Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 iunie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.115/18-06-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 12-06-2015 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 iunie 2015

    Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 10,16.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, și de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sală pentru a începe ședința de astăzi a celor două Camere reunite.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori, vă rog frumos să luați loc în bănci pentru a începe ședința de astăzi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Distinși membri ai Parlamentului României, deputați și senatori,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că din totalul celor 554 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 364.

Potrivit art. 15 și 20 din Regulamentul ședințelor comune, aveți proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru, adoptate de Birourile celor două Camere reunite și care au fost distribuite tuturor parlamentarilor.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi? Nu. Vă mulțumesc.

Supun votului ordinea de zi.

Cine este pentru? Rog secretarii de ședință să numere. 354 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulțumesc fotoreporterilor... Vă rog frumos. Vă rog frumos.

Deci, ordinea de zi a fost aprobată cu 354 de voturi pentru, nicio abținere, niciun vot împotrivă.

Dacă la programul de lucru sunt comentarii? Obiecții? Nu. Supun votului. Cine este pentru? 359 de voturi pentru. Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Doamna Aurelia Cristea este împotrivă. Un vot împotrivă. Aprobat.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii de cenzură inițiate de 183 de deputați și senatori, cu titlul Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!.

Avem pe ordinea de zi dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură inițiate de 183 de deputați și senatori, în conformitate cu prevederile art. 113 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul activităților comune. Vă informez că această moțiune a fost depusă pe 8 iunie. Nu au fost înregistrate cereri de retragere de semnături.

Întreb plenul celor două Camere dacă există o astfel de cerere. Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii de cenzură, Birourile permanente reunite și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună un timp maxim alocat, după cum urmează: 60 de minute pentru Guvern, la începutul și la încheierea dezbaterilor; grupurilor parlamentare de la Cameră și Senat li se alocă un maxim de timp corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul 10 secunde de parlamentar. Astfel: Grupul parlamentar al PSD - 43 de minute; Grupul parlamentar PNL - 29 de minute; Grupurile parlamentare PC-PLR - 6 minute; UDMR - 4 minute; minoritățile naționale - 3 minute; democrat-popularii - două minute; deputații și senatorii neafiliați - 4 minute.

Dacă sunt obiecții? Nu.

Supun votului. Cine este pentru? 365 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? O abținere. Trebuia să ieșiți cumva în relief, domnule Pereș, că nu vă vedea lumea. Domnul Pereș, ca să-și prezinte prezența la moțiunea de cenzură, o abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și nominalizeze, la secretarii de ședință, deputații și senatorii care vor lua cuvântul la această moțiune de cenzură.

În conformitate cu prevederile Regulamentului ședințelor comune, art. 93, rog Grupul parlamentar al PNL să nominalizeze persoana care va da citire, din nou, moțiunii de cenzură.

Domnule senator Badea, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Viorel-Riceard Badea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

În primul rând, aș vrea să-mi exprim, de la această tribună, considerația și salutul celor care, acum, fără voia lor, dintr-un motiv sau altul, se află în afara României, aceia care au fost siliți să plece de acasă și cei pe care România nu i-a mai încăput, din diverse cauze istorice.

Pentru ei și pentru familiile lor din țară, susțin acest demers politic prezentat astăzi în Parlamentul României și care poartă titlul "Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!"

Domnilor președinți ai celor două Camere ale Parlamentului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Iubiți români de pretutindeni,

În 22 decembrie 1989, în România se striga pe străzi: "Vrem alegeri libere!" Dreptul la vot nu a fost atunci pentru nimeni o lozincă. Era modalitatea prin care cetățenii își reintrau în drepturi, indiferent de opțiunea lor ideologică. Pentru a garanta acest drept, sute de români au ales atunci sacrificiul suprem, scandând un singur lucru - "Libertate!".

Își poate imagina cineva din această sală cum arată libertatea fără dreptul de a alege?

Au trecut 25 de ani, un sfert de secol, de la Revoluție și România cunoaște acum cel mai grav regres democratic. Discret, fără avertismente, fără explicații, Guvernul condus de Victor Ponta a început să blocheze și să elimine dreptul politic elementar la vot pentru milioane de români din țară și din diaspora. Guvernul Ponta a săvârșit abuzuri inimaginabile într-o țară democratică, fără scrupule și fără regret. A călcat și calcă în picioare Constituția și legile, deciziile justiției, fără niciun fel de remușcare, doar pentru a rămâne în scaunul de la Palatul Victoria.

Modul în care sultanatul lui Victor Ponta se raportează la votul prin corespondență și la românii care trăiesc în afara granițelor țării arată clar că nu îi pasă nici de viața, nici de părerea copiilor și fraților noștri care își câștigă greu existența în străinătate. Mulți dintre ei s-ar întoarce și mâine acasă, dacă ar avea condiții decente de trai și un loc de muncă prin care să-și întrețină familiile.

Domnule Ponta, dacă ați fi pe jumătate preocupat de guvernare, așa cum sunteți de viitorul domnului Șova, poate că aceste deziderate ar fi pe cale de a fi atinse!

Această moțiune de cenzură ar fi putut fi axată pe incompetența lui Victor Ponta și a miniștrilor săi, pe proasta guvernare. Modalitatea dezastruoasă în care a fost gestionat proiectul cardului național de sănătate ar fi putut constitui oricând o temă pentru moțiunea de cenzură. Guvernul Ponta a demonstrat o nepăsare crasă prin faptul că nu a făcut singurul lucru prin care ar fi evitat haosul și miile de români de la cozi, și anume să comunice.

O altă moțiune de cenzură pentru demiterea Guvernului Ponta ar fi putut fi determinată de aberațiile fiscale fără precedent în domeniu. "Operațiunea bacșișul" a arătat unde poate duce izolarea politică de realitate a unui ministru care, peste toate, îi mai lua și în derâdere pe cei care se aflau în imposibilitatea de a se conforma acestei măsuri.

Domnule Teodorovici, și dumneavoastră trebuie să plătiți pentru asta, pentru că împreună cu Victor Ponta ne transmiteți același lucru: sfidare și bătaie de joc.

Victor Ponta trebuie să plece! Motivul este atitudinea sa ostilă față de justiție, temă care ar fi putut reprezenta o altă moțiune de cenzură. Guvernul Ponta este guvernul cel mai "curat", guvernul cu cei mai mulți miniștri puși sub urmărire penală în timpul exercitării funcției. Darius Vâlcov a fost ținut în Guvern până aproape de momentul de a fi arestat. Victor Ponta își dădea cu părerea dacă ar fi sau nu vinovat. Liviu Dragnea, condamnat în primă instanță din poziția de ministru. Victor Ponta acuză acum, nici mai mult, nici mai puțin, că justiția face politică.

Domnule Ponta, instanța a condamnat faptul că Liviu Dragnea a determinat falsuri în listele electorale, nu pentru că ar fi îndemnat oamenii să iasă la vot, iar dovada cea mai clară pentru acest lucru este că niciun lider politic nu a fost condamnat împreună cu el.

Domnule Ponta, să nu mai vorbim de cazul Dan Șova, pentru care ați făcut orice ca să nu ajungă în fața unui judecător, ca orice simplu cetățean față de care s-ar cere arestarea preventivă. A devenit evident pentru toată lumea că vă e frică de ce ar putea spune Dan Șova. Acesta este adevăratul motiv pentru care au trecut mai bine de două luni de zile de la votul din Senat fără să se întâmple nimic. Au fost două decizii ale Curții Constituționale pe care le-ați ignorat cu nerușinare, dar ați preferat o telenovelă absurdă a hârtiilor plimbate între plen, Biroul permanent, Comisia juridică și retur.

Victor Ponta, oricât te-ai dedubla, oricât ai minți și ai înșela, oricât ai încerca să găsești alți vinovați în ceea ce faci, nu poți prosti acest popor. Ți-o arată verde-n față și ți-a arătat-o verde-n față la alegerile prezidențiale, dar se pare că nu ai înțeles nici acum de ce ai pierdut!

Doamnelor și domnilor,

Moțiunea de cenzură putea să vizeze aceste teme enunțate și poate și altele. Logica parlamentară însă ne permite o singură astfel de acțiune în fiecare sesiune. Motivul fundamental pentru care considerăm că trebuie, acum, să retrageți încrederea acestui Guvern este faptul că și-a bătut joc de ceea ce este mai sfânt într-o democrație.

Vedem de dimineața până seara enunțuri docte la televizor sau pe holurile Parlamentului: marota "nu există politică fără politicieni".

Semnatarii moțiunii întreabă: există politică fără voturi?

Poate că acum este momentul să ne gândim extrem de serios dacă ceea ce face acest Guvern, această majoritate parlamentară care îl girează, se mai numește politică.

Singura, dar singura sursă a politicii, stimați parlamentari, dragi colegi, este votul.

Partidele, Parlamentul, Guvernul, Președintele, statul există doar pentru că cetățeanul își pune încrederea, prin vot, într-un politician sau în altul. Fără vot nu există încredere, iar fără încredere nu există politică.

Din păcate, ceea ce definește acest Guvern al lui Victor Ponta este o politică de sfidare care diluează constant și progresiv democrația. Acest lucru trebuie să înceteze!

Au trecut șase luni de la alegerile prezidențiale. Acela a fost ultimul moment în care poporul a putut să se exprime deschis, a vorbit clar și răspicat. Mesajul pe care PSD a refuzat cu încăpățânare să-l înțeleagă în tot acest timp este acela că România este un popor de cetățeni care își apără drepturile.

Oamenii au ales să fie reprezentați, iar nu conduși. L-au ales pe cel atent la nevoile lor, nu pe cel care se consideră îndreptățit să conducă o țară precum un stăpân de moșie. Au ales că vor politica celui care așteaptă votul și încrederea cetățenilor, iar nu a celui care, cu înverșunare, consideră că voturile sunt doar o adunătură de cifre pe care poate să le manevreze. Oamenii au ales fața curată, iar nu masca de sub care rânjește Victor Ponta.

Stimați parlamentari PSD,

Au trecut șase luni de când alegătorii v-au transmis și dumneavoastră că nu sunteți "aleșii poporului", nu sunteți privilegiații națiunii doar pentru că sunteți membri ai acestui Parlament. Atât dumneavoastră, cât și noi suntem doar cei care reprezintă, cei împuterniciți cu interesele poporului, iar nu cu ale noastre.

Acum veți înțelege poate că Victor Ponta este un faliment și de ce este atât de important pentru noi să traducem în lege ceea ce nu există acum și e o nedreptate - un lucru simplu: garantarea deplină a dreptului la vot.

Dacă Victor Ponta a blocat, cu rea intenție, votul românilor la alegerile prezidențiale pentru străinătate, acum recidivează, refuză organizarea alegerilor parțiale locale și parlamentare. Pentru acest lucru, care este un derapaj grav de la normele democratice, el trebuie sancționat. Victor Ponta a fost trimis deja acasă la prezidențiale. Același lucru trebuie să-l facem și noi, astăzi, aici, în Parlament.

Votul prin corespondență este proiectul validat în alegerile prezidențiale. Este proiectul pe care președintele Klaus Iohannis și Partidul Național Liberal l-au asumat, pentru că s-a dovedit, și cu aportul prețios, ca să folosesc o lozincă, al lui Victor Ponta, o necesitate absolută pentru democrație.

După alegerile prezidențiale, PSD nu a prezentat niciun proiect de lege privind votul prin corespondență. PNL a prezentat propriul proiect de lege, redactat în urma consultării cu asociațiile cetățenilor români din diaspora. PSD a blocat această inițiativă, fără nicio justificare. La fel a procedat PSD și cu proiectele de lege anterioare, Nimic nou sub soare!

A respecta, așa cum pretindeți, rezultatul alegerilor ar fi însemnat să nu vă opuneți adoptării acestui proiect de lege. Ar fi însemnat să fiți primul care îl semnați în momentul în care v-am cerut-o. Ar fi însemnat să nu vă ascundeți în spatele declarațiilor generale evazive, ci să acceptați, cu subiect și predicat, faptul că este un pas fundamental pentru consolidarea democrației românești.

Chiar dacă, în mod formal, inițiativa a venit din partea opoziției, nimic nu v-ar fi împiedicat să o acceptați. Dar, pentru acest lucru, ar fi trebuit să vă călcați pe orgoliu și să recunoașteți în fața tuturor abuzul pe care l-ați săvârșit.

PSD a dat o dovadă, încă o dată, că este incomodat și deranjat de românii din diaspora. PSD a refuzat recent să introducă în Legea alegerilor parlamentare reprezentarea adecvată a concetățenilor noștri din afara granițelor în forul legislativ. PSD vrea cât mai puțini reprezentanți ai diasporei în Parlament.

Domnule Ponta, ați vrut să ajungeți Președintele României prin sabotarea deliberată a românilor din diaspora. Ε timpul să recunoașteți și să părăsiți puterea.

Întreaga Europă a văzut ce s-a întâmplat la alegerile din toamna anului trecut, umilința la care au fost supuși românii din străinătate, doar pentru că au îndrăznit să vrea să voteze. Interesul personal, evident și direct, de a deveni Președintele României cu orice preț v-a făcut să limitați votul românilor de peste hotare doar pentru că aveau alte opțiuni politice decât cele acceptate de Partidul Social Democrat.

PSD a susținut cu diferite ocazii că introducerea acestei legi este o prioritate, dar totul a rămas doar la nivel de declarații fără acoperire. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, câteva mii de cetățeni nu și-au putut exercita dreptul de vot. PSD a acționat deliberat pentru împiedicarea dreptului de vot al cetățenilor români din diaspora. Ancheta organelor de cercetare penală privind votul din diaspora este în curs de desfășurare. Guvernul Ponta nu a găsit, evident, niciun vinovat, în afară de cei doi foști miniștri de externe, domnul Titus Corlățean și domnul Teodor Meleșcanu, care au demisionat. Nici măcar aceștia nu și-au asumat vreo vină, primul fiind în continuare senator PSD, al doilea, consilier personal al primului-ministru.

Ați stabilit, personal, domnule Ponta, cu ajutorul condamnatului penal Liviu Dragnea, un întreg sistem normativ, organizatoric și de comunicare, prin intermediul căruia participarea diasporei la vot să fie blocată, subestimată și minimalizată sub aparența legalității.

S-a anunțat, de pildă, că în 2014 va fi respectat numărul - atenție, numărul! - secțiilor de votare din străinătate utilizate și în cadrul alegerilor anterioare, dar - atenție! - locul în care aceste secții au fost organizate a fost schimbat în așa fel încât să deservească un număr cât mai mic de cetățeni. Au fost desființate secții esențiale și au fost înființate sau păstrate secții aproape inutile, în ciuda datelor de la alegerile anterioare.

În Spania, de pildă, s-a renunțat la secția de votare de la Las Palmas de Gran Canaria, din Insulele Canare, în care trăiește o comunitate de circa 8 000 de români, deci un oraș destul de mare din România. Ei ar fi trebuit să străbată mii de kilometri pentru a putea vota. S-a menținut însă secția din Santiago de Compostela, pentru că acolo, în 2009, au votat 80 de români.

La Londra, deși numărul românilor s-a dublat de la alegerile din 2009, au fost înființate tot trei secții de votare.

În SUA, numărul secțiilor de votare a scăzut de la 28 la 22. Două secții au fost desființate numai în Chicago, unde trăiește una dintre cele mai importante comunități românești, fiind însă organizate secții cu doar câteva zeci de voturi, în alte părți.

În Italia, unde numărul românilor a crescut constant, au fost stabilite cu patru secții mai puțin decât în 2009. Guvernul Ponta a renunțat la secțiile de votare de la Rimini, Latina, Terni, Olbia, Viterbo, Marcellina, Guidonia, localități în care trăiesc comunități românești consistente. Să vă dau un exemplu, numai în orașul Guidonia, din 100.000 de cetățeni care trăiesc în acea localitate, 20.000 sunt români, nu au putut vota. Pentru a vota, 10.000 de cetățeni români din Latina și Sezze ar fi trebuit să parcurgă 100 de kilometri până la Roma. În schimb, Ministerul de Externe a înființat secții noi la San Remo și Canicatti, unde numărul românilor e mult mai mic. La Torino, unde avem o comunitate de 50.000 de români, a fost desființată o secție de votare, a rămas una singură. La Trieste, însă, unde avem doar 2.000 de români, au fost înființate două secții de votare.

În Republica Moldova, Guvernul Ponta a luat decizia de a-i împiedica pe românii basarabeni să voteze, după ce, la secțiile de votare deschise pentru alegerile europarlamentare, PSD a obținut scorul de 5%. Guvernanții au pretins că au luat în considerare numărul și amplasamentul secțiilor de la alegerile prezidențiale precedente, din 2009, ignorând faptul că, din 2009 până în 2014, sute de mii de basarabeni și-au redobândit dreptul la cetățenia română.

Candidatul Ponta a fost imun la avertismentele că alegerile sunt organizate dezastruos.

Guvernul a fost avertizat constant de românii din diaspora, de organizațiile nonguvernamentale și de parlamentarii de diaspora că se îndreaptă spre un dezastru organizatoric și că blochează dreptul la vot al românilor. A preferat însă să tacă și, când nu a putut-o face, a răspuns agresiv și zeflemitor. Guvernul a fost avertizat, de asemenea, că toate aceste situații care au apărut vor începe să se amplifice ca importanță a modului în care românii vor acționa în ziua de vot.

Chiar în ziua votului, de exemplu, pe 16 noiembrie, doamna Gabriela Vrânceanu Firea, același purtător de cuvânt al PSD, a prezentat imagini, prin care încerca să demonstreze că românii se înghesuie deliberat la secțiile de votare din Londra, în timp ce la altă secție "din apropiere" nu este nimeni la urne. Era vorba despre o secție aflată foarte aproape de Londra, la 350 de kilometri, în Liverpool, anume, organizată tocmai pentru a bifa criteriul numeric ipocrit stabilit de Guvernul Ponta.

Premierul Ponta însuși și-a dat arama pe față, în văzul întregii națiuni, la momentul unei dezbateri, când i-a răspuns lui Klaus Iohannis că principiul "fiecare cetățean are drept de vot" este "o lozincă". Nu, nu este o lozincă. Este chiar temelia oricărei democrații. Lozincile sunt vorbe pe care le auzim neîncetat din gura actualului prim-ministru, rostite cu tupeu și fără remușcare.

Chiar dacă nu-i convine domnului Victor Ponta, românii din străinătate sunt în aceeași măsură cetățeni ca și dumnealui și au aceleași drepturi, ba chiar, spre deosebire de încă primul-ministru Ponta, acei români sunt mai legați de această țară decât este cel care asigură acum șefia Guvernului.

Acei români trimit în țară mulți bani, mult mai mulți decât orice investitor străin. Acei români pe care îi ignorați voi, cei de la PSD, au părăsit părinții și copiii, și-au părăsit casele. Din munca acelor români vin taxe și impozite pe care stă Guvernul susținut până acum de majoritatea parlamentară.

Această atitudine pe care o contestăm și cerem să înceteze a dus la realitatea inacceptabilă că românii de peste hotare au fost loviți și atacați cu gaze lacrimogene, doar pentru că au manifestat un spirit civic. Și asta, exclusiv din vina Guvernului Ponta, pentru că forțele de ordine din statul unde sunt acreditate misiunile diplomatice ale României suplimentează efectivele de pază și ordine doar la solicitarea scrisă a reprezentanțelor diplomatice.

În urma acestui moment, pe care dorim să nu-l uitați, Partidul Național Liberal și-a ales să pledeze cu îndârjire pentru soluții prin care drepturile politice ale tuturor românilor, din țară și de peste hotare, să fie respectate.

Pentru România, asta înseamnă că obligăm Guvernul Ponta în instanță să organizeze alegeri parțiale. Am făcut-o, dar, în ciuda deciziilor justiției, Guvernul Ponta refuză organizarea alegerilor. Pentru diaspora, înseamnă să găsim o soluție pentru a garanta românilor că pot vota indiferent de țara în care se află sau de simpatiile politice pe care le nutresc. Am găsit acea soluție, dar Guvernul Ponta o blochează, de asemenea, sistematic.

Suplimentarea numărului secțiilor de votare din străinătate nu este o soluție. Este o soluție, dar am văzut cum în 2014 Guvernul a refuzat cu obstinație să o facă! Nu mai putem lăsa această răspundere exclusiv în sarcina unor organisme care își pot dovedi incompetența sau partizanatul politic. Creșterea numărului secțiilor de votare prin calibrarea lor prealabilă, grație înscrierii pentru vot, nu garantează, sub nicio formă, capacitatea de a acoperi funcțional tot spațiul diasporei românești.

Sunt zone în Europa, Orientul Mijlociu, America, Africa în care statul român nu are și nu va avea niciodată o acoperire instituțională rezonabilă. Și totuși există comunități cu mii de români. Pe acești români avem obligația să-i sprijinim printr-o soluție urgentă de vot la distanță, pentru că fiecare dintre ei este prețios și are dreptul de a vota, indiferent că se găsește în Insulele Canare, în Haifa, în Dallas sau în Cape Town.

Sunt români, chiar în țările cu cele mai multe reprezentanțe diplomatice, care trebuie să parcurgă distanțe de mii de kilometri pentru a vota. Pentru alții este prea costisitor ori serviciul chiar nu le permite să ajungă la o secție de votare.

În acest scop, avem nevoie de votul prin corespondență. Este o soluție care a întârziat prea mult pentru a fi pusă în practică și în România.

Italia, Austria, Marea Britanie, Belgia, Elveția, Germania, Spania, Irlanda, Franța, Luxemburg, Canada, Suedia, Norvegia, Noua Zeelandă și multe state din Statele Unite ale Americii practică cu succes această modalitate de vot, în diferite forme, acest sistem reprezintă o uzanță pentru adevăratele state democratice. În Marea Britanie, la ultimele alegeri, 15% dintre alegători au folosit votul prin corespondență.

Vreți să cunoașteți lista țărilor care nu utilizează decât votul prin prezența personală la urne și refuză votul la distanță, ca să vedeți alături de cine se află România în momentul acesta? Afganistan, Angola, Azerbaidjan, Belarus, Botswana, Bulgaria, Capul Verde, Republica Centrafricană, Columbia, Coasta de Fildeș, Croația, Cehia, Djibouti, Republica Dominicană, Ecuador, Guineea, Finlanda, Georgia, Ghana, Guinea-Bissau, Guyana, Honduras, Iran, Irak, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Mozambic, Namibia, Niger, Peru, Federația Rusă, Rwanda, Senegal, Singapore, Africa de Sud, Sudan, Siria, Tunisia, Turcia, Ucraina, Uzbekistan și, atenție, Yemen. Țineți cont de faptul că din acest bilanț dispar în fiecare lună câte două state.

Victor Ponta are un singur obiectiv: să câștige timp până când Legea votului prin corespondență nu mai poate fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016.

Pentru a-și conserva privilegiile politice, este evident de ce Ponta și PSD sunt dispuși să blocheze votul prin corespondență și, implicit, dreptul universal la vot.

Partidul Național Liberal a elaborat Legea votului prin corespondență, unicul proiect de lege complet din acest moment. A fost rezultatul unei consultări publice care a implicat asociații din diaspora, ONG-uri specializate în probleme electorale, constituționaliști și specialiști ai Autorității Electorale Permanente. Este un proiect "la cheie", față de care singura replică pe care a putut să o producă actuala putere a fost prin gura domnului Călin Popescu-Tăriceanu: "Dacă românul din străinătate își vinde votul pentru un mic și o bere?" Sau poate ar trebui să-l cităm și pe domnul Valeriu Zgonea, care se pronunța încă din 2014.

(Rumoare.) Cu cea mai mare plăcere...

Prezent la o reuniune cu comunitățile românilor din Italia, domnul președinte Zgonea declara - cel puțin dumnealui cu sinceritate la vremea aceea: "Pentru a se adopta votul prin corespondență, ar trebui să existe voință politică. Iată! Pentru 2016, mi-e greu să cred că se va aplica."

Parlamentarii PSD, majoritari în Comisia de Cod electoral, sunt cei care zilele trecute au respins o propunere susținută de semnatarii moțiunii în vederea creșterii numărului de parlamentari care să reprezinte interesele diasporei românești. Prin acest vot, demagogia de care dă dovadă Victor Ponta a fost validată de parlamentarii puterii.

Departamentul pentru Politici pentru Românii de Pretutindeni, care ușor-ușor a devenit Departamentul de Politici împotriva Românilor de Pretutindeni, aflat sub conducerea PSD, în loc să promoveze introducerea votului prin corespondență a creat baza pentru a nu se rezolva această problemă. Ea nu este menționată între prioritățile de acțiune, potrivit documentului "Strategia privind relația cu românii de pretutindeni 2013 - 2016".

De altfel, nici Programul de guvernare al Guvernului Ponta pentru perioada 2013-2016 nu prevede ca o necesitate introducerea votului prin corespondență.

Concluzia este simplă: principalul blocaj privind exercitarea dreptului la vot prin corespondență vine din partea PSD.

Dacă în actuala sesiune parlamentară Proiectul de Lege privind votul prin corespondență nu este adoptat, există riscul ca la viitoarele alegeri parlamentare, din 2016, să se voteze prin aceleași metode ca și la alegerile din 2014, iar dreptul la vot să fie în continuare îngrădit.

Guvernul Ponta a atins limita incompetenței și a lipsei de bună-credință în privința votului prin corespondență.

Intervenția Președintelui României de a găsi o modalitate prin care partidele politice să ajungă să rezolve problema votului prin corespondență s-a lovit de refuzul sistematic al Guvernului Ponta de a veni cu soluții sau de a discuta. Au fost epuizate toate căile instituționale de deblocare a situației generate de refuzul PSD de a discuta introducerea votului prin corespondență.

Singura soluție pentru deblocarea în acest moment a acestei situații este schimbarea actualei echipe guvernamentale prin votul democratic al Parlamentului. Este motivul pentru care semnatarii moțiunii au inițiat acest demers.

Semnatarii moțiunii au soluții: PNL s-a angajat nu numai prin proiectul de lege pe care l-a inițiat, ci și prin Programul de guvernare votat și asumat de cel mai reprezentativ for al partidului.

Este nevoie de un nou Guvern, de o nouă viziune, de deblocarea urgentă a unei situații prin care sunt îngrădite drepturile constituționale ale unei importante categorii a cetățenilor români.

Aceeași călcare în picioare a dreptului la vot de către Guvernul Ponta se produce în aceste zile, după ce justiția a constatat "excesul de putere" al Executivului. Victor Ponta refuză reprezentarea politică a câtorva sute de mii de români.

Domnule Ponta, de ce refuzați să primiți la buget taxele sau impozitele pe care le plătesc acești oameni? "Nu există taxare fără reprezentare." Este o regulă de aur o democrației, pe care dumneavoastră o ignorați cu bună știință.

Este fix aceeași atitudine nepăsătoare și disprețuitoare, chiar dacă nu de răzbunare, față de românii din țară. Asigurarea unor alegeri corecte, a reprezentării cetățenilor și respectarea termenelor scrutinelor ar trebui să fie prima grijă a oricărui Executiv democratic.

Nu o să vedeți această preocupare din partea Guvernului condus de Victor Ponta, care în continuare alege să ignore deciziile instanțelor judecătorești care obligă Executivul să organizeze alegeri.

Sunt 19 colegii de senatori și deputați unde cetățenii nu mai beneficiază de reprezentare parlamentară, în ciuda faptului că legea obligă Guvernul să organizeze alegeri. Este vorba de sute de mii de români din Galați, București, Bacău, Buzău, Caraș-Severin, Dâmbovița, Covasna, Dolj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mureș și Vrancea care nu sunt reprezentanți în acest moment.

Guvernul Ponta ar trebui să organizeze alegeri parțiale locale pentru funcțiile vacante de președinte al consiliului județean în șase județe - Botoșani, Neamț, Vâlcea, Mehedinți, Cluj și Brăila, precum și pentru funcțiile vacante de primar în 28 de localități, inclusiv primăriile din municipiile reședință de județ, precum Sibiu, Râmnicu-Vâlcea, Piatra Neamț, Târgoviște.

Doamnelor și domnilor,

Acesta este stadiul în care a ajuns democrația în România! Guvernul este condamnat de trei instanțe pentru că blochează organizarea alegerilor; și refuză chiar și așa să se conformeze legii.

PNL a folosit calea justiției. Curtea de Apel Cluj i-a spus domnului Ponta că a săvârșit un "exces de putere". Vedem că nu-l interesează nici măcar acest lucru. Mai mult, Curtea de Apel București a luat două decizii care confirmă că Guvernul Ponta încalcă flagrant legea. Premierul nu are nicio remușcare.

În consecință, este eticheta care spune totul despre modul în care PSD înțelege guvernarea. Ține de dumneavoastră, parlamentari ai majorității, dacă vă întovărășiți cu această atitudine în continuare sau folosiți acest moment pentru a vă dezice.

Înțelegem că pentru actualul șef al Guvernului blocarea alegerilor parțiale reprezintă interesul politic direct al președintelui PSD, Victor Ponta. Pierderea previzibilă a acestor alegeri înseamnă, din punct de vedere politic, mai mult decât pierderea unei primării. PSD fuge de momentul în care ar putea ajunge față în față cu alegătorii, dar asta nu înseamnă că drepturile politice fundamentale ale milioanelor de cetățeni români pot fi trecute cu vederea. Nu înseamnă că poate fi suspendat principiul democrației doar pentru că pierderea acestor alegeri ar însemna pentru Victor Ponta pierderea propriului partid și a guvernării.

Aceasta este o politică tipică a lașității pe care o vedem de trei ani de zile.

Vă aduceți aminte, chiar Victor Ponta, în urmă cu trei ani, din opoziție, sancționa Guvernul în funcție pentru același lucru, spunând: "Vom acționa atât în instanța civilă pentru ca această instanță să oblige Guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea, iar în cazul în care nu se respectă legea vom face în așa fel încât să acționăm și din punct de vedere penal, în așa fel încât primul-ministru al României, oricum se numește el - spunea domnul Ponta la acea vreme - , refuză să respecte o lege a țării."

Această alergie a PSD la alegeri se traduce uneori în situații dramatice, cum este, de exemplu, cazul municipiului Rădăuți, din județul Suceava. Primarul este suspendat din septembrie 2014, iar consiliul local, dizolvat din luna octombrie a aceluiași an. De atunci, conducerea a asigurat-o secretarul interimar al primăriei municipiului, căruia i-a expirat recent interimatul. În consecință, Primăria Rădăuți a întârziat cu plata salariilor angajaților primăriei, fiindcă nu avea cine semna pentru ele. Firmele care au contracte cu primăria au rămas neplătite. Spitalul Municipal este într-o situație delicată, pentru că nu are cine să semneze prelungirea interimatului celui care ocupă funcția de director.

Excesul de putere al Guvernului condamnă, așadar, comunitățile locale la un haos administrativ. Acum, PSD nu guvernează pentru cetățeni, PSD guvernează pentru partid, iar interesul partidului este să mențină puterea cu prețul oricărui abuz.

Stimați senatori și deputați,

Iată, ne aflăm, așadar, în fața unei decizii importante, a cărei miză ține de acordarea unei șanse - sau nu - democrației din România.

Dacă veți vota moțiunea de cenzură, înseamnă că ați înțeles clar mesajul dat de alegători în noiembrie 2014. Atunci, românii din străinătate au ieșit în stradă și au strigat "Vrem să votăm!". Acum, românii din țară - mulți dintre ei - nu au reprezentanți. Nu ies și nu-și strigă nemulțumirea în stradă, dar vocea lor este exprimată de instanțele din România, care, rând pe rând, obligă Guvernul să organizeze alegeri.

Dacă nu veți vota moțiunea de cenzură, veți arăta că sunteți rupți de cetățeni, de propriii voștri alegători. A vota împotriva moțiunii de cenzură echivalează cu a gira acțiunile nedemocratice ale Guvernului Ponta, a fi de acord cu blocarea votului în diasporă și în țară, a accepta subminarea principiilor democratice.

Stimați parlamentari,

Când veți merge în fața urnelor de vot pentru a vă pronunța asupra acestei moțiuni de cenzură, vă rog să vă amintiți că, așa cum spuneam la început, alegerile reprezintă fundamentul democrației, în timp ce reprezentarea este esența acesteia.

Gândiți-vă că ați fost aleși de români în aceste funcții de demnitate ca să alegeți în locul lor. Gândiți-vă ce ar alege ei, acum, dacă ar fi în locul vostru.

Gândiți-vă că, dacă le refuzați dreptul de a alege, vă refuzați, de fapt, propriul vostru drept de a mai fi aleși.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit la tribună pe prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor Ponta, pentru a prezenta poziția Guvernului cu privire la moțiunea de cenzură. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Vreau să încep prin a spune că moțiunea de cenzură este un drept fundamental al Parlamentului României, al opoziției și că, bineînțeles, orice Guvern care este supus unei moțiuni de cenzură trebuie să se prezinte să dea explicații cu privire la activitatea sa.

Am participat, în calitate de parlamentar și membru al Guvernului, la foarte multe moțiuni de cenzură, dar până acum nu mi s-a întâmplat niciodată să particip la o moțiune de cenzură la adresa Guvernului care nu privește activitatea Guvernului, ci a Parlamentului.

Din acest motiv, pot să vă spun un singur lucru: cred, într-adevăr, că asigurarea dreptului tuturor cetățenilor români la vot este un lucru esențial și important, și Parlamentul României, prin legile pe care le-a adoptat și prin cele pe care le are spre adoptare, va asigura acest lucru în viitor.

Cred, de asemenea, că este important ca în dezbaterea politică de aici, din Parlament, totuși să nu-i păcălim pe oameni. Am văzut că în textul moțiunii, am crezut că astăzi nu se va mai susține acest lucru, se vorbește despre alegerile locale pe care trebuie să le organizăm. Și vreau doar să vă aduc la cunoștință, de fapt, asta dumneavoastră ar trebui să știți, că ați votat, în unanimitate - putere și opoziție - Legea nr. 115/2015, promulgată de către președintele României, care se referă tocmai la alegerile locale, la modul de organizare și, în final, articolul 136 spune: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 67/2004 se abrogă".

Deci, bănuiesc că dumneavoastră nu cereți să facem alegeri pe o lege pe care dumneavoastră ați abrogat-o. De altfel, din câte am fost informat, la Consiliul județean Cluj și la celelalte consilii, pe legea nouă, se organizează alegeri și acesta e un lucru important.

Referitor la votul românilor din diaspora: mi-am exprimat și o voi face în continuare regretul, scuzele, ca șef al Guvernului, pentru faptul că în noiembrie la secțiile de vot din străinătate nu toți românii au putut să voteze în condiții normale și cred că singurul lucru important acum pentru viitor este să asigurăm condițiile ca orice viitoare alegeri să se desfășoare în condiții corespunzătoare.

De altfel, îmi aduc aminte foarte bine, colegii liberali în 2009 erau alături de noi, acuzând votul din diaspora, atunci când a câștigat Traian Băsescu cu votul din diaspora. Da, mă rog, colegii liberali se schimbă în fiecare zi între ei și nu e un lucru grav. Important este că prin proiectul de lege din comisia specială condusă tot de un deputat liberal am susținut și susținem în continuare și credem că este cea mai bună soluție ca alegerile peste tot, și în țară și în afara țării, să fie organizate de către Autoritatea Electorală Permanentă, în așa fel încât să nu mai existe dispute politice pe această temă.

Încă două lucruri și voi încheia. În primul rând, moțiunea de cenzură are ca scop critica activității Guvernului, am văzut că nu e vorba despre așa ceva în moțiunea dumneavoastră, și mai are ca scop arătarea, dovedirea unei alte majorități și a unei alternative la actualul Guvern. Nu există o asemenea alternativă, nu există un alt guvern și astăzi, prin votul pe care-l veți da, se va vedea că nu există nici o altă majoritate.

Vreau să reamintesc tuturor colegilor prezenți aici, și cei din USL, și cei din PDL de atunci, că în 27 aprilie 2012, în această sală, Uniunea Social-Liberală a venit cu un alt guvern, cu un alt program de guvernare și a obținut numărul necesar de voturi pentru demiterea Guvernului PDL și sprijinul pentru un alt guvern.

Asta înseamnă politică serioasă. Altfel, doar scandal și doar cancan sigur, sunt plăcute poate pentru media, dar nu pentru ceea ce așteaptă oamenii care ne-au votat.

În final, o singură precizare: nu acuz opoziția de faptul că nefiind în stare să dea jos guvernul așteaptă ca o altă putere a statului sau un procuror s-o facă în locul său. Vreau doar să vă spun un lucru, și mi-e teamă că o să mă citați în viitor: dacă dumneavoastră credeți că este un bun precedent pentru democrația din România ca un Guvern să nu se schimbe în Parlament sau prin alegeri, ci să se schimbe prin voința unui procuror, cred că este foarte grav, cred că este o mare greșeală și cred că vă va veni timpul când vă veți da seama de acest lucru.

Vă mulțumesc! (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Invit la cuvânt Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Alina Gorghiu.

Așa e întotdeauna procedura... Putem să vorbim toți, după noul regulament. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Doamnelor și domnilor,

Stimați deputați,

Stimați senatori,

Domnule Ponta, încă prim-ministru al României,

Domnilor miniștri,

Astăzi, Parlamentul României are ocazia să-și recâștige onoarea. Cu trei zile înainte, Camera Deputaților a decis că premierul României nu este egal în drepturi cu cetățenii României, iar majoritatea parlamentară nu are nimic în comun cu majoritatea românilor.

Astăzi, avem șansa să demonstrăm că Parlamentul nu este solidar până la capăt cu ipocrizia și cu abuzul. Moțiunea de astăzi are, dragi colegi, în centrul său o chestiune destul de concretă - dreptul de vot - dar, în același timp, își propune să elimine, prin demiterea acestui Guvern Ponta, toate deviațiile politice ale acestui regim nedemocratic și anticetățean.

Ne aflăm aici astăzi, în principal, pentru a apăra dreptul de vot al românilor de pretutindeni, un drept de vot viciat, din păcate, de actuala administrație. Auzim în fiecare zi cum propaganda PSD ne spune că dreptul de vot este neimportant, este unul marginal. L-am auzit și astăzi pe încă premierul în funcție Victor Ponta cum refuză să ne spună dacă vrea sau nu vot pentru români.

Această temă nu este doar importantă în sine, ci, credeți-mă, este reprezentativă pentru tot ceea ce face Victor Ponta. N-am fi putut noi, cei din Partidul Național Liberal, să închidem ochii nici dacă era vorba de un singur cetățean căruia i s-ar fi refuzat dreptul de vot, pentru că și în acel caz ideea de democrație ar fi fost în pericol.

Dumneavoastră, însă, domnule Ponta, nu vă mulțumiți cu unul, cu doi, dumneavoastră acționați în masă împotriva românilor și ați acționat în masă împotriva românilor în noiembrie anul trecut. Suntem, astăzi, aici, pentru că ne dorim să punem capăt abuzurilor, pentru ca umilirea cetățenilor atât din țară, cât și din străinătate să nu se mai întâmple și pentru că, de ce nu, ne dorim ca Victor Ponta să plece.

Ceea ce s-a întâmplat anul trecut în diaspora n-a fost un accident. Așa cum ați observat, anul acesta Guvernul Ponta a blocat alegerile și dreptul de vot al românilor din țară. Ne rugăm de dumneavoastră, domnule prim-ministru, să puneți în aplicare hotărâri judecătorești. Le ignorați, refuzați să acceptați că aceste hotărâri vă obligă să organizați alegeri și dacă în luna noiembrie anul trecut ați ascuns urnele, acum nici măcar nu mai organizați alegeri. Toate aceste acțiuni, dragi colegi, au o singură rațiune și un singur motiv: teama dumneavoastră de a pierde alegerile.

De altfel, teama se regăsește în toate acțiunile pe care premierul Victor Ponta le întreprinde. În opinia mea îi este teamă de alegeri, îi este teamă de proteste, îi este teamă de critică, îi este teamă de proprii cetățeni care ar putea să voteze, și îi este teamă de presa liberă.

Nimic diferit de manifestările oricărui alt dictator din lume, din prezent, din trecut. Vreau să vă spun că aveți aceleași fobii și același modus operandi.

Domnule prim-ministru,

Frica de adevăr vă face să amenințați și să insultați, ce-i drept puțina presă nesubordonată, presă care nu dă din cap aprobator când spuneți, de exemplu, neadevărul că dumneavoastră ați dublat alocațiile pentru copii, deși nici măcar n-ați votat această lege propusă de Partidul Național Liberal atunci când vă aflați în această sală. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru,

Teama de români vă determină să amenințați cetățenii cu plângeri penale dacă îndrăznesc să iasă în stradă să protesteze împotriva Domniei Voastre. (Aplauze.)

Ați suspendat Constituția și ați luat cu forța primarii opoziției și v-ați organizat mitinguri omagiale de ziua dumneavoastră, pe fostul stadion 23 mai...23 august, tocmai pentru că vă este teamă de democrație. Cu frică de dreptate ați organizat o adevărată mineriadă parlamentară împotriva justiției, tocmai în acest timp.

Domnule Victor Ponta,

În opinia Partidului Național Liberal ați transformat un stat de drept într-un stat nedrept, un stat nedrept cu cetățenii săi, pe care-i considerați întotdeauna, de când vă cunosc, inferiori dumneavoastră și funcției pe care o aveți, vremelnic, de altfel.

Un stat în care un ministru, un prieten de-al dumneavoastră, un coleg de-al dumneavoastră insultă milioane de români și pe familiile lor pentru că au o singură vină: aceea că nu sunt votanți ai Partidului Social Democrat.

De un sfert de secol PSD se învârte în același cerc. Astăzi, domnule Ponta, în cinstea împlinirii celor 25 de ani de la mineriada din 13-15 iunie ați dorit să organizați o contramanifestație, să vadă opoziția ce poate să pățească dacă îndrăznește să iasă în stradă și să nu stea la locul ei.

Desigur, uitați-vă la colegii mei, uitați-vă la mine cât de impresionați suntem și vă spun că oricâtă forță veți pune în acțiuni de intimidare, abuzul și neadevărul sunt oxidabile, iar dumneavoastră veți pierde puterea. Că se va întâmpla astăzi, că se va întâmpla curând, dar o veți pierde, domnule prim-ministru. (Aplauze.)

Poate încerca la nesfârșit Victor Ponta să elimine total sau parțial dreptul de vot, dreptul la protest, dreptul la liberă exprimare, dreptul la opinie, dar cred că nu va reuși altceva decât să înfurie acest popor care dup㠑89, spre deosebire de dumneavoastră, nu mai știe de frică.

Lumea nu a început și nu se termină cu Victor Ponta, dar astăzi cred că putem să punem, împreună cu dumneavoastră, capăt chinului pentru democrație.

Actualul premier nu mai are niciun fel de legitimitate. Nu are legitimitatea, dragi colegi, ca să mai rămână în funcție. N-are legitimitate politică pentru că anul trecut, în noiembrie, a fost invalidat prin vot.

Nu mai are legitimitate instituțională pentru că nu recunoaște puterea judecătorească în statul român. Nu mai are legitimitate națională pentru că-i asmute pe unii români împotriva altor români și, din păcate, pentru noi toți nu mai are legitimitate morală pentru că a fost învestit de o altă majoritate decât cea din prezent. (Aplauze.)

Și, da, pentru acest din urmă aspect simt nevoia să cer astăzi scuze în Parlamentul României, locul faptei. Da, a fost o greșeală nesăbuită să avem încredere în acest premier și o greșeală a Partidului Național Liberal.

N-am crezut niciodată că un om tânăr poate să meargă de desființeze dreptul de vot al românilor. Eu le cer scuze, domnule prim-ministru!

Le cer scuze, pentru că v-am ajutat să deveniți ceea ce ați devenit astăzi, și cred că este cazul să vă cereți și dumneavoastră scuze românilor, celor care le-ați blocat dreptul de vot, din țară și din diaspora. Și cred că, în continuare, din păcate, uitându-mă la cum freamătă colegii dumneavoastră în bancă și la lipsa dumneavoastră de atenție din spate, cred că le veți refuza în continuare acest drept de vot.

Sunt convinsă, și n-aș vrea însă să insist pe acest aspect, n-aș vrea însă să mi se confirme, sunt convinsă că singurul dumneavoastră regret, domnule Ponta, este faptul că nu i-ați arestat pe acei români care stăteau în număr atât de mare la cozi prin Europa pentru a vota fără a avea autorizație de miting.

Aș vrea să mă adresez în final parlamentarilor majorității și în special celor de la PSD. Fac un apel la parlamentarii puterii de a se comporta ca niște oameni responsabili, nu ca niște oi închise într-un staul. (Rumoare.) Acest apel, stimați colegi, nu este al meu. Eu nu mi-aș permite să vă jignesc în halul acesta. Acest apel este a lui Victor Ponta la moțiunea din octombrie 2010. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru,

Din păcate, la fel ca atunci, așa vă raportați și astăzi la Parlament, așa vă raportați și astăzi la colegii dumneavoastră din PSD și, din păcate, nu doar în cazul acestei moțiuni de cenzură. Cât de ironic este astăzi, dragii mei, când dezbatem o moțiune legată de dreptul de vot, când dezbatem o moțiune pe un drept fundamental al fiecărui român, cei din arcul puterii să fie opriți prin ordin politic, ce-i drept, de la a-și exercita acest drept. Sunteți lipsiți de posibilitatea de a vota din frica aceluiași încă premier Victor Ponta de a pierde puterea. Din această frică teribilă, Victor Ponta nu mai are nici măcar încredere în dumneavoastră cei care i-ați fost loiali acum trei zile și l-ați ajutat. (Aplauze.)

Știți că premierul este interesat de un singur drept. Este acel drept pe care și l-a luat de la sine putere. Este dreptul lui și al fratelui lui siamez din Senat de a nu fi egali în fața legii cu ceilalți cetățeni.

Știți că Victor Ponta se apără doar pe el însuși și pe cei din cercul de apropiați. Nu sunteți mulți acolo, să știți. Nu l-am auzit niciodată vorbind despre valorile social-democrate. Cum nu l-am auzit niciodată apreciind vreun coleg al dumneavoastră. Știu și știți și dumneavoastră la fel de bine că nu-l mai vreți președinte al PSD, dar că funcția publică pe care o ocupă vă face să vă gândiți că partidului îi este mai bine la guvernare, chiar și cu Victor Ponta în fruntea executivului.

Astăzi, stimați colegi din arcul guvernamental, puteți pierde puterea, este adevărat, puteți pierde guvernarea, e adevărat, dar puteți să recâștigați respectul românilor. Vă invit astăzi să vă luați înapoi măcar dreptul de a fi parlamentar și să votați. Nu fiți spectatori!

Noi, parlamentarii, senatori și deputați, indiferent de pe unde suntem, ar trebui să nu ne reprezentăm doar pe noi atunci când stăm în Parlament, ar trebui să-i reprezentăm pe românii care ne-au ales. Și în această sală, chiar dacă sunt câteva sute de scaune, ar trebui să stea pe aceste locuri milioane de Gheorghe, de Ana, de Vasile, de Ion, de Cristina. Și pentru adevărații dumneavoastră colegi de bancă, vă rog să nu fiți astăzi siamezii lui Victor Ponta!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Grupul parlamentar al PNL mai are 17 minute. O să-l invit la cuvânt, din partea grupurilor parlamentare PC-PLR pe domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului.

Domnule senator, aveți cuvântul. Aveți la dispoziție șase minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Prea mult, prea mult.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi deputați și senatori,

Vă mărturisesc că nu-mi doream astăzi să iau cuvântul, dar am fost stimulat de intervenția și elocința doamnei Gorghiu. Dânsa n-a precupețit deloc niciun efort să vorbească de legitimitate. E bine când vorbiți de legitimitate să vă uitați în oglindă. (Aplauze, amuzament.) Aveți o mare problemă dumneavoastră, stimați colegi deputați și senatori ai Partidului Național Liberal.

În 2012, dacă îmi aduc bine aminte, ați candidat pe lista Uniunii Social-Liberale. Ați luat ulterior decizia să părăsiți Uniunea Social Liberală și ați uitat cu această ocazie că cetățenii v-au acordat votul pentru că erați în cadrul USL. Ați trădat electoratul și nu aveți dreptul să vorbiți de legitimitate. Acum vorbesc eu și vă rog să mă ascultați. Când vorbiți dumneavoastră, eu vă respect și nu vă întrerup.

Al doilea lucru pe care vreau să-l învederez este că în 2014 v-ați prezentat la alegerile pentru Parlamentul European ca partid liberal. A doua zi după alegeri, prin vocea președintelui de atunci, ați abandonat familia liberală, ați trădat votul pe care cetățenii vi l-au încuviințat și ați trecut în familia populară. (Aplauze.)Al doilea motiv pentru care e bine, așa cum vă spuneam, să mai reflectați când vorbiți de legitimitate. Cam acestea au fost lucrurile pe care doream să vi le spun.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

A, numai o clipă. Pentru că e vorba de legitimitate, mi-am adus aminte de ceva. O chestiune măruntă, în fine, este... așa e. Dar mi-am adus aminte. Este pentru prima oară în istoria Partidului Liberal, Național Liberal, când partidul este condus de un președinte numit și nu ales. E o mare cinste pe care o aveți. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O să-mi permiteți, conform regulamentului, dreptul la replică se dă la sfârșit.

Nu, vă rog frumos, doamnă deputat, nu pot să vă refuz, dar dreptul la replică se dă la sfârșit.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Mulțumesc.

Durează fix 20 de secunde, domnule președinte al Camerei. Vă mulțumesc.

Să știți că astăzi aș fi preferat un dialog cu încă prim-ministrul în funcție, nu cu berbecele PSD.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Continuăm dezbaterile. Domnul deputat Márton Árpád, viceliderul Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul.

Domnule deputat, aveți patru minute în numele grupurilor parlamentare ale UDMR.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Puteți să faceți puțintică liniște?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aș dori, dar îmi e foarte greu. Sunt colegii dumneavoastră, dacă-i rugați dumneavoastră, eu îi rog. Chestorii, vă rog frumos, dacă puteți să vă rugați colegii să facă un pic de liniște, să-l ascultăm pe domnul deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Onorați membri ai Guvernului,

Această moțiune de cenzură ridică niște probleme despre care și noi credem că în timpul cel mai scurt ar trebui să fie rezolvate. Unele dintre ele de Guvern, altele de noi.

Unde păcătuiește Guvernul? Nerespectând prevederile legale, nu a organizat de la o vreme alegerile parțiale nici pentru mandatele vacantate la autoritățile publice locale, nici pentru cele din Parlament. Aceste alegeri trebuie organizate cât mai curând și noi suntem direct interesați, atât la nivel local, cât și cel parlamentar. Nu pot însă să nu constat că în anumite circumscripții electorale nu pot fi organizate alegeri din cauza unei modificări a legii, pe care au votat-o și susținătorii moțiunii. (Aplauze.)

Este adevărat că votul din noiembrie anul trecut la anumite secții din străinătate a fost îngreunat din cauza proastei organizări de care se face vinovat Guvernul. Dar de ce n-a fost depusă această moțiune imediat după alegeri?

Din punctul de vedere al realizării unui cadru legal care să ușureze votul în aceste secții, dacă cineva este în culpă, atunci noi, Parlamentul, suntem acel cineva.

Moțiunea de cenzură se referă doar la aceste elemente, deși putea să se refere la multe pentru care Guvernul ar trebui să plece. Cum ar fi: proasta gestiune a problemelor din învățământ, noul proiect de lege a învățământului al cărui părinte nu se cunoaște, modul cum prin acest proiect se preconizează ștergerea anumitor drepturi câștigate de minorități, inclusiv faptul că nu s-a reușit impunerea prevederilor legale la UMF din Târgu Mureș; bâjbâielile din domeniul fiscal, modul defectuos cum este organizat controlul din acest sector, abuzurile care s-au constatat, pedepsele excesive aplicate; funcționarea defectuoasă a sistemului cardului de sănătate, care blochează activitatea medicală; modul cum este gestionat Programul național de dezvoltare rurală , tergiversând sau chiar blocând practic investițiile cu riscul pierderii unor bani europeni, bani de care infrastructura orașelor și comunelor țării are mare nevoie; modul arogant cum activează prefecții față de autoritățile publice locale, nu de puține ori, chiar încălcând legea, nesocotind, de exemplu, drepturile minorităților naționale garantate de Constituție și legile țării.

Dacă moțiunea de cenzură ar conține măcar câteva din aceste elemente, pentru noi toți ar fi fost clar că ea trebuie să fie votată. Dar având în vedere conținutul moțiunii depuse și problemele pe care le-am semnalat mai înainte, nu este chiar atât de clar pentru toți că ea trebuie votată. Ca atare, membrii grupului nostru parlamentar vor vota secret, conform propriilor convingeri.

Și încă o mică observație. Doamnă președinte Alina Gorghiu, în interpretarea mea, dacă se poate vorbi de mineriadă, între justiție și Parlament, aceasta se duce împotriva Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat Eugen Tomac, aveți două minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Eugen Tomac:

Domnilor președinți ai celor două Camere,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Pentru mine cauza românilor de pretutindeni reprezintă una dintre principalele proiecte politice pe care le promovez de când am decis să fac acest pas important și de a mă implica în viața politică.

Sunt fericit pentru că cauza aceasta pentru care lupt de foarte mulți ani mi-a adus două mari bucurii. Prima bucurie este că, în 2012, cetățenii români de peste hotare mi-au acordat o încredere majoră votându-mă aproape 80% dintre cetățenii români care au votat în colegiul meu. Și a doua mare bucurie este că, cauza pentru care lupt eu, cauza românilor de la est de Prut, m-a făcut indezirabil în Federația Rusă.

Am venit astăzi aici, domnule prim-ministru, pentru a vă spune un lucru foarte clar. Moțiunea de cenzură de astăzi este, de fapt, o moțiune împotriva cenzurii, cenzura asupra propriilor membri și cenzură asupra cetățenilor României. Nu există comunitate românească numeroasă în întreaga lume pe care să n-o fi vizitat și m-am întâlnit cu foarte mulți români pe continentul american, pe continentul european și în alte zone și aș vrea ca măcar o parte din parlamentarii României să poarte în suflet România exact așa cum o poartă românii plecați departe de țară.

A-i sancționa pe cetățenii români și a nu le permite să voteze înseamnă că le îngrădiți un drept fundamental al spațiului comun european, și anume libertatea de circulație.

Aveți obligația, domnule prim-ministru, să le creați condiții tuturor românilor care muncesc peste hotare. Avem aproape patru milioane de români care în mod cinstit își câștigă un ban corect muncit în Uniunea Europeană și cel puțin patru milioane de români care sunt în țară sunt întreținuți de românii care au plecat în diferite state ale Uniunii Europene. Cel mai mare investitor în România în ultimii 10 ani sunt românii care muncesc cinstit în străinătate. Peste 45 de miliarde de euro vin aici în țară și sunt investiți în economia națională. Clasa politică are obligația să răspundă acestei necesități.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog să închideți.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Eugen Tomac:

În încheiere, aș vrea să vă transmit, domnule prim-ministru, același mesaj pe care vi l-a transmis și președintele Traian Băsescu: Domnule Ponta, pleacă, pleacă acum!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din partea deputaților și senatorilor neafiliați, domnul senator Mircea Geoană. Patru minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulțumesc, domnilor președinți ai Camerelor.

Stimate colege, stimați colegi,

Am să încerc să fiu cât mai puțin pătimaș și subiectiv politic pe cât se poate. Pentru că momentul pe care îl dezbatem azi în Parlamentul României, din cauza evoluțiilor din ultimele câteva zile, depășește cu mult tema moțiunii de cenzură, pe care Partidul Social Românesc o susține, și, de fapt, discuția pe care o avem astăzi este despre calea de urmat pentru România.

Domnul prim-ministru spunea și probabil că se va adeveri astăzi că încă nu există o soluție, astăzi, cel puțin, cu privire la înlocuirea Domniei Sale în fruntea Guvernului. Dar asta nu înseamnă că această conversație sub cupola Parlamentului României nu trebuie să țină cont astăzi, mâine, peste două zile, peste două săptămâni, peste cât timp va fi necesar, să ne gândim puțin dincolo de persoanele și interesele individuale sau de grup. Fapt, și nu comentariu politic.

Suntem astăzi în situația ingrată, în care sunt convins că niciunul dintre noi, indiferent de tabăra în care ne aflăm astăzi, am fost ieri sau vom fi mâine..., în situația ingrată în care în premieră la nivel mondial un prim-ministru în funcție este acuzat de corupție. Este un fapt. Nu vreau să mă gândesc ce ar fi fost în tabăra actualei majorități dacă un premier din tabăra cealaltă ar fi fost pus sub acuzare. Cred că ar fi fost probabil un iureș politic, pentru că așa se joacă un astfel de moment politic. Dar pentru țară și pentru oamenii acestei țări, situația în care ne aflăm astăzi, dincolo de moțiunea pe care o dezbatem astăzi, este pur și simplu nesustenabilă.

Nu putem să ne prefacem că acest lucru, indiferent cum îl comentăm, nu produce efecte pentru imaginea României, pentru reputația României, pentru influența României, pentru statalitatea României și pentru democrația românească. Nu putem astăzi și este un fapt, să ignorăm că suntem în fața unui început de izolare diplomatică pe plan extern a României datorită acestei situații.

Domnule Ponta, nu este un procuror care vă acuză, este justiția română care vă acuză. Așa cum au acuzat și au plecat, pe bună dreptate, 16 miniștri ai guvernelor dumneavoastră care au fost acuzați de corupție. Nu este vorba de patimă. Nu este un război între puterile statului. Este pur și simplu un lucru neplăcut, dar firesc ca atunci când apare o suspiciune de corupție, un demnitar în funcție publică face un pas în lateral. Nu este vorba de nimic altceva. Este vorba de decența de a proteja în primul rând interesele țării, în al doilea rând, interesele partidului pe care îl conduceți și de abia în al treilea rând persoana dumneavoastră.

Nu putem astăzi să ignorăm faptul și nu invocați chestiunea cu Rusia, vă rog eu foarte mult și cu șampania de la Moscova. La Moscova se bucură în fiecare zi când un alt demnitar român este pus sub acuzare de corupție, pentru că asta subminează democrația țării, statalitatea țării.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai aveți un minut.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu este un argument care trebuie folosit. Ați fost alături de mulți oameni de aici și cu fostul președinte al țării, când vicepreședintele american a fost la Palatul Cotroceni și a spus instituțiilor românești: faceți-vă datoria indiferent de numele celui care se află astăzi sau mâine sau ieri într-o funcție publică, faceți-vă datoria față de țara voastră. O țară care este coruptă nu este o țară liberă. O țară care are lideri corupți nu este o țară care să prospere. O țară în care este corupție la vârf e o țară săracă și condamnată la subdezvoltare. Despre asta este vorba în discuția de astăzi.

Nu cred astăzi că cineva se...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizați.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea-Dan Geoană:

... se poate îndoi de faptul că fereastra de oportunitate cu privire la aderarea României la Schengen în această toamnă este pusă sub semnul întrebării. Nu cred că cineva se îndoiește astăzi și aici închei, pentru că timpul a fost consumat și mulțumesc președinților Camerelor pentru acest lucru.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Timpul a expirat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Să fac un apel către foștii mei colegi și către arcul majoritar să găsiți, dacă credeți că este un lucru care să vă fie de folos, o soluție pentru a-l înlocui pe actualul prim-ministru. Este un balast pentru țară, este un balast pentru PSD, este un balast pentru oamenii acestei țări.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Dacă aveți o majoritate care funcționează și va fi demonstrată astăzi, aveți curajul să spuneți că așa nu mai poate continua conducerea Guvernului României.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Cristiana Anghel din partea grupurilor parlamentare ale PSD.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Rușinică, rușinică! Vă e frică, vă e frică!

Domnilor,

Tema este foarte serioasă. Numai că dumneavoastră ați reușit s-o duceți în derizoriu. Și ați transformat-o într-un desen animat.

De obicei, vorbesc liber, dar pentru că acum sunt cronometrată, mi-am permis să scriu două-trei rânduri și să le citesc. Poate luați aminte. Pot să încep, cu acordul dumneavoastră? Mulțumesc.

Domnul Iohannis vrea un guvern. Guvernul său. Nu al României, așa cum prevede Constituția, nuu? Domnul Iohannis face ce a făcut și domnul Băsescu. Calcă pe Constituție. Pas cu pas. Pentru că lucrul bine făcut este pentru dumnealui doar ceea ce-i place. Ghinion. Al nostru, bineînțeles. Al celor care am sperat că vom avea un președinte al tuturor românilor.

Domnul Iohannis nu cere Germaniei să achite poporului român uriașa datorie istorică de circa 19 miliarde de euro. Și cum ar putea? Domnul Iohannis fiind distins cu Crucea Federală de Merit de către Germania în 2006. Însă cea mai valoroasă distincție a primit-o domnul Iohannis de la Otto Schily, fostul ministru de interne al Germaniei în 2007.

Decorația, cea mai înaltă distincție din Germania, a fost înmânată pentru merite deosebite aduse... ghiciți cui? Germaniei, bineînțeles. Dar, aici, în România, domnul Iohannis cere demiterea Guvernului României, pentru că dorește să aibă Guvernul său. Guvernul Iohannis. Doar pentru confortul său.

Domnul Iohannis nu a clarificat niciodată problema cetățeniei Domniei Sale. Crin Antonescu a afirmat că domnul Iohannis nu este doar etnic german, ci și cetățean german. Nu știm și nici nu ne-a spus niciodată domnul Iohannis dacă este sau nu este cetățean al Germaniei sau dacă a fost. În schimb, domnul Iohannis cere vehement demiterea acestui Guvern al României, pentru că își dorește Guvernul său. Pentru al său confort.

Domnul Iohannis nu înțelege că președintele reprezintă puterea executivă și singura putere legislativă este Parlamentul. Domnul Iohannis nu înțelege că votul nu poate fi imperativ. Este interdicție constituțională. Domnul Iohannis nu acceptă să promulge legi care nu-i sunt pe plac. În schimb, domnul Iohannis cere demiterea Guvernului, pentru că dorește să aibă Guvernul său, doar pentru confortul său.

Domnul Iohannis refuză să promulge modificările Codului penal și cele ale Codului de procedură penală. Dar nu scoate o vorbă despre milioanele de euro plătite din buzunarul poporului român pentru aceste coduri. Domnul Iohannis nu spune nimic despre cele două miliarde de lei primite de domnul Predoiu drept plată pentru munca nefericită, zic eu, depusă doar ca să strice un cod bine făcut de marele Dongoroz. Președintele nu cere să se ancheteze cum au fost cheltuite cele 110 milioane de euro luate ca împrumut de la Banca Mondială pentru justiție și coduri. Dumnealui cere demiterea Guvernului, pentru că își dorește Guvernul său. Guvernul Iohannis, pentru propriul confort.

Domnul Iohannis nu cere să înceteze genocidul împotriva pădurilor românești, aurul nostru verde, nu! Domnul Iohannis retrimite Codul silvic la Parlament, cu o motivare copy-paste a firmei austriece. Și nimeni nu strigă trădare! Deși domnul Iohannis...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai aveți 15 secunde, doamna...

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

...spun gurile rele, este nașul de cununie al consulului acestuia în România, deși domnul Iohannis a fost decorat în 2009 de statul austriac cu Ordinul de merit "Marea Cruce de Argint" pentru servicii deosebite aduse, ghiciți cui?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă senator, vă mulțumesc foarte mult. Îmi pare rău...

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Austriei. Vă rog. PSD mai îmi dă două minute, vă rog?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu. Vă mulțumesc foarte mult. Îmi pare rău.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Doar 20 de secunde. Am adus un cadou. Două secunde doar. O cutie cu plastilină mai micuță pentru PDL revopsit în culorile PNL-ului, să-și facă câte guverne vrea. Confecționate așa, altfel n-are nicio șansă.

Și pentru domnul Iohannis, pentru lungile și desele concedii împreună cu prima sa doamnă. Apropo, lăsați-o moartă cu "prima doamnă a României"... că nu există așa ceva în legislația României.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă, vă rog frumos... este o moțiune de cenzură...

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Să-și confecționeze și dumnealui ce guverne vrea. Aici în Parlamentul ...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, doamnă senator, vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Vasile Blaga, din partea Grupului parlamentar al PNL.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Blaga:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Acum zece minute, premierul Moldovei și-a dat demisia, declarând că toți cetățenii sunt egali în fața legii. (Aplauze.)

România este astăzi o țară aflată în plină criză generată și amplificată de premier, a cărui legitimitate este făcută praf în fiecare zi de către Domnia Sa. De altfel, guvernarea României este aflată în plină disoluție.

Domnul prim-ministru sfidează pe toată lumea și, din păcate, își sfidează și propriii votanți și susținători ai Partidului Social Democrat și refuză să facă un gest normal în orice țară democratică, adică să-și dea demisia.

Mai mult, domnul Ponta și ministrul justiției recurg la amenințări față de cetățenii care doresc să protesteze. Văzând că nimeni nu este emoționat de aceste declarații, recurg la contramanifestații.

Partidul Național Liberal este un partid responsabil și pentru a nu avea parte de manifestări în stradă, am amânat protestul de astăzi. Dar vă readuc aminte, domnule prim-ministru, că dumneavoastră, în 2011, 2012, ați organizat numeroase manifestări în stradă, spunându-i premierului de atunci că dacă nu pleacă va fi trimis acasă de stradă.

De altfel, domnul Ponta arată astăzi ca un politician disperat, a cărui grijă este una singură: să-și păstreze puterea. Domnia Sa are un singur gând: indiferent care sunt costurile, să rămână agățat de scaunul de la Palatul Victoria.

Cum s-a ajuns aici? O cauză principală trebuie căutată în turul 1 și 2 de scrutin ale alegerilor prezidențiale. Atunci, premierul și echipa din jurul Domniei Sale au produs unul din cele mai grave atentate la democrație din ultimii 25 de ani.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule senator, numai o secundă, vă rog frumos.

Distinsă doamnă, dacă vreți să fotografiați sau să filmați, o să vă rog frumos să urcați în spate, dacă vreți să fiți astăzi fotograf. Dacă sunteți parlamentar, atunci vă rog frumos să vă respectați mandatul de parlamentar. Dacă nu sunteți parlamentar, am rugămintea la dumneavoastră să vă ridicați de acolo și să plecați, pentru că ne facem de rușine cu toții.

Da, trebuie să hotărâm ce vrem să fim astăzi. Jurnaliștii sunt toți egali și sunt acolo în spate. Parlamentarii sunt toți egali și sunt aici.

Dacă sunteți parlamentar... Dacă nu sunteți parlamentar, vă rog frumos să vă ridicați acum și să plecați din sală.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă ridicați acum și plecați din sală, domnișoară. Nu aveți ce să căutați în sală!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Vă mulțumesc foarte mult și vă rog frumos să respectați cu toții regulile acestea. Nu este nimeni mai presus de lege, da?

Domnule senator, vă rog frumos să mă scuzați, și vă mulțumesc foarte mult pentru răbdarea dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Blaga:

Mulțumesc.

Domnul Ponta a îndrăznit ceea ce nimeni nu mai cutezase până atunci, să blocheze și să limiteze dreptul la vot al unei mari părți a românilor aflați în diasporă. I-am atras atenția în precampanie, i-am atras atenția în campanie, i-am atras atenția după primul tur de scrutin, dar a preferat să-și pună o serie de servanți în funcții, inclusiv pe ministrul de externe, pentru a-și continua proiectul.

Desigur că o astfel de mentalitate trebuia sancționată încă de atunci și premierul trebuia să-și dea demisia. Dacă nu și-a dat-o, trebuia ca dumneavoastră, cei din PSD, să i-o cereți și să-l concediați de la Palatul Victoria. Numai că nu s-a întâmplat așa. Premierul a declarat că a înțeles votul românilor, și-a pus cenușă în cap și a spus că se va face băiat bun. Numai că imediat ce a ajuns la butoane a recidivat cu și mai multă forță și de data asta s-a hotărât, pur și simplu, să le ia românilor dreptul de a vota. Din nou, Partidul Național Liberal a reacționat și am ajuns în instanță și Tribunalul i-a spus domnului Ponta că face abuz de putere și trebuie să organizeze alegeri. Dar ținta era alta: să trecem, practic, peste data de 10 iunie și să nu mai putem organiza alegeri pentru primari în 28 de localități, pentru președinți de consilii județene în 6 și așa mai departe.

Ce arată alergia domnului Ponta față de alegeri? Pur și simplu frica că ar fi fost judecați așa cum trebuie de români la vot. Cu cât Guvernul se afundă în derizoriu, cu atât cresc frica și disprețul, din păcate, crește ruptura dintre guvernanți și guvernați. Acestei stări trebuie să-i punem capăt astăzi votând moțiunea de cenzură. Suntem în aceste zile într-o situație tulbure cu efecte devastatoare pentru credibilitatea țării.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Am ajuns în situația aberantă în care tocmai domnul prim-ministru Victor Ponta, care spunea că "dreptul românilor la vot este o lozincă", să invoce votul românilor pentru a rămâne la putere.

Ar fi fost bine pentru țară ca această moțiune să nu mai aibă sens și domnul Ponta să-și fi dat demisia, dar nu a făcut-o. Demisia dintr-o funcție publică, atunci când faci rău țării, e până la urmă un gest care arată responsabilitate și un caracter puternic. Și am văzut ieri o astfel de situație în guvernul Domniei Sale. Numai că pentru domnul Ponta binele României nu este o unitate de măsură. Îl interesează fiecare zi în care mai rămâne în funcția de prim-ministru la Palatul Victoria.

În asemenea condiții, votul în favoarea moțiunii de cenzură devine o soluție de maximă urgență, o soluție în favoarea interesului național al României.

Învățați de la premierul Moldovei, domnule prim-ministru!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Ați consumat doar cinci minute și jumătate din timpul alocat.

Are cuvântul doamna deputat Gabriela Podașcă.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Gabriela-Maria Podașcă:

Stimate colege din PNL,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că v-am ascultat cu multă atenție și nu înțeleg de ce sunteți atât de supărați și atât de nervoși. Să știți că dacă vreți vă putem invita la Comisia de elaborare a legilor electorale, poate vă mai calmați. Noi am avut discuții foarte bune acolo cu toți reprezentanții, să știți.

Stimați colegi,

Toate partidele și-au luat un angajament ferm în cadrul discuțiilor pe care le-au avut cu președintele Iohannis, că votul prin corespondență va face parte din legislația electorală. Sigur, avem idei diferite, proiecte diferite, dar până la urmă suntem în același cadru care a permis și până acum să găsim soluții pentru Legea alegerilor locale, pentru Legea partidelor și pentru Legea finanțării partidelor.

Și atunci, doamnelor și domnilor parlamentari liberali, vă întreb: de ce abandonați munca din comisie? De ce această moțiune de cenzură când în comisia condusă de dumneavoastră nu a existat nici măcar o discuție pe marginea votului prin corespondență? Spuneți că doriți vot prin corespondență. V-ați luat un angajament în acest sens. Cum credeți că o moțiune de cenzură poate duce la îndeplinirea acestui angajament? Credeți că demiterea Guvernului va putea grăbi în vreun fel adoptarea votului prin corespondență, când nici măcar nu ne-am apucat de treabă? Noi credem că nu. Noi credem că de fapt va duce la blocarea oricărei discuții legate de votul prin corespondență.

Stimați colegi din PNL,

Cine o să mai aibă timp și chef de oamenii din diaspora, când veți alerga după fotoliile de miniștri? Pentru că demiterea Guvernului, alegerile anticipate și toate celelalte lucruri pe care dumneavoastră le doriți nu vor face decât să arunce țara în haos și economia în criză, o economie care abia și-a revenit după toți anii în care tot dumneavoastră ați tăiat pensiile și salariile. Vreți să vă întoarceți la guvernare ca să faceți același lucru? Vreți să-l aduceți înapoi pe Emil Boc și pe Mihai-Răzvan Ungureanu? (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

Să fim sinceri unii cu alții. Moțiunea aceasta nu are nicio legătură cu votul prin corespondență, nu are nicio legătură cu alegerile parțiale, nu are nicio legătură cu nimic din ceea ce ați scris în ea.

Să spunem lucrurilor pe nume, pentru că nu ceea ce scrie în moțiune este motivul pentru care suntem astăzi în plen. Momentul în care ea a fost depusă, acesta este subiectul real al dezbaterii de astăzi. Din februarie ne tot amenințați cu moțiunea de cenzură. De ce ați așteptat până acum? Că nu ați stat nici după votul prin corespondență, nici după vreun pas greșit al Guvernului.

Nu, stimați colegi, ați așteptat un singur lucru: să puneți pe moțiunea dumneavoastră semnătura unui procuror. Asta ați așteptat. Nu puteți veni în fața Parlamentului și să spuneți că depunerea moțiunii de cenzură în aceeași zi în care un procuror trimitea o solicitare împotriva premierului este o coincidență. Mă uit la dumneavoastră și văd oameni cu experiență, atât de la opoziție, cât și de la putere. Știu că nu aveți cum să credeți în astfel de coincidențe. Și mai știu că în carierea dumneavoastră ați văzut suficiente moțiuni de cenzură și aceasta nu este o moțiune de cenzură, este doar un pretext.

Este pentru prima dată, repet, când depuneți o moțiune de cenzură în aceeași zi în care la Parlament vine o solicitare de la DNA împotriva șefului Guvernului. Iar astăzi, dragi colegi, suntem chemați să votăm o moțiune de cenzură care nu are alt obiect de activitate decât o așa-zisă coincidență cu această acțiune a justiției și cu o solicitare a Președintelui.

Dragi colegi,

Ni se cere, practic, să subordonăm voința Paramentului unor solicitări venite din partea altor puteri ale statului. Ni se cere să legitimăm ca un procuror să poate demite un guvern. Această moțiune este de fapt pretextul prin care alte instituții încearcă să demită Guvernul, iar noi avem astăzi responsabilitatea constituțională de a împiedica așa ceva.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Această moțiune de cenzură a PNL-ului nu are nici subiect, nu are nici coerență, nu are nici măcar susținere. Nu are decât semnătura unui procuror, iar pentru asta ați dat deja un vot marți. Acum suntem chemați să votăm din nou același lucru. În acest context, parlamentarii PSD nu vor legitima prin votul lor o moțiune de cenzură care nu este altceva decât un pretext pentru o tentativă neconstituțională de demitere a Guvernului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL. Nu mai e.

Domnul deputat Cezar-Florin Preda.

Domnul Hașotti. 11 minute mai are grupul parlamentar.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
Video in format Flash/IOS Păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Înainte de toate, și vă rog să nu începeți cronometrarea, domnule președinte, vă rog să ținem un moment de reculegere în memoria victimelor mineriadei de acum 25 de ani.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

13-15 iunie.

 
     

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii de cenzură inițiate de 183 de deputați și senatori, cu titlul Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!.

Doamnelor, domnilor,

Înainte de toate, aș vrea să-i spun doamnei senator Anghel Cristiana, care a venit cu un sacou cu Mickey Mouse (Râsete, aplauze.) că a uitat să menționeze cea mai importantă distincție a domnului Iohannis: aceea de Președinte al României, ales de poporul român. (Aplauze.)

Ieri, doamna ministru Rovana Plumb ne-a spus că parlamentarii PSD nu vor vota. Imediat, domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea a spus că și parlamentarii UNPR nu vor vota și, bineînțeles, ne-a ținut un discurs ca fiind un reper moral al politicii românești, arătând că nu a trădat - poate lucrul acesta îl discutați la grupul dumneavoastră parlamentar, domnule viceprim-ministru - că nu trădează și nu va trăda. Mai vedem noi! (Râsete.)

Mi-a adus aminte de "Vocea Patriotului Naționale". De altfel, este corect ca parlamentarii UNPR să nu voteze de vreme ce sunt obișnuiți cu migrația politică, toți au migrat politic și încă mai migrează. E firesc, le mai alunecă piciorul, le mai alunecă poate bilele prin urne. Celelalte două partide nu s-au pronunțat, dar aducându-mi aminte din nou de discursul distinsei doamne senator, vă spun încă o dată ce-am mai spus, că Partidul Conservator, care niciodată n-a mers pe picioarele lui la alegerile parlamentare, seamănă cu mașina comunismului, își consumă toată energia la claxon. (Râsete; aplauze.)

Toate cele trei partide stau sub pulpana roșie și prăfuită a Partidului Social Democrat. Nu mai este acel roșu KGB, este roșu incert! Și dacă tot am vorbit despre mineriade, să ne amintim că principalul vinovat al celei mai mari orori în ultimii 25 de ani a fost Ion Iliescu, înaintașul dumneavoastră. (Aplauze; vociferări.)

Și acum dumneavoastră știți, și mai ales domnul senator Ilie Sârbu, că eu de multe ori vin cu materialul clientului. Mă voi încadra în minutele rezervate. Am să vă spun ce arăta domnul ministru Titus Corlățean, pe 27 octombrie, citez, eu citez autorii, atenție, nu fac, știți dumneavoastră, altceva: "Vă e teamă și sunteți lași și nu-i lăsați pe propriii parlamentari să se exprime și să susțină, eventual, propriul dumneavoastră Guvern. Când va fi strigată lista de vot, să vă gândiți bine la opțiunea dumneavoastră, la ce veți face și la coloana vertebrală cu care veți ieși din această sală. Veți purta rușinea până la sfârșitul vieții...". I-auzi! "...dumneavoastră pentru ceea ce veți face sau pentru ceea ce nu veți face".

Și acum vă voi mai da un citat, dumneavoastră veți ghici autorul. Citez, din nou citez, nu...: "Vom contracara prin orice metodă gestul laș și iresponsabil de a-și lua prizonieri propriii parlamentari. Interdicția acestora de a vota - până la urmă pot vota cum cred că e mai bine la moțiunea de cenzură - este un gest la lașitate, de dispreț față de oameni și de ticăloșie, cu care Guvernul ne-a obișnuit în această perioadă și care încearcă să rămână la putere prin acest procedeu nedemocratic și periculos pentru viața de zi cu zi. Un Guvern care nu are niciun vot pentru este un Guvern care are susținere zero." (Aplauze.) Victor Ponta.

Doamnelor și domnilor,

Numai proștii nu învață din greșelile altora, iar dacă nu sunt proști și în mod deliberat repetă greșelile acestora, merită tot oprobriul.

Niciun comentariu în plus.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dreptul la replică, doamnă senator. Scurt.

 
     

(Rumoare; vociferări.)

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

V-a durut, nu? Tare! Rău!

Da, domnilor, am venit special îmbrăcată cu acest sacou. Mi l-am cumpărat special. Păi, la joaca și la ce este în Parlament făcut de dumneavoastră, desene animate ați vrut, desene animate aveți. (Vociferări.)

Eu sunt îmbrăcată doar, dumneavoastră sunteți personaje din desene animate. Uitați-vă în oglindă și vedeți-vă!

Și încă un lucru: dacă tot aruncăm cu piatra, hai să ne uităm și la domnul Iohannis. A intrat curat în mandat? Nu.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă senator...

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

A intrat cu dosare, la fel ca celălalt, da? În schimb, strigă: "Hoțul!". Și cine strigă "Hoțul!"? Tot hoțul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Cezar Preda.

Aveți cinci minute, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Cezar-Florin Preda:

Acum, ca să fiu sincer, cred că din citatele domnului prim-ministru vom scrie o carte. Și cred că cel mai bine ar fi să o semneze Domnia Sa.

Stimați membri ai Parlamentului, care astăzi vă veți îndeplini îndatoririle de serviciu și veți vota. Pe cei care nu votați nu trebuie să vă salut, că înțeleg că nici nu sunteți aici.

Victor Ponta.

Am văzut aici, în aula Parlamentului, sunt un parlamentar cu destulă experiență, mulți vorbitori la acest microfon, am văzut și oameni grei, oameni de stat, am văzut și pisoi, am văzut și pisicuți, dar am văzut azi și niște veverițe care al naibii se pricep la viața parlamentară. (Rumoare)

E o colegă tânără aici căruia eu îi doresc mult succes și viață lungă. Da. ...căreia îi doresc... Da, mulțumesc. Eu sunt un om care în general acceptă și criticile, ... căreia îi doresc viață lungă de parlamentar, spunând că moțiunea nu-i procedurală, că ea nu se adresează Guvernului, ci Parlamentului, și că are o activitate laborioasă în Comisia de elaborare a legilor.

Dragă colegă,

Această instituție este brelocul guvernelor României de 25 de ani. Noi nu trebuie să fim ipocriți, iar eu nu sunt ipocrit aici. Noi, toți, aici, nu facem altceva decât să votăm legislația elaborată din această bancă. De la domnul Tăriceanu citire, din 2004, până acum o săptămână, guvernele României au elaborat 1800 de ordonanțe și ordonanțe de urgență. Iar noi toți, aici, legiferăm aceste ordonanțe de atâția ani, de 11 ani.

Domnul Tăriceanu a făcut vreo 900. Domnul Emil Boc și domnul Ungureanu au făcut și ei vreo 450 și vine foarte tare din urmă domnul Victor Ponta care are aproape 500 în această perioadă scurtă.

Deci, dacă vrem cu adevărat să vorbim despre ce trebuie să facem noi, cred că aici ar trebui să ne consultăm cu cei care se cred sus, acolo, în bancă, și fac o paranteză: cred că am rămas printre ultimele parlamente din Europa și din lume unde unii stau mai sus decât parlamentarii. În general, să știți, că e invers: ei stau mai jos decât parlamentarii. (Aplauze.)

Am văzut un slogan în 2012 când, e adevărat, ne aflam pe baricade diferite, care suna cam așa "Vrem o țară ca afară!". Asta striga domnul Victor Ponta atunci. Ei, dragii mei, cred că acum nu mai facem altceva decât să dorim să fie numai afară românii, că în țară am văzut cum îi respectăm.

Și o chestiune pe care...v-am spus, fără ipocrizie, vreau s-o aduc în atenția dumneavoastră este că nu noi suntem cei care trebuie astăzi să facem orice ca românul să aibă drept de vot. Acest lucru îl face Constituția României.

Dragii mei,

Despre Constituția României am vorbit toți. Toți ne-am referit la ce atribuții trebuie să aibă Președintele României, ce atribuții trebuie să aibă primul-ministru al României, cât de puternic să fie Parlamentul, cât de puternică să fie justiția. Nu este așa! Constituția României este a copilului încă nenăscut. Constituția României este a românului care poartă pașaport oriunde în lume și are aceleași drepturi consfințite prin Constituție să facă ceea ce facem și noi aici: să votăm. E primul drept înscris în Constituție, pe care domnul Victor Ponta, cu părere de rău, nu vrea să-l ia în considerare.

Eu am văzut ce s-a întâmplat în noiembrie și eu mă bucur, spre deosebire de o antevorbitoare, că am fost de partea baricadei care a dat României un președinte, cred eu, altfel. L-am văzut pe domnul prim-ministru de atunci că și-a dorit o reconciliere cu românii și am văzut că și-a cerut clemență de la toți românii. E drept, că nu de pe pământ românesc, își cerea clemența de pe pământ arab, dar și-a cerut-o. A uitat că trebuie să dea și explicații românilor șase luni de ce au fost împiedicați să voteze românii. Până acum, asta este întrebarea la care acest guvern nu a răspuns.

Și aș vrea să mai facem... în încheiere să fac și eu o trimitere la ceea ce înseamnă până la urmă modul în care ne raportăm față de români. Dragii mei, după demența cuvintelor de ieri în care trei milioane de români erau acuzați că și-au lăsat în țară golani și femei infidele, dublată de ceea ce însemna impozitarea bacșișului făcută de un om care cred că n-a dat în viața lui bacșiș sau nu și-a plătit consumația, triplată de un om care ne amenința ieri cu justiția că ne va sancționa dacă ieșim în stradă, toate aceste lucruri nu pot fi compensate prin scuze pe Facebook. Aceste lucruri nu se pot compensa decât aici, domnule prim-ministru, și vă invit să vă cereți scuze public tuturor românilor pentru ceea ce înseamnă comportamentul unora dintre miniștrii dumneavoastră.

Și am să închei spunându-vă următorul lucru: în mod sigur România are nevoie de un alt guvern. Dar în mod sigur, România are nevoie și de alți parlamentari, alți parlamentari care să aibă atâta demnitate încât să se ridice din bancă și să-și exprime opțiunea, fie prin a susține, fie prin a vota împotrivă. Dar să primești bani de la Guvern ca să stai în bancă, să nu-ți îndeplinești atribuțiunile de serviciu este chiar mai mult decât o umilință, pe care sper, sincer, că cel puțin o parte din cei aflați la putere, nu o vor accepta.

Nu sunt vorbele mele. Este domnul Victor Ponta.

Aș vrea să vă spun că pe holuri circulă un zvon pe care n-am să-l contest și nici măcar n-am să-l infirm. Se spune despre această stare de lucruri că domnul Victor Ponta va scăpa. Va scăpa de toate acuzațiile și de toate, până la urmă, pozițiile împotrivă. A luat deja o decizie: se va înscrie în UNPR.

Vă mulțumesc. (Râsete; aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe primul-ministru al Guvernului, domnul Victor Ponta. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Dincolo de câteva glume, unele reușite, altele mai puțin, de aceiași Cațavencu, Farfuridi, Brânzovenescu de Constanța, pe care-i știți de atâta timp, regret faptul că astăzi nu am reușit să vorbim totuși în fața Camerelor reunite suficient de mult despre ceea ce înseamnă guvernare cu adevărat, și ceea ce înseamnă viața oamenilor. Și faptul că suntem pentru prima dată pe primul loc între cele 28 de țări ale Uniunii Europene la creștere economică (Aplauze.), că am reușit după 7 ani de zile, vă rog să vă gândiți, după 7 ani de zile în care ne-am dus din ce în ce mai mult după trimestrul al III-lea 2008 în groapa incompetenței, a hoției, a tăierilor de salarii, de pensii, în timp ce alții făceau miliarde pe restituiri, am reușit după 7 ani de muncă să ne întoarcem la 2008 și să-l depășim, despre faptul că săptămâna viitoare, de o mie de ori mai important și cu siguranță de o mie de ori mai serios decât moțiunea de cenzură, trebuie să dezbateți în Camera Deputaților și vă rog să votați noul Cod fiscal, care va asigura dezvoltarea economică a României în anii care vin.

Despre toate aceste lucruri putem și trebuie să vorbim cu o singură condiție: să ne preocupe aceste lucruri, să avem stabilitate politică, să știm ce avem de făcut. Un distins coleg dădea o veste foarte proastă, din punctul meu de vedere - evident că am primit-o și eu -, că la Chișinău, cel mai important vecin al nostru, avem din nou criză politică, ba chiar se bucura că și-a dat demisia primul-ministru, care e de la PPE, apropo.

Problema este că cel mai important partener al nostru, Moldova, de luni de zile și, se pare, și în continuare, va fi în instabilitate politică, în criză financiară și economică, în lipsă de perspectivă de integrare europeană, o pradă foarte ușoară pentru cei din Est, care îi vor răul.

Eu sunt convins că nu vreți același lucru pentru România și sunt convins că împreună cu majoritatea parlamentară, dar și cu cei suficient de mulți membri ai Parlamentului, care gândesc serios, care analizează lucrurile, care ne dau dreptate atunci când avem și ne critică atunci când este cazul - și mă refer, evident, la domnul Márton Árpád - cred că putem să ferim România de o furtună care nu are decât o singură origine: dorința și foamea de putere a celor care au pierdut puterea prin votul oamenilor.

Cred că acest lucru putem să-l facem în continuare. Vreau să vă rog să continuăm lucrurile bune, împreună, să le îmbunătățim pe cele care nu au mers bine și cred că putem să facem acest lucru.

În final însă vreau totuși să fac și două comentarii politice: în primul rând, să le mulțumesc tuturor colegilor din majoritate și în special colegilor mei de la Partidul Social Democrat, pentru faptul că au rezistat întotdeauna, în ultimii 25 de ani, la nenumăratele atacuri mincinoase ale propagandei. Sunteți un partid care, de câte ori ați fost la guvernare, ați făcut bine României, după care am plecat în opoziție și am revenit să reparăm lucrurile rele făcute de alții. (Aplauze.)

Și, cu o singură excepție, v-ați ales lideri cu care vă puteți mândri. (Aplauze.)

Vreau să vă asigur că atunci când nu voi mai fi președintele PSD, că nu voi mai fi la un moment dat, toate funcțiile sunt trecătoare, în niciun caz nu o să votez cu PNL-ul, să dau jos Guvernul PSD, că doar nu sunt prostănac! (Aplauze.)

Și o ultimă urare și recunoaștere: Partidul Național Liberal a avut președinți oameni respectabili, oameni citiți, oameni cu capacitate politică, și acum a ajuns să fie condus de Elena Udrea! Treaba lor! (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

S-au încheiat dezbaterile.

Urmează să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură. Vă reamintesc, conform art.113 din Constituție, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor: minimum 278 de voturi pentru. Votul este secret și se exprimă prin bile, potrivit art. 88 și 95 din Regulamentul ședințelor comune.

De asemenea, reamintesc prevederile art.48 din Regulament, potrivit cărora fiecare parlamentar primește o bilă albă și o bilă neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru; bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moțiunii.

Invit cei doi chestori să ocupe locurile pentru înmânarea bilelor.

Camera Deputaților.

Domnule Ciolacu, vă rog frumos, aveți cuvântul pentru a citi lisa deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel, prezent.

Domnul Bănicioiu Nicolae prezent
Domnul Constantin Daniel prezent
Domnul Dușa Mircea prezent
Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă
Gerea Andrei Dominic prezent
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Nicolicea Eugen prezent
Plumb Rovana prezentă
Tudose Mihai prezent
Vulpescu Ionuț prezent
Domnul senator Oprea Gabriel prezent
Pop Liviu-Marian prezent
Teodorovici Eugen-Orlando prezent

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnilor miniștri, vă rog frumos să votați!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am uitat vreun ministru?

Domnul Tîlvăr Angel prezent

Scuzați.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Așteptăm să voteze miniștrii, ca să mergem mai departe. O să vă rog frumos...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna senator Mariana Câmpeanu prezentă

Adam Luminița-Pachel absentă
Adăscăliței Constantin prezent
Alexe Costel prezent
Alexe Florin-Alexandru prezent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol absent
Anastase Roberta Alma prezentă
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola absentă
Antal István absent
Anton Marin prezent
Anușca Roxana-Florentina prezentă
Ardeleanu Sanda-Maria prezentă
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin absent
Avram Marian prezent
Axente Ioan prezent
Babuș Radu prezent
Balan Ioan prezent
Baltă Mihai prezent
Băișanu Ștefan-Alexandru prezent
Bălan Ion prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuț absent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile prezent
Birchall Ana prezentă
Bîrsășteanu Florică prezent
Blăjuț Viorel-Ionel prezent
Blănariu Valentin absent
Boboc Valentin Gabriel absent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogdan Gheorghe-Dănuț absent
Bogdănici Camelia-Margareta absentă
Boghicevici Claudia prezentă
Bónis István absent
Borbély László absent
Bordeianu Dan prezent
Antal István prezent
Bot Octavian absent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate prezent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ștefan absent
Calimente Mihăiță prezent
Caloianu Mario-Ernest prezent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Cătăniciu Steluța-Gustica absentă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen prezent
Cherecheș Florica prezentă
Chiriță Dumitru prezent
Chirteș Ioan-Cristian prezent
Chirvăsuță Laurențiu prezent
Chițoiu Daniel absent
Cioată Cezar prezent
Ciobanu Gheorghe prezent
Ciobanu Liliana prezentă
Ciocan Dan absent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel prezent
Ciucă Liviu-Bogdan absent
Ciuhodaru Tudor absent
Ciurariu Florin prezent
Cocei Erland prezent
Codîrlă Liviu absent
Comșa Cornel-George absent
Condurățeanu Andrei-Răzvan prezent
Constantin Daniel prezent
Cosma Vlad-Alexandru prezent
Costin Gheorghe prezent
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia prezentă
Cristea Victor prezent
Cristian Horia prezent
Cseke Attila-Zoltán absent
Cupă Ion absent
Cupșa Ioan prezent
Daea Petre prezent
Dalca Ștefan-Petru absent
Dascălu Constantin prezent
Deaconu Mihai prezent
Delureanu Virgil prezent
Diaconu Adrian-Nicolae absent
Diaconu Mihai-Bogdan absent
Dima Toader prezent
Dîrzu Ioan prezent
Doboș Anton prezent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea prezent
Dolha Nechita-Stelian prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Donțu Mihai-Aurel prezent
Dragomir Gheorghe prezent
Dragomir Maria prezentă
Dragomir Viorel Marian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăgușanu Vasile-Cătălin absent
Dumbrăvanu Paul prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dumitru Georgică absent
Dumitru Ioana-Jenica prezentă
Dumitru Ovidiu-Ioan prezent
Emacu Gheorghe prezent
Enache Marian prezent
Enea Constantin-Cosmin absent
Eparu Ion absent
Erdei Dolóczki István prezent
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel absent
Firczak Gheorghe absent
Florea Damian absent
Florea Daniel prezent
Fonta Nuțu

Eparu e prezent.

Fonta Nuțu absent
Frăticiu Gheorghe prezent
Galan Constantin prezent
Ganț Ovidiu Victor absent
Găină Mihăiță absent
Geantă Florian Daniel absent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Ghiță Sebastian-Aurelian absent
Ghiveciu Marian concediu, absent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ștefania prezentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria prezentă
Gudu Vasile prezent
Gunia Dragoș-Ionel prezent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian prezent
Gust Băloșin Florentin prezent
Gvozdenovici Slavomir absent
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Holban Titi prezent
Horga Vasile prezent
Hulea Ioan prezent
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomițianu Gheorghe prezent
Iancu Iulian prezent
Gvozdenovici, prezent, scuze.
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein absent
Ignat Miron prezent
Iliuță Vasile prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian absent
Ionescu George prezent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicențiu-Mircea prezent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Iriza Scarlat absent
Ispir Raluca-Cristina prezentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László absent
Kelemen Hunor prezent
Kerekes Károly prezent
Kereskényi Gábor prezent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila prezent
Laza-Matiuța Liviu prezent
Longher Ghervazen absent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai prezent
Man Mircea prezent
Manda Iulian Claudiu prezent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius absent
Manolescu Oana absentă
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica prezentă
Marian Ion Cristinel absent
Marica Petru-Sorin absent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura absentă
Marocico Ion absent
Martin Eduard-Stelian prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente absent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent
Mazilu Constantin absent
Măduța Flavius-Luigi absent
Melinte Ion prezent
Merka Adrian-Miroslav absent
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan prezent
Militaru Lucian prezent
Mincă Liliana absentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia prezent
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian prezent
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina prezentă
Moisii Constantin prezent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Ioan absent
Moldovan Iosif prezent
Molnar Zsolt absent
Motreanu Dan-Ștefan prezent
Moț Constantin-Stelian-Emil absent
Movilă Petru prezent
Muntean Mircia absent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu prezent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru prezent
Neacșu Marian prezent
Necula Cosmin absent
Valeca Șerban-Constantin prezent
Negruț Clement prezent
Negruț Cornelia absentă
Nica Nicolae-Ciprian absent
Nichita Cristina absentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri prezent
Nicolae Florian prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad prezent
Nistor Laurențiu prezent
Nistor Marioara prezentă
Niță Constantin prezent
Niță Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile absent
Ochi Ion prezent
Oltean Ioan prezent
Orban Ludovic prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Palașcă Viorel prezent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea prezentă
Păun Nicolae prezent
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel prezent
Petrea Dorin Silviu prezent
Petrescu Petre absent
Petric Octavian prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea
Sunteți dumneavoastră Pistru-Popa?
Pocora Cristina-Ancuța prezentă
Podașcă Gabriela-Maria prezentă
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius prezent
Popa Radu Mihai prezent
Popeangă Vasile absent
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Dumitru-Iulian prezent
Popescu Florin Aurelian absent
Popoviciu Alin Augustin Florin prezent
Potor Călin prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Pușcaș Iacob absent
Raețchi Ovidiu Alexandru prezent
Răducanu Ion prezent
Rădulescu Cătălin-Marian absent
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo prezent
Rățoi Neculai prezent
Resmeriță Cornel-Cristian concediu, absent
Rizea Cristian prezent
Roman Cristian-Constantin prezent
Roman Gheorghe prezent
Roman Ioan Sorin absent
Roman Victor prezent
Roșca Lucreția prezentă
Roșca Mircea prezent
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Rusu Valentin

Domnule Orban, Rusu Valentin?

Domnule Orban, Rusu Valentin există? Absent.

Sava Andrei-Valentin absent
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuț-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean Valeria-Diana prezentă
Secară Florin Mihail prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seres Dénes prezent
Silaghi Ovidiu Ioan absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Simionescu Adrian Constantin absent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan prezent
Stan Ion prezent
Stanciu Anghel absent
Stanciu Zisu prezent
Stancu Ionel absent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Mihaela prezentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuț-Marian prezent
Stroe Radu absent
Sturzu Mihai-Răzvan absent
Suciu Vasile-Daniel absent
Surdu Raluca absentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön absent
Șcheau Ion prezent
Șimon Gheorghe prezent
Șoptică Costel prezent
Șova Lucian absent
Ștefan Viorel prezent
Ștefănescu Elena Cătălina prezentă
Știrbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion absent
Taloș Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuț prezent
Tănăsescu Claudiu-Andrei absent
Tătaru Florin-Cristian prezent
Teju Sorin absent
Teodorescu Cătălin-Florin prezent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ștefan prezent
Tiuch Cătălin absent
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuț Dan-Laurențiu prezent
Tomac Eugen prezent
Traicu Rodin prezent
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta prezentă
Turcan Raluca prezentă
Tușa Adriana Diana prezentă
Țigăeru Roșca Laurențiu absent
Țîmpău Radu Bogdan prezent
Udriște Gheorghe prezent
Uioreanu Elena-Ramona prezentă
Urcan Ionaș-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel prezent
Vainer Aurel deplasare externă, absent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin absent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Vlădoiu Aurel absent
Voicu Mădălin-Ștefan prezent
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vreme Valerian absent
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Zisopol Dragoș Gabriel prezent
Zgonea Valeriu Ștefan prezent
Zlati Radu prezent

Matei Călin și Măduța Flavius, de asemenea, prezenți. Și Manolache prezent.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

O să-l rog frumos pe domnul senator Oprea să vină la microfon pentru a striga lista senatorilor prezenți.

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc.

Bună ziua tuturor!

Agrigoroaei Ionel absent
Andronescu Ecaterina absentă
Anghel Adrian absent
Anghel Cristiana-Irina prezentă
Antonescu George-Crin-Laurențiu prezent
Arcaș Viorel prezent
Ardelean Ben-Oni prezent
Ariton Ion prezent
Atanasiu Teodor prezent
Badea Leonardo absent
Badea Viorel-Riceard prezent
Banias Mircea-Marius absent
Barbu Daniel-Constantin absent
Barbu Tudor prezent
Bădălău Niculae prezent
Bălu Marius prezent
Belacurencu Trifon prezent
Bereanu Neculai prezent
Biró Rozalia-Ibolya absentă
Blaga Vasile prezent
Boagiu Anca-Daniela prezentă
Boboc Cătălin prezent
Bodea Cristian-Petru prezent
Bodog Florian-Dorel absent
Boeriu Valeriu-Victor prezent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent
Bujor Dumitru-Marcel absent
Bumbu Octavian-Liviu prezent
Burlea Marin prezent
Butnaru Florinel prezent
Butunoi Ionel-Daniel absent
Cadăr Leonard concediu medical, absent
Calcan Valentin-Gigel prezent
Câmpeanu Mariana prezentă
Chelaru Ioan prezent
Chiriac Viorel prezent
Chiru Gigi Christian prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru absent
Coca Laurențiu Florian prezent
Constantinescu Florin prezent
Cordoș Alexandru prezent
Corlățean Titus prezent
Coste Marius prezent
Costoiu Mihnea-Cosmin prezent
Cotescu Marin Adrănel prezent

Am să revin.

Crețu Gabriela absentă
Cristache Iulian prezent
Cristina Ioan prezent
Croitoru Cătălin prezent
Deneș Ioan prezent
Dincă Mărinică prezent
Dobra Dorin-Mircea prezent
Dobrițoiu Corneliu prezent
Donțu Ovidiu-Liviu prezent
Dumitrescu Cristian-Sorin prezent
Dumitrescu Florinel absent
Badea Leonardo este prezent.
Dumitrescu Iulian prezent
Durbacă Eugen absent

Andronescu Ecaterina este prezentă.

Duruț Aurel prezent
Ehegartner Petru absent
Federovici Doina-Elena prezentă
Fifor Mihai-Viorel prezent
Filip Petru absent
Firea Gabriela prezentă
Florian Daniel Cristian absent
Flutur Gheorghe prezent
Frătean Petru-Alexandru absent
Geoană Mircea-Dan prezent
Ghilea Găvrilă prezent
Ghișe Ioan absent
Grapă Sebastian prezent
Grigoraș Viorel prezent
Hașotti Puiu prezent
Ichim Paul prezent
Igaș Traian-Constantin prezent
Iliescu Lucian prezent
Ilieșiu Sorin prezent
Ioniță Dan-Aurel prezent
Iovescu Ioan prezent
Isăilă Marius Ovidiu prezent
Jipa Florina-Ruxandra prezentă
Klárik László-Attila prezent
László Attila absent
Lazăr Sorin-Constantin prezent
Luchian Dragoș prezent
Luchian Ion prezent
Marian Dan-Mihai prezent
Marian Valer prezent
Marin Nicolae prezent
Markó Béla absent
Mazăre Alexandru absent
Mihai Alfred-Laurențiu-Anotonio prezent
Mihai Cristian-Dănuț prezent
Mihai Neagu absent

Cotescu Marin Adrănel este prezent.

Mihăilescu Petru-Șerban absent
Miron Vasilica-Steliana prezentă
Mitu Augustin-Constantin prezent
Mocanu Victor absent
Moga Nicolae prezent
Mohanu Nicolae prezent
Motoc Octavian prezent
Mutu Gabriel prezent
Nasta Nicolae prezent
Năstase Ilie absent
Neagu Nicolae prezent
Neculoiu Marius prezent
Nicoară Marius-Petre absent

Dumitrescu Cristian, prezent.

Nicolae Șerban prezent
Nistor Vasile prezent
Niță Mihai absent
Nițu Remus-Daniel prezent
Obreja Marius-Lucian prezent
Oprea Dumitru prezent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Oprea Ștefan-Radu prezent
Pașca Liviu-Titus prezent
Pașcan Emil-Marius prezent
Pataki Csaba prezent
Pavel Marian prezent
Păran Dorin prezent
Păunescu Teiu prezent
Pelican Dumitru prezent
Pereș Alexandru prezent
Pop Gheorghe absent
Popa Constantin absent
Popa Florian prezent
Popa Ion prezent
Popa Mihaela prezentă
Popa Nicolae Vlad prezent
Popescu Corneliu absent
Popescu Dumitru-Dian prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent
Purec Ion-Simeon prezent
Rădulescu Cristian prezent
Rogojan Mihai-Ciprian prezent
Rotaru Ion prezent
Saghian Gheorghe prezent
Savu Daniel prezent
Sârbu Ilie prezent
Severin Georgică prezent
Silistru Doina prezentă
Stuparu Timotei prezent
Suciu Matei absent
Șova Dan-Coman absent
Tánczos Barna prezent
Tămagă Constantin absent
Tătaru Dan prezent
Tătaru Nelu prezent
Tișe Alin-Păunel prezent
Toma Ion prezent
Todirașcu Valeriu prezent
Tomoiagă Ștefan-Liviu prezent
Tudor Doina-Anca prezentă
Țapu Nazare-Eugen prezent
Ungureanu Mihai-Răzvan prezent
Valeca Șerban-Constantin prezent
Vasiliev Marian prezent
Vegh Alexandru absent
Verestóy Attila absent
Vochițoiu Haralambie absent
Voinea Florea prezent
Volosevici Andrei-Liviu prezent
Vosganian Varujan absent
Zisu Ionuț-Elie prezent

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi,

 
Video in format Flash/IOS Informare privind depunerea la secretarii generali ai Camerei Deputaților și Senatului, în vederea exercitării de către deputați și senatori a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi: <BR>- Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituțional și autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanțelor Publice, de a scoate la licitație certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene (PL-x 411/2015) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2014 pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport, în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov (PL-x 497/2014) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (PL-x 410/2015) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 433/2015) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (PL-x 653/2011) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 240/2013 pentru realizarea capabilității operaționale aeriene cuprinse în Faza 1 a Etapei de tranziție inițială a Concepției de realizare graduală a capabilității de apărare aeriană în cadrul programului Avion multirol al Forțelor Aeriene(PL-x 437/2015) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României (PL-x 435/2015) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar și sistemului public de asistență socială în anul 2015 (PL-x 21/2015) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000 (PL-x 416/2015) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (PL-x 384/2010) (adoptată în procedură de urgență); <BR>- Legea pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (PL-x 133/2015) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă PL-x 357/2015) (adoptată în procedură de drept comun); <BR>- Legea pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (Pl-x 302/2015) (adoptată în procedură de drept comun).

Vă informez că în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47 au fost depuse, pentru a fi contestate la Curtea Constituțională, dacă întrunesc numărul de semnături de la Camera Deputaților și de la Senat, la cei doi secretari generali, următoarele legi: Legea pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011; Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2014; Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2015; Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2015; Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011; Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 240/2013; Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 291/2007; Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2014; Legea pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000; Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2010; Legea pentru completarea Legii nr. 263/2010; Legea pentru completarea Legii nr. 76/2002; Legea pentru modificarea Legii nr. 448/2006.

Știți foarte bine, termenele sunt două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență și cinci zile pentru cele în procedură de drept comun. Termenele, conform legii, se stabilesc din ziua în care a fost făcut anunțul, adică astăzi, 12 iunie.

Invit membrii Biroului permanent la sala de Birou permanent al Camerei Deputaților pentru procedura standard.

    Prezentarea, dezbaterea și respingerea moțiunii de cenzură inițiate de 183 de deputați și senatori, cu titlul Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!.

După pauză.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a citi procesul-verbal, vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Proces-verbal, referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiate de 183 de deputați și senatori.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori prin vot secret cu bile asupra moțiunii de cenzură inițiate de 183 de deputați și senatori, au constatat următoarele:

  • numărul total al deputaților și senatorilor - 554;
  • numărul deputaților și senatorilor prezenți - 417;
  • numărul total de voturi exprimate - 214;
  • numărul de voturi anulate - 7;
  • numărul total de voturi valabil exprimate - 207, din care:
    • voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură - 194;
    • voturi contra moțiunii de cenzură - 13.

Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 278 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 554 de parlamentari, au fost prezenți 417, din care 194 au votat pentru moțiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituție pentru adoptare.

Mulțumesc mult, domnule președinte. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Dragi colegi, declar ședința de plen reunit de astăzi închisă.

Vă urez o săptămână frumoasă, un weekend frumos. Ne vedem luni, membrii Biroului permanent de la Camera Deputaților și de la Senat, Birou permanent reunit la ora 13,00.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13,03.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 21 octombrie 2021, 9:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro