Plen
Ședințele comune ale Camerei Deputaților și Senatului
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar > Versiunea pentru printare

Ședințele comune ale Camerei Deputaților și Senatului

Ședința a început la ora 10,10.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Laurențiu Chirvăsuță și Ion-Marcel Ciolacu, înlocuit de domnul deputat Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaților.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi,

Am avut o discuție cu liderii grupurilor parlamentare.

Vă deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Ca președinte de ședință, vă urez bine ați venit și vă informez că doar 127 de parlamentari au semnat.

Ordinea de zi și programul de lucru îl știți, 12,30-13,00 avem pauză.

Pe procedură, domnul Pâslaru, vă rog, după care domnul Nicolăescu.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu cred că astăzi este o zi importantă în activitatea noastră de parlamentari și vreau să vă spun că, în urma discuției cu ceilalți colegi, lideri ai grupurilor parlamentare, am hotărât ca legea de care se discută foarte mult în spațiul public și care este necesară pentru români, PL-x 743/2015, și anume Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, să o introducem pe ordinea de zi.

Domnule președinte, să știți că raportul este dat.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

La ce punct?

Sunt de acord. La ce punct?

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

La primul punct, domnule președinte.

Având în vedere importanța, pe primul punct, vă rog.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Punctul 3, da? PL-x?

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

PL-x 743/2015.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

PL-x 743/2015, da?

Bun. Îmi trebuie acordul tuturor liderilor. UDMR-ul? Sunteți de acord. PNL-ul? De acord. Grupul minorităților naționale? De acord. ALDE? N-avem. UNPR-ul? De acord.

Mulțumesc foarte mult.

Avem primul punct, PL-x 743/2015/2016.

Vreau să vă informez că domnul Florin Gheorghe, deputat ales în Circumscripția nr. 14, Constanța, din 4 aprilie demisionează din Grupul UNPR și activează ca parlamentar al PSD.

De asemenea, doamna Camelia Khraibani ne informează că va deveni deputat neafiliat, începând cu 22 martie 2016.

Da. Bun. Deci PL-x 743/2015.

Dacă mai aveți alte modificări, să le facem pe toate la rând? Haideți.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

De asemenea, vă rog să aducem poziția 19, pe poziția 3. Vă propun... PL-x 542. Este vorba de Statutul aleșilor locali.

Poziția 19, imediat după Legea nr. 743/2015, pe poziția 4.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pe poziția 4, poziția 19.

Alte cereri?

Domnule Nicolăescu, aveți vreo cerere?

Domnule Nicolăescu, aveți vreo cerere de modificare de pe listă?

Cine? Care? (Discuții în sală.)

Nu vă supărați, sunteți pe ordinea de zi de pe 6 aprilie 2016.

Domnule Munteanu, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Vă solicit ca Pl-x 614/2015, de la respingeri, de pe poziția 99, să fie adus la poziția 7.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

99?

Domnul Ioan Munteanu:

99... 614...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi cer scuze, trebuie să-l ducem la pozițiile...după...

Domnul Ioan Munteanu:

Poziția 99.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu pot să-l duc decât la poziția...

Domnul Ioan Munteanu:

Punerea în acord cu noile modificări privind grupa de muncă, având în vedere faptul că avem în prezent la comisie un raport de adoptare cu același conținut, pentru o lună.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Corect.

Domnul Ioan Munteanu:

Pentru o lună.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Ioan Munteanu:

Poziția 7.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar respingerile sunt de la poziția 23. Și am stabilit cu toți liderii că așa facem.

Da. Păi... și atunci?

N-am cum, doar cu acordul tuturor liderilor. Încalc cutuma.

Domnul Ioan Munteanu:

Da. Bun. Atunci, următorul, domnule președinte.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

99 la 23, dacă vreți.

Domnul Ioan Munteanu:

Da.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

99 la 23, da?

Domnul Ioan Munteanu:

Da. Spun și pe următoarea?

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Spuneți și pe următorul.

Domnul Ioan Munteanu:

PL-x 762/2015 de la poziția 13 vă solicit să-l retrimitem la comisie doar pentru o oră, pentru a face câteva corelări, pentru că se creează discriminări salariale în interiorul sistemului.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Rugămintea mea este să-l mutăm pe acesta pe poziția 3.

Domnul Ioan Munteanu:

3, da.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pe poziția 3, primul, rămâne 743 pe poziția 4, după aceea facem 542/2016 pe poziția 5, astfel încât îl retrimitem la comisie primul. Așa e cinstit.

Domnul Ioan Munteanu:

Da. Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Bun. Primul.

Intrăm în ordinea cererii.

PL-x 762/2015, de pe poziția 13 pe poziția 3.

Voturi pentru? Vă rog frumos să ridicați mâna.

Voturi pentru? Rog numărați. 135 pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Aprobat. Mutat pe poziția 3.

PL-x 743/2015, pe poziția 4.

Voturi pentru? 135.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Deputați prezenți care nu doresc să voteze? Nu sunt.

Aprobat.

PL-x 542/2016, pe poziția 5.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos să ridicați mâna.

135 pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot.

Deputați prezenți care nu doresc să voteze? Zero.

Aprobat.

Și Pl-x 614/2015, pe poziția 23 de pe poziția 99.

Voturi pentru? 135 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Deputați prezenți care nu vor să voteze? Nu sunt.

Aprobat.

Bun. Primul lucru.

PL-x 762/2015, retrimitere la comisie, termen o oră, pentru corelare cu alte legi.

Obiecții, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 135 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Deputați prezenți care nu vor voteze? Nu sunt.

Aprobat, retrimis la comisie pentru o oră.

Bun.

4. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite.

38 de amendamente admise, un amendament respins.

Inițiatorii?

Domnule deputat Zamfir, aveți cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

A trecut un an de zile de când, împreună cu dumneavoastră, 157 de colegi, am inițiat această lege, Legea dării în plată.

De la bun început știți că n-am gândit-o ca o lege împotriva sistemului bancar, ci, din contră, s-a voit și va fi o lege care va aduce un echilibru în raporturile dintre clienți și bancă.

N-am gândit-o de la început ca fiind o lege de protecție socială pentru anumite categorii defavorizate, pentru că cei care astăzi sunt în nevoie nu sunt categorii defavorizate, sunt oameni activi, sunt oameni care au poate două, trei locuri de muncă, dar care, din cauza clauzelor abuzive, nu-și mai pot plăti ratele la bancă.

Și am să vă dau un exemplu.

Uitați, Ministerul de Interne. În Ministerul de Interne peste 90% din cei care au astăzi credite la bancă au rata cel puțin egală cu salariul. Or, oamenii ăștia nu sunt categorii defavorizate.

Ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui, Legea dării în plată a suferit, față de varianta votată în noiembrie anul trecut, câteva modificări importante. Președintele ne-a cerut să ne exprimăm fără echivoc asupra persoanelor care beneficiază de această lege. Am făcut-o. Am stabilit, fără echivoc, că de Legea dării în plată beneficiază doar persoanele fizice care au calitatea de consumator, nu și persoanele juridice, persoanele fizice, pardon, care au luat credite în vederea derulării unor afaceri, respectiv, profesioniștii.

Deci am închis discuția, manipularea, intoxicarea permanentă, că de legea asta ar beneficia samsarii imobiliari.

De asemenea, am mai aprobat în Comisia juridică un amendament important, și anume acela că de lege vor beneficia și cei care au fost deja executați silit. Mi se pare că am luat o decizie corectă, pentru că și celor care au fost executați silit trebuie să li se pună capăt coșmarului, să nu mai fie urmăriți de recuperatori, după ce le-a fost deja executată casa, și să se sisteze poprirea pe veniturile viitoare.

S-a mai luat, de asemenea, în Comisia juridică, decizia instituirii unui plafon care, față de varianta din Senat, a crescut la 250.000 de euro.

Noi, Partidul Național Liberal, credem în continuare că stabilirea unui plafon ridică probleme de discriminare, pentru că aici nu este vorba de veniturile unei persoane, ci este vorba de o datorie, și credem că nu pot fi discriminate persoane din țara asta, în funcție de datoria pe care o au la bancă.

Dar, pe de altă parte, trebuie să recunosc că și poziția colegilor de la PSD a fost una corectă, și anume faptul că este un program guvernamental. Guvernul României stabilește condițiile de creditare, Guvernul României stabilește plafoanele pe care să le aloce creditelor "Prima casă". Mai mult decât atât, având în vedere că, la începutul anului, doamna ministru de finanțe și-a exprimat scepticismul în legătură cu Programul "Prima casă", am decis împreună să lăsăm în sarcina Guvernului această chestiune, să nu se spună, cum s-a spus în toată această perioadă, că din cauza Legii dării în plată se poate sista Programul "Prima casă".

Ei bine, Programul "Prima casă" continuă, dar, dragi colegi, vreau să vă spun că trebuie să ne gândim foarte serios, să găsim o soluție și pentru cei care au contractat credite prin Programul "Prima casă", pentru că, așa cum știți bine, în situația în care ei nu pot plăti, pe lângă faptul că-și vor pierde casa, statul român se va îndrepta împotriva lor pentru a-și recupera ceea ce a plătit statul băncii, prin ANAF, și-i va urmări probabil tot restul vieții, și atunci vom avea într-adevăr o categorie discriminată, și, până la urmă, dintr-un avantaj, care era acel avans mic, să se transforme într-un coșmar, în situația în care nu pot plăti rate la bancă. Ca atare, cred că trebuie să intervenim rapid cu un proiect de lege, să găsim o soluție și pentru cei cu "Prima casă".

În final, vreau să vă spun, dragi colegi, că soluția adoptată de Comisia juridică este una bună, scoatem o lege bună de care să beneficieze majoritatea covârșitoare a celor care au credite la bancă, peste 95% beneficiază de ea, și vă rog, dragi colegi, să votați această lege așa cum a ieșit ea din Comisia juridică, pentru că trebuie să punem capăt odată așteptării oamenilor care își duc cu greu aceste împrumuturi și, odată cu asta, să dăm șansa la o viață nouă acestor oameni, o viață fără datorii, fără presiunea datoriilor la bancă.

Mulțumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Neacșu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacșu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Chinurile facerii, din păcate, au fost destul de lungi pentru acest proces legislativ, dar bine că, până la urmă, lucrurile s-au finalizat cu bine. Ne aflăm astăzi în fața unuia dintre cele mai importante demersuri pe care actualul Parlament le are în față și aș vrea să reafirm de la această tribună cele câteva principii extrem de importante care au făcut ca, de la bun început, Partidul Social Democrat să se poziționeze de partea acestei legi, care, așa cum amintea și antevorbitorul meu, principalul inițiator al legii, fac să așeze pe poziții oarecum egale clienții băncilor și sistemul bancar, acele principii de la care n-am abdicat, pe care le-am spus la bun început, și acum, în solicitarea de reexaminare, am ținut ca ele să fie prezente în corpul legii și sunt în forma finală, sunt, așa cum le-am amintit de fiecare dată, următoarele.

În primul rând, prin această lege să nu aibă de suferit Programul guvernamental "Prima casă". Este un program de care beneficiază foarte mulți români, în mod deosebit tineri, unii dintre ei cu venituri poate nu suficient de mari pentru a putea să susțină un credit mai important. Din aceste considerente a apărut și acea necesitate de a reduce sau de a stabili un plafon. Nu sunt foarte tare de acord cu afirmația că plafonul este discriminatoriu, un plafon de 250.000 reprezintă cam majoritatea cazurilor care ar putea să subscrie sau să se circumscrie unei caracteristici sociale și cu atât mai mult, din cunoștințele noastre, inclusiv în alte state europene, plafonul este menținut într-o astfel de lege care a reglementat raporturi corecte și principiale între bănci și clienții lor.

Deci a doua idee pe care am spus-o a fost aceasta a stabilirii unui plafon.

A treia componentă a fost ca acest program să se aplice numai acelor imobile care au caracter de locuință și sunt folosite pentru a se locui în ele și pentru o singură locuință, nu pentru mai multe.

Sunt patru principii extrem de importante. Le-am enunțat de la bun început. Am spus că, în măsura în care acestea se vor regăsi în corpul final al legii, vom susține fără niciun fel de altă condiție proiectul legislativ. E adevărat că în ședința Comisiei juridice au apărut și o serie de alte amendamente care, într-un fel sau altul, fac și mai fezabil acest proiect legislativ, care corespund sau l-au făcut să corespundă și mai mult necesităților care vin din piața imobiliară, dar evident că nu din piața imobiliară unde acționează așa-numiții rechini imobiliari, ci din piața imobiliară unde cetățenii români, de regulă cu venituri nu foarte ridicate, erau până în momentul acesta sau până la apariția acestei legi subjugați de niște practici bancare, care nu erau de fiecare dată sau aproape întotdeauna ele erau defavorabile.

Din toate aceste considerente, evident că vom vota acest proiect legislativ. Este o inițiativă la care au raliat de la bun început o bună parte dintre colegii noștri, parlamentari din tot spectrul politic, dar și foarte mulți membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, iar aceste idei au fost de fiecare dată enunțate și discutate în forurile noastre politice. Cred că primul politician, după ce proiectul legislativ a fost retrimis pentru a fi reexaminat de Președintele României, care s-a referit și a enunțat în mod foarte clar aceste patru principii pe care și eu le-am enunțat aici, a fost președintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea.

Vom susține, ca partid politic și ca unul dintre grupurile parlamentare, acest proiect legislativ, și-l vom vota.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O secundă, o secundă, n-am ajuns la dezbateri.

Atunci vă dau cuvântul.

Inițiatorii. Sunteți inițiator? Vă rog frumos.

Toți inițiatorii au dreptul. Sunteți, vă rog frumos, vreo 157.

Deci, aveți cuvântul, n-avem nicio problemă, dacă vreți să treacă legea în această săptămână, dacă nu, aveți cuvântul fiecare câte 5 minute.

Din partea mea, toată deschiderea.

Ieri nu doreați s-o punem pe ordinea de zi, iar astăzi văd că aveți deschidere.

Vă rog frumos.

Domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Zisopol, inițiatori.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Dacă ați comenta mai puțin, ați face mai bine și ați face efectiv ...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din păcate, spun adevărul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

...exercițiul de conducere al Camerei Deputaților. Atât și nimic mai mult.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Să ne întoarcem la chestiune, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Voiam să spun următoarele lucruri.

Astăzi suntem la adoptarea, după reexaminarea solicitată de Președintele României, a uneia dintre, probabil, cele mai așteptate legi de societatea românească.

Vreau să vă aduc aminte că inițiatorii acestui proiect de lege au plecat de la ceea ce societatea românească aștepta de la parlamentari și poate că ar trebui, în sfârșit, să subliniem faptul că facem o lege cerută de cetățeni.

În al doilea rând, reexaminarea a adus din nou în discuția Parlamentului modul în care se creează echilibrul între diverse puteri ale statului, între diverse instituții.

Cred că formula găsită, care este propusă Parlamentului spre adoptare, este formula care creează în sfârșit echilibrul între cetățean, în calitatea lui de împrumutat, și sistemul bancar, în calitatea lui de finanțator al multor activități din societatea românească.

Este probabil, de asemenea, un lucru important în care cetățeanul iese în față, cetățeanul este respectat, cetățeanul este tratat cu demnitate. Împărțirea riscului între cele două categorii de participanți la activitatea economică din România și socială este premieră, cred, în acest moment.

În consecință, cred că noi, Parlamentul, trebuie să ne asumăm faptul că astăzi dăm un vot pe o lege care va aduce probabil mai mult bine în viața unor oameni, dar, în același timp, ne va obliga în viitor să ținem cont să mergem pe acest drum.

Evident că Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege, în forma în care o regăsim acum, și mulțumim întregului Parlament pentru votul pe care-l va da pe acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Sunt unul dintre coinițiatorii acestui proiect legislativ și sunt încântat să mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a spune încă o dată ce importanță are acest proiect pentru țara noastră, și nu numai.

Sigur că aduce în centrul atenției, încă o dată, în plus, acest proiect administrativ și nu numai legislativ aduce în centrul atenției o problemă fundamentală. Este vorba de coeziunea socială, un pilon fundamental al Europei de care, din păcate, cu toții din când în când uităm.

Europa s-a transformat într-o Europă a banului, dar elementul fundamental nu a fost și nu va fi niciodată acesta.

Principiul fundamental a fost coeziunea socială. Acesta este principiul pe care s-a bazat și se bazează acest proiect legislativ, să fim aproape de oameni, să fim aproape de cei care ne-au votat.

Înainte de tot și de toate vreau să mulțumesc comisiei de specialitate și tuturor celor care au făcut posibil să ajungem în această fază, să fim aproape de a vota un proiect care, așa cum îmi place mie să spun, va aduce cu siguranță valoare adăugată României.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Comisia. Domnul Ciprian Nica.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Dau citire raportului.

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, pe fond, cu cererea de reexaminare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cerere formulată de președintele României.

Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 2573 din 15 martie 2016 menționează că susține adoptarea legii, sub rezerva însușirii propunerilor și a observațiilor transmise.

Procedura legislativă asupra prezentei legi a parcurs următoarele etape. Senatul a aprobat, în calitate de primă Cameră, în ședința din 26 octombrie 2015, iar Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în ședința din 25 noiembrie 2015.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, președintele României a retransmis Legea privind darea în plată unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, Parlamentului României, la data de 31 decembrie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a analizat în ședința din 29 februarie Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile, în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, ca urmare a cererii de reexaminare a președintelui României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea procedurii legale potrivit căreia debitorul (consumatorul), aflat în imposibilitatea de a achita împrumutul acordat pe baza unui contract de credit să poată preda creditorului imobilului ipotecat, aflat în proprietatea sa, în vederea stingerii obligațiilor asumate.

Prin cererea de reexaminare, Președintele României apreciază că "darea în plată trebuie legiferată astfel încât comportamentele economice în relațiile dintre creditori și debitori să fie ghidate de principiul responsabilității în privința drepturilor și obligațiilor lor legitime".

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii comisiei au examinat în ședințele din 31 martie și 5 aprilie cererea de reexaminare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, documentele care o însoțesc, forma adoptată de Senat.

La ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți, conform listei, 25 de deputați, din totalul de 25 de membri, participând și inițiatorul principal, domnul deputat Daniel Zamfir, legea fiind semnată, în calitate de inițiator, de 157 de membri ai Parlamentului României.

În calitate de invitați au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Băncii Naționale a României, ai Asociației Române a Băncilor, ai Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, ai Consiliilor Patronatelor Bancare din România, ai Consiliului Investitorilor Străini și ai Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților admiterea cererii de reexaminare și adoptarea Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

Anexa nr. 2 cuprinde un amendament respins.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule președinte,

Vă rog să-mi dați voie să spun și eu în 30 de secunde câteva cuvinte, în calitate de coinițiator al legii.

Mulțumesc pe această cale tuturor colegilor din tot eșichierul politic. S-a muncit foarte mult, s-a analizat cu atenție cererea de reexaminare a președintelui României, s-au repus anumite aspecte, din punct de vedere juridic, s-a stabilit regimul juridic al creditelor acordate, cele care intră sub incidența acestei legi.

S-a stabilit un plafon de până la 250.000 de euro. Programul guvernamental "Prima casă" a fost scos de sub incidența acestei legi. De asemenea, au mai fost reglate și alte aspecte.

Dacă reușim să reintroducem, și ieri am dat termen Guvernului ca până la data de 31 martie să emită normele tehnice de punere în aplicare a Legii insolvenței persoanelor fizice, considerăm că am făcut un pas mare cu această lege, cu Legea insolvenței persoanelor fizice, să ajutăm persoanele, oamenii, în general, care au credite și. la un moment dat, nu mai pot face față acestora.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Cine vrea să intervină?

Domnul deputat Máté András, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să fiu foarte scurt. Așa cum am susținut în comisie, vom susține și în plen acest proiect de lege, dar rezolvăm doar o parte a acestor situații nefericite. UDMR-ul, pe lângă faptul că este coinițiator, a mai depus și un alt proiect de lege care se referă la acele credite care nu au drept ipotecă un imobil și sunt luate în franci elvețieni. Să ne grăbim să accelerăm și acea lege, pentru că rezolvăm o altă situație, a creditelor care au fost luate nu pentru a cumpăra un imobil, ci pentru alte situații. Și datorită acestui curs nefericit dintre leu și francul elvețian au ajuns alți oameni în situații nefericite.

Susținem acest proiect de lege și ne bucurăm dacă trece cât mai repede.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Viorel Ștefan. Să-i mai dăm și Cezarului ce-i al Cezarului!

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reiterez ce-a spus și domnul deputat Neacșu: grupul nostru va vota raportul comisiei pe marginea cererii de reexaminare. Dar aș vrea să mai aduc în fața dumneavoastră câteva explicații, apreciez eu, foarte necesare.

La întrebarea dacă se justifică faptul că Președintele a trimis legea spre o nouă examinare, răspunsul meu este da. Este bine că s-a întâmplat acest lucru, pentru că în forma inițială exista riscul ca această lege să producă efecte nedorite în societatea românească, mai ales în sistemul bancar.

Soluția care s-a identificat cu contribuția tuturor grupurilor politice și se regăsește în raportul Comisiei juridice este una corectă, deși citeam și în această dimineață comentarii de presă care atrăgeau atenția asupra legalității, constituționalității, oportunității, inducerii de riscuri în sistemul bancar și așa mai departe. Și aș vrea să clarificăm aceste lucruri.

Este constituțională intervenția prin lege în legătură cu derularea unor contracte de credite? Unii spun că nu. Eu cred că este constituțional. Pentru că, atâta timp - și afirmația mea se bazează pe jurisprudența Curții Constituționale care, printr-o decizie mai veche, cred că din 2013, Decizia nr. 330 - statuează că atâta timp cât legea nu schimbă starea de fapte, de lucruri din trecut, ci doar impune modificarea acestora în viitor, ea nu produce efecte retroactive. Deci din punctul ăsta de vedere este constituțională.

Este constituțional faptul că s-a introdus un plafon, în limita căruia operează aceste prevederi legale? Răspunsul meu este: constituțional. Și, în susținerea acestei afirmații, vă reamintesc că atunci când vorbim de depozitele bancare există un astfel de plafon. Statul garantează depozitele bancare până la limita a 100.000 de euro și acest lucru nu e numai în România, ci este în tot spațiul european.

Mai mult decât atât, vă reamintesc că există o directivă europeană din 2008 care se referă la creditele de consum și care, de asemenea, stabilește că această directivă operează în limita creditelor angajate între 200 de euro până la maximum 75.000 de euro. Deci iată că în materie există o practică de a stabili plafoane care să limiteze efectele pe care le pot produce astfel de reglementări.

Este oportun, este legal să se intervină prin lege? De asemenea, răspunsul meu este: da. Și vă reamintesc că noi ne aflăm în următoarea situație: echilibrul contractual dintre consumatori și instituțiile de credit este evident debalansat. Față de situația anilor 2007, 2008, când s-au semnat aceste contracte de credite, și când sarcinile în contul împrumutaților, al consumatorilor, erau suportabile de către aceștia, au devenit între timp excesiv de mari. Contractele nu mai pot continua în această situație. Sunt excesiv de oneroase. Chiar și în Codul civil există reglementare în materie. Este reglementarea principiului impreviziunii contractuale care spune că dacă una dintre părți nu mai poate onora sarcinile contractuale, devenind excesiv de împovărătoare, se poate adresa instanței care are capacitatea să modifice contractul, prin decizia instanței, reechilibrând balanța între cele două părți sau chiar poate să și desființeze contractul. Aceasta este soluția când vorbim de cazuri individuale.

Dar, s-a născut întrebarea: ce facem atunci când ne aflăm în fața a sute de mii de cazuri, când fenomenul devine unul social? Nu cumva se naște obligativitatea statului de a interveni prin lege? Nu cumva Constituția ne obligă chiar să intervenim de această manieră? Răspunsul meu este: da.

Deci celor care cred că există vulnerabilități din punct de vedere al constituționalității acestei reglementări, eu vreau să-i asigur că nu există niciun risc. Și dacă în derulare cineva va ataca la Curtea Constituțională, probabil ceea ce v-am spus eu acum se va confirma că este adevărat.

O altă temă interesantă: s-a făcut afirmația că adoptarea legii în această formă induce risc sistemic în sistemul bancar. Haideți să vedem. La dezbaterile la Comisia juridică, reprezentanții Băncii Naționale au venit și au făcut un calcul de impact din care rezultă că aplicarea legii în această formă pe care o adoptăm noi astăzi, presupune o pierdere pentru instituțiile de credit de 2,8 miliarde de euro. Calculul, la prima citire, este corect, numai că el are în vedere valori nominale ale acestor creanțe. În realitate, statistica ne arată că instituțiile de credite, după ce valorifică ipotecile, respectiv în această lege se va face dare în plată, deci valorificare de ipotecă de către bancă, diferența de creanță pe care o cesionează firmelor de executare se transferă la o valoare între 2 și 4% din valoarea nominală.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte...

Domnul Ștefan Viorel:

Acceptând această realitate...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte, vă rog frumos să finalizați.

Domnul Ștefan Viorel:

O să finalizez, dar cred că este foarte important, pentru că nu aș vrea să se rețină că noi inducem risc în sistemul bancar, adoptând această lege. Nu! Impactul calculat, având în vedere statistica ultimilor ani, ne arată că nu poate fi mai mare acest impact de 120 de milioane. Deci nici această afirmație nu are susținere.

De aceea, stimați colegi, eu mă bucur că există unanimitate în Parlament pe acest raport al Comisiei juridice și vă asigur că nu greșim dacă îl votăm și sperăm că efectele vor fi cele dorite.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Alte intervenții. Vă rog frumos.

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi, pentru prima dată, putem să constatăm că, de fapt, avem două părți contractante care niciodată n-a vrut să-și asume niciun fel de risc. Unul este vânzător de bani, care este banca, și unul este cumpărător - cetățeanul. Niciodată nu s-a avut în vedere că într-un asemenea contract există riscuri, există evicțiuni - că sunt totale, că sunt parțiale, n-are importanță. Așa cum spunea colegul Ștefan, da, vorbim de contractele de credit. Este adevărat, numai trebuie să le nuanțăm, și am constatat la Comisia juridică, după întrebările pe care le-am avut cu reprezentanții băncilor, că, de fapt, toate contractele de credit au fost semnate după ce-au fost semnate și înregistrate contractele de garanție imobiliară. Per a contrario, de fapt contractul de credit este accesoriul contractului de garanție imobiliară și abia atunci ambele, într-o formă autentică, ar fi fost duse la Cartea funciară, pentru publicitatea imobiliară.

De aceea, astăzi, și grupul nostru va vota, așa cum am făcut de la început, și era firesc și normal ca președintele s-o trimită înapoi, să constate două părți: un vânzător de bani și un cumpărător.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Doamnă deputat.

Doamna Cornelia Negruț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vorba românească "Măsoară de două ori și taie o dată" se potrivește cel mai bine acestui proiect legislativ.

Grupul parlamentar al ALDE va vota acest proiect legislativ, o lege bună care ia în calcul și poziția Băncii Naționale Române, și poziția deponenților, și poziția specialiștilor în finanțe.

Vorbim aici despre o lege bună pentru toți românii. Una din grijile noastre ține și de tinerii care vor să achiziționeze o locuință - și aici vorbim despre Programul "Prima casă" -, un program eficient, lansat în ultimii ani.

De asemenea, mai avem pe rol o propunere legislativă referitoare la conversia contractelor de împrumut în monedă străină. Sperăm ca și aceste două proiecte să vină în discuțiile noastre, ale Camerei Deputaților, în curând.

Mi-am adus aminte de ceea ce spunea Guvernatorul Băncii Naționale a României, la întâlnirea pe care a avut-o cu membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, că orice credit are două părți bune: una fericită, atunci când îl ridici, și una mai puțin fericită și tristă, atunci când trebuie să-l dai înapoi. Aici ne abținem și continuăm să ne gândim că, totuși, am găsit o soluție fericită din acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Nu mai sunt intervenții.

Intrăm pe amendamente.

Primul amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 2-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 3-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 4-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 5-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 6-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 7-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 8-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 9-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 10-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 11-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 12-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 13-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 14-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 15-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 16-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 17-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 18-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 19-lea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

20. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

21. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

22. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

23. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

24. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

25. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

26. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

27. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

28. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

29. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

30. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

31. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

32. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

33. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

34. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

35. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

36. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

37. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Și ultimul amendament al comisiei, 38. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Vă amintesc că are caracter ordinar.

5. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 22 din 20 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016.

Inițiatorii? Nu doresc.

Din partea comisiilor, juridică și administrație?

Domnule Nistor, vă rog frumos, aveți cuvântul.

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mult calm...

Notă asupra reexaminării Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

În conformitate cu prevederile art.134 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 22 din 20 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016, trimisă cu adresa PL-x 542 din 7 martie 2016.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituția României, republicată, și ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 983 din 18 septembrie 2015, a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, în vederea acordării unei indemnizații pentru limită de vârstă primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene care îndeplinesc vârsta standard de pensionare.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat negativ propunerea legislativă.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil această inițiativă legislativă.

La data de 11 noiembrie 2015, plenul Camerei Deputaților a adoptat propunerea legislativă, ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, potrivit art. 75 alin. (2), teza a II-a din Constituția României, republicată, și a fost înaintată la Senat.

La data de 21 decembrie 2015 Senatul a adoptat propunerea legislativă.

La data de 28 decembrie 2015 Guvernul României a făcut sesizare de neconstituționalitate.

La data de 29 decembrie 2015 legea adoptată este trimisă la promulgare Președintelui României.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 22 din 20 februarie 2016, a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale.

Curtea Constituțională a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condițiile de claritate, precizie și previzibilitate cu privire la natura juridică a indemnizației pentru limită de vârstă, sfera beneficiarilor și modul de stabilire și calcul al indemnizației.

De asemenea, legea este contrară prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și prevederilor art. 138 alin. (5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleșii locali, iar, pe de altă parte, stabilește cheltuieli bugetare fără stabilirea surselor de finanțare reale, contrar cerințelor de certitudine și previzibilitate bugetară inerente conținutului normativ al textului constituțional antereferit.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiilor au examinat inițiativa legislativă mai sus menționată, precum și forma adoptată de Senat, sesizarea de neconstituționalitate formulată de Guvernul României și Decizia Curții Constituționale nr. 22 din 20 februarie 2016, în ședințe separate.

Având în vedere cele prezentate, în urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu amendamentele admise și un amendament respins, prezentate în anexele la raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Dezbateri.

Domnul Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Național Liberal își menține poziția de a nu sprijini adoptarea acestei legi, deoarece reglementarea are în continuare, din punctul nostru de vedere, caracter neconstituțional.

În forma rezultată după reexaminare, legea încalcă paragraful 52 din motivarea Curții Constituționale, cuprinsă în Decizia nr. 22/2016. În această decizie Curtea arată, citez: "Astfel, raportând considerentele de principiu enunțate la dispozițiile normative criticate, Curtea Constituțională constată că, prin acordarea acestei indemnizații numai unor aleși locali, respectiv primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene, legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) din Constituție, stabilind un tratament juridic diferențiat în cadrul aceleiași subcategorii juridice."

În contradicție cu aceste dispoziții obligatorii, erga omnes, de la momentul publicării în Monitorul Oficial, respectiv data de 2 martie 2016, textul modificat prin reexaminare este în continuare neconstituțional, deoarece nu specifică în mod clar, exhaustiv, aria de cuprindere a sintagmei "aleși locali", așa cum a fost ea circumstanțiată de Curtea Constituțională, prin mai multe decizii - a se vedea inclusiv Decizia nr. 449/2015 - și este menținută în lege, prin enumerare, ca beneficiară subcategoria de aleși locali, formată din viceprimari, primari, președinte de consiliu județean și vicepreședinte de consiliu județean.

Un alt motiv: în privința procedurii de reexaminare, considerăm că aceasta este neconstituțională, deoarece punerea în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 22/2016 a Proiectului de Lege nr. 542/2015/2016 înseamnă respingerea legii, aceasta fiind declarată în integralitatea sa neconstituțională. În acest sens, Curtea arată, citez: "Admite obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că dispozițiile Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Definitivă și general-obligatorie".

Prin urmare, soluția corectă, din perspectiva Regulamentelor Senatului și al Camerei Deputaților, cât și a Legii nr. 24/2000 privind tehnica normativă, era întocmirea unui raport de respingere pentru Proiectul de Lege nr. 542/2015/2016 și, eventual, redactarea unei noi inițiative legislative care să cuprindă, din punctul nostru de vedere, ca obiect de reglementare modificarea cuantumului indemnizațiilor acordate aleșilor locali aflați în exercitarea mandatului, ca soluție pentru rezolvarea problemei pusă în discuție de proiectul declarat neconstituțional.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnule Iordache, vă rog frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin modificările care s-au făcut la acest proiect de lege noi considerăm că s-a răspuns criticilor și deciziei Curții Constituționale. Și vă spun foarte clar: am definit foarte clar cui se adresează acest proiect de lege, deci am definit că se adresează primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene, exceptând consilierii locali și consilierii județeni. Așa a hotărât Parlamentul.

Doi. Prin modificarea pe care am băgat-o în lege că intrarea în vigoare este cu 1 ianuarie 2017, practic am eliminat critica de neconstituționalitate că nu erau prevăzute fonduri în buget. În aceste condiții, ținând cont că bugetul se adoptă înainte de 1 ianuarie 2017, Parlamentul de la acel moment va ține cont și de observațiile și de prevederile care trebuie pentru fiecare autoritate locală, consiliu local sau consiliu județean, să-și plătească un ales local sau maximum doi.

Trei. Din punctul nostru de vedere este discriminatoriu. Le cerem acestor oameni performanță. Le cerem acestor oameni și considerăm că actualul guvern tehnocrat vine și pune în concordanță cu promisiunile care s-au făcut că vom da salarii la primari, la viceprimari, la președinții de consilii județene, niște salarii decente. Cum pot acești oameni, atâta timp cât nu le dăm aceste indemnizații, să le cerem să facă performanță, să atragă fonduri europene, să se ocupe de buna gestionare a localităților sau a județelor respective?

De aceea, noi considerăm că o astfel de lege este necesară, iar prin modificările care s-au făcut la Comisia pentru administrație și la Comisia juridică, prevederile neconstituționale au fost eliminate și legea este constituțională și poate merge la Senat, care este for decizional.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte intervenții?

Domnul Victor Paul Dobre. După care domnul Iane.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Distinsul antevorbitor, domnul vicepreședinte Iordache, care este și jurist, a vorbit despre altceva. Noi nu am pus în discuție necesitatea legii. Noi am pus în discuție o situație care s-a creat și noi nu respectăm în momentul de față procedura constituțională. Și domnul Iordache știe foarte bine acest lucru. Dacă avea să dea explicații, să ne explice de ce trecerea pe lângă decizia Curții Constituționale, care este fermă, propune această lege? Asta trebuie să ne explice. Nu ceea ce se întâmplă mai departe. Domnul Iordache să răspundă la obiect.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat Iane, vă rog frumos.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu sunt aici să apăr oameni, sunt aici să apăr principii.

Așa cum am spus, această lege este necesară, așa cum au spus și antevorbitorii de la această tribună, care nu au negat necesitatea acestei legi, atâta timp cât există aceste restricții în ceea ce privește ocuparea acestor funcții, acești oameni care nu pot să facă niciun fel de alte activități, să aibă niciun fel de alte venituri, și totuși le cerem performanță, venim acum și ne punem după un paravan și invocăm o decizie a Curții Constituționale. Aceste elemente din decizia Curții au fost prinse în amendamentele reexaminării. Deci nu vedem motivul pentru care această lege ar trebui respinsă. Ba, din contră.

Mai acum vreo două zile, domnul premier venea aici și ne spunea că dorește o administrație performantă și că va reforma acest sistem. Cum putem să reformăm sistemul, dacă noi nu ne asigurăm că acești oameni care au pe mână bugete, care au pe mână proiecte, care trebuie să lucreze cu bani, nu au suficiente garanții că ulterior mandatele lor ocupate acolo vor avea un trai liniștit?

Deci trebuie să facem totul, să-i asigurăm pe cei care performează în aceste funcții și care ocupă aceste funcții să poată să stea liniștiți, să nu fie pasibili și să nu fie sensibili la acte de corupție. Nu putem să avem o administrație performantă și fără corupție dacă nu dăm salarii bune celor care conduc din aceste poziții.

Deci noi vom vota în consecință pentru.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Mai sunt alte luări de cuvânt? Nu.

Păi atunci, mergem pe amendamentele admise, la Anexa nr. 1.

La primul. Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege, dragi colegi, merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter organic.

6. Proiectul de Hotărâre privind Comunicarea comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor-Revizuirea politicii europene de vecinătate JOIN (2015) 50.

Comisia?

Haideți, doamnă Birchall.

Doamnă președinte, aveți cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene și-a exprimat opinia față de JOIN 50/2015.

Am subliniat că, începând cu anul 2004, dar în special în ultimii ani, evoluțiile din estul și sudul Uniunii Europene au demonstrat că politica europeană de vecinătate nu a fost întotdeauna în măsură să reacționeze prompt și în mod adecvat la schimbările rapide și la circumstanțele dificile; își manifestă îngrijorarea față de gravitatea și caracterul excepțional al crizelor din vecinătatea frontierelor externe ale Uniunii Europene, atât în Est, cât și în Sud, exprimat prin moartea a sute de mii de oameni, în războaie, naufragii și atentate teroriste, și comisia noastră apreciază acest risc, ca pierderea de vieți să continue, ca fiind unul semnificativ.

De asemenea, am constatat că, deși NATO a trecut în urmă cu doi ani de la organizarea de pace la cea de criză, Uniunea Europeană păstrează în mod inerțial un leadership de pace, înclinat spre soluții agreate la nivelul larg al societății, pus în practică prin procese îndelungate și minuțioase, vădit inadecvat în condiții de criză majoră.

De asemenea, consideră că Uniunea Europeană nu poate și nu trebuie să răspundă la violență într-un mod primitiv, dar trebuie să-și consolideze viteza de reacție și capacitatea de intervenție, inclusiv militară, pentru a descuraja acele grupări criminale și state care au consacrat "barbaria" drept strategie politică.

De asemenea, comisia noastră recomandă Uniunii Europene să organizeze campanii de informare proporționale cu ambiția sa de actor global.

De asemenea, am observat că actuala revizuire a politicii de vecinătate reprezintă reforma cea mai cuprinzătoare a acestei politici, de la începuturile sale, dar revizuirea a redus ambiția transformatoare a Uniunii Europene.

De asemenea, ne-am exprimat îngrijorarea față de faptul că, în forma revizuită, această politică de vecinătate pare să se deplaseze mai mult către politica externă tradițională, care presupune doar cooperarea politică și economică la nivel bilateral cu țările terțe, în detrimentul promovării modelului european.

De asemenea, am considerat că România poate furniza consultanță și sprijin Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, pentru implementarea acordurilor de asociere, promovând astfel interesele Uniunii Europene pe flancul estic, concret putând oferi expertiză în special în domeniile: energetic, administrativ, bună guvernare, justiție, sistem bancar și economie.

De asemenea, în condițiile în care Federația Rusă controlează printr-o combinație de mijloace militare, politică de forță și acțiuni subversive situația din Siria și din estul Ucrainei și încearcă destabilizarea partenerilor din vecinătatea Uniunii Europene și a Uniunii însăși, am recomandat Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant să publice un raport privind obiectivele de politică externă ale Uniunii Europene, inclusiv cele ale politicii de vecinătate, care nu se pot realiza din cauza politicii Federației Ruse. Raportul ar trebui să conțină și propuneri de soluționare pentru fiecare din acțiunile ostile respective.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii, în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 31 martie 2016, în prezența a 14 dintre cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, și o supunem aprobării plenului Camerei Deputaților, așa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri?

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Ne aflăm astăzi în fața unui Proiect de Hotărâre privind Comunicarea Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate în materia Revizuirii politicii europene de vecinătate.

Comisia europeană, după o analiză pertinentă, a ajuns la o concluzie, că, după 2004, politicile de vecinătate nu au fost întotdeauna în măsură să reacționeze prompt și adecvat la schimbările rapide și la circumstanțele dificile.

Promovarea păcii, prosperității și stabilității au fost obiective asumate de Comisia Europeană, obiective care nu au fost neapărat îndeplinite în mod corespunzător.

De asemenea, considerăm că o politică de vecinătate corectă trebuie construită pe strategia de securitate globală, ținând cont că Uniunea Europeană a devenit o piață de adopție pentru populațiile unor state aflate încă în curs de dezvoltare.

Conflictele armate și situația dificilă și neclară la frontiera de Est a Uniunii Europene sunt, de asemenea, motive de îngrijorare care contribuie la revizuirea strategiei de securitate globală și, în speță, la strategia de vecinătate, la modificarea ei.

Se reîntărește faptul că rolul Uniunii Europene este acela de pacificator care să susțină cooperarea regională și dialogul permanent.

Instituția europeană atrage atenția asupra obligațiilor asumate de partenerii estici, în sensul în care s-a constatat o politică agresivă a Federației Ruse, care a avut ca scop destabilizarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei. În cazul ultimelor două state, sunt salutate progresele evidente obținute de acestea, concluzionând că Uniunea Europeană ar trebui să conceapă mecanisme eficiente de sprijinire a țărilor partenere afectate de măsuri represive, de constrângere comercială sau agresiune militară directă din partea altor state terțe.

Având în vedere cele prevăzute, noi, Grupul Social Democrat, susținem acest proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Domnul Victor Paul Dobre.

Tot la JOIN 50?

Vă rog frumos.

Domnul Victor Paul Dobre:

Partidul Național Liberal consideră necesar procesul fundamental de regândire a politicii europene de vecinătate, aceasta având nevoie de o nouă abordare, flexibilă și diferențiată, în funcție de noile provocări apărute în regiune.

Realitatea este că nevoia urgentă a Uniunii Europene, de a controla și gestiona afluxul de sute de mii de refugiați din Orientul Mijlociu, Asia și Africa, va eclipsa toate celelalte priorități în privința politicii de vecinătate.

Observăm că actuala revizuire a politicii de vecinătate a redus ambiția transformatoare a Uniunii Europene, a introdus ajustarea concepției politicii la realitățile din vecinătate și a marcat o îndepărtare de abordarea tip extindere, adoptând o abordare pragmatică, care trebuie însă făcută la un nivel credibil, dând încredere statelor membre, cu precădere celor de la frontiera estică, dar și statelor cuprinse în politica de vecinătate.

Nu putem neglija accentul pus de unele state membre pe politica de vecinătate, în contrapondere cu lipsa de susținere a perspectivei de aderare a statelor partenere din Est, care înregistrează progrese în apropierea de Uniune.

Partidul Național Liberal consideră că oferirea perspectivei de aderare a statelor asociate din Europa de Est trebuie păstrată, acest lucru influențând favorabil menținerea statelor asociate pe calea europeană. Ne referim aici la Moldova, Ucraina și Georgia, care trebuie să beneficieze în continuare de măsuri și mecanisme adecvate de sprijin, în registrul specific standardelor și valorilor Uniunii Europene.

În concluzie, stimați colegi, PNL va vota Proiectul de Hotărâre privind Comunicarea comună a Comisiei Europene, JOIN 50.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Merge la votul final.

7. Doamnă Birchall, următorul COM, 611, da?

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

... care vizează extinderea UE...

Doamna Ana Birchall:

Da.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Comisia pentru afaceri europene observă că, în pofida succesului extinderii anterioare și a accepțiunii de politică de extindere, se numără printre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene, politica de extindere, așa cum este prezentată în acest COM 611, suferă de câțiva ani de zile de o criză de credibilitate, alimentată de o succesiune de crize care se manifestă în tonuri acute.

De asemenea, Comisia noastră reamintește că a susținut în toate ocaziile că așa-numita oboseală a extinderii este o sintagmă rezultată din rațiuni mai degrabă de politică internă, neconforme cu angajamentele asumate la nivel european de către statele respective.

De asemenea, am semnalat că frustrarea statelor candidate și posibil candidate față de incapacitatea de a progresa în aderarea la Uniunea Europeană s-ar putea traduce cu ușurință în euroscepticismul deja în creștere, în sentimente antioccidentale flagrante, care ar putea fi urmate de o nouă creștere a populismului, naționalismului și fundamentalismului religios. De asemenea, pot să apară riscuri de securitate în regiune, inclusiv prin acțiuni de creștere a influenței unor state terțe.

De asemenea, comisia noastră consideră că România trebuie să rămână în dialog permanent cu statele candidate, potențial candidate și cu cele asociate și să intensifice schimbul de bune practici, pe baza experienței și expertizei dobândite pe parcursul său de aderare, în reforma unor domenii de interes pentru noua strategie de extindere.

Opinia noastră este mult mai amplă, a fost suspusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene, din data de 31 martie 2016, în prezența a 14 dintre cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate. Și o supunem plenului Camerei Deputaților, așa cum a fost redactată și adoptată de comisia noastră.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri?

Domnul Ionuț Stroe.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Este evident faptul că strategia de extindere a Uniunii Europene, în acest moment, se găsește într-un impas evident.

Problema acestei strategii sau, mai bine spus, lipsa acestei strategii nu ar fi nici măcar anunțul președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul de învestire, în care spunea că își dorește o stagnare a procesului de extindere a Uniunii Europene.

Problema care se întrevede, care este evidentă pentru toată lumea, în acest moment, e provocată de crizele și provocările prin care Uniunea Europeană trece în acest moment.

Această situație, a migrației, această situație a securizării granițelor Uniunii Europene impune pe agenda Uniunii Europene și obligă practic o reconsiderare a acestui proces de extindere, care trebuie a fi redeschis.

Acum, e adevărat că e foarte puțin probabil ca în acest mandat al președinției Comisiei Europene să existe în vreo țară, din zona celor care și-au propus acest lucru, care să și adere la Uniunea Europeană. Evident că aceste țări candidate trebuie să îndeplinească, poate mai mult ca oricând, obligațiile, condițiile, standardele europene, înainte să facă pasul către Uniunea Europeană și să facă parte, practic, din acest plan de extindere a Uniunii Europene.

Toate țările candidate, în acest moment - cele din Balcanii de Vest și Turcia - sunt puternic afectate de această criză a refugiaților. Pentru a face față acestei provocări este evident că trebuie urgent intensificată cooperarea în această regiune, pentru securizarea granițelor Uniunii Europene, pentru a neutraliza rețelele infracționale implicate în traficul de persoane, pentru a furniza asistență și expertiză europeană, pentru a identifica persoanele care au nevoie de ajutor, care sunt refugiați, care au nevoie de această protecție.

În plus, Comisia Europeană a propus ca toate țările implicate în procesul de aderare să fie incluse pe lista țărilor terțe de origine sigure. Și acesta este unul dintre multele argumente pentru care Uniunea Europeană trebuie și este obligată să-și revadă politica de extindere în acest moment.

Credem totuși că, în ciuda sforțărilor actuale, Uniunea Europeană nu poate, nu-și permite să coboare nivelul de acceptabilitate și să urgenteze acest proces de extindere sau de aderare a țărilor candidate doar sub presiunea constrângerilor actuale globale.

Standardele și obligațiile UE trebuie îndeplinite de toate aceste țări.

În orice situație, credem că este nevoie ca țările aspirante la statutul de țări membre ale UE trebuie să primească un plus de încurajare din partea Uniunii Europene. Și mă refer, în primul rând, la cele care sunt în curs de aderare, dar mai ales la cele care sunt incluse în acea listă de așteptare, extinsă, unde se regăsește și Republica Moldova, care, cu toții suntem conștienți, are nevoie mai mult ca niciodată de aceste încurajări venite din partea Uniunii Europene și a României, ca țară membră a UE.

Prin urmare, Partidul Național Liberal se pronunță în favoarea proiectului de hotărâre.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

8. Trecem la următorul COM 128, detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

Doamnă președinte, aveți cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Înainte de a prezenta și avizul motivat, și opinia, pe care sper să le adoptăm împreună, astăzi, precizez că avizul este un aviz motivat negativ, ceea ce echivalează cu un cartonaș galben, la adresa Uniunii Europene.

Și acum, privind avizul motivat, COM 128, Comisia pentru afaceri europene consideră că, în termeni reali, obiectivele propunerii de directivă nu sunt în acord cu valorile, principiile, tratatele Uniunii, precum și cu angajamentele politice majore asumate de statele membre ale Uniunii Europene pentru realizarea convergenței economice și sociale în întreaga Uniune.

Am subliniat că hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene stabilesc faptul că protecția lucrătorilor este un obiectiv imperativ de interes general care poate justifica anumite obstacole în calea furnizării de servicii, dar numai cu condiția ca acestea să fie adecvate și proporționale, pentru a asigura realizarea obiectivelor legitime urmărite.

Am considerat că temeiul juridic al propunerii, așa cum ne-a fost prezentat nouă, nu corespunde integral cu conținutul reglementării, întrucât modificările se bazează pe art. 56 și 59 din Tratat, în condițiile în care acestea vizează eliminarea restricțiilor privind libera prestare a serviciilor în cadrul Uniunii, cu privire la resortisanții statelor membre, stabiliți într-un alt stat membru, iar propunerea în sine vizează, cel puțin la nivel declarativ, protecția lucrătorilor.

Am considerat că mai întâi ar trebui să fie evaluate efectele transpunerii de către statele membre a dispozițiilor Directivei 67/2014, menite să ajute la aplicarea corectă a Directivei 71/1996, cea despre care discutăm astăzi, iar, ulterior, în funcție de concluziile acestei evaluări, să fie propuse modificări ale textului Directivei 71.

De asemenea, am exprimat rezerve serioase față de argumentele Comisiei Europene, privind necesitatea reglementării, și deci valoarea sa adăugată, întrucât, din totalul de lucrători mobili, cei detașați reprezintă doar 13%, cea mai mare parte dintre aceștia sunt detașați în condiții perfect legale, iar din totalul de angajați, detașații din statele cu salarii sub media Uniunii Europene reprezintă doar 0,3%.

În concluzie, am considerat că, dacă ar fi adoptate propunerile formulate de Comisia Europeană, se vor crea bariere în calea liberei prestări a serviciilor și a mobilității forței de muncă și am considerat că, neavând suficientă valoare adăugată, propunerea de directivă încalcă principiul subsidiarității, în principal, din perspectiva utilității reglementării.

Observațiile și rezervele exprimate în această opinie, adoptată în ședința noastră, pe analiza de fond, au fost transmise și Guvernului României, pentru a stabili mandatele de negociere pe această directivă extrem, extrem de importantă.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei noastre, din 5 aprilie 2016, în prezența a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate. Și sper că și dumneavoastră, astăzi, o veți vota.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Anton Doboș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

PNL susține motivat prezenta Directivă 71 a Comunității Europene privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și... se creează bariere în calea liberei prestații a serviciilor și a mobilității forței de muncă.

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut că protecția lucrătorilor reprezintă un obiectiv imperativ de interes general care poate reprezenta un obstacol în calea furnizării de servicii, numai cu condiția ca acestea să fie adecvate și proporționale, pentru a asigura realizarea obiectivelor legitime urmărite.

Astfel, înainte de orice modificare a directivei, considerăm că trebuie evaluate efectele transpunerii de către statele membre ale acesteia.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Mulțumesc.

Nu sunt.

Merge la votul final.

9. Intrăm pe COM 128 - detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

Aveți cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Este opinia exprimată de comisia noastră la COM 128.

Comisia pentru afaceri europene subliniază că în anul 2015 peste 50.000 de lucrători români au fost temporar detașați în statele membre ale Uniunii Europene și în spațiul economic european, această activitate aducând venituri semnificative, atât pentru familiile lor, cât și la bugetul de stat, contribuind astfel la dezvoltarea economiei românești.

Susține toate prevederile destinate protejării lucrătorilor detașați în orice formă de abuz și exploatare și limitarea posibilității întreprinzătorilor de a-și maximiza profitul prin acte oneroase, în special prin muncă nedeclarată, activitățile profesionale independente, false, externalizarea și subcontractarea.

Cu toate acestea, așa cum am spus și în avizul nostru motivat, prezentat anterior, am considerat că forma în care este prezentată această directivă revizuită încalcă principiul liberei circulații și al mobilității forței de muncă a lucrătorilor.

De asemenea, am considerat că principiul remunerației egale pentru aceeași muncă este incompatibil cu piața unică, deoarece diferențele de salarizare constituie un element legitim al avantajului competitiv pe care îl au prestatorii de servicii.

De asemenea, am subliniat că Uniunea Europeană a lansat politici ample de încurajare a investițiilor și că nu ar fi coerent ca, pe de o parte, să creezi avantaje pentru investitori, iar, pe de altă parte, să le obstrucționezi accesul la forța de muncă mai ieftină.

De asemenea, am semnalat că și statele membre cu economii mai puțin dezvoltate au probleme interne, în special din cauza exodului forței de muncă înalt calificată către state cu economii puternice, care oferă salarii mai mari și care își rezolvă astfel problemele de forță de muncă și de dezvoltare economică.

Reamintește că în unele sectoare, cu subsectoare ale economiilor naționale ale statelor membre care susțin propunerea există un deficit de forță de muncă și că ar fi regretabil să avantajeze acoperirea acestui deficit cu forță de muncă din statele din afara Uniunii Europene.

În consecință, opinia noastră a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei din 5 aprilie, în prezența a 14 din 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate. Și supunem aprobării Camerei opinia, așa cum a fost formulată și adoptată de noi.

Domnule președinte,

Acum, o secundă, dacă îmi permiteți, ceea ce vreau să se înțeleagă foarte clar... Pentru că noi, la Comisia pentru afaceri europene, prin acest aviz motivat negativ, echivalentul unui cartonaș galben, practic nu suntem de acord sub nicio formă cu adoptarea acestei directive revizuite.

Și eu sper că Guvernul României va negocia, în toate formatele și grupele de lucru, ținând cont de opinia noastră, astfel încât să se prevină punerea sub semnul întrebării a unei... și împiedicarea, până la urmă, a punerii în practică a unui principiu extrem de important al Uniunii Europene, și anume libera circulație, mobilitatea lucrătorilor. Fiecare are dreptul să lucreze unde dorește.

Și eu sper că, prin votul nostru de astăzi, vom împiedica să se pună cruce pe asemenea valoare fundamentală a Uniunii Europene.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Luări de cuvânt?

Aveți cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Anton Doboș:

PNL susține proiectul de opinie motivat, întrucât s-a constatat încălcarea principiului subsidiarității, lucru subliniat și în documentul supus spre aprobare.

Deși Uniunea Europeană are sarcina de a promova un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, Comisia Europeană a interpretat părtinitor aceste prevederi, întrucât s-a insistat la revizuirea Directivei 71, chiar înainte de a fi integral aplicată la nivelul intern al statelor membre.

La nivelul anului 2015, au fost temporar detașați mai mult de 50.000 de lucrători români, în statele Uniunii Europene. Astfel, România se află printre statele cu o importantă activitate de detașare, activitate ce aduce venituri la bugetul de stat și astfel este una dintre activitățile ce contribuie la dezvoltarea economiei.

Considerăm că, prin modificările aduse, este afectată libera prestație a serviciilor și mobilitatea lucrătorilor, iar astfel este afectată implicit și buna funcționare a pieței interne.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

COM 128 merge la votul final.

Doamnă președinte Moldovan, a venit raportul?

Dacă a venit raportul, revenim la poziția 4 și aveți cuvântul. Aș dori și eu raportul...

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Eu nu îl am. Deci, dacă poate, să mi-l dea și mie stafful tehnic...

Atunci mai stăm un pic, da.

Dați-ni-l și nouă, să îl distribuim la lideri și să îl punem pe site, vă rog frumos, altfel nu putem.

Bun. Mergem mai departe. Nu ne grăbim, că avem timp.

Intrăm pe primă Cameră sesizată. Avem o respingere.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 - Pl-x 21/2016.

Inițiatorul? Nu este în sală.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci?

Domnule Niță, aveți cuvântul.

Domnul Emil Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a fost sesizată în fond cu Pl-x 21 - Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece subordonarea, chiar și numai din punct de vedere financiar, ar impieta asupra independenței autorității, considerând rolul în asigurarea stabilității și funcționării eficiente a pieței financiare, atât bancare, cât și nonbancare, cu scopul de a asigura protecția consumatorilor de produse și servicii financiare.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri?

Aveți cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi aduce doar câteva argumente pentru care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva acestei propuneri legislative.

Știm că sistemul financiar românesc este format, în acest moment, din trei mari subsisteme, care funcționează corect în România. Este vorba despre cel bancar, cel al valorilor mobiliare, al pensiilor private și sistemul fiscal.

Acest sistem se bazează pe trei importanți piloni, care sunt reprezentați de Banca Națională a României, de Autoritatea de Supraveghere Financiară și de către Ministerul Finanțelor Publice.

Dacă noi, prin votul nostru, astăzi, am aproba această propunere legislativă, unul din acești piloni nu și-ar mai păstra independența - este vorba de Autoritatea de Supraveghere Financiară -și astfel echilibrul ar fi afectat, doi din cei trei piloni pe care se bazează sistemul financiar românesc ar fi controlați de către stat, lucru care contravine tuturor directivelor la care România este parte, ale Uniunii Europene.

Ca urmare, nu putem fi de acord să distrugem un echilibru de funcționare a unei piețe financiare care și-a dovedit stabilitatea în România, chiar în contextul unei crize mondiale severe și, din acest motiv, vom respinge această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Florin Gheorghe:

Stimați colegi,

Chiar dacă această inițiativă a primit un raport negativ din partea Comisiei pentru buget, trebuie să recunoaștem că Parlamentul României va trebui să se aplece cu mai multă seriozitate și atenție, atât asupra cadrului normativ care reglementează activitatea ASF, cât și asupra activității propriu-zise a acestei instituții aflate sub control parlamentar.

În legătură cu prevederile inițiativei, nu aș vrea să fiu foarte ironic, însă dacă vom stabili nivelul indemnizației membrilor ASF la nivelul indemnizațiilor parlamentarilor, s-ar putea să-i vedem pe toți fugind rupând pământul, în numai câteva zile.

Însă lăsând la o parte nota ironică, cred cu tărie că aceste indemnizații trebuie să reflecte nivelul de salarizare din ramura financiară, însă ele trebuie să reflecte și performanțele reale ale ASF-ului.

Din perspectiva performanțelor ASF nu prea avem multe de spus, poate doar că niște firme de asigurări au mari probleme, despre cere membrii ASF probabil au aflat tocmai din presă.

În ceea ce privește sursa de finanțare a Autorității de Supraveghere Financiară, cred că propunerea de finanțare de la bugetul de stat ar trebui analizată într-un context mai larg, pentru că actualul mod de finanțare sau, mai bine spus, autofinanțare, se reflectă în tarifele plătite de către consumatorii de servicii financiare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte intervenții? Nu sunt.

Este respingere, nu are amendamente, merge la votul final, are caracter ordinar.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3, lit. u) și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Inițiatorii?

Da, aveți cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În perioada 1945-1989, regimul comunist a instituit un regim de teroare față de cetățeni, instituțiile represive ale statului urmărindu-i pe aceștia, ajungându-se adesea și la condamnări politice pentru opinii; libertățile individuale erau practic călcate în picioare.

Cunoașterea acestei perioade este o chestiune extrem de importantă, atât pentru asanarea morală a societății românești, cât și pentru aducerea în fața opiniei publice a acelor situații care prezintă umbre ale trecutului țării noastre, dar care trebuie neapărat cunoscute.

Până în anul 2008, ordonanța guvernamentală privind CNSAS-ul, ordonanța de urgență privind CNSAS-ul permitea ca preoții, reprezentanții cultelor să poată să fie verificați.

După 2008, a fost introdus un amendament care prevede că această verificare se poate face doar la cererea cultului din care respectivul prelat face parte.

Începând cu 2008, cercetările practic au încetat. Nu s-a emis nicio solicitare din partea vreunui cult, ca un reprezentant al clerului să mai poată fi verificat. Până atunci fuseseră peste 260 de persoane verificate și câteva zeci fuseseră găsite ca fiind colaboratori ai Securității.

De aceea, cred că este important să remediem această situație. Protecția de care beneficiază clerul este de nejustificat, din perspectivă democratică.

Vă spun, de asemenea, că plenul Parlamentului este un loc de dezbatere, dar comisiile, de asemenea, prin excelență, mai ales comisia care face raportul pe un proiect de lege este prin excelență locul de dezbatere a unui proiect de lege.

Din nefericire, la Comisia juridică, săptămâna trecută, nu a existat niciun fel de dezbatere, am fost în sală. Comisia pentru drepturile omului dăduse aviz favorabil acestei legi, Consiliul Legislativ, de asemenea, CNSAS-ul a trimis un punct de vedere favorabil, însă, la Comisia juridică, repet, deși eram în sală, în 10 secunde s-a propus raport de respingere și a fost dat raport de respingere, cu încălcarea art. 61 din Regulament, care prevede că trebuie să existe o examinare, mai ales dacă eram în sală.

Închei această primă intervenție, spunând că voi face o contestație față de modul în care a fost examinată această lege la comisie. Raportul conține inexactități. Eu am rămas o oră și jumătate așteptând încheierea dezbaterilor la următorul punct de pe ordinea de zi a comisiei, pentru a putea să-mi spun un punct de vedere. Mi s-a permis de către domnul președinte Bogdan Ciucă. Inițial, domnul Ciprian Nica supusese raportul de respingere la vot, fără dezbatere.

Așadar, raportul conține punctul meu de vedere, dar exprimat după vot. Or, mai întâi trebuie să avem dezbatere și apoi vot.

Voi înainta Biroului permanent o plângere în acest sens, cu privire la încălcarea regulamentului, și cer reprezentanților unui grup parlamentar să retrimită la comisie, pentru că mai este timp, până în 29 aprilie. 29 aprilie este momentul de adoptare tacită, eventuală.

Deci mai este timp măcar o săptămână să fie întoarsă la comisie, pentru o dezbatere. Fac apel la liderii de grup.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

S-a întâmplat ceva?

Vă rog frumos.

Domnul Dobre, procedură.

Domnul Victor Paul Dobre:

Deci, domnule președinte, am discutat și cu colegii de la celelalte grupuri parlamentare, întrucât avizul CNSAS-ul a venit ulterior, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O.K. Retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Voturi pentru?

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Unanimitate.

Domnul Máté András, pe procedură.

Deci l-am retrimis la comisie, termen o săptămână.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Cu acordul colegilor, liderii de grup v-am solicita ca următoarea poziție pe care o dezbatem să o aducem în față, de pe poziția 15, PL-x 192 din 2014 - Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Ar fi foarte bine dacă astăzi am reuși să-l dezbatem și să dăm și votul final. Am acordul colegilor, lideri de grup.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Deci poziția 15 vine pe poziția 8.

Voturi pentru?

Vă rog, numărați.

127 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt. Unanimitate.

Bun. Proiectul de Lege privind Ordonanța Guvernului nr. 27/2011.

12. Proiectul de Lege privind completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere. Bun.

Inițiatorii? Vă rog frumos.

Domnul Seres Dénes.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere.

Este îndeobște cunoscut că, în mediul rural, populația școlară a scăzut enorm de mult. Ca atare, trebuie concentrate școlile și trebuie asigurate și elevilor din aceste zone șanse egale pentru a putea participa la învățământul general obligatoriu. Numai că această chestiune se poate asigura prin transportul acestora în autobuze școlare.

Din partea Guvernului, a statului român, s-au asigurat aceste autobuze, care sunt întreținute de autoritățile locale și de către școlile care sunt în cauză. Oricum, acest transport este un serviciu public în mod gratuit care li se oferă elevilor tocmai în ideea de a se asigura o egalitate de șanse între copii.

Numai că la eliberarea documentelor prevăzute de Ordonanța 27 se percep o serie de taxe și tarife, în condițiile în care aceste autobuze nu participă în mod concurențial la transportul rutier, deci nu au activitate comercială. Or, este o sarcină grea pentru școli și pentru autoritățile locale ca să plătească aceste taxe, dar în același timp să întrețină în stare tehnică bună aceste microbuze și să plătească conducătorul auto.

În esență, propunerea noastră este ca să scutim de taxe și tarife, la eliberarea documentelor, aceste autobuze care desfășoară activitate publică și nu concurențială, pentru că aceia care participă în regim comercial percep taxe și contravaloarea biletelor de transport.

Vă rog foarte mult, în ideea de a ajuta autoritățile locale și școlile, să votați această inițiativă legislativă.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Comisia?

Din partea comisiilor reunite, aveți cuvântul.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru industrii au raport comun.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem un raport comun înlocuitor asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu care Comisia pentru transporturi și infrastructură, Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, în fond, cu PL-x 192/2014.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Comisiile au fost sesizate în fond, în 2014, aprilie, iar proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, în sensul exceptării unităților administrativ-teritoriale, precum și a unităților de învățământ care asigură transportul școlar al elevilor, de la plata taxelor și tarifelor prevăzute pentru elaborarea documentelor de transport.

În conformitate cu prevederile art.63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege, în ședințe separate.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a examinat proiectul de lege în ședința din 22 septembrie 2015, iar Comisia pentru transporturi și infrastructură în data de 6 octombrie 2015.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu amendamentele admise.

În conformitate cu art.70 din Regulamentul Camerei Deputaților, plenul Camerei Deputaților, în ședința din 14 martie 2016 a hotărât retrimiterea proiectului de lege, pentru întocmirea unui nou raport.

În conformitate cu prevederile art. 55-56 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la lucrările comisiei au participat reprezentanții Ministerului Transporturilor, domnul Ștefan Dorin, inspector de stat în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Prezentul raport înlocuiește integral raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, din 3 martie 2016.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnul Iane, vă rog frumos...

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi foarte scurt.

Stimați colegi,

La Comisia pentru industrii, un coleg de-al nostru, care s-a implicat și a fost raportor pe acest act normativ, a reușit, în sfârșit, să pună în concordanță toate părerile, și cele ale Inspectoratului de Stat pentru Control în Traficul Rutier, și cele ale Poliției, și ale altor autorități abilitate.

Despre ce este vorba, de fapt? Este vorba despre acele microbuze școlare care aparțin primăriilor sau unităților de învățământ. Aceste microbuze, până acum, în practică, s-a arătat că există și cazuri în care aceste transporturi sunt sancționate cu amenzi, pentru că în raportul... în procesul-verbal de sancționare se spune că nu ar fi transportat efectiv elevi, sau că nu au toate documentele care să ateste un transport public de persoane.

Tocmai asta venim și facem. Nu este un transport public de persoane transportul elevilor și cadrelor didactice, el se poate realiza, și am convenit cu aceste autorități să punem amendament să se poată realiza și în afara localităților, pentru că sunt situații în care școlile și unitățile de învățământ nu sunt doar pe raza localității de care aparține acest microbuz sau autobuz.

Și pornind de la exemplele din practică și de la solicitările și sesizările celor care au suferit aceste sancțiuni, am hotărât să amendăm legea, astfel încât ea să devină aplicabilă și să nu mai existe aceste cazuri de interpretare din partea organelor, la bunul plac al polițistului local sau al inspectorului de stat pentru control în traficul rutier.

Noi vom vota pentru.

Vă mulțumim.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Modificările propuse la Ordonanța nr. 27/2011 sunt de fapt un regim derogatoriu în vederea scutirii de plata taxelor pentru eliberarea documentelor rutiere de transport.

Este un avantaj pentru comunitățile locale, pentru că aceste taxe, pentru unele primării, care sunt destul de sărace, sunt semnificative și, de multe ori, neputând fi plătite, microbuzele școlare rămân în parcul auto, nefolosite, iar elevii sunt puși în situația ori de a merge pe jos la școli care sunt de multe ori foarte departe de domiciliul acestora sau nu se duc la școală, crescând în acest fel abandonul școlar.

Și așa învățământul românesc este, în acest moment, în suferință și avem rata de creștere a abandonului școlar destul de mare. Dacă nu vom aproba această propunere legislativă, va suferi tot elevul român, copiii noștri, copiii de la țară, care vor fi puși în situația de a nu putea să-și absolve studiile școlare.

De aceea, noi susținem această propunere legislativă și vom vota pentru aceasta.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Proiectul mi se pare foarte corect. Cred că este un moment ca să creăm un echilibru între acele plăți care erau făcute de către școli și acele plăți care erau făcute de către unitățile administrativ-teritoriale.

Este un serviciu care se face pentru copii și corect ar fi ca toată lumea să se bucure. Pentru că în unele situații se făceau decontări din finanțarea per elev și se încălca legea.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Intrăm pe amendamente admise.

La primul. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaselea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Mulțumesc foarte mult.

Merge la votul final. Caracter ordinar.

Bun.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011. Are raport de respingere.

Inițiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru învățământ?

Domnul președinte Diaconu.

A venit, a fost distribuit raportul și ridicat pe site pentru PL-x 762, da, doamna președinte Moldovan?

Doamna președinte Moldovan, PL-x 762 a fost ridicat pe site? Perfect. După aceea urmează.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011.

Această propunere vizează extinderea listei țărilor pentru care statul recunoaște studiile preuniversitare complete sau incomplete, încadrarea copiilor cu studii incomplete în grupul copiilor cu nevoi speciale de educație și organizarea de cursuri suplimentare pentru elevii integrați în învățământul românesc, pentru recuperarea materiei.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată, iar în urma dezbaterii, în ședința din 5 aprilie 2016, comisia a propus, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: echivalarea diplomelor și a perioadelor de studii efectuate în altă țară se face conform prevederilor Ordinului nr. 5268/2015 pentru aprobarea Metodologiei privind echivalarea de către inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al municipiului București a perioadelor de studii efectuate în străinătate și la organizațiile furnizoare de educație care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, înscrise în Registrul special al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar și pentru aprobarea modelului atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate și în România.

Conform alin. (4) al art. 3, Anexa nr. 1 la metodologie, echivalarea se realizează automat, fără susținerea de măsuri compensatorii, pentru toate clasele promovate la unități de învățământ din străinătate sau la organizațiile furnizoare de educație care organizează și desfășoară pe teritoriul României activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară, cu clasele corespunzătoare din sistemul de educație românesc.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final. Are caracter de respingere.

Doamna președinte Moldovan.

3. Proiectul de Lege privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Inițiatorii?

Aveți cuvântul.

Domnul Zsolt Molnar.

Domnul Molnar Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem în față o inițiativă prin care oferim o soluție foarte clară pentru problema ariilor protejate, care, astăzi, în România, din păcate, nu sunt într-o situație foarte bună. Avem foarte multe arii protejate care nu au sistem propriu de administrare, nu sunt în custodia niciunei instituții sau organizații nonguvernamentale. Și vedem pe zi ce trece cum se strică aceste situri.

Soluția noastră propusă este înființarea acestei Agenții Naționale pentru Arii Naturale Protejate, care va prelua aceste arii care nu au management profesional astăzi, va asigura o susținere profesională și administrativă tuturor instituțiilor care astăzi fac management al unei arii protejate, iar într-o fază următoare va scoate la licitație aceste contracte de administrare și custodie prin care se poate face o administrare profesională, cu mențiunea că aceste contracte se vor face conform legii în vigoare.

Vă rog, dacă se poate, să susțineți această inițiativă la care am lucrat foarte mult împreună la Comisia pentru mediu, și împreună cu Ministerul Mediului.

Și vă propun ca astăzi să facem un pas, să ne asigurăm că ariile protejate din România vor avea un viitor și de-acum încolo.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Doamna președinte Moldovan.

Sunteți inițiator?

Vă rog frumos, aveți cuvântul, doamna Varga.

Doamna deputat Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În acest moment, reducerea fără precedent a biodiversității este una dintre provocările la care este supusă planeta. Biodiversitatea este grav amenințată. Și este o temă care ar trebui să ne preocupe pe toți.

În Europa, din cele peste 200.000 de specii, peste 300 de specii de animale și peste 800 de specii de plante sunt pe cale de dispariție. În România, avem în acest moment 510 structuri de management pentru ariile naturale protejate, structuri prin care se propune această aplicare a legislației europene de protejare a ariilor, a speciilor și a biodiversității.

Din păcate, din aceste 510 structuri de management, 251 de arii naturale protejate au structuri de administrare, dar aici administrarea se face neuniform și există deci un risc deficitar de aplicare a legislației europene, care ar putea duce la afectarea biodiversității, iar 250 de structuri sunt fără custode, fără administrator.

Există riscul, astfel, afectării biodiversității. Și vă dau exemplu din două arii protejate din județul Bihor: Parcul Natural Cefa este de peste 2 ani de zile fără structuri de administrare și pârâul... Rezervația "Lacul cu nuferi termali - Pârâul Peta" este, tot așa, fără administrare, riscă să fie afectat. Sunt foarte mulți nuferi care deja au dispărut din zona respectivă.

Practic, prin această inițiativă legislativă, propunem înființarea unei Agenții Naționale pentru Arii Naturale Protejate, care să creeze un cadru legal pentru administrarea tuturor ariilor naturale protejate din România.

De asemenea, această agenție va avea rolul de asigurare coordonată a implementării planurilor de management, astfel încât să punem în aplicare legislația europeană, astfel, putând proteja și conserva biodiversitatea.

Am lucrat împreună în comisie reprezentanți ai tuturor partidelor politice. Salut modul de lucru pe care l-am avut cu ministerul, cu domnul secretar de stat Viorel Lascu, și vă rog, dragi colegi, să votăm acest act normativ, pentru ca, la finalul anului, prin bugetul de anul viitor, să putem finanța această Agenție Națională de Arii Protejate și să putem face pași concreți pentru protejarea biodiversității în România.

Dacă acționăm prea târziu, riscăm ca, din speciile pe care le avem astăzi în România, de plante și de animale, specii cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu în această zonă, riscăm să fie afectate.

Deci, vă rog, în numele colegilor liberali, să votăm acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Intrăm pe amendamente.

Raportul, scuzați-mă, doamna președinte Carmen Moldovan, raportul comisiei.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

În conformitate cu prevederile art.70 din regulamentul nostru, republicat, plenul Camerei a hotărât, în ședința de astăzi, 13 aprilie, retrimiterea Proiectului de Lege privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, în vederea unei noi examinări și depunerii a unui raport suplimentar.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege.

Proiectul are ca obiect de reglementare înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, instituție publică, cu personalitate juridică, în subordinea Autorității Publice Centrale pentru Protecția Mediului.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, prezentate în Anexa nr.1, și amendamente respinse, prezentate în Anexa nr.2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Aveți cuvântul.

Domnul Korodi Attila:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul UDMR a avut dezbateri și săptămâna aceasta asupra acestui proiect de lege și, pe bună dreptate, temerile care s-au discutat în aceste dezbateri interne s-au legat de experiența de până acum a României cu privire la managementul ariilor protejate, fie ele naționale, fie ele în categoria NATURA 2000, de importanță europeană.

Și temerile care au fost discutate s-au legat de un management defectuos, de implicarea unor entități care nu au acționat conform legii și în scopul cu care ei au primit în atribuție arii protejate, sau temerea că unele arii protejate foarte importante, în continuare, pot să rămână fără custozi, fără administratori și așa mai departe.

S-a mai discutat încă un lucru care se știe că până la urmă, la ora actuală, din cauza ariilor protejate, cetățenii care trăiesc în acele zone nu au primit destule programe, proiecte care să ajute să se vadă și partea pozitivă la nivel local, nu numai partea negativă.

De aceea, o Agenție Națională de Arii Protejate va aduce un plus, va aduce coerență, nu va mai rămâne organizarea structurilor, coordonarea, contractarea administrării, a custodiei acestor zone la latitudinea a șase angajați în Ministerul Mediului, care nu au cum să facă corespunzător această treabă, ne vom conforma la proceduri care, la ora actuală, există în țările europene unde se ia în serios tot ce înseamnă valori, valoarea adăugată venită din biodiversitatea ariilor protejate.

De aceea, susținem acest proiect de lege, dar vom fi foarte aproape de Ministerul Mediului, ca tot ce înseamnă acte normative subsecvente să fie coerente și să fie în beneficiul atât al României, cât și al comunităților locale și, prin acesta, pentru biodiversitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Doamna Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va vota Legea privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, cu speranța că această agenție va administra corespunzător, integrat, durabil, ariile naturale din România și, totodată, va fi echilibrul între stat și proprietarii terenurilor care au terenuri în ariile naturale protejate și care au restricții de utilizare a acestor terenuri.

Pasul următor este ca agenția să vină să ne propună, alături de minister, măsuri compensatorii pentru proprietarii de păduri care au terenuri în arii naturale protejate, astfel încât ei să fie primii cointeresați să pună în practică aceste directive europene privind conservarea biodiversității.

Deci Partidul Național Liberal va vota acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Amendamente admise.

Primul. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al cincilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al șaselea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al șaptelea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al optulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al nouălea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al zecelea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

La 11, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi se pare că aici este o eroare materială, pentru că litera b), modificată, într-adevăr, elimină Regia Națională a Pădurilor Romsilva, introduce Agenția Națională pentru Arii Protejate, elimină textul cu maximum 6 luni, dar face și o altă modificare și cred că este o eroare, pentru că, în loc de servicii deconcentrate, deci în partea nouă a textului se vorbește de servicii decentralizate; deconcentrate este termenul folosit în Constituție. Cred că este o eroare materială. Deci, trebuie corectat și aici "deconcentrate".

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Două abordări diferite. Nu pot să înțeleg asta. Există și servicii deconcentrate și descentralizate. Dacă comisia a spus "descentralizate" înseamnă că așa a hotărât. Diferența este clară.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Textul inițial este clar. Este vorba despre servicii deconcentrate. Autorități ale administrației publice locale, servicii deconcentrate ale administrației publice centrale, organizații neguvernamentale etc.

Iar, dincoace nu mai vorbim de servicii deconcentrate. De exemplu, cele teritoriale de mediu, județene de mediu nu ar mai fi prezente în această lege atunci. Mi se pare că este doar o eroare materială, cred eu.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă președinte al comisiei. Îmi pare rău, nu am cum să intervin. Și diferența este foarte mare între cele două. Nu pot să o iau ca o eroare materială.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Da, mulțumesc frumos.

Înțeleg ce spuneți dar, dacă priviți cu atenție la conținutul celor două amendamente, unul vorbind despre deconcentrate, următorul, despre descentralizate, o să vedeți că este o formulare corectă, cu atât mai mult cu cât această formulare a fost agreată cu ministerul și cu instituțiile din subordine.

Deci, din acest punct de vedere, să știți că nu este niciun fel de eroare materială, ci este una corectă, pur juridică și care ține tocmai de administrație și de descentralizare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Atunci eu înțeleg că, în conformitate cu noul text de la litera b), la nivelul județului, instituția de mediu deconcentrată nu mai apare și nu are niciun rol în acest demers, în noua lege nu mai apare, ci apar niște servicii descentralizate pe care eu nu le cunosc, nu știu care or fi ele, poate urmând să fie descentralizat ceva, dar instituția deconcentrată de mediu nu are un rol la nivel județean în tot acest demers, conform acestui articol.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Îmi pare rău, dar eu v-am spus că nu e nicio eroare materială, din punctul meu de vedere.

Deci, dacă dumneavoastră aveți o obiecție, puteți să supunem la vot, pe procedură.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Potrivit noului proiect de lege, stimați colegi, APM-ul nu administrează, ci doar această agenție nou-înființată.

Deci nu este niciun fel de eroare materială.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Deci, deconcentratele nu intră, din administrația publică centrală.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Da.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Deci, nu a fost decât o dispută între dumneavoastră. Grupul parlamentar al UDMR nu are obiecții sau comentarii.

Deci, poziția 11.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziția 12.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziția 13.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziția 14.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziția 15.

Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/2011 a educației naționale; raport de respingere.

Inițiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnul președinte Diaconu.

Sunteți inițiator?

A, domnul Iacoban, atunci. Vă rog frumos să citiți raportul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.1/2011 a educației naționale.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 45 din 21 martie 2016, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/2011 a educației naționale.

Propunerea legislativă vizează modificarea art.104, 110, 111 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât finanțarea de bază a unităților de învățământ să se asigure de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

De asemenea, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în ședința din 5 aprilie 2016, comisia a propus, cu 6 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și o abținere, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: prin aplicarea prevederilor prezentei inițiative legislative se revine la centralizarea sistemului național de învățământ.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Avem dezbateri generale? Da?

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Grupului Partidului Național Liberal vor vota respingerea acestei propuneri legislative, deoarece această măsură ar duce la recentralizarea sistemului de învățământ.

Ea conține, de asemenea, o serie de neconcordanțe în ceea ce privește finanțarea cheltuielilor de personal.

Principalul obiectiv acum îl reprezintă continuarea procesului de descentralizare administrativă și financiară, iar creșterea autonomiei colectivităților locale reprezintă un pas necesar pentru a aduce serviciile publice și deciziile mai aproape de cetățeni, pentru a folosi mai eficient resursele existente.

În acest sens, Legea educației naționale nr.1/2011 a suferit o serie de modificări profunde, în sensul unei mai mari implicări a comunităților locale în asigurarea unei bune funcționări a învățământului în ceea ce privește organizarea rețelei școlare, încheierea contractelor de management între directorii unităților școlare cu primarii, finanțarea bazată pe costuri standard.

Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr.1, finanțarea de bază și cea complementară se realizează pe baza contractului de management administrativ-financiar încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ, respectiv cu președintele consiliului județean, în cazul școlilor speciale.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru respingerea inițiativei legislative.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt?

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter organic și raport de respingere.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr.1/2011.

Inițiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiei, domnul președinte Diaconu. Aveți cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii educației naționale, în sensul introducerii în programul școlar, în școli și grădinițe, a programului facultativ cu plată organizat în vacanța de vară, în scopul supravegherii și instruirii copiilor în activitățile opționale și recreative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima Cameră sesizată. Iar, în urma dezbaterii, în ședința din 5 aprilie 2016, comisia a propus, cu 15 voturi pentru și două împotrivă, respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Doamnă deputat, vă rog frumos.

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul deputaților PNL este de acord cu respingerea acestei propuneri legislative, deoarece fiecare unitate școlară are particularitățile sale și nu poate fi obligată la cheltuieli care nu sunt predictibile, cum ar fi: introducerea în programul școlar a unor activități facultative organizate în vacanța de vară.

Orice activitate în plus față de norma didactică, precum și orice întrerupere a concediului legal trebuie remunerată. La fel, și în cazul organizării de activități recreative sau instructive pe perioada vacanței școlare, cadrele didactice participante ar trebui remunerate.

În legislația actuală, se prevăd explicit perioadele de cursuri și perioadele de vacanță, structura anului școlar ținând cont, printre altele, de conținutul programelor școlare, dezvoltarea psihosomatică a copiilor, alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihnă pentru elevi și cadre didactice.

Perioadele de efectuare a concediului se stabilesc în funcție de interesul învățământului și al cadrelor didactice în cauză, cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfășurarea examenelor naționale.

În perioada vacanțelor școlare, de asemenea, grădinițele pot organiza activități educative cu copiii, în baza hotărârii consiliului de administrație, cu respectarea legislației în vigoare și chiar o și fac în multe localități.

Din aceste motive, Partidul Național Liberal, grupul deputaților va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Domnul Iacoban. Vă rog frumos. Vreți să luați cuvântul. Vă rog frumos. Sunteți printre inițiatori care, după aceea, respingeți și dumneavoastră proiectul?

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Scurt. Și noi suntem pentru respingerea acestui proiect de lege, nu pentru că ideea nu ar fi bună. Ideea e bună, așa cum a spus și colega mea, el se aplică, dar e o hotărâre acolo, la unitățile de învățământ, a consiliilor de administrație.

Cred că dreptul de a legifera nu este absolut. Poate fi un program național al Ministerului Educației, prin care se vor face discuții cu reprezentanții cadrelor didactice care să vină și să predea în timpul concediilor, pentru că, dacă dăm această lege intrăm în conflict și cu Codul muncii, acolo unde sunt reglementate clar perioada de muncă efectivă, perioada de repaus activ sau pasiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Benga. Vă rog frumos, aveți cuvântul. Și dumneavoastră respingeți cu fermitate, nu?

Domnul Ioan Benga:

Da, domnule președinte, pentru că mi se pare incorect să mai încărcăm încă o dată cadrele didactice, să le mai dăm ceva de lucru în vacanță. Și așa, marea majoritate dintre ele participă și la alte activități aflate în subordinea inspectoratelor școlare.

Sunt de acord cu respingerea.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la vot final. Are caracter organic.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției din 5 iulie 1890, semnată la Bruxelles, privind înființarea unei Uniuni Internaționale pentru publicarea tarifelor vamale, precum și a Protocolului de la Bruxelles din 16 decembrie 1949, prin care se modifică Convenția privind înființarea Uniunii Internaționale pentru publicarea tarifelor vamale din 5 iulie 1890.

Inițiatorul? Guvernul României.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Predau conducerea ședinței domnului vicepreședinte Iordache.

Domnul Enache Jiru: (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La inițiativa Belgiei, care este și depozitarul convenției și care a denunțat-o deja, Biroul Internațional al Tarifelor Vamale ar urma să-și încheie această activitate în viitor.

De aceea, Guvernul susține raportul comisiei, respectiv se impune denunțarea acestei convenții.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Comisia? Domnul deputat Niță, vă rog, raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Domnul Emil Niță:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată pe fond cu PL-x 54 din 7 martie 2016 privind Proiectul de Lege pentru aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției din 5 iulie 1890, semnată la Bruxelles, privind înființarea unei Uniuni Internaționale pentru publicarea tarifelor vamale, precum și a Protocolului de la Bruxelles din 16 decembrie 1949, prin care se modifică Convenția privind înființarea Uniunii Internaționale pentru publicarea tarifelor vamale din 5 iulie 1890.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților aprobarea... adoptarea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale, dacă sunt?

Vă rog, Grupul PNL, domnul Horga. Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este una dintre cele mai vechi convenții care încă este în vigoare în România, are 106 ani. Ea a creat Uniunea Internațională pentru Publicarea Tarifelor Vamale, dar, între timp, lucrurile au evoluat în România. România a devenit țară a Uniunii Europene.

În România se aplică tariful vamal comun al Uniunii Europene care este disponibil gratuit pentru România și pentru toate țările Uniunii Europene, iar pentru celelalte țări care intră în relații comerciale cu țările Uniunii Europene accesul este direct prin internet, în mod gratuit, astfel încât propunerea Guvernului devine fezabilă de denunțare a acestei convenții, mai ales că în cadrul convenției au mai rămas doar 29 de țări contractante și accesarea tarifului vamal al acestei uniuni se face contra unei cotizații anuale de 30 de mii de euro. Iar, așa cum menționează și Guvernul României, există posibilitatea de a accesa tarifele vamale și prin alte metode, în acest moment, decât de la Biroul Uniunii Vamale Internaționale.

Astfel încât Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru această propunere a Guvernului României, mai ales că se va face și o economie în bugetul țării de 30 de mii de euro.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Vă rog. Domnul Máté András.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte, eu v-aș solicita ca poziția 14, cu privire la concediul paternal, să o retrimitem, pentru o săptămână, la comisie, pentru a rezolva o inadvertență pe text.

Și, în locul acestei poziții, dacă se acceptă să fie retrimis, să aducem poziția 18, pentru că este o problemă care trebuie rezolvată foarte urgent în sistemul unitar de pensii publice.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

17. Deci, supun votului dumneavoastră, stimați colegi, ca PL-x 873 să fie retrimis la comisie o săptămână.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, PL-x 873 a fost retrimis.

20. Și următorul, este vorba de Pl-x 76 - Propunere legislativă pentru modificarea articolului 65 alineatul (4) din Legea nr.263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii.

Inițiatorii? Nu doresc.

Comisia pentru muncă și protecție socială.

Domnul președinte Adrian Solomon. Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea articolului 65 alineatul (4) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul reducerii procentului de penalizare care se aplică pensiei anticipate parțiale.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea, cu amendamente, în vederea diminuării penalizării foarte mari aplicate în cazul persoanelor care doresc să se înscrie la pensie anticipată parțială.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexa la prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog. Grupul UDMR. Vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, această inițiativă legislativă este bine-venită, pentru că repară o greșeală, una dintre multele greșeli ale Legii nr.263/2010. Vă aduceți aminte, când am adoptat Legea pensiilor, câte greșeli am făcut...

Deci, acum, reparăm acea greșeală prin care am făcut o nedreptate celor care au fost pensionați anticipat parțial. Penalizarea aceea de 75% era foarte dură și prin această modificare revenim la aceeași situație pe care a prevăzut-o Legea nr.19/2000.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Sunt 5 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Articolul unic. Observații? Nu.

Art.6 alin.(2). Dacă sunt observații? Nu.

Art.65 alin.(4), "cu următorul cuprins", și la art.60 alin.(1), (2), (3)?

Rămâne la votul final, caracter organic.

18. Și ultimul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2016 pentru modificarea art.28 alin.(41) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, PL-x 74/2016.

Guvernul, vă rog. Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Carmen Elian (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2016 supusă dezbaterii are ca obiect reglementarea modificării alin.(41) din O.U.G. nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, și anume în vederea îndreptării unei erori materiale. Respectiv, corectarea alin.(41) care în mod eronat conținea prescurtarea greșită a Centrului Național România Digitală, unde, în loc de CNRD, era menționat CNDR.

Ținând cont de modificările survenite între timp privind reorganizarea instituției, care avea responsabilitatea constatării contravenției, precum și în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor, s-a procedat la actualizarea numelui instituției, care, în acest moment, este Agenția pentru Agenda Digitală a României.

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Doamna Carmen Elian:

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Îl rog pe domnul președinte Iulian Iancu, președintele Comisiei pentru industrii, vă rog să prezentați raportul.

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumim, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.

A fost adoptat de Senat.

Are ca obiect de reglementare modificarea art.28 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.49 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să propună plenului adoptarea în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Nefiind amendamente, rămâne la votul final.

19. Și discutăm de Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, Pl-x 282/2014.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Îl invit pe domnul președinte Mihai Lupu, președintele Comisiei pentru transporturi. Raport comun Comisia juridică, Comisia pentru transporturi și Comisia pentru industrii, raport comun, vă rog.

Domnul Mihai Lupu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată și în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera decizională pentru această propunere legislativă este Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.61 al Regulamentului Camerei Deputaților, republicat, cu modificări, cele trei comisii au dezbătut propunerea legislativă și documentele conexe în ședințe separate.

La lucrările celor trei comisii au participat 18 deputați din totalul de 26 de deputați membri ai Comisiei juridice. La lucrările Comisiei pentru industrii au fost 17 deputați din 18 membri, la Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost 19 deputați din 20 de membri ai comisiei.

Potrivit prevederilor art.56 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, la lucrările comisiei au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Și eu mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Avem cinci amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

Articolul unic? Observații? Nu.

Art.33? Nu.

Art.94?

Și art.II prin care se propune eliminarea?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final.

Suspendăm până la ora 13,00, când începe ședința de vot final.

După pauză.

În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Nicolae Mircovici și Laurențiu Chirvăsuță, secretari ai Camerei Deputaților.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dragi colegi,

Bună ziua!

Intrăm în ședința de votul final.

Domnul Nicolăescu, pe procedură, avem votul final făcut, are o rugăminte Domnia Sa ca lider al Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe proiectul de vot final, la poziția 12, este Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Am discutat cu mai mulți colegi și am constatat o serie de erori în textul acestui proiect de lege și, pentru a fi un proiect care să răspundă și tehnicii legislative și necesităților din societate, vă propunem să-l retrimitem la comisie pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Perfect. Mulțumesc.

Sunteți de acord, liderii?

Cine este pentru?

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu.

Unanimitate. (Vociferări.)

Domnul Nicolăescu mi-a spus că toți liderii sunt de acord.

Liderii, vă rog frumos, la prezidiu. Haideți să stabilim și noi niște reguli.

Domnule Nicolăescu, vă rog frumos, o să refacem votul care-i contestat.

Vă rog frumos, liderii. (Consultări.)

Dragi colegi,

Ne cerem scuze. Unanimitatea pentru a supune la vot acea cerere nu este întrunită, deși altfel se vedea de aici.

Domnilor colegi,

Procedura a fost una pe care o știți și dumneavoastră și este repetată și este regulamentară. Odată ce un lider de grup contestă votul, se reface. Ori îl refacem acum ori facem procedura tradițională: liderul de grup scrie la Biroul permanent, Biroul permanent decide și iar vine în plen. Nu e nimic, nu s-a încălcat nimic, n-am votat niciun proiect de lege. A fost cerere de retrimitere la comisie. Are aceeași procedură parlamentară, cum scrie în regulament. Vă rugăm frumos, haideți să nu inventăm pe lângă regulament.

Deci, ca să nu existe nicio problemă: domnul Nicolăescu propune retrimiterea Pl-x 76/2016 la comisie, termen o săptămână. Domnia Sa a spus că s-a înțeles cu liderii grupurilor parlamentare - două săptămâni, da? Două. Liderii grupurilor parlamentare nu sunt de acord în unanimitate, cum scrie regulamentul, dar sunt obligat să o supun la vot.

Deci secretarii, vă rog frumos să numărați câți membri sunt în plen, în primul rând.

210 deputați prezenți, 190 cvorumul, acceptat.

Supun votului retrimiterea la comisie, poziția 12 de la votul final.

Cine este pentru?

Nu vă supărați, nu mai am ce procedură, sunt în timpul votului. Domnule Pâslaru, hai să învățăm regulamentul, că toți citim la fel. Vă rog frumos, asta e.

Voturi pentru, vă rog frumos? Rog secretarii să numere.

Domnul Sturzu, domnul Ciucă, vă rog frumos să luați loc în bancă, pentru că nu putem să numărăm altfel. Vă rog frumos.

93 de voturi pentru.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Abțineri două.

Voturi împotrivă? Vă rog, numărați.

102 abțineri cu președinte cu tot.

Deputați prezenți care nu doresc să voteze?

102 împotrivă, scuzați-mă.

Nu sunt.

Deci 93 de voturi pentru, două abțineri, 102 voturi împotrivă.

Cererea Grupului parlamentar al PNL nu a întrunit numărul de voturi necesar. Rămâne în ordinea de zi.

1. Proiectul de Hotărâre privind Comunicarea comună a Comisiei Europene și Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Revizuirea politicii europene de vecinătate JOIN 50.

Voturi pentru? Vă rog frumos să votați. 205 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari care sunt prezenți și nu vor să voteze? Nu.

În unanimitate.

2. Următorul COM 611: Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Strategia de extindere a Uniunii Europene.

Voturi pentru? 205 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari care sunt prezenți și nu doresc să voteze? Nu.

Aprobat în unanimitate.

3. Următorul proiect: detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii COM 128 (2016).

Voturi pentru? 207 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenți care nu doresc să voteze? Nu.

În unanimitate.

4. Următoarea poziție: detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii COM 128 (2016).

Voturi pentru? 207.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să voteze? Nu sunt.

Unanimitate.

Intrăm pe legile ordinare.

5. Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, reexaminată la cererea Președintelui României, PL-x 743/2015/2016.

Legea este ordinară.

Comisia juridică propune admiterea cererii de reexaminare și adoptarea legii cu amendamente.

Voturi pentru? 207. (Aplauze.)

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt. Un vot împotrivă.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Din 209 parlamentari 207 pentru, o abținere, un vot împotrivă. Adoptat. (Aplauze.)

Domnul Zamfir, explicarea votului.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Dragi colegi,

Se împlinește un an de zile de când, împreună cu dumneavoastră, cu 156 de colegi, am inițiat acest proiect de lege.

În toată această perioadă, despre Legea dării în plată s-au spus toate grozăviile pământului: s-a spus că pleacă investitorii; s-a spus că vor pleca și tinerii în alte țări să-și facă credite; s-a spus, de asemenea, că aici nu este într-un banking islamic, unde să împărțim riscul între client și bancă. Bineînțeles, s-a spus - dacă vă puteți imagina - că de legea aceasta va beneficia mafia rusească.

A fost, poate, cea mai virulentă campanie de manipulare și de intoxicare din câte am văzut eu vreodată. S-au arătat îngrijorate de Legea dării în plată toate fundațiile domnului Soros din România și, bineînțeles, n-a scăpat nici Fundația "Salvați copiii". Au sărit în apărarea băncilor străine instituțiile internaționale, ceea ce poate că era de așteptat.

Ceea ce nu era de așteptat era poziția Guvernului României și poziția Băncii Naționale a României. (Aplauze.) Să spui că darea în plată aruncă în aer sistemul bancar e o manipulare ordinară. Să spui și că ai detectat cel mai sever risc sistemic din '89 încoace e, de asemenea, o manipulare ordinară.

De aceea, de la tribuna Parlamentului, dragi colegi, eu îi cer guvernatorului României să oprească intoxicarea, să înceteze presiunile publice pe care le face. Să-i lase pe români să decidă ei felul în care vor să-și trăiască viața de acum încolo.

Dacă vor o viață nouă, fără povara ratelor la bancă, e dreptul lor, e viața lor, domnule guvernator.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Și vă mai spun ceva, dragi colegi. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult. Domnule deputat, ați depășit două minute.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

O secundă, jumătate de minut.

Aș vrea să vă mulțumesc tuturor că ați înțeles că trebuie să dăm o șansă nouă acestor oameni și, nu în ultimul rând, să vă respect foarte tare pentru votul pe care l-ați dat astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat. (Aplauze.)

Grupul parlamentar al UDMR.

O să vă rog frumos să luați loc și dumneavoastră acolo, sus. Mulțumesc foarte mult. Doamnelor, vă rog frumos.

Domnule deputat, numai o secundă.

Doamnelor, vă rog frumos, dacă se poate, să luați loc. V-aș ruga frumos.

Mulțumesc foarte mult.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Moldovan Iosif:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul UDMR a votat această lege și, ca inițiator, mă bucură faptul că am avut așa o mare largă susținere pentru această lege.

De la prima dezbatere trebuie să știți că am cerut instituțiilor bancare să vină să fie proactive, să aducă modificări constructive la această lege, în așa fel încât să elaborăm o lege fără lacune.

Faptul că nu s-au implicat într-o măsură considerabilă s-a văzut, pentru că am elaborat o lege care a fost retrimisă Parlamentului pentru o nouă dezbatere, pentru modificări. Aceste modificări au dus la întârzierea aplicabilității legii, fapt care ne arată că cei care au nevoie de această lege vor fi puși în situația să profite de avantajele acestei legi mult mai târziu decât ne-am fi dorit noi.

Totuși, sper că, cu această ocazie, am învățat lecția toți, și instituțiile abilitate, și noi, că în aceste situații, când trebuie să luăm măsuri excepționale pentru situații excepționale, putem să gândim proactiv, putem să gândim în ideea în care trebuie să facem lucrurile în așa fel încât să fie cât mai repede puși în aplicare pașii care ajută cetățenii României.

Mulțumesc dumneavoastră, colegilor, pentru votul acordat astăzi și sper că vom putea avea o dezbatere în următoarea perioadă privind aplicarea acestei legi și cum anume o vom pune cât mai repede și cât mai urgent în aplicare pentru cetățenii României.

Mulțumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului... Iertați-mă!

Domnul președinte Bogdan Ciucă, după aceea domnul președinte Liviu Dragnea.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar ALDE a susținut acest demers legislativ și prima dată când a trecut prin proceduri parlamentare și cu a doua ocazie.

Am avut opinii, am formulat amendamentele, unele au trecut, altele nu. Respectând valoarea democrației care se impune prin vot, am ajuns, iată, la un final care credem noi că aduce un strop de echilibru în raportul dintre actori: bancă, debitor, creditor, deponent.

Știm că nu este o lege perfectă, știm că este perfectibilă, dar este un act de curaj al Parlamentului și îi felicit pe toți cei care au contribuit la aceasta.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Liviu Dragnea, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Partidului Social Democrat vreau să doresc succes tuturor celor cărora legea li se adresează.

Astăzi, după acest vot, nu a câștigat niciun parlamentar, nu a câștigat niciun partid politic și trebuie să înțelegem că cei care au de câștigat sunt, poate, sute de mii de cetățeni români care au posibilitatea ca într-adevăr să decidă ei ce fac cu viața lor.

N-am fost de acord și nu suntem nici acum de acord să susținem o abordare pătimașă din punct de vedere al acestei legi.

N-am fost de acord și ne-am exprimat foarte clar opțiunea și n-am cedat ca legea să rămână fără plafon dintr-un motiv foarte simplu, n-am fost de acord, nu suntem și nu vom fi niciodată ca de astfel de legi să beneficieze unii care au luat milioane pentru a-și face locuințe.

Cine a luat milioane pentru a-și face locuințe înseamnă că s-a și gândit la vremea respectivă că are de unde să-i dea înapoi. Nu putem discuta de cazuri sociale când se iau milioane de la bancă pentru a se face locuințe și ar vrea să beneficieze de o astfel de lege. N-am fost de acord și am introdus acel plafon.

N-am fost de acord ca un program bun, de care au beneficiat mulți români și sper să beneficieze în continuare - "prima casă" - să fie afectat de această lege. Niciodată n-am fost și nu vom fi de acord ca o lege bună să afecteze o altă lege bună sau un alt program bun.

De asemenea, pentru noi este important ca, de azi înainte, și sistemul bancar să înțeleagă că are rolul civic de a sprijini atât economia, cât și persoanele fizice.

N-am fost de acord ca această lege să se adreseze celor care au luat credit pentru a construi mai multe imobile, ci doar un imobil și doar pentru locuire.

De asemenea, ca sfat pentru inițiatori, cu care am avut multe discuții în această perioadă, îl înțeleg că a fost foarte pătimaș - și alții au fost pătimași - nu trebuie folosită această lege pentru a se plăti polițe, nici măcar verbale, față de alte instituții ale statului, cu atât mai mult față de Banca Națională.

Nu este o lege împotriva sistemului bancar, nu este o lege împotriva Băncii Naționale, este o lege pentru cetățenii români, cărora le doresc succes. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Domnul Caloianu, explicarea votului. Aveți două minute.

Domnul Mario-Ernest Caloianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

UNPR-ul a fost de acord și a susținut această lege și vreau să spun că există un nou concept pe care băncile trebuie să-l înțeleagă. Nu noi cumpărăm credite de la bănci, ci băncile cumpără banii noștri ieftin.

În acest moment, ar trebui, cu această zi istorică din sistemul bancar românesc, în care am dat un semnal că avem atitudine, trebuie să înțeleagă că noi suntem cei care facem credite și care ne vindem banii mult prea ieftin în comparație cu piața creditelor europene. Și aici atitudinea respectivă trebuie să fie în corelație cu ceea ce înseamnă consensul Băncii Naționale și nu numai.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc mult de tot.

6. Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru industrii vă propun adoptarea proiectului de lege.

Legea este ordinară.

Voturi pentru? Rog numărați. 208 voturi pentru.

Abțineri? Domnul Sturzu? Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu.

Aprobat în unanimitate.

7. Proiectul de Lege privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Comisia pentru mediu vă propune adoptarea proiectului de lege.

Este lege ordinară.

Voturi pentru? Rog ridicați mâna. 209 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenți care nu doresc să voteze? Nu sunt.

În unanimitate a fost aprobat proiectul de lege.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea încetării valabilității, prin denunțare, a Convenției din 5 iulie 1890, semnată la Bruxelles, privind înființarea unei Uniuni Internaționale pentru publicarea tarifelor vamale, precum și a Protocolului de la Bruxelles din 16 decembrie 1949, prin care se modifică Convenția privind înființarea Uniunii Internaționale pentru publicarea tarifelor vamale din 5 iulie 1890.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos. 207 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenți care nu doresc să voteze? Nu sunt.

În unanimitate aprobat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.6/2016 pentru modificarea art.28 alin.(41) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România.

Legea este ordinară.

Comisia pentru industrii vă propune adoptarea.

Voturi pentru? Voturi pentru, vă rog frumos. 207 voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenți care nu doresc să voteze? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea. Vă propune respingerea, scuzați-mă.

Voturi pentru? 207 pentru.

Abțineri? Nu sunt voturi. O abținere. Trei abțineri.

Voturi împotrivă?

Nu pot să număr când se ridică fiecare, își aduce aminte.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu.

Din 210 parlamentari, 207 au spus pentru, proiectul de lege a fost respins.

11. Legea pentru completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, reexaminată ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.22 din 20.02.2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.160 din 02.03.2016.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație vă propun adoptarea legii cu amendamente.

Voturi pentru? Vă rog frumos să ridicați mâna. Voturi pentru? 149 de voturi pentru.

Abțineri? 4... 5 abțineri.

Voturi împotrivă? 67 de voturi împotrivă.

Deputați prezenți care nu vor să voteze? 1, 2, 3, 4.

(Discuții la prezidiu.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Da. 4.

Bun. Prezența este 225, 149 pentru, 5 abțineri, 67 de voturi împotrivă, 4 parlamentari sunt prezenți, dar nu vor să-și susțină votul.

Și am o rugăminte la toți colegii.

Secretarii vor număra doar mâinile care sunt ridicate.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea.

Dacă am spus 149 de voturi pentru? Cvorumul este 100... E lege organică.

Nu a fost adoptată.

Explicarea votului, vă rog frumos.

Dacă nu întrunești numărul de voturi pentru legea organică?

Domnul Ioan Cupșa:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Sărut mâinile, doamnelor.

Bună ziua, domnilor.

Partidul Național Liberal nu putea vota altfel, decât împotrivă.

Am votat împotrivă, pentru că textul, așa cum l-ați modificat este de asemenea neconstituțional.

Am votat împotrivă pentru că procedura pe care a-ți adoptat-o este una, de asemenea, neconstituțională.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Nu-i din partea noastră, stafful tehnic.

Domnul Ioan Cupșa:

Stafful tehnic...

Mulțumesc staffului pentru suport.

Deci, în afara faptului că textul în sine este neconstituțional, că procedura în sine este una, de asemenea, neconstituțională, se mai întâmplă un lucru de o gravitate, totuși, fără precedent sau, în sfârșit, este un eveniment de o gravitate rar întâlnită.

Se naște astăzi sau s-ar fi născut astăzi, dacă ar fi fost adoptată, propunerea pe care cu onoare ați votat-o, un conflict constituțional între Parlamentul României și Curtea Constituțională a României. Un astfel de conflict constituțional ar fi adus grave deservicii Parlamentului României, adică fiecăruia dintre noi, dar, în mod esențial, parlamentarismului.

Mai mult decât atât, suntem obligați să votăm împotrivă, pentru că demersul pe care-l faceți este unul mincinos.

Astăzi ați votat, deși știați că e neconstituțional textul, deși știați că nu rezistă unui control de constituționalitate o lege dacă ar fi fost astfel adoptată și respectiv promulgată și, drept urmare, ceea ce le promiteți primarilor, în mod mincinos, subliniez acest lucru, nu s-ar fi întâmplat, cel puțin în perioada imediat următoare.

Deci pentru toate aceste considerente, în mod natural, în mod firesc, respectându-ne pe noi și respectându-i pe aleșii noștri, respectându-i pe toți aleșii, Partidul Național Liberal a votat împotrivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul președinte Dragnea.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit, în primul rând, la microfon pentru că n-am înțeles nimic din argumentația de dinainte. În afară de niște afirmații, n-am auzit niciun argument serios. În schimb, știu ce spun, inclusiv primarii care fac parte din partidele de dreapta, care susțin acest proiect de lege, care este un proiect de lege bun, spun colegilor primari din partidele noastre că lor li s-a spus de la partid că ei nu votează, să n-aibă deservicii de imagine, dar știu că o să votăm noi și atunci legea va ieși. (Aplauze.)

De asemenea, eu cred că ar trebui să facem efortul - n-am speranțe că reușim astăzi sau mâine - să fie din ce în ce mai puțină ipocrizie. Da, noi ne asumăm acest demers. Noi vrem ca primarii, cei peste 3.200 de primari din România să aibă venituri corecte, așa cum vrem ca și celelalte categorii sociale să aibă pensii corecte. Aici vorbim de o indemnizație destul de similară, dacă se poate spune corect așa, cu ceea ce a fost aprobat pentru parlamentari, unde n-a fost un conflict constituțional, similară cu alte categorii sociale din România care beneficiază de aceste sporuri sau indemnizații speciale.

Mai mult decât atât, primarii din România susțin un sistem administrativ uriaș: sistemul administrației publice locale, cu niște răspunderi uriașe, cu o legislație complet neclară și care-l face vulnerabil în fiecare zi în fața oricui. N-au drepturile pe care le au funcționarii publici, în schimb, sunt considerați funcționari publici. N-au niciun fel de protecție așa cum au parlamentarii, n-au niciun fel de protecție în fața procedurilor administrative, pentru că și dacă semnează zece funcționari înaintea lui, până la urmă, tot el este tras la răspundere și, când vine vorba sau ar fi cazul ca toate aceste riscuri să fie puțin completate cu o indemnizație specială, în funcție de numărul de mandate și îndeplinirea de condiții, jucăm puțin demagogic, pentru că vin alegerile locale și să n-avem probleme de imagine.

PSD-ul susține acest demers. Credem în el, este corect, este constituțional, a fost modificat în sensul deciziilor Curții Constituționale și sperăm ca măcar în Senat el să fie adoptat.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamna președinte Gorghiu.

Explicarea votului. Toată lumea... avem răbdare.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Doamna Alina-Ștefania Gorghiu:

Mă bucur să vă revăd, stimați colegi, pentru că pot să vă adresez o întrebare, aș zice destul de scurtă și simplă: câte mandate îi trebuie unui parlamentar să învețe procedura? Multe, foarte multe. Pentru că, astăzi, constat un lucru simplu, cei care au vorbit despre respectarea procedurii în cazul acestui proiect, habar n-au de procedură.

Este o decizie a Curții Constituționale care spune: "legea este neconstituțională în integralitatea sa", și săracul domnul Cupșa a vorbit românește. Cine vine cu minciuna, cu manipularea, cu exprimarea demagogică că acest proiect poate fi votat în Parlament, deși procedura era următoarea - se respinge proiectul, vii cu un alt proiect - n-are respect pentru primari. Demagogia știți cum se manifestă? Nu când le spui adevărul, ci când îi minți cu un lucru pe care nu poți să-l dai, pentru că în realitate acest proiect va pica în prima secundă, din nou, la Curtea Constituțională, iar respectul față de primari se manifestă ... Uite, ce galerie am la PSD!

Proiectul se manifestă...

Vă rog, fiți și voi galerie, la fel ca PSD-ul, vă rog.

Proiectul se manifestă în felul următor: au nevoie de respect. Primarii au nevoie de atenție, au nevoie de o salarizare decentă, n-au nevoie de propagandă ieftină, ca să fie în siajul PSD-ului la alegeri.

Vă mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul vicepreședinte Iordache, vă rog frumos, aveți cuvântul. Explicarea votului.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Din păcate, aici gândim cu dublă măsură. Curtea Constituțională ne-a spus două lucruri foarte clare.

Pe de o parte, nu s-a identificat sursa și, atâta timp cât noi am modificat și am spus foarte clar că această lege intră în vigoare cu 1 ianuarie 2017, actualul Parlament, în luna noiembrie, sau viitorul Parlament, în luna noiembrie, când dezbate bugetul, găsește sursa.

2. A trebuit să precizăm foarte clar cărui tip de aleși se adresează. Puteam băga și aleșii locali. Mă refer la consilierii locali și consilierii județeni. Noi am stabilit foarte clar că această lege se adresează primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene.

Stimați colegi,

Nu că se apropie campania electorală, le cerem acestor oameni performanță, le cerem acestor oameni corectitudine. Sunt plătiți sub orice critică. Aia era un minim de decență.

Dumneavoastră, colegii mei din partea dreaptă, nu ați votat nici atunci când s-au dat pensii parlamentarilor și beneficiați dumneavoastră și colegii dumneavoastră de ele.

La fel și acum. Este anormal, stimați colegi, la colegii noștri primari, pentru că vom merge și vom face campanie, să le dăm niște salarii proaste, iar când este vorba să le dăm și lor indemnizații să spunem că pentru ei nu se poate, dar pentru noi se poate. Este normal, este constituțional?

Sper ca această eroare care s-a făcut la Camera Deputaților să fie îndreptată la Senat.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule Popa, aveți cuvântul.

Explicarea votului.

Toată lumea are dreptul, conform Regulamentului, să explice votul.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că întotdeauna un parlamentar trebuie să voteze conform conștiinței sale, așa că astăzi, din păcate, am votat altfel decât grupul parlamentar din care fac parte (Aplauze.) și decât partidul din care fac parte de 26 de ani, și vreau să vă explic de ce am făcut-o.

În primul rând, îmi exprim regretul că dezbaterile din plen (în comisie n-am putut participa) nu au fost mai consistente. Sincer să fiu, eu unul nu știu cărei părți să dau dreptate: celei care afirmă că legea-i constituțională sau celei care afirmă că nu este.

Însă, atâta timp cât există pensii speciale, cât noi, parlamentarii, avem pensii speciale - chiar dacă Grupul parlamentar liberal și eu personal n-am votat această pensie, și, dacă ar fi să votez încă o dată, aș vota împotriva acestei pensii - cred că este normal ca și reprezentanții administrației publice locale și județene să aibă un target conform căruia să vină în interiorul acestei administrații persoane bine pregătite. Am vorbit cu mulți primari și cu mulți oameni competenți care vor să renunțe să mai fie în administrația publică locală pentru că, din păcate, lucrează de multe ori cu un personal care nu are un nivel de pregătire și se expun anumitor riscuri.

Dacă vrem să selectăm oameni competenți, eu cred că acești oameni trebuie să fie selectați în baza unor avantaje care să li se ofere, cu condiția să aibă performanță, să fie cinstiți.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat Palăr, aveți cuvântul.

Domnul Ionel Palăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și mulțumesc frumos, domnule coleg.

Dragi colegi,

N-are rost să batem apa în piuă. Performanța se face în timpul mandatului și noi suntem de acord că nu trebuie să folosim demagogic acest motiv, astăzi, în prag de alegeri locale. Putem să corectăm acest lucru, dar cu sinceritate, nu cu demagogie.

Vorbim despre pensii, nu despre salariile primarilor. Da, suntem de acord. Administrația publică locală și administrația trebuie să aibă salarii decente, pentru că, într-adevăr, oamenii muncesc, dar nu trebuie folosit acest moment cu demagogie și cu ipocrizie. Performanța se face în timpul mandatului.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Continuăm.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea.

Cine este pentru? Vă rog frumos să votați.

135 de voturi pentru.

Abțineri? 70 de abțineri.

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Deputați prezenți care nu vor să voteze? Nu sunt.

205 este prezența. 135 pentru.

Nici acest proiect de lege nu a fost adoptat.

Suntem Cameră decizională, știți procedura.

Domnul președinte Solomon.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Stimați colegi,

Întâmplarea face ca aceste două legi, pensiile sau indemnizațiile speciale pentru primari și cea privind reducerea penalităților la pensionari anticipate, să fie una după alta.

Tot timpul colegii din presă și cetățenii ne întreabă: facem privilegii pentru pensii speciale, dar pentru oamenii de rând când mai facem? Era posibilitatea dumneavoastră, astăzi, să dovediți că românii care au muncit aproape 43 de ani, care îndeplinesc toate condițiile pentru pensionare, dar nu au vârsta necesară să iasă la pensie și, fie că rămân fără locuri de muncă, fie că nu mai pot efectiv munci după 60 de ani, să nu fie cel mai drastic sancționați la pensionarea anticipată din Europa. 45% maximum de anticipație este cel mai mare procent pe care statul îl ia din munca fiecăruia, pentru că pensionarea anticipată nu se face dacă nu ai dreptul la ea, ci se face dacă ai stagiul complet de cotizare, dacă ai un număr de ani peste acest stagiu complet de cotizare, care poate ajunge, acest număr de ani, până la 45 de ani.

Dumneavoastră, astăzi, ați dat dovadă că ați uitat mandatul primit de la cetățeni în 2012. Nu vorbesc de partea PDL a PNL-ului, ci de partea acea care a ieșit în fața oamenilor și a cerut dreptate până la capăt și oamenii i-au trimis în Parlament să facă dreptate până la capăt.

Am îndreptat o serie întreagă de nedreptăți din Legea pensiilor nr. 263. Aceasta și singura care a mai rămas, punctul de pensie de 45% din salariul mediu brut pe țară ar fi fost ultimele etape prin care Legea nr. 263 ar fi devenit o lege dreaptă.

Ceea ce ați făcut dumneavoastră, prin abținere de la vot, ați făcut să nu asigurați numărul necesar pentru ca o lege organică să treacă.

Prin urmare, va fi nevoie de o nouă lege, de un nou, știu eu, ciclu legislativ prin cele două Camere, până când românii vor vedea din partea Parlamentului... vor vedea din partea Parlamentului, acea grijă de care sperau să aibă parte.

Tot în această inițiativă legislativă era vorba și de acele...

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă rog să scurtați, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

O secundă și termin.

... acele perioade de muncă în grupa a II-a de muncă, care erau sub 6 ani ca vechime și care rezolvau o problemă pe care mulți oameni, sute de mii de oameni din această țară o au.

Nici pe aceasta n-ați vrut s-o rezolvați.

Vă felicit, stimați colegi liberali, prin abținerea dumneavoastră i-ați făcut să mai aștepte poate un an de zile, pe motive puerile, contabile, de deficite și așa mai departe, pe niște oameni care merită tot respectul din partea noastră.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Kerekes, explicarea votului. Aveți două minute.

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am fost singurul care am intervenit la dezbaterile generale.

Regret că deputații Partidului Național Liberal n-au intervenit. Și atunci când am intervenit, am subliniat că este o lege bună, repară o greșeală. Și atunci am spus că repară una dintre multele greșeli ale Legii nr. 263/2010. Vă aduceți aminte de acea votare scandaloasă a Legii pensiilor din 2010?

Noi, prin această lege, am fi făcut o reparație, pentru că penalitatea pentru cei care se pensionează anticipat, parțial, este de o duritate excesivă, și prin această lege noi am fi restabilit situația pe care am prevăzut-o în legea anterioară, Legea nr. 19/2000.

Regret foarte mult, stimați colegi. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Doamna Pocora.

Doamna deputat Pocora.

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

Stimați colegi,

Am putea să reluăm discursul de la legea anterioară. Nu-i mai păcăliți pe oameni, mai ales colegii din PSD care ați fost trei ani la guvernare și ați văzut exact cifrele și puteați să reparați tot ce doreați, dar n-ați făcut-o, și acum, pe ultima sută de metri, candidați, unii dintre noi, dintre dumneavoastră, veniți și spuneți: "dăm și aia, dăm și aia, dăm și aia, dăm și ailaltă..." Se poate? Dacă se poate, hai s-o facem, dacă nu, nu mai păcăliți oamenii!

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Domnule Solomon... îmi cer scuze.

Domnule deputat, domnule deputat, nu există drept...

Domnule deputat, îmi cer scuze, nu v-a pronunțat numele și dreptul la replică... doar dacă este atacat vreun parlamentar, liderul grupului parlamentar.

Doamna Rovana Plumb, explicarea votului.

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Dacă aceste reparații sociale pe care am continuat să le facem, îndreptând toate acele măsuri abuzive cu impact negativ asupra celor care au muncit o viață întreagă - și aici vorbim de milioane de pensionari, pentru că legea, inițiativa nu se referă doar la modificarea punitivă a anticipării pensionării, ci și la modul în care se reglementează pensia pentru cei care au lucrat în grupa I și grupa a II-a - acestea nu pot fi considerate minciuni, pentru că ele au ținut cont, ca modificări, de tot ceea ce au solicitat toate asociațiile de pensionari.

Îmi pare nespus de rău că prin votul dat astăzi de colegii de la PNL și PDL nu s-a putut face această reparație socială, dar, cu siguranță, vom face în așa fel încât PSD-ul să îndrepte ceea ce astăzi s-a întâmplat în Parlament, pentru că niciun cetățean și niciun om din această țară care a muncit o viață întreagă nu trebuie să sufere din cauza unei acțiuni politicianiste.

Mulțumesc.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Mircovici vrea să ia cuvântul. Explicarea votului.

Domnule secretar al Camerei, aveți cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Fiind vorba de o puternică încărcătură politică, atât la legea anterioară, cât și la legea actuală am vrut să evit să iau cuvântul, dar modul în care a fost abordată problema până la final m-a făcut să explic faptul că și la legea privind primarii și la actuala lege am votat pozitiv.

De ce? Pentru că la prima mi-am adus aminte de un proverb românesc, eu, ca bulgar, am mare atenție pentru proverbele românești, unul care spune: "Stăpânul învață sluga hoață".

Al doilea, care se referă la drepturile pentru cei mai mici, mi-a adus aminte de o altă chestie pe care am învățat-o în 39 de ani de armată. Șefii noștri spuneau în felul următor: armata e o structură organizată. Obligațiile și drepturile merg de sus și până jos. Obligațiile merg de sus și până jos, drepturile merg de sus și până unde ajung.

E bine că au ajuns pentru noi, și n-ajung pentru cei care sunt mai săraci. Ar trebui să ne fie jenă un pic, la unii dintre noi. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Legea este organică. Cele trei comisii, pentru transporturi, pentru industrie și juridică, vă propun adoptarea acestei propuneri legislative.

Voturi pentru, vă rog frumos?

Secretarii, vă rog frumos să numărați. Au plecat foarte mulți colegi.

191 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenți care nu doresc să voteze?

Voturi împotrivă?

Domnule Marin Gheorghe ați votat împotrivă? Nu. Bun.

Parlamentari prezenți care nu vor să voteze? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Respingeri.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Legea este organică. Comisia pentru învățământ vă propune respingerea acestui proiect de lege.

Voturi pentru, vă rog frumos? La fel, 191 cu noi trei.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Deputați prezenți care nu vor să voteze? Nu sunt.

Au fost 3 voturi împotrivă, 194 prezența, 191 pentru.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Legea este organică. Comisia pentru învățământ vă propune respingerea.

Voturi pentru? Pentru respingere...

Voturi pentru, vă rog frumos...

194... că sunt cu toții în sală. 194.

Abțineri? O abținere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt. Adoptată respingerea.

16. Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale.

Tot organică. Comisia și aici vă propune respingerea.

Pl-x 44/2016.

Voturi pentru? Vă rog frumos să ridicați mâna.

Numărați-i pe toți, vă rog frumos.

Vă rugăm frumos să ridicați mâna, ca să știm cine este pentru, cine nu este...

Păi, nu vă supărați, în Grupul parlamentar al PNL sunt colegi care au ridicat de trei ori mâna; la fiecare vot același lucru...

Aș vrea să ridicăm mâna...

158 de voturi pentru.

Abțineri? 3 abțineri.

Voturi împotrivă?

Păi, domnule Negruț, ori ridicăm mâna, ori nu o ridicăm pe-a colegei, ori nu ridicăm...Haideți să ne hotărâm ce vrem să facem astăzi. Cât stăm aici să ascultăm, vă rugăm frumos!

Abțineri? Nu sunt.

O singură abținere în partea asta.

Nu vrem să facem ce trebuie.

Voturi împotrivă?

6 abțineri.

Parlamentari prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Din 167 prezenți, 158 voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri.

Explicarea votului.

Propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi respinsă.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu, domnule președinte. Nu a existat cvorumul necesar pentru vot. La următorul vot final se reia votul. Nu, că s-a anunțat altceva.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Corect. Aveți dreptate, îmi cer scuze.

Nu suntem în cvorum. Avem 167 prezenți. Minimul este 190, conform modificărilor la regulament, aveți dreptate. Va fi pus pe ordinea de zi săptămâna viitoare.

Ordinea de zi a fost epuizată.

Mulțumesc foarte mult. Aveți dreptate.

Declar ședința închisă.

Birou permanent în acest moment.

Ședința s-a încheiat la ora 14,05.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 7 iulie 2020, 13:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro