Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 decembrie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.229/22-12-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-06-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 16-12-2015 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 16 decembrie 2015

    Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 11.10.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților și domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, înlocuit de domnul senator Augustin-Constantin Mitu, vicepreședinte al Senatului, asistați de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaților și domnul senator Ion Rotaru, secretar al Senatului.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, vă rog frumos să luați loc în bancă pentru a începe ședința de astăzi. (Discuții la prezidiu.)

Doamnelor și domnilor, Președintele României!

Vă rog frumos să luați loc.

Domnule Președinte al României,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Onorabili membri ai Corpului Diplomatic,

Distinși membri ai Parlamentului României, deputați și senatori,

Stimați invitați,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 547 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 399.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună de astăzi, stabilită de către Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite deputaților și senatorilor.

Întreb onorata asistență dacă sunt obiecții cu privire la proiectul ordinii de zi.

Dacă nu sunt obiecții, supun votului ordinea de zi pentru ședința comună de astăzi.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere.

Nu este niciun vot împotrivă.

399 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptată.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecții.

Nu sunt.

Supun votului programul de lucru.

Cine este pentru? Cu domnul senator care a intrat, 400 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

 
Video in format Flash/IOS Mesajul Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, adresat Parlamentului.

Pe primul punct al ordinii de zi de astăzi avem mesajul Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, adresat Parlamentului.

Invit la tribuna Parlamentului pe Excelența Sa domnul Klaus Werner Iohannis, Președintele României.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Klaus Werner Iohannis - Președintele României:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați reprezentanți ai Corpului Diplomatic,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Am ținut să vin în fața dumneavoastră la un an de la preluarea mandatului de Președinte al României, nu pentru a face un bilanț sec, ci ca gest de normalitate democratică.

Am vorbit atunci, de la aceeași tribună, despre direcțiile majore pentru România, despre schimbările de principiu pe care le asum în modul de a face politică în relația cu instituțiile și cu cetățenii.

Convingerea mea profundă este că marile proiecte ale unei națiuni pot fi împlinite doar dacă se sprijină pe un fundament alcătuit din valori și norme de politică asumate. Acest fundament avea nevoie de reconstrucție. Am dorit, astfel, ca 2015 să fie anul recâștigării normalității, în interior și în exterior. În plan intern, prima mea promisiune a fost un alt fel de a face politică în România, fără scandal, cu respect și seriozitate. Am considerat că acest lucru începe și cu președintele al cărui rol este să fie generator, nu de tensiune, ci de echilibru.

Recâștigarea normalității în interior pornește de la lucruri foarte simple, redescoperirea dialogului cu și între partidele politice, deschiderea către societatea civilă, relații instituționale corecte, indiferent de preferințe sau antipatii personale și, nu în ultimul rând, transformarea ideii de consultare dintr-una aproape golită de sens într-una reală, cu efecte concrete. În doar un an a devenit deja un lucru firesc să avem consultări, să ne așezăm la masa dezbaterii: președinte, partide, societate civilă.

Știu că, de-a lungul acestui an, unii s-au întrebat de ce nu reacționez la orice subiect, de ce nu intervin în forță la adresa unor oameni politici cu funcții în stat, de ce nu răspund la atacuri cu aceeași monedă. Sper că, onorând promisiunea de a face politică altfel, am dat răspuns și acestor întrebări.

Doamnelor și domnilor,

Anul 2015 a demonstrat că se poate să avem acord larg pe subiecte de interes public, pe probleme care privesc România și mai ales că un asemenea acord nu rămâne doar pe hârtie sau la nivel declarativ. Prima acțiune a anului a fost semnarea de către toate formațiunile politice a acordului privind creșterea bugetului pentru Apărare la 2% din PIB până în 2017.

Prin acest gest, România și-a arătat angajamentul de a fi un furnizor de securitate în regiune, un stat responsabil în raport cu cetățenii săi și un partener corect și proactiv în raport cu aliații. Bugetul pentru anul 2016 prevede o primă etapă de creștere, astfel încât în 2017 acest acord să fie respectat.

Tot de o largă majoritate s-a bucurat și Strategia Națională de Apărare care este astăzi un document fundamental ce definește obiectivele majore ale țării noastre, nu doar în materie de apărare, ci de securitate națională, în înțelesul său extins. Pentru prima dată am inclus la acest capitol aspecte și direcții de acțiune care țin de educație și sănătate, de păstrarea identității naționale sau protejarea patrimoniului.

România puternică în Europa și în lume, așa cum o definim în Strategia Națională de Apărare este mai mult decât un deziderat, este un proiect național pe care îl construim deja.

Restabilirea normalității în politica internă a însemnat și un alt tip de raportare la Constituție și la legi. Am tratat cu toată responsabilitatea atributul promulgării legilor în virtutea principiilor constituționale și cu atenție la impactul fiecărei legi asupra oamenilor, asupra economiei și asupra societății în ansamblul ei.

Pe acest fond am recurs, în mai multe rânduri, la mecanismele permise de legea fundamentală, sesizarea Curții Constituționale sau cererea de reexaminare. Mă bucur să constat că, în cazuri importante, precum cel al Codului fiscal, a existat disponibilitatea actorilor politici de a se apleca mai cu atenție asupra textului legii.

Pe de altă parte, sunt dator să vă spun direct că două lucruri fundamentale încă lipsesc sau nu sunt la nivelul pe care îl cere o democrație matură: dezbaterea și rigoarea. Legi importante au intrat în atenția publică abia după adoptarea lor, odată ajunse la promulgare sau chiar după, ceea ce nu servește nici Parlamentului, nici publicului.

Nu există substitut pentru o dezbatere consistentă premergătoare adoptării unei legi, iar aceasta este o responsabilitate de la care Parlamentul nu se poate deroba. În alte situații, am fost nevoit să sesizez Curtea Constituțională nu pe fond, ci din cauza lipsei de rigoare, a nerespectării procedurilor și principiilor constituționale de legiferare.

La începutul actualei sesiuni parlamentare am vorbit despre așteptarea generală a publicului ca legile în România să fie mai clare, mai bine argumentate și să nu se schimbe frecvent. Sunt convins că Parlamentul, ca for legislativ, poate și trebuie să răspundă acestei așteptări prin mai multă dezbatere și mai multă rigoare.

Doamnelor și domnilor,

Anul 2015. Recâștigarea normalității a însemnat și demersuri în plan extern, mă refer, în mod particular, la restabilirea prestigiului României în exterior, la profilarea sa în cadrul NATO și al Uniunii Europene și la întărirea parteneriatelor noastre strategice.

2015 a fost un an în care nu doar am confirmat, ci am adâncit și transpus în acțiuni și decizii concrete opțiunile majore ale politicii noastre externe.

Vizitele externe pe care le-am făcut anul acesta, precum și primirea în România a numeroși șefi de state și de guverne au avut tocmai această menire: de a da țării noastre o voce mai puternică, de a întări relații cu aliați tradiționali, de a reface legături strategice, de a ne apropia de state din regiune.

Am avut câteva obiective clare: consolidarea și extinderea parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, întărirea parteneriatelor strategice sau a relațiilor privilegiate cu state membre ale Uniunii Europene și NATO, țări precum Franța, Polonia, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie și Turcia, consolidarea raporturilor cu țările din vecinătate, precum Ucraina, Bulgaria sau Serbia. În același timp, relația privilegiată cu Republica Moldova și susținerea parcursului european al acesteia au fost și vor rămâne o constantă a politicii noastre externe.

Din diverse motive pe care nu doresc să le comentez aici, România s-a aflat într-o oarecare izolare în anii anteriori. Am dorit să schimbăm cu totul această stare de fapt în 2015, ceea ce explică și dinamica mai mare din acest an în activitatea de politică externă. România este o țară respectată în NATO și în Uniunea Europeană care contează în ecuația geopolitică și geostrategică și care este gata să-și sume responsabilități.

În luna noiembrie am găzduit la București reuniunea la nivel înalt a statelor din Europa Centrală și de Est care a prefigurat Summitul NATO ce va avea loc la Varșovia în vara anului 2016.

Nu în ultimul rând, recâștigarea normalității a privit și românii din diasporă. Sunt bucuros de faptul că promisiunea de a avea o Lege a votului prin corespondență a fost respectată și am speranța că autoritățile vor asigura întreg cadrul necesar pentru ca votul românilor de peste graniță să se desfășoare în cele mai bune și sigure condiții în anul care vine.

Nu este o lege perfectă. Probabil că vor fi lucruri de îmbunătățit în acest mecanism, dar esențial este faptul că există, a venit la timp și a rezultat din voința clasei politice care și-a respectat promisiunea făcută cetățenilor.

Doamnelor și domnilor,

Se cuvine să nu uităm în același timp să ne uităm în același timp la lecțiile anului 2015 și la ce lipsește, pentru ca România să fie cu adevărat puternică și prosperă. Cea mai tragică lecție a anului 2015 se numește "Colectiv". Evenimentul care a îndurerat o națiune întreagă a scos la iveală probleme ale multor sisteme, unele perpetuate de ani de zile în fața cărora cu toții, autorități, cetățeni, într-un moment sau altul, am ridicat din umeri a neputință, și pe care am ajuns să le tolerăm.

Sunt lucruri pe care nu avem dreptul moral să le dăm uitării și concluzii care trebuie să ne determine să acționăm și să fim responsabili.

Cea mai dură concluzie este aceea că, pur și simplu, corupția ucide, că se pot pierde vieți nevinovate dacă nu respectăm legi și reguli și dacă noi cu toții ca societate închidem ochii la încălcarea lor.

O a doua lecție a anului 2015 este legea schimbării. Nu vorbim despre o nevoie de moment, limitată la o înlocuire de Guvern sau de putere politică, ci de o schimbare profundă a politicului, de o înnoire care să fie pe măsura așteptărilor și realităților din societate. Între politic și societate, între clasa politică și cetățeni nu are voie să existe o prăpastie. Tocmai de aceea, marea miză a anului 2016 este reconstrucția încrederii în politică și în capacitatea sa de a da societății direcția dorită.

Doamnelor și domnilor,

Se împlinesc în aceste zile 26 de ani de când românii s-au ridicat împotriva regimului comunist. Mai exact, acum 26 de ani, schimbarea a început la Timișoara. S-au ridicat cu forța și curajul date de aspirația spre libertate. Democrația s-a câștigat prin jertfă de sânge. Se cuvine să nu uităm și să prețuim acest lucru nu doar o dată pe an, în decembrie, nu doar cu ocazii speciale, ci zi de zi, respectând principii și valori în politică și mai ales având mereu în minte că suntem în serviciul cetățenilor noștri.

Astăzi, la 26 de ani de la Revoluție, cel mai bun mod de a onora acel sacrificiu este să reconstruim încrederea și să facem democrația mai puternică. Reconstrucția încrederii în politică este, așadar, tema pe care o propun în perspectiva anului 2016, reconstrucția încrederii în instituțiile democratice, în actul politic, în partide și în cei care le reprezintă, adică în dumneavoastră.

Mă fac astfel purtătorul mesajului de înnoire pe care îl dau, sub diverse forme, concetățenii noștri. Ca mediator între stat și societate, este datoria mea să fac acest lucru, dar greul acestei misiuni revine partidelor. Tocmai înnoirea în materie de idei, practici și oameni este șansa pentru a menține stabilitatea și echilibrul sistemului politic. Cred într-un sistem în care stânga și dreapta sunt reprezentate, în care există spațiu pentru participare și competiție și nu îmi doresc o politică în care își fac loc extremismul, populismul sau radicalismul.

Îmi doresc ca, atunci când se gândesc la politică, cetățenii noștri să nu o asocieze, la modul general și nediferențiat, cu ineficiența, minciuna sau corupția.

Îmi doresc ca românii să perceapă politica drept ceea ce e menită să fie: un spațiu al reprezentării și deciziei responsabile la care este onorabil și onorant să participi, iar a face politică, să fie în conștiința tuturor un mod prin care îți servești națiunea.

Pentru toate acestea va fi nevoie de voință și deschidere din partea partidelor politice consacrate și de curaj și efort din partea celor care participă pentru prima dată la competiții electorale.

Reconstrucția încrederii va mai presupune ceva, de data aceasta, din partea tuturor, nu doar a partidelor politice: să recunoaștem lucrurile bune și să păstrăm ce funcționează. Dacă ne dorim o construcție durabilă, va trebui să evităm capcana lui "nimic nu este bun".

Să nu ne condamnăm instituțiile pentru culpa individuală sau lipsa de corectitudine a unor persoane și să respingem tentația radicalismului și a suspiciunii permanente.

Am convingerea că românii vor dovedi înțelepciune și echilibru.

Doamnelor și domnilor,

Anul 2016 va aduce și alte tipuri de provocări decât cele care țin de competiția electorală și de reformarea politicii.

Aștept de la noul Cabinet, așa cum cred că așteaptă mulți români o guvernare responsabilă. Acest Executiv se află în fața unei importante provocări, dar, în același timp, și a unei mari șanse de a arăta că se pot lua decizii și se pot derula proiecte în funcție de priorități, obiective nu de interese electorale de moment.

Cred că atitudinea responsabilă față de banul public și găsirea unor soluții eficiente la nevoile reale ale societății sunt liniile directoare ale mandatului acestui Guvern, așteptate de toată lumea.

Îmi doresc o creștere economică despre care să nu vorbim doar în termeni statistici și de date, ci una care să se reflecte în viața de zi cu zi, în nivelul de trai al fiecărui român. Știu că oamenii aspiră la o viață mai bună pentru ei și copiii lor, pentru generația viitoare. Aceasta este sau ar trebui să fie, în definitiv, finalitatea oricărei politici. O Românie puternică știe să investească, să creeze valoare adăugată, să atragă bani europeni și să genereze locuri de muncă.

Îmi propun ca în anul 2016 să am în atenție domenii cruciale pentru viitorul acestei națiuni, precum sănătatea și educația.

Am lansat, în acest an, ideea unei largi consultări pe tema educației, care să aducă laolaltă autorități, profesori și elevi, școli și universități, societate civilă și pe toți cei interesați. Anul 2016 va fi dedicat unei dezbateri așezate și consistente pe tema educației din care să rezulte o viziune de ansamblu și direcțiile majore pentru viitorul sistemului de învățământ din România.

Cred că România educată trebuie să devină un nou proiect de țară pe care să-l asumăm și să-l ducem la bun sfârșit.

În perspectiva împlinirii a 100 de ani de modernitate, educația va fi fără îndoială o temă centrală.

Din acest punct de vedere, aniversarea centenarului Marii Uniri în 2018 va trebui să fie nu doar un moment festiv, ci unul în care să asumăm marile direcții de dezvoltare ale României pentru secolul următor.

România educată - ca proiect de țară - ar trebui să fie una dintre aceste direcții, ea incluzând nu doar sistemul de învățământ, ci și încurajarea culturii, inovării și cercetării, stimularea creativității și aprecierea performanței.

Doamnelor și domnilor,

Despre anul 2015 s-ar putea spune multe, iar, peste ani, istoricii și analiștii vor avea perspective diferite. S-ar putea spune că a fost anul în care pentru prima dată în România s-a introdus votul prin corespondență. A fost anul unei schimbări de Guvern și al instalării unui cabinet de tehnocrați.

Ceea ce mi-aș dori eu ca peste timp să se spună despre 2015 este însă altceva: că a fost anul în care a început schimbarea modului de a face politică în România, anul care a însemnat deschiderea către societate și începutul înnoirii clasei politice. Este timpul schimbării. Depinde de noi toți dacă răspundem la aceste așteptări ale societății.

Vă invit să fim împreună în acest demers pentru a reconstrui încrederea în instituțiile democratice și în capacitatea politicii de a produce lucruri bune pentru cetățeni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumim Excelenței Sale, domnului Președinte al României, Klaus Werner Iohannis, pentru mesajul adresat Parlamentului României.

Doamnelor și domnilor, vă propun o pauză de 10 minute și după aceea continuăm ordinea de zi.

 
    Adoptarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016. (L661/2015)

PAUZĂ

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi,

Vă rog să vă invitați colegii în sală. La ora 12.00 începem dezbaterea punctului următor al ordinii de zi.

Secretarii de ședință... vicepreședintele Senatului, o să-l invit la prezidiu.

Liderii grupurilor parlamentare, o să-i rog frumos să-și invite colegii în sală. Liderii grupurilor parlamentare de la Cameră și membrii Biroului permanent, Birou permanent al Camerei după ședința de plen reunit. (Discuții la prezidiu.)

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitați colegii în sală pentru a începe... pentru a continua ședința grupurilor reunite de la Cameră și de la Senat. (Discuții la prezidiu.)

Vicepreședintele Senatului... un vicepreședinte din partea Senatului, pentru a conduce lucrările.

Este ora 12.00 - așa am promis - fix.

Dragi colegi, o să vă rog frumos să luați loc în bancă, pentru a continua lucrările.

Membrii Guvernului, o să-i rog frumos să ia loc în băncile stabilite pentru Guvernul României.

Dacă o să-i rog pe onorabilii parlamentari să ia loc în bancă, credeți că fac o greșeală?

Domnule senator Mutu, domnule Andea, vă rog frumos. Domnule Săpunaru, vă rog frumos. Domnule Toma, domnule Bănicioiu, vă rog frumos, haideți să începem ședința.

Membrii Grupului parlamentar al UDMR, același lucru. Vă rog frumos, haideți să începem ședința.

Domnule Mutu, v-am rugat frumos.

Haideți să începem ședința, domnule Tudorache.

Mulțumesc foarte mult, dragi colegi.

Liderii grupurilor parlamentare, dacă se poate, o consultare cu conducerea acestei ședințe în plen. Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să veniți până la prezidiu.

Vă informez... continuăm lucrările cu punctul 2 al ordinii de zi, având votul final asupra inițiativelor legislative dezbătute în ședințele comune în zilele de 14 și 15 decembrie.

(Discuții la prezidiu cu liderii grupurilor parlamentare.)

Dragi colegi... dragi colegi, s-au desprins două concluzii după discuția cu liderii grupurilor parlamentare.

Prima - conform art. 45 din Regulamentul ședințelor comune, o să vă supun la vot să folosim votul deschis cu ridicare de mâini pentru Legea bugetului de stat și pentru Legea asigurărilor sociale. Asta este prima chestiune.

Cea de-a doua - având în vedere că este bugetul de stat și, conform Regulamentului, primul ministru mai are câteva zeci de minute și poate să ia cuvântul la finalul votului, grupurile parlamentare o să vă propună și o să vă supun la vot ca fiecare grup parlamentar, până se reglementează Regulamentul ședințelor comune, să poată să aibă o intervenție de cinci-șase minute cu privire la Legea bugetului de stat și la Legea bugetului asigurărilor sociale. Dacă doresc.

Primul lucru pe care vi-l supun la vot este modalitatea de vot. Vă supun votului să votăm astăzi deschis, prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru?

Scrie în Regulamentul Camerei Deputaților... în Regulamentul ședințelor comune, art. 45, dar trebuie să vă supun la vot. Aceasta este obligația președintelui de ședință.

Rog secretarii să numere.

297 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

De la prezidiu: Două voturi împotrivă.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Care e al doilea?

Două voturi împotrivă.

Adoptat.

Vă supun votului ca grupurile parlamentare, indiferent de mărime, să aibă o intervenție de cinci-șase minute.

Cine este pentru? 301 voturi pentru.

Abțineri? Au intrat patru colegi. Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, supun votului Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016 în ansamblul său.

Voturi pentru? Rog secretarii să numere. (Discuții la prezidiu.)

308 voturi pentru... 309 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Din sală: Ba da, sunt.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă, cu colegii de acolo, cei doi colegi.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu (din sală):

Am spus că sunt abțineri.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Am întrebat, dar n-ați fost atent.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu (din sală):

Am ridicat mâna.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu, nu. Ați ridicat mâna la "împotrivă".

Mulțumesc foarte mult.

Dacă grupurile parlamentare doresc să explice votul. UDMR-ul?

Grupul parlamentar al UDMR are cuvântul.

Domnule deputat, vă rog frumos.

Se pregătește Partidul Național Liberal.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Erdei Dolóczki István:

Bună ziua!

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

La dezbateri generale am făcut o afirmație, că Grupurile parlamentare UDMR vor decide asupra poziției față de cele două legi, a bugetului de stat, respectiv a bugetului asigurărilor de stat, după o discuție. Și, după cum am anunțat la discuții generale, considerăm noi că acest buget, această lege a bugetului are și aspecte bune, și aspecte rele sau, să fiu în asentimentul unui coleg, are și aspecte pozitive, respectiv negative.

Noi am votat "da" pentru aspectele pozitive. Și o să subliniez câteva pe care le considerăm noi că sunt pozitive.

O atenție mai mare acordată investițiilor în infrastructura rutieră. Și, bineînțeles, cred că mulți dintre dumneavoastră știu că vorbesc despre autostrada Transilvania. Cu toate că noi ne-am așteptat la o sumă de vreo 680 de milioane de lei, a fost alocată suma de 575 de milioane. E o sumă căreia, dacă reușim s-o cheltuim în timpul anului 2016, i se va vedea și rezultatul.

Sperăm că noua formulă de echilibrare a bugetelor locale o să aibă un succes mai mare decât am avut în 2015.

Sperăm că readucerea în rolul lor a consiliilor județene în a echilibra bugetele locale, comunale, orășenești, municipale este un semn bun, este un semn pozitiv spre descentralizare.

Alocările pentru educație, cu toate că nu sunt la nivelul așteptărilor, nu sunt la nivelul celor șase procente din PIB, totuși, din afirmațiile domnului ministru, sperăm că această anvelopă bugetară va fi suficientă pentru ducerea la îndeplinire a celor prevăzute în Legea educației.

Salutăm alocările sumelor pentru sprijinirea activității organizațiilor minorităților naționale.

Și o singură frază despre Legea bugetului de asigurări sociale. Este un act de curaj din partea Guvernului că al doilea an consecutiv nu respectă Legea pensiei în calcularea punctului de pensie, ci are curajul să mărească. Avem o creștere de la 4,3%, cât ar rezulta din formula aplicată, la 5%, pentru care noi am considerat că vom vota această lege.

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului Partidului Național Liberal, domnul deputat Eugen Nicolăescu, liderul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților.

Domnule deputat, aveți cinci-șase minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnilor președinți ai Parlamentului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Ce cred că este important acum? Este important să spunem public tuturor cetățenilor țării noastre că România avea nevoie de un buget pentru anul viitor, iar astăzi, prin votul Parlamentului, îl are.

Cred că, de asemenea, important este să spunem că sunt fonduri bugetare care reprezintă modul în care economia românească funcționează și, în același timp, că o parte din dorințele Partidului Național Liberal - și cred că ale întregului popor - se regăsesc parțial în acest buget. Mă refer la alocări mai mari pentru sectoare importante, cum ar fi educația, cum ar fi sănătatea și cum ar fi investițiile, cele care trebuie să ne asigure dezvoltare durabilă și, mai ales, să asigure locuri de muncă pentru cetățenii români.

Multe sondaje de opinie ne-au arătat că principala preocupare a cetățenilor o reprezintă locurile de muncă. De aceea, eu cred că investițiile trebuie tratate cu toată seriozitatea și pe mai departe și îl rog pe primul ministru, rog miniștrii din Cabinet, pe măsură ce se va executa bugetul și dacă vor fi, într-adevăr, acele încasări care se preconizează, toate disponibilitățile să se ducă, evident, către investiții. În felul acesta putem crea valoare adăugată și putem să le asigurăm oamenilor o speranță că își vor putea realiza bucurii, așteptări, prin munca lor, din veniturile câștigate din munca lor.

Partidul Național Liberal a votat acest buget, chiar dacă el nu este întru totul corespunzător așteptărilor și modului în care noi vedem un buget al României în anul 2016. Dar la dezbaterile generale am ridicat o serie de idei, o serie de probleme, o serie de solicitări și am constatat că a venit un răspuns prompt, un răspuns corect și sper ca domnul Cioloș, încă o dată, să se țină de cuvânt și aceste lucruri să se îndeplinească. Este un motiv în plus pentru care am luat decizia să votăm acest buget.

Dar, așa cum am spus și la dezbaterile generale, o mai spun o dată și astăzi.

Doamnelor și domnilor miniștri,

Aveți o responsabilitate imensă, nu în fața noastră, a Parlamentului, neapărat, ci în fața cetățenilor acestei țări. Responsabilitatea dumneavoastră este să nu-i dezamăgiți, să nu-i mințiți pe oameni. Și-au pus așteptări imense în dumneavoastră și noi v-am dat acest vot de încredere tocmai că vrem să nu știrbim din așteptările și speranțele oamenilor.

Vă mai atenționez o dată și îmi cer scuze pentru acest cuvânt, dar cred că este potrivit. Anul 2016 este un an foarte greu pentru toată lumea, iar pentru dumneavoastră, cu atât mai mult. Este un an plin de ispite. Vorbesc că este un an electoral. Dovediți că banul public nu se va duce pentru nicio cheltuială electorală, că banul public va fi consumat exact cum scrie în buget.

Vă doresc succes și vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Liviu Dragnea, președintele partidului.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În legătură cu Proiectul bugetului de stat și al bugetului asigurărilor sociale, care a fost votat astăzi, noi apreciem că Guvernul condus de premierul Dacian Cioloș a luat în considerare deciziile de politică economică ale Guvernului PSD-UNPR-ALDE privind reducerea fiscalității și majorarea veniturilor populației, aprobate de Parlament, precum și că a ținut cont, în mod serios, de proiectul de buget lăsat și pregătit de Guvernul anterior.

Principalele măsuri susținute de PSD și aliații săi au urmărit stimularea mediului de afaceri și a creșterii economice prin măsurile pe care le știți și pe care le reamintesc:

  • neimpozitarea profitului reinvestit;
  • reducerea cu cinci puncte procentuale a contribuțiilor la asigurări sociale din partea angajatorilor;
  • reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%, precum și a cotei generale de TVA de la 24% la 20%;
  • reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%.

Totodată, am avut ca prioritate adoptarea unor reglementări care să genereze creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor.

De subliniat faptul că reducerea TVA la alimente cu 15 puncte procentuale a contribuit decisiv la creșterea consumului de bunuri alimentare de către cetățeni, aceasta, deoarece scăderea TVA s-a concretizat aproape integral în diminuarea prețurilor finale la cumpărători, efect care se menține și astăzi, ceea ce dovedește justețea și eficiența acestei decizii economice.

Pentru repartizarea mai echilibrată și echitabilă a creșterii economice realizate, Guvernul PSD-UNPR-ALDE a folosit intensiv mecanismul creșterii salariului minim. Dacă în 2009 salariul minim era de 600 de lei, în 2013 a crescut la 800 de lei, iar în semestrul II/2015 acesta a ajuns la 1 050 de lei, respectiv cu 75% mai mult decât în 2009.

Creșteri anuale între 70 și 140 de lei ale salariului minim, respectiv între 10 și 16%, în perioada 2013 - 2015, au susținut majorări între 5 și 9% ale salariului mediu brut. Dacă aceste decizii nu ar fi fost adoptate, repartiția venitului național între salarii și profitul angajatorilor ar fi fost și mai accentuată în defavoarea angajaților.

Necesitatea utilizării mai accentuate a salariului minim ca instrument de politică economică a fost determinată de faptul că, să nu uităm, în anul 2010, Guvernul de dreapta, PDL, a modificat Codul muncii de o manieră care a condus la slăbirea substanțială a puterii de negociere a salariaților.

Pentru a asigura transparența și predictibilitatea în raport cu toți actorii sociali, evoluția salariului minim a fost inclusă în programul economic asumat de Guvernul anterior. Dorim să subliniem, de asemenea, că prin creșterea în ultimii ani a salariului minim nu a fost afectată competitivitatea economică a României, întrucât în această perioadă România a înregistrat cea mai mare creștere economică dintre statele Uniunii Europene, iar intrările de capital străin au crescut în fiecare an.

De asemenea, exporturile au sporit, deficitul de cont curent reducându-se de la 4,5% în 2012 la 0,5% în 2014 și, conform estimărilor, sub 1% în 2015.

O creștere economică care se realizează inadecvat reprezintă un proces nesustenabil din punct de vedere social și care va genera tensiuni nedorite de nimeni.

În cazul în care salariul minim se menține la nivelul actual, de 1 050 de lei lunar, creșterea prognozată a productivității muncii în 2016 va fi de 5,5%, care va fi mult superioară creșterii remunerării salariaților cu doar 1%.

Pornind de la aceste considerente, după calculele noastre, în cazul în care salariul minim se va majora în prima parte a anului 2016 la 1 200 de lei lunar, se va menține în continuare corelația economică adecvată dintre creșterea productivității muncii și creșterea salariului mediu, în sensul că productivitatea va crește mai mult decât salariile.

Deși PSD și aliații săi politici au redus fiscalitatea prin diminuarea contribuțiilor sociale, a TVA la alimente și neimpozitarea profitului reinvestit, ponderea veniturilor bugetare în produsul intern brut a crescut de la 31,4% în 2009 la 32,1% din PIB în 2014 și, conform estimărilor, la 32,3% în 2015. Aceste evoluții pozitive s-au înregistrat, în primul rând, datorită combaterii ferme a evaziunii fiscale și creșterii, pe acest fond, a gradului de conformare a contribuabililor. Astfel, veniturile din economia internă cresc ușor, de la 30,3% în 2009 la 30,5% estimat în 2015.

Anul 2016 reprezintă deja al treilea an din cei șapte ai cadrului bugetar al Uniunii Europene 2014 - 2020, iar în cazul în care nu se va demara urgent absorbția fondurilor europene din acest exercițiu bugetar, România poate pierde importante resurse destinate dezvoltării economico-sociale.

În ceea ce privește lucrările de investiții, guvernarea PSD-UNPR-ALDE a stabilit obligația prioritizării acestora, astfel încât proiectele începute să poată să fie finalizate în timp, în raport cu efectul de multiplicare pe care îl generează asupra activității economice și cu importanța lor socială. De aceea, vă sugerăm să operaționalizați structurile din cadrul Ministerului Finanțelor Publice înființate în scopul prioritizării investițiilor și monitorizării eficienței cheltuielilor publice, cu informarea periodică asupra rezultatelor obținute în aceste domenii.

În concluzie, cu mențiunile făcute anterior, considerăm că bugetul pe anul 2016 răspunde într-o mare măsură obiectivelor economico-sociale actuale, iar pentru realizarea unui deficit cât mai mic în execuție, sugerăm Guvernului Cioloș să asigure continuarea combaterii ferme a evaziunii fiscale și îmbunătățirea colectării veniturilor din economia internă, concentrarea deosebită pentru absorbția fondurilor europene, utilizarea cât mai eficientă a fondurilor publice în cadrul execuției bugetare și adoptarea unei decizii cât mai urgente privind data la care se va realiza creșterea salariului minim.

În aceste condiții, Grupurile parlamentare ale PSD au votat acest buget.

Vă doresc succes, domnilor! (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Orice stat deține două pârghii importante, pârghia fiscală și bugetul, cu care poate transforma societatea într-o direcție sau alta.

Noi am votat bugetul acesta. O să vă spun de ce și o să vă spun și cu ce speranțe l-am votat, pentru că doar a avea un buget configurat într-un anumit fel nu este în mod automat o garanție că efectele lui în societate vor fi similare cu felul în care el a fost configurat.

Înainte de orice, vreau să vă spun că, din punctul de vedere al zonei de care se ocupă grupul nostru parlamentar cu precădere, și anume cea a dezvoltării etnicității, e un buget bun, absolut mulțumitor, atât din punct de vedere al valorilor, cât și din punct de vedere al conținutului.

Zonele care încep să fie îngrijorătoare, dacă coroborăm bugetul cu fiscalitatea, încep să fie cele din zona IMM-urilor. Și, aici, aș vrea să vă rog, domnule prim-ministru, să aveți grijă ca IMM-urile să nu fie afectate de o serie de măsuri fiscale, în special, care există în momentul de față și care, așa cum se prezintă, le vor afecta în rău.

Este un buget care este orientat spre învățământ și cercetare mai mult decât bugetele din trecut, și ăsta este un lucru extrem de pozitiv, dar vreau să vă rog, domnule prim-ministru, domnule ministru al educației, ca aceste fonduri care există în buget să aibă efect în zonele în care educația este cu adevărat educație, pentru că ne-am umplut și de forme de învățământ care doar oferă diplome. Și vreau să vă rog ca să fie dirijate în zona în care cercetarea să fie, într-adevăr, cercetare, și nu în finanțarea de monografii cu ce se făcea în anii ’70.

Ar fi un pas important pe care l-am putea face, pentru că, până la urmă, educația și cercetarea sunt... fac parte din acea zonă extrem de importantă, care duce la creșterea nivelului de trai într-o națiune.

Și, pentru că tot vorbesc de nivelul de trai, noi tot vorbim de locuri de muncă, dar uităm un lucru care este mult mai important decât locurile de muncă, și anume uităm să vorbim de productivitatea muncii. În toată zona Euroatlantică se vorbește din ce în ce mai puțin despre asta și am să vă spun de ce. O creștere cu 5% a productivității muncii înseamnă dublarea nivelului de trai într-o generație. În momentul în care lucrul ăsta s-a întâmplat pe planeta Pământ, în anii ’50, și dublarea nivelului de trai s-a întâmplat pe planeta Pământ, și în zona Statelor Unite, și în Europa, și în Japonia. Acum, în aceste trei zone, creșterea productivității muncii e de doar 2% pe an.

Pentru noi, ca să putem crește cu adevărat nivelul de trai al populației, prima grijă trebuie să fie creșterea productivității muncii. Și poate că instrumentele pe care le avem acum la dispoziție, și fiscale, și financiare, ele ne pot ajuta să facem asta. Poate vor fi folosite să facem lucrul ăsta.

Cred că cecul în alb de care vorbeam la început poate fi liniștit prelungit, cel de încredere în Guvern, dar cu rugămintea ca această grijă mare față de efectul pe care-l pot avea în lumea reală acest buget și Codul fiscal să fie preocuparea principală, pentru că, da, bugetul pare îndestulător pentru foarte multe lucruri, dar este important ca ele să aibă efectul pe care ni-l dorim, maximizat!

Și ultimul lucru pe care vreau să vă rog, domnule prim-ministru, este: mare atenție la calitatea celor care gestionează nu la nivel central, ci în zonele extrem de capilare, fondurile europene! Sunt foarte mulți oameni acolo - și vă spun din nenumărate experiențe triste de care am auzit - care nu își știu meseria. Nu au rea-voință, nu au, dar nu știu ce trebuie făcut! Și acolo trebuie produsă rapid o schimbare, pentru că, altfel - de acolo începe absorbția -, altfel, vom continua să avem absorbție scăzută, vom continua să vedem organizații falimentate din incompetența celor care gestionează la nivelul de jos fondurile acestea și vom continua să avem senzația că ele mai mult fac rău decât bine.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule lider.

Grupul parlamentar ALDE, președintele Senatului, domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi parlamentari,

Suntem la o nouă inovație de tehnică parlamentară. Avem, în ultima vreme, multe inovații politice: Guvern tehnocrat, acum facem dezbaterile după vot!

Vă atrag atenția că dezbaterile, în mod normal, aveau loc înainte de vot și explicația votului era, oarecum, secundară. Dar, în fine, îmi asum vina de a nu fi fost prezent aici mai devreme, în sală.

Eu îmi imaginam că astăzi suntem totuși la cea mai importantă dezbatere politică într-un an, pe legea fundamentală a bugetului, lege care, așa îmi imaginez eu - și bănuiesc că și mulți dintre dumneavoastră -, ar fi trebuit să ne dea o imagine clară, foarte clară pe care acest Guvern o are pentru viitorul României. Cu alte cuvinte, ar trebui să desenăm prin buget ce fel de Românie vrem. Astăzi, ar trebui să discutăm, aș spune, despre acest lucru în principal, cum clădim acest viitor, dar, bineînțeles, în condițiile în care ne-am stabilit niște priorități.

Vreau să mă refer la faptul că, cu puțin timp în urmă, în programul pe baza căruia a fost învestit Guvernul condus de domnul prim-ministru Cioloș, nu-mi amintesc exact numărul versiunii, programul exprima dorința și intenția unui proiect economic care să se întindă pe durata a 10 ani, poate vă mai amintiți acest lucru.

Dacă ar fi însă să coborâm în domeniul concretului, o să constatăm că în proiectul de buget sunt o serie de lucruri care mie mi se pare anomalii, și anume: sistemul de apărare primește de două ori mai multe fonduri decât sistemul național de educație, cercetare și inovare luate împreună, iar serviciile secrete, bineînțeles, de patru ori mai multe fonduri decât cultura și patrimoniul național. E interesant, nu?! Întărirea structurilor de forță ale statului - de altfel, destul de tari, după cum le vedeți și în prezent - este infinit mai bine subvenționată decât demnitatea și creativitatea cetățenilor. Dreptul acestora la o viață autonomă, responsabilă, împlinită și rodnică pălește în fața dorinței statului de a-și spori puterea de control asupra vieții cetățenilor.

Am să vă citez spusele unui profesor universitar de drept care remarca că numărul interceptărilor efectuate de serviciile secrete cu motivația "siguranță națională" a crescut exponențial de parcă am fi un popor de teroriști.

Așadar, asistăm că suntem ascultați de-a valma ziariști, oameni de afaceri, simpli cetățeni, de parlamentari nu mai vorbesc, cred că n-a scăpat unul dintre dumneavoastră neascultat. În fine, de cele mai multe ori, toate aceste interceptări nu au nicio legătură, evident, cu siguranța națională.

În aceste condiții, nu este de mirare că bugetele instituțiilor de forță ale statului cresc cu rapiditate, dar este de mirare că noi, Parlamentul, asistăm, aș spune, indiferenți, aproape neputincioși, la aceste fenomene nocive la adresa democrației și drepturilor omului.

Vă propun însă o analiză mai cuprinzătoare a bugetului pe 2016. Și eu cel puțin am constatat, poate și dumneavoastră, că ne proiectează spre o Românie pe care nu mi-aș dori-o, o Românie de rangul doi, la periferia Uniunii Europene. O Românie furnizoare de muncă... de forță de muncă ieftină, aproape ca o țară de lumea a treia. Acest lucru, sigur că este întărit și de spusele binecunoscute ale ministrului de finanțe.

Mi-aș fi dorit un buget așa încât să văd în anii următori o altfel de Românie, o Românie prosperă, care să se apropie de nivelul de viață mediu al Uniunii Europene. Sigur că ceea ce vedem este mai degrabă că ni se propune o Românie de doi lei, o Românie în care oamenii pot să fie plătiți cu doi lei, cum sunt plătiți în alte țări! (Aplauze.)

Nu pot să evit subiectul salariului minim care, sigur, nu face obiectul direct al bugetului, știm bine, el este rezultatul unei decizii a Guvernului sau poate să fie rezultatul unei decizii a Guvernului, dar cred că, aici, această formulă nefericită ne-a pus pe mulți pe gânduri, pentru că ne dăm seama că sunt unii înalți responsabili în România de astăzi care nu înțeleg care este rolul, probabil, al țării noastre în Uniunea Europeană.

Noi vorbim despre o Românie puternică și despre o Uniune Europeană omogenă. Nu putem să vorbim de o Românie puternică, cu salarii de 2 lei! Sigur că unii își ridică problema dacă nu cumva competitivitatea economiei va scădea. Dacă vreți să continuăm cu o Românie în care argumentul principal de competitivitate este salariul scăzut, ca-n țările din lumea a treia, atunci, continuați așa!

Domnule prim-ministru, vă cer, în fața Parlamentului, să considerați la modul cel mai serios majorarea salariului minim la 1 200 de lei, în așa fel încât România să nu mai fie atractivă pentru investitori din cauza salariilor scăzute, ci să obligăm investitorii să vină, să investească în echipamente, în tehnologii, în formare profesională, pentru ca România să fie competitivă prin calitatea produselor și serviciilor cu valoare adăugată ridicată, și nu prin forța de muncă ieftină. (Aplauze.)

Nu în ultimul rând, cred că majorarea salariului minim la 1 200 de lei va pune într-o situație de normalitate ceea ce se prefigurează de la 1 ianuarie, și anume ca salariul minim în sectorul bugetar să ajungă mai mare decât în sectorul privat. Și atunci, sigur că am fi chiar de râsul tuturor.

Bun! Ce vreau să vă spun în continuare? La un buget care-și propune niște ținte clare de creștere și dezvoltare și care ajută România să se transforme într-o țară așa cum v-am spus, o țară puternică, o țară demnă, nu aș fi avut niciun fel de reținere să vorbesc cu colegii mei și să dăm votul în favoarea acestui buget. Văd însă că actualul buget condamnă, mai degrabă, România la stagnare și la un rol minor, pe care cel puțin noi nu-l putem accepta.

Am să vă dau un exemplu concret, pentru că știu că sunteți, domnule prim-ministru, familiar cu problemele de agricultură: Legea nr. 269/2015, care abordează strategia în domeniul irigațiilor și al agriculturii, prevede o alocație de 645 de milioane de lei pentru anul viitor. Prin bugetul pe care ne-am grăbit să-l votăm s-au alocat 130 de milioane de lei. Atât visul fermierilor, cât și visul nostru de a vedea o agricultură performantă, o agricultură care, într-adevăr, să aducă o contribuție importantă la produsul intern brut, evident că nu se poate realiza.

Ce vreau să vă spun în încheiere: mi-aș fi dorit ca acest buget să fie construit cu totul și cu totul altfel și, poate, e un bun moment să reflectăm asupra acestei probleme. Bugetul se construiește pornind de la obiective. Care sunt obiectivele de dezvoltare ale României? După ce am stabilit aceste obiective, care pot să fie, de exemplu, învățământ performant, asta neînsemnând că facem investiții sau alocăm bani numai pentru salariile profesorilor, ci pentru calitatea învățământului și pentru infrastructură. Vrem să facem un sector de sănătate modern, cu echipamente, cu un nivel ridicat de îngrijiri medicale...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule senator, sunt nevoit să vă întrerup, ați depășit cu 3 minute timpul acordat grupurilor parlamentare.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Am să închei imediat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă atrag atenția că trebuie să încheiați.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am să închei imediat.

Vrem să facem un sector energetic performant? Vrem să facem o economie competitivă, care să ducă România cât mai aproape de criteriile nu nominale de convergență, ci reale de convergență? Ei, bine, pornind de la aceste deziderate se construiește bugetul. Bugetul nostru este construit exact invers: Ministerul de Finanțe strânge solicitările diferitelor ministere și le dă mai mult sau mai puțin, în funcție de influența pe care o are fiecare.

Acesta este bugetul pe care l-am votat astăzi și este regretabil acest lucru, pentru că, în acest fel, mi se pare evident că bugetul seamănă mai de grabă cu un fel de mâncare cu carne cu varză. E adevărat că varză, poate, de Bruxelles, dar să știți că nu mă încântă lucrul acesta! (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnule președinte, ați ajuns la 10 minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

E perfect.

În încheiere, ce vreau să vă spun e un mesaj de supărare și de regret, pentru că votul de astăzi reflectă într-un fel rolul pe care Parlamentul și-l asumă în dezbaterea publică și în luarea deciziilor de politici în România: un rol care este din ce în ce mai decorativ, prin faptul că pune pe primul plan viteza în locul seriozității, profunzimii și al responsabilității.

Nu așa reclădim încrederea în instituții, nu așa reclădim încrederea în clasa politică, în partide sau în stat. Vă rog să reflectați și, poate, e bine să ne schimbăm această abordare cât mai repede, în așa fel încât să nu ne trezim la un moment dat că e prea târziu.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a vă da cuvântul, dați-mi voie să explic o procedură parlamentară, pentru că v-a lăsat sentimentul că această procedură acordată grupurilor parlamentare a fost făcută ilegal.

În momentul în care un lider de grup parlamentar sau un om care are o funcție în Biroul permanent al uneia dintre Camere face o astfel de afirmație, dați-mi voie să explic care sunt procedurile Regulamentului ședințelor comune.

(Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Doamnelor și domnilor,

De 25 de ani, Birourile permanente reunite acordă - pentru moțiuni de cenzură și pentru votarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale - 50 de minute Guvernului, și grupurilor parlamentare un anumit număr de minute pentru a interveni la începutul dezbaterii generale.

Nici în Regulamentul ședințelor comune, nici în Regulamentul fiecărei Camere nu este stabilită această procedură. Singura procedură pe care o avem este cea prin care acordăm fiecărui parlamentar dreptul de a explica votul, după ce se face votul final.

În momentul în care - spuneam și ieri - ești participant la actul decizional, ești membru al Parlamentului și faci astfel de afirmații de la acest prezidiu, este clar că credibilitatea instituției scade, pentru că tu, ca deputat sau ca senator, spui ceva împotriva regulamentului și a cutumelor care sunt în toate parlamentele naționale.

De aceea, o să rog Comitetul liderilor să facă o modificare în Regulament, astfel încât să avem o trimitere clară la un articol cu privire la luările de cuvânt. Luările de cuvânt la final, după explicarea votului, pot depăși 2 minute, dacă liderii grupurilor parlamentare propun o altă procedură, este permis de... și cu votul plenului reunit. Și-n fiecare Cameră se poate face acest lucru. Este reglementat și nu se încalcă Regulamentul.

Dar este condamnabil, așa cum am spus și ieri... câteodată, ne face plăcere să ne acuzăm colegii că încalcă Regulamentul, fără să ne uităm care sunt prevederile Regulamentului Camerei Deputaților sau al ședințelor comune.

Vă mulțumesc foarte mult.

(Domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, revine la prezidiu.)

Are cuvântul, din partea Grupului PND, domnul deputat Fenechiu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aprobarea de astăzi a prezentului... a bugetului, în forma propusă de Guvern, ușor amendată în Comisia de buget, finanțe, nu face nimic altceva decât să conducă la perpetuarea, pe termen mediu și lung, a principalelor erori practicate de mai toate guvernele din ultimii 25 de ani, care au dus România pe ultimul loc în rândul țărilor Uniunii Europene sub aspectul performanțelor economice și sociale. Mă refer aici la faptul că, în mai toate bugetele postdecembriste, prioritatea guvernelor a constat în rezolvarea problemelor urgente și curente. Nimic, nicio măsură sustenabilă pe termen mediu și lung. Or, România - credem noi - nu poate recupera decalajul față de țările Uniunii Europene cu măsuri pe termen scurt, așa cum ne place nouă să le spunem: cârpeli.

Conform datelor Eurostat, România se poziționează, din punct de vedere al veniturilor bugetare, pe ultima poziție față de celelalte state ale Uniunii. Din cauza acestui derapaj în materie de finanțe publice, România a amânat, timp de 25 de ani, măsurile de reformă, investițiile în infrastructură, învățământ, sănătate, cercetare, ceea ce a dus la poziționarea României pe primul loc în clasamentul țărilor sărace, fiind marcată și de cea mai puternică polarizare socială.

Înțelegem, fără îndoială, faptul că acest buget ne-a fost propus de un Guvern nou, de un Guvern care are un mandat limitat. Însă, pe de altă parte, noi credem că România are nevoie de viziune, credem că România are nevoie de măsuri pe termen lung, credem că România are nevoie de speranță.

Având în vedere toate acestea, Grupul parlamentar Național Democrat s-a abținut la votarea bugetului pe anul 2016 și își exprimă speranța că Guvernul va reuși, prin măsuri pe care să le adopte după ce va reuși să cunoască mai bine situația și necesitățile economiei românești, să vină cu acele măsuri care să dea speranță și încredere românilor și, mai presus de toate, să le genereze încrederea că va veni în România odată și bunăstarea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Dorește cineva să mai intervină?

Explicarea votului, da? Două minute aveți pentru explicarea votului.

Domnul deputat Remus Cernea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt convins de bunele intenții ale Guvernului și respect munca tuturor colegilor din comisii, care au lucrat în aceste zile.

În același timp, trebuie spus că forța democrației depinde în mod crucial de dezbaterea aprofundată, dezbatere despre care a amintit și președintele Iohannis în alocuțiunea de mai devreme. Fără un dialog real, rămâne ca o decizie să fie impusă. Or, acest lucru nu este un mod democratic de a lua decizii.

Legea bugetului este una esențială, politic vorbind, întrucât face diferența între viziuni politice diferite, între stânga și dreapta. Mi-aș fi dorit să văd o dezbatere, inclusiv o confruntare chiar, între stânga și dreapta, cu prilejul dezbaterilor la buget. Ceea ce nu a existat. În schimb, am avut o unanimitate suspectă între stânga și dreapta, care, practic, a șters granițele între principalele partide.

Din punctul meu de vedere, a fost încălcat în spirit și Regulamentul comun, întrucât art. 60 din Regulamentul comun al Camerei Deputaților și Senatului prevede că amendamentele pot fi depuse la buget în maximum cinci zile. Din păcate, noi am primit acest DVD cu mai puțin de 24 de ore înainte de termenul limită de expirare a depunerii amendamentelor. Or, acest lucru a anulat șansa de a putea face o analiză pe zecile de mii de pagini conținute în proiectul de buget, de a putea, eventual, să ne consultăm cu experți, de a putea formula amendamente gândite cât mai bine.

De asemenea, art. 61 din Regulament prevede că rapoartele se întocmesc în maximum 30 de zile de la sesizare. Or, rapoartele ne-au fost aduse chiar în timpul ședințelor de plen. Din nou, o încălcare în spirit...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Ați depășit...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Închei, închei, ultima frază!

Îmi cer scuze că la voturile pe articole am stricat de multe ori unanimitatea la vot, am fost însă mult prea... foarte puțini parlamentari în sală, sub 100, de regulă.

Mi-aș fi dorit foarte mult să văd...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... o dezbatere reală. Păcat că Parlamentul...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... a fost pus între paranteze.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai dorește cineva să ia cuvântul pe explicarea votului?

Doamna senator. (Aplauze.)

Aveți 2 minute, doamna senator.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Explicarea votului. (Discuții în sală.)

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Mulțumesc, domnule președinte.

(Intervenții neinteligibile din sală.)

Nu înțeleg de ce comentați! În calitate de parlamentar ales! N-am intrat pe ușa din dos ca dumneavoastră, cu 1 000 de voturi în spate. Am 36 000 de voturi, da?! (Discuții, rumoare în sală.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna senator...

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Mi-am câștigat locul acesta...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna...

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

... și dreptul de a vorbi!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna senator...

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Și mi l-am mai câștigat printr-o chestie...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna senator, nu aveți voie să dialogați cu sala!

Vă reamintesc art. 37 și 38 din Regulamentul ședințelor comune, sunteți obligată să vă referiți strict la punctul de pe ordinea de zi.

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Da, domnule președinte.

Dacă dumneavoastră nu faceți poliție a sălii, trebuie s-o fac eu. Dumneavoastră trebuia să-i atrageți atenția domnului! Cu tot respectul!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu eu, chestorii.

Vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Anul trecut, când se vota bugetul, am spus că nu sunt foarte mulțumită de buget, dar l-am votat, pentru că era de bună intenție. Și s-a dovedit în anul următor că, într-adevăr, a fost de bună intenție. Oamenii trăiau de la o săptămână la alta și așteptau o îmbunătățire, o mărire, cum așteptau și acum, săracii, pensia aceea suplimentară pentru pensionarii săraci, mărirea salariului minim. Deci toată lumea se aștepta la bucurii.

A venit acest Guvern, împreună cu domnul Iohannis, și ne-a făcut o mare bucurie: a tăiat toată speranța românului înainte de sărbători! Bravos, domnilor!

Cum să votez un asemenea buget, în momentul în care eu, luni, i-am cerut, printr-o interpelare scrisă, domnului prim-ministru s-o demită pe prea prima doamnă a Ministerului de Finanțe, care și-a permis să jignească un popor întreg, și dumnealui nici măcar nu mi-a răspuns?! Cum să votez un buget care face praf și pulbere tot ce a lăsat Guvernul Ponta bun?! Cum să mă dezic de principii și cum să mint și să fiu fariseu că este bine?!

Nu este bine, domnilor!

Cum să votez bugetul Guvernului care îl susține pe Iohannis, care..., care a furat case, fraților, și nu spune nimic?! (Discuții în sală.)

Bună ziua!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, doamna deputat... doamna senator. (Discuții, rumoare în sală.)

Mulțumesc.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi.

Supun votului dumneavoastră... (Discuții în sală.)

Scuzați-mă!

Dacă domnul prim-ministru vrea să ia cuvântul.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul. Vă rog frumos.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Dacian Julien Cioloș - prim-ministrul Guvernului României:

Doamnelor și domnilor,

Intenția mea de a lua cuvântul la sfârșitul acestei dezbateri și înaintea votului nu a fost de a provoca dispute, ci a fost din respect pentru acest Parlament și din respect pentru aleșii României, așa cum am spus-o de la început. Însă, nu pot să nu răspund la anumite insinuări care riscă să lase o umbră de îndoială asupra intențiilor sau a modului de lucru al acestui Guvern.

Atunci când comparăm bugetul pentru apărare cu bugetul pentru educație, e păcat că uităm de ceea ce și-a asumat clasa politică sau partidele politice împreună cu Președintele, în urma unei dezbateri legate de importanța apărării, de importanța asumării anumitor responsabilități pe care România le are odată ce a fost acceptată în NATO. Și țin să vă reamintesc că propunerea de buget pe care am făcut-o pentru apărare n-are nicio legătură cu educația și cu sănătatea, care sunt tratate în mod suplimentar față de intențiile pe care le avea Guvernul precedent pentru alocări bugetare pentru aceste două sectoare, iar bugetul pentru apărare nu face decât să reflecte o decizie pe care dumneavoastră ați luat-o în consens, dacă nu mă înșală memoria.

Educația, sănătatea, investițiile, cercetarea sunt priorități clar asumate de acest Guvern și de acest buget, în ciuda faptului că a trebuit să lucrăm cu materialul pe care l-am găsit în momentul în care Guvernul a fost instalat.

Vă reamintesc că acest buget a trebuit să fie realizat la câteva săptămâni după ce acest Guvern a fost instalat și a ținut cont de decizii pe care, în mod legitim, acest Parlament le-a luat și care se reflectă în acest buget. Altfel, cu siguranță, ar fi fost o altă structură a bugetului și sper să avem ocazia să pregătim pentru anul 2017 sau cel puțin să lăsăm un proiect de buget care să reflecte modul în care acest Guvern gândește și vede perspectiva de dezvoltare a României nu doar pe termen scurt, ci și pe termen mediu.

Lăsați-ne acest an ca să arătăm ceea ce am spus că dorim să facem și sper eu să avem același aplomb și aceeași dezbatere și susținere pentru idei bune cu care o să venim, același aplomb și aceeași energie pe care le-am văzut și astăzi, pentru că bugetul României este o responsabilitate comună: a Guvernului și a Parlamentului. De aceea ne aflăm astăzi aici. Și aplicarea lui, sigur, este responsabilitatea Guvernului, dar sper eu ca în cursul acestui an, prin deciziile pe care le veți lua, să țineți cont de această responsabilitate comună și de echilibrul de care avem nevoie în execuția bugetară.

Doresc, totodată, să clarific problema cu irigațiile, pentru că domnul președinte al Senatului cu siguranță a atins o coardă sensibilă, cel puțin personală.

Faptul că nu am pus o sumă imensă la irigații nu înseamnă că sectorul nu este unul prioritar. Dar ceea ce dorește să facă acest Guvern și în sectorul irigații, și în alte domenii de investiții este ca banii pe care i-a alocat pentru acele poziții chiar să fie utilizați și să nu punem doar bani pe hârtie, ca să afișăm un interes pentru un anumit sector, și să ne trezim la sfârșitul perioadei de execuție că, dintr-un motiv sau altul, obiectiv sau subiectiv, banii respectivi nu au putut fi alocați. Noi am pornit de la o execuție realistă, inclusiv în sectorul irigațiilor, și, dacă această sumă pe care am pus-o va fi utilizată, vom căuta resurse, în funcție de disponibilitățile pe care le vom avea la rectificările bugetare, pentru a pune mai mult. Dar mi se pare important să începem proiectele.

Există, într-adevăr, un proiect de lege privind irigațiile, care prevedea și o sumă de bani în primul an, dar, pe de altă parte, acele proiecte trebuie să fie realizate. Ele trebuie să fie gândite, e nevoie de acele studii de fezabilitate care să ne arate când pot demara acele proiecte și în ce condiții. Suma pe care am pus-o acolo este una realistă vizavi de ceea ce credem că se poate executa, fără a considera că este o limită absolută.

Doresc, în concluzie, să mulțumesc Guvernului... să mulțumesc Parlamentului pentru modul remarcabil în care s-a mobilizat pentru analiza și dezbaterea Proiectului Legii bugetului - Legii bugetului de stat și Legii bugetului privind asigurările sociale.

Și doresc, încă o dată, să mă angajez în fața dumneavoastră că Guvernul o să implementeze acest buget în mod transparent, în mod eficient și mai ales în mod prudent, astfel încât să nu apară derapaje. Așa cum am mai spus, transparența și eficiența sunt lucruri care, din punctul nostru de vedere, sunt legate. Transparență atât pentru ca cetățenii, contribuabilii să știe pe ce se cheltuiesc banii, dar și pentru a asigura o execuție bugetară cât mai aproape de realitate.

Guvernul are, totodată, credința că, prin măsurile de reformă pe care le-am propus și pe care ne propunem să le punem în practică, există posibilitatea găsirii de resurse adiționale la buget în cursul anului. Această analiză intră în prudențialitatea pe care am vrut s-o manifestăm în pregătirea bugetului.

Pe partea de venituri, intenționăm să continuăm reforma ANAF, să îmbunătățim colectarea și mai ales să simplificăm procesul de colectare, păstrând respectul pentru cetățeni și pentru agenții economici.

Pe partea de cheltuieli, intenționăm să reducem risipa, prin transparentizarea și eficientizarea achizițiilor publice, prin reformarea și reducerea pierderilor la nivelul companiilor de stat și, totodată, prin reforma funcției publice și prin creșterea eficienței administrației publice în general.

Ne asumăm, așa cum am spus, că dacă vor exista resurse adiționale prin măsurile de reformă propuse, pe baza efectelor de rundă a doua a relaxării fiscale - e vorba aici de banii care rămân în circuitul economic privat și care ar putea genera alți bani și alte venituri bugetare neluate în calcul în buget tocmai din motive de tehnică bugetară și de prudență -, dacă aceste resurse vor exista, ele vor fi îndreptate către investiții și, poate, chiar către o reducere a deficitului prognozat pentru o reajustare structurală începând încă din 2016 către ținta MTO.

Doresc, totodată, să vă asigur că Guvernul va menține un dialog deschis cu Parlamentul, așa cum este firesc, și că va informa Parlamentul în mod proactiv referitor la execuția bugetară. Așa cum am promis la instalarea Guvernului, până la sfârșitul acestei săptămâni veți avea pe masă și propunerile privind planul de măsuri sectoriale, pe fiecare domeniu în parte, pe care Guvernul își propune să le susțină în cursul acestui an și vă propun, în măsura în care sunteți disponibili, să avem discuții pe marginea acestor planuri de măsuri prioritare sectoriale după întoarcerea din vacanța parlamentară, la începerea următoarei sesiuni, pentru ca miniștrii să vă poată da clarificări, explicații legate de modul cum intenționăm să aplicăm aceste măsuri prioritare pe sectoare și legătura cu bugetul pe care l-am propus.

Vă mulțumesc încă o dată pentru încrederea pe care sper s-o acordați Guvernului și cu această ocazie, prin adoptarea bugetului, și rămânem la fel de deschiși în dialogul cu Parlamentul și în asumarea responsabilității comune față de ceea ce ne-am angajat să facem în fața românilor.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru.

 
Video in format Flash/IOS Adoptarea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016. (L662/2015)

Continuăm lucrările de astăzi.

Supun votului dumneavoastră Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 în ansamblul său.

Voturi pentru? 290 de voturi pentru.

Abțineri? 2 abțineri... 3 abțineri, scuzați-mă.

Voturi împotrivă? 2... 4... 6... 8... 10... 12... 14... 15 voturi împotrivă.

Aprobat.

Dacă dorește cineva să explice votul. Nu.

Dacă ministrul muncii...

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Așa sunt procedura și cutuma parlamentară, vă rog frumos. Explicarea votului, orice parlamentar poate, două minute. Nu avem cum să încălcăm acest Regulament. (Rumoare în sală.)

Domnul deputat Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Am zis inițial să nu intervin, dar nu am cum să nu intervin, pentru că noi am votat acest buget în primul rând pentru că ceea ce ne-a interesat pe noi, ca pensiile să crească cu 5%, să se întâmple. Și se întâmplă prin acest vot.

De asemenea, nu pot să nu constat că partenerii noștri de coaliție au votat împotriva măririi, creșterii... măririi pensiilor cu 5%, cei de la ALDE. Nu înțeleg de ce, nu înțeleg nici ce înseamnă buget "varză cu carne", nu înțeleg dacă Guvernul ăsta ar fi rămas... pe acest proiect de buget tot "varză cu carne" era.

Sunt profund dezamăgit de faptul că partenerii noștri de coaliție au votat împotriva măririi pensiilor.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu. Se pregătește doamna senator Anghel.

Aveți două minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am constatat, cu neplăcută surprindere, surprinderea colegului meu antevorbitor.

Să știți că votul pe bugetul asigurărilor sociale nu poate fi disociat de votul pe bugetul în ansamblu. Bugetul în ansamblu este prost. Ne pare bine că putem majora pensiile cu 5%, ne pare bine că putem să promovăm o serie de alte măsuri cu caracter social, dar nu putem să spunem că bugetul în ansamblu e prost și un buget din cadrul lui este bun. Aceasta este semnificația votului și v-aș ruga să nu faceți extensii de interpretare nepotrivite și care nu concordă cu intenția noastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna senator, aveți cuvântul, două minute, vă rog frumos.

Explicarea votului.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Vă reamintesc, trebuie să vă referiți la bugetul asigurărilor sociale de stat.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Am înțeles că ar fi lipsă în bugetul preconizat de dumnealor de vreo 4 miliarde, de la pensii. Cu ce vă lăudați, domnilor? Unu.

Și a doua. Când rezolvăm problema? În bugetul pensiilor există și pensiile acelea speciale, care sunt ajutoare sociale. Când le vom pune separat și nu vom mânca banii pensionarilor care au contribuit? Apropo de contributivitate, domnii din dreapta.

E un buget bun, ziceți dumneavoastră?!

Păi, binele ăla să fie la dumneavoastră, nu la poporul român! (Discuții în sală.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna deputat Rovana Plumb, explicarea votului.

Doamna deputat, aveți două minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne și domni miniștri,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am venit în fața dumneavoastră pentru a vă spune că mă bucur pentru faptul că bugetul asigurărilor sociale de stat, care cuprinde atât veniturile necesare pentru creșterea punctului de pensie cu 5%, cât și bugetul asigurărilor de șomaj, care înseamnă o creștere a salariului mediu pe economie și o reducere, implicit, a șomajului în România, au fost adoptate de către Parlament.

Bugetul asigurărilor sociale de stat face obiectul unei legi separate de legea bugetului de stat și, pe cale de consecință, dat fiind faptul că Guvernul condus de domnul prim-ministru Dacian Cioloș a preluat prioritățile politice, respectiv ca cei 5 300 000 de pensionari să primească o pensie cu 5% mai mare în anul 2016, exact cum am procedat și în anul 2015, înseamnă că toate măsurile Guvernului anterior, în ceea ce privește creșterea nivelului de trai, au fost corecte și ele se regăsesc în bugetul pe care noi l-am proiectat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Am ținut să fac această precizare, spunându-vă că bugetul asigurărilor sociale de stat face obiectul unei legi separate. De aceea am și dat un vot separat.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă domnul ministru... doamna ministru al muncii dorește să ia cuvântul. Să respectăm rigoarea cutumei din ultimii ani.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Claudia-Ana Costea:

Domnule președinte...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Puteți să luați cuvântul de jos, de la... aveți cuvântul, doamna ministru.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Claudia-Ana Costea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Distinse doamne senator și deputat,

Distinși domni senatori și deputați,

Am solicitat cuvântul pentru că doresc să vă mulțumesc tuturor pentru timpul, întrebările, discuțiile pe care le-am avut pe bugetul - eu vorbesc în numele ministerului pe care-l reprezint -, bugetul Ministerului Muncii, pe de o parte, și bugetul asigurărilor sociale de stat, pe de altă parte.

În al doilea rând, vreau să vă asigur că, așa cum m-am angajat, am să vin către dumneavoastră.

Și, nu în ultimul rând, vreau să vă mulțumesc și să fac apel la înțelepciunea și experiența dumneavoastră de a sprijini în continuare demersurile ministerului pe care-l reprezint, pentru că beneficiarii acestuia nu sunt alții decât alegătorii dumneavoastră și concetățenii mei.

Am să închei dorindu-vă tuturor sărbători fericite, un an 2016 care să vă aducă sănătate, care să aducă înțelegere și unitate, care să ne facă pe toți mai buni și în care să privim cu încredere. Și să ne dați voie să putem să venim la finele mandatului în fața dumneavoastră să dăm socoteală dacă am îndeplinit sau nu obiectivele la care ne-am angajat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamna ministru.

 
Video in format Flash/IOS Adoptarea Proiectului de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2013 privind aprobarea componenței nominale a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Dați-mi voie să continui cu punctul 3, Proiectul de hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 11/2013 privind aprobarea componenței nominale a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO.

Cine este pentru? (Discuții la prezidiu.)

Voturi pentru? Vă rog frumos să ridicați mâna cine este pentru. (Discuții la prezidiu.)

281 de voturi pentru.

Abțineri? O abținere.

De la prezidiu: Două.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Două abțineri, scuzați-mă.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Adoptat.

Cu majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată.

 
Video in format Flash/IOS Notă pentru exercitarea de către senatori și deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarii generali ai Senatului și Camerei Deputaților, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: <BR>- Legea bugetului de stat pe anul 2016 - procedură de urgență; <BR>- Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 - procedură de urgență; <BR>- Lege pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor; <BR>- Lege pentru modificarea art. 45 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor; <BR>- Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia la nivel național - procedură de urgență; <BR>- Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României; <BR>- Lege pentru modificarea și completarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea și pentru modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului; <BR>- Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016 - procedură de urgență; <BR>- Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe - procedură de urgență; <BR>- Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun; <BR>- Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 și pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice - procedură de urgență.

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Ordinea de zi a fost epuizată.

Vă urez o după-amiază plăcută și o săptămână frumoasă!

Dați-mi voie să vă informez că, în conformitate cu Legea nr. 47/1992, au fost depuse la secretarii generali ai celor două Camere, pentru sesizarea Curții Constituționale de către dumneavoastră, următoarele legi:

  • Legea bugetului de stat pe anul 2016 - procedură de urgență;
  • Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 - procedură de urgență;
  • Lege pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor;
  • Lege pentru modificarea art. 45 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia la nivel național - procedură de urgență;
  • Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României;
  • Lege pentru modificarea și completarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea și pentru modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului;
  • Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016 - procedură de urgență;
  • Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe - procedură de urgență;
  • Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2015 pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996 și pentru completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice - procedură de urgență.

Termenele de sesizare sunt: cinci zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun și două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii, adică 16 decembrie.

Vă urez o după-amiază frumoasă și sărbători fericite!

Biroul permanent al Camerei Deputaților, acum.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Rotaru (de la prezidiu):

Și al Senatului.

 
Video in format Flash/IOS  

Ședința s-a încheiat la ora 13.15.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 23 iunie 2018, 22:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro