Luminița-Pachel Adam
Luminița-Pachel Adam
Ședința Camerei Deputaților din 19 noiembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.209/26-11-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 19-11-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 noiembrie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.10 Luminița-Pachel Adam - declarație politică cu tema: "Tehnocrat sau politician? Mai bine patriot!";

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Adam.

Video in format Flash/IOS

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Bună ziua!

Declarația mea politică se numește "Tehnocrat sau politician? Mai bine patriot!".

Tehnocrat, un cuvânt la modă în aceste zile. Toată lumea vrea tehnocrați, vorbește despre ei, are așteptări de la ei. O definiție dată de Dicționarul explicativ al limbii române definește tehnocrația drept orientare social-economică, conform căreia societatea poate fi dirijată în exclusivitate pe baza principiilor raționalismului științifico-tehnic, ai căror purtători sunt inginerii și oamenii de știință. Dar tehnocrații au existat dintotdeauna, ne-am mândrit tot timpul cu oamenii de știință români, personalități recunoscute internațional. Ce te faci când aceste personalități au opțiuni politice, când, mergând chiar mai departe, se înscriu într-un partid politic? Asta înseamnă obligatoriu deprofesionalizare? Așa cum se prezintă astăzi lucrurile, a fi politician devine antonim cu inginer, om de știință sau, mai simplu, profesionist.

Cum politica nu este o invenție postdecembristă, tehnocrația nu este nici ea. Nicolae Iorga spunea: "Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții." Și mă întreb în aceste zile în care cuvântul la modă este tehnocrația: ne cunoaștem oare istoria?

Spiru Haret, ctitorul școlii românești, a fost primul om de știință român care și-a susținut doctoratul în matematică la Paris, în anul 1876. Spiru Haret a ocupat mai multe funcții publice care i-au permis să cunoască modul în care era organizată școala românească și în care erau elaborate actele legislative și administrative. Spiru Haret a ocupat de trei ori funcția de ministru al instrucțiunii publice, cum se numea atunci ministerul care se ocupa de învățământ și educație. Spiru Haret a fost deputat în cinci parlamente.

"În politică greșelile nu se răzbună, ci se repară" spunea Petre P. Carp, al doilea mare politician conservator după Barbu Catargiu. A fost absolvent al Facultății de drept și de științe politice din Bonn, unde a studiat economia politică, filozofia, literatura și istoria. A fost ministru de externe, parlamentar, a condus un guvern de coaliție.

Iuliu Maniu a fost membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Pe 8 noiembrie 1928 Iuliu Maniu a fost desemnat președinte al Consiliului de Miniștri.

Și, tot așa, Titu Maiorescu, I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, lista personalităților este lungă, toți au fost oameni de știință remarcabili, toți au fost politicieni ce au făcut istorie. Imensa cultură i-a ajutat să fie mari oameni de stat și politicieni adevărați. Toți aceștia, dincolo de faptul că au fost mari politicieni și mari oameni de cultură și știință, au fost patrioți.

Patriot, cuvânt demodat azi, cuvânt nerostit, un fel de Cenușăreasă față de modernul și strălucitorul tehnocrat.

Desigur, voi fi aspru sancționată de opinia publică pentru îndrăzneala de a compara politicienii de azi cu cei enumerați mai sus. Dar a blama o întreagă clasă politică mi se pare nedrept. Cei pe care i-am pomenit mai sus au făcut parte dintr-un parlament, din partide politice, dar istoria își amintește doar despre unii dintre ei. Asta înseamnă că niciodată nu au fost toți la fel, că în orice societate existau oameni remarcabili, dar existau și nonvalori.

În ultimii 25 de ani, sportul național al românilor este blamarea zi de zi a țării. Am uitat să ne respectăm locul natal cum ne respectăm părinții sau, poate, nici pe ei nu-i mai respectăm! Am uitat să ne prețuim amintirile, copilăria, familia, prietenii, iubirile, am uitat că suntem români. Am uitat de cel mai mare tricolor din județul Harghita, am uitat de bentița din Covasna. Ne-a rămas doar plăcerea de a ne denigra țara, de a spune că a fi român înseamnă de fapt să fii hoț, corupt, sărac, fără speranțe sau perspective.

Ilie Vașca din Pătrăuți a spus odată, în românește, în lagăr: "Românul n-a stat în genunchi niciodată decât în fața lui Dumnezeu".

Deci, cred eu, criteriul după care ar trebui să-i alegem pe cei care ne conduc este patriotismul. Avem nevoie de oameni care să-și iubească țara și apoi pot fi și tehnocrați, și politicieni.

"Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: Sunt român!" - Alexandru Vlahuță.

Vă mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 20 octombrie 2021, 23:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro