Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 19-11-2015

Ședința Camerei Deputaților din 19 noiembrie 2015

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,38.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice și intervențiilor din 19 noiembrie.

 
Video in format Flash/IOS   Gheorghe-Mirel Taloș - declarație pe tema depolitizării funcției publice;

Domnul Taloș.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Gheorghe-Mirel Taloș:

Domnule președinte,

Declarația mea politică se referă la depolitizarea funcției publice.

Fiecare guvernare de după 1989 a venit cu propria viziune asupra reformei în administrația publică, provocând schimbări care mai mult au îngreunat funcționarea serviciului public, mai ales în relația cu cetățeanul. Și fiecare guvernare de după 1989 a încercat să-și infiltreze funcționarii publici proprii în administrația statului.

Efectul acestui demers politic a fost acela că nu întotdeauna au intrat în funcția publică persoane competente și că, de fapt, carnetul de membru a devenit o condiție pentru intrarea în funcția publică. Acest lucru a avut ca efect scăderea calității administrației publice și conectarea ei mai mult la partide decât la cetățean.

Fiecare partid care ajunge la guvernare își vrea omul lui la conducerea instituțiilor centrale deconcentrate, în primării, în funcții publice. Într-o democrație, această atitudine este sănătoasă până la un anumit punct, pe care l-am depășit demult.

De aceea, trebuie să impunem și să ne impunem limite pe care să nu le trecem. Trebuie inițiată și sprijinită de către toate partidele depolitizarea funcției publice, nu prin angajarea pe viitor a unor persoane care aparent nu sunt membri de partid, dar au fost sau au afinități politice, ci prin interdicția pentru funcționarii publici - cu sau fără funcții de conducere - de a fi membri de partid, inclusiv prin modificarea Constituției.

Este singura modalitate de scoatere a funcției publice din zona influenței politice și ar fi un pas important spre modernizarea statului român.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - comentariu legat de necesitatea unei reformări mai profunde a societății românești;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Guran.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Societatea civilă consideră că, în momentul de față, un guvern tehnocrat va rezolva toate problemele. Într-o oarecare măsură, are dreptate, dar, de fapt, guvernarea într-o țară este asigurată de către miniștri, pe când actul administrativ efectiv este desfășurat de mulți oameni, mii, sute de mii de oameni, chiar 1.200.000 de oameni, spun eu, prea mulți la un moment dat și ineficienți.

Pentru a realiza această reformă, eu cred că trebuie evaluat foarte clar ce se întâmplă în ministere, ce se întâmplă în agenții, în deconcentrate, pentru că, de fapt, cetățeanul acolo se lovește de probleme, acolo nu se rezolvă de foarte multe ori problemele oamenilor.

De fapt, de când sunt parlamentar, am văzut că de multe ori acele avize de la Guvern vin în comisii, de multe ori legi care sunt bune, importante nu trec, pentru că cei din Guvern nu sunt de acord.

Discutând cu miniștri, am ajuns la concluzia că de multe ori aceștia habar nu au despre ceea ce se discută în comisii, habar nu au despre avizele respective. Și ajungem la concluzia că eșalonul doi, trei - secretari de stat, directori generali, directori - își permit să stabilească ce este bine și ce nu este bine pentru această țară.

Așa că dacă ne închipuim că doar schimbarea unor miniștri o să rezolve problema în țară este o mare greșeală. Avem multe probleme de concepție, de mentalitate la nivelul eșalonului doi, trei și așa mai departe.

Așa că eu cred că lucrurile sunt mult mai profunde. De fapt, este nevoie de o schimbare de mentalitate a noastră, a tuturor, pentru că schimbăm niște oameni, vin alți oameni, dacă vin cu aceeași mentalitate, rezultatele vor fi aceleași.

Așteptăm, așa cum așteaptă întreaga țară, lucruri deosebite din partea acestui Guvern, să vedem dacă aceste schimbări sunt profunde, să vedem dacă rezultatele sunt pe măsura așteptărilor noastre.

Noi sperăm să se întâmple acest lucru, ca oameni de bună-credință, suntem în Parlament și încercăm să sprijinim orice inițiativă bună, în această speranță că într-un an de zile lucrurile merg într-un anumit fel.

Dar, oricum, activitatea politică în România trebuie să fie activitate politică. Nu putem să credem vreodată că fără partide politice vom putea menține o democrație reală și un dialog real între societate, administrație, guvernare și legiuitor.

Vă mulțumesc.

Guran Virgil, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule Guran.

Aștept declarația dumneavoastră politică peste exact un an. Sper să nu fie peste două luni.

 
Video in format Flash/IOS   Ion Eparu - declarație politică: Cercetarea românească așteaptă soluții tehnocrate;

Domnul Eparu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu mă întorc cu o declarație politică exact la un an după ce anul trecut, pe 25 noiembrie - că așa a picat, probabil, joi - am făcut o declarație politică despre cercetarea românească, pe care am intitulat-o "Cercetarea - cheia progresului economic".

Astăzi, declarația politică am intitulat-o "Cercetarea românească așteaptă soluții tehnocrate", este la modă cuvântul.

Astăzi, 19 noiembrie 2015, când se marchează, începând din 1994, Ziua cercetătorului și proiectantului din România, revin cu unele considerații, exemplificând cu cifre din județul Prahova, pe care îl reprezint în Parlament, pentru că, din păcate, întrebările grele ce planau anul trecut asupra acestei activități persistă, umbrind cu profunzimea lor cele câteva semne pozitive ce se zăresc prin ceața dezamăgirii.

Cifrele pe care le aduc în fața dumneavoastră sunt furnizate de Direcția Județeană de Statistică Prahova. Conform acestor date, din 2008 până în 2011, numărul celor care lucrau în cercetare, în Prahova, a scăzut cu 80% de la 821 cercetători la 186. În ultimii patru ani, s-a înregistrat o creștere până la 250 a acestor angajați.

Din 2007 până în 2011, valoarea cheltuielilor totale în activitatea de cercetare a scăzut de la aproximativ 43.000.000 de lei la 8.900.000 de lei - și tot cu circa 80%. În ultimii patru ani, suma a crescut, ajungând acum la circa 30.000.000 de lei.

Din 21 octombrie 2014, este aprobată Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020. Ținta: 1% din PIB pentru cheltuielile publice pentru cercetare. Deși pare ridicol de mică, suma vizată nu va fi ușor de atins, dacă ținem cont că, pe anul 2015, suma alocată cercetării din fondurile publice a reprezentat doar 0,24% din PIB.

Începând de marți, este inevitabil să facem această referire, 17 noiembrie, avem un Guvern nou, în întregime, deci avem un nou ministru și la educație și la cercetare. Ministru care, de mulți ani, s-a învârtit prin cercurile conducătoare ale elitei universitare și de cercetare, un om de la care așteptările în domeniu sunt foarte mari. Comisiile de specialitate din Cameră și Senat i-au acordat încredere.

Dacă însă citim foile prezentate ca program de guvernare, ne pierdem repede speranțele. Și ca să nu existe dubii, am să repet un citat dintr-o luare de poziție a Asociației Naționale a Organizațiilor Studențești din România, pentru că este bine cunoscut de toată lumea că, de fapt, studenții constituie fondul din care se recrutează viitorii cercetători. Citez cu referire la obiectivele din programul de guvernare: "Obiectivele propuse în domeniul educației și tineretului sunt superficial formulate, insuficiente și nu acoperă toate nevoile urgente ale acestor domenii".

Evident că și din studiul pe care l-am făcut eu a rezultat că din cele 10 puncte, ca priorități, doar unul se referă la problemele educației. Așa că îmi permit să trag o concluzie: deși în ultimii ani s-au făcut investiții majore în educația doctorală și în specializarea postdoctorală, inclusiv prin programul POSDRU, cariera de cercetător nu este totuși una de mare interes. Se accentuează în acest mod riscul ca puținii cercetători pe care îi mai avem să aleagă calea punerii în practică a ideilor lor în străinătate. Dar, în final, poate că este bine, pentru că este posibil ca, peste timp, tehnocrații cu expertiză suficientă să se întoarcă să conducă România.

Ion Eparu, deputat de Prahova.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS   Mircea-Vasile Cazan - declarație politică cu titlul La revedere, domnule Ponta!;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Declarație politică, simplu: "La revedere, domnule Ponta!".

De mai multe săptămâni am susținut faptul că Guvernul Ponta trebuie să plece. A trebuit să se întâmple o nenorocire pentru ca domnul Ponta să înțeleagă acest lucru. Dar nu este de ajuns să îi spunem doar domnului Victor Ponta la revedere. Același lucru trebuie să îl spunem și domnului președinte PSD Liviu Dragnea. Guvernul Ponta a căzut din cauza manifestanților din stradă, care doresc o altă clasă politică, fără corupți, fără baroni, fără politicieni trimiși în judecată sau condamnați, doresc oameni profesioniști, corecți, cinstiți, puși pe treabă.

Domnule Liviu Dragnea, cred că e momentul să faceți și dumneavoastră un pas în spate, precum Ion Iliescu, Adrian Năstase, Marian Oprișan, Victor Ponta și mulți alții ca ei. Aveți curajul și faceți primul pas pentru reîmprospătarea clasei politice cu oameni curați!

La revedere, domnule Liviu Dragnea!

Și vă sfătuiesc să începeți cu baza partidului și să îi trimiteți acasă pe toți baronii locali PSD trimiși în judecată sau condamnați definitiv. Sibiul poate fi un exemplu, prin retragerea președintelui Consiliului Județean Ioan Cindrea, nu trimis în judecată, ci condamnat definitiv. Dânsul a spus de mai multe ori că se retrage și va activa la catedră, acum este momentul să o facă.

Cred că e timpul să le spunem: La revedere, domnule Victor Ponta!, La revedere, domnule Liviu Dragnea!, La revedere baronilor PSD, corupților PSD, condamnaților și celor trimiși în judecată din PSD.

Este evident că s-a terminat o etapă. În acest moment, Guvernul tehnocrat este un guvern de tranziție, nu o soluție permanentă. Soluția trebuie să vină tot de la partide, prin alegeri. Dar trebuie să înțelegem exact că oamenii nu vor doar o schimbare de partide, ci o schimbare în partide. Românii au dat un mesaj clar pentru înnoire și reformă, sub semnul căruia stă și va sta activitatea noastră politică.

La un an de la câștigarea alegerilor, parteneriatul cu Președintele Klaus Iohannis rămâne fundamental. Avem acum șansa să lucrăm mai bine cu Președintele României, creând un triunghi al colaborării PNL - Guvern tehnocrat - Președinție.

Mircea Cazan, deputat de Mărginimea Sibiului.

 
Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai - punctarea principalelor așteptări pe care cetățenii români le au de la noul Guvern învestit;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Mihai, Aurelian Mihai.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că, în această săptămână, Parlamentul a dat un vot de încredere noului Guvern. Acest Parlament atât de criticat, cu bune și rele, a învestit acest Guvern pentru că, într-adevăr, strada și opinia publică, cetățenii au dorit să aibă un altfel de guvern.

Aici, în Parlament, ne-am făcut datoria. De-acum înainte rămâne de văzut ce politici va aplica - politici guvernamentale și publice - acest Guvern. Pentru că de trei ani de când sunt în actualul legislativ, principala problemă a cetățenilor acestei țări nu este alta decât locul de muncă, este principala problemă. Locul de muncă nu a fost niciodată o prioritate, până în momentul de față, în 26 de ani de democrație, pentru niciun guvern, nu trebuie să ne păcălim.

Reprezint peste patru milioane de cetățeni din afara țării, diaspora, așa cum cunoașteți, Europa de Vest, acolo unde se află colegiul meu. Majoritatea cetățenilor din Europa de Vest, cetățeni români, au plecat din cauza lipsei unui loc de muncă și lipsei de oportunități.

Am văzut zilele trecute, atunci când am audiat candidații la funcțiile de miniștri - fie delegați, fie miniștri cu portofoliu - oameni bine intenționați. Eu sper, ca și cetățenii pe care îi reprezint, ca această bună intenție să nu se fi consumat înainte de a ajunge la Palatul Victoria.

Încă o dată: am cerut viitorilor miniștri ca o dată pe lună să se prezinte la raport în fața comisiilor parlamentare. Și vom fi foarte atenți cu activitatea pe care dumnealor o vor desfășura de acum înainte.

Dar încă o dată: dacă nu există locuri de muncă, va fi o mare problemă. Ne interesează atât politica externă, atât politica internă a statului român, dar ne interesează binele cetățenilor. Această guvernare tehnocrată - pentru că este o premieră în actualul legislativ - va trebui să privească nu de sus, ci cu multă egalitate, la același nivel, toți cetățenii, pentru că încrederea și speranța sunt mari.

Ceea ce vreau să spun referitor la românii din diaspora: la acele audieri pe care le-am avut, m-am asigurat că cel puțin mesajul viitorilor miniștri a fost unul pozitiv, în sensul nemodificării taxelor consulare ca nivel, adică să nu crească.

Dar mai mult decât atât, am mizat pe o rețea extinsă a misiunilor consulare, lucru cu care au fost de acord. Vom vedea dacă suma actelor normative ale viitorului Executiv va conduce la astfel de rezultate.

Ceea ce m-a neliniștit însă la votul final de ieri, din cadrul Camerei Deputaților, atunci când s-a votat legea privind reducerea taxelor consulare, Legea nr. 198/2008, că nu au luat în seamă să voteze acele reduceri de taxe, eliminarea, de fapt, pentru certificatul de căsătorie care se obține în afara țării. Eu repet atât Parlamentului, cât și oricui, și din Guvern: cetățenii români sunt egali în fața legii, oriunde s-ar afla.

De acum înainte, misiunea pe care o are noul Guvern este una deosebită, așa cum spuneam. Să nu se înșele nimeni, aici, în Parlamentul României - cu bubele sale, cum toți ne transmiteți - nu facem altceva decât să veghem la bunăstarea cetățeanului. Iar dacă cetățenii au ieșit în stradă acum două săptămâni, va trebui cu toții să fim foarte atenți. Cetățenii merită respect.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan Benga - declarație politică cu titlul: Candela durerii s-a mutat de la București la Paris;

Domnul Benga.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Benga:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Candela durerii s-a mutat de la București la Paris".

La mai puțin de un an de la atentatul asupra redacției "Charlie Hebdo", Parisul retrăiește coșmarul terorismului, de data aceasta într-un atac chiar mai sângeros. Au avut loc mai multe atacuri armate, despre care s-a spus, într-o primă fază, că ar fi fost aparent coordonate, eu îmi permit să spun, după o analiză a faptelor, că atentatele au avut parte de o coordonare specifică rețelelor teroriste: mai multe explozii în apropiere de Stade de France, unde se desfășura meciul amical Franța-Germania, o luare de ostatici într-o sală de spectacole, unde au fost uciși fără milă 82 de oameni, și președintele Franței, François Hollande, evacuat de forțe de ordine disperate, plus o stare de urgență declanșată pe teritoriul Franței în urma acestei tragedii naționale halucinante.

Este scenariul groaznic transpus în realitate de două organizații teroriste care și-au dat mâna, ale căror victime nicio națiune nu ar dori să fie. Un lucru este cert. Spectacolul fanatismului, bazat pe o falsă motivație religioasă, se joacă de-acum pe scena Uniunii Europene. Vocea cu greutate a motorului european, cancelarul Germaniei Angela Merkel, a făcut smerită doi pași înapoi. Europa își pune problema blocării granițelor în fața valurilor de migranți, necontenite. Mai mult, Franța îndoliată cere suspendarea spațiului Schengen, în timp ce noi nici nu am simțit încă efectele acestuia.

În toată această nebunie care riscă să cuprindă bătrânul continent, e tot mai greu să nu cazi pradă unor stări confuze, de sorginte rasială, xenofobă, antisemită, pe un fond de panică generalizată. Și, totuși, auto-intitulații musulmani care au instaurat groaza în orașul socotit până mai ieri al îndrăgostiților, astăzi al împușcaților fără vină, sunt probabil fanatici ce au aderat la alte convingeri decât cele ale islamismului moderat, considerând că moartea izbăvește și că numai prin sacrificii vor fi mântuiți și eliberați.

Nu caut să-i înțeleg, nici nu o merită. Însă trebuie să facem distincția între islamism și islam, între comportamentul musulmanului, așa cum derivă din întreaga învățătură islamică, și fanatismul celor care invocă această religie doar prin raportarea la anumite versete din Coran.

Terorismul, fanatismul sau femeile total lipsite de drepturi sunt doar câteva dintre concepțiile greșite cu privire la islam ale persoanelor de altă religie.

O altă temă falsă este aceea a preeminenței jihadului ca ideologie a războiului sfânt. Deși parte importantă a islamului, doctrina jihadului nu are ca principal subiect războiul armat. Jihad se traduce prin efort, strădanie, luptă, iar conceptul în sine are două ramuri principale: jihadul mare, care privește devenirea individului în efortul său de a urma calea Domnului, și jihadul mic, specific primelor secole islamice, presupune răspândirea credinței prin orice mijloace, de la cuvânt la sabie.

S-a instalat în percepția publică ideea că musulmanii sunt niște sălbatici și niște barbari în timpul războaielor. Totuși, trebuie subliniate regulile pe care orice musulman trebuie să le respecte în război: să nu trădeze; să nu se abată de la calea cea dreaptă; să nu mutileze cadavre; să nu omoare copii; să nu omoare femei; să nu omoare vârstnici; să nu distrugă sau să incendieze copaci; să nu distrugă clădiri; să nu distrugă turma de oi a inamicului decât dacă folosește animalele pentru mâncare; dacă întâlnește oameni care duc o viață monahală, să îi lase în pace.

Un alt mit pe care aș dori să îl demontăm este acela că musulmanii sunt niște teroriști.

Totuși, să nu uităm că există peste un miliard de oameni pentru care islamul este un mod de viață corect, animat de spiritul versetelor din Coran.

Coranul în sine nu este un argument pentru violență, însă de multe ori grupuri extremiste se folosesc de extrase coranice pentru a-și motiva atacurile sângeroase. Trebuie reținut faptul că această practică este condamnată chiar de către musulmani, de la oameni de rând la lideri politici, existând și edicte îndreptate împotriva terorismului emise de învățați în jurisprudența islamică.

Vă întreb atunci: potrivit celor enunțate anterior, putem oare echivala elementele criminale care au semănat teroarea în Paris și au omorât oameni nevinovați cu majoritatea celor care se identifică prin raportarea la islam?

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică pe tema priorităților strategice pe care actualul Guvern ar trebui să le aibă în vedere;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftiți, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi se referă la o serie de priorități strategice pe care actualul Guvern, guvernul de tehnocrați, ar trebui să le aibă în vedere în următoarea perioadă.

Mă gândesc, în primul rând, la o relație cât mai apropiată și cât mai democratică și transparentă cu Parlamentul. Parlamentul este forul reprezentativ democratic suprem al națiunii române, iar relația dintre Parlament și Guvern trebuie să fie una de colaborare, de interdependență și de control din direcția Parlamentului asupra Guvernului, așa cum spune Constituția României.

Cred că acest Guvern de tehnocrați nu are căderea morală și democratică de a veni cu ordonanțe de urgență în fața Parlamentului. Ca atare, cred că aceste ordonanțe de urgență ar trebui să fie folosite de guvernarea actuală strict în situații de urgență.

O altă chestiune pe care o am în vedere o reprezintă necesitatea elaborării de către Guvern, în strânsă colaborare cu comisiile juridice ale celor două Camere, a unui pachet de legi cu privire la răspunderea magistraților și răspunderea membrilor Executivului. Trebuie să avem o legislație cât mai clară și cât mai bine pusă la punct și pusă în acord cu necesitățile societății românești, sub aspectul a ceea ce reprezintă răspunderea materială ori chiar penală a magistraților și a membrilor Executivului.

O altă chestiune pe care actualul Guvern trebuie să o aibă în vedere o reprezintă respingerea cotelor obligatorii de migranți. Guvernul trebuie să răspundă în consonanță cu interesele românilor și în concordanță cu valorile exprimate de români prin Parlament ori prin alte mijloace de expresie publică.

Românii nu sunt de acord cu cotele obligatorii de migranți impuse cu atâta ipocrizie de Jean-Claude Juncker și de doamna Merkel, iar actualul Guvern trebuie să nu uite acest lucru sub nicio formă.

O altă chestiune pe care o aștept de la noul Guvern și unde cred că și domnul Președinte Iohannis are un rol deosebit o reprezintă o renegociere cu Statele Unite, partenerul nostru strategic transatlantic, a regimului vizelor pentru cetățenii români. Mi se pare inadmisibil să fim parteneri strategici ai Statelor Unite încă din 2001, dacă îmi amintesc bine, iar românii să nu poată călători fără vize pe teritoriul Statelor Unite.

Și nu în ultimul rând, o prioritate a întregii clase politice și poate mai mult ca niciodată a acestui Guvern de tehnocrați, un guvern nepolitic, să spunem mai corect, ar trebui să devină denunțarea Mecanismului de Control și Verificare pe justiție asupra României.

Acest Mecanism de Control și Verificare care funcționează încă din anul 2007 s-a transformat treptat într-o pârghie de control și o pârghie de, să spunem așa, de impunere a unor condiționalități asupra României din punct de vedere politic sau chiar din punct de vedere economic, în unele cazuri.

Trebuie să depășim acest moment - sunt deja 8 ani de la intrarea propriu-zisă a României în Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007. România a făcut niște pași reali sub ceea ce privește reforma justiției și restructurarea aparatului public și a întregii administrații. Consider că acest Mecanism de Control și Verificare, ale cărui condiționalități au fost de multă vreme în bună măsură îndeplinite de statul român prin aparatul judiciar, prin mecanismele guvernamentale, dar și prin Parlament, este total depășit și nu reprezintă sub nicio formă o necesitate în acest moment, ci, din contră, este folosit strict pentru a determina o slăbiciune, să spunem așa, a României în raport cu Bruxelles-ul și cu alți parteneri din Uniunea Europeană.

Că tot se vorbește de marile noastre carențe în ceea ce înseamnă corupție, în ceea ce înseamnă apărarea legii în România, cred că ar trebui să ne amintim cu toții, în ultima perioadă au avut loc câteva scandaluri răsunătoare de corupție, și să nu uităm faptul că nici EADS, nici Fujitsu Siemens, nici Microsoft, și nici mult-lăudatele firme italiene ori austriece care fac autostrăzi în Transilvania și Banat, autostrăzi care se prăbușesc la foarte scurt timp după inaugurare, ca să nu mai vorbim de prietenii noștri austrieci de la Schweighofer, care bărbieresc codrii patriei noastre, nu sunt românești. Să renunțăm la ipocrizie și să învățăm că suntem parteneri egali în Uniunea Europeană.

Nu mai trebuie să tolerăm această dublă măsură și această, îmi permit să spun, folosire a României permanentă de către Comisia Europeană și de la Bruxelles și de către alte puteri europene în frunte cu Germania, pentru că Germania a devenit un adevărat hegemon european în ultima perioadă, ca pe un soi de periferie economică, ca pe un soi de ladă de gunoi a Europei, ori ca pe un teritoriu pe care putem face experimente sociale, experimente economice, experimente politice. Nu, hai să mai lăsăm această toleranță în fața abuzurilor birocraților de la Bruxelles și în fața abuzurilor celor care în teorie ne sunt parteneri, dar în practică îi fac cu ochiul lui Vladimir Putin de fiecare dată când au ocazia.

În final, aș dori să urez succes domnului Dacian Cioloș, în calitatea sa de prim-ministru al României, și întregului Cabinet pe care Domnia Sa îl conduce, au o misiune dificilă, dar o misiune pe care sper, în această perioadă scurtă de guvernare, în acest an, vor reuși măcar parțial s-o ducă la bună îndeplinire și ceea ce aștept în primul rând de la acest guvern nepolitic o reprezintă o dovadă de patriotism, o dovadă de loialitate și de responsabilitate în fața românilor.

Mult succes noului Guvern, și sper să traversăm o perioadă de stabilitate și de creștere care să fie cu adevărat în beneficiul națiunii române!

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

 
Video in format Flash/IOS   Paul Dumbrăvanu - declarație politică privind transparența în administrația publică;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Dumbrăvanu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Voi vorbi astăzi despre transparență în administrația publică.

Transparența este fundamentul responsabilității locale și cheia care oferă contribuabililor instrumente și informații de care au nevoie pentru a le permite să dețină rolul principal în societate. Din păcate, la o privire de ansamblu asupra practicilor autorităților locale, evaluate prin prisma unui eșantion relevant, oricine poate constata cu ușurință faptul că datele publicate nu sunt afișate de așa manieră încât să contribuie la informarea reală a cetățenilor, beneficiari ultimi ai investițiilor publice realizate, ci pentru îndeplinirea cu formalitate a unor proceduri impuse de lege.

Frauda în domeniul achizițiilor publice cunoaște o perfecționare continuă, iar mecanismele de fraudare sunt din ce în ce mai complexe. Domeniul fraudei în achizițiile publice se întrepătrunde cu cel al corupției, al economiei subterane, în general, și al criminalității economico-financiare.

Tocmai în scopul creșterii acesteia, adică al transparenței, România a aderat la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership) care vizează angajarea guvernelor în promovarea transparenței, combaterea corupției și utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare și dialogul cu cetățenii, în special prin elaborarea și implementarea de politici în domeniul datelor publice deschise.

În luna iunie a acestui an, am lansat, alături de doi colegi parlamentari, Propunerea legislativă privind monitorizarea activității autorităților administrației publice locale și organismelor prestatoare de servicii publice de interes local și județean.

Propunerea legislativă are menirea de a institui reguli minimale și obligativitatea respectării acestora, în legătură cu publicarea informațiilor de interes general, cu privire la cheltuielile bugetare efectuate în derularea activităților de către autoritățile administrației publice locale.

Deși, în calitate de inițiator al propunerii legislative, pot accepta faptul că această lege nu este una perfectă, ci perfectibilă, modul în care fostul Guvern al României, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și al Ministerului pentru Societatea Informațională, a înțeles să susțină respingerea acestei propuneri este revoltător.

Printre argumentele invocate se numără faptul că, încă din anul 2007, există reglementare la nivelul legislației naționale care transpune integral Directiva 2003/98/CE. În ciuda faptului că această Directivă a suferit modificări încă din anul 2013, fiind introduse, prin Directiva 2013, noi categorii de informații și proceduri, ce au ca scop facilitarea accesului publicului la aceste informații, legislația în vigoare în România nu a suferit modificări. Îmi este greu să înțeleg de ce, după mai bine de 2 ani de la adoptarea Directivei, Guvernul încă procedează la modificarea Legii nr.109.

Un alt argument invocat de fostul Guvern, este cel al resurselor umane insuficiente la nivelul autorităților publice și al serviciilor publice. Potrivit reprezentanților fostului Guvern, obligativitatea publicării informațiilor cu privire la achizițiile mai mari de 100 lei pe pagina de Internet a instituțiilor prevăzute în proiectul de lege, al cărui inițiator sunt, ar implica suplimentarea personalului și astfel, creșterea cheltuielilor pentru salarii și pentru "susținerea unei activități extinse". Cu toate acestea, în ciuda faptului că pragul minim de 100 de lei prevăzut în proiectul de lege poate induce ideea că volumul acestor achiziții este unul considerabil, publicarea acestor informații nu presupune necesitatea suplimentării personalului sau, mai mult decât atât, chiar a înființării de compartimente specializate și nici alocarea de fonduri bugetare suplimentare, fiind suficientă, în opinia mea, alocarea a câteva ore lunar sau trimestrial pentru această activitate. Dovada acestui fapt este că există deja instituții în subordinea Guvernului care publică absolut toate cheltuielile, fie că ele sunt mai mari sau mai mici de 100 de lei.

Abordarea aleasă de către reprezentanții fostului Guvern în susținerea respingerii Propunerii legislative privind monitorizarea activităților autorităților publice locale nu a făcut altceva decât să mă convingă o dată în plus de faptul că în România adoptarea de noi acte normative se dorește a fi făcută raportându-ne la inițiatorul acestora, iar nu la necesitatea și utilitatea lor practică.

În România anului 2015, puterea executivă a încercat să suprime atribuțiile puterii legislative și a încercat, pe cât posibil, să impună adoptarea legilor din cu totul alte considerente decât pentru a servi interesului cetățenilor.

Fac apel pe această cale, atât la dumneavoastră, stimați colegi, cât și la reprezentanții noului Guvern, pentru susținerea adoptării acestei propuneri legislative atât de necesară societății din România, o țară în care majoritatea populației se dorește informată și trebuie să fie informată, în special pentru a elimina eventualele suspiciuni de corupție la nivelul organelor administrației locale și județene.

Transparența este singura soluție, atât pentru redobândirea credibilității procesului achizițiilor publice, cât și pentru asigurarea corectitudinii, dar și a raționalității modului în care se cheltuiesc banii publici în România din bugetul de stat, cunoscute fiind problemele cu care se confruntă țara noastră în acest domeniu.

Există o legislație, în foarte multe state, asemănătoare cu ceea ce propunem noi și de aceea considerăm că nu există un argument pentru a respinge această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Paul Dumbrăvanu, deputat PNL Prahova.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Remus-Florinel Cernea - declarație politică cu titlul Europa de astăzi este seculară, nu creștină. Atentatele teroriste și pericolul discursului urii față de refugiați.;

Domnul Cernea.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Europa de astăzi este seculară, nu creștină. Atentatele teroriste și pericolul discursului urii față de refugiați".

Mottoul acesteia: "Oamenii nu comit vreodată crime cu atâta dedicare și cu atâta bucurie ca atunci când o fac din motive religioase" - Blaise Pascal.

Valorile europene astăzi nu sunt ale unei religii anume, ci sunt cele ale democrației seculare și ale drepturilor omului care garantează libertatea de gândire, de conștiință a tuturor persoanelor, indiferent de religia lor ori de faptul că nu au o religie. Așadar, Europa seculară de astăzi este deopotrivă gazda primitoare a tuturor religiilor și a tuturor oamenilor. Aceia care vorbesc, în contextul atentatelor de la Paris, de Europa creștină nu fac decât să alimenteze intoleranța religioasă. O astfel de abordare este expresia ecoului medieval al unei mentalități de cruciat, pentru care ura față de musulmani reprezintă calea către potențarea religiei creștine. Dar Europa creștină nu mai există și e bine că aceasta a devenit istorie. Nu trebuie să uităm că atunci când Europa era creștină, se aprindeau rugurile Inchiziției, sângele curgea în războaie religioase, minoritățile confesionale și persoanele fără religie erau persecutate. Abuzuri, sclavie, pogromuri și alte orori, justificate, la vremea lor prin versete din Biblie, s-au petrecut atât în spațiul creștin occidental predominant catolic/protestant, cât și în cel răsăritean ortodox.

Și Biblia conține îndemnuri la ură, intoleranță și crimă, la fel ca și Coranul. Și creștinismul a servit drept ferment ideatic pentru cei care au comis orori cumplite, multe milioane de semeni fiind uciși în numele lui Isus de-a lungul secolelor. Artele, știința, cultura, gândirea liberă, toleranța și diversitatea religioasă din perioada civilizației antice greco-romane au fost înlocuite de gândirea dogmatică și atitudinea represivă a creștinilor care au întunecat și însângerat Europa pentru o mie de ani. Antidotul la fundamentalismul religios a fost adus de Renaștere și Iluminism, care au încurajat gândirea liberă, umanismul și dezvoltarea raționalității, generând democrația seculară modernă. Creștinismul a devenit tolerant tocmai la confruntarea cu critica și, mai ales, odată cu mersul către instituirea separării dintre stat și biserică în mai toate societățile civilizate.

Reacțiile de după atentatele de la concertul unei trupe rock, de la stadionul Stade de France și de la mai multe terase și cafenele din Paris reaprind dezbaterile despre care sunt valorile de avut în vedere pentru a gestiona dificila situație actuală. Or, este de observat că, în general, cam aceleași voci care cu prilejul atentatului de la "Charlie Hebdo" îi criticau pe caricaturiști pentru ironiile la adresa religiei sunt cei care agită acum populismul antirefugiați. Dar aceia care fug din Siria și Irak ori din alte zone de conflict sunt victimele extremiștilor Daesh, așa cum sunt și europenii loviți de atentate comise de fundamentaliștii religioși.

Avem, așadar, de subminat și marginalizat credințele fundamentaliste care duc la fanatism, ură și crimă, nu cetățenii obișnuiți de lângă noi ori pe refugiații care au fugit din calea ororilor produse de extremiști în țările lor. Nu avem de apărat o religie anume și nici nu trebuie să contrapunem unele religii altora. Este doar în interesul fanaticilor să pară că este vorba despre un război între religii. Democrația seculară asigură climatul necesar deplinei libertăți atât pentru a practica orice religie, cât și de a nu avea o credință.

Totodată, așa cum vocile politice responsabile au afirmat, politica privitoare la refugiați nu trebuie să se schimbe în Uniunea Europeană, pentru că prețul ar fi renunțarea la valorile morale, democratice și umanitare care dau consistență și trăinicie acestui spațiu. Solidaritatea americană reafirmată de către președintele Obama, care a anunțat că Statele Unite se vor implica mai mult în criza refugiaților, confirmă, o dată în plus, comuniunea transatlantică de valori. Riscul ca printre refugiați să se infiltreze teroriști trebuie contracarat prin aplicarea procedurilor de primire și triere a acestora, prin munca serviciilor secrete și a celor de securitate, dar a pune semnul egal între teroriști și refugiați este o enormitate care are ca sursă ignoranța și lipsa de înțelegere a lucrurilor.

Calea legitimă, europeană și democratică este, așadar, întărirea valorilor seculare ale libertății și egalității în drepturi pentru toți.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS   Luminița-Pachel Adam - declarație politică cu tema: Tehnocrat sau politician? Mai bine patriot!;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Adam.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Luminița-Pachel Adam:

Bună ziua!

Declarația mea politică se numește "Tehnocrat sau politician? Mai bine patriot!".

Tehnocrat, un cuvânt la modă în aceste zile. Toată lumea vrea tehnocrați, vorbește despre ei, are așteptări de la ei. O definiție dată de Dicționarul explicativ al limbii române definește tehnocrația drept orientare social-economică, conform căreia societatea poate fi dirijată în exclusivitate pe baza principiilor raționalismului științifico-tehnic, ai căror purtători sunt inginerii și oamenii de știință. Dar tehnocrații au existat dintotdeauna, ne-am mândrit tot timpul cu oamenii de știință români, personalități recunoscute internațional. Ce te faci când aceste personalități au opțiuni politice, când, mergând chiar mai departe, se înscriu într-un partid politic? Asta înseamnă obligatoriu deprofesionalizare? Așa cum se prezintă astăzi lucrurile, a fi politician devine antonim cu inginer, om de știință sau, mai simplu, profesionist.

Cum politica nu este o invenție postdecembristă, tehnocrația nu este nici ea. Nicolae Iorga spunea: "Un popor care nu-și cunoaște istoria este ca un copil care nu-și cunoaște părinții." Și mă întreb în aceste zile în care cuvântul la modă este tehnocrația: ne cunoaștem oare istoria?

Spiru Haret, ctitorul școlii românești, a fost primul om de știință român care și-a susținut doctoratul în matematică la Paris, în anul 1876. Spiru Haret a ocupat mai multe funcții publice care i-au permis să cunoască modul în care era organizată școala românească și în care erau elaborate actele legislative și administrative. Spiru Haret a ocupat de trei ori funcția de ministru al instrucțiunii publice, cum se numea atunci ministerul care se ocupa de învățământ și educație. Spiru Haret a fost deputat în cinci parlamente.

"În politică greșelile nu se răzbună, ci se repară" spunea Petre P. Carp, al doilea mare politician conservator după Barbu Catargiu. A fost absolvent al Facultății de drept și de științe politice din Bonn, unde a studiat economia politică, filozofia, literatura și istoria. A fost ministru de externe, parlamentar, a condus un guvern de coaliție.

Iuliu Maniu a fost membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919. Pe 8 noiembrie 1928 Iuliu Maniu a fost desemnat președinte al Consiliului de Miniștri.

Și, tot așa, Titu Maiorescu, I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, lista personalităților este lungă, toți au fost oameni de știință remarcabili, toți au fost politicieni ce au făcut istorie. Imensa cultură i-a ajutat să fie mari oameni de stat și politicieni adevărați. Toți aceștia, dincolo de faptul că au fost mari politicieni și mari oameni de cultură și știință, au fost patrioți.

Patriot, cuvânt demodat azi, cuvânt nerostit, un fel de Cenușăreasă față de modernul și strălucitorul tehnocrat.

Desigur, voi fi aspru sancționată de opinia publică pentru îndrăzneala de a compara politicienii de azi cu cei enumerați mai sus. Dar a blama o întreagă clasă politică mi se pare nedrept. Cei pe care i-am pomenit mai sus au făcut parte dintr-un parlament, din partide politice, dar istoria își amintește doar despre unii dintre ei. Asta înseamnă că niciodată nu au fost toți la fel, că în orice societate existau oameni remarcabili, dar existau și nonvalori.

În ultimii 25 de ani, sportul național al românilor este blamarea zi de zi a țării. Am uitat să ne respectăm locul natal cum ne respectăm părinții sau, poate, nici pe ei nu-i mai respectăm! Am uitat să ne prețuim amintirile, copilăria, familia, prietenii, iubirile, am uitat că suntem români. Am uitat de cel mai mare tricolor din județul Harghita, am uitat de bentița din Covasna. Ne-a rămas doar plăcerea de a ne denigra țara, de a spune că a fi român înseamnă de fapt să fii hoț, corupt, sărac, fără speranțe sau perspective.

Ilie Vașca din Pătrăuți a spus odată, în românește, în lagăr: "Românul n-a stat în genunchi niciodată decât în fața lui Dumnezeu".

Deci, cred eu, criteriul după care ar trebui să-i alegem pe cei care ne conduc este patriotismul. Avem nevoie de oameni care să-și iubească țara și apoi pot fi și tehnocrați, și politicieni.

"Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: Sunt român!" - Alexandru Vlahuță.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Radu Zlati - declarație politică intitulată Domnul Cherecheș față cu reacțiunea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zlati.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Zlati:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Martore îmi sunt procesele-verbale ale Comisiei pentru învățământ, cercetare, tineret și sport, am fost în mod constant un adversar al modificării Legii educației naționale în sensul introducerii obligativității uniformei școlare în învățământul preuniversitar.

Pe de altă parte, ca istorie personală, nu am niciun motiv pentru a nutri vreo simpatie față de domnul profesor Cristian Heuberger, directorul demisionar al Liceului "Gheorghe Șincai" din Baia Mare. Sunt nevoit azi, însă, să atrag atenția, prin acest mijloc al declarației politice, domnului ministru al educației naționale asupra faptului că direcțiunea liceului "Gheorghe Șincai" a fost ținta unor presiuni, presiuni care au dus la demisia ambilor directori, pentru simplul fapt că direcțiunea liceului a aplicat Legea educației naționale nr. 1/2011, precum și actele care reglementează viața școlară. Cu alte cuvinte, pentru că s-a solicitat elevilor să poarte uniformă școlară - conform unei hotărâri a Consiliului profesoral, în concordanță cu Legea nr. 35/2007 a siguranței în unitățile școlare - și să semneze un contract educațional, conform Regulamentului de funcționare al unităților de învățământ preuniversitar, art. 256, contract educațional elaborat, de altfel, de către Ministerul Educației Naționale.

Faptul că unii elevi au fost nemulțumiți că li se solicită să se

încadreze în prevederile Regulamentului de ordine interioară mai poate fi înțeles. Greu de înțeles, inacceptabil chiar, este faptul că primarul orașului Baia Mare, la apelul unei rubedenii, care era elev al respectivului liceu, a invadat instituția de învățământ, însoțit de către o presă prietenoasă, și l-a umilit în mod public pe directorul liceului, o personalitate care, în plan didactic, nu a avut și nu are nimic a-și reproșa, iar în plan managerial nu făcea decât să aplice și să respecte prevederile legale în vigoare.

Solicit ministrului educației naționale să ia act de comportamentul primarului Cherecheș și să ia o atitudine publică referitor la acest incident, în care primarul s-a comportat față de conducerea celui mai prestigios liceu băimărean precum un baron local - ceea ce se și crede a fi! - față de pălmașii de pe moșia personală.

Va dovedi astfel, domnul ministru, că numele său, Curaj, nu este doar o întâmplare și poate că, acolo unde a scuipat boierul, va săruta domnul. Profesorul Heuberger și colega Domniei Sale, Marina Lici, merită mai mult decât atât!

Radu Zlati, deputat PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Închidem ședința.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 9,55.