Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 septembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.150/18-09-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 15-09-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 septembrie 2015

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,08.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimați colegi,

Declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților și anunț că din totalul celor 383 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat 202.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: programul de lucru pentru perioada 14-19 septembrie 2015, lista rapoartelor depuse în perioada 9-15 septembrie în comisiile permanente sesizate în fond, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

 
Video in format Flash/IOS Ora Guvernului - dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, cu tema Starea învățământului românesc la început de an școlar.

Potrivit art. 205 din regulament și programului de lucru în ședința de astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, cu tema "Starea învățământului românesc la început de an școlar".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice.

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentare; reprezentantul Guvernului, domnul ministru - 5 minute, pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri - câte 3 minute fiecare, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere; din partea deputaților neafiliați - un minut, pentru a prezenta punctul de vedere, iar, la final, concluziile, pentru răspunsuri - domnul ministru vizat, reprezentantul Guvernului.

Video in format Flash/IOS Păstrarea unui moment de reculegere în memoria omului politic Corneliu Vadim Tudor.

Dau cuvântul doamnei deputat.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Petre Daea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Un moment trist pentru Parlamentul României. A trecut în neființă, după cum știți, parlamentarul, omul politic, poetul, omul Vadim Tudor.

Vă propun păstrarea unui moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
Video in format Flash/IOS Ora Guvernului - dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, cu tema Starea învățământului românesc la început de an școlar.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, care a solicitat această dezbatere, ia cuvântul doamna deputat Raluca Turcan.

Vă rog, doamna deputat.

Video in format Flash/IOS  

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Bine ați venit! Bine ați venit! Cam rar pe la noi. Legea educației naționale prevede, la art. 94 alin. (2) și la art. 216, că Ministerul Educației Naționale este obligat să publice și să prezinte, anual, în Parlament, raportul privind starea învățământului românesc. De trei ani de zile, acest lucru nu s-a întâmplat. Asta înseamnă că legea a fost încălcată exact de către cei care trebuie să vegheze la respectarea ei. Vă rog, domnule ministru, întrerupeți această tradiție! Respectați legea! Dacă astăzi, tot beneficiem, pentru prima dată, de prezența dumneavoastră în Parlament, am convingerea că veți oferi câteva răspunsuri ferme la o serie de probleme acute cu care se confruntă sistemul de educație.

Două sute de mii de copii încep clasa a III-a fără manuale școlare corelate cu programa după care învață. Sunt manuale vechi, pe o programă nouă. Sunt aceiași copii care, în clasa I, au învățat după fișe; fișe multiplicate prin bunăvoința învățătorilor și a părinților. Sunt aceiași copii care, în clasa a II-a, și-au primit manualele cu săptămâni întârziere. Și astăzi, la început de clasa a III-a, primesc manuale vechi, cu o programă schimbată.

Încă de acum patru ani de zile a fost stabilit calendarul după care trebuia finalizată programa școlară, astfel încât licitațiile să se încheie la timp. De ce nu s-a respectat acest calendar? De ce s-a ignorat acest interes fundamental al copiilor, de a avea manuale la timp, în acord cu programa după care studiază?

Art. 69 din Legea educației naționale prevede ca elevii de clasele a XI-a și a XII-a să beneficieze de manuale gratuite. În iunie, domnule ministru, afirmați că învățământul obligatoriu este în România de 10 clase și că elevii de clasele a XI-a și a XII-a nu beneficiază de acest drept. Acum, aveți o altă interpretare a legii - mai bună, însă pe jumătate. Pentru că acești copii beneficiază în integralitate de manuale gratuite. Ce trebuie să facă, domnule ministru, acești copii, pentru a li se garanta respectarea Legii educației naționale și a art. 32 din Constituția României, care prevede că învățământul de stat este gratuit?

Cu părere de rău, vă spunem, domnule ministru, că decontarea parțială reprezintă tot o încălcare a legii, o încălcare, în condițiile în care majoritatea părinților scot bani din buzunar pentru rechizite, pentru meditații, pentru transport, pentru materiale didactice în școli.

Domnule ministru,

La învestirea în funcție ați spus că nu vor mai exista școli fără autorizație de funcționare. S-a înregistrat, într-adevăr, un progres, însă foarte mic. În acest moment, am început școala cu 4 mii de unități școlare fără autorizație de funcționare. Elevii nu trebuie tratați și nu pot fi tratați cu jumătăți de măsură; ori încep școala, ori rămân acasă. Nu se poate face școală fără școală; nu se poate face școală fără manuale, fără profesori, fără condiții minime de igienă, fără asigurarea transportului elevilor care nu au cu ce ajunge la școală.

Dacă dumneavoastră, domnule ministru, ați fi redactat și prezentat raportul privind starea învățământului românesc, ne-am fi putut da seama de tabloul exact al problemelor cu care se confruntă sistemul de educație și am fi putut susține un efort comun al mai multor instituții, cum ar fi Ministerul Dezvoltării Regionale, autoritățile publice locale, astfel încât această problemă rușinoasă pe obrazul sistemului de educație să fie lăsată la o parte, ca fiind rezolvată.

Domnule ministru,

Institutul Național de Statistică arată că în România există 700 de mii de copii în afara școlii. Avem 500 de mii de absolvenți de liceu care nu au reușit să obțină o diplomă de bacalaureat și pentru care nimeni nu și-a asumat nicio răspundere, pentru care nu s-a prezentat niciun plan de profesionalizare sau de inserție pe piața muncii. Ignorarea acestei probleme condamnă generații și generații la sărăcie și la dependență de stat. Să fie, oare, o întâmplare?

V-am auzit vorbind de performanță. Cu părere de rău, vă spun că performanța la nivel de sistem de educație nu se judecă doar după numărul de medalii la olimpiadele internaționale, pentru că acestea nu sunt rezultatul sistemului de educație românesc; sunt rezultatul efortului unor copii minunați, al unor dascăli de excepție și al unor părinți care susțin intens rezultatele și munca acestor copii.

Performanța la nivel de țară se măsoară în funcție de procentul tinerilor școlarizați, al celor care rămân la școală cu fiecare zi în plus, mai ales al celor care provin din medii sărace, din zone defavorizate.

De asemenea, performanța la nivel de sistem se judecă după procentul de absolvenți care își găsesc un loc pe piața muncii, după rezultatele la testele internaționale. Și, dacă ne uităm la acești indicatori, cu părere de rău, după 3 ani de guvernare PSD, rezultatele și progresele sunt foarte mici.

În Educație nu există progrese de la un an la altul, de la o zi la alta. Nimeni nu vă pretinde așa ceva. Nimeni nu pretinde minuni pentru sistemul de educație românesc, însă rezultatele se întrevăd în funcție de viziunea exprimată la cârma Ministerului Educației și după politicile publice aplicate de către această instituție. Unica predicție, din păcate, este că nu se știe, astăzi, ce va rămâne în vigoare mâine. Nu se știe dacă avem nevoie de o nouă lege a educației naționale, dar se vorbește intens despre ea. Nu se știe cum putem crește numărul de tineri care urmează învățământul profesional, însă auzim foarte multe păreri venite din partea ministerului.

Ministerul este cel care trebuie să ofere soluții. Ministerul este cel care trebuie să prezinte viziunea despre cum poate să arate România ca sistem de educație în următorii 10 ani. Asta înseamnă predictibilitatea politicilor publice, nu show-uri televizate.

Noi vă oferim câteva soluții, pe scurt, acum, domnule ministru. Dacă veți dori în detaliu, vă mai așteptăm la Parlament, sau chemați reprezentanții Parlamentului la consultări. Definiți, domnule ministru, împreună cu Guvernul din care faceți parte, domeniile de competitivitate ale României la nivel internațional, definiți competențele pe care doriți să le obțină tinerii la ieșirea din școală, actualizați nomenclatorul calificărilor după fiecare stagiu educațional și urmăriți unde se găsește rata abandonului cea mai mare și cel mai mare focar de sărăcie, pentru că acolo se ascund adevăratele bombe sociale și e nevoie de efortul mai multor instituții ale statului.

Și mai sunt câteva soluții simple. Decontați transportul elevilor și profesorilor. Alocați microbuze școlare cu combustibil și cu șoferi. Încurajați profesorii performanți să rămână în sistem și investiți în dotări, laboratoare și biblioteci. Puneți accent pe etică și calitate.

Domnule ministru, chiar dacă avem un premier plagiator, sistemul de educație românesc, școala românească nu este imorală.

Sunt doar câteva soluții care vă pot ajuta pe dumneavoastră, dar pot să ajute întreaga societate.

Guvernul este primul care poate da șansa ca România să se dezvolte prin Educație. Însă pentru aceasta are nevoie de viziune, de o uriașă voință politică și să-și asume responsabilități mai mari.

Domnule ministru, puteți să faceți lucrul acesta? Guvernul din care faceți parte poate să facă lucrul acesta? În materie de Guvern, noi credem că nu și de aceea considerăm că ar trebui să-și dea demisia mâine. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Înțeleg că tema reprezintă un interes major și nu putem să ne încadrăm în cele 5 minute. Am fost îngăduitor și voi fi și cu ceilalți la fel, dar să nu exagerăm; să ne situăm în limitele regulamentare.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (ministrul educației și cercetării științifice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc tuturor pentru interes.

Aș vrea să fac următoarele precizări.

Intervențiile pe care le realizăm, în momentul de față, în Educație, sunt intervenții absolut necesare, cerute, așteptate de sistem. Dar sunt intervenții punctuale. Ele trebuie să se înscrie într-o viziune, așa cum foarte bine spunea doamna deputat Raluca Turcan, într-o viziune generală de ansamblu, care să permite obținerea de rezultate în Educație, prin aplicarea unor măsuri, în primul rând, coerente și, după aceea, consecvente, pe o durată mult mai mare decât este aceea a unui mandat de ministru.

În momentul în care am preluat Ministerul Educației, am găsit un ritm de reformare a programei școlare, care conducea la finalizarea revizuirii programei școlare în anul 2024. Am găsit de cuviință că este prea mult și, prin implementarea în paralel, a noii programe în clasa a V-a și a IX-a, VI cu X, VII cu XI, VIII cu XII, am finaliza această reformă curriculară care este absolut esențială - restul sunt intervenții punctuale - în anul 2020.

Consider și susțin că mai repede de atât nu se poate modifica un sistem precum cel al Educației.

Ne uităm cu apreciere la modelul finlandez. Ei au început aceste lucruri acum 20 de ani și le-au aplicat cu coerență și consecvență. Asta trebuie să facem și noi, nu cred că trebuie să inventăm roata.

Un alt lucru esențial este cadrul didactic. Nu o să vă plictisesc cu cifre. Știți, avem 212 mii de posturi didactice; 82% acoperite cu personal titular și peste 16% cu personal suplinitor asociat sau pensionar și avem peste 3.400 de cadre didactice fără pregătire corespunzătoare. Ce putem face? Salarizarea, pe care o vom discuta chiar în această după-amiază, împreună cu sindicatele, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, este un lucru esențial, este o condiție esențială, dar nu suficientă. Deci, repet: avem nevoie de o programă școlară, avem nevoie de cadre didactice bine pregătite; și asta nu vom avea. Am recomandat - și nu în show-uri televizate, pentru că, până acum, mi s-a reproșat că nu comunic; când am început să comunic, mi se reproșează invers. Pot să înțeleg acest lucru, nu e niciun fel de problemă. Avem nevoie de profesori și avem nevoie de manuale; și avem nevoie, de asemenea, de o infrastructură.

Și o să încep să răspund, structurat, la aceste chestiuni.

Sigur, cred că dintre cei prezenți în sală am cea mai puțină experiență politică, și-mi asum acest lucru. Probabil că, din această cauză, nu mă deranjează dacă doriți să decontez toate neajunsurile din Educație, din 1990 încoace, sau și mai demult, până la zi. Nu e nicio problemă, dar asta nu va rezolva problema Educației.

Problemele cu autorizațiile sanitare de funcționare trenează de foarte mult timp. Angajamentul a fost acela al identificării cauzelor pentru care nu se pot obține aceste autorizații sanitare de funcționare. Și este vorba, vă pot spune exact, de 4 mii de clădiri - nu de unități școlare, ca să ne păstrăm în termeni corecți -, pentru că avem 19 mii de școli, dintre care 7 mii cu personalitate juridică; aceste școli au în patrimoniu un număr de 24 de mii de clădiri, iar, din cele 24 de mii, în 20.675 de clădiri se desfășoară activități educaționale directe; dintre acestea, 16.600 posedă autorizație sanitară de funcționare, 675 sunt în curs de obținere, și numărul exact este 3.397, putem spune 3.400 de unități care nu au. Suntem în etapa în care identificăm cauzele. În 80% din cazuri, așa cum spunea și domnul președinte ieri, foarte corect, cauza constă în lipsa alimentării cu apă și a canalizării. Este un lucru care nu poate fi reglat la nivelul unei singure școli. El se reglează odată cu rezolvarea acestui aspect la nivelul comunității locale. Dar sunt convins că termenul avansat de domnul președinte, 2018, este un termen realist pentru a rezolva, în cea mai mare parte, aceste autorizații sanitare de funcționare. Spun în cea mai mare parte, pentru că sunt cazuri concrete de clădiri istorice la care nimeni nu va renunța la a face școală și, totuși, nu vor putea să corespundă parametrilor din care am exemplificat - la limită distanța față de trotuar. Nu o să mute nimeni o clădire istorică pentru a îndeplini acest parametru. Și, totuși, acolo se desfășoară ore.

Vreau să vă spun, cunoscând situația concretă, că lipsa autorizației sanitare de funcționare nu înseamnă neapărat condiții igienice improprii. Pe de altă parte, am văzut școli care au autorizație sanitară de funcționare, dar condițiile le apreciez ca fiind improprii, mult mai rele decât în unele școli care nu au autorizație sanitară de funcționare.

Așa stau lucrurile la nivel de infrastructură și subscriu la propunerea de a finaliza obținerea autorizațiilor sanitare de funcționare până în anul 2018, motiv pentru care, într-o video-conferință pe care am avut-o duminică, înainte de începerea anului școlar, foarte lungă, cu toate inspectoratele școlare județene, am solicitat desemnarea în regim de urgență a unei persoane cu responsabilitate unică - pentru introducerea datelor privind starea infrastructurii școlare în baza de date centralizate a Ministerului Educației. Deci, asta facem și asta vom face la nivel de infrastructură.

La nivel de manuale școlare, am spus că toți elevii vor avea pe bănci manuale școlare și au manuale școlare. Sunt de acord că la nivelul clasei a III-a avem o programă nouă și încă lucrăm după manuale școlare vechi. Dar, vă adresez întrebarea și, cu onestitate, sunt convins că veți răspunde singuri: la câteva zile după preluarea mandatului, am publicat în Monitorul Oficial programa școlară pentru clasele a III-a și a IV-a; mai exact, 13 ianuarie 2015. Reglementările ne obligă să lăsăm 6 luni de la depunerea documentației până la deschiderea ofertelor. Adunați pe calendar 13 ianuarie, veți ajunge la 15 iulie. Tot O.U.G. nr. 34 ne obligă să lăsăm o lună pentru depunerea de contestații - 15 august - și cel puțin o lună, în cazul cel mai favorabil, care niciodată nu se întâmplă, pentru rezolvarea contestațiilor; am ajuns la 15 septembrie, ca să încheiem contractele. Care credeți că ar fi fost șansele de reușită? Și, totuși, scoțând la licitație un număr de 126 de manuale, am avut ofertanți pentru 23; 23, subliniez, din 126; din cele 23, nu putem controla 4, - nu au fost conforme, au fost descalificate; au rămas 19; 10 nu au înregistrat contestații și au ajuns și vor ajunge pe băncile elevilor, 9 sunt în proces de contestații, ceea ce se va întâmpla întotdeauna, dacă nu colaborăm cu dumneavoastră, Parlamentul, pentru a scoate, a găsi calea legală de a scoate manualul școlar de sub incidența reglementărilor O.U.G. nr. 34, fără a contraveni reglementărilor europene, pentru că și celelalte țări europene au găsit această soluție. Deci, apelez la sprijinul dumneavoastră.

Manualele de clasa a XI-a și a XII-a. Da, a fost cu solicitarea elevilor. Sunt primul care spun: sunt - și nu am spus niciodată, doamna deputat, că nu trebuie să aibă; deci, cred că a fost o confuzie aici, în rest sunt de acord; nu, nu, din totdeauna am știut prevederile legii din 2011 cu privire la gratuitatea manualelor până la nivelul clasei a XII-a, inclusiv. Știu că au fost autori de astfel de afirmații, dar, îmi pare rău, nu am făcut eu aceste afirmații. Nu înseamnă, sunt de acord: legea ne obligă din 2011, de cinci ani, să asigurăm manuale gratuite elevilor; din 2011, de cinci ani, trebuia să asigurăm manuale gratuite elevilor. Nu a fost un singur guvern. Au fost și cei care au promovat legea prin asumarea răspunderii și tot nu au asigurat manuale la clasa a XI-a și a XII-a. Dar, repet, nu mă uit în spate, nu pasiunile istorice și nici competențele istorice sunt cele care mă recomandă. Privesc constructiv. Așa am făcut la întâlnirea cu Consiliul Național al Elevilor, a fost solicitarea lor, înțelegând că un proces de achiziție, pe care l-am exemplificat, durează atât de mult încât elevii nu vor avea manuale, am preferat această soluție, dacă vreți, tranzitorie, de a asigura cel puțin 3-4 manuale la care elevii dau examen la disciplinele de la bacalaureat, ceea ce sunt convins că se va reflecta în rezultatele de anul viitor la bacalaureat.

Dacă a venit vorba de bacalaureat, pot să vă spun, este verificabil în cifre, deși nu mi se pare, sunt primul care spune că nu este cel mai important lucru, dar în ultimii 5 ani avem cea mai mare rată de promovabilitate la bacalaureat în prima sesiune, cea mai mare rată în cea de a doua sesiune, cea mai mare rată la evaluarea națională. Cifrele sunt verificabile. Asta, dacă ne interesează numărul celor care reușesc să finalizeze liceul cu examen de bacalaureat.

Pot să vă spun și că, luând în considerare, este un calcul mult mai complex, pe care l-am făcut și eu de curând, deci nu pot să acuz pe nimeni că nu l-a făcut, pentru că nu a avut același acces pe care l-am avut eu la cifre, deși, în ultimul timp am publicat în detaliu absolut toate analizele de care dispune Ministerul Educației și se regăsesc pe site. Este 45%, deci înseamnă rată de eșec, luându-i în considerare inclusiv cei neprezentați, inclusiv cei respinși la prima, la a doua, la a treia sesiune, deci 55%. Asta înseamnă că avem în medie 82.000 de absolvenți de liceu fără diplomă de bacalaureat pe an și, bineînțeles, pe ultimii 5 ani cifra exactă este de 410.000 de absolvenți de liceu fără bacalaureat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiați, domnule ministru.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Da, închei.

Da, vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

De acord, dacă opoziția este de acord...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Dacă este de interes.

Deci, cei care nu au promovat examenul de bacalaureat au acele certificate de atestare a competențelor, care sunt foarte importante, nu la fel de importante ca o diplomă de bacalaureat, pentru identificarea unui loc pe piața muncii; și asta, în liceele de profil tehnologic și vocațional. Există pentru toți certificatul de absolvire. Există posibilitatea de a urma, unii dintre ei urmează învățământul postliceal, care nu necesită existența unei diplome de bacalaureat. Recunosc că este o mare problemă cu acest număr foarte mare de absolvenți. O parte dintre ei urmează învățământul profesional. Iar eu, personal, nu numai în calitate de ministru, sunt un susținător al învățământului profesional. Am spus-o, chiar dacă provin din mediul universitar și creșterea învățământului profesional va diminua numărul celor care vor merge către mediul universitar, susțin necesitatea, argumentat, necesitatea acestei forme de pregătire. Și, în opinia mea, este cel mai bun an din punct de vedere al admiterii în învățământul profesional, în școlile profesionale, înregistrând concurență de până la 3 pe loc, până la 3 pe loc, pentru școala profesională. Începe să nu mai fie privită ca o rută a eșecului. Dezavuez total acele abordări care spun: la liceu nu trebuie să intre în clasa a IX-a cei care nu iau cel puțin nota 5. În primul rând, contravine legii, pentru că învățământul de 10 clase, până una alta, este obligatoriu. Deci, și cei care iau nota 3 sau 4 trebuie să facă școală. Și, atunci, propunerile sunt să-i trimitem la școlile profesionale. Asta din start pune școlile profesionale într-o poziție extrem de dezavantajoasă. Începe să se renunțe la această mentalitate. Succesul școlilor profesionale care au înregistrat un declin, știm bine începând de când, nu este deloc neglijabil.

Promovarea învățământului dual ca și formă de învățământ profesional este un alt lucru în care cred, bineînțeles, acolo unde industria permite parteneriatele dintre educație și economie.

Revizuirea curriculară pentru clasele - asta mi se pare, iertați-mă, îndrăznesc să spun, deosebit de important. A fost punctat, de altfel, și în discursul domnului președinte de ieri. În primul rând, trebuie să avem un acord asupra planurilor-cadru; numărul de discipline; toată lumea spune că avem mult prea multe discipline. Aceste planuri-cadru se elaborează de către Institutul de Științe ale Educației. Am solicitat constituirea unor comisii foarte largi de elaborare și de validare a planurilor-cadru. Este vorba de disciplinele pe care le vor studia copiii noștri de la clasa a V-a până la clasa a XII-a. De-abia după ce vom avea un acord asupra planurilor-cadru - și termenul este ianuarie 2016 - putem să trecem la realizarea programelor școlare, așa cum le dorim, începând cu ianuarie 2016, până în iunie 2016, cel puțin pentru clasele V, VI, VII, VIII, IX, în așa fel încât să poată fi validate, iar în septembrie 2016 să putem demara procesul de realizare a manualelor cu tot ceea ce presupune. Și, încă o dată, îmi exprim încrederea că vom putea să scoatem de sub incidența O.U.G. nr. 34 manualul școlar. Pentru că, altfel, oricine ar veni, oricât de mult și-ar dori, nu o să reușească să pună la dispoziția copiilor manuale și nu o să putem avea un învățământ de calitate - curriculă, manuale, profesori și infrastructură, bineînțeles.

Nu aș vrea să vă rețin atenția mai mult. Dacă sunt și alte întrebări, eu îmi declar disponibilitatea maximă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dacă mai sunt lămuriri suplimentare?

Vă rog, un singur vorbitor. Trei minute, doamna deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Claudia Boghicevici:

Domnule ministru, profit de faptul că ați răspuns, în sfârșit, invitației noastre. Cum vă spuneam și adineauri, pe hol, știu că vi s-au făcut mai multe invitații la Comisia pentru învățământ, dar, din păcate, nu ați răspuns invitațiilor, în așa fel încât să vă putem să vă punem întrebările în mod direct.

Aș vrea să vă spun că una din preocupările mele constante, ca membru în Comisia pentru învățământ, a fost adecvarea învățământului românesc la cerințele pieței muncii. Și, în mod special, mă refer aici la dezvoltarea învățământului profesional. De când am devenit parlamentar, am depus nenumărate interpelări cu privire la prezentarea strategiei de promovare și dezvoltare a învățământului profesional, dar nu am primit niciodată un răspuns concret.

Mă bucur să aud acum că dumneavoastră credeți în învățământul profesional în sistem dual și vă întreb ce faceți concret pentru a-l promova și a-l dezvolta.

Din păcate, marea dezamăgire pe care am avut-o chiar la începutul mandatului dumneavoastră, și anume în decembrie 2014 a fost susținerea pe care ați acordat-o Ordonanței de urgență nr.94, prin care se dădea o gravă lovitură exact învățământului profesional în sistem dual și cu siguranță vă amintiți toate aceste modificări.

În luna februarie, noi am adoptat această ordonanță cu amendamentele comisiei noastre. Din păcate, ordonanța stă încă în Senat și nu a fost adoptată în final, astfel încât ordonanța își produce efectele și acest lucru nu face deloc bine învățământului profesional în sistem dual.

Am impresia că este cumva, așa, de la sine știut, sau se consideră că fiecare copil care se naște în România trebuie să termine un liceu, să-și ia bacalaureatul și să își ia o diplomă de licență. Or, nu toți copiii noștri sunt la fel și nu neapărat aceasta este nevoia în acest moment a societății românești.

Vedem exemplul țărilor dezvoltate din vest, unde rata șomajului la tineri este scăzută acolo unde învățământul profesional este foarte bine dezvoltat. Sunt în permanentă legătură cu companii care se plâng de lipsa muncitorilor calificați și mă deranjează să văd că Ministerul Educației nu conștientizează acest lucru și nu ia măsuri clare, concrete pentru promovarea învățământului profesional, promovare care se face doar prin eforturile profesorilor din colegiile tehnice, fără a avea resurse alocate în acest domeniu.

Infrastructura este învechită. Orientarea școlară și profesională în gimnaziu lipsesc cu desăvârșire. Părinții nu cunosc opțiunile pe care le au pentru copiii lor.

Eu cred că nu este o rușine, ci, dimpotrivă, o mândrie să fii un bun meseriaș în orice domeniu și ar trebui să revitalizăm acest lucru atât de important pentru economia noastră.

Eu știu că dumneavoastră decontați tot felul de polițe și nu reușiți să schimbați prea multe într-un timp scurt și am apreciat faptul că, în sfârșit, după șapte ani de așteptare s-au organizat concursuri pentru ocuparea posturilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, directori de Casă a Corpului Didactic în județe și urmează și pentru ocuparea posturilor de director, dar, aceste concursuri, din păcate, așa cum au pornit ele, au fost organizate de paradă, prin încălcarea legii și aș vrea foarte mult să văd că învățământul românesc este profesionalizat, și nu politizat.

Aș vrea să vă întreb de ce s-a demarat ilegal concursul și ministerul nu a supus dezbaterii publice modificarea metodologiei de organizare a concursurilor cu 30 de zile înaintea demarării acestora.

Cum se explică faptul că în prima etapă au existat 21 de admiși din 69 de înscriși pentru postul de inspector școlar general, iar candidații respinși la proba dosarului sau la testul scris au figurat apoi ca retrași, și nu respinși. Nu mi se pare normal acest lucru.

Apoi, faptul că din comisia de evaluare au făcut parte inspectori generali care erau, în același timp, și candidați, într-o săptămână erau evaluatori, apoi erau evaluați de colegii lor.

Suntem în continuare în perioada de organizare de concursuri fie pentru a soluționa contestațiile, fie, acum, pentru a ocupa posturile de directori de școli și sunt foarte multe persoane care ne întreabă despre aceste lucruri.

Vă solicităm organizarea unor noi concursuri corecte, transparente și selectarea oamenilor pe criterii de performanță, nu pe criterii politice, mai ales că directorilor care sunt acum pe funcții, din câte știu, le-a expirat detașarea în urmă cu doi ani.

Deci chiar ar fi cazul să câștige aceste concursuri oamenii care sunt cu adevărat pregătiți, și nu cei care au susținere politică.

Vă mulțumesc pentru răspunsuri și pentru faptul că veți răspunde de acum invitației noastre.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare, câte trei minute fiecare, cu excepția celui mai mare grup din opoziție, tot Grupul PNL, care are cinci minute. Neafiliații un minut, așa cum am anunțat.

Vă rog, domnul Szabó.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule ministru,

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

O dezbatere la începutul anului școlar despre învățământ eu cred că este bine-venită.

Vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația, domnule ministru.

În ceea ce privește problemele învățământului și problemele sistemului de învățământ, eu cred că nu pot fi puse în cârca cuiva care n-a îndeplinit încă un an... nu are încă un an în acest mandat.

În schimb, câteva chestiuni trebuie să le spunem foarte clar.

Acest sistem, are nevoie, în principal, de stabilitate: stabilitate legislativă, stabilitate instituțională și stabilitatea resursei umane, a personalului de conducere, a personalului didactic, a celui nedidactic și a personalului auxiliar. Are nevoie de o finanțare predictibilă, foarte clar, pentru că acest sistem de finanțare per capita, în anumite situații, duce la dezechilibre. Școli cu prestigiu în diferite zone, având în vedere ca au personal foarte calificat, de gradul I didactic, trebuie să realizeze concesii în a atrage foarte mulți copii în situația în care nivelul calitativ ar putea să scadă - pe de o parte.

Pe de altă parte, într-o serie de zone - și aici trebuie să spunem foarte clar, inclusiv în zonele din perspectiva în care există și învățământ în limba minorităților naționale - posibilitatea de a te încadra în normativele stabilite la nivel național pentru județ este aproape imposibilă, întrucât în aceste județe învățământul în limba maternă înseamnă o catedră în plus. Copiii care sunt la secțiile în învățământul în limba maghiară, germană ș.a.m.d. au o oră în plus la aceste materii, deci, practic, catedrele trebuie considerate a fi suplimentare și din această perspectivă, nevorbind de posibilitățile în care structura localităților în anumite județe este dispersată, întrucât grădinițe trebuie să existe și clasele I-IV, în fiecare localitate.

Investițiile, o predictibilitate în finanțarea investițiilor. O serie de investiții începute în anii precedenți în momentul de față sunt blocate. Felicit în schimb că, prin programul operativ regional, o serie de fonduri europene au fost mutate pentru programele de investiții în acest sens pentru campusurile școlare.

Sperăm ca finanțarea să fie derulată cu celeritate. În acest fel, în 2015, la finalul lui decembrie 2015, să avem investițiile finalizate.

Diferențierea în salarizare: nivelul de salarizare trebuie realizat. Un director de școală astăzi, în sistemul de învățământ actual, trebuie să spunem, nu câștigă mai mult decât un profesor de gradul I didactic care are, eventual, și câteva ore în plus și este diriginte la o clasă. În acest fel, motivarea de a accepta să ai această responsabilitate scade.

Reducerea posturilor didactice solicitată în zilele acestea, după părerea noastră, creează disfuncționalități în sistem și ar trebui tocmai gândite pe acea problematică de care v-am spus, acele județe unde există învățământ în mai multe limbi, există o structură a localităților dispersată, în aceste condiții ar trebui să nu existe o uniformizare a reducerilor.

Aplicarea legii este o altă chestiune care trebuie realizată. Și ai trebuie să spun și foarte corect. Domnule ministru, trebuie să vă felicit. Sunteți primul ministru care, în sistemul de învățământ, în ultimii opt ani ați dat drumul la concursuri. Da, au existat sau poate există probleme, ca peste tot, dar faptul că au început aceste concursuri în sistemul de învățământ de la inspectoratele școlare și sper să continue la nivelul directorilor este un lucru absolut normal și absolut corect și pentru asta vă felicit.

Trebuie recunoscut și faptul că au fost încheiate, în această perioadă, protocoalele cu bisericile tradiționale. Și pentru asta trebuie să vă mulțumesc.

Deci aplicarea legii este un lucru foarte important. Avem minusuri și în acest sens, pentru că anumite universități, pe baza acelui dicton de autonomie universitară, în continuare nu merg pe același drum pe care a mers Universitatea "Babes-Bolyai" și Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș și blochează în continuare posibilitatea de a realiza clase, adică acele specializări în limba maghiară și acele secții care sunt necesare, la UMF Târgu Mureș mă gândesc în principal.

Revizuirea curriculelor școlare și introducerea acestora în sistemul de învățământ cu prioritate, spunem noi, programului specific la limba română pentru învățământul în limbile minorităților naționale trebuie să fie o prioritate. Dacă putem să avem acest lucru mai repede decât datele avansate de dumneavoastră și, în acest sens, dorim un dialog, ar fi foarte important.

Și nu în ultimul rând, domnule ministru, vă cerem să ne ajutați ca în deciziile care vor urma descentralizarea să fie o prioritate. Descentralizarea deciziilor, descentralizarea în sensul în care autoritățile, comunitățile locale să aibă parte în mai multe decizii. În momentul de față, de prea multe ori profesorii sunt navetiști, nu sunt legați de loc, sunt ultimii care sosesc în clasă și sunt primii care pleacă din aceste localități. Sunt probleme la care va trebui să găsim în comun soluții.

Proiectele noi pentru școlile profesionale eu cred că sunt importante. Ați adus în discuție și dumneavoastră acest lucru. Din păcate, finanțarea pentru cabinete, pentru tehnologia necesară în momentul de față lasă de dorit. În perioada anterioară, când mai existau aceste școli profesionale, ministerele de resort, Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei erau cele care finanțau realizarea acestor cabinete, acestor investiții.

Trebuie să vedem cum am putea să gândim acest sistem împreună.

Eu cred că aceste probleme sunt probleme care vor fi întotdeauna pe tapet. Trebuie rezolvate prin dialog. Ne punem la dispoziția dumneavoastră, pentru că aceste probleme trebuie rezolvate.

Nu trebuie să avem senzația că am rezolvat tot în acest sistem. Eu cred că prin dialog și prin susținerea reciprocă a proiectelor comune vom avea un învățământ performant, care să fie acceptat de către toată lumea și care să fie susținut de toată lumea. Cred că trebuie, pe lângă dialog, mult mai mult, trebuie o susținere comună. Acel 6% din P.I.B. trebuie odată și odată introdus, ca să nu avem probleme de finanțare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganț, din partea Grupului minorităților naționale.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Încep prin a vă mulțumi, domnule ministru, pentru colaborarea pe care ați avut-o cu grupul nostru parlamentar și pentru faptul că acest an școlar a început în condiții de normalitate în ceea ce privește existența claselor, secțiilor sau școlilor cu predare în limbile minorităților naționale așa cum prevede legea, dar și în ceea ce privește chestiunile de personal prevăzute în această lege.

În minutele de dinaintea ședinței de plen, grupul nostru parlamentar a avut o discuție pe acest subiect și aș dori să îmi permiteți să vă prezint, fără a intra în detalii, puncte de vedere, subiecte ridicate de către membrii grupului parlamentar, de ordin general sau chestiuni speciale, care țin de învățământul în limbile minorităților naționale, fără a avea pretenția de a le rezolva aici și cu speranța că vom avea ocazia să ne vedem cu dumneavoastră, domnule ministru, la grup, pentru detalierea lor.

Ați moștenit, domnule ministru, o situație regretabilă.

Eu cred că, dată fiind situația, nici nu veți rezolva chestiunea respectivă, pentru că nu cred că e posibil, și anume o problemă pe care opinia publică românească a constatat-o cu surprindere, situația referitoare la minorități naționale, dar cu care noi suntem obișnuiți de 25 de ani, și anume lipsa lor. Faptul că nu există manuale suficiente în limbile minorităților naționale e un deficit, o boală cronică, repet, veche și nu vă putem acuza pe dumneavoastră de situația existentă. Ba mai mult, vă mulțumim pentru emiterea ordinului prin care o serie de titluri vor fi reeditate, astfel încât copiii - de bine, de rău - să aibă niște manuale pe bancă.

Vă rugăm, domnule ministru, să aveți în continuare în vedere încurajarea formării de cadre didactice capabile să predea în limbile minorităților naționale.

Am convingerea că este rolul statului și al dumneavoastră, al ministerului, ca reprezentant al statului, să intervină în ceea ce privește finanțarea locurilor de studii la universități, conform comenzii pieței muncii, și nu conform intereselor acelora care sunt patroni de astfel de astfel de instituții de învățământ sau care-și iau salariul de acolo, dacă piața muncii solicită profesori capabili să predea în limba germană, de exemplu, atunci e normal să finanțăm cu preponderență astfel de locuri de studiu, și nu altele unde avem absolvenți în exces care nu-și găsesc un loc pe piața muncii.

Totodată, am discutat chestiuni legate de infrastructură și patrimoniu. Sunt de notorietate cazurile Liceului ucrainean "Taras Sevcenco" și nu numai, chestiuni care nu țin de Ministerul Educației, ci de administrațiile locale.

Vă rugăm, domnule ministru, dumneavoastră, colegii din minister, în permanență să atrageți atenția autorităților locale asupra necesității rezolvării acestor chestiuni.

Mai mult decât atât, vă încurajăm să practicați un parteneriat cât se poate de strâns cu Ministerul Dezvoltării, astfel încât pe următorul buget al Uniunii Europene, din care România va primi fonduri structurale, să reușim să rezolvăm în bună măsură chestiunea infrastructurii. În acest context, vă rog să faceți apel la autoritățile locale astfel încât acele investiții care trebuie finalizate până la 31 decembrie pentru a nu pierde fondurile europene să și fie finalizate.

Vreau să trag un semnal de alarmă în ceea ce privește situația îngrijorătoare de la cele trei mari licee timișorene "Constantin Diaconovici Loga", "Nikolaus Lenau" și "Jean Louis Calderon", unde eu personal am mari rezerve că se vor încadra lucrările în termenul prevăzut, dar nu sunt situații singulare.

O altă chestiune care ne preocupă este conținutul învățământului și, din acest punct de vedere, vă rugăm foarte mult să promovați cu consecvență dezvoltarea învățământului referitor la holocaust și conștientizarea opiniei publice din România față de acest subiect, mai ales că, în ultima vreme, am avut parte de niște dezbateri discutabile referitoare la o lege pe care Parlamentul a dat-o și care denotă că anumite lucruri nu s-au înțeles foarte exact. E un deficit de înțelegere, dar și de asumare a istoriei atunci când e vorba de fapte regretabile, care s-au produs inclusiv pe teritoriul României.

Vă mai rugăm, domnule ministru, să aveți în vedere faptul că, în unele cazuri, au trecut doi ani de zile de când colegii dascăli care au tradus manuale în limbile minorităților naționale au prestat o muncă care n-a fost retribuită nici până astăzi, să aveți în vedere faptul că e o situație discriminatorie referitoare la doctorate, și anume până în 2011 sau după 2011, în ceea ce privește sporul respectiv sau egalitatea de tratament privind drepturile salariale pentru colegii care au acționat statul în instanță și pentru cei care nu au făcut-o, știm că sunt probleme foarte grele, dar singura soluție poate să vină numai din partea dumneavoastră.

Vă încurajăm, domnule ministru, credem că putem să vă susținem total în ceea ce privește intenția dumneavoastră de a dezvolta învățământul profesional, iar în ceea ce privește acea partea a sa care are aspecte duale, aveți perfectă dreptate, lucrurile pot merge bine doar acolo unde dezvoltarea economică și investițiile masive pot susține acest demers, pentru că nu are rost să faci învățământ profesional pe utilaje din anii '60-'70. E normal să o faci pe utilaje de ultimă generație și cele mai avansate tehnologii pe care, între timp, industria românească le are la dispoziție.

Referitor la structura anului școlar, încurajăm, domnule ministru, și aici o dezbatere. Ca profesor, am mari rezerve că din punct de vedere pedagogic e utilă o vacanță de trei luni urmată de proces de învățământ de durata a trei luni, fără pauză, cu excepția învățământului primar. Nu cred că e o împărțire judicioasă a timpului și nici aici nu trebuie să inventăm noi roata, așa cum spuneați, e suficient, de exemplu, să privim la sistemul din Germania, unde veți vedea că sunt multe perioade de învățământ întrerupte de vacanțe și sistemul este, în opinia mea, mult mai eficient din punct de vedere pedagogic.

Ați anunțat, domnule ministru, intenția de a supune dezbaterii un nou proiect al Legii educației. În egală măsură, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, spunea ieri că dorește să inițieze o dezbatere amplă, la nivelul societății românești, privind sistemul de educație din țara noastră.

Doresc să vă asigur și să vă rog chiar, domnule ministru, să aveți în vedere că grupul nostru parlamentar vă va fi atât dumneavoastră, cât și președintelui țării un partener de discuție implicat și dornic să-și prezinte propriile idei referitoare la cele două proiecte.

Vă mulțumesc încă o dată pentru colaborare.

În egală măsură vreau să mulțumesc inițiatorilor acestei dezbateri la început de an școlar. Cred că întotdeauna este bine-venit să discutăm despre învățământul din țara noastră.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc mult de tot.

Doamna deputat Turcan, din nou, din partea celui mai mare grup parlamentar din opoziție.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Raluca Turcan:

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Așa este, s-ar putea să aveți dreptate că nu aveți experiență politică. Însă în fruntea ministerului vă trebuie obligatoriu voință politică. Cu voință politică se pot împinge lucrurile înainte. Și principala instituție cu care trebuie să comunicați eficient este Parlamentul, pentru că aici se finalizează toate inițiativele dumneavoastră, chiar dacă sunt ordonanțe de urgență.

Și aici vreau să vă menționăm un lucru. Ați trimis la Parlament lista cu prioritățile legislative ale Guvernului în această sesiune. Surpriză! Pe educație 50% dintre prioritățile dumneavoastră legislative constau în legi de aprobare a ordonanțelor pe care dumneavoastră le-ați dat și unde Senatul este Cameră decizională.

Și ce am observat? Am observat că există un mecanism foarte simplu, dar profund dăunător. Dumneavoastră dați ordonanțe de urgență, uneori punctuale, așa cum ați menționat. La Senat este doamna președinte Ecaterina Andronescu în comisie care bagă legile în sertar. Și uite-așa, legi bune, importante, care finalizează ordonanțele dumneavoastră de urgență care uneori modifică ordonanțe de urgență pe care dumneavoastră le dați, sunt blocate în sertar, la Senat.

Și una dintre ordonanțele blocate la Senat - și aici facem un apel foarte ferm la dumneavoastră - este exact cea care bulversează învățământul profesional. Pentru că, din nefericire, această ordonanță a mai avut ceva băgat spre final, și anume plagiatul domnului prim-ministru Victor Ponta. Și din acest motiv o ordonanță care a fost modificată pozitiv în Parlament, pentru că dădea posibilitatea învățământului profesional să funcționeze din clasa a IX-a, nu la final de învățământ obligatoriu, astfel încât un copil care-și alege un alt traseu în viață să poată să se ducă cu adevărat la învățământul profesional, este blocată la Senat.

Domnule ministru,

Dacă ați fi în opoziție v-aș lua umăr la umăr partener de diagnoză a sistemului de educație, pentru că v-am urmărit și emisiunile de televiziune, și intervențiile și realmente înțelegeți unde sunt problemele în sistemul de învățământ. Dar, problemă: decizia este la dumneavoastră, decizia este la Guvern. Acolo există pârghiile executive, acolo se vede viziunea, acolo se creionează România viitorilor zece ani.

Dumneavoastră trebuie să fiți cel care dați tonul, nu cel care să ne spuneți că trebuie să se facă. Cine să facă? Cine? Știți, v-am auzit spunând că elevii de clasă pregătitoare trebuie să primească fișele de studiu. Trebuie. Păi cine să le trimită? Noi? Nu. Fișele de studiu pentru clasa pregătitoare, pentru ca această clasă pregătitoare să fie gratuită, se trimit de către Ministerul Educației. Nu Parlamentul!

Cine dă tonul în educație, dacă nu ministerul?

Acestea sunt câteva lucruri pe care pe care vă rugăm să le urmăriți. N-avem pretenția că le veți rezolva, pentru că, așa cum am spus, vă trebuie parteneri de încredere în Guvernul României și nu am convingerea că acest guvern are voința politică să împingă lucrurile înainte, pentru că un sistem de educație slab creează dependență de stat și dependență de stat înseamnă manipulare electorală.

Acesta este un raționament care cred că funcționează la foarte mulți oameni.

Însă dumneavoastră urmăriți aceste chestiuni.

Am încrederea că, venind din sistem, chiar vă pasă ce se întâmplă cu cei care pleacă în clasa a VIII-a - 50 de mii la număr. Unde se duc? Cine-i salvează? Cum vor trăi acei copii? Ce se întâmplă cu cei 80% absolvenți de studii superioare care nu lucrează în domeniile pentru care se pregătesc și multe, multe alte chestiuni?

Una peste alta, domnule ministru, vă rog frumos, afirmați aici, în fața Parlamentului, veți prezenta sau nu raportul privind starea învățământului românesc aici, în Parlamentul României, așa cum prevede legea, pentru că la această întrebare nu am primit răspuns.

În plus, în iunie 2015, dumneavoastră afirmați că învățământul obligatoriu este de zece clase și că nu există expres menționată obligativitatea pentru clasele a XI-a și a XII-a; există declarații în presa noastră.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Andea:

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Domnilor miniștri,

Găsesc extrem de oportună, așa cum s-a subliniat, alegerea acestui moment pentru a avea "Ora Guvernului" și în ora Guvernului să vină în fața noastră ministrul educației și cercetării științifice.

Sigur că vorbim despre un sistem, cel mai mare sistem din România, și anume sistemul de învățământ.

Fiind atât de mare, are și lumini, și umbre. Desigur că putem să avem ochelari cu care să vedem totul sau să vedem numai umbrele sau numai luminile.

Constat că reprezentanții opoziției au preferat să vadă în principal umbrele acestui sistem.

Ieri au fost festivitățile de deschidere a anului școlar.

Primul-ministru, președintele Republicii, cei mai mulți dintre deputați au participat la aceste festivități. S-au transmis mesaje. Aș vrea numai să remarcăm că nu am avut un mesaj din partea Parlamentului și consider că ar fi fost potrivit să avem un mesaj de susținere a ceea ce înseamnă școala românească, a ceea ce înseamnă slujitorii acestei școli și toți cei care fac parte din școala românească.

Dacă analizăm foarte atent și logic ceea ce s-a spus în această ședință, dacă e vorba de performanță sau de acele părți luminoase ale sistemului de învățământ, ele sunt merite individuale, merite care aparțin unui dascăl eminent, unor copii deosebiți, unor olimpici și așa mai departe.

Dacă e vorba de umbrele sistemului, de umbrele din sistem, sigur de vină este numai și numai sistemul. Eu cred că nu putem merge cu astfel de viziune asupra meritelor și asupra neajunsurilor din sistemul de învățământ. Trebuie să apreciem atât meritele, cât și neajunsurile și să și le asume și conducerea ministerului, dar și Parlamentul României, care totuși este forul care operează în legislația românească.

Câteva chestiuni de logică și vreau să spun că nu le fac din complezență, ci de dragul adevărului. Vrem să reformăm sistemul de învățământ. Uneori se spune: punct și de la capăt, da? Cum însă să reformăm sistemul, dacă, cum spunea copreședinta Partidului Liberal, va trebui măcar vreo doi ani să discutăm asupra modificărilor legislative, să facem o dezbatere aprofundată și abia după aceea să operăm modificări în legislație. S-au analizat aici pe toate încheieturile sistemului neajunsurile, păi și cum să le înlăturăm dacă vom sta de acum doi ani de zile numai să discutăm asupra lor? Este aproape ca și în Caragiale. Să reformăm, dar fără să schimbăm ceva.

S-a vorbit despre voință politică. Cu referire la minister. În același timp, s-a vorbit despre depolitizarea sistemului, deci să aplicăm o voință politică într-un sistem depolitizat. Pare de asemenea o contradicție în termeni. S-a spus că acest lucru a fost vizibil la concursurile pentru posturile de inspectori școlari generali și inspectori generali adjuncți și pe urmă de inspectori. Păi, jumătate din ei nu au promovat concursul, atunci despre ce politizare poate să fie vorba, pentru că dacă ar fi fost o atitudine partizană politică, probabil că ar fi luat toți concursul. Aș vrea să subliniez că, cu certitudine aceste concursuri au fost, s-au avizat în primul rând competențele și calitatea actului de conducere managerial pe care îl prestează acești conducători de instituții la nivel de județ.

Dacă mă refer la competențe, pentru că s-a spus mereu că trebuie să definim competențele și să asigurăm absolvenții pentru aceste competențe. Cu toții ne amintim că în urmă cu patru ani, când s-a adoptat Legea nr. 1/2011, fostul prim-ministru, domnul Boc, repeta până la saturație cele opt competențe care trebuie asigurate în sistemul nostru de învățământ. Nu vreau să le mai reiau pe toate. Deci nu se pune problema că nu știm ce fel de competențe, problema este cum asigurăm aceste competențe și am să iau un singur exemplu.

Vorbim mereu despre școlile profesionale. Dacă ne uităm la dispersia ocupării locurilor în școlile profesionale, observăm că cu certitudine această ocupare a locurilor este strâns legată de piața muncii. Mereu spunem că nu există legătură cu piața muncii. Ba da, și școlile profesionale sunt un exemplu, pentru că acolo unde există industrie și deci unde există cerere și sprijin și învățământ dual, așa cum s-a subliniat, acolo avem și elevi în școlile profesionale. Sunt însă zone ale țării mai puțin dezvoltate în care, oricât ne-am strădui, școlile profesionale nu au o desfacere imediată pe piața muncii și, în consecință, acolo lucrurile grevează...

Dacă facem un bilanț la nivelul întregii țări, la ora actuală, după două runde de ocupare a locurilor în școala profesională, cam 50% din locuri s-au ocupat. Deci din cele 50 de mii de locuri alocate s-au ocupat doar 25 de mii. Este greu de crezut că în a treia rundă care se desfășoară acum se vor ocupa toate celelalte 25 de mii de locuri. Care este cauza? Sigur că locul de muncă pe care îl poate ocupa un absolvent de școală profesională este determinat. Mai sunt și cauze sociale, legate de faptul că școlile profesionale nu sunt răspândite uniform într-un județ sau în județele țării. Ele sunt concentrate, de regulă, în centre urbane. Știm bine că în centrele urbane părinții care dispun asupra viitorului copiilor nu sunt cei mai dornici să-i înscrie în primul rând la școala profesională, de multe ori văzută, așa cum spunea domnul ministru, ca o rută a eșecului. Ca urmare, dezvoltarea pieței muncii va fi principalul factor care va duce la dezvoltarea școlilor profesionale.

S-a spus că nu a prezentat domnul ministru raportul anual și că nu avem date. Dar spre surpriza noastră, opoziția are tot timpul la dispoziție și ne bombardează cu aceste date destul de exacte. Câți elevi sunt în liceu, câți elevi sunt la școala profesională, câte școli nu sunt reparate sau nu au autorizație sanitară.

Aș vrea să subliniez faptul că și aici se ascunde o mică doză de ipocrizie. Se spune că atâtea școli, 3.800, cum spunea domnul ministru, 4.000 ca să rotunjim, este vorba de clădiri școlare. Sunt școli care au o clădire care nu este avizată sanitar, deci acolo școala nu are aviz sanitar, dar sunt școli care au 2-3-4 clădiri și doar una nu este avizată sanitar. Ca urmare, din cele circa 27 de mii de clădiri, doar aproape 4.000 nu sunt, deci nu-i vorba numai de unități școlare, ci mai ales de clădiri.

Aș vrea să închei, finanțarea învățământului, cele șase la sută. Aș lansa o provocare colegilor din opoziție. În curând Guvernul va înainta un proiect de buget pe care Parlamentul îl aprobă. Hai să vedem dacă opoziția ne poate furniza un buget alternativ în care să fie prevăzute șase la sută pentru învățământ, șase la sută pentru sănătate, doi la sută pentru apărare, o sumă considerabilă pentru investiții și așa mai departe, ca să putem compara viziunea în care opoziția își vede bugetul față de modul în care Guvernul este în stare să răspundă la atâtea și atâtea necesități care stau în fața școlii și, de fapt, a întregii societăți.

Ultima chestiune, se pune o etichetă nedreaptă, după părerea mea, asupra prim-ministrului, cu plagiatul. Sigur că un consiliu, Consiliul Național de Etică s-a pronunțat în acest sens și orice altă supralicitare peste decizia consiliului național este o inadvertență, dar unora le convine, ca să nu zic că o promovează ca un interes.

Ce aș vrea să spun? Remarcați că Universitatea București aproape în mod sinucigaș își sesizează în permanență absolvenții școlii doctorale vizavi de cei care au obținut diploma de doctor a Universității București. Nu, nu, vă rog și, ca urmare, răspunsul poate fi unul singur. Acolo unde cazuri de plagiat se dovedesc și presa, ați remarcat că este pornită în principal împotriva demnitarilor. Demnitarii sunt vinovați, ei au diplome de doctor etc. etc. pe nemerit. Dar ele nu au fost luate de pe stradă, au fost date de școlile doctorale ale universităților. Deci o universitate care își declară dezacordul cu diplomele pe care ea însăși le-a dat, înseamnă că este prima vinovată vizavi de această situație și eu cred că ne vom apleca asupra acestei legi privitoare la modul în care se aplică etica în cercetarea științifică și așteptăm cu mare interes să vedem cum vor fi modificate prevederile acestei legi. Face parte dintr-o lege pe care eu o consider prioritară la ora actuală, dată fiind discuția în mass-media și în societatea românească.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Un minut, domnule Cernea, din partea deputaților neafiliați.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Este plin internetul de imagini cu ceremonii religioase care au loc în școli, mai ales la începutul anului școlar, dar și cu alte prilejuri. Astfel de ceremonii religioase încalcă legea și dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie a elevilor.

Cu toții știm că în școlile din România, și s-a discutat foarte mult despre asta, elevii sunt supuși unei presiuni, chiar unei îndoctrinări religioase, influența bisericii este mult prea mare.

Sper, domnule ministru, să aveți curajul și determinarea să apărați interesul superior al copilului și să nu lăsați școala românească și pe viitor să fie sub tutela bisericii, întrucât o societate cu siguranță nu se poate moderniza dacă școala și instituțiile publice sunt anexate intereselor și influenței bisericii.

Închei spunând că îmi exprim speranța ca în școala românească elevii să studieze etică mult mai mult. Acum nu se studiază deloc, de fapt, și să nu fie supuși acestei îndoctrinări religioase care le afectează conștiințele ușor de manipulat și ușor de malformat, mai ales la vârste mici.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc. Încheiem dezbaterile.

În final, domnul ministru are cuvântul.

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Da, am uitat, într-adevăr, să precizez, cred în necesitatea și mai cu seamă în obligativitatea prezentării unui raport privind starea învățământului.

Am să prezint acest raport pentru întreaga perioadă care nu-mi aparține și asupra căreia n-am reușit să-mi aduc niciun aport, pentru că mă ocupam cu alte treburi, este vorba de anul 2014, în noiembrie acest an, iar în ianuarie 2015, cred că suntem de acord cu toții, nu se poate mai devreme, raportul privind starea învățământului pe anul 2015. Aceasta este propunerea pe care o fac. Deci să prezint în noiembrie pentru tot anul 2014 și în ianuarie pentru tot anul 2015.

2. Concursuri pentru ocuparea posturilor de inspectori generali și inspectori generali adjuncți. Voi continua cu perseverență să organizez aceste concursuri. Voi veghea să fie încă, dacă se poate așa ceva, și mai transparente. N-o să vă plictisesc cu modul de derulare, dar într-adevăr ce a spus și domnul profesor Andea, dacă era vorba de o politizare, erau ocupate toate cele 42 de posturi din prima. Știți, de exemplu, ieri am fost într-un județ împreună cu domnul președinte Iohannis. În acel județ, inspectorul general care a câștigat concursul a fost contracandidatul doamnei ministru a muncii. Așa este și așa a rămas și totuși a câștigat concursul de inspector general. Avem și alte cazuri în care am reușit să supăr pe toată lumea. Bun.

Deci, a fost a doua serie, va fi și a treia serie, dacă e nevoie vă garantez că va fi și a patra serie până când vor fi ocupate într-adevăr prin concurs toate aceste posturi.

3. Legea educației. Nu am propus noi modificarea Legii educației, dar nu facem altceva decât să venim în întâmpinarea așteptărilor sistemului. Se cere măsurarea calității prestației unui cadru didactic prin progres școlar. Legea nu permite. Se cer foarte multe lucruri. Învățământul special, apropo de asta, ordinul cu normarea este o cerință a Curții de Conturi, o cerință imperativă a Curții de Conturi, având în vedere dinamica populației școlare, și se referă la scăderea populației școlare, am avut 3,2 milioane în anul școlar 2013-2014, 3,1 milioane anul trecut și avem acum 3,05 milioane, iar la anul vom avea și mai puțin, vom coborî sub trei milioane.

Având în vedere această evoluție, Curtea de Conturi ne cere niște reguli de normare clare. Deci nu putem discuta, acest ordin cu normarea este necesar. L-am negociat împreună cu sindicatele și am ajuns la un raport de 1 la 65 personal nedidactic, de 1 la 163 personal didactic auxiliar etc. Aceste medii au fost acceptate de sindicate și le-am propus spre aplicare cu titlu de medie pe județ. Am cerut la fiecare din cele 42 de inspectorate să nu aplice regula otova la toate formele.

Am precizat faptul că trebuie acordată o atenție deosebită grădinițelor, învățământului special, învățământului profesional, pentru că acolo este nevoie de un raport mult diferit în ceea ce privește personalul nedidactic și, de asemenea, la învățământul în limbile minorităților, pentru că acolo sunt iarăși alte motive. Să se închidă ca medie pe județ. Au fost inspectorate care au înțeles sau au vrut să înțeleagă că trebuie să aplice peste tot acest lucru.

Având în vedere că am constatat o înțelegere incorectă și că nu s-a publicat încă în Monitorul Oficial, am spus, bun, în cazul ăsta, refacem toate calculele, așteptăm să vedem stabilizarea populației școlare, împărțirea pe clase, pe școli și vom aplica acest ordin, că nu avem cum să nu-l aplicăm, îmbunătățit cu ceea ce vom constata, începând cu 1 ianuarie 2016, tocmai pentru a nu afecta acele forme de educație, grădinițe, învățământ special, învățământ profesional îndeosebi.

Am răspuns la ordinul cu normarea. Cu Legea educației este o necesitate, sunt convins, pentru că dorim cu toții atât de multe schimbări, în același timp dorim stabilitate și predictibilitate, dar am spus-o și repet, chiar cred în acest lucru, schimbări în educație nu pot fi sustenabile decât cu acordul societății, lucru ce presupune o consultare largă, lungă, iată, și domnul președinte a propus doi ani de dezbatere. Eu mă gândeam că am putea reuși ceva mai repede, dar... poftiți?

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Costică Canacheu (din bancă):

Poate șase ani...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Da, nu știu...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule ministru, nu dialogați...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu:

Da, bine. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc încă o dată, îmi cer scuze, știți, sunt sindicatele pentru negocierea pe salarii deja neliniștite.

Vă mulțumesc și vă promit, nu cred că e nevoie, vă promit că am să vin ori de câte ori e posibil și ori de câte ori mă invitați. Am avut, recunosc, și o deficiență de comunicare în minister. Eu n-am știut că am fost titularul atâtor invitații până acum, nu e vina altuia, este vina mea.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim, domnule ministru.

Încheiem aici dezbaterea politică.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea Declarației privind semnificația Zilei Internaționale a Democrației.

În continuare avem Declarația privind semnificația Zilei Internaționale a Democrației. Îl invit pe domnul deputat Ioan Stan, președintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, să prezinte declarația.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum probabil cunoașteți, Organizația Națiunilor Unite a ales pentru ediția din acest an a Zilei Internaționale a Democrației tema "Spațiu pentru societatea civilă".

O alegere cu o deosebită semnificație dacă ne gândim că, în numai câteva zile, la New York, liderii politici ai statelor lumii vor decide, în cadrul Summitului Națiunilor Unite, asupra continuării acestui complex de maximă anvergură de parteneriat internațional, prin adoptarea noii Agende globale de dezvoltare pentru anii 2015-2030.

De ce este imperativ ca, în acest context, să avem atent în vedere nevoia de "spațiu pentru societatea civilă"?

Pentru că, odată cu numeroasele semnale de alarmă privind epuizarea resurselor planetei, schimbările climatice sau escaladarea tensiunilor și conflictelor politice, interconfesionale sau etnice intra și interstatale, începutul mileniului trei ne-a adus tot mai numeroase și mai imposibil de ignorat dovezi ale creșterii capacității de mobilizare a cetățenilor și a organizațiilor societății civile la nivel național și internațional.

Implicarea constructivă a acestora în exercițiul democratic se dovedește esențială, atât pentru asigurarea adaptării și legitimității deciziilor și construcțiilor politice la nevoile reale ale populației, cât și pentru responsabilizarea decidenților politici.

Pentru că, în ciuda acestei stări de fapt, avem, din păcate, și un revers al medaliei: există semnale privind măsuri restrictive adoptate de țări de pe toate continentele, măsuri care limitează capacitatea de inițiativă și reacție a activiștilor și organizațiilor societății civile prin diminuarea drastică a surselor de finanțare și a spațiului lor de acțiune. Și, în contextul în care globalizarea și noile tehnologii golesc treptat de sens cuvântul "departe", transformându-ne, deseori fără avertismente prealabile, din simpli spectatori în actori ai unor evenimente nu întotdeauna simplu de gestionat, aceste măsuri, de natură să zdruncine temeliile mai tinerelor sau mai vechilor democrații ale lumii, ar trebui să ne dea de gândit tuturor.

Și, nu în ultimul rând, pentru că, să nu uităm, această societatea civilă internațională, care s-a implicat consistent în definirea reperelor fundamentale de acțiune globală pentru o dezvoltare durabilă în următorii 15 ani dorește și, mai mult, trebuie să își asume rolurile care îi revin în îndeplinirea angajamentelor statelor privind realizarea, la orizontul anului 2030, a tuturor obiectivelor care vor fi agreate.

Și în acest an, așa cum v-a obișnuit, Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare a considerat important să dea curs apelului lansat de UIP, asigurând cuvenitul demers parlamentar pentru promovarea semnificației zilei de 15 septembrie 2015, dedicată de UIP "Democrației și participării publice".

Voi face acest lucru în lumina celei mai legitime perspective parlamentare asupra democrației, asumată de participanții la Conferința Mondială a Președinților de Parlamente, eveniment de marcă al comunității parlamentare internaționale, care a avut loc la începutul lunii septembrie, la New York, în pregătirea Summitului ONU.

Permiteți-mi să vă prezint, din Declarația adoptată acum două săptămâni de președinții de parlamente, un singur paragraf care vine să mă susțină în misiunea pe care mi-am asumat-o astăzi: "Participarea cetățenilor la viața politică și la procesele decizionale este un drept și este fundamentală pentru dezvoltare. Atunci când populații sunt excluse sau nu au posibilitatea să se exprime, bunăstarea lor are de suferit și democrația lasă de dorit".

Timpul pe care îl am la dispoziție nu îmi permite o evaluare a măsurilor de creștere a transparenței și de deschidere a Parlamentului României către societatea civilă. Mă voi limita la a reaminti că modificările succesive ale Regulamentelor celor două Camere și eficientizarea permanentă a administrației parlamentare permit cetățenilor români ai anului 2015: să aibă acces în timp real, pe site-urile Senatului și Camerei Deputaților, la numeroase informații care privesc parlamentarii și activitățile parlamentare; să gestioneze cu ușurință procedura aferentă dreptului lor de a adresa petiții Parlamentului; să cunoască și să se implice în activitățile de legiferare; să aibă un loc și un drept la cuvânt în comisiile parlamentare; să asiste la dezbaterile plenului; să își expună punctul de vedere în cadrul unor mese rotunde organizate de Parlament, cu participare națională sau internațională etc.

Timpul pe care îl am la dispoziție nu îmi permite nici să mă lansez într-o evaluare cantitativă sau calitativă a structurilor societății civile românești, binemeritat și binevenit renăscute imediat după decembrie 1989, sau a incontestabilului proces de maturizare a organizării și modalităților lor de acțiune. Cu certitudine, întoarcerea României în Europa democrațiilor și statului de drept a stimulat participarea societății civile la viața "cetății" și i-a oferit oportunitatea liberului acces la modele de bune practici din state democratice cu tradiție, modele pe care le-a preluat din mers și le-a adaptat mai tinerei și mai efervescentei sale personalități.

Vă rog să considerați prezenta declarație o onestă și colegială invitație la reflecție asupra responsabilității pe care o avem, alături de celelalte autorități ale statului, de a asigura și consolida mijloacele - formale și informale, menite să încurajeze educația civică, informarea corectă și implicarea cetățenilor în procesele de decizie democratică, precum și asupra posibilităților de diversificare a interacțiunii cu publicul larg și de apropiere de categoriile sociale defavorizate și grupurile vulnerabile prea puțin prezente în acest spațiu de dialog.

Aceeași invitație la reflecție o lansez și societății civile, "produsul" - cum o numea Hegel - și "instrumentul", aș adăuga eu - "lumii moderne", a cărei menire este să contribuie la bunăstarea socială și la responsabilizarea și întărirea instituțiilor statului de drept și corectarea oricărei abateri de la principiile democrației.

De aceea, societatea civilă nu are voie să aleagă modul de supraviețuire cameleonic și să ia cu împrumut o culoare politică sau alta. O societate civilă care trage semnalul de alarmă și se opune unor strategii sau proiecte trebuie să fie pregătită să contribuie la repornirea motoarelor dezvoltării într-o direcție mai bună. O societate civilă care protestează și, de ce nu, chiar fără să protesteze, trebuie să fie disponibilă și capabilă să își negocieze, bine argumentat, poziția și soluțiile.

Istoria contemporană ne dovedește că - și voi parafraza o bine cunoscută cugetare - în spatele unei democrații puternice stă, în fapt, o societate civilă puternică.

Acestea sunt motivele pentru care, în onoarea Zilei Internaționale a Democrației, mi-am asumat misiunea de a vă adresa această invitație la reflecție, deopotrivă dumneavoastră, doamnelor și domnilor colegi parlamentari, dar și societății civile.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim, domnule președinte.

Declar închisă ședința și urmează ședința pentru răspunsuri la întrebări.

Vă mulțumesc.

O zi frumoasă!

 
    Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

După pauză

     

Partea a doua a ședinței a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rodica Nassar:

Bună ziua!

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința de plen consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Este prezent la ședința noastră de astăzi domnul secretar de stat András Király. A venit să dea un răspuns întrebării adresate de către colega noastră Mocioi Niculina, deputat PNL, cu titlul: "Necesitatea introducerii disciplinei Educație pentru orientarea carierei în învățământul preuniversitar".

Având în vedere că am constatat absența colegei noastre din sală, domnul secretar de stat András Király va transmite un răspuns în scris acestei întrebări.

Mulțumesc mult.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,40.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 3 decembrie 2020, 10:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro