Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 22 februarie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/29-02-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-06-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 22-02-2016 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 22 februarie 2016

    Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 16,06.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul senator Ion-Simeon Purec, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte și domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, înlocuit de domnul senator Augustin-Constantin Mitu, vicepreședinte al Senatului.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, o să-i rog să-și invite colegii în sală pentru a începe ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului de astăzi.

Dragi colegi,

Vă invit să luați loc în bancă pentru a-l invita pe Președintele României în plenul Camerei Deputaților și al Senatului.

Doamnelor și domnilor,

Președintele României și prim-ministrul României.

Mulțumesc.

Vă rog frumos să luați loc.

Domnule Președinte al României,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Distinși reprezentanți ai corpului diplomatic,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschise lucrările ședinței comune de astăzi a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că din totalul celor 545 de deputați și senatori 364 și-au înregistrat prezența.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru, aprobate de către Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Vă întreb dacă sunt obiecții la cele două?

Supun votului ordinea de zi pentru ședința comună de astăzi.

Cine este pentru? Vă rog, numărați.

368 și cu patru la prezidiu, 372 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Cu o majoritate covârșitoare, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecții, comentarii? Dacă nu, vă supun votului programul de lucru.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere.

373 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Cu aceeași majoritate covârșitoare, și programul de lucru al plenului Camerelor reunite a fost aprobat.

 
Video in format Flash/IOS Mesajul Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, adresat Parlamentului.

1. La primul punct al ordinii de zi avem mesajul Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, adresat Parlamentului.

Îl invit la tribună pe domnul Președinte al României, domnul Klaus Werner Iohannis.

Domnule Președinte, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Klaus Werner Iohannis (Președintele României):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Excelențele Voastre, doamnelor și domnilor ambasadori și reprezentanți ai corpului diplomatic,

Stimați invitați,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm la debutul ultimului an de mandat pentru actualul Parlament, un an electoral. În afara competiției politice democratice, în afara emoției inerente perioadei alegerilor, anii electorali au avut în România, din păcate, și alte caracteristici și au adus un anumit tip de practici.

Apropierea campaniilor a atras adesea măsuri care să avantajeze o formațiune sau alta, politici adoptate în urma unor calcule electorale, alocări de fonduri după culoarea politică, promisiuni populiste sau nesustenabile și chiar legi niciodată aplicate.

Mărirea cu 50% a salariilor profesorilor, decisă în 2008 și niciodată aplicată sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014, care a legalizat migrația aleșilor locali, din păcate aplicată, vor rămâne, probabil, într-o nefericită istorie a măsurilor legislative cu iz electoral.

În 2016 avem și, mai ales, aveți marea șansă de a face lucrurile altfel. Nimeni nu contestă dorința legitimă a partidelor de a câștiga voturi și folosirea mijloacelor politice și instituționale de care dispun pentru a răspunde la așteptări. Ceea ce vă propun însă este un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici un an pierdut pentru marile teme de interes public, dar nici unul al măsurilor hazardate.

Vă propun un an 2016 în care competiția pentru voturi să nu excludă preocuparea pentru construcția pe termen lung, în care febra campaniilor să nu oprească dezbaterea așezată, iar subiectele spectaculoase de zi cu zi să nu elimine de pe agenda publică teme majore de interes pentru cetățeni și viața lor.

Ne aflăm într-un context în care, spre deosebire de trecut, apropierea finalului de mandat poate să însemne mai multă atenție, mai multă responsabilitate și mai multă preocupare de a asculta în mod autentic ce-și doresc concetățenii noștri.

Doamnelor și domnilor,

Pornind de la aceste premise, vă invit să asumăm împreună câteva mize majore pentru anul 2016.

Prima vizează începutul recâștigării încrederii în politică.

A doua ține de funcționarea instituțiilor într-un stat democratic.

A treia privește continuarea eforturilor în domenii în care România a făcut progrese și a câștigat respectul partenerilor externi.

Și, în fine, dar nu în ultimul rând, în zona marilor sisteme publice, vă propun să punem câteva pietre de temelie pe care să se poată construi în 2017, indiferent cine va fi la putere.

Toate acestea nu țin de voința unui singur om, ci de acțiunea comună. Atât timp cât nu punem agenda României mai presus de agenda proprie, nimeni nu va avea de câștigat pe termen lung.

Am spus la finele anului trecut că îmi doresc ca anul 2016 să fie anul în care clasa politică dă un semnal clar că a înțeles aspirațiile și așteptările societății și face un pas către înnoire în materie de atitudini, idei și oameni.

Alegerile sunt, fără îndoială, prima oportunitate, iar partidele, cele cu tradiție și experiență pe scena politică sau cele nou-apărute, sunt actorii principali la acest capitol. Atunci când vorbim de refacerea încrederii în politică, probabil cei mai mulți se gândesc, pe bună dreptate, la liste și la selecția candidaților, la niște cerințe minimale de integritate și profesionalism, la un anumit tip de atitudine așteptată din partea celor care doresc votul alegătorilor. Schimbarea despre care vorbesc vizează mai cu seamă practici și mentalități, criterii de integritate, un mod mai inteligent și mai creativ de elaborare a politicilor publice, un anumit tip de onestitate în raport cu electoratul și renunțarea la construcții legislative ad-hoc, doar pentru interese politice de moment.

Instabilitatea legislativă, în general, afectează nu doar funcționarea economiei, a societății, a marilor sisteme publice precum educația și sănătatea, ci ajunge să fie o vulnerabilitate a sistemului democratic. Cred că nimeni nu-și dorește așa ceva.

Doamnelor și domnilor,

Sunt preocupat de modul în care funcționează ansamblul acestui stat, instituțiile lui, cu atenta separare a puterilor. Dar vreau, în același timp, să transmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei funcționări haotice, dezordonate, cu alte cuvinte, a unui stat în care fiecare face ce vrea și fiecare instituție are agenda proprie.

Există o agendă națională, legată de parteneriatele strategice ale României, în special cel cu Statele Unite, de apartenență la NATO și la Uniunea Europeană, dar și de o politică de dezvoltare, de modernizare și afirmare națională în domenii de interes pentru cetățenii noștri.

Cred că este nevoie de comunicare, coordonare și colaborare la nivel instituțional pentru a urmări obiectivele naționale. Spun aceste lucruri în virtutea rolului constituțional al Președintelui, de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate.

Puterile statului nu sunt în competiție una cu alta, iar o funcționare eficientă a statului în serviciul cetățenilor presupune funcționarea fiecăreia dintre ele și încrederea cetățenilor în toate.

O guvernare nu poate fi cu adevărat performantă fără un Parlament puternic, iar justiția nu poate fi cu adevărat eficientă fără o putere legislativă pe măsură. A gândi puterile separat și a le evalua izolat este o greșeală. România trebuie să se miște înainte în ansamblul ei.

Doamnelor și domnilor,

În acest context trebuie să spun că suntem în întârziere în a da răspunsuri esențiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetățenilor, inclusiv în perspectiva anului 2018, când vom sărbători Centenarul Marii Uniri.

Ce facem cu marile sisteme publice: educație, sănătate, pensii? Ce soluții găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piața muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata, într-un viitor nu foarte îndepărtat, că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică și cum evităm un viitor probabil, în care România ar deveni lipsită de atractivitate și ca forță de muncă, și ca piață de desfacere și va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?

Anul acesta se încheie un mandat parlamentar, însă parcursul politic continuă, iar marile teme ale societății românești rămân aceleași. În lumina preocupării pentru astfel de teme, am lansat zilele trecute o amplă dezbatere națională în domeniul educației și cercetării în cadrul proiectului pe care l-am numit "România educată". Îmi doresc ca în 2016 să definim clar obiectivele naționale și direcția în care ne dorim să meargă sistemul nostru de educație.

Chiar dacă sunt poate mai puțin spectaculoase într-un an electoral, asemenea dezbateri sunt esențiale și așteptate de oameni. Dincolo de faptul că veți alege primari, că veți câștiga sau nu consilii județene, că veți alcătui liste pentru alegerile parlamentare, cred că aceste subiecte trebuie să fie pe agenda noastră, a tuturor.

Vă spun încă o dată, la fel cum am făcut mereu când m-am aflat la tribuna Parlamentului: aveți în mine un partener de dialog. Pe aceste subiecte avem datoria să construim pentru România și să generăm acord, dincolo de stânga sau dreapta, de expertiza tehnocrată sau partide.

Doamnelor și domnilor,

Cred cu tărie că o abordare consensuală și curajoasă este necesară, cu atât mai mult cu cât ne aflăm într-un context geopolitic complicat. La câteva capitole importante, 2016 trebuie să fie o continuare firească a ceea ce am construit sau consolidat în anul precedent. Dar, în același timp, avem de gestionat provocări majore.

Criza migrației, creșterea amenințării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est și însăși punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune și pentru viitorul Europei.

Pentru România, în materie de politică externă și securitate, prioritățile și obiectivele majore rămân aceleași. 2016 întrunește toate premisele pentru a însemna o creștere calitativă a Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare. În acest sens, am apreciat în mod deosebit demersul Statelor Unite de a crește semnificativ, de patru ori, bugetul destinat Inițiativei pentru Reasigurare Europeană pentru 2017.

În actualul context complicat, România este și va rămâne o ancoră de democrație, predictibilitate și stabilitate de importanță strategică la frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene. În această calitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea națională, dar și de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creșterea bugetului destinat apărării până la un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esențială în acest sens.

După pașii făcuți în 2015 și 2016 am convingerea că acest angajament se va reflecta în pregătirea bugetului pentru 2017.

Faptul că cele șase noi comandamente ale Alianței Nord-Atlantice din Europa de Est - Unitățile de Integrare a Forței NATO, cum se numesc - urmează să devină deplin operaționale în prima parte a acestui an constituie un semnal evident al relevanței acestei regiuni. Unul dintre obiectivele României în cadrul Summit-ului NATO de la Varșovia care va avea loc în vara acestui an este ca, la finalul reuniunii, NATO să confirme interesul puternic pentru Europa Centrală și de Est și în special pentru regiunea Mării Negre, ca zonă de importanță critică în ansamblul de securitate euroatlantic.

În același timp, România este decisă să participe activ nu doar la identificarea soluțiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci și la reîntărirea angajamentului și încrederii în proiectul european. România rămâne fidelă acestui proiect și angajată pentru păstrarea unității europene. Am subliniat acest lucru și cu ocazia recent încheiatului Consiliu European, în urma căruia s-a ajuns la un acord în privința relației dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană.

Este interesul nostru strategic ca România să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazate pe respectul principiilor și valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, am susținut menținerea conceptului de Uniune tot mai integrată, "ever closer union", în textul original.

În cursul negocierilor am avut o poziție fermă în ceea ce privește respectarea drepturilor cetățenilor români în Uniunea Europeană și nu am acceptat discriminarea lor în raport cu alți cetățeni ai Uniunii. Astfel, românii care lucrează în prezent în Marea Britanie nu vor fi afectați de mecanismul de salvgardare. Acest mecanism ar urma să se aplice numai pentru o categorie restrânsă de prestații sociale necontributive, specifice doar pentru Marea Britanie și numai pentru o perioadă limitată în timp, de șapte ani.

Cu privire la indexarea alocațiilor pentru copiii rămași acasă ai lucrătorilor din alte state membre ale Uniunii, decizia are, de asemenea, un caracter nediscriminatoriu. Pentru românii care lucrează în Marea Britanie și care primesc deja alocații pentru copiii rămași acasă, indexarea se va aplica doar începând cu anul 2020. Aș dori ca acordul la care am ajuns să conducă la un rezultat pozitiv la referendum, permițând astfel Marii Britanii să-și păstreze statutul de membru al Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor,

În planul politicii noastre interne, în ceea ce privește consolidarea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție, angajamentul meu, ca președinte, rămâne neschimbat și cât se poate de ferm. Determinarea pentru întărirea statului de drept vine din convingerea că o consolidare a progreselor în aceste domenii este în beneficiul cetățenilor noștri. Sunt neplăcut surprins de faptul că, în anumite spețe, încă nu s-a înțeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor justiției. Așa se face că în materie de răspuns la solicitările justiției, după câțiva pași înainte recunoscuți de toată lumea și așteptați de cetățeni, urmează unul înapoi, care pune din nou în discuție credibilitatea Parlamentului și voința unor raporturi corecte cu justiția.

România se află pe un drum ireversibil. Consolidarea statului de drept și independența justiției sunt angajamente ferme la nivelul societății și trebuie să fie reflectate și în raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, și justiție.

Anul acesta nu este unul de competiție doar pentru mediul politic, ci și un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou procuror general, expiră mandatele conducerilor Direcției Naționale Anticorupție, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și, de asemenea, se vor desfășura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

În acest context, țin să subliniez câteva aspecte.

Sper că vom avea, și în această zonă, o competiție serioasă și o dezbatere așezată, în care să primeze valoarea, performanța și onestitatea.

Cred că este important pentru soliditatea democrației românești și a statului de drept ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului și să fie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraților în propriul for de conducere și organ disciplinar.

În ceea ce privește ca președinte nu voi fi un simplu spectator în acest proces și nu mă voi limita la un rol formal. Voi acționa în virtutea atribuțiilor care-mi revin pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce privește întărirea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție este ferm continuat și că sunt respectate cerințele de profesionalism și integritate.

Doamnelor și domnilor,

Depinde de fiecare dintre noi, cei care ne manifestăm în spațiul public, indiferent de rol, felul în care arată climatul nostru politic și social, cum înțelegem să ne raportăm unii la alții și la ce nivel de conduită, limbaj și atitudine ducem dezbaterea politică.

Îmi doresc un an electoral în care comunicarea să-și păstreze decența, indiferent de cât de acerbă sau strânsă ar fi competiția politică. Nu vorbesc aici de o opțiune personală, ci sunt convins că, în acest fel, avem cu toții mai mult de câștigat.

Atunci când m-am adresat pentru prima dată acestui for, în calitate de președinte, am spus că îmi doresc să regăsim două lucruri: încrederea și răbdarea.

Nu întâmplător vreau să le reiterez astăzi. Avem șansa ca, în 2016, să le redescoperim: încrederea între cetățeni și instituțiile democratice, încrederea în capacitatea politicii de a servi interesul public, încrederea în noi înșine ca națiune și răbdarea de a nu distruge înainte de a începe și de a construi temeinic.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vreau să-i mulțumim domnului președinte Klaus Werner Iohannis pentru mesajul adresat Parlamentului României și vă propun o pauză de trei minute.

 
     

După pauză

 
     

În continuare, din prezidiu a făcut parte și domnul senator Augustin-Constantin Mitu, vicepreședinte al Senatului.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi,

Vă rog frumos să luați loc. Rog pe cei doi secretari... și domnul președinte al Senatului. Dacă nu, un vicepreședinte al Senatului.

Dragi colegi,

Vă rog frumos să luați loc în bancă pentru a continua ședința de plen reunit. Mai avem câteva puncte pe ordinea de zi.

Continuăm ședința, da?

Dragi colegi,

Vă rog frumos să luați loc în bancă pentru a continua ședința de plen. Cvorumul de ședință: 273.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Dezbateri asupra Proiectului de Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2016. (amânat)

2. Punctul 2 al ordinii de zi: Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2016.

Raportul este comun al Comisiilor economice din Senat și Cameră și Comisia pentru tehnologia informațiilor din Cameră.

Autoritatea, aveți cuvântul, Excelență.

Președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații va prezenta proiectul de Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Nazare-Eugen Țapu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2016 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Comisia economică, industrii și servicii din Senat și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, în ședința din 15 decembrie 2015, au luat în dezbatere proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2016 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Cu majoritatea de voturi a membrilor prezenți, cele două comisii au hotărât să supună plenului celor două Camere reunite aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2016 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în forma prezentată de aceasta.

Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2016: "În temeiul prevederilor art.14 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr.113/2010, cu modificările și completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. Bugetul de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pe anul 2016, finanțat integral din venituri proprii, se stabilește în sumă de 342409 mii lei venituri și 398744 mii lei cheltuieli, cu un deficit în valoare de 56335 mii lei, care se acoperă din excedentul anilor precedenți.

Art.2. Detalierea cheltuielilor pe structura clasificației bugetului de stat este prezentă în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.3. Repartizarea pe trimestre a bugetului de venituri și cheltuieli se face de către ANCOM, în conformitate cu obiectivele și sarcinile acestuia."

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi cer scuze că vă întrerup.

Eu am întrebat unde este președintele ANCOM-ului. Președintele ANCOM-ului.

Conform procedurii parlamentare, președintele ANCOM-ului prezintă proiectul de hotărâre pentru veniturile și cheltuielile pe 2016 și dumneavoastră prezentați raportul comun al comisiei.

ANCOM-ul este prezent? N-a venit.

Se amână. Nu știu unde este președintele Autorității. Este singurul care are dreptul să vorbească în Parlament.

Deci domnul președinte al ANCOM a țipat în decembrie că n-are resurse financiare și n-are buget de venituri și cheltuieli și, în februarie, când l-am invitat, Domnia Sa este ocupat.

Trecem la următorul punct.

Avem informații că o să vină un director executiv de la ANCOM. Directorul executiv nu are funcție de secretar de stat. Minimul de a vorbi și a prezenta un buget este corespunzătoare acestei funcții. Președintele Autorității are acest atribut și poate să prezinte. Când va înțelege să vină domnul președinte Marinescu, atunci aprobăm bugetul pe 2016.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind organizarea Zilei Naționale a României. (rămas pentru votul final)

Punctul 3 al ordinii de zi, Proiectul de Hotărâre privind organizarea Zilei Naționale a României.

Dacă sunt comentarii de ordin general la acest proiect?

Dacă sunt obiecții la titlul proiectului de hotărâre? Nu. Aprobat.

La preambul, obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

La articolul unic, obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Atunci am terminat dezbaterile.

Dragi colegi, îmi cer scuze că vă spun... Liderii grupurilor parlamentare, la prezidiu, vă rog frumos. (Consultări.)

Dragi colegi,

Având în vedere prevederile Regulamentului ședințelor comune, constat că nu există cvorumul de ședință de 273.

Suspend ședința.

Convoc Biroul permanent reunit miercuri, la ora 10,00, al celor două Camere pentru a stabili următoarea ședință a plenului reunit.

Vă urez o după-amiază frumoasă!

Continuăm la ora 17,00... la ora 18,00, scuzați-mă, continuăm ședința Camerei Deputaților, ora ministrului. Este invitat ministrul transporturilor.

     

Ședința s-a încheiat la ora 16,55.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 23 iunie 2018, 22:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro