Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.54/01-04-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
17-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 24-03-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2016

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,44.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Ludovic Orban, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Bună dimineața!

Începem sesiunea de declarații politice.

Astăzi fiind zi de doliu național, să transmitem condoleanțe familiilor victimelor atentatului de la Bruxelles.

 
Video in format Flash/IOS   Dragoș Gabriel Zisopol - declarație politică prilejuită de Ziua Națională a Greciei;

Dau cuvântul, în ordinea venirii, domnului deputat Gabriel Zisopol.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Pentru început, doresc să-mi manifest cu sinceritate regretul pentru cele întâmplate zilele acestea la Bruxelles și să le transmit condoleanțe familiilor îndoliate.

Doamnelor și domnilor,

În data de 25 martie, se împlinesc 195 de ani de la declanșarea Revoluției renașterii naționale a poporului grec, revoluția antiotomană desfășurată sub deviza "Libertate sau Moarte".

În acest context, cu ocazia Zilei naționale a Greciei, am deosebita onoare să vă aduc la cunoștință mesajul Excelenței Sale, domnul Grigorios Vassiloconstandakis, Ambasadorul Republicii Elene în România.

"25 martie, aniversarea Renașterii Naționale a Greciei, reprezintă o zi istorică pentru greci și pentru toți cei care i-au fost alături în lupta pentru independență.

Idealurile de libertate, democrație, cultură, independență politică, prosperitate economică, drepturi ale omului și educație sunt astăzi mai actuale ca oricând.

În acest context, Grecia și România împărtășesc aceleași principii pentru care au luptat strămoșii noștri și pentru care muncim cu toții astăzi.

Sărbătoarea Renașterii Naționale a Greciei este foarte importantă în România, pentru că Revoluția Elenă a pornit din Principatele Dunărene. Alexandru Ipsilanti și Eteria au contribuit la renașterea națiunii elene, la crearea unui stat liber și suveran. Mai mult decât atât, au muncit, au luptat și au murit pentru libertate. În acest sens, un rol hotărâtor l-a avut sprijinul diasporei elene și legăturile istorice dintre popoarele grec și român.

Astăzi în România elenismul se dezvoltă și excelează, avându-i ca exemplu pe strămoșii noștri.

Minoritatea greacă din țara dumneavoastră este o parte inseparabilă a României, integrată în viața social-politică, ce se constituie într-o punte de legătură eleno-română.

Îmi doresc ca și în viitor țările noastre să conlucreze în slujba idealurilor de libertate, iar popoarele noastre să rămână unite de trecutul comun pentru construirea unui viitor pe măsură.

Trăiască 25 Martie!"

Doamnelor și domnilor.

Recunoștința membrilor Uniunii Elene din România se îndreaptă către cei care, în Grecia și în afara ei, au suferit martiriul, dar și către cei care duc mai departe cu demnitate făclia elenismului, contribuind esențial la consolidarea democrației participative.

De la tribuna Parlamentului, le urez grecilor și filoelenilor de pretutindeni un călduros la mulți ani!

La mulți ani, Grecia!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - declarație politică cu referire la necesitatea sprijinului pentru producătorii români;

Îi dau cuvântul domnului deputat Guran, Virgil Guran.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Se dezbate, în momentul de față, Legea privind sprijinul producătorilor români și relația pe care trebuie să o aibă cu hipermarketurile.

Cred că, în sfârșit, noi, Parlamentul, începem să ne facem datoria și să judecăm cum trebuie agricultura românească.

Greșeli s-au făcut de la negocierea capitolului agricultură cu Uniunea Europeană, când n-am obținut cele mai avantajoase soluții pentru România, greșeli s-au făcut în momentul în care am permis marilor hipermarketuri să pătrundă în România și să vândă preponderent produse aduse de afară, neavând grijă de producătorii noștri, negăsind acele scheme de stat care să sprijine producătorii. Pentru că dacă ne uităm la ce se întâmplă în Uniunea Europeană, cei care lucrează în agricultură au condiții de lucru, au sprijinul statului.

Vă dau un singur exemplu. În Germania, carnea de porc, în momentul în care a existat o criză de supraproducție, odată cu interzicerea exporturilor în Rusia, statul a intervenit imediat, a subvenționat refrigerarea, iar în momentul în care s-a dat drumul din nou la vânzare, au ieșit cu niște prețuri care i-au terminat pe producătorii români.

La noi ce a făcut statul? N-a făcut nimic, i-a lăsat pe producători în bătaia vântului. Și de aceea nici măcar pentru consumul intern nu asigurăm necesarul, suntem sub 50% din necesarul... din consumul din România, importând și ajutând, de fapt, ce? Producătorii străini.

Cred că ceea ce văd că se întâmplă acum la Comisia pentru agricultură și, în general, în Parlament, în acest sens este un lucru bun. Sperăm să se ia și măsurile necesare, să terminăm cu acea idee că suntem de fapt o piață de desfacere pentru Uniunea Europeană și să transformăm, de fapt, această bogăție naturală a României, pământul, într-un producător care să aducă atât venituri statului, cât și prosperitate celor care lucrează în domeniu.

Cu câteva măsuri simple, suntem competitivi în Europa și excludem ideea unora că am fi o colonie a Uniunii Europene.

Producătorii români merită acest lucru, iar noi trebuie să fim fermi, pentru că suntem parlamentari români.

Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Ioan Sorin Roman - declarație politică intitulată Drepturi suspendate;

Îi dau cuvântul domnului deputat Ioan Sorin Roman. Se pregătește domnul deputat Daniel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Sorin Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Drepturi suspendate".

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre drepturile omului, inspirat fiind de ultimele declarații ale doamnei europarlamentar Monica Macovei și ale doamnei ministru al justiției, Raluca Prună.

Așa cum bine știți, doamna Macovei ne-a explicat recent că: "Trebuie să găsim un echilibru între respectarea drepturilor omului și reducerea criminalității. Într-o țară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin".

Deci, după ce ani de zile s-a străduit să pozeze în "Doamna de Fier" a României, urlând pe toate holurile Parlamentului European că în România nu este respectat statul de drept, că Parlamentul încalcă Constituția și dă lovituri de stat, doamna Macovei este dispusă acum să taie din drepturile și libertățile cetățenilor români. Păcat că nu a întrebat-o nimeni care drepturi consideră că ar trebui să fie suspendate, pe ce perioadă și ce trebuie să facem pentru a le redobândi. Sunt convins că avea răspunsurile pregătite.

Din fericire pentru noi, planurile doamnei Macovei nu sunt ușor de pus în practică. România este din 1994 parte la Convenția europeană pentru drepturile omului și libertăților fundamentale și se supune jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Nici nu am apucat bine să ne dezmeticim după declarația doamnei Macovei, că a simțit și doamna ministru al justiției, Raluca Prună, nevoia să comenteze acest subiect și ne-a informat că drepturile omului sunt un lux. Iar această doamnă, culmea, încă mai este ministru al justiției, pentru că domnul Cioloș nu a avut bunul-simț să o demită. Pesemne că și dânsul gândește ca doamna Prună, din moment ce această doamnă încă mai este ministru al justiției.

Recunosc că după aceste declarații monstruoase ale celor două distinse doamne, mă așteptam ca societatea civilă, în special tinerii frumoși și deștepți, să le ceară demisiile din Parlamentul European, respectiv din Guvernul României, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Drept urmare, eu, simplu parlamentar al acestei țări, membru al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților, le cer astăzi demisiile.

Vă mulțumesc.

Sorin Ioan Roman, deputat PSD.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu privire la România și Europa, din perspectiva atentatelor tragice care au avut loc în ultima perioadă;

Îl invit pe domnul deputat Daniel Gheorghe. Se pregătește domnul deputat Ion Eparu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea de astăzi vorbește despre România și Europa, din perspectiva atentatelor tragice care au avut loc în ultima perioadă.

Recent, am fost confruntați, la nivel internațional, cu un val de atentate deosebit de violente, organizate de rețelele teroriste islamiste, mai întâi în Turcia, iar acum, mai nou, la Bruxelles, în Belgia, după ce, anul trecut, Parisul a fost însângerat de aceleași rețele criminale.

Este un fenomen deosebit de complicat, un fenomen care ne duce cu gândul la un război asimetric, un război între lumea liberă și lumea închisă, dar și un război între civilizații. Din păcate, asta este și trebuie s-o recunoaștem ca atare. Sunt oameni care comit aceste gesturi, care atacă alți oameni, absolut necugetat și fără niciun pretext, pur și simplu pentru că le resping valorile, le resping ideile și refuză modul lor de viață.

Din păcate, aceste atentate ar trebui să ne pună și pe noi pe gânduri și să ne facă să regândim toată această politică în ceea ce privește migrația și gestionarea valului de migranți care afectează astăzi Europa. Eu cred că România ar trebui să renunțe definitiv la orice înseamnă cotă obligatorie în materie de migranți, să suspende pe termen nelimitat mecanismul de relocare a migranților pe teritoriul național, să renunțe la construcția de noi centre de primire a migranților, precum acel centru de la Vama Veche, despre care s-a auzit recent. Stau și mă întreb unde vor fi cazați migranții: lângă plaja de nudiști? Și bineînțeles, să filtreze într-un mod extrem orice persoană care vine din acest spațiu al Orientului Mijlociu și Orientului Apropiat, pe teritoriul României. Trebuie o filtrare mult mai strictă și trebuie renunțat la orice gând cu privire la strămutarea unor grupuri de cetățeni din acest spațiu pe teritoriul României.

De aceea, eu cred că România trebuie să se gândească, în primul rând, la ce are de făcut: își apără viața, interesele și libertatea propriilor săi cetățeni sau servește directivele trasate de doamna Merkel, domnul Juncker și ceilalți responsabili înalți ai Uniunii Europene?

Aceste atentate sunt, din păcate, rezultatul imigrației musulmane necontrolate în Europa, o imigrație pe care foarte multe state occidentale nu au reușit să o gestioneze și nu au reușit să o încadreze. Să o încadreze într-un sistem de viață occidental, într-o societate liberă în care fiecare persoană își păstrează propriile sale valori și credințe, dar aderă la un mecanism liber de gândire și de manifestare în spațiul public.

Marile orașe occidentale, precum este și cazul Bruxelles-ului, trăiesc un fenomen de ghetoizare islamistă și putem găsi acolo numeroase puncte fierbinți în care islamul politic fuzionează cu crima organizată.

Este foarte important ca noi să înțelegem că această politică multiculturalistă, care nu poate să producă decât segregări, care nu poate să ducă decât la tragedii, cât și discriminarea pozitivă a unor grupuri de cetățeni din afara spațiului european și din afara civilizației creștine trebuie să se încheie. Acesta este unul din elementele care au dus la această tragedie și nu trebuie să neglijăm realitatea.

De asemenea, valul de migranți pe care îl cunoaștem cu toții, pe lângă persoane care s-au refugiat din motive de război, pe lângă oameni cu adevărat necăjiți și pe care trebuie să-i ajutăm, și a căror viață a fost pusă în pericol de către grupări teroriste sau de către alte grupuri aflate în războaie, în afara Europei, în țări din Asia, Africa și Orient, acest val a adus cu sine jihadiști, a adus persoane certate cu legea, cât și oameni care au misiunea de a înființa rețele islamiste în Europa și de a pune în aplicare proiecte de acest tip, unele dintre ele având drept obiectiv chiar însăși atacarea valorilor fundamentale ale civilizației.

Oprirea acestui tip de migrație necontrolată în Europa și reafirmarea identității și valorilor creștine fundamentale pentru spațiul european este mai urgentă decât niciodată. Europa s-a depărtat de rădăcinile sale, s-a lepădat de Hristos, a renunțat la propriile sale principii, care au creat din civilizația europeană cea mai puternică civilizație a omenirii din ultimele două milenii, și, pur și simplu, în numele unei ideologii, își sapă propria cursă în care va cădea, va fi prinsă și îi va fi foarte greu să se ridice acestei Europe îmbătrânite, obosite și terminate de acest tip de ideologie a corectitudinii politice, a multiculturalismului și a relativismului moral și social.

De aceea, eu cred că statul român are obligația și datoria față de cetățenii săi să nu preia acest model eșuat al multiculturalismului, și să nu încerce să creeze în România anumite falii civilizaționale care, în timp, nu pot duce decât la dezastre. Imigranții trebuie filtrați, trebuie integrați și trebuie să se supună regulilor fundamentale de conduită dintr-o țară liberă și civilizată și din spațiul democratic european.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Ion Eparu - declarație politică cu titlul Examenul de bacalaureat, probă de maturitate?;

Și îi dau cuvântul domnului deputat Ion Eparu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mai întâi de toate, aș vrea să mă alătur și eu celor care și-au exprimat gânduri de compasiune față de victimele atentatelor de la Bruxelles și să constat că, din nefericire, cu o frecvență tot mai mare, de la Bruxelles așteptăm nu numai veștile bune, referitoare la fondurile alocate pe diverse programe României, ci, iată, așteptăm cu teamă vești legate de atentate.

Declarația mea politică de astăzi am intitulat-o "Examenul de bacalaureat, probă de maturitate?"

Stimați colegi,

Așa cum declaram în urmă cu o săptămână, sunt preocupat cu adevărat de rezultatele simulărilor, atât la evaluarea națională, cât și la bacalaureat, nu atât pentru rezultatele, ca atare, cât mai ales pentru interpretările și concluziile statistice.

Rezultatele în sine nu m-au surprins, poate că am fost doar puțin dezamăgit. Cred că, undeva, în sufletul meu, tot mai speram. Nu, nici măcar titlurile din ziare, care s-au învârtit în jurul sintagmei "dezastru la simulare" nu m-au surprins și nici cifrele seci: 38,39%, pentru elevii de clasa a XII-a și 25,76%, pentru cei de clasa a XI-a, ca procente de promovabilitate.

Am încercat să mă aplec cu mai multă atenție asupra rezultatelor din Prahova, județul din care vin, cumva interesat. În calitatea mea de cadru didactic la "UPG Ploiești", voi lucra, sper eu, cu unii dintre absolvenții de anul acesta, deci cei de clasa a XII-a și, probabil, cu cei de clasa a XI-a, anul viitor.

Mai întâi am constatat că dintre elevii care, anul trecut, fiind în clasa a XI-a, nu au promovat simularea examenului de bacalaureat, iar acum, fiind în clasa a XII-a, au promovat-o, doar 8,46% și-au schimbat atitudinea față de această simulare. Anul trecut, dintre elevii de clasa a XI-a, au promovat 30,79%, iar anul acesta, din clasa a XII-a, au promovat 39,25%. Deci a fost pentru această generație de tineri simularea bacalaureatului un test util sau nu?

Primul impuls a fost să spun că nu. Nu cred că acțiunea și-a atins scopul, acela de a-i familiariza pe tineri cu rigorile examenului. Și atunci, este sau nu este util acest test? Eu cred, finalmente, că da. Problema, în consecință, este alta: cum facem sau ce ar trebui să facem pentru ca participarea, dar și calitatea prestației tinerilor să se ridice la un nivel corespunzător?

La nivel național, rezultatul este relativ egal cu cel de anul trecut: 38,39%, față de 38,77%. În Prahova, 45,02% anul trecut, 39,25% anul acesta. Deci, la noi, în Prahova, e vorba de o scădere cu aproape 6 procente și, atenție, vorbim despre județul aflat pe locul 4 în topul național.

Cred că rezultatele de la simularea bacalaureatului prefigurează un rezultat slab la bacalaureat, în vară. Pot afirma că generația de liceeni a ratat repetiția generală pentru examenul maturității. Este nevoie de măsuri radicale, cred, și nu doar să vorbim de ele, ci să trecem la implementarea lor. Tinerii, dascălii, părinții și instituțiile - școală, inspectorat, minister -, iată patru factori care, în corelație, trebuie să ofere soluții practice pentru a crește performanța în domeniu. Cine oare îi așază la aceeași masă, astfel încât, într-un timp cât mai scurt, tinerii să stea la coadă la porțile universităților, și nu la cele ale agențiilor de șomaj?

Profesor universitar Ion Eparu, deputat în Colegiul nr. 10 de Prahova.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai - declarație politică privind importanța asumării proiectului unionist de către oamenii politici;

Îl invit pe domnul deputat Aurelian Mihai. Și se pregătește domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Apăsați, vă rog, pe...

Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

O să apăs. Spuneam...

Bună dimineața, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi.

Nu este nimic mai trist ca atunci când o națiune trăiește divizată în mai multe țări. Avem multe exemple în istorie: două Corei, două Irlande, două Românii. Istoria a trădat, de-a lungul timpului, voința unui neam și încrederea în viitorul și destinul pe care un neam binecuvântat îl merită.

Vreau să spun că pentru a face politică trebuie mult curaj. Pentru a avea încredere în viitor, cum spuneam, trebuie ca oamenii politici să-și asume un proiect, iar proiectul unionist este unul din proiectele care trebuie să aibă prioritate zero.

Acum 98 de ani, la Chișinău, o mână de oameni patrioți au avut curajul de a face pasul către Unirea cu Țara-mamă. 27 martie 1918 a rămas și va rămâne întotdeauna în istoria neamului românesc. Țara s-a reîntregit.

Nu se va întâmpla niciodată ca noi, politicienii care vrem ca România să aibă un loc acolo unde merită, între națiunile lumii, să ignorăm acest fapt istoric.

De aceea am încredere că, în viitorul Legislativ, Unirea va deveni realitate. Moldova, Basarabia, Bucovina trebuie să facă parte integrantă din corpul națiunii române, trebuie să facă parte din teritoriul unei Românii mari, așa cum o merităm cu toții.

Nu ne-am scos poporul la mezat și la masa de poker a istoriei lui Stalin. Acei oameni suferă încă, tânjesc după limba română, tânjesc după România. Ceea ce aparține astăzi Ucrainei a fost făcut un cadou. Acele daruri sunt darurile neamului românesc.

Vom spune întotdeauna, cu tot curajul, cu toată promptitudinea, așa cum trebuie să existe, acele pământuri sunt românești și vor rămâne românești. Avem datoria morală să luptăm pentru așa ceva. Avem datoria de a nu uita acele suflete care au pierit, inclusiv în Siberia, acei oameni pe care războiul și fructele războiului au făcut în așa fel încât să fie duși departe de locurile unde s-au născut.

Basarabia e România! Așa va fi pretutindeni.

Vă aștept la Chișinău, duminică, 27 martie 2016, peste câteva zile. Acolo vom cere Unirea. Este dreptul nostru.

În încheiere:

"Se urcă Basarabia pe cruce
Și cuie pentru ea se pregătesc
Și primăvara jertfe noi aduce
Și plânge iarăși neamul românesc.

Noi n-avem nici un drept la fericire,
Mereu în casă moare cineva
Și n-are țara dreptul să respire
Și nici pe-acela, simplu, de-a visa.

De-acolo unde s-a sfârșit pământul,
Vin triburi, să ne ia pământ și frați
Și-n fața lor abia rostim cuvântul
Și, prin tăcere, suntem vinovați.

Ce cale poate țara să apuce?
În tragica, neconvertita zi,
Se urcă Basarabia pe cruce
Și nu știm învierea când va fi".

Adrian Păunescu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Paul Dumbrăvanu - declarație politică privind necesitatea finanțării centrului medical pentru transplant de plămâni;

Îl invit pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu și se pregătește domnul Mihai Deaconu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Vă supun atenției o problemă foarte importantă. În prezent, în România se realizează cinci tipuri de transplant: de rinichi, inimă, ficat, pancreas și cornee. Un alt șaselea tip de transplant, extrem de important pentru pacienții din țară, este cel de plămâni, anual, în România, peste 200 de pacienți având nevoie urgentă de transplant, din cei peste 12.000 de români care suferă de o boală cronică pulmonară. Din păcate, o astfel de intervenție nu este posibilă în niciun centru medical din țară, deși pregătirea pentru o astfel de intervenție a început încă din anul 2009.

În anul 2015, Ministerul Sănătății a alocat fonduri pentru renovarea unei clădiri din cadrul Institutului "Marius Nasta", însă nu și pentru dotarea sălilor de operație. Nici până în prezent, în România anului 2016, stat membru al Uniunii Europene, nu există dotările necesare prelevării de plămâni ori transplantului de plămâni. În această situație, singura șansă a românilor ce au nevoie de transplant de plămâni rămâne o clinică din Austria.

Problema cu care pacienții din România se confruntă este una cu atât mai gravă, cu cât nu suntem membri Eurotransplant, organizația care gestionează și intermediază prelevarea și acordarea de organe în Europa. Din acest motiv, începând cu luna februarie a acestui an, operațiile de transplant de plămâni pentru pacienții din România au fost sistate, iar pacienții aflați pe listele de așteptare pentru transplant la acea clinică au fost scoși de pe liste. Nici până în acest moment situația nu a fost remediată. Am solicitat Ministerului Sănătății informații cu privire la costurile estimate pentru dotarea sălilor de operație în vederea realizării transplantului de plămâni, precum și data până la care vor fi alocate fondurile necesare realizării acestei investiții. Voi urmări cu mare atenție evoluția acestei situații.

Independent de apartenența la Eurotransplant, România are obligația de a respecta drepturile fundamentale ale cetățenilor săi. Lipsa unui centru medical adecvat prelevării de plămâni și transplantului de plămâni echivalează cu încălcarea flagrantă a dreptului la viață, integritate fizică și psihică și a dreptului la ocrotirea sănătății.

Deși salut colaborarea pe care am avut-o, de-a lungul timpului, cu Eurotransplant, cred cu tărie că un stat nu poate să se bazeze integral pe sprijinul sistemului de sănătate ori al instituțiilor altor state.

Consider că acest sprijin este mai mult decât bine-venit, în situația în care sistemul de sănătate din România nu are capacitatea de a gestiona un număr mare de cazuri ori cazuri de o complexitate sporită. Însă nu trebuie să reprezinte unica soluție a acestei țări.

Îmi doresc să fiu martorul unei reacții imediate a Ministerului Sănătății și a instituțiilor ce au atribuții în acest domeniu, în vederea găsirii unei soluții, și sper ca această soluție să nu fie doar una de moment, ci o soluție pe termen lung, care să asigure dreptul la viață și la sănătate tuturor cetățenilor României.

Vă mulțumesc.

Deputat Paul Dumbrăvanu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Mihai Deaconu - declarație politică intitulată Valea Vâlsanului - arie protejată, dar nedezvoltată!;

Îl invit pe domnul deputat Mihai Deaconu.

Se pregătește domnul deputat Radu Zlati.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Valea Vâlsanului - arie protejată, dar nedezvoltată!".

Stimați colegi,

În județul Argeș, de unde provin eu, se regăsește o rezervație naturală întinsă pe o suprafață de 10.000 ha, care a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a III-a - Zone protejate, care prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice, fiind singurul loc din lume unde supraviețuiește peștele numit asprete, ce reprezintă un relict terțiar, care este singura specie de pește ce poate fi considerată simbol național, după cum îi spune și numele științific - Romanichthys valsanicola, cu o vechime de 65 de milioane de ani.

Valea Vâlsanului, căci despre ea este vorba, este zonă protejată prin Directiva Habitate (SCI) a Uniunii Europene, pentru cele 300 de specii de plante și animale ocrotite.

Situl Valea Vâlsanului cuprinde trei zone funcționale: zona de maximă protecție, care cuprinde albia minoră a râului Vâlsan și zona Cheile Vâlsanului; zona tampon, formată din albia majoră pe o lungime de 50 km și Poienile Vâlsanului; zona economică, cu o suprafață de 8.000 ha.

Valea Vâlsanului este o zonă puternic antropizată. Zona este populată cu peste 10.000 de locuitori, concentrați mai ales în marile comune Mălureni, Mușătești și Brăduleț, iar principala sursă o reprezintă exploatările forestiere, uneori necontrolate, precum și modalitatea în care societățile din zonă înțeleg să depoziteze rumegușul. Pentru asprete, cea mai importantă specie de pește din zonă, principalul pericol îl reprezintă nerespectarea debitului de servitute de la barajul Vâlsan.

Am dorit să vă ofer aceste date exacte, preluate de pe site-ul de prezentare a zonei, tocmai pentru a vă crea o imagine de ansamblu asupra unei moșteniri naturale pe care nu reușim nici să o protejăm în totalitate, dar nici să o dezvoltăm, fiind încadrată în rețeaua de arii protejate la nivel european, Natura 2000, care a elaborat un plan de management al ariei naturale protejate, de interes comunitar, Rosci 0268 "Valea Vâlsanului".

În acest plan, pe parcursul a 61 de pagini, se prezintă situația actuală a ariei protejate, dar și o serie de măsuri pentru menținerea unui statut favorabil de conservare a speciilor și habitatelor, iar monitorizarea reprezintă o parte integrantă a planului de management al unui sit, dar și cel mai fezabil indicator al eficienței acțiunilor de management, motiv pentru care sunt evaluate adecvat toate planurile și proiectele localizate în interiorul unui sit, dar și situate în afara acestuia, dacă acestea pot avea efecte semnificative asupra sitului. Sunt acceptate de Agenția județeană pentru Protecția Mediului doar acele proiecte care, deși prezintă un risc necuantificat de efecte negative, nu au alternative și nu sunt necesare din motive de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică.

Din păcate, aceste măsuri sunt doar pe hârtie, neexistând nicio acțiune concretă desfășurată de fundația coordonatoare a proiectului, dar nici de către autoritățile administrativ-teritoriale care ar trebui să fie în mod direct interesate de dezvoltarea zonei.

Cunoscând realitatea din teren, înțeleg că agenția județeană nu a dat prea multe avize pentru proiecte în această zonă, pentru că nu există multe surse economice în comunele și satele din rezervație, drept dovadă e și faptul că, de la vărsarea Vâlsanului în Râul Argeș și până în localitatea Galeșu din comuna Brăduleț, nu există nicio pensiune turistică sau vreun alt obiectiv de importanță turistică. Cetățenii acestora nu au șanse la un trai mai bun, deoarece nici măcar din turism nu își pot asigura condiții financiare suficiente, deoarece zona nu este îngrijită conform standardelor de mediu, albia râului fiind lăsată în paragină, Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea nereușind să pună în aplicare nici până acum Proiectul de regularizare a segmentului Mălureni-Brădet de pe Râul Vâlsan.

Stimați colegi,

Trebuie să devenim cu toții, autorități publice centrale și locale, cetățeni, turiști, mult mai responsabili în protejarea mediului, dar să milităm în același timp și pentru aplicarea unor soluții comunitare concrete, astfel încât populația din zonă să fie direct implicată în activități economice menite să aducă plusvaloare turismului local și național și în activități conexe care să conducă la dezvoltarea economico-socială a zonei.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripția nr. 3, Argeș.

 
Video in format Flash/IOS   Radu Zlati - pledoarie pentru păstrarea valorilor umaniste în învățământul gimnazial;

Domnul Ludovic Orban:

Îi dau cuvântul domnului deputat Radu Zlati.

Se pregătește doamna deputat Ana Birchall.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Zlati:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

De la ultima ședință de declarații politice a dispărut dintre noi academicianul Solomon Marcus, o figură luminoasă nu doar a cercetării științifice, ci și a învățământului românesc.

Îi aduc acum și aici piosul meu omagiu și invoc numele Domniei Sale pentru a sublinia, pentru a nu știu câta oară, o slăbiciune a ministerului de resort - mă refer la Ministerul Educației Naționale.

Academicianul Solomon Marcus, într-unul dintre ultimele sale articole, pleda, el, care venea dinspre partea științelor exacte, pentru un rol mai apăsat și mai marcat al părții umaniste în învățământul gimnazial. El pleda pentru păstrarea limbii latine în curricula de gimnaziu și sublinia cu tărie că fără a implanta în tânărul care încă este în proces de formare, în viitorul cetățean, valorile umaniste, acesta nu va fi decât un zombi, bun de oferit pe tavă corporațiilor multinaționale sau întreprinzătorilor români, la rigoare.

Spun toate acestea deoarece, iată, deși au trecut două săptămâni de la termenul final pe care chiar Ministerul Educației Naționale și l-a propus, curricula pentru gimnaziu nu a fost încă dată publicității. Mă tem că acest lucru se face doar pentru a amâna un scandal, un scandal intern, pe care dispariția latinei și reducerea numărului de ore de istorie îl va produce.

Solicit încă o dată ministrului Adrian Curaj să-și respecte propriile termene pe care nimeni nu i le-a impus, ci doar Domnia Sa le-a dat publicității, astfel încât o treabă care trebuia făcută solid pentru următorii 12 ani a fost făcută pe repede înainte.

Îi solicit domnului Adrian Curaj să-și respecte cuvântul, arătând astfel, poate, că este ceea ce numele Domniei Sale îl recomandă, un om de onoare.

Vă mulțumesc.

Radu Zlati, deputat de Cluj.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Îi mulțumim domnului deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Ana Birchall - declarație politică cu tema Scăderea natalității în România - o amenințare pentru viitorul nostru ca neam.

O invit pe doamna deputat Ana Birchall.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Prizonieri ai problemelor zilnice care ne asaltează din toate părțile, uităm adesea, ca părinți sau ca oameni politici, de responsabilitățile noastre față de viitorul neamului românesc. În general căutăm să rezolvăm situațiile care se ivesc la fiecare pas și neglijăm elaborarea unor strategii pe termen mediu și lung.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre responsabilitatea noastră de a construi proiecte pe perioade mai mari de timp, mai ales în ceea ce privește o problemă sensibilă, precum scăderea alarmantă a natalității din România.

Stimate colege,

Stimați colegi,

România se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă și mai stringentă, cu repercusiuni asupra vieții economice, sociale și politice, și anume scăderea continuă și constantă a populației României. Pentru al doilea an consecutiv, în România numărul bătrânilor îl depășește pe cel al tinerilor. Conform statisticilor recente, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populația vârstnică de 65 de ani și peste 65 de ani depășind populația tânără cu vârste până în 14 ani. Procesul de îmbătrânire demografică s-a aprofundat, comparativ cu 1 ianuarie 2015, remarcându-se o scădere ușoară a ponderii persoanelor tinere, între 0 și 14 ani și o creștere de 0,4 puncte procentuale a ponderii populației vârstnice de 65 de ani și peste 65 de ani.

Toate aceste cifre ne pun în față o realitate sumbră, căreia suntem chemați să îi găsim răspunsuri cât mai rapid. Cu fiecare an care trece suntem tot mai puțini și mai bătrâni, iar această realitate ne afectează viitorul nostru ca neam. Nu putem vorbi despre dezvoltarea economică, creșterea calității vieții sau strategii de dezvoltare, dacă nu investim în forța umană, în generațiile care vin.

Întotdeauna am considerat că statul român trebuie să promoveze politici publice țintite pentru a ajuta tinerii, pentru a sprijini familia tânără la început de drum. O familie nou formată are nevoie de ajutor la început de drum pentru a sparge cercul vicios în care este prins un tânăr, în care este prinsă o familie tânără: primul loc de muncă, prima casă, primul copil. Pe lângă politicile menite să îi facă pe românii plecați în străinătate să se întoarcă acasă, tinerii noștri trebuie să fie încurajați să își întemeieze familii și să aducă pe lume copii. Este nevoie ca mamele din România să fie susținute, sprijinite și încurajate, fără teama că și-ar putea pierde locul de muncă sau că nu vor mai avea resursele necesare pentru a asigura chiar din primii ani un trai decent copiilor lor.

În acest sens, sunt o susținătoare a proiectului legislativ aflat acum în dezbatere, care propune eliminarea pragurilor limitative ale indemnizațiilor pentru mamele aflate în concediul pentru creșterea copilului, precum și eliminarea opțiunii pentru perioada în care mama stă alături de puiuțul său. Mamele trebuie să beneficieze de posibilitatea de a sta alături de copiii lor până la vârsta de doi ani și trebuie să se bucure de o indemnizație cât mai mare pentru a avea liniștea și confortul de care este nevoie pentru a se dedica educației viitorilor adulți de care depinde destinul nostru, ca națiune. Investiția în astfel de măsuri este o investiție în prezent, dar mai ales este o investiție în viitor, pentru că numai promovând politici de susținere a familiei și creând condiții pentru ca tinerii să se dezvolte la noi acasă vom avea o șansă, ca națiune.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Eu reprezint în Parlamentul României un colegiu din județul Vaslui, înzestrat cu o frumusețe aparte, cu oameni minunați, care din păcate se confruntă și cu foarte multe probleme. Mulți tineri din aceste zone au ales să plece la muncă în străinătate, lăsându-și familiile acasă, pe frumoasa Vale a Tutovei, în grija rudelor sau chiar emigrând definitiv în țările în care muncesc. În această situație, județul Vaslui, mai ales în zona sa rurală, are o populație îmbătrânită, iar din cauza lipsei forței de muncă tinere, care să lucreze de exemplu pământul, poate fi o zonă care pe viitor să fie, în continuare, condamnată la sărăcie, să fie o zonă care să aibă în continuare mari probleme. Tocmai de aceea este nevoie de politici care să sprijine familiile, să ajute tinerii să se întoarcă acasă sau să rămână aici și să își întemeieze familii în România. Fără politici de repatriere a tinerilor sau de încurajare în planning-ul familial, riscăm ca anumite zone din România să fie masiv depopulate.

Copiii reprezintă viitorul nostru. Avem nevoie de politici care să susțină o creștere a natalității în România, tocmai pentru ca resursele umane inepuizabile ale neamului românesc să continue să fie puse în valoare. Este datoria noastră să permitem ca visurile tinerilor și încrederea într-un viitor mai bun să fie posibile la noi acasă. Acestea sunt cu putință doar dacă asigurăm României o generație de mâine care să se bucure de condiții de viață decente aici, în România.

Stă în puterea noastră să construim acest "mâine" mai bun, începând cu politici pe termen mediu și lung de creștere, susținere și încurajare a familiei, de asigurare a unui loc de muncă și a unui nivel de trai decent aici, în România. Investiția în copii și în tineri reprezintă un cec în alb pentru a oferi o șansă în plus României și românilor și vă rog și pe dumneavoastră să vă alăturați demersului nostru și să susțineți această lege când va veni la votul plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Deputat Ana Birchall, Colegiul nr. 5, Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Mulțumim, doamnă deputat.

Declar închise lucrările ședinței de astăzi.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 9,30.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 19 octombrie 2018, 1:50
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro