Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 17 noiembrie 2015

			Şedinţa a început la ora 12,55. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Liderii grupurilor parlamentare rog să-şi invite colegii în sală. Secretarii de şedinţă... Raportul, avizul favorabil pentru candidatul pentru funcţia de ministru al justiţiei va fi redactat în 10 minute, când va fi gata, aşa cum am promis Biroului permanent. În acest moment, avem toate avizele de la toate comisiile care au audiat miniştrii şi vom începe plenul reunit, în maxim 10 minute. Liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, vă rog frumos.
			După o scurtă pauză.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Bun. Liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală. Cei care nu sunt membri ai Parlamentului, vă rog frumos să părăsiţi sala. Vă mulţumesc foarte mult. Vă rog frumos să vă înscrieţi la cuvânt, conform procedurilor parlamentare pentru luările de cuvânt stabilite de către Comitetul liderilor şi Biroul permanent reunit la dezbaterea de astăzi. Bun. Domnul Oprea este aici? Până când vine şi domnul Tăriceanu... Domnule Oprea, te rog frumos să iei loc. Domnule candidat pentru funcţia de prim-ministru al României, Doamnelor şi domnilor candidaţi pentru funcţiile de miniştri în Guvernul României, Distinşi membri ai Parlamentului, deputaţi şi senatori, Declar deschisă şedinţa comună de azi a Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi vă anunţ că din totalul celor 547 de deputaţi şi senatori, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 375. Proiectul ordinii de zi şi programul de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de către Biroul permanent reunit, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite tuturor deputaţilor şi senatorilor. În proiectul ordinii de zi avem: prezentarea programului şi a listei Guvernului de către domnul Dacian Cioloş, candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru; dezbateri asupra programului şi listei Guvernului; votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Vă întreb dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi? Nu sunt. Secretarii să fie atenţi. Supun votului ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi. Cine este pentru? Rog număraţi. Presa, mulţumesc foarte mult. Vă mulţumesc foarte mult. 378 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Aprobată. Ordinea de zi a fost aprobată. Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii? Nu. Cine este pentru? 386 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Aprobat. O să rog colegii de la presă, vă rog frumos, dacă se poate, în spate, pentru că nu am posibilitatea să văd votul făcut de către colegii mei. Mulţumesc foarte mult. Programul de lucru a fost aprobat în unanimitate.
			Vă rog să-mi îngăduiţi să reamintesc distinşilor mei colegi deputaţi şi senatori că, potrivit art. 103 din Constituţia României programul şi lista Guvernului se dezbat de către Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minim 274 de voturi. Vă informez că au fost respectate până acum prevederile constituţionale şi regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, a cererii de acordare a încrederii Guvernului, a programului şi a listei Guvernului. Astfel, în data de 16 noiembrie a.c. a fost primită scrisoarea domnului Dacian Cioloş, prim-ministrul desemnat, însoţită de programul şi lista Guvernului, în vederea dezbaterii şi acordării votului de încredere al Parlamentului. De asemenea, ulterior s-a depus la preşedinţii celor două Camere o scrisoare privind modificarea listei Guvernului, constând în retragerea propunerii iniţiale pentru funcţia de ministru al justiţiei şi înlocuirea cu altă propunere de candidat pentru această funcţie. În temeiul şi cu respectarea art. 86 din Regulamentul şedinţelor comune, Biroul permanent reunit a stabilit programul de desfăşurare a audierilor, în cadrul şedinţelor comune ale comisiilor permanente de specialitate, precum şi data şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru prezentarea programului şi listei Guvernului, pentru dezbaterea acestora şi votul Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului. Avizele comune consultative ale comisiilor permanente, referitoare la audierea candidaţilor pentru funcţiile de ministru, au fost transmise, conform procedurilor, candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru şi distribuite deputaţilor şi senatorilor. Toate avizele comune consultative ale comisiile permanente sunt favorabile. Înainte de a începe dezbaterile vă propun să ascultaţi informarea pe care o fac în numele Birourilor permanente reunite cu privire la timpul maxim alocat pentru prezentarea programului şi listei Guvernului şi pentru participarea grupurilor politice parlamentare la dezbateri: 60 de minute, candidatul propus pentru funcţia de prim-ministru, pe care le utilizează la începutul şi la finalul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat li se alocă un timp corespunzător numărului de membri, înmulţit cu 10 secunde pe fiecare parlamentar. Deputaţilor şi senatorilor neafiliaţi li se alocă 10 secunde pentru fiecare, cu posibilitatea cumulării pentru o singură intervenţie. Birourile permanente reunite şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun 44 de minute pentru PSD, 29 de minute - PNL, ALDE - 6 minute, UDMR - 4 minute, minorităţile naţionale - 3 minute, Grupul naţional democrat - 2 minute, deputaţii şi senatorii neafiliaţi - 3 minute. Dacă sunt obiecţii? Dacă nu sunt, cine este pentru? Mulţumesc. 402 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă. Două voturi împotrivă. Cu o majoritate zdrobitoare a fost aprobat.
			Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă rog frumos să-mi permiteţi... Procedură? Domnul deputat Firczak, procedură. Aveţi cuvântul. Două minute pentru procedură.
			Domnul Gheorghe Firczak: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Pentru că este prima noastră întrunire comună după tragicele evenimente de la Paris, vă propun să ne manifestăm solidaritatea faţă de victimele din acele tragice evenimente şi să păstrăm un moment de reculegere. Vă mulţumesc.
			(Se păstrează un moment de reculegere.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult.
			Doamna senator Anghel, pe procedură. Vă rog frumos. Aveţi două minute.
			Doamna Cristiana-Irina Anghel: S-a mărit corul... E bine, e foarte bine! Pe procedură, domnilor. N-am văzut nicio declaraţie pe proprie răspundere că n-au colaborat cu securitatea. Nu era normal s-o vedem, înainte de a le da votul de încredere? (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă rog să-mi permiteţi să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul Dacian Cioloş, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru a prezenta programul şi lista Guvernului. Excelenţă, aveţi cuvântul.
			Domnul Dacian Cioloş - candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru: Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă mulţumesc pentru efortul de a pregăti audierea miniştrilor desemnaţi într-un timp atât de scurt şi vă mulţumesc pentru încrederea pe care ne-aţi acordat-o după discuţiile din comisii. Sunt deplin conştient că aşteptările sunt uriaşe şi vă asigur că eu şi echipa mea vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a le răspunde pe măsura mandatului nostru. Acest Guvern apare într-un context social şi politic excepţional. Mi-e greu să încep acest cuvânt de deschidere fără să aduc tribut victimelor şi familiilor victimelor tragediei de la Clubul "Colectiv". Gândurile noastre rămân alături de ele. România pe care vrem să o sădim este România lor. Tragedii precum cea de la "Colectiv" nu trebuie să se mai întâmple vreodată. Este datoria morală pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii. De aceea, împreună trebuie să înlăturăm cauzele acestei tragedii, mai ales corupţia. Este un moment critic. Încrederea în mediul politic, în autorităţile statului pare slăbită. Oamenii aşteaptă, acum mai mult decât oricând în ultimii 25 de ani, o schimbare a felului de a administra interesul public. Preşedintele României şi dumneavoastră, partidele politice, aţi înţeles acest moment critic. Şi de aici a izvorât mandatul acestui Guvern. Programul propus de acest Guvern trebuie să răspundă acestei realităţi. Vrem să venim cu soluţii care să aibă efect în perioada limitată a mandatului, dar care să pună bazele unei transformări de structură în viitor. Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, care să pună bazele acestor transformări structurale. Sunt conştient că acest Guvern nu se poate angaja pe toate fronturile de reformă în societatea românească, însă, ne asumăm un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi cu importanţă sistemică. Ne asumăm un număr de măsuri pe care să le ducem la îndeplinire în dialog cu dumneavoastră şi cu societatea. Ne asumăm un număr de măsuri pentru care, la final de mandat, vom da seamă în faţa societăţii şi a forţelor politice şi, mai ales, ne asumăm o guvernare bazată pe trei principii fundamentale: transparenţă, responsabilitate şi deschidere pentru dialog. Doamnelor şi domnilor, Din momentul în care preşedintele mi-a încredinţat acest mandat, am urmărit: formarea unei echipe de specialişti integri care să îşi poată face treaba în afara polemicilor politice; am credinţa că audierile din comisiile parlamentare v-au convins de acest lucru; formularea unui program de guvernare care să aibă impact şi relevanţă într-un timp atât de scurt, lăsând în urmă modelele şi practicile de lucru pentru viitor. Programul de guvernare cuprinde cinci teme majore. În primul rând, ciclul politic constituţional. Anul viitor, acest Guvern va organiza două rânduri de alegeri. La nivel politic vrem să dăm răgazul necesar în care partidele să îşi definească programele şi echipele cu care vor participa în cursele electorale. Sper că şi cetăţenii îşi vor spori implicarea civică în comunităţile din care fac parte, astfel încât să poată participa activ, cât mai bine informaţi, în procesul electoral. La nivel administrativ, sarcina noastră va fi să ne asigurăm că toţi românii pot vota, indiferent unde se află, în interiorul sau în exteriorul ţării. Instituţiile de resort vor lucra pentru informatizarea acelor părţi din procesul electoral care au creat mereu surse de nemulţumire populară şi tensiuni în mediul politic. A doua prioritate majoră a acestui Guvern va fi deschiderea către societate, la toate nivelurile ei. Vom iniţia platforme noi de comunicare şi consultare, le vom consolida pe cele existente pentru a asigura transparenţa actului decizional şi participarea tuturor celor interesaţi la formularea politicilor publice. Vom urmări aceeaşi deschidere şi transparenţă şi faţă de mediul politic. Parlamentul a fost şi rămâne singura forţă democratică de reprezentare a societăţii. Guvernul îi va rămâne un partener activ. Atât eu, cât şi miniştrii Cabinetului meu vom răspunde tuturor solicitărilor dumneavoastră de consultare. Totodată, vom veni în mod proactiv în faţa dumneavoastră pentru a ne asigura că măsurile de aplicare ale programului acestui Guvern au, în primul rând, înţelegerea, şi sperăm noi şi susţinerea, forului democratic al ţării. Daţi-mi voie la acest punct să fac o precizare importantă. Am pregătit proiectul nostru de guvernare în doar câteva zile, fără a beneficia de o platformă programatică prealabilă, aşa cum ar avea un partid politic şi aşa cum se pregăteşte de obicei un program de guvernare înainte de alegeri. De aceea, măsurile introduse în proiectul nostru nu sunt exhaustive. Rămânem deschişi, însă, la idei noi şi le vom căuta activ în perioada următoare, inclusiv în contact cu dumneavoastră. Intenţionez, de altfel, să revenim către dumneavoastră până la 15 decembrie, pentru a discuta mai pe larg atât măsurile deja incluse în program, cât şi idei noi, sub forma unor planuri de măsuri pe fiecare domeniu prioritar în parte. Acest exerciţiu devine cu atât mai necesar prin prisma corelării cu definitivarea bugetului pentru anul 2016. În al treilea rând, independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Subliniez sprijinul necondiţionat şi lipsit de orice ingerinţă din partea Executivului faţă de independenţa justiţiei şi faţă de lupta împotriva corupţiei. Urmează un an important în care se vor face numiri în posturile cheie din justiţie şi parchete. Numirile vor fi ghidate doar de performanţa profesională şi de integritate. Al patrulea element fundamental al programului este susţinerea, în continuare, a creşterii economice. Stabilitatea macroeconomică şi un buget echilibrat sunt esenţiale pentru acest lucru. Economia României este integrată într-o piaţă comună la nivel european şi trebuie să ne ridicăm la acest nivel şi să ţinem cont de această integrare. România a făcut deja eforturi majore să revină la creştere economică durabilă în perioada postcriză. Aceste eforturi nu trebuie să fie în zadar! Vom susţine relansarea durabilă a creşterii economice şi stabilitatea finanţelor publice pentru a crea un mediu propice pentru investiţii. În special, vom veghea asupra structurii bugetare şi coerenţei acesteia cu obiectivul pe termen mediu deja stabilit şi asumat de România. În privinţa cheltuielilor, doi factori sunt importanţi: în primul rând, redirecţionarea lor spre cofinanţarea unor investiţii competitive, sprijinite şi din fonduri europene, inclusiv în capital uman, instrumente financiare şi infrastructura necesară. Expertiza europeană pe care acest Guvern o aduce se va manifesta cu precădere în acest plan, urmărind să simplificăm şi să sporim atât cantitativ, dar şi calitativ absorbţia fondurilor europene. Eliminarea cheltuielilor neproductive şi ineficiente va fi, de asemenea, o prioritate, mai ales, cele care vizează anumite întreprinderi autonome de stat. În ceea ce priveşte veniturile, avem deja un cod fiscal adoptat recent. Vom urmări implementarea lui, acordând atenţie creării unui mediu cât mai propice pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru a susţine crearea de locuri de muncă, mai ales în rândul tinerilor. În ceea ce priveşte fondurile europene avem încă mari restanţe pentru perioada financiară 2007-2013, pe care vom încerca să le eliminăm, în măsura în care este posibil. România mai are de absorbit 30% din alocarea financiară precedentă. Nu vom putea face minuni pentru a evita o dezangajare totală, dar vom urmări să finalizăm implementarea a cât mai multor proiecte majore, mai ales a celor cu buget ridicat. În acelaşi timp, tot în acest an va trebui să demarăm cât mai rapid implementarea noului buget de fonduri structurale şi investiţii acordat României pentru perioada 2014-2020. În acest context, o provocare majoră va fi îndeplinirea condiţionalităţilor negociate de România în acordul de parteneriat cu Uniunea Europeană. Mă refer aici la cadastru, la achiziţiile publice, la reforma administraţiei publice, reforma în domeniul sănătăţii, între altele. Toate acestea vor necesita o coordonare eficientă între ministere, dar şi susţinerea dumneavoastră pentru a le putea implementa la timp. O societate normală are nevoie de un sistem de sănătate funcţional, de un sistem de educaţie solid, de identitate, de toleranţă şi cultură. Acestea sunt elementele celui de-al cincilea domeniu cheie al programului de guvernare. Ne vom concentra eforturile pe redefinirea rolului şi statutului personalului medical în societate şi pe reducerea migraţiei acestora în străinătate. În educaţie vom muta accentul de la transmiterea de informaţie spre crearea de competenţe pentru viaţă şi reducerea sarcinilor birocratice care apasă cadrele didactice. Toate aceste priorităţi se încadrează şi în ancorarea puternică a României la agenda europeană şi internaţională. Suntem confruntaţi cu provocări majore în interiorul Uniunii Europene, dar există şi focare de instabilitate la graniţele noastre. Atentatele criminale din ultima perioadă sunt încă o dovadă a vulnerabilităţii în faţa terorismului şi a urii. Toate acestea sunt provocări majore pentru orice guvern. Doresc să vă asigur pe dumneavoastră şi partenerii noştri externi că vom menţine, fără echivoc, reperele existente ale politicii externe: o Românie puternic ancorată în Uniunea Europeană, parteneriatul strategic cu Statele Unite, angajamentele la NATO şi responsabilităţile care ne revin din participarea la aceste alianţe. Aş trage aici un semnal de alarmă în privinţa bugetului 2016, în care, pe lângă obiectivele enunţate, va trebui să acoperim financiar, la nivelul aşteptat, şi toate aceste angajamente ale ţării. În plan european, vreau să creştem ponderea României în Uniunea Europeană, să participăm mai activ la marile decizii strategice care vor fi luate în perioada următoare. Îmi voi folosi toată energia pentru a contribui la recâştigarea încrederii şi prestigiului României în relaţia cu partenerii din Uniunea Europeană. Şi nu în ultimul rând, vom începe pregătirile pentru preşedinţia Consiliului European, pe care România, după cum ştiţi, o va deţine în 2019. Doamnelor şi domnilor, Voi încheia împărtăşindu-vă felul în care acest Guvern înţelege să dezvolte o relaţie cu dumneavoastră, parlamentarii României. Noi nu ne dorim şi nu putem să înlocuim clasa politică. Democraţia nu este posibilă fără oameni politici sau fără partide politice. Momentele în care se apelează la guverne formate din experţi sunt excepţionale. Noi nu putem guverna decât alături de forţele politice reprezentate democratic în acest for. Sper să vă alăturaţi efortului nostru. Vom fi deschişi la proiectele şi la propunerile şi ideile dumneavoastră, şi vă asigur că vă vom asculta mereu cu atenţie. Dorinţa mea şi a echipei mele este de a crea premisele unui nou proiect de dezvoltare accelerată a României, egal cu potenţialul uriaş al acestei ţări. Şi putem să facem acest lucru doar împreună. Pentru că tot dumneavoastră, partidele politice, va trebui să fiţi cei care veţi continua să clădiţi o ţară care să dea speranţă românilor, care să-i facă pe cei plecaţi să-şi dorească să se întoarcă şi asta este marea mea speranţă şi aici sper ca şi acest Guvern să contribuie. Pentru că, dacă vorbim de "acasă", "acasă" este într-un singur loc: aici, în România. Am purtat acest "acasă" în inimă, în toţi aceşti ani când am fost chemat să-mi exercit atribuţiile în afara ţării. Mă bucur că astăzi pot să-mi aduc, alături de colegii mei din Guvern, modestul meu aport pentru a face acest "acasă" mai bun. Însă, aşa cum spune o vorbă înţeleaptă a lui Marcus Aurelius: "Doamne, dă-mi puterea să schimb ceea ce poate să fie schimbat, răbdarea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat şi înţelepciunea de a distinge între cele două!". Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, Excelenţa Voastră. Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat. Domnule deputat, aveţi 44 de minute alocate grupurilor parlamentare ale PSD.
			Domnul Nicolae-Liviu Dragnea: Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru desemnat, Domnilor posibili viitori miniştri, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi colegi, Ne aflăm azi într-o situaţie mai puţin obişnuită pentru că suntem chemaţi să dăm votul de învestitură unui guvern din care nu face parte niciun partid politic reprezentat în Parlament. Spun că este o situaţie mai puţin obişnuită pentru că acest guvern nu este asumat politic de nicio majoritate parlamentară care să fi rezultat în urma unui vot democratic. Preşedintele Iohannis l-a mandatat pe domnul Dacian Cioloş să constituie un cabinet apolitic, iar noi suntem chemaţi astăzi să validăm sau nu acest mandat. Înainte de a preciza care este poziţia Partidului Social Democrat, aş vrea să vă spun dumneavoastră, dar şi premierului desemnat, care sunt aşteptările noastre de la noul guvern. Şi vreau să fac această precizare de la început pentru că de felul în care Guvernul Cioloş va răspunde aşteptărilor noastre va depinde şi poziţia PSD faţă de noul cabinet, şi nu doar la votul de astăzi. Timp de patru ani, Partidul Social Democrat şi partenerii săi, UNPR şi ALDE, din coaliţia majoritară au asigurat o guvernare stabilă şi performantă. România este astăzi o ţară mai prosperă şi mai echitabilă datorită guvernării noastre. Şi vreau să folosesc şi acest prilej pentru a le mulţumi încă o dată colegilor mei care au făcut parte din guvernele conduse de Victor Ponta, parlamentarilor care au susţinut guvernul, preşedinţilor de consilii judeţene şi, nu în ultimul rând, primarilor, care toţi au fost parte a efortului comun de dezvoltare a ţării noastre. S-a preluat guvernarea noastră într-un moment extrem de dificil şi s-a reuşit ca vreme de patru ani România să aibă o creştere economică durabilă, iar românii să aibă venituri mai mari. S-a făcut ieri un bilanţ al guvernării noastre. Nu voi mai relua acum toţi indicatorii, sunt informaţii publice, oricine le poate consulta şi compara cu performanţa sau, mai bine zis, cu lipsa de performanţă a guvernelor Traian Băsescu. Dar sunt câteva realizări pe care vreau să le subliniez pentru că ele arată din punctul nostru de vedere care este drumul pe care trebuie să mergem în continuare. - Creşterea economică Dacă în 2012 economia României înregistra o creştere timidă de 0,6%, astăzi ţara noastră are una din cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană. - Locurile de muncă Dacă în perioada 2010-2012 economia României pierduse aproximativ 400 de mii de slujbe, guvernarea noastră a reuşit să creeze un plus de 320 de mii de noi locuri de muncă. - Veniturile populaţiei Nu numai că am reuşit să reparăm una dintre cele mai mari nedreptăţi ale guvernărilor anterioare şi am reîntregit salariile şi pensiile, dar am reuşit să asigurăm prin guvernele Ponta o creştere considerabilă a puterii de cumpărare pentru cei mai mulţi dintre români, şi mai ales pentru cei mulţi care au puţin. Punctul de pensie a crescut cu 13%, salariul mediu cu 20%, iar salariul minim cu 50%. Toate acestea în condiţiile în care preţurile au rămas aproape la fel în toţi aceşti ani, iar TVA-ul a fost redus la 9% pentru alimente şi 5% la cărţi. - Taxele şi impozitele S-a redus contribuţia la asigurările sociale cu 5%, s-a eliminat impozitul pe profitul reinvestit. Au fost eliminate şi comasate aproape 100 de taxe şi tarife parafiscale. Şi, în ciuda faptului că s-au redus taxele şi au crescut salariile şi pensiile, s-a reuşit să se reducă deficitul bugetar de la 5,4% din PIB în 2011 la 1,5% în 2015. În cele din urmă o politică socială nu este doar corectă din punct de vedere moral, dar este şi performantă din punct de vedere economic. Guvernarea noastră lasă în vistieria ţării 6 miliarde de euro, în comparaţie cu 4 miliarde în 2012, şi asta în condiţiile în care am plătit şi 9 miliarde de euro din datoria făcută de Traian Băsescu. Doamnelor şi domnilor, Ne-am obişnuit ca la fiecare guvernare, la fiecare preluare de guvern cei care vin să acuze greaua moştenire lăsată de cei dinainte. Domnule prim-ministru desemnat, Moştenirea dumneavoastră este o economie care funcţionează, cu mai mulţi bani în vistieria ţării, cu taxe mai mici şi cu venituri mai mari în buzunarele oamenilor. Misiunea dumneavoastră este să duceţi mai departe aceste realizări, să creşteţi salariul minim la 1200 de lei în 2016. Aşteaptă acest lucru peste un milion de angajaţi, pentru care cei 150 de lei în plus lunar ar putea însemna căldură în casă la iarnă. Să asiguraţi creşterea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor, aşa cum a votat Parlamentul şi cum aşteaptă 1,2 milioane de salariaţi ai statului român. Şi avem bani pentru această creştere. Să respectaţi angajamentul politic care a dus la adoptarea Codului fiscal şi să implementaţi reducerea TVA la 20% şi a impozitului pe dividende la 5%. Sunt măsuri pe care le aşteaptă milioane de români. Sunt măsuri pe care noi le-am adoptat atunci când eram la guvernare. De felul în care le veţi implementa depinde poziţia Partidului Social Democrat. Depinde numai de dumneavoastră, domnule prim-ministru desemnat, dacă în Parlament vom fi parteneri sau adversari. Din 2012 şi până astăzi Partidul Social Democrat, UNPR şi ALDE au asigurat poate cea mai bună guvernare de după 1989. Şi aveam toate motivele să ne ducem mandatul până la final. Aveam legitimitatea votului din 2012, aveam rezultatele bune la guvernare şi o majoritate stabilă în Parlament. Şi aveam tot dreptul să cerem ca funcţia de prim-ministru să revină PSD-ului şi am şi făcut-o. În schimb, a fost o altă nominalizare. Şi-n aceste condiţii, nu puteam să închidem ochii la provocările extraordinare cu care se confruntă ţara noastră: criza economică din Grecia şi tulburările aferente, războiul din Ucraina, situaţia din Republica Moldova, presiunea generată de valul de migranţi din Orientul Mijlociu, atacurile barbare de la Paris şi, nu în ultimul rând, protestele de stradă care au urmat tragediei de la Colectiv. În aceste condiţii, am ales să punem stabilitatea României înaintea intereselor noastre politice chiar dacă sunt perfect legitime. România are nevoie de un guvern votat în Parlament, şi pentru asta Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis să recomande grupurilor parlamentare să voteze pentru învestitura Guvernului Cioloş. Dar votul nostru nu va fi un cec în alb. Vom susţine Guvernul Cioloş atât timp cât avem convingerea că-şi desfăşoară activitatea în interiorul mandatului agreat, atât timp cât continuă măsurile economice adoptate de guvernarea noastră, atât timp cât stă departe de manevre politice care ar putea duce la destabilizarea sistemului şi actului administrativ, atât timp cât avem certitudinea că acest guvern va pregăti în mod corect şi nepărtinitor alegerile din 2016. Şi vreau să fiu foarte clar: dacă vom avea cea mai mică îndoială că aceste condiţii nu sunt respectate, atunci sprijinul nostru pentru acest guvern va înceta şi nu vom ezita niciun moment să folosim toate mecanismele parlamentare pentru a corecta, şi sper să nu fie nevoie, pentru a concedia guvernul dacă acesta îşi va depăşi mandatul dat de Parlament. Stimaţi colegi, România este un stat democratic. Avem un Parlament legitim şi un preşedinte ale prin votul cetăţenilor. La rândul său, Guvernul trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor. Astăzi suntem într-adevăr într-o situaţie excepţională, dar în acelaşi timp credem că România trebuie să revină cât mai repede la un guvern legitimat prin votul alegătorilor. Am lăsat la final o datorie de onoare pentru mine. Vreau să spun astăzi, aici, că Victor Ponta a fost cel mai bun premier pe care l-a avut România de la Revoluţie încoace... (Aplauze.) şi de la tribuna Parlamentului, în numele Partidului Social Democrat, să-i mulţumesc pentru ce a făcut pentru România. Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule deputat. Are cuvântul doamna deputat Alina-Ştefania Gorghiu, copreşedinte al Partidului Naţional Liberal. Doamnă deputat, aveţi cuvântul.
			Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi deputaţi, stimaţi senatori, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor, Este a treia oară în ultimii 25 de ani în care Parlamentul este chemat să învestească un guvern tehnocrat, după cabinetele cu premieri apolitici Stolojan şi Isărescu. De fiecare dată, specialiştii independenţi, dacă ne aducem aminte, au guvernat într-o perioadă de criză, o perioadă de maximum un an înaintea alegerilor. Să nu uităm că în 1991 am avut o criză socială. În 2000 a avut loc o criză a managementului politic. Iată că astăzi avem de-a face cu o criză mult mai profundă. Avem de-a face cu o criză în clasa politică, în toată clasa politică. Partidele care astăzi răsuflă uşurate că nu mai văd oameni în stradă greşesc. Greşesc şi vor pierde în continuare credibilitatea pe care o mai au. Şi credeţi-mă, stimaţi colegi, că nu spun acest lucru cu bucurie. Spun acest lucru cu regret, ca un om care are convingerea că partidele politice sunt o componentă esenţială a democraţiei într-un stat. "Nu mai sunt români în stradă". Da, o aud astăzi din gura multor colegi. Dar nemulţumirea să ştiţi că este tot acolo. De la această realitate cred că astăzi suntem obligaţi să pornim. A doua realitate, de data aceasta una îmbucurătoare, este că PSD a pierdut puterea. (Aplauze.) Marele câştig al acestei schimbări de guvern este că PSD nu mai deţine frâiele şi pârghiile Guvernului. Abuzul guvernamental şi folosirea banului public în scop electoral, stimaţi membri ai noului cabinet, pot fi de astăzi stopate. Ordonanţa nr. 28, de exemplu, dedicaţie exclusivă din bugetul public pentru primarii PSD, poate fi de astăzi istorie. Tot începând de astăzi se poate creiona un cadru transparent nou, cu o distribuţie echilibrată a resurselor către administraţia locală. Şi am speranţa că acest guvern va înţelege să facă acest lucru. Partidul Naţional Liberal nu a propus un guvern politic, nu a cerut niciun post de ministru în acest cabinet Cioloş, nu a solicitat niciun avantaj politic. Dragi colegi, doar dacă eşti un partid născut în 1875, ca PNL, trecut prin toate, poţi să faci această opţiune în mod credibil. (Aplauze.) Întreaga clasă politică este acum într-un mare impas, dar să ştiţi că putem să transformăm acest impas într-o mare oportunitate. Alegem astăzi o soluţie venită de la cetăţeni sau cerută de cetăţeni, iar Partidul Naţional Liberal crede în această soluţie, cu toate sincopele în formarea echipei, pe care le-am văzut cu toţii. Este nevoie de o reformă serioasă a partidelor pentru ca acestea să se poată încărca cu voinţa şi puterea de schimbare, de împrospătare. Alături de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal vom vota noul guvern pentru că avem încredere că este o formulă bună şi o soluţie pentru ieşirea din această criză politică. Domnule prim-ministru, Veţi avea în Partidul Naţional Liberal un partener loial în toate măsurile bune pe care le veţi lua, dar veţi avea şi o voce critică şi sinceră atunci când vom considera că trebuie spuse adevăruri mai puţin favorabile cabinetului dumneavoastră. Am convingerea că în mandatul Guvernului Cioloş vor fi reparate sau măcar stopate o parte din abuzurile Guvernului Ponta. Mă gândesc la sancţionarea traseiştilor politici, faimoasa Ordonanţă nr. 55. Sper, de asemenea, că vom fi parteneri în promovarea legislaţiei pentru organizarea unor alegeri locale în două tururi, idee cerută de toată opinia publică pentru legitimitatea aleşilor. Putem, de asemenea, să vă ajutăm şi, credeţi-mă că sunt resurse foarte multe, cu exemple din actualul aparat de stat de incompetenţă şi rea-credinţă în exercitarea funcţiei publice, pentru ca dumneavoastră, cabinetul dumneavoastră să poată demara de-PSD-izarea administraţiei. Şi nu vă cerem să-i înlocuiţi pe ai lor cu ai noştri. Vă cerem doar să profitaţi de şansa de a nu depinde de niciun partid pentru a depolitiza actul administrativ, pentru a profesionaliza administraţia fără de care, stimate domnule prim-ministru desemnat, vă anunţ că veţi fi sabotat cu premeditare chiar din interiorul ei. Doamnelor şi domnilor, Sunt unii lideri politici care, astăzi, evident că au anunţat că vor susţine cabinetul Cioloş, pentru ca de mâine să sape cât mai adânc la temelia acestui nou guvern. Le transmit că este o cale greşită de urmat. Ne place sau nu ne place, din păcate, pentru clasa politică, Guvernul tehnocrat în acest moment este oglinda nivelului de încredere publică la care a ajuns actuala clasă politică. De aceea, cred că sabotarea acestui guvern nu va aduce niciun beneficiu partidelor politice. Stimaţi colegi, Anul trecut, românii au respins abuzul în stradă şi la urne. Întâmplarea face ca astăzi, la un an şi o zi, să ne aflăm în faţa unei alte schimbări, tot ca urmare a presiunii multor cetăţeni. Progresul nu poate fi însă realizat doar ca urmare a protestelor civice. Cred în soluţia actuală a unui guvern tehnocrat tranzitoriu în situaţie de criză, dar cred cu tărie în partidele politice, în puterea lor de a oferi altceva în afara crizelor şi a premiselor pentru revolte publice. Şi nu este vorba astăzi, aici, doar de politică. Ar trebui să vorbim şi despre viaţă. Pentru că nu trebuie să uităm că din cauza corupţiei au murit zeci de tineri în acea seară în Clubul "Colectiv". Nu doar corupţia ucide, ci şi abuzul, indolenţa, lipsa de voinţă, lipsa de competenţă a oamenilor din administraţie. Stimaţi colegi, Pe drumurile din România mor în fiecare zi zeci de români pentru că nu există autostrăzi, în spitale nu sunt suficiente medicamente şi doctori suficienţi pentru a ţine în viaţă toţi pacienţii, iar violenţa este tratată în România, din păcate, în multe case ca o fatalitate, iar clădirile pică pe noi fără să le cutremure nimic. Acestea sunt în realitate priorităţile pe care ar trebui să le aibă în vedere clasa politică de astăzi, partidele politice de astăzi. Şi astăzi ar fi momentul în care să nu mai căutăm responsabilităţi înguste în stânga şi-n dreapta. Ar trebui să ne asumăm o schimbare colectivă şi imediată. Daţi-mi voie ca, în numele colegilor mei din Partidul Naţional Liberal, să vă urăm succes dacă veţi primi votul astăzi. (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, doamnă preşedinte, doamnă deputat. Îl invit la microfon pe domnul senator Călin Popescu- Tăriceanu, preşedintele Senatului şi copreşedinte ALDE. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. Grupul PNL mai are 20 de minute. Grupul PSD mai are 34 de minute. Domnule senator, aveţi 6 minute.
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la tribună): Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi parlamentari, Domnule prim-ministru desemnat, Stimaţi membri ai cabinetului desemnat, De fiecare dată când particip la dezbaterile Parlamentului îmi vine să spun tot felul de răutăţi. Astăzi, ascultând discursurile de până acum, stau şi mă întreb de ce toată această tevatură de o săptămână şi ceva cu demisia Guvernului, pentru că nu-mi rămâne decât să constat că PSD-ul rămâne la putere, şi PNL-ul, prin vocea doamnei preşedinte, îşi manifestă intenţia de a fi critic la adresa Guvernului, adică să rămână în opoziţie. Deci aproape că nu s-a schimbat nimic. Chiar dacă vorbesc de la acest microfon, astăzi doresc să mă adresez dumneavoastră şi opiniei publice mai degrabă în calitate de preşedinte al Senatului şi mai puţin în calitate de copreşedinte al ALDE. Doresc să subliniez în acest sens că un partid, sigur, poate să scadă sau să crească în preferinţele electoratului, indiferent de aceste fluctuaţii şi, înainte de orice, noi, ca parlamentari, şi în mod deosebit eu, ca preşedinte al Senatului, avem datoria să apărăm Constituţia, democraţia şi statul de drept. Am fost avertizat în ultima vreme că ar fi bine să renunţ la anumite teme care par să deranjeze o serie de oameni şi instituţii. Ştiu deci că prin acest discurs îmi asum o serie de riscuri, dar mai ştiu că votul pe care l-am primit din partea electoratului în anul 2012 şi încrederea cu care am fost învestit alături de colegii senatori în funcţia de preşedinte al Senatului îmi creează şi obligaţii, şi responsabilităţi, la care nu am intenţia să renunţ. Domnule prim-ministru desemnat, Vreau să ştiţi că vă bucuraţi de aprecierea mea şi a multor colegi de-ai mei pentru modul în care v-aţi îndeplinit obligaţiile oficiale atât în România, cât şi la Bruxelles. Şi vreau să mai ştiţi că nu mă îndoiesc de bunele dumneavoastră intenţii şi de buna dumneavoastră credinţă. Dar trebuie să mai ştiţi că persoana dumneavoastră, împreună cu reputaţia şi prestigiul de care vă bucuraţi şi pe care le-aţi câştigat pe merit este, poate fără voia şi ştiinţa dumneavoastră, parte a unui plan elaborat în urmă cu un an şi care şi-a propus să înlăture cu orice preţ un guvern ales democratic şi învestit prin respectarea tuturor procedurilor parlamentare. Acest plan implică instituţii ale statului şi urmăreşte denigrarea Parlamentului şi golirea de conţinut a democraţiei reprezentative, acapararea justiţiei şi anihilarea statului de drept, atât cât există în România astăzi stat de drept. Scopul final şi mărturisit este, citez: "schimbarea de paradigmă". Altfel şi mai precis spus, "schimbarea regimului politic democratic". Planul acesta care se execută cel puţin sub privirea îngăduitoare a Preşedintelui României, dacă nu mai mult, are două componente: pe de o parte, subordonarea justiţiei unei voinţe exterioare autorităţii judecătoreşti, obiectiv îndeplinit aproape în întregime şi, pe de altă parte, a doua componentă, învestirea "Guvernului meu", citez, cunoaşteţi sintagma, obiectiv pe cale să se îndeplinească. Dacă veţi primi votul de învestitură nu peste multă vreme, veţi constata că marja dumneavoastră de manevră este încorsetată, şi nu din cauza Parlamentului, ci a celor care vor pretinde să vă controleze şi să vă dirijeze în permanenţă. Oricare ar fi riscul de a rosti public acest adevăr, am obligaţia, în calitate de preşedinte al Senatului, să lupt cu toate mijloacele democratice şi legale pe care le am la dispoziţie împotriva acestui plan. Cred, stimate domnule prim-ministru desemnat, că după perioada lungă în care aţi lucrat în străinătate, departe de realităţile şi mentalităţile româneşti, sunteţi pe cale să intraţi într-un joc ale cărui reguli şi consecinţe nu le cunoaşteţi încă. Şi o să detaliez în continuare prima componentă a planului. În România, sub pretextul combaterii corupţiei, acţiune de altfel bine-venită ce trebuie neapărat continuată în deplinul respect al legii şi garanţiilor constituţionale, s-a constituit, în afara Constituţiei şi în vederea încălcării independenţei justiţiei, un cartel instituţional netransparent cunoscut ca "binomul SRI-DNA". Aşa rezultă din declaraţiile publice ale domnului Dumbravă, general SRI activ, cu o funcţie înaltă, care a spus că SRI participă la derularea anchetelor DNA până la finalizarea actului de justiţie, ea însăşi tratată drept câmp tactic pentru serviciile speciale. În România, contrar legii, serviciile secrete şi-au infiltrat ofiţeri acoperiţi în justiţie şi în Ministerul Public, aşa cum au reclamat asociaţiile profesionale ale magistraţilor cu care am avut de curând întâlniri directe, în numele Senatului, pentru o informare reciprocă şi pentru a acţiona împreună pentru a face din România un stat de drept, aşa cum nu este în prezent. În România, prezumţia de nevinovăţie este anulată în fapt de DNA, care prin scurgerile premeditate de informaţii către presă din dosare selectate cu grijă, dar aflate în faza de instrumentare, serveşte anumite interese politice de moment şi creează o presiune politică inacceptabilă... - scuzaţi-mă! - o presiune publică inacceptabilă asupra judecătorilor care urmează să se pronunţe. În România, mai mult de atât, DNA anchetează oportunitatea deciziilor politice luate de membri ai Guvernului şi ai Parlamentului. Colegii parlamentari ştiu cât de numeroase sunt cazurile de acest tip. În România, DNA şi CSM, împreună cu Inspecţia Judiciară s-au transformat în actori care influenţează scena politică sau îi determină şi îi condiţionează agenda. În România, sub pretextul protejării independenţei justiţiei, Inspecţia Judiciară a CSM cenzurează declaraţiile critice şi justificate ale unor decidenţi politici, dar nu reacţionează atunci când procurorul-şef al DNA critică în mod public hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti. În România, un cetăţean obişnuit, aşa cum demonstrează cazul Rarinca, poate fi încarcerat şi abuzat în cele mai teribile moduri, singura sa culpă fiind aceea că a îndrăznit să-şi ceară drepturile tocmai de la preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În fine, tot în România sunt judecători care sunt anchetaţi şi pedepsiţi de Inspecţia Judiciară a CSM. Aşa s-a întâmplat în cazul Rarinca, aşa s-a întâmplat cu judecătorii care de curând nu au acceptat arestarea preventivă a primarului sectorului 4 din Bucureşti. Aşa cum arată justiţia, domnule prim-ministru, ea pare să fie mai degrabă un cazan sub presiune. În fine, cred că ar fi multe de spus în continuare privitor la faptul că România este departe, departe de a fi un stat de drept. Vreau acum să trec să detaliez partea a doua a planului, şi anume instalarea "Guvernului meu." După cum ştiţi, pe fondul manifestaţiilor de stradă, potenţate de emoţia publică a tragediei de la Clubul Colectiv, prim-ministrul Ponta a demisionat pe 4 noiembrie, asumându-şi responsabilitatea politică pentru o tragedie provocată de inconştienţa criminală a unor particulari, favorizată de neglijenţa şi eventual de corupţia autorităţilor locale. Criza politică a fost generată, din păcate, de refuzul principalelor partide de a-şi asuma responsabilitatea constituţională, în vederea formării unei majorităţi parlamentare prin negociere între partide şi de a-i prezenta preşedintelui un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Mai mult decât atât, liderii PNL au calificat Parlamentul drept ilegitim, după părerea mea, fără temei, şi au cerut, tot fără vreun temei, dizolvarea acestuia. Fuga de răspundere care le revenea i-a permis preşedintelui să declanşeze o criză de regim, o criză artificială, fără nicio premisă de ordin politic, economic sau social. După cum ştiţi, actualul Parlament a fost ales de 9 milioane de cetăţeni, pentru un mandat constituţional de 4 ani, iar în Parlament funcţionează în continuare, din câte ştiu, grupurile politice, într-o formulă coerentă, capabilă să negocieze şi să formeze o majoritate guvernamentală. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, din păcate, după cum aţi constatat. În pofida faptului că în România înregistrăm de 3 ani de zile cea mai constantă şi solidă creştere economică din Uniunea Europeană, gradul de satisfacţie a unor largi secţiuni ale societăţii este justificat de un spor al veniturilor, însoţit de o scădere a preţurilor de consum şi, cu toate acestea, preşedintele a ales ca în numele unei minorităţi vocale, pe care a denumit-o "strada", să propună un candidat pentru funcţia de prim-ministru din afara Parlamentului, din afara partidelor, candidat ce ar urma să conducă un guvern de tehnocraţi. Stimaţi colegi, Într-o democraţie reprezentativă, majoritatea cetăţenilor câştigă dreptul de a guverna prin intermediul partidelor ce s-au bucurat la vot de cea mai mare încredere. Într-o democraţie reprezentativă, minorităţile de orice natură sunt respectate şi ascultate, dar nu au vocaţia de a conduce Guvernul şi de a-şi impune agenda. Discursul Preşedintelui României se arată a fi unul nedemocratic, în afara spiritului Constituţiei şi prezintă riscul de a se transforma oricând într-o formulă politică antidemocratică. Am văzut deja, domnule prim-ministru, în programul de guvernare pe care l-aţi prezentat ieri, că vă asumaţi trei măsuri guvernamentale ce exced cadrului constituţional şi care nu pot fi imaginate decât printr-o revizuire a legii fundamentale. Nu ştiu cum veţi proceda şi mai ales cum oare v-aţi propus să adoptaţi asemenea măsuri împotriva Constituţiei. Concluzia pe care vreau să v-o prezint este următoarea: dacă acest guvern va trece de votul Parlamentului, democraţia reprezentativă va fi destituită; o singură persoană, chiar şi aleasă, fie ea şi Preşedintele României, îşi va impune voinţa, luând drept pretext programul antipolitic, antidemocratic şi antiparlamentar al unei minorităţi ce pretinde statutul de societate civilă, dar nu poate invoca vreo reprezentativitate civică, politică sau chiar statistică. Niciuna din lozincile, revendicările sau recomandările "străzii" nu au inclus în zilele trecute cuvântul democraţie. Să recunoaştem cu luciditate, aşa cum se prezintă astăzi în faţa Parlamentului, tehnocraţia ucide democraţia! (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule preşedinte, vă rog frumos să finalizaţi.
			Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu: Instalarea unui guvern prezidenţial va marca trecerea la un regim politic care goleşte de conţinut democraţia reprezentativă, la un regim politic ce va exceda principiile constituţionale, care va pune în pericol drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, valorile democratice şi statul de drept, dar care, mai presus de toate, va transforma Parlamentul într-o formă fără fond. Pentru mine, ca preşedinte al Senatului, aceasta este o perspectivă inacceptabilă şi mă voi lupta împotriva ei, folosind toate mijloacele legale şi regulamentare, aşa cum mă voi lupta şi pentru instaurarea unui adevărat stat de drept, din care abuzurile să fie eliminate şi în care calitatea drepturilor şi libertăţilor individului să fie maximă. După "Pas cu pas" - ştiţi la ce mă refer - şi "Primul pas", cărţile care au apărut nu de mult, sper ca discursul meu să nu conducă la un nou pas al preşedintelui, şi anume "Parlamentul meu". Având în vedere argumentele prezentate... (Aplauze.) Grupul parlamentar ALDE nu va vota cabinetul Cioloş. Luând în considerare, în final, câteva lucruri - şi cu asta închei -, declaraţiile făcute de liderii principalelor partide, înţeleg că acest cabinet va întruni o majoritate foarte confortabilă. Dacă această problemă pare rezolvată, se naşte o altă problemă mult mai profundă: acceptăm noi, de bunăvoie, ca Parlament, să ne delegitimăm, acceptăm să cedăm din atribuţiile noastre - vă pun această întrebare -, transformând, aşa cum am spus, Parlamentul într-o formă fără fond? Acceptăm să ne aşezăm la remorca altor instituţii? Cred că merită din partea dumneavoastră un moment de reflecţie. Ca preşedinte al Senatului, am făcut eforturi notabile pentru echilibrarea sau reechilibrarea puterilor în stat. Îmi este greu să fac un bilanţ şi să vă spun cât am reuşit şi cât nu am reuşit. Pot să vă spun totuşi că nu o majoritate parlamentară a dat premierul astăzi, ca atare, este o înfrângere pentru Parlament şi pentru democraţie. Este un semnal limpede şi trist că echilibrul puterilor în stat este departe de a se fi realizat, fiind net defavorabil instituţiei Parlamentului. Ne aflăm, aşadar, într-o situaţie pe care nu o accept nici astăzi şi nici în viitor. Şi, în încheiere, aş vrea să-l felicit totuşi pe domnul prim-ministru, pentru că a retras candidatul de la Ministerul Justiţiei. Dar când am văzut acest lucru şi văzând şi celelalte audieri, mi-am dat seama că România nu a progresat aproape deloc de 115 ani. În anul 1900, Raymond Poincaré, fost prim-ministru şi Preşedinte al Franţei, în vizită la Bucureşti, în calitate de avocat însă, a spus, în franceză: "Que voulez vous? Ici nous sommes aux portes de l’Orient, oů tout est pris ŕ la légčre." - "Ce vreţi? Aici suntem la porţile Orientului, unde totul este luat cu uşurinţă." "Easy-going", cum zic englezii. Păi audierile de ieri, lista miniştrilor, programul care ne-a fost prezentat sunt demonstraţia elocventă că nu ne-am schimbat de 115 ani. Vă rog să trageţi dumneavoastră concluziile. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			(Revine la prezidiu.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule preşedinte. Are cuvântul domnul deputat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. Domnule preşedinte, aveţi cuvântul. Aveţi 4 minute. Grupul parlamentar al PSD mai are în acest moment 25 de minute.
			Domnul Kelemen Hunor: Domnule preşedinte al Senatului, Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi, Doamnelor şi domnilor colegi, Astăzi avem o misiune extrem de dificilă, deşi aparent pare să fie simplă. Este simplă misiunea noastră de azi fiindcă vom da un vot de încredere guvernului propus de domnul Dacian Cioloş. Vom fi de acord, după cum am promis, aşa cum se conturează, cu o majoritate zdrobitoare, cu învestirea acestui guvern şi fiecare dintre noi are argumente suficiente ca să-şi susţină propria decizie. Misiunea noastră este simplă şi dacă facem o scurtă analiză asupra programului de guvernare. Este vorba despre un program extrem de scurt, dar clar: câteva principii cu care oricine poate fi de acord, câteva priorităţi pentru un an electoral, care nu par să fie nerealizabile. Sigur, avem noroc cu CV-ul câtorva miniştri, care individual sunt mai consistente decât tot programul de guvernare. Mai avem promisiunea premierului, şi anume că membrii cabinetului vor veni cu măsuri şi cu programe sectoriale detaliate, până în 15 decembrie. Dacă vrem să fim foarte riguroşi, putem pune întrebarea firească: oare cum rămâne cu democraţia? Cum rămâne cu procedurile parlamentare? Cum se va completa un program de guvernare? Prin ce vot? Cu acordul cui? Sau vom considera că principiile sunt atât de generoase, încât nu ne mai pierdem în amănunte şi că orice detaliu, orice program sectorial mai detaliat se încadrează în aceste principii votate astăzi. Suntem conştienţi că un an este foarte puţin pentru a promite şi a realiza reforme, pentru aplicarea unor măsuri profunde, pentru lansarea unor investiţii care necesită proceduri complicate. Dar un an este suficient de mult şi nu se poate guverna fără Parlament. Cu votul nostru de azi, partea simplă a misiunii noastre se încheie. Doamnelor şi domnilor colegi, Partea dificilă a misiunii noastre începe după votul de azi. Şi această parte mai dificilă nu se referă la cabinetul condus de domnul Dacian Cioloş, este vorba de noi înşine. România, societatea românească se află într-o situaţie inedită: după ce am reuşit în 25 de ani să construim instituţii democratice şi un sistem parlamentar funcţional - cu siguranţă unul perfectibil, dar fără îndoială este şi sper că va rămâne un stâlp al statului de drept -, uite, acum, cu o viteză uluitoare şi cu acordul aproape unanim al clasei politice, punem în paranteză sau, dacă doriţi, punem între ghilimele aceste instituţii fundamentale. Dacă cineva se uită de la distanţă şi cu un pic de obiectivitate la noi vede un vehicul uriaş rămas fără combustibil, care se deplasează doar în virtutea inerţiei. Vorba unui coleg şi prieten senator: astăzi lăsăm impresia că Parlamentul şi pluripartidismul au devenit doar o piedică constituţională în calea guvernării perfecte. Misiunea noastră dificilă constă în faptul că trebuie să explicăm cu modestie, dar cu convingere fermă şi cu credibilitate, că fără Parlament, fără partide şi formaţiuni politice nu se poate exercita democraţia. Rămâne misiunea noastră dificilă de a demonstra că putem face acele corecţii necesare de care este nevoie şi pe care oamenii ni le solicită, pe bună dreptate. Va fi datoria noastră să explicăm că această situaţie neconvenţională, neobişnuită nu este de lungă durată, că nu am renunţat şi nu dorim să renunţăm la formula consacrată de a ne face datoria, conform votului popular. Este datoria noastră să facem un efort pentru a reda greutatea şi rolul esenţial al Parlamentului în procesul legislativ şi rolul de a controla eficient munca Executivului. Este datoria noastră de a arăta că există şi nuanţe, nu întotdeauna este totul doar negru şi alb. Doamnelor şi domnilor colegi, Uniunea Democrată Maghiară din România va vota pentru instalarea guvernului condus de domnul Dacian Cioloş. Şi suntem conştienţi că într-un an nu se pot înfăptui minuni, nu există minuni, trebuie să depunem eforturi pentru realizarea stabilităţii într-un moment extrem de important pentru România. De aceea, de la noul Guvern aşteptăm impunerea respectării legislaţiei în vigoare, inclusiv în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale. Aşteptăm decizii guvernamentale şi măsuri prin care creşterea economică va fi resimţită de fiecare cetăţean. Aşteptăm predictibilitate în actul decizional, funcţionarea administraţiei mult mai transparent, mai aproape de oameni, descentralizare la baza căreia se află principiul subsidiarităţii. Aşteptăm un set de criterii şi proceduri prin care administraţia va deveni mai performantă, mai eficientă şi mai atractivă pentru cei care doresc o carieră în slujba cetăţenilor. Domnule prim-ministru desemnat, azi veţi avea voturile noastre. În continuare, aşteptăm de la dumneavoastră un dialog constant şi sincer în toate proiectele guvernamentale pentru care veţi avea nevoie de sprijin parlamentar. Şi punctual vom decide cum vom vota. Şi vă urăm succes! (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Are cuvântul domnul deputat Pambuccian Varujan, preşedintele Grupului minorităţilor naţionale, liderul Grupului minorităţilor naţionale, scuzaţi-mă. Domnule deputat, aveţi cuvântul, trei minute.
			Domnul Varujan Pambuccian: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă aş fi vorbit ieri, aş fi spus că acordăm Guvernului un cec în alb, asta însemnând că plecăm de la premisa de încredere şi mai vedem. Dacă aş fi vorbit azi-noapte, aş fi spus că nu votăm acest Guvern. Vorbesc în dimineaţa aceasta şi vă spun că îl vom vota, pentru că acolo unde noi, stimaţi colegi, am dat dovada unei iresponsabilităţi pe care nu am să o înţeleg, omul acesta a dat dovadă de responsabilitate. Aseară am văzut-o pe Ana Pauker vorbind, vorbindu-vă dumneavoastră, celor din Comisia juridică, vorbindu-vă gângav, vorbindu-vă poticnit, împotriva libertăţii şi democraţiei şi aţi votat-o. Aţi făcut lucrul acesta, negândind că Parlamentul este ultima redută pe care o are o naţiune în faţa dictaturii. Doamna vă vorbea despre lucruri care duceau spre aşa ceva şi sunt convins că lucrul acesta nu este nicidecum, nicio secundă nu s-a gândit nici premierul desemnat, nici nimeni dintre cei care au gândit acest Guvern. Ca dovadă, şi vreau să vă mulţumesc şi să vă spun că am încredere după ceea ce aţi făcut astăzi, şi că am încredere şi în cel care v-a desemnat, pentru că s-a dovedit că a fost o desemnare înţeleaptă. Am trecut de acest moment, dar cum ar fi arătat România dacă se ajungea în Parlament cu aşa ceva şi votam? Este un lucru asupra căruia trebuie să reflectăm foarte serios. Sunt momente în care există lupte între partide, sunt momente în care există lupte între ideologii, dar nu putem să fim în faţa unei negări a libertăţii şi a democraţiei decât uniţi. Şi eu aşteptam să văd momentul acesta de la dumneavoastră, stimaţi colegi, şi nu l-am văzut. Şi l-am văzut din partea unui om care putea să nu facă gestul pe care l-a făcut şi care prin ceea ce a făcut a dovedit atât de multă responsabilitate, încât îl sprijin şi eu, şi grupul meu parlamentar. Şi sunt mândru că am în grupul parlamentar un coleg care ieri a votat "nu". Îl sprijin pentru că este un om care crede în valorile în care credem şi noi şi se manifestă ca atare, indiferent de ce se întâmplă. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Comşa, din partea Grupului parlamentar naţional democrat. Aveţi două minute, domnule deputat.
			Domnul Cornel-George Comşa: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi deputaţi şi senatori, Domnule prim-ministru desemnat, Hollywoodul, vocea simpatică a Statelor Unite ale Americii, a propus, în ultima perioadă, multe filme cu spioni: "The man from UNCLE", "Podul spionilor", "Spectre", "Mission: Impossible". O să vă dau un citat care caracterizează perfect ceea ce se întâmplă astăzi aici. Citez: "Împingători de hârtii, politicieni, birocraţi, cu toţii oameni fără coloană vertebrală. Cum să deţineţi voi puterea în numele aşa-zisei democraţii?". Aceste cuvinte erau aruncate în faţa unui reprezentant al statului de drept, în Marea Britanie, de un "băiat deştept." Ar trebui să punem puterea în mâinile în care ea aparţine - aceasta era concluzia. Aşadar, dragi colegi, deputaţi şi senatori, dacă v-aţi luat suma forfetară, bucuraţi-vă de ea, pentru că este singura modalitate prin care vă veţi mai putea manifesta autoritatea faţă de angajaţi şi colaboratori, normal. Noi nu o să votăm acest guvern, dar cu cele 12 voturi ale noastre suntem aici să vă aducem aminte că la finalul tuturor filmelor, al tuturor filmelor de la Hollywood sau din alte părţi, democraţia şi statul de drept înving "băieţii deştepţi." (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamna deputat Stoica Mihaela, din partea Grupului deputaţilor neafiliaţi. Doamnă deputat, aveţi trei minute.
			Doamna Mihaela Stoica: Domnilor preşedinţi, Dragi colegi deputaţi şi senatori, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor, Poziţia Mişcării Populare cu privire la instalarea guvernului Cioloş este că, chiar dacă este bine că avem un guvern, noi nu vom susţine acest guvern, guvernul Cioloş, pentru că suntem profund dezamăgiţi de conţinutul programului de guvernare elaborat de guvernul tehnocrat al USL-ului: sunt menţionate doar enunţuri, şi nu obiective guvernamentale precise, ce ţin de politici ale statului în domenii-cheie. Putem accepta că nu aveau toate datele din ministere, dar măcar pe gestionarea fondurilor europene puteau veni cu o viziune, cu soluţii pentru absorbţia acestor fonduri atât de necesare şi celor aflaţi în situaţii de sărăcie - şi conform raportului ONU, 40% din cetăţenii României se află în stare de sărăcie -, cât şi micilor întreprinzători, fermieri, întregii economii. Nici nu a fost bine învestit guvernul de tehnocraţi, susţinut politic de PSD, PNL, de UNPR, adică de partidele care au spulberat statul de drept în 2012, că deja au fost schimbaţi doi dintre miniştrii propuşi. Guvernul nu şi-a asumat deschis drept obiectiv depolitizarea instituţiilor statului, ci mai degrabă a devenit un colac de salvare pentru politrucii din USL, care au împânzit aceste instituţii ale statului. Acest guvern era aşteptat să vină cu soluţii pentru sistemul de sănătate, pentru siguranţa cetăţeanului, pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin şi, nu în ultimul rând, pentru depolitizarea instituţiilor statului. Legea sănătăţii, prin care propuneam modernizarea sistemului de sănătate, nu se regăseşte în programul de guvernare. Nu există obiective clare în ceea ce priveşte adoptarea de noi măsuri care să crească gradul de siguranţă a cetăţeanului. Nu există niciun obiectiv ferm asumat de Guvern în ceea ce priveşte infrastructura. Puteau cel puţin să-şi propună realizarea autostrăzii Piteşti-Sibiu. Nu regăsim, de asemenea, nici votul prin corespondenţă printre politicile şi priorităţile guvernului Cioloş. De asemenea, se doreşte menţinerea politicilor de pomeni electorale. Guvernul nu vine cu un program de investiţii care să ne asigure o creştere economică stabilă şi crearea de locuri de muncă bine plătite. Un cabinet care se instalează la Palatul Victoria după tragedia cumplită care a luat viaţa a zeci de tineri nu are voie să facă improvizaţii, pentru că există o aşteptare uriaşă din partea societăţii. România nu mai poate fi condusă cu improvizaţii, cu programe de guvernare improvizate. Sunt convinsă că între propunerile de miniştri sunt profesionişti, oameni de onoare, cu cariere respectabile. De asemenea, însă, din păcate, sunt convinsă că aceştia vor fi folosiţi de PSD doar ca acari Păun pentru toate urâţeniile pe care, în spatele acestor miniştri, PSD-ul, prin oamenii bine înfipţi în instituţiile statului, continuă şi va continua să le facă. Pentru toate aceste motive, parlamentarii Mişcării Populare vor vota împotriva acestui guvern tehnocrat.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamna deputat, Vă fac precizarea că nu există, la deputaţii neafiliaţi, Mişcarea Populară. Vorbiţi în numele deputaţilor neafiliaţi, aşa încât vă rog frumos să vă exprimaţi în numele deputaţilor neafiliaţi, da? Mulţumesc foarte mult. Are cuvântul domnul senator Haralambie Vochiţoiu, din partea Partidului Social Democrat.
			Domnul Haralambie Vochiţoiu: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi, Domnule premier desemnat, Doamnelor şi domnilor colegi, Stimaţi invitaţi, Vă vorbesc azi în numele UNPR, primul partid care a transmis public susţinerea fără echivoc, sprijinul a priori pentru această formulă guvernamentală, ca propunere a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis. Am fost de fapt consecvenţi, am declarat şi ne-am ţinut de cuvânt că vom sprijini instituţia Preşedinţiei şi pe Preşedinte în demersurile ce ţin de siguranţa României şi interesul naţional. Aşa am zis, aşa facem. Şi datorită acestei determinări a Uniunii Naţionale pentru Progresul României, Guvernul din care am făcut parte a reuşit să atingă cele mai bune performanţe economice obţinute de un guvern de la Revoluţia din 1989 până astăzi. Şi datorită statorniciei noastre, ca formaţiune politică, şi a preşedintelui nostru, domnul general Gabriel Oprea, România are astăzi o strategie naţională de apărare. Şi tot datorită cuvântului dat şi respectat de UNPR, Guvernul Ponta a rezistat la toate moţiunile de cenzură sau simple, depuse de partidele aflate vremelnic în opoziţie politică cu acesta. Sigur că azi pentru o echipă nou-formată începe un drum. Pentru o altă echipă guvernamentală se încheie un capitol. Până astăzi, echipa PSD-UNPR-ALDE s-a dovedit a fi o echipă performantă, cea mai performantă, spun statisticile. Cei ce astăzi ies din scenă ies cu fruntea sus. Sarcina celor care pleacă azi la drum nu va fi simplă, mai ales că românii nu prea mai au răbdare, aşteaptă de 26 de ani să fie mulţumiţi în ţara lor. Între timp, vreo 3-4 milioane şi-au luat soarta în mâini şi au plecat în bejanie în lumea largă. Aceştia sunt principalii investitori în economia românească. De asta şi nu numai, acestora trebuie să le acordăm toată atenţia. Dreptul acestora de a se exprima cu privire la mersul treburilor în societate, inclusiv prin vot şi cum se cheltuiesc cele 5-6 miliarde de euro pe an pe care ei le trimit în ţară sunt cereri legitime, aşa cum la fel de legitimă este dorinţa oamenilor să facem ca banii furaţi de la români de la Revoluţie încoace să se întoarcă la ei, la români. Munca începută de instituţiile statului cu sprijin guvernamental trebuie să continue, astfel încât flagelul corupţiei să fie eradicat. Astăzi, nu doar instalăm un nou Guvern, sunt convins că astăzi este punctul de plecare într-o schimbare profundă a clasei politice româneşti, poate a societăţii în ansamblul său. Am avut ocazia în cei aproape trei ani de zile de când sunt parlamentar să-mi dau seama că majoritatea colegilor mei sunt de bună-credinţă şi vor binele acestei ţări. Cred, în acelaşi timp, că duşul rece pe care ni l-a aplicat societatea românească este bine-venit. Poate aveam nevoie de acest input pentru o resetare a sistemului politic. Dumneavoastră, cei cărora astăzi vă transferăm încrederea noastră, sper să fiţi roţile motrice ale acestei schimbări. Sperăm că vă veţi ridica la nivelul aşteptărilor noastre şi mai ales ale românilor. Misiunea dumneavoastră, deşi este limitată temporal, este nelimitată factual, de aceea în acest an nu veţi prea avea timp de odihnă de sărbători, ci doar de muncă, muncă nobilă în slujba poporului nostru. Fiţi modele pentru noi! După un an de zile să fixaţi standarde superioare în administraţia centrală de la care să nu mai abdice nimeni. Valorificaţi această şansă istorică pe care o aveţi, pe care o avem, aceea de reconciliere cu societatea românească în ansamblul ei! În noi, progresiştii, veţi avea un important sprijin, noi fiind primii care am pariat pe dumneavoastră, în timp ce alţii mai stăteau pe gânduri. Înţelegeţi, deci, că vrem neapărat să reuşiţi, vrem neapărat să reuşim. Progresul trebuie să fie deviza următoarei perioade istorice în România. Să gândim progresist, să credem în progres şi să creăm progres. Când spun să facem progrese, gândul mă duce către locuitorii marilor metropole ale României, dar şi la locuitorii periferiilor, ai comunelor şi zonelor defavorizate ale României, acolo unde Europa, cu standardele ei, se lasă încă aşteptată. Să fim alături de toţi românii, asta înseamnă progres în viziunea UNPR. Noi, progresiştii, înţelegem că azi, alături de aliaţii noştri din alianţa de centru-stânga, Partidul Social Democrat, dar şi de ALDE, PNL, UDMR şi celelalte forţe politice parlamentare pornim într-o încercare de a găsi un nou drum României sau, parafrazându-l pe Hannibal, să-i facem unul. Un drum pe care copiii şi nepoţii noştri, ai tuturor românilor, să fie mândri să păşească. Însă, pe acest drum, trebuie să ţinem cont de câteva realităţi: clasa de mijloc, acest ciment social, nu mai există practic în România, din păcate, azi. În România, azi, sunt săraci şi angajaţii. Sunt angajaţi care câştigă 5, 6, 700 de euro pe lună, dar au cheltuieli care depăşesc aceste sume. Dacă acum 5, 6 ani când s-au angajat aceşti oameni, cei 600 de euro erau îndestulători, astăzi, din cauza creşterii ratelor la bănci şi a preţurilor la toate utilităţile - gaze, energie electrică, apă potabilă şi canalizare - cei 600 de euro devin insuficienţi. Ce să mai vorbim de cei care trăiesc cu salariul minim pe economie sau de majoritatea pensionarilor care numai ei ştiu cum întind de bani de la o pensie la alta. Peste toate cea mai stringentă problemă este găsirea, ocuparea primului loc de muncă de către un tânăr în România. Cred că fiecare din cei ce suntem aici avem o rudă, un prieten, o cunoştinţă ce a fost nevoită să plece să-şi câştige o pâine în afara ţării. Pentru a da o şansă tinerilor ce au plecat şi, în acelaşi timp, celor ce nu au plecat, avem o Lege a primului loc de muncă pentru tineri cuprinşi între 16 şi 29 de ani, proiect ce mai are nevoie doar de votul...
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă rog să finalizaţi.
			Domnul Haralambie Vochiţoiu: ...final în Camera Deputaţilor şi începând cu 1 ianuarie 2016 poate duce la ocuparea a cel puţin 50.000 de locuri de muncă. O să mă apropii de final, aşa cum m-aţi rugat, domnule preşedinte...
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Cu paşi repezi.
			Domnul Haralambie Vochiţoiu: Cu paşi repezi. De asemenea, avem pe circuitul legislativ un proiect perfect sustenabil denumit generic "a treisprezecea pensie". Proiectul prevede ca pensionarii ce au pensia sub salariul minim pe economie să primească suplimentar 50% din pensie. Suntem aici, domnilor miniştri desemnaţi şi domnule premier desemnat, pentru dialog în vederea găsirii celor mai bune soluţii. O să auziţi zilele acestea şi deja am auzit că suntem într-o criză de legitimitate, că sunteţi într-o criză de legitimitate. Vreau să spun tuturor celor interesaţi de starea democraţiei în România că această preocupare este absolut legitimă. Pe de altă parte, vreau să spun că atâta timp cât noi avem încrederea românilor, pe care o transferăm prin vot secret astăzi către dumneavoastră pentru un program de guvernare cu obiective clar asumate, cred că această discuţie este închisă. Atâta timp cât veţi face ceea ce vă angajaţi în faţa Parlamentului, adică a reprezentanţilor poporului român, sunteţi perfect legitimaţi şi legitimi. Această problemă a legitimităţii poate fi pusă în discuţie doar dacă noi, astăzi, vă dăm votul de încredere pentru un set de obiective şi dumneavoastră veţi face altfel sau altceva. Succes, domnule premier Dacian Cioloş! Succes echipei dumneavoastră, avem nevoie pentru progresul României şi bunăstarea românilor. Mulţumesc.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Are cuvântul domnul senator Vasile Blaga, copreşedinte PNL. Domnule senator, aveţi 20 de minute.
			Domnul Vasile Blaga: Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Astăzi suntem în faţa unui nou început. Avem în faţă o echipă condusă de un premier desemnat, pe care îl ştim cu toţii ca un om serios, competent şi cumpătat, domnul Dacian Cioloş. Membrii Guvernului sunt, în marea lor majoritate, oameni tineri. E un Guvern tehnocrat, dar să fim corecţi, nu e format sută la sută din oameni care nu au avut de-a face vreodată cu politica şi partidele. De exemplu, domnul Dîncu, şi cu toată simpatia de la ardelean la ardelean, a avut un parcurs politic şi profesional strâns legat de PSD şi de liderii marcanţi ai acestui partid. E şi cazul altor colegi de bancă guvernamentală a domnului Dîncu, care la un moment dat au fost ţărănişti implicaţi foarte activ în viaţa politică, în anii 90 şi care după aceea au avut cariere respectabile de tehnicieni şi manageri. Pe ansamblu, avem o echipă guvernamentală cu atuurile prospeţimii, competenţei şi cu o viziune modernă şi prooccidentală. Dacă va primi votul dumneavoastră, şi sunt convins că-l va primi, Guvernul Cioloş va avea toate atribuţiile şi toate responsabilităţile unui guvern învestit constituţional de Parlament, însă va avea în faţă mari provocări şi responsabilităţi. Doamnelor şi domnilor, Guvernul Cioloş va trebui, în acelaşi timp, să repare, să administreze şi să construiască. Nu este un guvern-pelerină pentru vreme rea. Nu este nici un guvern pe care politicienii să-l folosească drept scuză sau ţap ispăşitor. Pe de altă parte, Executivul condus de domnul Cioloş nu va înlocui, şi nici nu are cum într-o democraţie, partidele, politicul şi Parlamentul, dar are datoria să colaboreze cu ele şi mă bucur că premierul desemnat a arătat deja deschidere pe parcursul consultărilor pentru formarea acestui Guvern. Aşadar, va fi un guvern tehnocrat menit nu doar să închidă criza politică generată de fostul Guvern Ponta, ci să şi înceapă implementarea unor reforme importante ratate, compromise sau ignorate de Executivul precedent. Provocarea cea mai importantă pentru noul Guvern va fi să facă paşi concreţi şi semnificativi către România lucrului bine făcut. În acest sens, domnul Cioloş şi echipa sa vor fi în parteneriat cu noi, Partidul Naţional Liberal. Mă bucur, iarăşi, că noul Guvern a preluat în programul său atât puncte importante din programul PNL de guvernare, cât şi din programul cu care Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale. Spuneam că noul premier şi colegii săi vor trebui să repare ceea ce a stricat şi a făcut prost guvernarea Ponta şi sunt destule lucruri de pus la punct, începând cu starea jalnică a investiţiilor, a infrastructurii, cu absorbţia catastrofală a fondurilor europene, cu crearea de locuri de muncă reale. Înainte, însă, de a repara şi construi, trebuie să ştii exact pe ce stai. Partidul Social Democrat s-a ridicat de la masa guvernării centrale fără să facă decontul. Astăzi, constatăm că după o scurtă perioadă de buimăceală, PSD nu numai că nu are decenţa să-şi recunoască erorile, dar a început iarăşi să înalţe ode mincinoase la adresa guvernării Ponta, pe care au girat-o şi din care au făcut parte. PNL consideră că este absolut necesar un decont oficial al guvernării Ponta. Nu pe vorbe, ci pe analize neutre, concrete şi corecte. Trebuie să ştim exact cum stăm dincolo de minciuna propagandistică a PSD, dincolo de miile de minciuni rostite zilnic de Victor Ponta pe parcursul întregii sale guvernări. E o condiţie preliminară pentru o bună guvernare şi, în primul rând, pentru un buget 2016 realist, care să asigure o dezvoltare sănătoasă a economiei. Aici nu e vorba de placa uzată a "dezastroasei moşteniri", e o cerinţă de minim bun-simţ, după ce fosta guvernare Ponta a făcut din minciună principala ei politică. De exemplu, ar fi bine să aflăm cum s-au repartizat administraţiilor locale, pe ce criterii, peste 2 miliarde de euro, doar în ultimele săptămâni ale guvernării Ponta. De asemenea, PNL consideră că Guvernul Cioloş are şi oportunitatea, care nu trebuie ratată, să înceapă depolitizarea administraţiei, a funcţiei publice. Toată clasa politică este responsabilă de politizarea aparatului administrativ. În ultimii ani, însă, PSD şi guvernarea sa au dus la politizare cu o clientelă incompetentă şi rapace. Tocmai pentru că este un Guvern tehnocrat şi fără obligaţii politice, Executivul Cioloş are şansa să înceapă o depolitizare reală bazată strict pe competenţe. Fără depolitizare, descentralizarea şi organizarea administrativ-teritorială va fi foarte greu, dacă nu imposibil de realizat. Ca să fie cât se poate de clar, PNL nu pune nicio condiţie pentru oamenii săi. Nu dorim să aşezăm oamenii noştri în locul pesediştilor după practicile de până acum, dar nici nu putem să acceptăm strigătele ipocrite ale liderilor PSD că prin depolitizare s-ar destabiliza administraţia şi s-ar face epurări. Credem că a venit momentul zero şi sunt convins că Guvernul Cioloş va face paşi concreţi în direcţia depolitizării într-o manieră înţeleaptă şi pe criterii stricte de competenţă. Nu în ultimul rând, guvernarea Cioloş va avea misiunea să organizeze alegeri locale şi parlamentare corecte anul viitor. Corecte înseamnă, printre altele, fără utilizarea discreţionară şi netransparentă a fondurilor pentru administraţia locală, aşa cum s-a întâmplat pe vremea domnilor Ponta şi Dragnea. PNL consideră că una din primele măsuri pe care trebuie să le ia noua conducere a Ministerului Dezvoltării este eliminarea practicii alocării resurselor prin simplu ordin de ministru. Să nu se mai aloce fonduri prin ordin de ministru, ci doar prin hotărâri de Guvern transparente. Doamnelor şi domnilor, PNL a înţeles şi respectă mesajele românilor revoltaţi din tragedia teribilă de la clubul "Colectiv". Drama cumplită de la clubul "Colectiv" ne-a arătat tuturor, politicienilor, în primul rând, unde duc lucrurile prost făcute, iresponsabilitatea, neaplicarea legilor şi a regulilor, corupţia, incompetenţa şi mentalitatea lui "las’ că merge şi aşa". PNL a înţeles că e nevoie de o perioadă de reconstrucţie şi recredibilizare a clasei politice şi a partidelor şi să fiţi convinşi, partidul aflat în plin proces de construcţie internă pune pe primul loc competenţa, integritatea, echilibrul şi solidaritatea între generaţii. În acest context politic, majoritatea partidelor reprezentate în Parlament au fost de acord ca un guvern de tehnocraţi să gestioneze guvernarea ţării până la alegerile parlamentare de anul viitor. Noi am fi dorit alegeri anticipate, care să le dea românilor ocazia să se pronunţe şi să ofere mai repede o soluţie de fond care să reprezinte voinţa lor. Votul direct este cel mai clar şi legitim verdict al românilor. Nu am reuşit să vă convingem, însă, dar asta nu înseamnă că ne retragem sau că fugim de asumarea răspunderii politice în viitor. Guvernul Cioloş va fi susţinut parlamentar şi politic de PNL şi atenţie, eu nu ştiu ca vreunul dintre miniştrii noului Cabinet să fi fost vreodată membru al PNL sau PDL. Noi, Partidul Naţional Liberal, declarăm deschis că sprijinim acest guvern pe tot parcursul mandatului său. Nu doar că-i dăm votul de învestitură, îl vom sprijini în parcursul său viitor pe tot ceea ce înseamnă măsuri în folosul românilor, proiecte majore de reformă făcute temeinic şi profesionist, măsuri de centru-dreapta care se regăsesc în programul nostru, măsuri de combatere a corupţiei şi pentru întărirea statului de drept, dar tot ceea ce dorim este să fim consultaţi şi informaţi în prealabil. Cine crede că PNL e bun doar să dea cecuri în alb, dar în schimb să primească discret aroganţe, să i se vorbească din vârful buzelor se înşeală. De aceea, apreciez cu atât mai mult atitudinea deschisă şi mesajul de colaborare şi dialog al premierului desemnat, Dacian Cioloş. PNL nu va fi nici supervizorul, nici senzorul viitorului Guvern, nici remorca sa, ci partenerul său. Pentru că este important ca apele să se limpezească şi ipocrizia să fie dată la o parte cât mai rapid şi din sala asta. Celelalte partide parlamentare ar trebui să-şi asume fără echivoc poziţia faţă de Guvernul Cioloş, după învestirea sa de către Parlament, pentru că nu toată lumea poate fi în opoziţie, după cum nu toată lumea poate fi la putere. Doamnelor şi domnilor, PNL consideră că premierul desemnat Dacian Cioloş şi echipa sa au atuurile competenţei, seriozităţii, credibilităţii şi pe acelea ale unui solid program de guvernare. De aceea, PNL îi va da votul său de încredere şi îi urează mult succes. (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc, domnule senator. Doamnă senator, aveţi cuvântul. Vă rog, aţi ridicat mâna. Bănuiesc că pe procedură. Aveţi două minute de procedură, vă rog.
			Doamna Cristiana-Irina Anghel: Da, pe procedură. O să încep cu o glumă, că poate mai destind sala. M-a întrebat cineva, m-a întrebat o ziaristă la intrare unde este sacoul cu muţunache şi i-am spus, că am dat din râs în plâns, astăzi sunt îmbrăcată în negru, pentru că nu sărbătorim nimic decât înmormântăm suveranitatea poporului votând acest Guvern al trădării naţionale. În fine, pe procedură, da, pe procedură, procedural. Mă gândeam că în loc să votăm acest Guvern, ar fi trebuit să ne strângem şi să votăm suspendarea domnului preşedinte. Tocmai ce s-a aflat că a avut o casă pe care a luat-o din furat şi a pierdut-o şi pe a doua. Culmea, domnul nu este mulţumit de hotărârea judecătorească, nu-i place şi vrea să facă ceva împotriva justiţiei, justiţie care este apărată cu toate forţele. Procedural. Mulţumesc.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doamnă, Doamna senator, mulţumesc foarte mult. Dragi colegi, În finalul dezbaterilor are cuvântul domnul Dacian Cioloş, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru. Excelenţă, aveţi cuvântul.
			Domnul Dacian Cioloş: Doamnelor şi domnilor, Mulţumesc pentru această dezbatere, nu doar pentru cuvintele de apreciere, dar şi pentru exprimarea clară a aşteptărilor vizavi de acest Guvern. Şi vreau să precizez aici clar. Acest Guvern tehnocrat nu are obiectiv mai important, obiectiv politic mai important decât să vadă democraţia întărită în România. E departe de noi gândul de a ne exercita atribuţiile pe care dumneavoastră o să ni le daţi astăzi altfel decât pentru a sprijini şi pentru a întări democraţia şi pentru aceasta ne vom concentra pe eficacitatea actului guvernamental şi pe recâştigarea încrederii cetăţenilor. Pentru că eu, unul, nu cred într-o democraţie în care cetăţenii nu cred şi în care cetăţenii nu se regăsesc. Sigur, ei îşi exprimă dreptul de vot, opinia o dată la cinci ani, cu ocazia alegerilor, dar eu cred că putem face mai mult decât atât şi asta va încerca să facă acest Guvern, să deschidem actul guvernamental şi să fim receptivi la ceea ce vine din societate şi nu pentru că considerăm societatea civilă, ca fiind opusul Parlamentului, ci pentru că în societatea civilă nu din punct de vedere al reprezentativităţii ca număr, pentru că această reprezentativitate este exprimată aici, în Parlament, prin votul pe care societatea vi-l dă, în schimb eu cred că şi pe parcursul celor cinci ani de mandat al Parlamentului, al guvernelor putem să creăm instrumente ca să fim receptivi la ceea ce crede societatea şi în felul acesta să evoluăm. De aceea nu cred că democraţia este slăbită cu acest Guvern, însă cred cu tărie că democraţia poate fi astfel întărită printr-o activitate guvernamentală eficientă a acestui Guvern. Partidele pot profita de acest Guvern pentru a eficientiza administraţia, pentru a recâştiga încrederea românilor şi vă asigur că Guvernul va fi un partener deschis. Suntem conştienţi că neavând un sprijin politic majoritar permanent, definit printr-un program de guvernare susţinut sau elaborat şi susţinut de partide sau de o coaliţie de partide, va fi nevoie să avem un dialog permanent cu dumneavoastră şi acest lucru îl vom face şi am început deja acest dialog chiar înainte de învestire. Legat de depolitizare, vreau să vă spun că ceea ce e bun sigur că trebuie menţinut, iar depolitizarea se va face ca o consecinţă a creşterii eficacităţii, creşterii eficienţei administraţiei. Cred că de asta are nevoie şi politicul, de asta are nevoie şi societatea şi dacă ne ascundem în spatele acestei lipse de eficienţă, o să pierdem cu toţi, aşa cum am văzut că s-a întâmplat în urmă cu câteva săptămâni, când am pierdut inclusiv vieţi omeneşti din acest motiv. Vreau să spun clar aici, nu există în Programul de guvernare măsuri anticonstituţionale, pentru că acest Guvern se va ghida după Constituţie. Programul de guvernare cuprinde măsuri esenţiale pe care ne-am angajat să le ducem la îndeplinire, timp de un an de zile, dar am evitat, pe de altă parte, să creăm un document stufos doar de dragul de a avea un număr de pagini şi de a lista acolo măsuri fără ca aceste măsuri să le fi discutat în prealabil cu miniştrii desemnaţi. Am avut în calitate de premier desemnat circa cinci zile la dispoziţie pentru a identifica oamenii cei mai valoroşi şi a-i propune în Guvern şi în paralel cu acest proces de identificare a miniştrilor, a trebuit să lucrăm la un program de guvernare. De aceea am făcut alegerea să ne concentrăm pe lucrurile esenţiale, să transmitem mesaje clare, să puteţi identifica clar temele la care ne angajăm în acest an, când nu vrem să ne limităm doar la administrarea curentă a ţării, ci vrem să facem să progreseze anumite proiecte. Legat de legitimitatea acestui Parlament, pe care am văzut că unii dintre dumneavoastră au pus-o în cauză, din punctul meu de vedere, prin votul de învestitură pe care dumneavoastră îl veţi da astăzi, se face un transfer de legitimitate democratică acum şi aici. Şi acest Guvern nu va acţiona astfel decât sub controlul legitimităţii democratice, pe care dumneavoastră ne-o acordaţi nu doar prin acest vot, ci şi prin votul pe care-l veţi acorda tuturor propunerilor legislative cu care vom veni în faţa dumneavoastră. Deci, acest Guvern nu poate să fie altfel decât şi al dumneavoastră în măsura în care vi-l asumaţi şi la fel pot să vă asigur că Guvernul nu va acţiona altfel decât pe baza a ceea ce Parlamentul decide. Pe de altă parte, însă, în actul de guvernare curent, Guvernul are intenţia să se deschidă şi dialogului mai larg, dialogului cu societatea, nu pentru a înlocui rolul Parlamentului, ci pentru a întări legitimitatea actului guvernamental, pentru că cred că de ceea ce avem cel mai mult nevoie în această perioadă este de încredere. Ca popor, ca societate, în aceşti ultimi ani, din diferite motive am pierdut foarte mult încrederea în noi şi vedem cât de multă energie putem concentra în a protesta. Sigur că şi protestul este un act democratic, dar ceea ce acest Guvern, odată legitimat prin votul dumneavoastră, vrea să facă este să orienteze această energie a protestului spre o energie a creativităţii. Pentru că eu cred că putem să ne reconstruim destinul, putem să ne reconstruim viitorul şi încrederea în noi înşine împreună, dacă avem încredere unii în alţii şi noi pornim cu încredere în dumneavoastră şi în buna-credinţă a dumneavoastră de a ne ajuta să ne ducem misiunea la bun sfârşit. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Mulţumesc foarte mult. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă reamintesc că, în conformitate cu art. 103 din Constituţie şi art. 51 şi 88 din Regulamentul şedinţelor comune, programul de guvernare şi lista Guvernului se aprobă prin vot, un singur vot; necesarul - 274, pentru a trece această propunere de Guvern. Votul este secret şi se exprimă cu bile. Vă reamintesc, de asemenea, că art. 48 vă propune următoarea procedură: fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi o bilă neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru acordarea încrederii Guvernului. Bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra acordării încrederii Guvernului. Doi chestori - unul de la Senat şi unul de la Cameră - sunt invitaţi să-şi ocupe locurile. Domnul Palăr, de la Camera Deputaţilor; de la Senat? Pe procedură. Vă rog. Aveţi cuvântul pe procedură. Vă rog frumos, domnule senator.
			Domnul Ioan Iovescu: Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi. Vă mulţumesc că-mi daţi ocazia să rezolv o problemă care mă frământă de peste doi ani. Acum aproximativ doi ani, am fost şi eu în comisia de numărare a votului şi am constatat o deficienţă în modul de numărare. Dumneavoastră v-aţi exprimat bine. Aţi spus: vot pentru - bila albă în urna albă, bila neagră în urnă neagră, dar nu aţi spus ce facem şi unde punem votul de abţinere. Şi vă dau o situaţie; vă rog să fiţi atenţi: putem răsturna, ipotetic, rezultatul votului. Dacă am lua că suntem 280 de parlamentari - o situaţie ipotetică; mă rog, care nu vă interesează, nu ascultaţi. Important este ca liderii să asculte. Dacă 270 de oameni...
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule senator, nu am înţeles întrebarea dumneavoastră, că nu există abţinere.
			Domnul Ioan Iovescu: Vreau să vă explic situaţia care se poate crea.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule senator!
			Domnul Ioan Iovescu: Eu sunt şi o să votez Guvernul. Nu este o problemă asta.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule senator, este vot pentru sau vot împotrivă. Nu există abţinere. Vă rog frumos, că rămâneţi în stenogramă şi...
			Domnul Ioan Iovescu: Eu cred că vor exista abţineri.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Doar dacă puneţi ambele bile în urna neagră.
			Domnul Ioan Iovescu: Domnule preşedinte, haideţi să nu lăsăm o situaţie care eu ştiu că se întâmplă şi ştim toţi că se întâmplă şi ştim că pot exista abţineri. (Rumoare.) Păi, haideţi să vă explic.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule senator!
			Domnul Ioan Iovescu: Dacă m-aţi fi lăsat!
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Nu există abţinere, există doar vot nul, vă rog frumos. Scrie în regulament, pe cuvânt. Le amestecăm, nul cu abţinere e tot una.
			Domnul Ioan Iovescu: Vot nul. Şi cum îl exprimăm votul nul?
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc foarte mult.
			Domnul Ioan Iovescu: Păi, nu, dar vreau să explic. 270 de oameni. E simplu, nu mă întrerupeţi. 270 de oameni votează pentru şi mai sunt 10 în sală. Aceşti 10 oameni - 5 pun amândouă bilele în urna albă, alţi 5 pun amândouă bilele în urna neagră. Rezultatul votului va fi: 275 de voturi pentru şi 5 voturi împotrivă, deşi cei 10 s-au abţinut, sau vot nul, cum vreţi dumneavoastră. De aceea, vreau ca de acum înainte să specificaţi cei care vor să se abţină, sau vot nul, cum vreţi să-i spuneţi, ce face acel om: ori nu ia bilele...
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc foarte mult. Aţi avut două minute, aţi epuizat timpul.
			Domnul Ioan Iovescu: Păi, ori nu ia bilele... Dar e foarte important.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule senator, vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră.
			Domnul Ioan Iovescu: Mă rog, poate presa se sesizează. De 25 de ani lucraţi greşit. Vă mulţumesc.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: 26, aproape. Domnul deputat Márton Árpád.
			Domnul Márton Árpád-Francisc: Stimate coleg, Doamnelor şi domnilor, Stimaţi preşedinţi, Ar fi trebuit să citiţi regulamentul. În regulamentul nostru scrie clar că votul nul se votează în felul următor: ambele bile sunt băgate în urna albă; în urna albă, nu în aceeaşi urnă. Este în regulamentul nostru. Ar fi trebuit să-l citiţi. (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnule deputat, în urna neagră. Citiţi în regulament, vă rog frumos. (Aplauze.) Am o rugăminte, citiţi în regulament. Ştiţi cum e, e o poveste luminată, da... Bun. Vă mulţumesc. Bun. Domnule secretar al Camerei Deputaţilor, prezenţa. Rog colegii să urmeze procedura standard pentru vot.
			Domnul Ion-Marcel Ciolacu: Adam Luminiţa-Pachel prezentă Adăscăliţei Constantin prezent Alexe Costel prezent Alexe Florin-Alexandru prezent Almăjanu Marin absent Amet Varol prezent Anastase Roberta Alma prezentă Andea Petru prezent Andronache Gabriel prezent Anghel Gabriela-Lola prezentă Antal István prezent Anton Marin prezent Anuşca Roxana-Florentina prezentă Ardeleanu Sanda-Maria prezentă Arsene Ionel prezent Avram Constantin prezent Avram Marian prezent Axente Ioan prezent Babuş Radu prezent Balan Ioan prezent Baltă Mihai prezent Băişanu Ştefan-Alexandru prezent Bălan Ion prezent Bănicioiu Nicolae absent Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent Bejinariu Eugen prezent Benga Ioan prezent Berci Vasile prezent Birchall Ana prezentă Bîrsăşteanu Florică prezent Blăjuţ Viorel-Ionel prezent Blănariu Valentin absent Boboc Valentin Gabriel prezent Bode Lucian Nicolae prezent Bogdan Gheorghe-Dănuţ absent Bogdănici Camelia-Margareta concediu Boghicevici Claudia prezentă Bónis István prezent Bogdănici Camelia - prezentă; scrie concediu Borbély László prezent Bordeianu Dan prezent Bucur Constantin-Alin prezent Bucura-Oprescu Simona prezentă Budurescu Daniel-Stamate absent Buican Cristian prezent Buicu Corneliu-Florin prezent Burlacu Ştefan prezent Calimente Mihăiţă prezent Caloianu Mario-Ernest prezent Calotă Florică Ică prezent Canacheu Costică prezent Cazan Mircea-Vasile prezent Călin Ion prezent Căprar Dorel-Gheorghe prezent Cătăniciu Steluţa-Gustica prezentă Cernea Remus-Florinel prezent Chebac Eugen prezent Cherecheş Florica prezentă Chiriţă Dumitru prezent Chirteş Ioan-Cristian prezent Chirvăsuţă Laurenţiu prezent Chiţoiu Daniel prezent Cioată Cezar prezent Ciobanu Liliana prezentă Ciocan Dan prezent Ciofu Tamara-Dorina prezentă Ciolacu Ion-Marcel prezent Ciubotaru Lucian-Manuel prezent Ciucă Liviu-Bogdan prezent Ciuhodaru Tudor prezent Ciurariu Florin prezent Cocei Erland prezent Codîrlă Liviu prezent Comşa Cornel-George prezent Condurăţeanu Andrei-Răzvan prezent Constantin Daniel prezent Cosma Vlad-Alexandru prezent Costin Gheorghe prezent Covaci Dorel prezent Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent Crăciunescu Grigore prezent Cristea Aurelia prezent Cristea Victor absent Cristian Horia prezent Cseke Attila-Zoltán prezent; scrie concediu Cupă Ion prezent Cupşa Ioan prezent Daea Petre prezent Dalca Ştefan-Petru prezent Dascălu Constantin prezent Deaconu Mihai prezent Delureanu Virgil prezent Diaconu Adrian-Nicolae prezent Diaconu Mihai-Bogdan prezent Dima Toader prezent Dîrzu Ioan prezent Doboş Anton prezent Dobre Mircea-Titus prezent Dobre Victor Paul prezent Dobrinescu Traian prezent Dolha Mircea prezent Dolha Nechita-Stelian prezent Dolineaschi Andrei prezent Donţu Mihai-Aurel prezent Dragnea Nicolae-Liviu prezent Dragomir Gheorghe prezent Dragomir Maria prezentă Dragomir Viorel Marian prezent Drăghici Mircea-Gheorghe absent; concediu Drăghici Sonia-Maria absentă Drăguşanu Vasile-Cătălin prezent Dumbrăvanu Paul prezent Dumitrache Ileana Cristina prezentă Dumitru Georgică absent Dumitru Ioana-Jenica prezentă Dumitru Ovidiu-Ioan absent Berci Vasile - prezent Duşa Mircea prezent Emacu Gheorghe prezent Enache Marian prezent Enea Constantin-Cosmin prezent Eparu Ion prezent Erdei Dolóczki István prezent Fejér László-Ődőn prezent Fenechiu Cătălin-Daniel prezent Firczak Gheorghe prezent Florea Damian prezent Florea Daniel prezent Fonta Nuţu prezent Frăticiu Gheorghe prezent Galan Constantin absent Ganţ Ovidiu Victor prezent Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă Găină Mihăiţă prezent Geantă Florian Daniel prezent Gerea Andrei Dominic prezent Gheorghe Andrei Daniel prezent Gheorghe Florin prezent Gheorghe Tinel prezent Ghera Giureci-Slobodan prezent Ghiţă Sebastian-Aurelian absent Gireadă Dumitru-Verginel prezent Gliga Vasile Ghiorghe prezent Gorghiu Alina-Ştefania prezentă Grama Horia prezent Grecea Maria prezentă Grindeanu Sorin Mihai prezent Gudu Vasile prezent Gunia Dragoş-Ionel prezent Guran Virgil prezent Gurzău Adrian prezent Gust Băloşin Florentin prezent Gvozdenovici Slavomir prezent Harbuz Liviu prezent Hărău Eleonora-Carmen prezentă Holban Titi prezent Horga Vasile prezent Hulea Ioan prezent Iacoban Sorin-Avram prezent Ialomiţianu Gheorghe prezent Iancu Iulian prezent Iane Daniel prezent Iane Ovidiu-Cristian prezent Ibram Iusein prezent Ignat Miron prezent Iliuţă Vasile prezent Intotero Natalia-Elena prezentă Ionescu Aurelian prezent Ionescu George prezent Iordache Florin prezent Irimie Vicenţiu-Mircea prezent Iriza Scarlat prezent Ispir Raluca-Cristina prezent Itu Cornel prezent Kelemen Atilla-Béla-László prezent Kelemen Hunor prezent Kerekes Károly prezent Kereskényi Gábor prezent Khraibani Camelia prezentă Korodi Attila prezent Laza-Matiuţa Liviu prezent Longher Ghervazen prezent Lubanovici Mircea prezent Lupu Mihai prezent Man Mircea prezent Manda Iulian Claudiu prezent Manea Victor-Gheorghe prezent Manolache Marius absent Manolescu Oana prezentă Marcoci Vlad prezent Marcu Viorica prezentă Marian Ion Cristinel prezent Marica Petru-Sorin prezent Marin Gheorghe prezent Marin Laura prezentă Marocico Ion prezent Martin Eduard-Stelian absent Márton Árpád-Francisc prezent Máté András-Levente prezent Matei Călin-Vasile-Andrei prezent Mazilu Constantin prezent Măduţa Flavius-Luigi absent Melinte Ion prezent Merka Adrian-Miroslav prezent Mihai Aurelian prezent Mihăilă Ioan absent Mihăilescu Ion-Bogdan prezent Militaru Lucian prezent Mincă Liliana prezentă Mircovici Niculae prezent Mironescu Răzvan Horia prezent Mitrea Manuela prezentă Mîrza Gavril prezent Mocanu Adrian prezent Mocioalcă Ion prezent Mocioi Niculina prezentă Moisii Constantin prezent Moldovan Carmen Ileana prezentă Moldovan Ioan prezent Moldovan Iosif prezent Molnar Zsolt prezent Motreanu Dan-Ştefan prezent Moţ Constantin-Stelian-Emil prezent Movilă Petru prezent Muntean Mircia prezent Munteanu Ioan prezent Murgu Neagu prezent Nassar Rodica prezentă Nazare Alexandru prezent Neacşu Marian prezent Necula Cosmin prezent Negruţ Clement prezent Negruţ Cornelia prezentă Nica Nicolae-Ciprian prezent Nichita Cristina prezentă Nicoară Romeo Florin prezent Nicolae Alexandri prezent Nicolae Florian prezent Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent Nicolicea Eugen prezent Niculae Aurel prezent Niculescu Dumitru prezent Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent Nistor Gheorghe-Vlad prezent Nistor Laurenţiu prezent Nistor Marioara prezentă Niţă Constantin prezent Niţă Emil prezent Nosa Iuliu prezent Oajdea Daniel Vasile prezent Oltean Ioan prezent Orban Ludovic prezent Oros Nechita-Adrian prezent Palaşcă Viorel prezent Palăr Ionel prezent Paleologu Theodor prezent Pambuccian Varujan prezent Pană Adriana-Doina prezentă Pardău Dumitru prezent Paul Maria-Andreea prezentă Păun Nicolae absent Pârgaru Ion prezent Pâslaru Florin-Costin absent; concediu Peia Ninel prezent Petrea Dorin Silviu prezent Petrescu Petre prezent Petric Octavian prezent Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent Plumb Rovana prezentă Pocora Cristina-Ancuţa prezentă Podaşcă Gabriela-Maria prezentă Ponta Victor-Viorel absent Pop Georgian prezent Popa Octavian-Marius prezent Popa Radu Mihai prezent Popeangă Vasile prezent Popescu Dan-Cristian prezent Popescu Dumitru-Iulian absent Popescu Florin Aurelian prezent Popoviciu Alin Augustin Florin prezent Potor Călin prezent Preda Cezar-Florin prezent Puşcaş Iacob prezent Raeţchi Ovidiu Alexandru absent Răducanu Ion prezent Rădulescu Cătălin-Marian prezent Rădulescu Constantin prezent Rădulescu Romeo absent Răţoi Neculai prezent Resmeriţă Cornel-Cristian prezent Rizea Cristian prezent Roman Cristian-Constantin prezent Roman Gheorghe prezent Roman Ioan Sorin prezent Roman Victor prezent Roşca Lucreţia prezentă Roşca Mircea prezent Rotaru Răzvan prezent Rusu Valentin absent Sava Andrei-Valentin prezent Sămărtinean Cornel-Mircea prezent Săpunaru Nini prezent Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent Scarlat George prezent Schelean Valeria-Diana prezentă Secară Florin Mihail prezent Sefer Cristian-George prezent Seres Dénes prezent Silaghi Ovidiu Ioan prezent Simedru Dan Coriolan prezent Simionescu Adrian Constantin prezent Smarandache Miron Alexandru prezent Solomon Adrian prezent Stan Ioan prezent Stan Ion prezent Stanciu Anghel prezent Stanciu Zisu prezent Stancu Ionel prezent Stativă Irinel Ioan prezent Stănescu Alexandru prezent Steriu Valeriu-Andrei prezent Stoica Mihaela prezentă Stragea Sorin Constantin prezent Stroe Ionuţ-Marian prezent Stroe Radu prezent Sturzu Mihai-Răzvan prezent Suciu Vasile-Daniel absent Surdu Raluca prezentă Surugiu Iulian-Radu prezent Szabó Ödön prezent Şcheau Ion prezent Şimon Gheorghe prezent Şoptică Costel prezent Şova Lucian prezent Ştefan Viorel prezent Ştefănescu Elena Cătălina prezentă Ştirbu Gigel-Sorinel prezent Tabugan Ion prezent Taloş Gheorghe-Mirel prezent Tararache Mihai prezent Tămâian Ioan prezent Tănase Răzvan-Ionuţ prezent Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent Tătaru Florin-Cristian prezent Teju Sorin prezent Teodorescu Cătălin-Florin prezent Teodorescu Ioan Viorel prezent Thuma Hubert Petru Ştefan prezent Tiuch Cătălin prezent Tîlvăr Angel prezent Toader Mircea-Nicu prezent Tocuţ Dan-Laurenţiu prezent Tomac Eugen prezent Traicu Rodin prezent Tudorache Daniel prezent Tudorie Violeta prezentă Tudose Mihai prezent Turcan Raluca prezentă Tuşa Adriana Diana prezentă Ţigăeru Roşca Laurenţiu prezent Ţîmpău Radu Bogdan prezent Udrea Elena Gabriela prezentă Udrişte Gheorghe prezent Uioreanu Elena-Ramona prezentă Urcan Ionaş-Florin prezent Uricec Eugen Constantin absent Ursărescu Dorinel prezent Vainer Aurel prezent Varga Lucia-Ana prezentă Varga Vasile prezent Vasilică Radu Costin absent Vizitiu Sergiu-Constantin absent Vladu Iulian prezent Vlase Petru Gabriel prezent Voicu Mădălin-Ştefan prezent Voicu Mihai Alexandru prezent Vreme Valerian prezent Vulpescu Ioan prezent Weber Mihai prezent Zaharcu Neviser prezent Zamfir Daniel-Cătălin prezent Zgonea Valeriu Ştefan prezent Zisopol Dragoş Gabriel prezent Zlati Radu prezent Domnul Păun Nicolae - prezent; Dumitru Ovidiu - prezent; Stan Ioan - prezent; Uricec Eugen - prezent; Vizitiu Sergiu - prezent; Vasilică Radu Costin - prezent.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Domnii senatori. Domnule deputat, aţi terminat? Să păstraţi un set de bile şi pentru mine, vă rog frumos.
			Domnul Mario-Ovidiu Oprea: Bună ziua tuturor.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Numai o secundă, domnule senator. Vă informez, dragi colegi, că în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1991, aveţi dreptul de a sesiza la Curtea Constituţională următoarele legi: Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015, procedură de urgenţă; Legea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, procedură de drept comun; Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004, procedură de urgenţă; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2015, procedură de urgenţă; Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2015, procedură de urgenţă; Legea privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare, procedură de urgenţă; Legea privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi activelor de investiţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar, procedură de urgenţă; Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2015, procedură de drept comun; Legea pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994, procedură de drept comun; Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2015 privind modificarea art.XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, procedură de drept comun; Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004, procedură de drept comun. Două zile pentru procedurile de urgenţă, cinci zile pentru procedurile de drept comun.
			Domnule senator Oprea, aveţi cuvântul pentru a striga prezenţa.
			Domnul Mario-Ovidiu Oprea: Sigur, domnule preşedinte. Rog senatorii să fie atenţi. Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina absentă Anghel Adrian absent Anghel Cristiana-Irina prezentă Antonescu George-Crin-Laurenţiu absent Arcaş Viorel prezent Ardelean Ben-Oni prezent Ariton Ion prezent Atanasiu Teodor prezent Badea Leonardo prezent Badea Viorel-Riceard absent Banias Mircea-Marius prezent Barbu Daniel-Constantin prezent Barbu Tudor prezent Bădălău Niculae prezent Bălu Marius prezent Belacurencu Trifon prezent Bereanu Neculai prezent Biró Rozalia-Ibolya prezentă Blaga Vasile prezent Boagiu Anca-Daniela prezentă Boboc Cătălin prezent Bodea Cristian-Petru prezent Bodog Florian-Dorel prezent Boeriu Valeriu-Victor prezent Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent Bujor Dumitru-Marcel prezent Bumbu Octavian-Liviu prezent Burlea Marin prezent Butnaru Florinel prezent Butunoi Ionel-Daniel prezent Cadăr Leonard prezent Calcan Valentin-Gigel prezent Câmpeanu Mariana prezentă Chelaru Ioan prezent Bădălău Niculae este prezent. Chiriac Viorel prezent Chiru Gigi Christian prezent Chiuariu Tudor-Alexandru absent Coca Laurenţiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Cordoş Alexandru prezent Corlăţean Titus prezent Coste Marius prezent Costoiu Mihnea prezent Cotescu Marin-Adrănel prezent Belancurencu Trifon este present. Creţu Gabriela prezentă Cristache Iulian prezent Cristina Ioan prezent Croitoru Cătălin prezent Deneş Ioan prezent Dincă Mărinică prezent Dobra Dorin-Mircea prezent Dobriţoiu Corneliu prezent Donţu Ovidiu-Liviu prezent Dumitrescu Cristian-Sorin prezent Dumitrescu Florinel prezent Dumitrescu Iulian prezent Durbacă Eugen prezent Duruţ Aurel prezent Ehegartner Petru prezent Federovici Doina-Elena prezentă Fifor Mihai-Viorel prezent Filip Petru prezent Firea Gabriela prezentă Florian Daniel Cristian prezent Flutur Gheorghe prezent Frătean Petru-Alexandru prezent Dobriţoiu Corneliu este prezent. Geoană Mircea-Dan prezent Ghilea Găvrilă prezent Ghişe Ioan absent Grapă Sebastian prezent Grigoraş Viorel prezent Haşotti Puiu prezent Ichim Paul prezent Igaş Traian-Constantin prezent Iliescu Lucian prezent Ilieşiu Sorin prezent Ioniţă Dan-Aurel prezent Iovescu Ioan prezent Isăilă Marius-Ovidiu prezent Jipa Florina-Ruxandra prezentă Klárik László-Attila prezent László Attila prezent Lazăr Sorin-Constantin prezent Luchian Dragoş prezent Luchian Ion prezent Marian Dan-Mihai prezent Marian Valer prezent Marin Nicolae prezent Markó Béla prezent Mazăre Alexandru absent Mihai Alfred-Laurenţiu absent Mihai Cristian-Dănuţ absent Mihai Neagu prezent Am strigat. Isăilă Marius-Ovidiu este prezent. Mihăilescu Petru-Şerban prezent Miron Vasilica-Steliana prezentă Mitu Augustin-Constantin absent Mocanu Victor prezent Moga Nicolae prezent Mohanu Nicolae prezent Motoc Octavian prezent Mutu Gabriel prezent Nasta Nicolae prezent Năstase Ilie prezent Neagu Nicolae prezent Jipa Florina-Ruxandra - prezentă. Neculoiu Marius prezent Nicoară Marius-Petre prezent Nicolae Şerban prezent Nistor Vasile prezent Niţă Mihai prezent Niţu Remus-Daniel prezent Obreja Marius-Lucian prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Gabriel prezent Oprea Mario-Ovidiu prezent Oprea Ştefan-Radu prezent Paşca Liviu-Titus prezent Paşcan Emil-Marius prezent Pavel Marian prezent Pataki Csaba prezent Geoană Mircea - prezent. Păran Dorin prezent Năstase Ilie este prezent; Mihăilescu Petru-Şerban este prezent. Păunescu Teiu prezent Pelican Dumitru prezent Pereş Alexandru prezent Pop Gheorghe prezent Pop Liviu-Marian prezent Popa Constantin prezent Popa Florian prezent Popa Ion prezent Popa Mihaela prezentă Popa Nicolae-Vlad absent Popescu Corneliu prezent Popescu Dumitru-Dian prezent Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent Purec Ion-Simeon prezent Rădulescu Cristian prezent Rogojan Mihai-Ciprian prezent Rotaru Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Severin Georgică absent Silistru Doina prezentă Stuparu Timotei prezent Rogojan Mihai-Ciprian este prezent. Suciu Matei prezent Şova Dan-Coman absent Tánczos Barna prezent Tămagă Constantin prezent Tătaru Dan prezent Tătaru Nelu prezent Teodorovici Eugen-Orlando prezent Tişe Alin-Păunel prezent Toma Ion prezent Todiraşcu Valeriu prezent Tomoiagă Ştefan-Liviu absent Tudor Doina-Anca prezentă Ţapu Nazare Eugen prezent Valeca Şerban-Constantin prezent Vasiliev Marian prezent Toma Ion - prezent. Vegh Alexandru prezent Verestóy Attila prezent Vochiţoiu Haralambie prezent Voinea Florea prezent Volosevici Andrei-Liviu prezent Vosganian Varujan prezent Zisu Ionuţ-Elie prezent
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc foarte mult. Procedura de vot s-a încheiat. Vă rog frumos să închideţi urnele şi să le duceţi în sala de şedinţă a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. Invit membrii celor două Birouri permanente la sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor pentru Biroul permanent pentru a număra rezultatul votului.
			După pauză.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Rog membrii Guvernului să ia loc în bănci, pentru a fi citit procesul-verbal de constatare a rezultatului votului asupra propunerii de acordare a încrederii. Secretarul Camerei Deputaţilor, domnul deputat Ionel Palăr, va citi procesul-verbal. Domnule deputat, aveţi cuvântul.
			Domnul Ionel Palăr: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proces-verbal referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele: numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 547; numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 509; numărul total de voturi exprimate - 506; numărul de voturi anulate - două; numărul total de voturi valabil exprimate - 504, din care, voturi pentru acordarea încrederii Guvernului 389, voturi contra acordării încrederii Guvernului - 115. (Aplauze.) Potrivit prevederilor art.103 alin.(2) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minimum 274 de voturi pentru. Ca urmare a faptului că din totalul de 547 de deputaţi şi senatori, 389 au votat pentru acordarea votului de încredere, se constată că este întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituţie pentru ca Parlamentul României să acorde încrederea Guvernului, Programului şi listei Guvernului prezentate de domnul Dacian Cioloş, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru şi dezbătute în şedinţa comună de astăzi a celor două Camere.
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule secretar. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Având în vedere dispoziţiile constituţionale şi rezultatul votului, citit de domnul deputat Ionel Palăr, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului asupra Programului şi listei Guvernului, prezentate şi dezbătute în această şedinţă comună. Domnule prim-ministru, vă adresez felicitări şi dumneavoastră şi tuturor miniştrilor şi în numele Parlamentului, pentru că ţin să vă urez succes în activitate. Dacă doriţi să spuneţi câteva cuvinte, aveţi cuvântul.
			Domnul Dacian Cioloş: Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor, Nu pot decât să vă mulţumesc pentru această încredere pe care mi-aţi oferit-o, pentru mesajul pe care mi-l transmiteţi referitor la mandatul pe care-l avem pentru acest an. Consider, prin acest vot, că aţi înţeles şi aţi acceptat ceea ce ne-am propus să facem, că aţi acceptat deschiderea pe care am oferit-o, pentru a face în aşa fel încât cu această legitimitate pe care Parlamentul ales al României a transferat-o acestui Guvern de tehnocraţi, să se transforme în eficienţă şi în rezultate bune, care să redea încrederea cetăţenilor României că actul guvernamental este pentru români şi că acest lucru ne poate ajuta să recâştigăm încrederea în noi şi să mergem mai departe. Vă mulţumesc mult. Veţi avea în Guvern un partener permanent şi deschis. Mulţumesc. (Aplauze.)
			Domnul Valeriu Ştefan Zgonea: Vă mulţumesc, domnule prim-ministru. (Aplauze.) Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Hotărârea Parlamentului va fi transmisă preşedintelui României pentru a proceda la numirea Guvernului. Declar şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului închisă.
			Şedinţa s-a încheiat la ora 15,50.