Plen
Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.159/29-09-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-03-2019
13-03-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 23-09-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 23 septembrie 2015

7. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice (PL-x 580/2015) (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 580/2015

   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Din partea inițiatorilor? Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Din partea comisiei... comisiilor, scuzați-mă, reunite, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor și Comisia juridică, de disciplină și imunități, domnul președinte Bogdan Ciucă.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Raportul este comun, realizat de Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților republicat.

Cele două comisii au fost sesizate cu dezbatere în fond pe acest proiect.

Precizăm că, în conformitate cu dispozițiile art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege în ședința din data de 7 septembrie 2015, respectând, evident, prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Consiliul Legislativ, după ce a analizat propunerea, a avizat-o favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil inițiativa legislativă prin avizul transmis în 17 septembrie 2015.

În esență, proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 cu referire la reglementarea accesului la datele deținute de furnizorii de servicii și comunicații electronice, răspunzând, totodată, și criteriilor formulate de Curtea Constituțională.

Actul normativ aduce clarificări privind categoriile de date care sunt deținute și prelucrate de către furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de rețelele publice de comunicații în scopul derulării activităților comerciale proprii, precum și în cadrul activităților de asigurare a serviciilor de comunicații electronice, fără să impună obligații suplimentare de reținere.

Modificări și completări aduse Legii nr. 506 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice au fost elaborate, avându-se în vedere cerințele prevăzute de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului, Directivele europene referitoare la protecția datelor personale și la protecția vieții private în sectorul acesta de reglementare, precum și proiectul de regulament al Uniunii Europene, aflat deja în dezbatere, Constituția României și celelalte acte normative.

La dezbaterea proiectului de lege au fost invitați, în calitate de instituții interesate pe subiect, mai multe entități, inclusiv Ministerul pentru Societatea Informațională, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Consiliul Superior, evident, al Magistraturii.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii și de către invitați, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, evident cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa nr.1 la prezentul raport, cu precizarea că amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr. 2 a raportului.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog, domnule Cernea, ce doriți?

După ce vorbesc liderii grupurilor parlamentare. Ați uitat?

Dezbateri generale.

Domnul Máté András-Levente, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Doamna Schelean, imediat.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cum bine se cunoaște, proiectul de lege este rezultatul unor consultări la Cotroceni și liderii partidelor politice au semnat, într-adevăr, acest proiect de lege.

Dar, din câte știu eu, doi lideri au semnat cu obiecțiuni, respectiv domnul președinte Kelemen Hunor și reprezentantul Grupului minorităților, domnul lider Pambuccian, iar obiecțiunile se referă tocmai la faptul că acest proiect de lege, în forma în care este acum prezentat de către comisie, încalcă, printre altele, o decizie a Curții Constituționale prin care a fost declarată neconstituțională cealaltă lege care a încercat să introducă aceste aspecte privind datele de trafic. Încalcă, pentru că nu este vorba despre o protecție sigură a datelor personale, nu respectă dreptul la o viață privată, fiind încălcat astfel tot ce înseamnă această decizie a Curții Constituționale. De asemenea, este încălcată și o decizie a Curții Europene, prin care Directiva nr. 24/2006 a fost declarată invalidă, tocmai acea directivă care permitea reținerea acestor date de trafic pe o perioadă de maximum doi ani, de la șase la doi ani.

În proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi, această perioadă este mărită și peste acea directivă care a fost declarată nevalidă tocmai pentru acest aspect, că nu respectă acest termen și nu respectă dreptul la viață privată. Noi propunem, adică nu noi, comisia și colegii care au votat propun o perioadă de trei ani, fapt care este inacceptabil atât din punct de vedere al jurisprudenței Curții Europene, cât și privind încălcarea dispoziției unei decizii a Curții Constituționale care este obligatorie pentru toți. Fapt pentru care, în funcție de cum vor evolua dezbaterile și cum vor fi eventual adoptate amendamentele respinse, pe care spun de acum că le voi susține, vom lua decizia cum vom vota.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamna deputat Schelean.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

Video in format Flash/IOS

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem astăzi în fața unui vot extrem de important în primul rând pentru securitatea României.

România se află într-un context regional extrem de complicat și volatil, iar criza refugiaților din Orientul Mijlociu nu face decât să sporească potențialele pericole și provocări cu care va trebui să se confrunte țara noastră în viitorul apropiat.

Proiectul de lege pe care-l votăm astăzi a însemnat mereu o provocare, cum să asiguri în cel mai eficient mod protecția și siguranța cetățenilor fără să aduci atingere aspru drepturilor și libertăților fundamentale.

PNL a susținut mereu că este necesar să fie găsit acest echilibru și suntem bucuroși să vedem că observațiile și propunerile noastre au avut succes.

A fost nevoie de o întâlnire la Palatul Cotroceni, la inițiativa și sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, pentru a găsi o rezolvare la această dilemă și pentru a ajunge la un consens politic, iar astăzi votăm un proiect de lege într-o formă mult îmbunătățită, care răspunde tuturor rezervelor exprimate în societate și răspunde, totodată, criticilor formulate de către Curtea Constituțională.

Au fost introduse garanții noi pentru a proteja dreptul la viață intimă, familială și privată, având în vedere că această lege stabilește condițiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal din domeniul comunicațiilor electronice.

Practic, principala îngrijorare, că datele cu caracter personal vor fi accesate fără un control legal, a fost înlăturată. Prezența instanței de judecată în această procedură de acces a datelor oferă garanția protejării statului de drept și a drepturilor și libertăților fundamentale.

Faptul că există un consens politic larg pe marginea acestui proiect de lege înseamnă că există perspective reale că statul de drept va fi protejat de către toate partidele politice și că valorile democrației, inclusiv cele referitoare la libertate și dreptul la viață privată vor fi apărate.

Consecvent cu pozițiile sale anterioare și în spiritul întâlnirii de la Palatul Cotroceni, PNL va vota în favoarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu.

Domnul deputat Remus Cernea, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Consens pe astfel de legi a mai existat. Și la Curtea Constituțională legea a fost declarată neconstituțională, așa cum am avertizat de la acest microfon.

Tema este una extrem de sensibilă, dezbaterea, însă, din nou lipsește. Faptul că s-a discutat la Cotroceni este insuficient. Nu s-a discutat în societate și nici nu se ține cont cu adevărat de obiecțiile și criticile pe care le-a menționat și domnul Máté András mai devreme.

În plus, noi avem un regulament care prevede că, pentru dezbaterea din plen, raportul trebuie adus cu cel puțin trei zile înainte dacă este o lege în regim de urgență și cel puțin cinci zile dacă este o lege în regim normal. Raportul are data de ieri, 22 septembrie. Din nou suntem puși să discutăm și eventual să adoptăm, la votul final, o lege, cu încălcarea Regulamentului.

Cât vor mai continua aceste abuzuri, domnule președinte?

Dumneavoastră sunteți garantul respectării Regulamentului și cred că fiecare dintre noi ar trebui să fie atent și la aceste chestiuni de procedură, nu numai la cele de fond.

Eu vă mulțumesc foarte mult, însă, din nou, ne îndreptăm spre un abuz care cred că va fi la un moment dat sancționat de Curtea Constituțională sau într-un alt mod, dar, cu siguranță, această cale de adoptate a legislației pentru cetățenii români nu e una corectă, nu e una justă. Va duce la noi abuzuri.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul președinte Ciucă.

Eu nu pot să vă mai conving că nu e niciun abuz aici, dar vă folosiți și dumneavoastră o platformă. Este foarte frumos, că sunteți parlamentar.

Video in format Flash/IOS

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Nu este neapărat o declarație politică și nu este o declarație politică, vreau să fac câteva precizări cu privire la concluziile la care am ajuns în comisie, întrebându-ne și noi ca indivizi, în primul rând, dacă este bine sau nu este bine să abordăm cu toate temerile care există în piață pe acest subiect și pe care le-am preluat și noi și le-am dezbătut în forumul nostru interior sau în dezbaterile din comisie.

În primul rând, am constatat că marea - nu fac referire la cei care au vorbit mai devreme - dar marea majoritate a celor care abordează subiectul îl abordează așa, foarte pe lângă el, și deloc concret. Nu vorbim nici de Legea privind cartelele pre-pay, nu vorbim nici de ascultările acelea la care stă cineva și ascultă o convorbire, vorbim despre cu totul altceva în acest proiect de lege și cred că ăsta a fost și motivul pentru care a existat consens și toți liderii politici au semnat proiectul de lege. Acesta a fost primul semn pentru noi că nu vorbim de o încălcare, vă dați seama că un asemenea subiect probabil că ar fi putut fi exploatat politic ori de putere, ori de opoziție și nu s-a exploatat tocmai pentru că nu creează vulnerabilități la care ne gândim noi fără să cunoaștem textul de lege.

În primul rând, legea are în vedere nu ascultarea convorbirii, așa cum ne imaginăm noi că se întâmplă, o serie de funcționari cu ureche muzicală stau și ascultă la o galenă care, din când în când, hârâie o convorbire.

Noi vorbim aici despre ce informații? Datele de identificare a echipamentului, datele tehnice ale furnizorului de servicii de comunicație destinate publicului, care să permită identificarea amplasamentului echipamentelor de comunicații. Acesta este obiectul.

Mai departe. Curtea Constituțională, în mod corect, spunem noi - și am abordat acest subiect în dezbaterile Comisiei juridice și faptul că respectiv Comisia pentru drepturile omului a dat aviz favorabil după ce a discutat acest aspect este un lucru care întărește opinia la care s-a ajuns cu majoritate de voturi - a spus că rolul judecătorului trebuie să fie în toată această procedură față de prima formă a proiectului. Și, într-adevăr, s-a introdus că numai cu acordul judecătorului se poate întreprinde orice operațiune într-una din procedurile prevăzute de lege.

Și ultimul... Aici discutăm, dacă vreți, pe un proiect de lege care vizează organizarea justiției. Noi vorbim de un alt proiect de lege aici.

Și nu în ultimul rând, vreau să dau citire unui text de lege, unul dintre amendamentele care fac obiectul proiectului și care spune nu că trebuie reținute datele trei ani, cel puțin, ci spune că trebuie șterse datele mai devreme de trei ani. Deci îi dă posibilitate operatorului, dacă nu există cumva un caz excepțional și nu a fost clasificată informația respectivă într-o anumită categorie, îl obligă să șteargă datele nu mai târziu de trei ani. Trebuie, și citez, dacă vreți: "Trebuie să fie șterse (...), atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării" evident, sau anonimizate, dacă nu intră în categoria acelor informații.

Există, evident, temeri datorită subiectului, există evident temeri datorită istoriei noastre, dar cred că nu aici putem să le rezolvăm, pentru că acest proiect de lege, practic, dă posibilitatea, impune, nu dă posibilitatea, ca judecătorul să joace un rol important pentru demararea acestei proceduri, face referire doar la date care vizează echipamente, localizare ș.a.m.d. și obligă operatorii ca dacă informația respectivă nu este intrată în categoria specială de informații, în maximum trei ani de zile, să o șteargă... sau pe procedura anonimizării.

Asta era singura observație pe care vroiam s-o fac.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai sunt alte intervenții?

Domnul Duvăz, procedură.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe fondul problemei s-au exprimat destule opinii ca să ni se contureze și nouă opinia ceva mai mult decât era făcută.

Ca procedură, însă, aici s-a invocat de mai multe ori faptul că a existat un consens în discuțiile purtate de președintele țării cu liderii politici ai partidelor.

Vreau să atrag atenția că acest consens nu trebuie neapărat să-și găsească reflexul și vorbesc de principiu, încă o dată, nu vorbesc de fondul problemei, să-și găsească reflexul în votul dumneavoastră. Votul, așa cum spune Constituția, nu este imperativ și indiferent de acordul președinților politici sau, în fine, președinților de partide, dumneavoastră sunteți obligați de Constituție să votați în legătură cu opinia pe care v-o formați fiecare în parte în urma acestor dezbateri.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Ciucă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Corectă observația domnului deputat Duvăz. Eu am adus în discuție faptul că au semnat toți liderii nu ca un argument care să vă convingă, ci doar am spus, bănuiesc că faptul rezolvării problemelor de constituționalitate a condus, iată, la semnarea de către toate grupurile politice, fără să joace politic, a acestui proiect de lege.

Și mulțumesc pentru observație.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Intrăm pe amendamente. Sunt șase amendamente admise, patru respinse.

Domnul Máté András este cu primul amendament respins, că este înaintea amendamentului admis.

Vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Máté András-Levente:

Înțeleg, domnule președinte, că s-au votat punctul 1, punctul 2 și punctul 3 din raport, urmează punctul 4, unde am amendament.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da, iertați-mă, așa este, aveți dreptate. Eu mă uităm la art. 5 și eram liniștit că la art. 5 dumneavoastră erați cu alin. (1).

Numai o secundă.

Dacă la Anexa nr. 1, amendamente admise, la primul amendament sunt obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

La punctul 4 ...

Video in format Flash/IOS

Domnul Máté András-Levente:

Patru. Aici am eu...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aici sunteți dumneavoastră. Da. Vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Domnul Máté András-Levente:

Da.

Deci, mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, probabil că suntem un pic mai sensibili, dar, totuși, dreptul la o viață privată și a face un stat polițienesc trebuie pus în echilibru și, pe cealaltă parte, într-adevăr, trebuie avut grijă în ziua de astăzi ca tot ce înseamnă infracționalitate să poată fi depistată și sancționată. Dar propunerea vizează completarea termenului la 3 ani și prevede ștergerea sau transformarea în date anonime a datatelor de trafic. Și, corect s-a spus de la acest microfon, de către președintele Comisiei juridice, datele de identificare a aparatului, dar și amplasamentul.

Ce înseamnă acest lucru?

Dacă astăzi, de exemplu, vorbesc cu distinsul meu coleg, domnul lider Marian Neacșu la telefon, el fiind în București, eu fiind la reședință, în municipiul Cluj-Napoca, peste trei ani de zile dacă cineva dorește să solicite și să verifice cu cine a vorbit de pe numărul meu de mobil, ce perioadă a vorbit și de unde a vorbit, peste trei ani de zile se poate solicita că, într-adevăr, subsemnatul, fiind în municipiul Cluj-Napoca, l-am sunat pe distinsul meu coleg și am avut o convorbire de trei minute.

Apare codul de identificare al aparatului meu, mobilului meu, apare numărul de identificare al mobilului colegului meu, dar mai apare încă ceva: de unde am sunat eu, de unde a ieșit semnalul și unde a intrat semnalul. Și mă întreb: oare, acest lucru chiar este necesar pentru a lupta împotriva infracționalității? Adică, după trei ani de zile să ai dreptul să soliciți aceste informații?

Unii lideri au semnat și au spus că da.

Eu spun că nu. Eu spun că nu, nu e necesar și de ce nu e necesar. Nu pentru că se vor obține doar date, pentru că se încalcă anumite principii care stau la baza unui stat de drept, inclusiv Constituția noastră spune că omul are dreptul la o viață personală.

Astfel, dacă vom vota și veți vota așa acest amendament, fără a reduce această periodă măcar la șase luni de zile, vom încălca Decizia Curții Constituționale nr. 440/2014, unde în motivare, la pct. 24, 25, 27, 28, 30, 32 se spune clar că se încalcă anumite articole din Constituția României.

De asemenea, vom încălca Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 8 aprilie 2014, care a declarat nevalidă Directiva 24/2006, directivă care limita această perioadă între 6 luni și 2 ani. Deci Curtea de Justiție a Uniunii Europene nici măcar până la doi ani nu a admis obținerea acestor date, iar noi vrem să votăm prelungirea la trei ani. Păi, dați-mi voie să fie secret de unde am vorbit, cât am vorbit și ce am vorbit după șase luni de zile, că dacă este vorba de vreo acțiune a unui infractor cred că toate instituțiile statului trebuie să prevadă, adică să aibă aceste date anterior convorbirii, și deja funcționează interceptarea convorbirilor telefonice și 2, dacă aflu în aceeași zi, păi, timp de șase luni are posibilitatea de a identifica de unde a sunat și cu cine a sunat acea persoană.

Deci, pe lângă aceste fapte, dacă tot suntem o țară care respectă Tratatul Uniunii Europene, țin să învederez distinșilor mei colegi, domnule președinte, că prin adoptarea acestui articol, așa cum a fost propus de comisie, se încalcă art. 7, art. 8 și art. 52 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene care se referă la vieți private, la protecția datelor cu caracter personal.

Eu știu că o să aveți o decizie luată, pentru că trebuie să votați împotriva eventualei decizii și semnături a liderilor de partid, dar gândiți-vă bine că unii lideri de partid au semnat, au inițiat anumite proiecte și vedeți unde ajunge lumea! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Președintele comisiei, domnul Ciucă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Ceea ce a ridicat ca o problemă demnă de luat în considerare domnul Maté, cu seriozitate am abordat-o și noi în comisie și am alocat un timp important dezbaterii pe acest subiect.

De altfel, cu privire la toate problemele semnalate de domnul

Maté, noi în comisie, suntem foarte atenți, pentru că domnul Maté este un profesionist care are și simțul juridic necesar identificării unor anumite probleme. Asta a făcut să alocăm un timp important și să analizăm și propunerea domnului Maté, și amendamentul semnat de lideri.

Acum, înțeleg așa, că preocuparea este desecreti...., să rămână secretă, nu?, data, informația respectivă, și atunci cred că nu se mai pune problema unei perioade. Deci, dacă noi considerăm că informația nu trebuie să existe, atunci dreptul acesta ar trebui să ne gândim că e valabil și atunci când vorbim de șase luni, și când vorbim de o perioadă de reținere, eventual, de trei ani sau de 100 de ani. Nu putem spune că un drept fundamental la care facem referire e valabil șase luni sau e valabil după șase luni.

Deci, dacă problema dreptului este de luat în discuție, nu vorbim de perioadă. Dar pentru că nu problema dreptului este luată în discuție, de aceea toate actele normative europene, interne, constituționale sau având alte izvoare nu discută despre dreptul în sine, ci despre perioadă.

Considerăm că, atâta vreme cât textul de lege obligă să se șteargă acele date până în perioada de trei ani de zile este un lucru câștigat din punct de vedere al celor care au asemenea temeri, și stăteam în comisii și ne gândeam, și vă spun sincer că inițial am avut exact aceeași viziune cu colegul meu, domnul Maté, dar mă gândeam că, totuși, informația asta ar fi utilă în cazul în care astăzi, într-un context, eu știu, care ține de acte de terorism, două sau trei persoane spun că nu se cunosc. Dar văzând că acum doi ani sau acum trei ani de zile au comunicat către terțe persoane din aceeași Cameră sau au comunicat între dânșii aflându-se la București sau la Galați - nu fac referire, evident, la colegii noștri nici de la Cluj, nici de la București -, cred că ar fi un instrument suficient de important de luat în seamă de noi, pe care să-l dăm la dispoziția celor care se vor ocupa de un asemenea caz să demonstreze că cei care spun că nu se cunosc și pe care noi îi suspectăm într-un context de amenințare teroristă astăzi se cunoșteau de mult, și nu o singură dată, ci de mai multă vreme, și ne pot conduce la concluzii care să facă, repet, dosarul să curgă mai departe și acțiunile de prevenție să fie luate cu înțelepciune și utile, în timp util.

Eu cred că preocupările și temerile noastre nu pleacă de la textul de lege și nici de la instrument, pleacă de la experiențele noastre istorice. Am acumulat temeri, de pe vremuri, dinainte de ’89, poate și după, dar temerile noastre nu pleacă de la textul de lege, ci pleacă de la oameni.

Dacă avem o problemă cu oamenii, cum se spune aici - vezi procedura în fața instanței sau alte proceduri - haideți, să rezolvăm problema acolo, dar nu textul de lege este vulnerabil sau ne vulnerabilizează astăzi. Este opinia la care au ajuns colegii noștri din Comisia juridică luând în dezbatere foarte serios ceea ce a ridicat domnul Maté, colegul nostru.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Pregătiți-vă cartelele, vă rog frumos.

Supun votului amendamentul respins, la Anexa nr. 2, amendament respins al domnului deputat Maté.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

21 de voturi pentru, 8 abțineri, 79 de voturi împotrivă. Respins.

Supun amendamentul admis de la poziția 4, amendamente admise. Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

Vă mulțumesc.

98 de voturi pentru, 6 abțineri, 13 voturi împotrivă. Admis.

Domnul Maté, aveți un amendament și la acesta.

La art. 5 alin. (21), nu?

Cel de-al doilea amendament respins. Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte, la fiecare amendament am același argument. Și mare atenție: deci nu înseamnă că până la trei ani au obligația operatorii de date să mențină aceste informații despre care eu vorbesc, timp de trei ani. Dacă în perioada asta de trei ani cineva, o instituție, solicită aceste date, în mod obligatoriu se vor păstra și mai mult de trei ani. Trei ani se mențin aceste date, chiar dacă nu s-au solicitat de către nicio instituție din România date cu privire la tot ce înseamnă comunicare și date.

Următorul, deci susțin și acest amendament prin care cred că termenul de șase luni este corect, dar dacă dumneavoastră considerați că timp de trei ani trebuie păstrat de către operator, pentru a evita vreo faptă infracțională, care se va depista, probabil, după 5, 6 ani și ajută la identificarea persoanei după trei ani, păi cred că aceste instituții ar trebui să închidă porțile mâine.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pregătiți-vă cartelele pentru cel de-al doilea amendament respins din anexa 2, amendamente respinse.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

20 de voturi pentru, 11 abțineri, 88 de voturi împotrivă. Respins.

Supun votului amendamentul de la... o secundă, vă rog, punctul 5, amendamente admise.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

Vă mulțumesc.

101 voturi pentru, 8 abțineri, 12 voturi împotrivă.

Admis.

La art. 121, domnul deputat Maté mai are... da. Poziția 3.

Video in format Flash/IOS

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Poziția se referă la primul alineat din art. 12. Într-adevăr, în comisie am dezbătut dacă așa cum este formulat în proiectul de lege și apare în raport ca amendament admis și susținut de comisie este corect sau nu.

Totul se referă la rolul activ al instanței de judecată. Adică, onorata instanță, completul de judecată va putea solicita aceste date sau e nevoie de o cerere în acest sens de la cineva? Și, sigur că da, se va spune că există mai multe faze ale procesului penal, dar atunci când ajunge în faza de judecată, din păcate, și n-am fost atent nici eu când s-a adoptat Codul de procedură penală, părțile nu sunt puse chiar pe picior de egalitate, deși în alte state așa este și părțile în procesul penal sunt inculpatul și procurorul care acuză. Și mă întreb atunci dacă cumva instanța, într-un proces - probabil că numai la aceste aspecte se referă mai ales obținerea de date - va spune că: "așa constat eu, că nu voi putea admite acuzarea procurorului, pe motiv că nu a solicitat toate datele sau n-a instrumentat în mod corect și rechizitoriul nu este susținut de probe. Ia să solicit eu, în baza rolului activ, niște date. Să obțin dacă retroactiv, într-adevăr, acea persoană a fost undeva, a comunicat cu cineva" și așa mai departe.

Dar aceste drepturi la apărare pe care le are procurorul, dreptul de acuzare, nu-l au nici inculpații și nici avocatul inculpatului, deci dreptul la apărare va fi oarecum viciat și balanța se va înclina în favoarea acuzării. Eu cred că instanța n-ar trebui să aibă rolul activ ca după trei ani să solicite date. Poate să solicite, și este trecut mai jos, deci instanța de judecată, la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, poate solicita și instanța acordă acest drept că, da, într-adevăr, aceste date pot fi puse la dispoziția acestor instituții.

Asta este esența amendamentului.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul președinte Ciucă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Așa cum amintea și domnul deputat Maté, în comisie, o dezbatere și frumoasă din punct de vedere juridic, și interesantă, și aplicată a fost generată de acest amendament propus de inițiatori și, evident, de amendamentul propus de colegul nostru Maté.

Bun. Mă întorc la temerile generate nu de lege, ci de cei care aplică legea și ăla este un alt subiect.

În esență, dezbaterile au plecat de la propunerea domnului Maté ca instanța să nu poată solicita autosesizându-se, da, de la sine putere aceste informații. În primul rând, Codul de procedură penală stabilește că în cadrul unui proces, pe lângă părți, instanța se poate autosesiza pentru a demara orice altă procedură, solicita orice altă informație, primul aspect, deja consacrat, noi nu mai avem aici ce discuta despre el.

Al doilea aspect este faptul că cine poate solicita sau să aprobe o solicitare din partea unui organism evident că poate s-o facă și din proprie inițiativă, asta ca regulă generală.

Și al treilea argument, care în opinia mea este cel mai puternic este faptul că instanța în mod normal și corect trebuie să se afle între cel care acuză și cel care este acuzat.

Între avocatul acuzării, să spunem, și avocatul apărării. Deci, trebuie să fie undeva la mijloc, independentă și imparțială. Eu despre o asemenea instanță vorbesc, când scrii un text de lege. Dacă vorbim de comportamentul instanței, vorbim de un alt sediu al materiei și ăsta este și motivul pentru care au fost invitați la dezbateri și membrii CSM-ului. Unul dintre motive. Păi, dacă sunt acuzați, iar eu, ca parte, gândesc că o asemenea informație mă poate ajuta, întorcând, dacă vreți, în oglindă argumentul de mai devreme, demonstrând că la data respectivă eu n-am avut niciun contact cu domnul Maté, care se afla la Cluj, solicit instanței: "Domnule, eu nu sunt, uitați, cereți toate datele!", iar instanța, în lumina sa, judecătorul poate să spună: "Ia, domnule, ia dați-mi, tu operator, ia dă-mi tu datele să mă edific eu, are dreptate procurorul, ați fost împreună în data respectivă, ați comunicat?" Și instanța va constata că nu am comunicat și că procurorul nu are dreptate.

Deci, practic, dând posibilitatea - care cumva e superfluu prezentată aici - pe care o are prin Codul de procedură civilă ca instanța, ce se află la mijloc, între părți, independentă, echilibrată, să se autosesizeze pentru clarificări, cerând din proprie inițiativă aceste date, eu cred că mă protejează pe mine, cel care sunt de cealaltă parte a procurorului, pentru că procurorul deja are această posibilitate sesizând direct instanța, conform textului de lege.

Problema mea era ca cel posibil abuzat în dreptul meu să pot să am același instrument ca procurorul și să-i cer instanței sau instanța văzând că ceva nu e în regulă, să ceară din proprie inițiativă clarificări în acest domeniu și în această materie.

Eu cred că tocmai articolul acesta nu numai că vine în consonanță cu celelalte prevederi legale, dar cred că reechilibrează părțile în fața instanței - și mă refer la procuror care are deja acest instrument -, dând posibilitate și celeilalte părți, respectiv instanței, fără solicitarea procurorului, să facă o asemenea verificare.

Vă garantez că, dacă procurorul consideră că proba este în avantajul acțiunii sale, va solicita și are acest instrument. Problema noastră aici a fost să rezolvăm cealaltă parte, să-i dăm același tratament și egalitate de arme în apărare, introducând, pentru a doua oară, dacă vreți, pentru că a făcut-o Codul de procedură penală, posibilitatea instanței, care în mod normal nu este parte cu procurorul, nu este parte nici cu avocatul apărării sau cu cel acuzat, ci este echilibrată și echidistantă.

Dacă avem dubii cu privire la aplicarea textului de lege, indiferent cum am scrie noi textul de lege, dubiile acelea dacă sunt rezonabile vor trebui rezolvate într-un alt cadru normativ, dar textul acum, articolul, așa cum este el scris, dând posibilitate instanței fără solicitarea procurorului să clarifice niște lucruri, cred că, de fapt, dăm posibilitate pentru a se consolida procedura apărării.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Supun la vot amendamentul respins de la poziția 3, Anexa nr. 2.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

Bun. 15 voturi pentru, 12 abțineri, 86 de voturi împotrivă. Și această propunere a fost respinsă.

Supun amendamentul de la poziția 6, amendamente admise, Anexa nr. 1, votului dumneavoastră. Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

Scuzați-mă, aveți dreptate, mai aveți un amendament la 4. N-am văzut că tot art. 6. Corect.

Supun la vot numai alineatul (1) din art. 121, cel care a fost contestat și a fost respinsă poziția 2.

Să înceapă votul, vă rog frumos.

Video in format Flash/IOS

Vă mulțumesc.

95 de voturi pentru, 8 abțineri, 10 voturi împotrivă.

Admis.

La amendamente respinse, art. 121 alin. (4), domnul Máté.

Nu, nu, nu, alin. (4) și după aceea îl supun cu totul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Máté András-Levente:

Credeam că vom adopta alineatul (2) și (3) și că trecem la alineatul 4, dar mulțumesc pentru posibilitatea de a-l susține.

Deci, alineatul (4), așa cum este propus în proiectul de lege, spune că solicitările prevăzute la alineatul (1)... că toate aceste solicitări de date se procesează în condiții de confidențialitate, cu care sunt perfect de acord. Și, într-adevăr, cei care nu vor modificarea acestui text de lege vor veni: că nu-ți trebuie încă ceva în plus la textul de lege, pentru că, oricum, se respectă acest principiu. Cineva dacă cauzează altei persoane un prejudiciu trebuie să răspundă, dar cunoscând că mai apar pe aici, pe acolo, anumite date, ba din anumite dosare, ba din anumite convorbiri telefonice, chiar dacă persoana nu este pusă sub ascultare, cineva trebuie să răspundă pentru aceste scurgeri de informații.

Modificarea mea se referă tocmai... - pentru că, așa cum spunea domnul președinte, el e un pic mai optimist, eu, probabil, un pic mai pesimist cu această problemă -, și am spus așa, că în situația în care, totuși, există asemenea scurgeri de informații și se cauzează cuiva un prejudiciu, pentru că poți cauza prin expunerea în public a unor date din viața privată, unde a fost la un moment dat, cu cine a vorbit la un moment dat sau de la ce număr de mobil și așa mai departe a vorbit la un moment dat... și modificarea mea conține doar cinci cuvinte față de textul inițial și cred că se poate adopta, și nu văd cine s-ar opune dacă se lucrează în mod corect și se respectă dreptul la viață privată.

Față de textul propus eu am solicitat introducerea... că, într-adevăr, "se procesează în condiții de confidențialitate, sub sancțiunea plății unei despăgubiri", adică dacă, totuși, există scurgeri de informații și n-ai respectat principiul confidențialității, să răspunzi măcar, și să fie trecut în acest text, pentru că e posibil să ne trezim ca o instanță de judecată să spună că sunt reguli speciale și n-o să se ia în considerare regulile generale din Codul civil.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Maté.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

35 de voturi pentru, 11 abțineri, 73 de voturi împotrivă.

Nu a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră poziția 6 din amendamente admise, art. 121 alineatul (4).

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

Mulțumesc foarte mult.

107 voturi pentru, 11 abțineri, 11 voturi împotrivă.

Adoptat.

Supun votului amendamentul la poziția 6, art. 121, în integralitatea sa.

Să înceapă votul.

Video in format Flash/IOS

99 de voturi pentru, 21 de abțineri, 3 voturi împotrivă. Adoptat.

Proiectul de lege merge la votul final. Este lege ordinară.

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/2006... Nu. Scuzați-mă!

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 25 martie 2019, 3:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro