Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 mai 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/25-05-2016
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-09-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 17-05-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 mai 2016

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, și de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii deputați Cristian Buican și Ion-Marcel Ciolacu, înlocuit de domnul deputat Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, 17 mai, pentru a prezenta declarațiile politice. Această ședință este dedicată, la această oră, declarațiilor.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin Constantin Stragea - declarație politică intitulată 15 mai - Ziua Internațională a Familiei;

Îl invit, pentru început, pe domnul deputat de Timiș, din partea PSD, Sorin Constantin Stragea.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ziua Internațională a Familiei a fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 septembrie 1993, în baza Rezoluției 47/237.

Deci, după cum v-ați dat seama, declarația mea politică de astăzi se intitulează "15 mai - Ziua Internațională a Familiei", sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publică și de a sublinia importanța familiei.

Accentul este pus pe dezvoltarea și implementarea politicilor în acțiunile pentru reducerea sărăciei familiilor, asigurarea locurilor de muncă și a echilibrului familiei, promovarea integrării sociale și a solidarității între generații.

Guvernele, agențiile Organizației Națiunilor Unite, organizațiile societăților civile, instituțiile academice și sectorul privat sunt încurajate să contribuie la consolidarea rolului familiei în societate, în general, și în particular pentru fiecare membru al familiei.

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului, propunere susținută și de Patriarhia Română, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române.

Familia este înțeleasă drept cea mai însemnată uniune socială de care depind dezvoltarea, stabilitatea și mai ales existența întregii societăți. Ea ocupă un loc tot mai important în preocupările tuturor factorilor responsabili de viitorul omenirii. Această zi ar trebui să reprezinte pentru noi toți o ocazie de sărbătoare, de liniște și pace în cadrul fiecărei familii.

Sărbătorirea acestei zile are o mare importanță pentru comunitatea internațională, care acordă sprijin în mod constant și contribuie la îmbunătățirea cadrului legislativ și social, în vederea creșterii rolului familiei în viața socială.

Deputat al PSD, Sorin Stragea, Colegiul nr. 7, Lugoj, Timiș.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc mult.

 
Video in format Flash/IOS   Tudor Ciuhodaru - declarație politică Ce înseamnă 3 minute?;

Îl invit în continuare pe domnul deputat, tot din partea PSD, Tudor Ciuhodaru, de la Iași.

Vă rog, domnule doctor, să vedem ce ne mai spuneți.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă întreb astăzi: Ce înseamnă 3 minute?

Pentru unii dintre noi înseamnă o declarație politică. Pentru Patrick Ekeng a însemnat diferența dintre viață și moarte.

Dar dacă 3 minute vi se par multe, cum vi se par 26 de minute? Academicianul Cotea a murit la Iași, așteptând 26 de minute SMURD-ul. Inhalase o portocală, aspirase o portocală.

După 26 de minute, pe o distanță cam de aici până în fața Parlamentului, o distanță care se putea face mai repede pe jos, a fost ajutat, la o oră de vârf de sâmbătă, de doi pompieri care, evident, nu au avut ce să-i facă, fără niciun fel de pregătire medicală. După alte 7 minute, un echipaj al Salvării a reușit să-l intubeze și să-l resusciteze.

Din păcate, 26 de minute e mult prea mult. Asta trage încă o dată un semnal de alarmă: sistemul de urgență trebuie reorganizat, pentru că aici este vorba de viața noastră. Și dacă avem un megadepartament de situații de urgență care întotdeauna știe să găsească greșelile altora, poate că ar trebui să ne gândim cu toții să punem din nou bazele unui adevărat sistem de urgență românesc.

26 de minute... e mult prea mult!

 
Video in format Flash/IOS   Florin Iordache - declarație politică despre o nouă lege a sportului;

Domnul Florin Iordache:

(De la tribună.)

Stimați colegi,

Am și eu o declarație de făcut vizavi de o nouă lege a sportului.

În ultima perioadă, ați văzut - în handbal, în gimnastică, în tenis - România a avut o serie de rezultate foarte bune.

Din punctul meu de vedere, ar trebui - Ministerul Sportului, oamenii de sport, dar și cei care pot sprijini toate disciplinele, pentru că până la urmă s-a demonstrat că cei mai buni ambasadori ai României în plan extern sunt sportivii, sunt oamenii fără culoare politică, dar care au reprezentat și care reprezintă în continuare cel mai bine România - din punctul meu de vedere, ar trebui să ne aplecăm mult mai aproape pentru a sprijini sportul, indiferent de ramurile sportive, pentru că s-a constatat în ultima perioadă că avem în ramuri de tradiție o anumită scădere a performanței.

De aceea, cred că ar trebui să ne aplecăm mult mai bine și mult mai aproape de fenomenul sportiv și, fără culoare politică, să sprijinim mișcarea sportivă prin noua Lege a sportului.

Vă mulțumesc mult.

(Revine la prezidiu.)

Video in format Flash/IOS   Iacob Pușcaș - declarație politică cu titlul Pansament pentru sănătate;

Din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Iacob Pușcaș.

Vă rog, domnule deputat, aveți 3 minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Iacob Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Pansament pentru sănătate"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asistăm de o bună perioadă de timp la o situație gravă pentru țară, dacă privim din interior, și o poziție dezonorantă, dacă privim din exterior. Este vorba despre situația creată în sistemul de sănătate prin scoaterea la iveală a unor nereguli deosebit de grave pentru sănătatea populației. Din punctul meu de vedere, poate fi catalogat drept atentat la neam și țară, cei vinovați putând fi acuzați de crime cu premeditare.

A trebuit ca un guvern tehnocrat să scoată la iveală o asemenea grozăvie, deși sunt convins că și guvernele precedente au avut cunoștință de situația existentă, dar nu au reacționat în niciun fel. Regretabil este totodată faptul că acest Guvern nu a fost capabil să-și gestioneze situația creată, stângăciile de care a dat dovadă au dus în final la vacantarea scaunului de ministru al sănătății.

O problemă însă este nerezolvată, și anume achiziționarea produselor folosite de către spitale în vederea dezinfectării, și nu numai.

Mă întreb: oare câte astfel de nereguli mai sunt în sistemul de sănătate și nu numai și când vor fi acestea scoase la lumină.

Stimați colegi,

Vin de această dată în fața dumneavoastră cu o soluție care va evita pe viitor o astfel de situație, și anume: la procedura de achiziție care are ca obiect furnizarea de produse să fie desemnați nu unul, cum este în prezent, ci trei câștigători, însă unul să fie considerat furnizor principal, cu pondere de 70% din valoarea contractului, ceilalți doi fiind furnizori secundari, cu pondere de 15% fiecare. O situație cum se prezintă astăzi, când sistemul de sănătate a rămas fără furnizor, nu ar mai fi posibilă, capacitatea de furnizare fiind preluată de ceilalți doi câștigători, unul dintre aceștia devenind astfel furnizor principal.

Sigur că sisteme asemănătoare sunt folosite și în alte părți ale lumii cu succes, succes de care cred că se va bucura și la noi.

Pentru a realiza așa ceva, vă invit, domnule prim-ministru, să elaborați urgent o ordonanță, justificată, de această dată, împreună cu specialiștii dumneavoastră și cu specialiștii comisiilor din Parlament, și să implementați un astfel de sistem atât de necesar.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Grigore Crăciunescu - declarație politică cu titlul Haos legislativ privind Nomenclatorul domeniilor și specializărilor/programelor de studii universitare în cadrul facultăților de medicină dentară;

Domnul Florin Iordache:

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul, aveți 3 minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Haos legislativ privind Nomenclatorul domeniilor și specializărilor/programelor de studii universitare în cadrul facultăților de medicină dentară".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Directiva 36/2005 a Parlamentului European privind recunoașterea calificărilor profesionale nu impune statelor membre obligația de uniformizare a denumirii titlurilor de calificare și a titlului profesional, cerința obligatorie este de a asigura condiții minime de formare pentru respectiva profesie, așa încât titularul să beneficieze de recunoașterea astfel reglementată în toate statele Uniunii Europene. În cazul României, termenul consacrat pentru instituția de învățământ din cadrul Universității de Medicină era Facultatea de Stomatologie, iar absolvenții acestei facultăți aveau titulatura de "doctor medic stomatolog".

În 2004, în momentul negocierii privind aderarea României la Uniunea Europeană, cei care au negociat în numele României nu au comunicat Comisiei Europene denumirea consacrată în România pentru absolvenții facultăților de stomatologie, și anume aceea de "doctor medic stomatolog". S-a acceptat, la propunerea reprezentanților României, ca instituția de învățământ să se numească "Facultatea de Medicină Dentară", iar titulatura pentru absolvenții acestei facultăți să fie de "medic dentist".

Colegiul Medicilor, toți absolvenții acestor facultăți, toți studenții din aceste facultăți nu sunt de acord cu această titulatură și au făcut demersuri pe lângă Guvernul României pentru revenirea la titulatura de "doctor medic stomatolog".

Ca urmare a solicitărilor Colegiului Medicilor Dentiști din România, s-a emis Hotărârea de Guvern nr. 580/2014 privind Nomenclatorul domeniilor și specializărilor, a programelor de studii universitare, precum și aprobarea titlurilor conferite absolvenților învățământului universitar de licență înmatriculați în anii 2011-2014, care prevede acordarea din nou a titulaturii de "doctor medic stomatolog", începând cu promoția 2016.

Această hotărâre de Guvern se află în vigoare și a fost emisă fără consultarea Ministerului Sănătății. Această hotărâre de Guvern lasă generații întregi de absolvenți fără titlul profesional recunoscut în Uniunea Europeană și implicit fără dreptul de a practica această meserie pe teritoriul statelor membre. Această modificare a denumirii titulaturii profesionale s-a făcut, de asemenea, cu încălcarea dispozițiilor Directivei 36/2005 a Parlamentului European, unde se precizează "... Comisiei Europene îi sunt notificate de fiecare stat membru actele cu putere de lege și actele administrative pe care le adoptă în materie de eliberare a titlurilor de calificare în domeniul reglementat în prezentul capitol".

În 2015 s-a emis Ordonanța de Guvern nr. 43/2015 privind modificarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România. În această ordonanță a Guvernului se menține denumirea de "medic dentist".

Întrebarea firească se pune în felul următor: cu ce titulatură vor fi eliberate diplomele absolvenților Facultăților de Medicină Dentară, promoția 2016, de "medic dentist" sau "doctor medic stomatolog"?

În acest moment, pe parcursul legislativ, în Parlamentul României, este un proiect de lege care are ca subiect titulatura de "doctor medic stomatolog", care a fost aprobat de Senat. Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților a dat raport de respingere în urma punctului de vedere al Guvernului, care precizează că Ministerul Sănătății nu a fost consultat nici atunci când s-a elaborat Hotărârea de Guvern nr. 580/2014 și nici proiectul de lege care a fost dezbătut în Senat.

Stimați colegi,

Consider că menținerea acestui haos legislativ în domeniu aduce grave prejudicii atât profesiei de medic dentist, împiedicând recunoașterea acesteia în celelalte state membre, cât și României, prin încălcarea angajamentelor luate în perioada de preaderare.

Întrucât Colegiul Medicilor Dentiști din România, toți cei care au diploma de medic dentist, toți studenții din Facultățile de Medicină Dentară își doresc din nou titlul de "doctor medic stomatolog", singurul lucru firesc este ca în plenul Camerei Deputaților să votăm legea aprobată în Senat, care prevede această titulatură și care este în concordanță cu Hotărârea de Guvern nr. 580/2014, și apoi să facem notificare la Uniunea Europeană pentru ca hotărârea de Guvern și legea să poată fi aplicate. Dacă vom aplica hotărârea de Guvern și dacă vom vota legea în Camera Deputaților, România va intra în procedură de infringement, ceea ce nu este de dorit.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Grigore Crăciunescu.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică despre impactul Scutului antirachetă asupra rolului geopolitic pe care îl joacă România;

Îl invit, din partea Grupului PNL, pe domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Domnule deputat, aveți cuvântul, aveți 3 minute.

Se pregătește domnul deputat Ion Eparu, din partea Grupului PSD.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi voi vorbi despre impactul amplasării Scutului antirachetă asupra rolului geopolitic pe care îl joacă România.

Fără doar și poate amplasarea Scutului antirachetă, conceput și construit de Statele Unite, partenerul strategic al României, la Deveselu, în județul Olt, reprezintă un pas spre reconfigurarea rolului geostrategic, militar și politic al României în Europa și în lume.

Fără să ne mai îndoim, este cert că în acest ansamblu de apărare colectivă reprezentat de NATO, rolul pe care îl joacă țara noastră va fi de acum încolo unul mult mai important, iar responsabilitatea pe care noi trebuie să ne-o asumăm, ca țară de frontieră pe acest flanc estic al NATO, va fi mult mai mare.

Ceea ce este important de precizat în acest moment este faptul că odată cu amplasarea acestui Scut antirachetă, rolul României trebuie regândit. Avem nevoie de o Românie care să-și regândească raporturile cu NATO, raporturile cu partenerul strategic, Statele Unite, și cu ceilalți aliați din cadrul Blocului Nord-Atlantic.

Și spun acest lucru, deoarece inclusiv riscurile de securitate colectivă care sunt asumate de România în acest moment sunt mult mai mari, importanța pe care România o joacă în acest ansamblu este mult mai mare și misiunea pe care o are România în acest proiect transcontinental de apărare colectivă, reprezentat de NATO, este una mult mai importantă decât a fost până acum.

Cred că trebuie să înțelegem că a venit momentul în care să investim mai mult în ceea ce înseamnă dezvoltarea capabilităților militare și totodată partenerii noștri - și mă refer, în primul rând, la Statele Unite - să conștientizeze că România nu este doar o țară de frontieră a civilizației occidentale, ci este un aliat care are dreptul de a-și afirma și a-și pune în valoare propriile sale resurse, și a-și apăra propriile sale interese.

De aceea, unul dintre lucrurile foarte importante, în perspectivă, - și dacă mă gândesc bine, văzând și reacțiile pe care Rusia le-a avut până acum la amplasarea Scutului antirachetă în România, văzând această revenire militară chiar neașteptată a Federației Ruse - o reprezintă prioritatea înarmării României. Și spun a înarmării, deoarece înarmarea, în primul rând, descurajează un potențial conflict, dincolo de a fi o cauză a unui conflict interstatal.

Dar trebuie să gândim, să vedem care vor fi principalii pași spre a ne recâștiga un anumit prestigiu și a ne deroba de acest rol marginal pe care l-am avut până acum în acest ansamblu euroatlantic.

De acum încolo, România este mult mai importantă și cred că ar trebui tratată ca atare, inclusiv de Statele Unite, care au avut până acum o prezență politică poate mult dimensionată, sub anumite aspecte, care țin de politica internă și relațiile instituționale din România. Și avem nevoie de două componente principale de dezvoltare în raport cu aliații noștri nord-atlantici: componenta economică, care, din păcate, a fost a fost neglijată în ultimii ani și mai ales componenta militară, componenta dezvoltării capabilităților militare și componenta schimburilor care țin de acea capacitate a noastră de a ne regăsi ca o armată puternică și o armată care poate să țină piept oricărei amenințări, indiferent din ce direcție ar veni ea.

De aceea, în NATO, România trebuie să joace rolul unui pivot regional, un pivot regional care să construiască un ansamblu de apărare colectivă în această zonă estică a Alianței Nord-Atlantice, alături de națiuni precum ar fi, să spunem: Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria, de ce nu chiar Grecia, Țările Baltice, un ansamblu, un cordon, dar nu un cordon sanitar, ci un cordon de securitate regională, care să coboare de la Marea Baltică și să ajungă până la Mediterana și spre nordul Africii chiar. Spun acest lucru deoarece, în perspectivă, avem alte riscuri regionale, cauzate de degradarea situației politice dintr-o țară foarte importantă, membră a NATO - și mă refer la Turcia, care parcurge un proces de islamizare și care nu mai poate fi, din păcate, pe termen scurt - la cum se prezintă viața politică de acolo - un aliat sigur al Occidentului; ne referim la această reafirmare a intereselor geopolitice ale Rusiei, o Rusie care, cel puțin militar, își revine, în ciuda faptului că economico-social este măcinată de o serie de discrepanțe puternice și ne referim la necesitatea de a asigura această zonă a Balcanilor. Și, chiar în perspectivă, cred că NATO ar trebui să se gândească și spre integrarea Serbiei, dincolo de animozitățile care au fost în trecut și de Războiul din Kosovo din 1998-1999.

Ca atare, România trebuie să devină un factor activ în NATO, România trebuie să ridice capul sus și trebuie să investească în ceea ce înseamnă dezvoltarea capabilităților de apărare și a resurselor de siguranță națională.

De aceea, cred că România nu mai trebuie să fie băiatul care mătură frunzele în curtea unității NATO.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

 
Video in format Flash/IOS   Ion Eparu - declarație politică intitulată Copiii de școală, între extremele lumii în care trăim;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Ion Eparu, Grupul PSD.

Aveți 3 minute, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Două sunt motivațiile care m-au determinat să iau cuvântul astăzi de la microfonul Camerei Deputaților.

Prima dintre motivații este una cu caracter general și este una care întotdeauna mi-a produs o apăsare în suflet.

Când ne gândim că în secolul XXI, secolul în care trăim, există copii, foarte mulți, după cum vom constata din ceea ce am să citesc, implicați sub o formă sau alta în diverse forme de conflict, este o situație, repet, care în opinia mea ar trebui să dea de gândit tuturor factorilor de decizie la nivel național și mondial.

Așa cum am precizat, am să încerc să punctez astăzi modul extrem în care resimt copiii de vârstă școlară procesul de învățământ, în ideea de a evita extremele negative și de a tinde cât de mult este posibil către extremele pozitive.

De altfel, declarația politică am intitulat-o "Copiii de școală, între extremele lumii în care trăim".

În plan mondial, extremele sunt reliefate, pe de o parte, de viața școlarilor din zonele de conflict, iar de cealaltă parte, de viața școlarilor din Finlanda, de exemplu. În ultima vreme s-a tot dat exemplul acesta în ceea ce privește sistemul educațional. M-am oprit la Finlanda, pentru că are, așa cum se știe, unul din cele mai performante sisteme de educație din lume.

Prăpastia dintre cele două lumi este oglindită de un raport întocmit recent de UNICEF, raport care arată că aproximativ 75 de milioane de copii, aflați în zonele de criză din lume, au nevoie urgentă de sprijin educațional. Raportul UNICEF precede Summitul Mondial Umanitar de la Istanbul, care va avea loc în perioada 23-24 mai 2016.

Special pentru acest summit, secretarul general al ONU a întocmit un raport intitulat "O umanitate, răspundere comună", în care atrage atenția asupra erodării nerușinate și brutale a nerespectării drepturilor omului, referindu-se la atacurile asupra spitalelor și mai ales a școlilor. În aceste condiții, în zonele de conflict devine o utopie ideea de școală, nicidecum de școală performantă.

În plan național, extremele sunt atinse, pe de o parte, de cei aproximativ 100.000 de copii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani, care nu merg la școală, iar de cealaltă parte, de la olimpicii noștri, a căror dificultate este să ajungă la concursuri, nu să le câștige.

Ideea intervenției de astăzi, așa cum vă spuneam, a avut două motivații. Una am prezentat-o. Cealaltă motivație este legată de o idee pe care am găsit-o postată pe o rețea de socializare, de către echipa CADON, din municipiul Câmpina, din județul pe care îl reprezint.

Echipa, formată din elevi ai Liceului Energetic și respectiv din profesoara îndrumătoare, a reușit pentru a doua oară consecutiv calificarea în finala unui concurs internațional de programare, care va avea loc pe data de 28 mai 2016 în Statele Unite ale Americii.

Pentru a ajunge la acest concurs au nevoie de aproximativ 15.000 de euro, din care bugetul local al municipiului Câmpina asigură doar jumătate. Acești copii sunt mult peste medie și își consumă energia nu pentru a se pregăti pentru competiție, ci pentru a strânge suma necesară pentru drumul la competiție. Și ca ei sunt mulți alții.

Este adevărat că atunci când vorbim despre performanță în sistemul nostru de învățământ trebuie să ne raportăm la context, însă așa cum spuneam la începutul intervenției, eforturile noastre trebuie să se îndrepte în două direcții: pe de o parte, evitarea extremelor negative și pe de altă parte, atingerea extremelor pozitive.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat Ion Eparu, Colegiul nr. 10, Prahova.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - declarație politică despre realizarea de autostrăzi;

Tot de la Prahova, îl invit pe domnul deputat Virgil Guran, Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acum o lună și jumătate am trimis o interpelare la Ministerul Transporturilor și ceream să-mi dea situația cu ce s-a construit în privința autostrăzilor de la 1 ianuarie până în prezent.

Am primit un răspuns, pot să spun, puțin hazliu, așa cum ni se dau nouă răspunsurile, parlamentarilor, când ne interesează ceva, ca să putem să vedem cu ce putem interveni legislativ sau cum se pot rezolva problemele, ceva de genul că nu știu ce s-a realizat, pentru că se realizează pe etape, pe structuri și așa mai departe și nu au o evidență în acest sens.

Un astfel de răspuns îmi dă de gândit și ajung la următoarea concluzie: ori într-adevăr n-au nicio evidență și n-au nicio treabă cu ce se construiește la autostrăzi în ziua de astăzi, sau nu fac nimic și n-au ce să raporteze.

Când am văzut această lipsă de comunicare și de seriozitate în comunicare cu noi, cu Parlamentul, m-am hotărât și de atunci, în fiecare săptămână, le trimit aceeași interpelare, să văd ce s-a mai realizat în ultimul timp.

Văd că nici măcar răspunsurile nu mai vin de o lună și ceva încoace și asta m-ar duce la concluzia că autostrăzi nu vom avea în România foarte curând și asta aduce o concluzie clară că nu avem, CNADNR-ul, cel puțin, nu știe ce face în momentul de față, iar ministrul transporturilor, cred eu, că nu are ca obiectiv realizarea de autostrăzi, de fapt un lucru extrem de important pentru România.

Sper ca, în viitor, să se întâmple și această minune și să existe ca preocupare prioritară pentru țara noastră realizarea de autostrăzi, pentru că o dezvoltare economică, o țară modernă fără autostrăzi nu există.

Mulțumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS   Lucia-Ana Varga - referiri la urgența reducerii poluării în marile orașe din România;

Domnul Florin Iordache:

O invit la microfon pe doamna deputat Lucia-Ana Varga, deputat PNL de Bihor.

Aveți trei minute, doamnă deputat, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se referă la necesitatea aplicării de urgență a unor măsuri de reducere a poluării aerului în marile orașe din România.

Săptămâna trecută, Organizația Mondială a Sănătății avertiza că în marile orașe ale lumii calitatea aerului este necorespunzătoare, amenințând sănătatea cetățenilor.

Comisia Europeană avertizează, printr-o scrisoare de infringement, România că nu asigură calitatea aerului corespunzătoare pentru cetățenii săi.

Mai mult decât atât, ministrul mediului, doamna Palmer, recunoaște într-un răspuns la interpelarea pe care i-am adresat-o că în Iași, Brașov și București sunt depășite frecvent limitele maxime admise la indicatori precum pulberi în suspensie și bioxid de azot. Se mulțumește, însă, doamna ministru la a constata că sunt aceste depășiri și la a enumera o serie de măsuri pe care autoritatea locală ar trebui să le ia.

Însă ce facem, dragi colegi, cu problema care rămâne, aceea a unui aer irespirabil în marile orașe, a unui aer poluat, care duce, în final, la îmbolnăviri, la boli cardiorespiratorii ale copiilor, ale bătrânilor, ale femeilor gravide, ale cetățenilor acestei țări.

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă propune să nu stăm pasivi și doar să asistăm la aceste îngrijorări ale autorităților de la nivelul cel mai înalt, ci să facem pași concreți în a elabora o politică publică de reducere a poluării aerului în marile orașe.

Și, pe această cale, vă anunț că Partidul Național Liberal va depune un proiect de lege prin care să extindem suprafața de spații verzi în România, în marile orașe, pentru că mai multe parcuri în marile orașe înseamnă un aer mai bun, înseamnă o reducere a poluării.

De asemenea, fac apel la dumneavoastră în a avea un dialog pentru a elabora împreună o politică publică de înnoire a parcului auto în marile orașe în ceea ce privește transportul în comun, de trecere de la acest parc auto poluant la parcuri auto nepoluante, așa cum se întâmplă în multe orașe din Europa, de luare de măsuri concrete de dirijare a traficului în afara zonelor aglomerate din orașe spre centurile ocolitoare din orașe, astfel încât să contribuim, prin această politică, la reducerea poluării aerului în România.

Numai printr-un dialog între toate forțele politice, printr-un consens vom putea aplica pe termen scurt, mediu și lung o astfel de politică și vom contribui cu toții la respectarea drepturilor cetățenilor din România, dreptul la un mediu curat și vom contribui la o asigurare a calității vieții corespunzătoare pentru acești cetățeni.

Vă invit, deci, dragi colegi, pe toți, indiferent de culoarea politică pe care o aveți, să fiți parteneri cu noi în această dezbatere publică pe care o lansăm pentru politica publică de îmbunătățire a calității aerului în marile orașe.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban - declarație politică PNL sau instituționalizarea pomenilor electorale;

Îl invit în continuare pe domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, Grupul PSD.

Domnule deputat, aveți trei minute.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi despre: "PNL sau instituționalizarea pomenilor electorale".

Dragi colegi,

Iată că schimbarea legislației electorale și simplificarea acesteia din punctul de vedere al mijloacelor de propagandă electorală nu a diminuat corespunzător și incidentele electorale, iar acest fapt se datorează, evident, numai și numai "eforturilor" Partidului Național Liberal. Vizibil îngrijorați de barometrul opiniei publice, șefii PNL au început o ofensivă în toată regula, ofensivă care a vizat ansamblul de legi electorale, căutând, cu iscusința unui avocățel la început de carieră, toate chichițele avocățești ale unor dispoziții legale clare, după care să proclame: "Evrica, i-am păcălit și pe ăștia!". Și cum distanța de la "i-am ciuruit" la "i-am păcălit" este demnă de raționamentul unui avocățel pentru care legea reprezintă cel mai "nobil" hobby, iată că ne-am văzut puși în situația de a face o retrospectivă a primelor zece zile de campanie.

Atacul colegilor de la PNL a avut ca țintă directă "sâmbăta morților". Evident, aceasta nu e o glumă și nici măcar o satiră, fiind rezumatul tuturor eforturilor PNL-ului de a confisca electoral tradiționalele pomeni. Noi putem înțelege faptul că toată lumea, inclusiv politicienii, are dreptul la un hobby, numai că unii mai și abuzează de acest lucru și nu ne-ar mira ca, în scurt timp, colegii din PNL să vină cu o inițiativă legislativă în care "sâmbăta pomenilor electorale" PNL-iste să devină și zi de sărbătoare național-liberală.

Și cum cutuma spune că, în aceste zile de sărbătoare, oficialitățile statului trebuie să exprime anumite puncte de vedere, iată că domnul ministru al afacerilor interne, dar nu în rezonanță cu poziția PNL-ului, a ieșit în media românească cu o frază inspirată parcă din efectele de Disneyland. Citez: "Principalul meu mesaj pentru toți cei care sunt implicați în organizarea alegerilor este echidistanța și fermitatea în aplicarea legii." Am încheiat citatul. În situația în care domnul ministru tehnocrat, care și-a însușit cu drepturi de autor principalele dispoziții legale, inițiind sfaturi în "regie proprie", a ales să ne aducă la cunoștință faptul că echidistanța și fermitatea sunt principalii stâlpi ai aplicării legii, colegii noștri liberali au înțeles să aplice aceasta prin organizarea de secții de votare în birourile personale ale primarilor liberali, prin proliferări de amenințări și interdicții stabilite în nume proprii pentru ceilalți competitori electorali.

În pofida faptului că politicienii așa-ziși de dreapta se chinuiesc să deturneze de la efectul firesc dispozițiile legii electorale, ultimele măsurători confirmate ale institutelor publice relevă o realitate dureroasă pentru PNL, și anume Domniile Lor ar pierde alegerile chiar dacă ar candida singuri, lucru greu de acceptat pentru un PNL-ist convins, dar ușor de înțeles pentru un "avocățel de weekend".

Dragi colegi,

În disperare de cauză, PNL-ul a apelat în această campanie la - ce credeți dumneavoastră? - șepci cu numele candidatului, mașini inscripționate în acest sens, tricouri cu sigla de partid, în care săgeata liberală atârna cu vârful în jos, direct proporțional cu pierderea de capital electoral. Astfel, stăm și ne întrebăm: a elaborat AEP-ul un alt ghid de campanie pentru colegii noștri liberali? A interpretat BEC-ul altfel dispozițiile legale la sesizările colegilor noștri liberali? A lansat în media un alt punct de vedere domnul ministru Tobă pentru colegii noștri de la PNL?

Sunt întrebări pentru care ne poate răspunde, printr-o pledoarie autentică de dreapta, doar un avocățel mai sus menționat, titular absolut al brevetului de liberal, în situația în care, nici după zece zile de campanie, autoritățile nu par a avea vreo reacție.

În încheiere, dragi colegi, doar unele concluzii mai pe înțelesul colegilor de dreapta, titulari ai instituționalizării abuzului electoral. Suntem în situația în care schițele lui Caragiale se vor rescrie. Vor apărea noi Cațavenci, noi Brânzovenești care vor transforma campania electorală într-o situație inevitabilă de umor. Aceasta din cauza faptului că este imposibil de acceptat să fii mereu într-o continuă sâmbătă a pomenilor electorale.

Și atunci vine fireasca întrebare: Ce veți mai face, domnilor colegi liberali, după data de 6 iunie? Pe cine veți mai "pomeni"?

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai - consemnarea unor situații care impun atitudine și demers oficial în sprijinul românilor din diaspora;

În continuare, din partea Grupului PNL, domnul deputat Aurelian Mihai.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Spuneam și acum o lună și acum două luni și trei luni și la începutul anului despre cazul acesta atât de cunoscut al familiei Bodnariu și mai aminteam că nu este singurul caz, cel puțin în Europa, al unor familii de români care și-au pierdut, poate definitiv, tutela copiilor, români care trăiesc în diaspora, evident.

Și iată că, atât presa din România, cât și cea din comunitățile românești din afara țării semnalează un nou caz, cel din Marea Britanie. Cazul unei familii care, evident, pierzând dreptul de a-și crește copiii în fața autorităților statului britanic, se regăsește în situația pe care o descriam, așa cum am spus, lunile anterioare, de a-și vedea copiii dați către adopție unor familii formate din persoane de același sex - de gay, de lesbiene etc. Nu știu cât de moral și cât de corect este aplicată legea de acest stat, dar, ținând cont de faptul că structura unei familii tradiționale este una destul de bine cunoscută și mai ales educația pe care o primesc copiii în familiile care, într-adevăr, sunt cu adevărat creștine, consider eu că este o eroare foarte gravă.

Mai nefericită este situația în care statul român nu reacționează, iar în acest punct de vedere, ca parlamentar al diasporei, îmi fac datoria de a semnala această situație și de a îndemna Guvernul României să ia atitudine, pentru că nu este una din situațiile plăcute prin care trec românii din diaspora.

Al doilea punct pe ordinea de zi în aceste declarații politice și în declarația pe care eu o fac este cea legată de numărul parlamentarilor diasporei. Nu degeaba am solicitat dublarea numărului de parlamentari pentru românii din diaspora de la șase la 12, șase fiind în actualitate, cei pe care îi avem astăzi Parlament, senatori și deputați. Însă o spun cu toată strângerea de inimă că nu este o situație nici comodă pentru noi, nici pentru românii din diaspora și nici una echitabilă.

Având în vedere că numai în colegiul meu se află peste 4 milioane de cetățeni și mai ales că în 2012, la alegerile parlamentare care au avut loc în acel decembrie, cam toate județele României au avut parte de o redistribuire și evident suplimentare a numărului de deputați și senatori. Diaspora nu.

Avem în Parlamentul României un grup al deputaților care reprezintă minoritățile din România și foarte bine, ne mândrim cu acest lucru. România este un stat model. Dar, iată, pentru diaspora nu s-a găsit înțelegere.

Astăzi, însă, vom vota această modificare a Legii nr.208/2015 privind alegerile electorale pentru Camera Deputaților și Senat în speranța că dumneavoastră, colegii noștri, veți înțelege demersul pe care îl avem. Este imposibil cu o reprezentare de 1%, cât actualmente există în Parlamentul României pentru diaspora, este imposibil ca noi să sperăm că acele legi pentru care le aducem înaintea dumneavoastră și acele propuneri de legi să aibă o șansă de a fi dezbătute corect în comisiile parlamentare, de a obține susținere în plenul Camerei Deputaților și Senat și, evident, de a fi adoptate și ulterior promulgate pentru ca românii din diaspora să se bucure în sfârșit de o șansă mult mai bună și, de ce nu, de demnitate în fața colegilor dumneavoastră parlamentari.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ana Birchall - declarație politică cu tema Campania electorală pentru alegerile locale;

Din partea Grupului PSD o invit pe doamna deputat Ana Birchall, deputat de Vaslui.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

În declarația politică de astăzi vreau să mă refer la campania electorală pentru alegerile locale.

Pe 5 iunie, locuitorii satelor și orașelor din România vor fi chemați la urne să își aleagă reprezentanții în administrația publică locală și județeană.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ne dorim cu toții ca în acest scrutin să alegem oamenii cei mai buni, mai competenți și mai gospodari, care să reprezinte interesele cetățenilor și să vină cu proiecte care răspund în mod real provocărilor și oportunităților din administrația localităților noastre.

În continuare, îmi exprim speranța ca în această perioadă să avem și vom avea dezbateri serioase, pornind de la temele care contează pentru români atunci când vorbim despre administrația publică, și anume ce s-a făcut, ce mai trebuie făcut la nivelul fiecărei localități.

Însă, este regretabil faptul că nici măcar în ceasul al douăsprezecelea, când subiectul modului de organizare a alegerilor este unul închis, liberalii nu vor să accepte principiul că nu putem schimba regulile în timpul jocului.

Chiar și după începutul campaniei, chiar și astăzi, după ce avem o decizie a Curții Constituționale, reprezentanții PNL încă afirmă că își fac calcule cu privire la organizarea alegerilor în două tururi de scrutin, în pofida oricărei evidențe.

Campania electorală trebuie să urmărească planurile candidaților pentru dezvoltarea localităților și îmbunătățirea calității vieții și a nivelului de trai al locuitorilor: proiectele de infrastructură, școli mai bune, spitale mai curate și mai pregătite, curățenia localităților sau transparența în alocarea banului public, doar ca să enumăr câteva dintre asemenea proiecte. Or, ca să putem alege oamenii cei mai bine pregătiți, trebuie să avem dezbateri pornind de la soluțiile pe care le propune fiecare candidat.

În ceea ce privește sistemul electoral, cred că în primul rând trebuie să avem coerență și predictibilitate. Fiecare sistem de organizare a alegerilor are avantajele și dezavantajele sale, dovadă că în România au fost organizate alegeri și într-un singur tur de scrutin și în două tururi, iar în alte state democratice funcționează cu succes atât alegerile într-un singur tur de scrutin, cât și în două tururi.

Noi am spus de fiecare dată și am spus de la bun început că nu ne opunem alegerilor în două tururi, dar considerăm că ar fi un precedent periculos să schimbăm legea electorală chiar în mijlocul calendarului electoral.

Este un demers populist din partea liberalilor să ceară modificarea regulilor în timpul jocului și sper ca și PNL, într-un final, să dea dovadă de consecvență și să înțeleagă că deciziile Curții Constituționale se respectă, nu se comentează.

Sistemul de vot într-un singur tur a fost dezbătut în Parlament, legea a fost votată de toate partidele și promulgată de președinte, iar contestațiile la această lege au fost respinse de către Curtea Constituțională.

Astfel, putem să ne întrebăm dacă toate aceste încercări repetate de a forța modul de organizare a alegerilor așa cum le convine lor nu trădează cumva faptul că liberalii nu au proiecte concrete pentru administrația localităților din România.

Primul pas către o schimbare autentică este acela de a îmbrățișa civilizația în dezbaterea politică, de a înlătura ura și dezbinarea din discursul public și de a veni în fața electoratului cu idei și proiecte, al căror scop unic este în beneficiul tuturor românilor.

Anul 2016 este unul important în planul deciziilor ce privesc evoluțiile viitoare atât în România, precum și la nivel internațional, iar țara noastră are bazele pe care putem să construim mult mai bine pentru viitor.

PSD merge cu fruntea sus în fața românilor în aceste alegeri, pentru că ne-am respectat promisiunile și vrem să arătăm că faptele sunt mult mai importante decât vorbele. Ne-am asumat acum datoria să susținem ritmul de creștere economică și să continuăm dezvoltarea în sensul în care aceasta răspunde nevoilor tuturor cetățenilor, într-o societate incluzivă.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Apelul meu către dumneavoastră este să respectăm această perioadă de campanie electorală în care intrăm, să pășim civilizat pe terenul de luptă politică, să avem dialog și o dezbatere reală pornind de la provocările cu care se confruntă locuitorii din satele și orașele din România și să ieșim cu demnitate dintr-o competiție democratică pe un ton civilizat, pe un ton european.

Avem nevoie ca, în continuarea campaniei electorale, să avem o abordare constructivă din partea tuturor partidelor și a candidaților, să vorbim despre proiecte și politici publice fără populism, fără demagogie și să ne întoarcem la agenda reală a cetățeanului.

Doar în acest fel vom alege cei mai buni oameni, cei mai gospodari primari pentru consiliile locale, pentru primăriile și pentru consiliile județene.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, Colegiul nr. 5, Vaslui.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Ionaș-Florin Urcan - declarație politică: Ludușenii plătesc pentru marea incompetență a actualului primar;

În continuare, din partea Grupului PNL, domnul deputat Urcan Ionaș-Florin, deputat de Mureș.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregătește domnul deputat - tot din partea Grupului PNL - Radu Zlati.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ionaș-Florin Urcan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vin astăzi în fața dumneavoastră cu o declarație politică intitulată sec, zic eu: "Ludușenii plătesc pentru marea incompetență a actualului primar".

Doresc pe această cale să condamn public de la tribuna Parlamentului României și să cer socoteală conducerii Primăriei orașului Luduș, județul Mureș, pentru incompetența și incapacitatea de a gestiona un proiect vital pentru comunitate, ce are ca efect negativ plata din banii cetățenilor acestui oraș a sumei de 35 de miliarde de lei vechi.

În urmă cu mai bine de un an, am atras atenția asupra pericolului de a se pierde un proiect important pentru orașul Luduș, ce urma să fie susținut financiar din fonduri europene nerambursabile în valoare de 1.600.000 de euro, respectiv "Modernizarea, echiparea și dotarea Ambulatoriului de specialitate din cadrul Spitalului Dr. Valer Russu al orașului Luduș".

După ce, prin adrese scrise, a refuzat banii europeni - acum, când cu toții doresc să-i acceseze, nu să-i respingă - primarul orașului Luduș s-a trezit în ceasul al XIII-lea și, cu o întârziere de aproape jumătate de an, a binevoit a relua proiectul, semnând contractul de finanțare în mijlocul lui 2015.

Dar, așa cum procedurile au cerut-o, termenul de finalizare a proiectului fiind de 31.12.2015, aspect îndeplinit doar parțial, deoarece partea de achiziții de aparatură medicală fiind tărăgănată prin vârtejuri procedurale, aspectul a împins finalizarea proiectului după data amintită. Costuri: 35 de miliarde de lei vechi, bani care trebuie susținuți din bugetul local, adică din banii voștri, ai ludușenilor. Încă astăzi, acest proiect nu este recepționat, iar dacă această procedură nu este îndeplinită până la 30 iunie - repet, 30 iunie - întreg bugetul proiectului va fi susținut din banii dumneavoastră, ai ludușenilor: 1.600.000 de euro.

Mă întreb retoric câte străzi, câte parcuri, câte locuri de joacă s-ar fi putut realiza dacă nu ar fi existat dezinteres și incompetență din partea conducerii primăriei Luduș. Să suporți din banii cetățenilor astăzi 35 de miliarde de lei doar pentru că nu ai știut să acționezi la timp, să nu știi și să nu vrei să-ți dedici tot interesul pentru atragerea fondurilor nerambursabile pe care le dorim cu toții sunt lucruri de neînțeles pentru oricine. Sigur, acești bani se pot imputa și sunt sigur că autoritățile competente o vor face la un moment dat.

Trag acest semnal de alarmă și mă adresez tuturor autorităților locale să fie extrem de vigilente în ceea ce privește atragerea și gestionarea fondurilor europene, tocmai ca beneficiarii finali, cetățenii, să nu aibă de suferit.

Trag acest semnal de alarmă și mă adresez tuturor cetățenilor să nu mai accepte și să desemneze prin vot oameni care nu știu, nu sunt capabili și nu pot să dovedească eficiență totală în ceea ce privește gestionarea corectă a localităților ce cu cinste și competență ar trebui să le reprezinte.

Mulțumesc.

Deputat Florin Urcan, Mureș.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Radu Zlati - declarație politică cu tema Prostia nu doare. Din fericire.;

Îl invit pe domnul deputat Radu Zlati, deputat de Cluj. Se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul deputat Gheorghe Florin.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Radu Zlati:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prostia nu doare. Din fericire. Dacă ar durea, atunci, din toate colțurile patriei noastre iubite, s-ar înălța răcnete. Că unele ar aparține unor persoane cu educație mai puțină, n-ar fi o problemă. Dar multe ar aparține unor licențiați, masteranzi și, după moda mai veche, chiar unor doctoranzi. Nu o spun eu.

O spune Curtea de Conturi într-un audit făcut pe sistemul de învățământ universitar. Una dintre concluziile acestui audit fiind următoarea: dacă nu introducem corecții mari și rapide în sistem și în universități - e vorba despre cele de stat - riscăm să avem universități tot mai puțin performante, diplome tot mai multe, competențe profesionale de tip individual tot mai puține și, în final, o lipsă cronică de competitivitate europeană.

Nu trebuie să ne-o spună Curtea de Conturi că suntem lipsiți de competitivitate. Avem 103 universități de stat. Din cele 103 universități de stat, cinci, în unii ani, șase universități se strecoară în Topul 1000 al universităților din lume. Mai avem încă vreo zece universități care reușesc să se strecoare în Top 2000. Trebuie să recunoaștem că, pentru o țară ai cărei locuitori sunt mândri de sistemul educațional românesc este jenant de puțin, este penibil.

Căror cauze se datorează această situație? Sigur, cauzele sunt multiple, începând de la sistemul de finanțare. România și Rusia sunt singurele două state din lume care încă mai mențin un sistem dual, adică unii studenți la stat nu plătesc nicio taxă, în timp ce ceilalți sunt plătitori integrali de taxe, până la sistemul de alocare a fondurilor din partea bugetului național. Readuc aminte că, prin ordonanțe de urgențe succesive, Guvernul Ponta a măcelărit și puținul avut în Legea nr.1/2011, mai ales în domeniul educației universitare. Pentru că, dacă inițial Legea nr.1/2011 spunea că banii se dau și pe calitatea educațională oferită de către universități, cu alte cuvinte se făcea o evaluare a acesteia, guvernele succesive de după 2012, miniștrii care au ocupat onorantul loc de pe Strada Berthelot, au eliminat, practic, această clauză. Ba chiar în situația unor universități mici, regionale sau chiar locale - că s-a ajuns și acolo, diferiți baroni de partid și-au făcut universități în municipiile reședință de județ pentru plăcerea lor proprie - ei bine, atunci când aceste universități, datorită slabei calități, care nu atrăgea studenți, au ajuns în grave dificultăți financiare, ministerul le-a resuscitat prin infuzii de fonduri, fără a lăsa ca piața muncii, ca piață educațională să decidă și ceea ce nu merită să trăiască, să moară, evident.

Ei bine, ziceam că prostia nu doare. Din fericire, din prostie nici nu se moare, cel puțin nu la modul direct, că dacă s-ar fi murit am fi avut și noi un "Colectiv" al educației românești sau un scandal cum este acela Hexi Pharma, în care se vinde pe bani buni o marfă proastă, și atunci și sistemul de învățământ românesc, marfa aceasta proastă care este educația românească oferită sistemului preuniversitar și universitar, ar fi generat un scandal, dar așa cu toții ne complacem în situația de față.

Ce este de făcut? Poate să vină un Ionică să strige cât poate de tare: "Uite lupul!" și lumea să-l creadă, pentru că, altfel, domnii mei, ne vom trezi la un apus de soare că lupul vine. Cu alte cuvinte, că noi vom rămâne solid implantați, pe ultimul loc, nu penultimul pe care-l ocupăm deocamdată, în ceea ce privește educația în Europa. Și odată ce l-am ocupat nu vom mai ieși cel puțin pe ratele actuale alocate din bugetul național educației naționale.

Vă mulțumesc.

Radu Zlati, deputat de Cluj.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Florin Gheorghe - declarație politică intitulată: Decizie istorică luată de Parlamentul României pentru un sector economic;

Îl invit pe domnul deputat Gheorghe Florin. Se pregătește doamna deputat Carmen-Eleonora Hărău.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se intitulează: "Decizie istorică luată de Parlamentul României pentru un sector economic".

În această lună, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat o propunere legislativă cu privire la reglementarea condițiilor de practicare a acvaculturii marine în România.

Deputații au dat un vot istoric atât pentru constănțeni, cât și pentru sute de agenți economici din România, adoptând inițiativa legislativă propusă de subsemnatul, în anul 2015, care reglementează condițiile de practicare a acvaculturii marine în apele teritoriale ale Mării Negre. Decizia este extrem de importantă dacă luăm în considerație faptul că numai în ultimii ani au crescut la cote inimaginabile importurile de produse marine, în condițiile în care noi avem Marea Neagră și potențialul ei uriaș, însă nu putem să-l valorificăm.

Până la votul din această lună, România era ultimul stat din Uniunea Europeană care nu permitea agenților economici interesați să practice acvacultura în condiții de siguranță pentru mediu. Se permitea în schimb pescuitul, deși se cunoaște că pescuitul de multe ori este necontrolat și reduce substanțial efectivele în apele Mării Negre.

Cred că efectele favorabile ale acestei legi se vor vedea în numai câțiva ani, poate chiar în doi-trei ani să putem să începem să culegem roadele acestei legi.

În primul rând, mă aștept la o creștere a numărului locurilor de muncă în acest domeniu nou al acvaculturii marine și la o creștere a efervescenței agenților economici care au așteptat ani de zile o lege care să le permită acest lucru. Apoi, sper ca cei care au concesionat suprafețe de apă și vor construi viviere să apeleze la fondurile europene în vederea dezvoltării și a unor unități de producție pentru produsele din pește, scoici, alge și așa mai departe.

De asemenea, vreau să cred că producția de la Marea Neagră va reduce semnificativ importurile, va asigura necesarul pentru consumul intern și chiar le va oferi producătorilor din Constanța șansa de a exporta ei către spațiul comunitar.

Nu în cele din urmă, după cum bine se cunoaște, acvacultura în viviere contribuie în mod semnificativ la repopularea mediului natural, știindu-se că la Marea Neagră unele state vecine au practicat un pescuit intensiv extrem de dăunător pentru efectivele din mare.

Deputat PSD de Constanța, Florin Gheorghe.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică referitoare la Complexul Energetic Hunedoara;

O invit în continuare pe doamna deputat Carmen Hărău, deputat de Hunedoara, Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

E campanie electorală și iar se vorbește în Hunedoara pătimaș și cu mare, mare aplomb despre Complexul Energetic Hunedoara. Este Complexul Energetic Hunedoara o structură economică pe punctul de a se prăbuși, o structură economică despre care vorbesc în fața dumneavoastră cel puțin din februarie 2015, când am auzit în Comisia pentru buget, finanțe, în discuție cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială, sintagma "lichidare Complex Energetic Hunedoara".

Oamenii sunt acolo bombardați din nou cu promisiuni: "Vine marele popor chinez", "Vin investitorii" - depinde de Domniile Lor să vină investitorii și sunt trași de urechi miniștrii tehnocrați care nu aduc repede și degrabă investitorii pe care i-au ochit colegii noștri care au girat Guvernul Ponta, la vremea când Guvernul Ponta îngropa, pregătea groapa, adică, Complexului Energetic Hunedoara.

Dragi prieteni,

Aflu cu oarecare satisfacție că acești 900 de oameni care, probabil, că vor pleca în acest an din Complexul Energetic Hunedoara vor primi salarii compensatorii, iar Ordonanța nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate pe baza planurilor de disponibilizare s-a modificat. Prin aceste modificări, Executivul a stabilit ca, pe lângă măsurile de protecție socială acordate de companii pentru atenuarea impactului social, angajații disponibilizați ca urmare a reducerii activității celor două societăți energetice să primească și venit lunar de completare. E vorba despre Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia.

Venitul de completare se acordă lunar, pe perioade stabilite diferențiat, respectiv 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani și până la 10 ani, 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani, 22 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani și până la 25 de ani și 24 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă de cel puțin 25 de ani.

E bine sau e rău că se face lucrul acesta? Bineînțeles că e bine, atenuându-se dezastrul social prin care oamenii aceștia vor trece. Dar nu mă pot împiedica să nu constat că o luăm de la început. O luăm de la început plătind niște oameni obligați să-și părăsească locurile de muncă.

Stau și mă întreb, cu amărăciune, când vom începe să solicităm sprijin adevărat, sprijin real în guvernele politice pentru relansarea economică a zonei? Când vom începe să folosim acești bani ca să plătim munca, nu nepriceperea politicienilor de a menține locurile de muncă?

Menționez că este pentru mine o continuă uimire faptul că structura politică, Partidul Social Democrat, care ar trebui să apere interesele muncitorilor, să le apere efectiv, nu să-i transforme în asistați social, pe parcursul zecilor de ani decimează tocmai clasa muncitoare.

Dragi colegi de județ Hunedoara, indiferent de formațiunea politică din care faceți parte, este nedrept să încercați să adunați, din nou, voturi pe seama disperării oamenilor, împrăștiind speranțe deșarte. Noi va trebui să muncim cu toții responsabil, nu să-i amăgim din nou cu investiții care mai de care mai fantasmagorice.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Reușesc să înțeleg, deși nu-mi pică bine, nemulțumirea ministrului Grigorescu, care este pur și simplu taxat ca unul care a generat dezastrul, când el s-a trezit în plin dezastru în ministerul pe care-l conduce și încearcă din răsputeri, conștient fiind de faptul că această resursă energetică - cărbunele - trebuie declarată resursă strategică națională.

Vă mulțumesc frumos.

Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Mihai Deaconu - declarație politică cu tema Iresponsabilitate la încheierea contractelor de mediu;

În continuare, din partea deputaților neafiliați, domnul deputat Mihai Deaconu.

Domnule deputat, aveți trei minute. Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Iresponsabilitate la încheierea contractelor de mediu".

Stimați colegi,

În urmă cu 3 luni vorbeam de la tribună despre aria protejată Valea Vâlsanului (nr. 2.125) și atrăgeam atenția asupra faptului că această rezervație nu a beneficiat de proiecte de dezvoltare a zonei, astfel încât să li se ofere și celor aproximativ 10.000 de locuitori din satele adiacente o șansă la un trai mai bun, prin desfășurarea de activități specifice zonei rezervate și cu respectarea standardelor de mediu.

Între timp am așteptat un răspuns de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru a afla mai multe detalii despre custodele acestei rezervații, despre ce activități specifice s-au întreprins în zona respectivă de către acesta. Am aflat de la doamna ministru că în 2010 a fost atribuită în custodie Fundației Freies Europa Weltanschauung din Cluj, prin convenția de custodie nr. 145/2010, partea din rezervație care se suprapune cu partea de nord a rezervației Valea Vâlsanului, precum și partea care se află la sud. În același an, prin contractul de administrare nr. 7/2010 situl Natura 2000, din Munții Făgăraș, a fost atribuit Ocolului Silvic Rășinari SA și Ocolului Silvic Izvorul Florii, care se suprapune peste rezervație.

De aproape un an, custodia către fundația din Cluj a încetat de drept, iar contractul de administrare se află pe rolul instanțelor judecătorești, ceea ce face ca rezervația să rămână de la acel moment în coordonarea Agenției de Protecție a Mediului Argeș.

Aceasta din urmă este cea care a constatat că Fundația Freies Europa a desfășurat activități de cercetare științifică în zone din afara limitelor sitului pe care l-au avut în custodie, precum zona montană baraj, poienile Vâlsanului, neîndeplinindu-și nici pe departe atribuțiile de management al zonei, în termenele legale stipulate în Convenția de custodie.

Cu toate acestea, nu-mi explic cum Agenția de Protecție a Mediului Argeș, care recunoaște că fundația respectivă nu și-a respectat deloc clauzele contractuale, nu a sesizat până acum organele abilitate pentru a lua măsurile necesare ca cei implicați să fie trași la răspundere pentru cei 5 ani în care au administrat Rezervația Naturală Valea Vâlsanului, ani pierduți pentru dezvoltarea teritoriului, care merită o atenție sporită pentru caracterul specific al faunei și florei.

Sugerez pe această cale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să efectueze o anchetă prin intermediul organelor de control intern pentru a vedea legalitatea Convenției de custodie, efectele acesteia pe perioada încheierii, precum și care sunt eventualii vinovați pentru nerespectarea ei.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripția nr. 3, Argeș.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Mulțumesc, stimați colegi.

Încheiem aici prima parte a ședinței.

De la ora 10,00, continuăm cu ordinea de zi a plenului.

 
    Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi.  

După pauză

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bună dimineața!

Sunt 110 colegi care au semnat.

Dragi colegi,

Deschidem ședința de azi a Camerei Deputaților și din cei 378, 110 și-au înscris prezența.

Programul de lucru îl aveți.

Ordinea de zi a fost aprobată.

Suntem în acest moment la ...

Domnul Victor Paul Dobre, pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Urmare consultării cu colegii lideri ai grupurilor parlamentare, permiteți-mi să vă fac două propuneri de modificare a ordinii de zi: respectiv, poziția 14, Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activități, PL-x 26/2016, să-l aducem pe poziția 2 și ulterior cu o propunere de retrimitere la comisie și, de asemenea, poziția 22, Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, PL-x 555/2015, să-l aducem pe poziția următoare a ordinii de zi și ulterior cu propunere de retrimitere la comisie.

Vă mulțumesc.

...și după aceea 22.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Deci poziția 14, poziția 2, da?

Nu, poziția 14 pe poziția 4...

Și poziția 22, adică 555, avocații, pe poziția... 5 ...cu solicitare de retrimitere.

Am înțeles.

Bun. Și poziția 14 fără retrimitere? Amândouă cu retrimitere? Amândouă cu retrimitere.

Mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege privind impozitul specific unor activități (PL-x 26/2016). (retrimis comisiei)  

4. Primul lucru: 14 pentru poziția 4.

Voturi pentru? O, unanimitate!

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați care nu vor să-și exprime votul, dar sunt prezenți? Nu sunt.

Sunt 83 de voturi, unanimitate.

Poziția 4, adică PL-x 26/2016, impozitul specific unor activități, retrimitere la comisie.

Termen? 3 săptămâni.

Cum e viața asta, cum te schimbi, așa, de pe o zi pe alta...

Voturi pentru? 83 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Parlamentari prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Video in format Flash/IOS Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (PL-x 555/2015). (retrimis comisiei)  

5. Bănuiesc că și la PL-x 555, la fel, nu?

Stați să-l trimitem la comisie. Să-l retrimitem în față.

22. PL-x 555/2015, pe poziția 5.

Voturi pentru? Rog numărați. Vă rog frumos să numărați.

Deci avem 87 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? 4.

Deputați prezenți care nu doresc să-și susțină votul? Nu sunt.

Deci cu o majoritate covârșitoare, PL-x 555 a ajuns pe poziția 5.

Domnule lider al Grupului parlamentar UDMR Máté András, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Máté András-Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ultima săptămână au apărut în presă anumite informații incorecte cu privire la Legea avocaturii. Aceste informații probabil constituie temeiul pentru care unii solicită retrimiterea acestei inițiative, a acestui proiect la comisie, dar să știți despre ce este vorba măcar, că poate reușesc să vă conving, în ciuda sarcinilor de partid date de anumiți avocați, care consideră că statul de drept constă în posibilitatea organelor de cercetare penală să intercepteze convorbirea telefonică dintre avocat și client, adică acel procuror să știe strategia de apărare pentru acel inculpat sau suspect. Acest proiect de lege a fost pe site-ul Camerei o perioadă destul de lungă și n-am văzut pe nimeni să spună că e vreo problemă.

Această posibilitate de a intercepta discuția dintre avocat și client a fost introdusă tot de un avocat, fost ministru al justiției, doamna Monica Macovei, dacă nu mă înșel. De atunci, mulți colegi avocați își citesc convorbirile dintre client și avocat. Așa apărăm noi statul de drept? Și mă întreb ce se va întâmpla dacă CEDO va condamna din nou România pe motiv că acea persoană, chiar dacă va fi condamnată, nu are posibilitatea la un proces echitabil, pentru că partea adversă, procurorul, va ști care e strategia de apărare.

2. Tot pe spațiul public a apărut că este o superimunitate și că nu pot fi considerați funcționari publici. Păi vă dau un singur exemplu: dacă la cabinetul unui coleg lucrează cu contract de muncă un alt avocat și acel avocat titular, cum se numește, va semna un contract sau orice alt act în favoarea vechiului coleg, în termenul de cinci ani, săvârșește infracțiunea de conflict de interese. Păi, de-asta a fost scos. De-acum încolo niciun notar și niciun avocat nu va putea semna niciun act pentru o rudă până la gradul 2, pentru că săvârșește infracțiunea de conflict de interese.

A treia problemă care a apărut în spațiul public și este tot o dezinformare, adică avocatul să nu răspundă pentru sfaturile pe care le dă și să nu să aibă obligația delațiunii. Gândiți-vă: dacă un client merge la un avocat și va spune: "Domnule avocat am uitat să prind în contabilitate trei facturi", ce se întâmplă? Normal, avocatul va spune: "Domnule este evaziune fiscală și pot fi tras la răspundere pentru evaziune fiscală, care este infracțiune".

Dar știți ce se întâmplă acum? Avocatul are obligația de a merge și de a depune sesizare penală împotriva propriului client, da, așa se face un stat de drept în România.

Și mai apare în spațiul public încă ceva: să nu existe onorarii minime. Păi, v-aș ruga să vă uitați în legislația germană, există onorarii minime. Iar aceste modificări au fost adoptate de Congresul avocaților și se solicită a fi adoptate de către Parlament, dar dacă vrem să facem un stat unde delațiunea și dreptul la apărare nu este respectat putem retrimite. Consecința este condamnarea României la CEDO, eventual, și mă întreb acum, așa, retoric, oare cine-și mai permite, care ambasador, să spună Parlamentului României ce lege trebuie adoptată și cum adoptată? Eu nu știu ca vreun ambasador al României să fi intervenit în actul legislativ și să spună undeva ce act trebuie adoptat și cum trebuie adoptat.

Păi, domnilor, eu cred că reprezint un stat suveran. Gândiți-vă, dacă într-adevăr, reprezentăm cu toții un stat suveran sau ascultăm ce spun alții și atunci mă gândesc, oare, într-adevăr, putem lua decizii aici, în Parlament, sau mai bine împachetăm și mergem cu toții acasă?

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Dragi colegi,

Vă reiterez propunerea Grupului parlamentar al PNL de a fi retrimisă la comisie. Termen? Trei săptămâni.

Mulțumesc.

Data trecută a stat patru săptămâni pentru aceleași amendamente care n-au fost schimbate, ca să știți că istoria e aceeași.

Cine este pentru? Rog liderii să numere. 103 voturi pentru.

Abțineri? 4 abțineri.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exprime votul? Nu sunt.

Aș putea să spun și eu ceva de la microfon fără să fiu interpretat sau nu?

Am înțeles. Mulțumesc.

Domnul lider al Grupului parlamentar social democrat, domnul deputat Pâslaru, vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun introducerea pe ordinea de zi, întrucât raportul este făcut, a PL-x 614/2005 care se numește reducerea stagiului minim de cotizare în minerit.

Am consultat și liderii celorlalte grupuri parlamentare și v-aș propune, dacă suntem de acord să introducem pe ordinea de zi, să o introducem pe poziția 6.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pe ce poziție este acum?

Dar unde este?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Nu este pe ordinea de zi. Vreau să-l introducem pe ordinea de zi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Numai dacă aveți acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare și dacă se află pe suplimentară.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Da, domnule președinte, este acordul tuturor liderilor grupurilor parlamentare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Eu mă uit la domnul Maté și m-a întrebat la ce? Am înțeles.

Deci liderii grupurilor parlamentare, pauză trei minute pentru a vă consulta.

Vă rog frumos veniți până la prezidiu să vă consultați.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule președinte, i-am...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă ascult. Stați liniștit, nu fiți nervos că l-am văzut pe domnul Maté.

Invitați-l și pe domnul Ganț sau pe domnul Zisopol, din partea UNPR, ALDE. Cine reprezintă ALDE?

(Pauză de consultări.)

Deci rămâne cum am stabilit. Cum scrie la Regulament?

Domnule Pâslaru, a doua cerere.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc, încă liderul grupului parlamentar. Vă rog să supuneți votului poziția 24, PL-x 75/2016, să o aducem pe poziția 6. PL-x 75/2016 - Propunere legislativă pentru modificarea alineatului (5) din Legea nr. 263.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Cum? Nu, nu. Pe poziția... Păi, 4 și 5 au dispărut. Pe poziția 4, dacă vreți.

Poziția 4 a fost retrimisă la comisie.

Poziția 5 a fost retrimisă la comisie.

Poziția 4 de astăzi este Pl-x 52. Deci, înaintea lui. Pe 4. Da?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule președinte,

Puneți așa cum vrea și colegul nostru de la PNL. Puneți-o pe 6 sau pe 7. Pe poziția 6 puneți-o.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dar de ce nu lăsați pe colegul dumneavoastră de la PNL să vorbească dacă dumneavoastră nu puteți să ne explicați?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Lasă că vorbim noi. Deci, noi vă solicităm poziția 6, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Poziția 6. Da?

Deci asta înseamnă după...deci, la prima Cameră sesizată, da?

Bun.

Pl-x 75/2016 pe poziția 6 de pe poziția 24.

Voturi pentru? Rog secretarii să numere. 121 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați prezenți care nu doresc să-și exercite votul? Nu.

Unanimitate.

Și rămâne pe poziția 6, da? Domnule Pâslaru, rămâne pe poziția 6. Domnule lider, rămâne pe poziția 6.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Da.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Perfect.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (Pl-x 52/2016). (rămasă pentru votul final)  

6. Bun. Continuăm atunci, după ce am refăcut ordinea de zi, continuăm cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Inițiatorii.

Pe procedură, domnul deputat Victor Paul Dobre, viceliderul Grupului parlamentar al PNL.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Este vorba de o propunere legislativă a Grupului PNL, o inițiativă majoră, care are în vedere o mai bună reprezentare a diasporei în Parlamentul României, corespunzător, sau cât mai corespunzător vizavi de numărul important de cetățeni români care locuiesc, muncesc în străinătate.

Această propunere legislativă, din păcate, a fost discutată în comisiile de specialitate, are un raport de respingere. Noi vă propunem să o retrimitem la comisie pentru o nouă analiză.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Câte săptămâni?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor-Paul Dobre:

O lună.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

O lună. Patru săptămâni. Retrimitere la comisie.

Voturi pentru? Rog secretarii să numere.

53 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă rog numărați.

67 de voturi împotrivă.

Parlamentari prezenți care nu-și exprimă votul? Nu sunt.

Cererea de retrimitere la comisie a fost respinsă.

Continuăm.

Inițiatorii. Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am solicitat retrimiterea la comisii pentru a avea un alt punct de vedere, un alt raport și o altă analiză, mult mai atentă, a ceea ce înseamnă reprezentare în Parlamentul României, pentru românii din diaspora, români care au plecat cu milioanele dincolo de frontierele statului român, poate și din cauza anumitor greșeli pe care multe guverne care s-au succedat pe la Palatul Victoria, multe greșeli care s-au făcut și poate că această situație care s-a creat și din 2008 până în prezent de reprezentare minimală ar fi trebuit corectată. Până la urmă suntem, ca reprezentanți ai românilor din diaspora, grupul cel mai mic de susținători direcți ai acestor oameni: 2 senatori și 4 deputați.

Dacă ar fi să facem un calcul la peste 20% din populația României care a emigrat, numai la mine în colegiu, în Europa de Vest, la peste patru milioane de români care trăiesc în această zonă, pe continent, cred eu că just ar fi fost să fi cerut suplimentarea acelor mandate cu peste 60 de deputați și cine știe cât, 30 de senatori. Dar, am considerat că de bun-simț a fost ca această solicitare de dublare a numărului de parlamentari să vină în fața dumneavoastră, pentru a obține susținerea necesară și înțelegerea de care ar fi trebuit să avem parte. Nu am cerut mult. Nu am cerut nici măcar încărcarea bugetului statului cu, evident, costurile care ar însemna susținerea a 6 reprezentanți în plus. Buget care, totuși, este alimentat de pe urma unei creșteri economice, de pe urma încasării unor taxe și impozite pe care, de multe ori, și românii din diaspora le plătesc.

Trimitem peste 10 milioane de euro zilnic în România. Ceea ce am cerut noi astăzi este prea puțin. Am cerut prea puțin unui Parlament care ar fi trebuit să înțeleagă. Și ar fi fost onorabil, pentru că tot dumneavoastră ați înțeles anumite demersuri pe care noi le-am făcut în această legislatură. Iar parlamentarii diasporei, chiar și din PSD, pentru că aveți un senator, parlamentarii diasporei care sunt astăzi prezenți în legislativ și-au făcut datoria față de oamenii pe care-i reprezintă. Nu cerem mult. Cerem doar un vot împotriva respingerii acestui proiect, cerem un vot pentru armonizarea legislației și pentru, practic, modificarea Anexei nr. 1 din Legea nr. 208, care a fost votată anul trecut. De la 6 la 12 parlamentari ai diasporei este mult prea puțin ceea ce vă cerem: înțelegere. De fiecare dată când ați venit cu argumente pentru românii pe care-i reprezentați din fiecare județ, cred eu că parlamentarii diasporei și-au făcut datoria și au votat inițiativele dumneavoastră. Și le-am votat. Pentru că, într-adevăr, legile bune se votează.

Dar astăzi, când vă cerem sprijinul pentru a avea câțiva deputați și senatori în plus, când astăzi avem un grup al minorităților care reprezintă cu mândrie oamenii care i-au votat în Parlament, nu am făcut altceva decât să propunem o inițiativă de modificare a legii, de bun-simț.

Eu cred că mai avem timp până la votul final să ne răzgândim, să susținem această propunere de lege, pentru că românii din diaspora chiar merită. Merită adoptarea acestei inițiative și merită ca dumneavoastră să-i onorați astăzi cu un vot, așa cum acei oameni așteaptă. Nu cerem mult! Pentru Parlamentul României nu este decât o datorie morală și o obligație din partea celor pe care-i reprezentăm, ca să aducem această modificare a legii.

Vă mulțumesc că m-ați ascultat și, în speranța că la votul final o să avem cu toții o participare demnă și un vot pe măsura așteptărilor diasporei, vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Márton Árpád, Grupul parlamentar al UDMR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem și noi speranța măcar ca propunerea de respingere să nu treacă, fiind o lege organică, și atunci va fi retrimisă la comisie. Aici, însă, într-adevăr, eu am o problemă de fond. Noi am discutat aceste legi electorale într-o comisie specială. Evident, această comisie a avut o activitate cu caracter limitat și de atunci aceste legi se discută de comisiile juridice, pentru administrație și alte asemenea. Comisia inițială nu mai dezbate aceste legi. Nu mi se pare că este corectă această procedură.

Revenind la cele spuse anterior, eu doresc să vorbesc despre cetățenii români din străinătate, dacă-mi permiteți, nu numai de români, pentru că eu cred că pentru reprezentare corectă, într-adevăr, trebuie să fie luate, conform principiului constituțional și al legii, persoanele care locuiesc, au o locuință stabilă într-o circumscripție. Și dacă noi vorbim de două-trei milioane de cetățeni români care au un astfel de domiciliu în străinătate, înseamnă că este cea mai mare circumscripție, mai mare ca Bucureștiul, și ni se pare corect să avem măcar teoretic o reprezentare pe măsură, pentru că dincolo de faptul că acești cetățeni nu vor fi reprezentați de cei propuși acolo și votați de ei, dincolo de acest fapt, voturile date în străinătate care se vor reîntoarce în țară, și cei care sunt împotriva acestui proiect de lege să se gândească și la aceasta, vor distorsiona voturile din județele țării, pentru că dacă avem două mandate de senator înseamnă că s-ar putea ca toate voturile din străinătate să se întoarcă în țară și la redistribuire să decidă cine va fi deputat de Iași, de Cluj, de București și alte asemenea, venind un număr mare de voturi nefolosite din străinătate.

Deci și cei care nu sunt pentru o astfel de reprezentare s-ar putea gândi că ar fi mai bine să avem o reprezentare proporțională și să nu votați proiectul de respingere a legii.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Iane, vă rog frumos. După care domnul Cernea.

Scuzați-mă! După aceea, dumneavoastră.

Domnul Iane.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cumva tema este adusă în discuție într-o manieră puțin emoțională. Sigur, românii stabiliți în străinătate trebuie să fie reprezentați corect în Parlamentul României. Să nu uităm că suntem una dintre puținele țări care avem parlamentari de diaspora. Cu toate că nu am avut în trecut nici colonii și nici ținuturi autonome în alte părți, în afara granițelor țării.

Sigur că dacă vorbim de cifre, probabil că ar fi corect să ne gândim la o suplimentare. Dar dacă argumentul că dublarea numărului de parlamentari nu este suficient, atunci de ce nu s-a cerut triplarea numărului de parlamentari. Dacă se dorește o reprezentare corectă, proporțională cu ceea ce avem în România, de ce nu s-a cerut o mărire a numărului de parlamentari conformă și reprezentativă pentru cei de afară? Sigur că parlamentarii de diaspora spun că reprezintă interesele celor de acolo, dar vă spun personal, din listele pe care le-am avut, fiind membru al Comisiei pentru românii din diaspora, că nu se simt reprezentanți de parlamentarii din diaspora în mod deosebit. Adică, nu recunosc neapărat că parlamentarul de diaspora, chiar dacă este persoana respectivă, îl reprezintă în mod corect.

Acei cetățeni ce vor de fapt? Vor ca interesele lor de cetățeni români aflați pe teritoriul unui alt stat să fie apărate. Avem misiunile economice și diplomatice care fac acest lucru, avem Parlamentul României. Acei oameni au un domiciliu, pentru că vorbim despre cei care au un domiciliu și în România, și au familii din România, unii dintre ei. Deci, în opinia noastră, nu cred că formula dublării este ceea ce este un lucru corect pentru românii din diaspora, ci să încercăm mai bine să ne așezăm la masă și să găsim o formulă de reprezentare corectă și să vedem ce fel de interese le reprezentăm aici, în Parlamentul României. Pentru că noi facem legi pentru granițele acestei țări, în interiorul acestei țări. Nu facem legi pentru țările din exterior.

De aceea, noi considerăm că nu este o măsură necesară în momentul de față și trebuie să venim cu o soluție corectă pentru reprezentare și vom vota pentru respingere.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, nu putem nega că în exteriorul României se află foarte mulți români și, de asemenea, nu putem nega faptul că acești cetățeni români trebuie și ei reprezentați în Parlamentul României. Însă, să știți că nu putem să continuăm la nesfârșit să facem legi după ureche și după calcule electorale care astăzi ne convin, mâine s-ar putea să nu ne mai convină.

Din acest motiv, am văzut că inițiatorii nici nu au put să facă o evaluare concretă a numărului de cetățeni români care se află în afara granițelor țării. Din acest motiv, Grupul parlamentar al PSD nu va susține acest proiect de lege pentru că considerăm că este făcut superficial și pe fugă și credem că trebuie făcută o lege corectă pentru toți românii, să fie reprezentați corect în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Lubanovici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă Grupul PSD crede că acest proiect a fost făcut superficial, tocmai acesta a fost unul din motivele pentru care noi am cerut retrimiterea la comisie.

Stimați colegi,

Încă din 2007, clasa politică din România a înțeles valoarea diasporei și a înțeles contribuția diasporei la economia românească. În 2008, românii din diaspora au trimis în țară 8 miliarde de euro, ceea ce echivala cu balanța de plăți a României în acea perioadă.

Stimați colegi,

În 2008, într-adevăr, clasa politică românească a decis bine ca diaspora românească să aibă 2 senatori și 4 deputați în Parlamentul României și cred că în legislația românească s-a putut vedea o îmbunătățire în ceea ce privește românii din diaspora.

Personal, sunt onorat să reprezint românii din Colegiul nr. 3 diaspora care include: Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă și toate țările din America Centrală și America de Sud. În colegiul meu au ales să locuiască peste 2 milioane de români.

Această propunere legislativă vine să îmbunătățească acea reprezentativitate și vă întreb cât de bine poate să fie reprezentată această mulțime de peste 2 milioane de români de un singur deputat și un senator?

Stimați colegi,

Eu cred că retrimiterea la comisie era o formă bună, puteam s-o îmbunătățim. Încă mai este timp să putem să venim în sprijinul românilor din afara granițelor țării. Noi, Partidul Național Liberal, vom vota împotriva respingerii acestei propuneri legislative și vă rog ca și dumneavoastră să vă revizuiți votul dumneavoastră în ceea ce privește românii din diaspora.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Cernea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Benga (din sală):

Câte voturi ați avut de la cei 2 milioane de români? 10 voturi.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Românii care trăiesc în afara țării sunt puternic conectați, probabil în marea lor majoritate, cu familiile lor din România, sunt interesați de ce se întâmplă în țara noastră. S-a văzut și la ultimele rânduri de alegeri în mod evident acest interes.

Așadar, cred că gestul de a crește numărul de deputați și senatori care-i reprezintă ar fi un gest realmente superb din partea României. Ar fi confirmarea că suntem atenți noi, parlamentarii, la evoluția lucrurilor, la modul în care între românii din țară și cei din străinătate aceste legături puternice într-adevăr contează.

Cred că trebuie să ne deschidem. S-a tot discutat în ultimii... și am discutat aici în ultimii doi ani despre legislația electorală nouă. Cred că trebuie să facem gesturi prin care să arătăm că ne deschidem măcar puțin și spre vocile care vin dinspre societatea civilă sau dinspre cetățenii obișnuiți, voci care în mare măsură, trebuie s-o recunoaștem, nu se simt cu adevărat reprezentate.

Și da, colegul meu de la PSD a vorbit mai devreme, da, noi facem legi nu pentru alte țări, dar facem legi pentru... putem face legi pentru românii care trăiesc în alte țări. Sau putem face legi pentru familiile românilor care trăiesc în alte țări, familii care, însă, locuiesc în România.

Așadar, fiecare gest al nostru, fiecare direcție politică pe care o imprimăm acestei țări are un impact și poate avea un impact major și asupra sentimentelor, gândurilor, așteptărilor, aspirațiilor românilor care trăiesc în străinătate.

De aceea, eu vă îndemn totuși să votăm pentru acest proiect de lege. Repet, îl văd ca fiind un gest realmente extraordinar, superb, pe care România l-ar face pentru conaționalii noștri care trăiesc în străinătate.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Iordache, pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Pe procedură intervenția mea este următoarea: mai sunt mai puțin de șase luni până la alegerile parlamentare. În momentul în care am adopta această lege, tocmai am fi în contradicție cu deciziile Curții Constituționale care spun că în ultimul an de alegeri nu se schimbă legislația electorală. Cu tot respectul și din partea PSD, suntem cu toții deschiși la ideea că putem modifica legislația, dar ar fi inoportun și neconstituțional ca acum, la mai puțin de șase luni până la alegerile parlamentare, să modificăm legislația și să stabilim un alt număr de parlamentari, mă refer la deputați și senatori, în diaspora.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Constituțional ar fi, dar nu s-ar aplica la alegerile de anul acesta.

Constituțional este, dar nu se aplică la aceste alegeri. Exact ce ați spus dumneavoastră.

Alte intervenții?

(Domnii deputați Mihai Aurelian și Remus-Florinel Cernea doresc să intervină.)

Îmi pare rău, nu se poate. La începerea dezbaterii pe articole, inițiatorul poate interveni oricând, ca și președintele comisiei. La dezbateri generale, doi din fiecare grup parlamentar și un deputat neafiliat. Ați fost dumneavoastră. Nu! La sfârșitul dezbaterii, nu generale, la dezbaterile proiectului de lege în sine.

Cu mare plăcere. Sunt foarte mulți colegi care pot interveni la dezbateri generale.

Să ajungem la comisie. Deocamdată au fost...

Comisia.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, trimisă cu adresa nr.52 din 2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Anexei nr.1 din Legea nr.208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente în sensul majorării numărului de mandate de senatori, de la 2 la 4, și a celor de deputați, de la 4 la 8, în Circumscripția electorală nr.43 pentru cetățenii români cu domiciliul în afara țării.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat că expunerea de motive nu cuprinde o justificare a soluției concrete propuse, care să aibă la bază date statistice oficiale referitoare la numărul exact al cetățenilor români cu domiciliul în afara granițelor țării, creându-se astfel premisele existenței unor vicii de neconstituționalitate sub aspectul încălcării prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție, referitoare la supremația Constituției și a legii.

Totodată, prin soluția propusă nu este respectată norma de reprezentare propusă la art.5 alin.(2) și (3) din Legea nr.208/2015, astfel că nu se înțelege cum s-a stabilit un număr de 4 senatori și 8 deputați.

Având în vedere cele constatate, membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

De asemenea, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat această inițiativă și au propus respingerea inițiativei respective.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc comisiei.

Bun. Am făcut un pic procedura inversă. Au intervenit toate grupurile parlamentare înainte, din dorința de a închide această discuție.

Dacă dintre...

Nu sunt amendamente admise sau respinse.

Dacă dintre inițiatori mai dorește cineva să intervină la final.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

S-a spus la acest microfon că proiectul este unul superficial. Este greșit. Tocmai am explicat că din dorința de a nu încărca cu anumite costuri exagerate bugetul statului, am făcut acest demers: să avem cel puțin un număr dublu de parlamentari ai diasporei. Și am insistat asupra faptului că este o propunere de bun-simț, de a avea de la 6 parlamentari la 12.

În privința numărului de cetățeni care există, cel puțin la mine în colegiu, să știți că atunci când am făcut acea referire la peste 20% din populația țării, 4 milioane de cetățeni, am luat în considerare interpelări pe care le-am trimis Ministerului Afacerilor Externe, răspunsuri pe durata acestor trei ani de zile cu privire la o prezență a cetățenilor în Colegiul nr. 1 Europa de Vest, pe care-l reprezint. Nu cred eu că ne încurcăm aici în date statistice și nu cred eu că acest proiect, așa cum a fost dezbătut astăzi, a creat atâtea emoții în rândul colegilor încât să nu înțeleagă faptul că propunerea de lege este una obiectivă, pertinentă, și, de ce să nu spunem, modestă din punct de vedere al cererii.

De aceea, vă îndemn încă o dată să vă gândiți mai bine asupra votului pe care îl veți da, pentru că la momentul la care noi am votat inițiativele noastre pentru cetățenii pe care-i reprezentați, având în vedere pertinența acelor propuneri de lege, nici măcar nu am clipit, pentru că știam că sunt în beneficiul celor pe care-i reprezentați cu atâta onoare în Parlament.

Iar din acel punct de vedere al datelor economice, cum spunea colegul meu parlamentar al diasporei, să știți că până la această oră probabil în contul României, în băncile comerciale și în economiile cetățenilor români se află deja câteva milioane de euro intrați tocmai din diaspora, care este cam singurul investitor serios, face atât de bine economiei românești, și care nu au uitat niciodată drumul european pe care-l are România.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Proiectul de lege merge la votul final, conform art.104 din regulament. Știți foarte bine ce prevede.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2013 privind măsurile necesare pentru funcționarea comisiilor de evaluare din penitenciare, din centrele de reeducare și din centrele de reținere și arestare preventivă, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcționări a instanțelor pe durata desfășurării activității acestor comisii (PL-x 142/2014). (rămas pentru votul final)  

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.116/2013 privind măsurile necesare pentru funcționarea comisiilor de evaluare din penitenciare, din centrele de reeducare și din centrele de reținere și arestare preventivă, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcționări a instanțelor pe durata desfășurării activității acestor comisii.

Procedura este de urgență.

Are cuvântul Guvernul României.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Gabriela Scutea (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2013, aceasta a avut ca scop pregătirea măsurilor în vederea aplicării noii legislații penale, începând cu anul 2014.

Ordonanța a pus în practică un mecanism și o procedură de examinare a modului în care prevederile se vor aplica în ceea ce privește în special legea penală mai favorabilă și măsuri referitoare la persoanele aflate în stare de deținere, stabilind inclusiv competențe, cu participarea sistemului judiciar, respectând separarea funcțiilor judiciare și, de asemenea, anticipând modul în care pentru pedepsele care urmau să se împlinească în prima parte la intrarea în vigoare a noii legislații penale, să nu fie măsuri de natură să afecteze persoanele a căror vocație pentru reducerea pedepsei sau punerea în libertate ar fi fost iminentă.

În aceste condiții, dezbaterile asupra ordonanței de urgență nu au evidențiat aspecte care să determine modificări și, de asemenea, subliniem faptul că aplicarea acestui act normativ a fost una limitată, temporară, ținând cont de situația care a generat-o.

În condițiile rapoartelor care au fost emise asupra proiectului de lege, propunem plenului Camerei Deputaților susținerea acestui raport al Comisiei juridice pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2013 privind măsurile necesare pentru funcționarea comisiilor de evaluare și din penitenciare, din centrele de reeducare și din centrele de reținere și arestare preventivă, precum și pentru stabilirea unor măsuri în vederea bunei funcționări a instanțelor pe durata desfășurării activității acestor comisii.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 25 martie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unei proceduri speciale, cu caracter urgent și derogatoriu de la dreptul comun, aplicabilă persoanelor aflate în executarea unor pedepse privative de libertate și față de care s-ar putea impune, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile, fie modificarea pedepselor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, fie punerea în libertate, din perspectiva intrării în vigoare a noii legi.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină

și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege respectiv.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri?

Domnule deputat, aveți cuvântul, după care domnul Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal susține adoptarea acestui proiect.

Ideea este că procedura de urgență ar trebui să fie una chiar de urgență. În schimb, această ordonanță a fost dată de către Guvern în 2013 și am ajuns ca în 2016 să discutăm despre ea în Parlamentul României. E clar... o măsură necesară de interpretare și logică care se aplică la nu mai mult de 200 de persoane.

Credem noi că situația din penitenciare, așa cum am raportat-o către Parlamentul României, prin Comisia de abuzuri, rămâne în continuare una foarte delicată. Gradul de ocupare este extrem, extrem de mare și cred eu că ar trebui să găsim soluții împreună cu Ministerul Justiției, astfel încât construcția de noi penitenciare să se facă în următoarea perioadă, și îmbunătățirea condițiilor din penitenciare să se realizeze cu adevărat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule Iacoban, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Prezenta ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare instituirea unei proceduri speciale cu caracter urgent și derogatoriu de la dreptul comun, aplicabilă persoanelor aflate în executarea unor pedepse privative de libertate și față de care s-ar putea impune, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile, fie modificarea pedepselor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, fie punerea în libertate, din perspectiva noii legi.

Neadoptarea acestui act normativ în regim de urgență ar avea consecințe negative asupra imposibilității funcționării corespunzătoare a instituțiilor care asigură aplicarea legii mai favorabile, precum și prejudicierea gravă a unor drepturi fundamentale.

Prezenta procedură are un caracter derogator și constituie un temei legal care conferă comisiilor de la nivelul fiecărui penitenciar sau al fiecărui centru de reeducare dreptul de a sesiza instanțele competente.

Scopul primordial este de a se asigura celeritate în soluționarea cauzelor privind această categorie specială, prin majorarea numărului delegărilor la instanțele în a căror circumscripție se află locul de reținere sau centre educative ori de reeducare, precum și la parchetele corespunzătoare.

Aspectele sus-menționate vizează interesul public și constituie o situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, deoarece ar duce la aplicarea neunitară a legii în dosarele aflate în curs de judecată.

Prin urmare, Grupul PSD din Camera Deputaților vă propune să susțineți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Conform art. 106, proiectul de lege merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea alin.(5) al art.65 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (Pl-x 75/2016). (rămasă pentru votul final)  

8. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Are caracter organic.

Inițiatorii?

Domnule deputat Gliga, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de o măsură reparatorie pentru locuitorii din Târgu Mureș sau din localitățile din jurul combinatului chimic.

Vă rog să votați ca aceștia să iasă cu doi ani mai repede la pensie, fără să fie penalizați.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul președinte Solomon sau cine prezintă raportul din partea comisiei?

Domnul vicepreședinte Iordache, din partea Comisiei pentru muncă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Stimați colegi,

Vă prezint raportul înlocuitor.

A ținut cont Comisia pentru muncă de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul Consiliului Economic și Social, de avizul favorabil al Comisiei pentru sănătate, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru drepturile omului.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de colegul nostru, domnul deputat Gliga.

Comisia vă propune adoptarea raportului înlocuitor, cu amendamentele anexate în Anexa nr. 1.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Dezbateri?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ionaș-Florin Urcan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ca parlamentar de Mureș, nu avem cum să nu susținem această inițiativă legislativă, iar din partea Grupului PNL susținem această rectificare, zic eu, sau acest sprijin pentru cei care, în perioada în care au muncit în condiții delicate, zic eu, în preajma Combinatului Azomureș, beneficiază de un spor la această pensie.

Mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Buicu, la dezbateri generale, dar având și calitatea de coinițiator.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca deputat de Târgu Mureș, alături de toți ceilalți inițiatori, vreau să mulțumesc tuturor colegilor de la toate partidele parlamentare, de la UDMR, de la PNL, de la Minorități, de la UNPR, de la ALDE, care au susținut acest demers.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Rog colegii care au cele două amendamente respinse să fie atenți.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaselea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final proiectul de lege.

 
Video in format Flash/IOS Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor (Pl-x 55/2016). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

9. Avem o propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2007 care are termenul de dezbatere și vot final depășit, conform prevederilor Regulamentului și Constituției.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 5 iunie 2015 și la Chișinău, la 21 iulie 2015 (PL-x 181/2016). (rămas pentru votul final)  

10. Următorul, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 5 iunie 2015 și la Chișinău, la 21 iulie 2015, PL-x 181/2016.

Inițiatorul?

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Liviu-Robert Neagu (secretar general adjunct, Secretariatul General al Guvernului):

Mulțumesc, domnule președinte

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 5 iunie 2015 și la Chișinău la 21 iulie 2015.

Obiectul acordului îl constituie protecția reciprocă a informațiilor clasificate, în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părți sau încheierea și derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România și Moldova.

În conformitate cu dispozițiile acestuia, părțile vor lua măsurile adecvate pentru protecția informațiilor clasificate primite și vor acorda tuturor informațiilor clasificate schimbate un nivel de protecție de securitate corespunzător celui prevăzut pentru propriile informații cu nivel de clasificare echivalent.

Față de cele prezentate, vă rugăm să adoptați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale? Domnul Calimente și după aceea domnul Benga.

Raportul, scuzați-mă! ...în locul domnului Mocioalcă. Am înțeles. Se grăbesc liberalii, așa e!

Domnule Benga, în numele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Benga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Hotărârea nr. 61 din 30 martie 2016, a avizat proiectul de lege.

Acordul supus ratificării are ca obiect de reglementare protecția reciprocă a informațiilor clasificate în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părți sau încheierea și derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România și Moldova.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați, dintr-un număr de 27.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Calimente, de la Partidul Național Liberal, la dezbateri generale, după care domnul deputat Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihăiță Calimente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Obiectul acordului constituie protecția reciprocă a informațiilor clasificate în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părți sau încheierea și derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România și Moldova. Astfel, părțile vor lua măsuri adecvate pentru protecția informațiilor clasificate primite și vor acorda tuturor informațiilor clasificate, schimbate cu un nivel de protecție de securitate corespunzător celui prevăzut pentru propriile informații cu nivel de clasificare echivalent. Un element fundamental în colaborarea celor două părți îl constituie compatibilitatea legislațiilor naționale în domeniul protecțiilor informațiilor clasificate, și în acest sens părțile vor recunoaște reciproc certificatele de securitate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Iacoban.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Trebuie spus, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a adoptat prin hotărâre forma acestui acord. Este o manifestare a relațiilor bilaterale cu Republica Moldova, prin care România sprijină efectiv aspirațiile de integrare europeană a Republicii Moldova.

Cooperarea mai sus menționată se manifestă în diverse domenii, cum ar fi: economic, militar, afaceri interne, justiție, presupune schimbul de informații clasificate cu Republica Moldova, precum și asigurarea protecției acestor informații.

Acordul este oportun, prin prisma sprijinirii reformei sectorului de apărare din Republica Moldova, situație în care Marele Stat Major al Republicii Moldova a solicitat o asistență românească pentru înzestrarea forțelor armate ale Moldovei.

Acordul este aplicabil și în domeniul de activitate al operatorilor economici privați care presupune schimb de informații clasificate.

Prin urmare, vă propun să aprobăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai sunt și alte intervenții din partea colegilor? Nu.

Proiectul de lege merge la votul final, conform art. 106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, semnat la București, la 20 martie 2013 (PL-x 138/2016). (rămas pentru votul final)  

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, semnat la București, la 20 martie 2013.

Raportul nu are amendamente. Caracter ordinar.

Guvernul României?

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vlad Vasiliu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri):

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni parlamentari,

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, semnat la București la 20 martie 2013.

Dorim să precizăm că România s-a angajat atât în cadrul negocierilor de aderare, cât și prin Tratatul de aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană, să aducă în conformitate cu dreptul comunitar toate tratatele sale bilaterale, în special acordurile din domeniul comerțului și cooperării economice.

Astfel, a fost elaborat proiectul acordului mai sus menționat, care a fost semnat pentru partea română de domnul Varujan Vosganian, ministrul economiei, iar pentru partea bosniacă de domnul Mirko Śarović, ministrul Comerțului Exterior și al Relațiilor Economice.

Acordul privind cooperarea economică între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei pune bazele unui cadru juridic bilateral, modern și dinamic, adus în conformitate cu statutul României de stat membru al Uniunii Europene și cu obligațiile sale de asigurare a respectării reglementărilor europene în domeniul economic și comercial.

În consecință, acest acord ajustează și înlocuiește corespunzător prevederile acordului de cooperare economică și comercială care era în vigoare anterior, din anul 2002, și care urmează să-și încheie valabilitatea.

Doresc să precizez, de asemenea, că în cadrul dezbaterilor acestei inițiative legislative, în ședința comisiei de specialitate, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, acest acord a fost votat în unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din partea Comisiei pentru politică economică, domnul deputat Itu.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cornel Itu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, semnat la București la 20 martie 2013.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 237 din 18 martie 2016, a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii și servicii, aviz favorabil.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare s-a întâlnit; din totalul de 23 de membri ai comisiei, au fost prezenți toți deputații și au votat în unanimitate.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică între Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, semnat la București la 20 martie 2013, în forma prezentată de inițiator.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Nu știu de ce aceste acorduri trebuie să aștepte trei ani, patru ani, să fie ratificate. Bănuiesc că întâmplător exportul nostru din Bosnia și Herțegovina, în 2015, a scăzut cu 28% și a ajuns la aproximativ 95 de milioane de euro. Importurile sunt de aproximativ 55 de milioane de euro și n-au scăzut prea mult, doar vreo 11-12%. Deci, cu alte cuvinte, balanța nu mai este atât de favorabilă nouă.

Ajungem la următoarea concluzie: aceste acorduri ori sunt doar formale și nu contează, ori într-adevăr influențează exportul, schimbul economic, că am observat această scădere, și atunci cred că trebuie cu celeritate să intre și să fie votate, mai ales că nu există o poziție din partea nimănui pentru a ratifica astfel de acorduri care ne ajută să avem schimburi economice.

În consecință, Partidul Național Liberal va vota ratificarea acordului.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt la acest proiect de lege? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.352 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare (Pl-x 127/2016). (rămasă pentru votul final)  

12. Următorul, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 352 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Caracter organic. Are trei amendamente admise.

Inițiatorul? Nu este aici.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport? Domnul președinte Diaconu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 352 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reglementării posibilității instituțiilor de învățământ de a încheia acorduri de parteneriat cu organisme private, pentru a oferi elevilor și studenților posibilitatea de a-și testa și aprofunda, prin practică, anumite cunoștințe dobândite în cadrul sistemului de învățământ urmat până la acel moment, în vederea stabilirii unor opțiuni pentru o anumită carieră.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată, iar în urma dezbaterii, în ședința din 10 mai 2016, comisia a propus, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise, din anexă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter organic.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului suplimentar, semnat la Doha la 3 mai 2015, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la București la 26 iulie 1993 (PL-x 204/2016). (rămas pentru votul final)  

13. Următorul, Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului suplimentar, semnat la Doha la 3 mai 2015, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la București la 26 iulie 1993.

Guvernul României?

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Protocolului suplimentar la Acordul între Guvernul României și Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la Doha la 3 mai 2015.

Protocolul suplimentar completează Acordul între Guvernul României și Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene, semnat la București la 26 iulie 1993, astfel:

  • se introduce clauza Uniunii Europene de desemnare a companiilor aeriene, prin care se elimină orice discriminare între companiile aeriene europene pe bază de naționalitate;
  • se adaugă unele clauze specifice, agreate la nivelul Uniunii Europene, referitor la siguranța aviației;
  • sunt liberalizate prevederile referitoare la tarifele practicate de companiile aeriene desemnate de cele două părți, astfel acestea sunt stabilite pe considerente de piață;
  • sunt eliminate clauzele referitoare la aprobarea programelor de zbor, acestea trebuind să fie notificate.
  • pe baze nediscriminatorii se stabilesc taxe sau tarife pe combustibilul încărcat de companiile aeriene desemnate pe teritoriul oricărei părți.

De interes pentru partea română sunt următoarele prevederi: introducerea clauzei europene de desemnare, care asigură compatibilitatea cu legislația europeană; - introducerea unor prevederi privind ajutorul de stat acordat companiilor aeriene care vor permite autorităților române să intervină, în cazul în care sunt suspiciuni că transportatorii qatarezi beneficiază de subvenții care pot afecta competiția și îmbunătățirea aspectelor legate de desfășurarea activităților transportatorilor aerieni, prin introducerea unor proceduri specifice, conforme cu recomandările Comisiei Europene, referitoare la încheierea unor aranjamente de piață între companiile aeriene.

În concluzie, vă adresăm rugămintea de a adopta proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Luări de cuvânt la dezbateri generale?

Comisia, scuzați-mă!

Domnul președinte Lupu? Sunteți dumneavoastră în locul Domniei Sale.

Comisia pentru transporturi și infrastructură.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Constantin Galan:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere și avizare, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului suplimentar, semnat la Doha la 3 mai 2015, la Acordul între Guvernul României și Guvernul Statului Qatar privind transporturile aeriene.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului suplimentar între Guvernul României și Guvernul Statului Qatar.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea protocolului respectiv.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale? Nu avem.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.

Următorul proiect de lege are cinci amendamente admise, caracter ordinar, un amendament respins.

 
Video in format Flash/IOS Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului (Pl-x 675/2015). (retrimisă comisiei)  

14. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatorii?

Pe procedură, domnul deputat Márton Árpád, viceliderul Grupului parlamentar al UDMR.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este o lege bună, pe care chiar și noi o susținem, și, într-adevăr, ar putea fi aplicabilă chiar de mâine și ar fi benefică, dacă n-am avea o altă lege prin care tocmai am prorogat niște termene, până prin ianuarie 2017, pentru care retrocedările încă nu s-au finalizat. Și ne putem trezi că cineva ia niște terenuri, și ulterior să fie retrocedate altora; acela rămâne cu terenul pe care nu-l poate lucra, acesta cu o problemă. Și aceasta se poate rezolva printr-un articol la "Tranzitorii", pentru asemenea situații.

Deci, să putem vota o lege aplicabilă, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, comisia să găsească modalitatea prin care să se soluționeze aceste discrepanțe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Două sau trei?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Două săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Retrimitere la comisie. Termen, două săptămâni.

Voturi pentru? Vă rog, numărați. 85 de voturi pentru.

Abțineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputați care sunt prezenți și nu doresc să-și exprime votul?

În unanimitate, retrimisă la comisie. Termen, două săptămâni.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.42/2015 privind dreptul absolvenților de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate și sancționarea instituțiilor de învățământ care școlarizează fără autorizare (PL-x 840/2015). (rămas pentru votul final)  

15. Următorul, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul absolvenților de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate și sancționarea instituțiilor de învățământ care școlarizează fără autorizare. Caracter ordinar. Zece amendamente admise, patru respinse.

Guvernul României?

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimate doamne deputat,

Stimați domni deputați,

Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice susține forma inițială a Ordonanței Guvernului nr. 42/2015, deoarece în temeiul prevederilor ordonanței instituțiile de învățământ superior au solicitat tipizate, în vedere elaborării actelor de studii care au fost aprobate în totalitate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice.

Totodată, s-a reglementat și situația absolvenților care au diplome de licență care nu erau menționate în nomenclator.

De asemenea, se creează dreptul absolvenților de a beneficia de recunoașterea diplomelor în procedura de vizare pentru statele care solicită pe bază de reciprocitate apostilarea sau supralegalizarea actelor de studii.

Deci ministerul susține forma originală a ordonanței.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Diaconu. Domnule președinte, aveți cuvântul. Vă rog frumos să prezentați raportul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege reglementează dreptul absolvenților instituțiilor de învățământ superior acreditate de a beneficia de acte de studii recunoscute de către stat la finalizarea unor studii neautorizate și sancționarea instituțiilor de învățământ care școlarizează fără autorizare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, în ședințele din 12 și 19 aprilie 2016, comisia a propus cu nouă voturi pentru, cinci voturi împotrivă și o abținere adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise și respinse din anexă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri? Domnul profesor. Aveți cuvântul, domnule deputat Andea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Andea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Subiectul pe care-l atinge această ordonanță de urgență este extrem de sensibil și se referă în principal la diplomele eliberate absolvenților de învățământ superior.

Ne sunt cunoscute numeroase momente din istoria postdecembristă în care diverse universități și absolvenți au fost inculpați, pur și simplu inculpați, pentru fraude în ceea ce înseamnă atribuirea diplomelor de studiu. Ele au fost sancționate la vremea respectivă și pe merit.

Iată însă că ordonanța de urgență se referă la o speță puțin diferită și anume la acei absolvenți care, pe merit, au parcurs un ciclu de învățământ, au dobândit o diplomă fără să știe că anumite repere din ceea ce înseamnă acreditarea universităților respective lipseau, erau ocolite. Spre exemplu, foarte simplu: ARACIS-ul, care a fost învestit să stabilească regulile, spune că trebuie acreditate și programele de studiu, dar și locațiile în care se desfășoară aceste programe de studiu, fapt care nu s-a întâmplat peste tot. Au fost absolvenți care au parcurs programe de studiu în locații care nu erau acreditate de către ARACIS. Dar, în concluzie, putem spune că absolvenții erau de bună-credință. Au obținut diplome pe care statul le-a eliberat prin instituțiile de învățământ și care trebuie să fie recunoscute.

Ordonanța de urgență, după părerea noastră, face ordine și dă dreptate absolvenților acestora de învățământ superior și de aceea Comisia pentru învățământ și Grupul PSD sprijină adoptarea acestei ordonanțe de urgență, dar cu amendamentele propuse de către Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale? Domnul Gvozdenovici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

În acest sens, Grupul parlamentar al minorităților naționale, prin trei colegi, domnul Ganț, domnul Zisopol și domnul Varujan, a inițiat în legislatura aceasta un proiect de lege care a fost respins. Dar noi, astăzi, vă spunem tuturor că vom sprijini această lege, mai ales că mulți, poate procentual cei mai mulți care s-au lovit de anumite respingeri - să zic - pentru că nu era legislația clară, au fost din rândul minorităților naționale, a acelor tineri ai noștri care au studiat în țările de origine.

Deci noi vom sprijini acest proiect de lege pentru că este nevoie de el și cred că, în sensul acesta, se rezolvă unele lucruri pentru soluția cărora s-au așteptat - vă rog să mă credeți - și câțiva ani de zile.

Mulțumim frumos.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al șaptelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al optulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al nouălea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Al zecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2016 privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale (ISSA) și completarea anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 94/2016). (rămas pentru votul final)  

16. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale (ISSA) și completarea anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Guvernul României. Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Gabriel Lungu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale.

ISSA oferă suport tehnic, consiliere și expertiză prin intermediul specialiștilor din domeniul securității sociale din întreaga lume.

Prin afilierea la ISSA, Casa Națională de Pensii Publice va avea acces la o gamă largă de servicii prin intermediul centrului de excelență.

Asociația Internațională a Securității Sociale este cea mai importantă organizație internațională din domeniul securității sociale, având peste 300 de organizații membre, din 160 de țări.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține prezentul proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din partea Comisiei pentru muncă.

Domnule deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa nr. PL-x 94/2016 din 22 martie 2016, cu dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale (ISSA) și completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2016 care prevede aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale, precum și completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 19 aprilie 2016 a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul Gabriel Lungu, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența 23 de deputați, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 15 martie 2016.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul Dolha. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Dolha:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților se declară de acord întru totul cu votarea Proiectului de Lege aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4/2016 privind aprobarea plății cotizației anuale de participare a României în calitate de membru afiliat la Asociația Internațională a Securității Sociale și completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăților cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Asociația Internațională a Securității Sociale este cea mai bună și cea mai importantă organizație internațională din domeniul securității sociale, având peste 300 de organizații membre, din 160 de țări. Ea reunește organizații și instituții publice cu responsabilități în domeniul securității sociale din fiecare țară membră, dar și universități de profil și alte organizații de cercetare în domeniul securității sociale, ea oferind consiliere, expertiză și suport tehnic prin intermediul specialiștilor din domeniul securității sociale din întreaga lume.

Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt membre ale acestei prestigioase organizații, cu excepția României și Sloveniei.

Beneficiul afilierii României la această organizație internațională constă în faptul că va exista, în sfârșit, o conectare nemijlocită a Casei Naționale de Pensii Publice din România la un sistem internațional de colaborare și schimb de bune practici în domeniul sistemului public de pensii.

Pentru anul 2016, cotizația reprezintă limita echivalentului în lei a sumei de 43.500 de franci elvețieni pe an.

Casa Națională de Pensii Publice propune anual Guvernului un cuantum al contribuției pe baza notificării primite de la consiliul organizației, cuantum care se aprobă prin hotărâre de guvern.

Așadar, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (Pl-x 805/2015). (rămasă pentru votul final)  

17. Următorul, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Două amendamente admise.

Inițiatorii? Domnul Alexe. Mă așteptam să luați cuvântul la acest...

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Stimați colegi,

Vă propun astăzi un amendament la Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public.

Aceasta este una din legile cele mai importante în reglementarea relației dintre cetățean și autoritățile publice.

Transparența este singurul fundament pe care se poate construi o relație de încredere între cetățean și autoritate, între cei care plătesc taxele și cei desemnați să le cheltuiască.

Amendamentul pe care vi-l supun astăzi atenției vine să completeze prevederile Legii nr. 544/2001, extinzându-i aria de aplicabilitate. Astfel, se vor supune principiilor generale ale transparenței și unele instituții care folosesc bani publici, dar care, până în prezent, nu dădeau seama în niciun fel despre felul cum cheltuiau banii cetățenilor, cum ar fi: regii autonome, societăți unde statul este acționar minoritar, precum și federații sportive, organizații nonguvernamentale de utilitate publică, dacă sunt finanțate de la bugetul de stat.

În elaborarea acestui amendament, am ținut cont de sugestiile și punctele de vedere exprimate de reprezentanții societății civile, cu prilejul întâlnirilor de lucru pe acest subiect.

Țin să le mulțumesc, pe această cale, celor cu care am colaborat, pentru că văd în acest parteneriat între decidentul politic și reprezentanții organismelor nonguvernamentale un element esențial al vieții politice în țara noastră.

Închei, stimați colegi, prin a vă invita să votați în favoarea acestei propuneri legislative.

Cred că este datoria noastră absolută să transparentizăm felul în care este cheltuit banul cetățeanului.

Cred că este datoria noastră, a parlamentarilor de astăzi, să întărim mecanismele democratice de apărare împotriva corupției și ineficienței.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul președinte Știrbu, președintele Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544 a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă în 10 noiembrie 2015 și înregistrată la comisie în aceeași zi.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă spre avizate, fiind transmisă Comisiei pentru administrație publică, Comisiei juridice și Comisiei pentru drepturile omului.

Până la redactarea prezentului raport, Comisia pentru drepturile omului a transmis un aviz negativ, iar Comisia juridică un aviz pozitiv.

În redactarea prezentului raport s-a avut în vedere punctul de vedere al Guvernului, care susține adoptarea inițiativei legislative.

La dezbaterea proiectului de lege, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a propus adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu amendamentele din anexă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale. Domnul deputat Iane.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să fiu foarte scurt, stimați colegi.

Este o modificare, zic eu, binevenită și vom susține acest lucru, pentru că vreau să vă spun, din experiență proprie, că am avut câteva interpelări și câteva întrebări trimise pentru a afla cum sunt cheltuiți banii publici de către acele ONG-uri de utilitate publică. Pentru că informațiile mele îmi spuneau că sunt anumite salarii ale unor directori care sunt exagerat de mari. Evident că n-am primit niciun fel de informație și neavând un temei legal prin care să solicit acestor instituții, acestor ONG-uri, acestor entități să furnizeze acele informații în mod transparent, atunci totul a rămas într-un fel de umbră și n-am putut să aflăm niciun fel de informație.

Suntem de acord ca în orice loc unde intervine banul public, indiferent de forma prin care el este dat unor instituții, ONG-uri, orice alt fel de entitate și orice alt fel de autoritate, el trebuie să fie posibil să fie identificat dacă a fost folosit în mod corect.

De aceea noi vom vota pentru.

Vă mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise din anexă. Sunt două amendamente admise.

Primul. Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu.

Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Mulțumesc. Aprobat.

Merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art.54 alin.1 lit.c) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Pl-x 24/2016). (rămasă pentru votul final)  

18. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 54 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Inițiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și Comisiei pentru sănătate, cine ia...

Domnule președinte Buicu, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să vă prezint raportul comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 54 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 95.

Senatul, în primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Am avut în vedere avizele de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe, Comisia juridică, Comisia pentru muncă și al Ministerului Sănătății.

A fost constituit un grup de lucru alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Dezvoltării și Ministerului Finanțelor care, practic, au redactat amendamentele care au fost supuse discutării în cele două comisii.

În urma examinării propunerii legislative, a opiniilor și a amendamentelor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat, în numele Grupului parlamentar al PNL, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Asistăm, de foarte mulți ani, la exodul medicilor din România care pleacă, majoritatea, în țările din Uniunea Europeană, dar și în alte țări de pe mapamond. Acest lucru se întâmplă atât cu absolvenții de medicină, ai universităților de medicină, imediat după ce termină studiile, dar și a medicilor specialiști, a oamenilor cu experiență.

Acest lucru a dus la următoarea situație: foarte multe spitale nu au acoperite anumite specialități, deci nu se pot efectua examene medicale și paraclinice pentru pacienți.

Suntem țara cu cel mai mic număr de medici la mia de locuitori.

Una din cauzele pentru care medicii pleacă sunt veniturile salariale foarte mici. Medicii sunt plătiți pe baza contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciile medicale prestate. O parte din ei sunt plătiți de către Ministerul Sănătății, iar acum acest proiect de lege vine să completeze, într-un fel, remunerarea anumitor medici.

Deci, dacă până acum consiliile locale aveau posibilitatea să finanțeze spitale legate de reparații, de utilități și alte lucruri pentru buna funcționare a spitalului, acest proiect de lege vine și dă dreptul consiliilor locale de la nivel de comună, orașe, municipii, consilii județene, de a da niște stimulente materiale, deci retribuții bănești, deci pot fi prinse în bugetele locale anumite sume pentru a fi date acelor medici care vor să vină în localitatea respectivă, să acopere lipsa de medici din anumite specialități.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Doamnă doctor, aveți cuvântul.

Doamna deputat Sonia Drăghici.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Problema finanțării actului medical spitalicesc este o preocupare de mulți ani a tuturor guvernanților și, cu siguranță, că e nevoie mereu de resurse suplimentare pentru a deconta cheltuieli legate atât de administrarea spitalelor, cât și cheltuielile de personal, care sunt întotdeauna insuficiente.

Această inițiativă legislativă facilitează acordarea, atât la nivelul spitalelor, cât și la centrele de permanență, a unor fonduri suplimentare din partea administrației publice locale, lucru care este îmbucurător, în sensul că va crește calitatea actului medical în aceste unități.

De aceea, atât în comisie, toți membrii comisiei am votat în unanimitate acest proiect de lege și sper ca toți colegii deputați să îmbrățișăm această idee și să votăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Domnul deputat Cseke Attila, Grupul parlamentar al UDMR.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Evident că această lege, dacă va intra în vigoare, este necesar să se facă imediat câțiva pași. Și anume, un pas important este acela ca autoritățile locale și ministerele care au în rețea asemenea unități sanitare să stabilească niște criterii de performanță bine stabilite, pentru că -trebuie să spunem în mod clar - nu toată lumea va putea beneficia de aceste stimulente. Stimulentele financiare se dau pentru cei mai buni din sistem. Nu numai pentru că este un efort financiar important, ci pentru că așa este răsplata pentru performanță.

Deci va trebui să avem criterii foarte clare pentru acordarea acestor stimulente.

Acest demers legislativ poate fi un prim pas, din punctul nostru de vedere, în procesul care va trebui să ducă la o delimitare a ceea ce înseamnă activitate în spațiul public și în spațiul privat.

Va trebui să ajungem, la un moment dat - sigur, nu de pe o zi pe alta, în câțiva ani - în situația în care un medic care astăzi profesează și în public și în privat, va trebui să decidă.

Pentru acest lucru, evident că spațiul public trebuie să creeze niște oportunități, pentru a putea atrage acel medic în spațiul public și mai puțin să aleagă la momentul respectiv privatul.

Și încă o chestiune la care aș dori să mă refer. Evident că, în ceea ce privește plecarea medicilor, mai ales, dar și a asistenților medicali, problema salarizării este o problemă importantă. Dar vă rog să rețineți următorul lucru: toate studiile din anii anteriori arată că aceasta este a doua, ca importanță.

Prima problemă care este invocată de către medicii tineri când pleacă din țară este lipsa perspectivei profesionale. Și la acest lucru va trebui noi să lucrăm, și ministerul să lucreze, și să lucreze Guvernul, indiferent care ar fi el. Trebuie să se ofere medicilor tineri o perspectivă profesională foarte clară. Un medic, după zece ani de învățământ și de rezidențiat sau chiar 12 ani, va trebui să știe, la 30 de ani că, dacă este bun, dacă câștigă experiență, dacă muncește, dacă are energia necesară, unde poate să ajungă, inclusiv pe plan universitar.

Această perspectivă profesională astăzi, din păcate, lipsește în mare măsură și tinerii medici asta invocă, ca prim caz de plecare din țară.

Vă mulțumesc.

Vom susține propunerea legislativă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte Buicu...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Fiecare dintre dumneavoastră, în colegiile din care proveniți, vă întâlniți cu primari, cu viceprimari, cu consilieri locali.

Cred că în fiecare din colegiile pe care le reprezentați, primarii au venit și v-au spus: "Am nevoie de medic, am nevoie de medic!"

Prin votarea acestei inițiative legislative de modificare a Legii nr. 95, dăm posibilitatea autorităților locale, acele autorități care au și fondurile necesare, să hotărască suplimentarea sumelor acordate acestor categorii.

Vreau să mulțumesc, din nou, celor trei ministere care au participat în grupul de lucru pentru redactarea amendamentelor, dar și tuturor grupurilor parlamentare care au înțeles această necesitate de a sprijini domeniul sanitar.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc. Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaptelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind instituirea Zilei funcționarului Public (PL-x 107/2016), a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarului public (Pl-x 113/2016) și a Propunerii legislative privind instituirea Zilei Funcționarului Public (Pl-x 114/2016). (rămase pentru votul final)  

19. Acum avem Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcționarului public, PL-x 107/2016, cu adoptare.

Patru amendamente admise. Caracter ordinar.

Și două proiecte de lege: Pl-x 113/2016 și Pl-x 114/2016, cu raport de respingere.

Inițiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru administrație?

Domnule președinte, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederea art. 95 din Regulament, comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege privind instituirea Zilei funcționarului public, trimis cu adresa PL-x 107 din 29 martie 2016, cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, trimisă cu adresa Pl-x 113 din 29 martie 2016 și cu Propunerea legislativă privind instituirea Zilei funcționarului public, trimisă cu adresa Pl-x 114.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege privind instituirea Zilei funcționarului public - PL-x 107/2016 are ca obiect de reglementare stabilirea acestei zile în data de 23 iunie, propunerea vizând totodată și reglementarea măsurilor adecvate pentru marcarea corespunzătoare a acestei zile la nivel național și local.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în ședința din 21 martie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public, Pl-x 113/2016, a fost respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată.

De asemenea, propunerea privind instituirea Zilei funcționarului public, Pl-x 114/2016, care are același obiect de reglementare, a fost la rândul ei respinsă de Senat, ca primă Cameră sesizată.

Potrivit art. 61 din Regulament, comisia a examinat cele trei inițiative legislative, în data de 26 aprilie 2016.

La lucrări au fost prezenți 19 din cei 22 de membri.

În urma examinării intervențiilor și opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului PL-x 107/2016, cu amendamentul admis din anexă, și respingerea, conform procedurii, a celorlalte două proiecte de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, cele trei inițiative se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Ionaș-Florin Urcan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum mare parte dintre noi, cum știți, provenim din administrația publică, serviciile publice sunt activități de interes general cu o influență, zic eu, decisivă asupra calității vieții membrilor unei societăți.

Pentru a asigura accesul în cele mai bune condiții al întregii populații la serviciile publice de calitate, transparente și imparțiale, care să respecte dispozițiile legale în vigoare avem nevoie de funcționari publici competenți și loiali profesiei pe care o desfășoară, luând în considerare numeroasele tăieri ale drepturilor salariale și creșterea volumului de muncă al funcționarilor publici, ca urmare a numeroaselor disponibilizări, acest lucru este un gest simbolic care urmărește recunoașterea meritelor funcționarilor publici în asigurarea serviciilor publice de calitate, servicii care sunt în beneficiul cetățenilor, iar prin aceasta se încearcă fidelizarea angajaților administrației publice în vederea dezvoltării unei cariere în domeniu și motivarea acestora în atingerea de performanțe pe care le desfășoară la locul de muncă.

Mulțumesc.

Grupul PNL susține această inițiativă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu sunt. Aprobat.

Al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea? Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.102/1992 privind stema țării și sigiliul statului (PL-x 30/2016). (rămas pentru votul final)  

20. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului.

Șase amendamente admise. Caracterul este organic.

Inițiatorii?

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest proiect de lege a fost semnat de 48 de parlamentari din majoritatea partidelor prezente în Parlament.

Proiectul de lege a fost îmbunătățit prin amendamente aduse de colegii parlamentari și, la propunerea Băncii Naționale, s-a mai făcut un amendament, care a fost acceptat în toate comisiile în care a fost prezentat acest proiect de lege.

Imaginile care compun stema evocă istoria unui popor, tradiția și au darul de a trezi sentimentul de mândrie națională.

În absența tradiției, a demnității și a identității naționale, libertatea și democrația sunt ramuri fără rădăcini.

Readucerea coroanei pe capul acvilei restabilește adevărul istoric. Parlamentul, astăzi, dacă va vota acest proiect de lege, va face încă un pas important în a se rupe de trecut, de perioada comunistă, prin asumarea trecutului, prin asumarea istoriei, cu toate valorile ei. Se va pune astăzi încă o piatră la temelia noii democrații, obținută prin sacrificii de sânge în 1989. De aceea, vă invit, stimați colegi, să votați acest proiect de lege care este pentru a doua oară la votul final în Parlament, întrucât la primul ciclu de trecere a acestui proiect de lege prin Parlament nu a fost validat.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Din partea comisiei? Domnul Victor Paul Dobre.

Raportul comun al Comisiei pentru administrație publică cu membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile regulamentare, Comisia juridică și Comisia pentru administrație au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 15 februarie 2016.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) și (3) din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Guvernul României a transmis un punct de vedere referitor la această inițiativă, lăsând Parlamentului să decidă asupra oportunității adoptării acesteia.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 103/1992 privind stema țării și sigiliul statului, în sensul readucerii coroanei pe capul acvilei de aur din stema țării.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședințe separate.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, o singură abținere, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, cu amendamentele admise și un amendament respins, redate în anexele la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Nu dorește nimeni să ia cuvântul la dezbateri generale? Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaselea. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Anexa 1. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Anexa 2. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobată.

Proiectul de lege merge la vot final. Caracter organic.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din România (PL-x 160/2016). (rămas pentru votul final)  

21. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 96/2007.

Inițiatorii? Nu.

Domnul președinte Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului tehnicienilor dentari din România.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Vă propunem adoptarea în forma aprobată de către Senat.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Doamnă deputat, aveți cuvântul, vă rog frumos. Grupul parlamentar al PNL.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Elena-Ramona Reuer:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal a susținut întotdeauna structurile asociative private și, prin urmare, orice proiect de lege care are drept scop îmbunătățirea activității acestora și eliminarea oricăror disfuncționalități inerente procesului dificil prin care acestea au reușit să se constituie.

În cazul de față este vorba despre corpul profesional al tehnicienilor dentari, reprezentat de Ordinul tehnicienilor dentari din România, înființat prin Legea nr.96/2007.

Conducerea Ordinului tehnicienilor dentari din România este asigurată de către organe alese în mod democratic, prin vot secret, exclusiv de către membri cu drept de exercitare a profesiei de tehnician dentar aparținând acestui corp profesional.

La data adoptării legii, propunerea de limitare a numărului de mandate a avut doar rolul tranzitoriu de a asigura funcționarea mecanismelor democratice de alegere a organelor de conducere, dar această măsură tranzitorie și-a epuizat efectul favorabil, motiv pentru care ea trebuie înlocuită.

Partidul Național Liberal consideră că singurul în măsură să stabilească numărul maxim de mandate al membrilor din organele de conducere este Corpul profesional al tehnicienilor dentari, prin hotărârea membrilor Ordinului tehnicienilor dentari din România.

În acest sens, Partidul Național Liberal susține modificarea alin. (2) al art. 32 și a art. 46 din Legea nr. 96/2007.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar, nu are amendamente admise sau respinse.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 844/2015). (rămas pentru votul final)  

22. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Are 15 amendamente admise. Caracterul este ordinar.

Inițiatorul? Nu este prezent.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, domnul Victor Paul Dobre. PL-x 844.

Aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile regulamentare, comisia a fost sesizată prin adresa PL-x 844 din 25 noiembrie 2015 cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru industrii, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 18 noiembrie, în condițiile art. 75, alin. (2) teza 3 din Constituție.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul definirii expresiei construcției cu caracter militar, precum și crearea cadrului legal unitar necesar desfășurării activității de autorizare a executării lucrărilor de construcții și a activităților conexe acesteia de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Potrivit art. 61, comisia a examinat proiectul de lege în ședința din 26 aprilie.

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaptelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al optulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al nouălea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al zecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al unsprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doisprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu aprobat.

Cel de-al treisprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al paisprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincisprezecelea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.16/2015 pentru modificarea alin.(6) al art. 92 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 nr.341/2004 (PL-x 725/2015). (rămas pentru votul final)  

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2015.

Inițiatorul?

Video in format Flash/IOS    

Domnul Liviu-Robert Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru aplicarea corectă a Legii nr. 341/2004 a recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, cu privire la termenele de soluționare a cererilor, se propun următoarele modificări și prorogări de termene: la art. 92 alin. (6) se precizează: "Soluțiile vor fi comunicate în termen de 120 de zile lucrătoare de la depunerea cererii. Pentru cererile care sunt în curs de soluționare, comunicarea soluțiilor se va face în termenul prevăzut mai sus, respectiv 120 de zile lucrătoare".

Față de cele prezentate, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc și eu.

Domnul Andronache.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumim, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va susține acest proiect de aprobare a ordonanței de urgență, însă recomandăm ca în această materie pe viitor să avem totuși parte de un cadru legislativ stabil, iar modificările să fie cât mai puține cu putință.

Vă mulțumim.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule deputat Niță, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Emil Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și Grupul Partidului Social Democrat va susține această modificare legislativă, dar trebuie să menționăm că Legea recunoștinței a avut de-a lungul timpului foarte multe forme. Acest lucru a generat verificarea și răsverificarea acestor documente ale celor care au beneficiat de această lege de-a lungul timpului. S-a ajuns la varianta Legii nr. 341/2004, s-a intervenit cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și acolo am constatat că timpul de 45 de zile dat de ordonanță pentru verificarea acestor documente și pentru a se stabili cine are dreptul a fi luptător cu rol determinant în Revoluție, acest lucru atrăgând după sine și anumite beneficii, a fost foarte scurt.

De aceea, eu nu știu dacă timpul de 120 de zile va fi unul corespunzător. În orice caz, susțin și eu ca această Lege a recunoștinței până la urmă să capete un caracter stabil, pentru ca acești oameni, care marea majoritate sunt la o vârstă înaintată, să poată să știe ce drepturi au și ce drepturi nu au.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu acest proiect de modificare a ordonanței.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul, Guvernul, de asemenea, susține adoptarea proiectului de lege, Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru egalitate de șanse pentru femei și bărbați, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia parlamentară a revoluționarilor din Decembrie 1989, de asemenea, toate trei au dat un aviz favorabil proiectului de lege, care are ca obiect de reglementare modificarea alin. (6) art. 92 din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și pentru Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987, nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, în sensul modificării termenului în care vor putea fi modificate soluțiile de către comisia care are atribuții în eliberarea certificatului de luptător cu rol determinant, de la 45 de zile la 120 de zile lucrătoare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2015.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt intervenții.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.

 
Video in format Flash/IOS Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Pl-x 707/2015). (rămasă pentru votul final)  

24. Propunerea legislativă pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice.

Caracter ordinar. Șapte amendamente admise, unul respins.

Inițiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru muncă. Cine prezintă raportul?

Domnul președinte Solomon.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Raport de înlocuire asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii-cadru nr. 284 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, retrimisă comisiei cu adresa Pl-x 707/2015.

Menționăm că prezentul raport înlocuiește raportul comisiei depus anterior cu nr. PC/7/755 în data de 13 aprilie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reintroducerii prevederilor prin care se acordă un spor de salariu la salariul de bază persoanelor din sistemul bugetar care dețin titlul științific de doctor.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din 14 octombrie 2015, Camera Deputaților este Cameră decizională, face parte din categoria legilor ordinare, iar Comisia pentru muncă propune plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale. Nu sunt.

Mergem la amendamentele admise.

Primul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu Aprobat.

Cel de-al doilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al patrulea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaselea amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al șaptelea și ultimul amendament admis. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere (PL-x 230/2008/2009). (rămasă pentru votul final)  

25. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Inițiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, domnul deputat Peia, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ninel Peia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Raport privind cererea de reexaminare formulată de Președintele României asupra Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea întocmirii unui raport privind cererea de reexaminare a președintelui României asupra Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, trimisă cu adresa nr. 230/2008/2009 și înregistrată sub nr. 26/643 din 17 septembrie 2009.

Această lege adoptată de Parlamentul României a fost transmisă spre promulgare președintelui României la data de 10 octombrie 2008, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 din Constituția României, republicată.

În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, la data de 27 octombrie 2008 președintele României a formulat o cerere de reexaminare, întrucât exceptarea de la interzicerea construirii de noi șosele în banda litorală nu se justifică, deoarece rațiunea interzicerii autorizării construirii de noi șosele în banda litorală de 50-150 de metri derivă din necesitatea protejării zonei costiere, care presupune apărarea integrității acesteia, conservarea trăsăturilor și elementelor sale naturale și prevenirea efectelor negative generate de eventualele lucrări și instalații care ar putea fi executate.

Senatul, în ședința din 7 septembrie 2009, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere, respingând cererea de reexaminare a președintelui României.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele negative ale Comisiei juridice, de disciplină și imunități și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002.

În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii comisiei au reexaminat legea menționată mai sus în ședința din 2 februarie 2016.

La dezbaterea legii au participat, în calitate de invitați, domnul secretar de stat Viorel Traian Lascu și doamna Niculina Moisă, coordonator în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

La lucrările Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic și-au înregistrat prezența un număr de 19 membri, din totalul de 20.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare, deputații Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic prezenți au hotărât, cu majoritate de voturi, să admită cererea de reexaminare trimisă de Președintele României și să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale? Grupurile politice parlamentare nu doresc să ia cuvântul.

Domnul deputat Remus Cernea.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Felicit Comisia pentru mediu și echilibru ecologic pentru raportul favorabil la cererea de reexaminare. Mă întreb, însă, de ce discutăm despre acest lucru la 8 ani după ce această cerere de reexaminare a fost trimisă Parlamentului. Într-adevăr, dacă avem legi care să protejeze zona costieră, este extrem de periculos să introducem excepții. Or, o astfel de șosea avută în vedere pentru a fi construită în banda litorală, de 50-150 de metri, ar fi reprezentat un pericol pentru zona respectivă, pentru protecția mediului, fiind un evident abuz și o forțare. Dar, procedural vorbind, repet, am mai exprimat și cu alte prilejuri consternarea că astfel de cereri de reexaminare se discută după 8 ani, uneori după 10 ani. Bine că măcar în acest caz este o soluție bună pentru Constanța și pentru protecția litoralului și a zonei costiere, dar chiar nu înțeleg, nu înțeleg aceste tergiversări care se prelungesc pe parcursul a două, trei, patru chiar, legislaturi, uneori.

Vă mulțumesc.

 
       

(Conducerea ședinței a fost preluată în continuare de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Dezbateri generale? Vă rog, intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind amendamente, urmează la votul final.

Urmează raportul privind cererea de reexaminare formulată de președintele României asupra Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodărirea integrată a zonei costiere.

Voci din sală:

A fost!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

A fost. Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2013 pentru modificarea art.8 lit.b<SUP>1</SUP>) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii (PL-x 185/2013/2014). (rămasă pentru votul final)  

26. Reexaminarea, la cererea președintelui României, a Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea art. 8 lit. b1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, PL-x 185/2013/2014.

Potrivit prevederilor art.115, această lege urmează să fie dezbătută în procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere că prin Legea nr. 193/2013 au fost abrogate prevederile art. 8 lit. b1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, susținem raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc mult.

Din partea comisiei, domnul președinte Iancu; comisiile reunite, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Avem în față o cerere de reexaminare. Așa cum s-a și menționat, atât Comisia juridică, de disciplină și imunități, cât și Comisia pentru industrii și servicii, au avut în dezbatere în fond acest proiect, proiect care a fost adoptat de Cameră și de Senat.

În urma solicitării, în baza art. 77 alin. (2) din Constituția României, a Președintelui României, această cerere de reexaminare asupra legii a fost analizată în sensul că au fost preluate și puse în discuție prevederile de la lit. b1) ale art. 8 din Legea achizițiilor și înlocuirea acestuia cu art. 161.

În urma examinării, cele două comisii supun plenului hotărârea de respingere a cererii de reexaminare și adoptarea Legii privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31 din 2013.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Nefiind amendamente, legea se trimite la votul final. Se propune respingerea cererii de reexaminare și adoptarea legii în forma trimisă la promulgare.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V. semnat la București la 15 februarie 2013, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.494 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.819 din 21.12.2013 (PL-x 141/2013/2014). (rămasă pentru votul final)  

27. Reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 494 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21.12.2013; PL-x 141/2013/2014.

Procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului României. Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ceea ce privește proiectul de act normativ supus dezbaterii, respectiv Reexaminarea Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, reexaminat ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 494 din 2014, nu susținem proiectul de lege, întrucât acesta a fost declarat neconstituțional.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc mult.

Din partea comisiilor raportoare, domnul deputat Vasile Varga, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, comisiile fiind Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a fost sesizată cu cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V.

Guvernul, prin punctul său de vedere transmis, menționează că prin decizia Curții Constituționale legea supusă reexaminării a fost declarată neconstituțională.

Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul la 21 mai 2013, iar Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat inițiativa în ședința din 28 mai.

Legea menționată mai sus a fost adoptat de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și transmisă ulterior spre promulgare președintelui României.

Președintele, la 23 octombrie 2013, a formulat o sesizare de neconstituționalitate asupra acestei legi adoptată de Parlament.

În urma reexaminării acesteia, Curtea, prin Decizia nr. 494/2013, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013, sunt neconstituționale, întrucât contravin principiului constituțional al egalității în drepturi, așa cum este reglementat art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să admită cererea de reexaminare a Legii privind Memorandumul și, totodată, solicită respingerea Legii privind aprobarea acestuia.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea supusă reexaminării face parte din categoria legilor ordinare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

Dezbateri generale? Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnul deputat Virgil Guran.

Aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Despre ce este vorba aici? Rompetrol avea o datorie la stat de 762 de milioane de dolari și s-a ajuns la concluzia, la un moment dat, că nu mai trebuie să plătească această datorie, să vină doar cu 200 de milioane de euro și, în schimbul acestei sume, va primi 26,69% din acțiuni, pe care le mai deținea statul, se sting toate litigiile, pentru că Ministerul Finanțelor, pentru a recupera acești bani, a dat în judecată Rompetrolul.

După aceea, se discuta că se creează un fond de investiții de 150 de milioane de euro, 80% Rompetrol, 20% statul român, că în timp de 7 ani se fac investiții în domeniul energetic de un miliard de euro și așa mai departe, lucruri care nu s-au întâmplat.

Au fost discuții mari atunci, în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare. Cel puțin, eu am votat împotrivă, dar, când s-a ajuns în plen, s-a ajuns la concluzia că există o latură socială și că Rompetrol și statul Kazah se vor retrage și o să avem probleme mari cu 5.000 de oameni care rămân fără locuri de muncă.

Noi, toți, sau cel puțin majoritatea, am considerat că această latură socială este foarte importantă și am votat.

Din păcate, s-a ajuns la concluzia că nu prea este așa. Și am impresia că va trebui să fim mult mai atenți în viitor, pentru că, de multe ori, cei care hotărăsc în această țară și vin și ne prezintă nuanțat această problemă ne induc în eroare și ni se pare că facem lucruri bune, dar, din păcate, ies rău.

Nu cred că o astfel de investiție este abandonată așa repede, doar pentru faptul că trebuie să-și plătească niște datorii.

Din păcate, aceste lucruri vedem că ies la suprafață și există probleme acum, există cercetări acolo și așa mai departe.

Cred că trebuie să reflectăm, pentru că majoritatea dintre noi suntem de bună-credință și, de multe ori, din dorința de a obține ceva bun pentru țară, votăm, dar nu observăm dedesubturile și pentru dedesubturi, cei care au greșit trebuie să răspundă.

În consecință, Partidul Național Liberal va vota pentru respingerea acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții din partea grupurilor parlamentare, vă rog, dacă sunt? Nu sunt.

Ținând cont că nu există amendamente, raportul merge la vot final. Se propune admiterea cererii de reexaminare și respingerea legii.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art.17 din Legea nr.148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr.504/2002 (Pl-x 450/2015/2016). (rămasă pentru votul final)  

28. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Domnul senator UDMR Alexandru Vegh, dacă este prezent? Nu este.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul președinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Gigel Știrbu?

Domnul deputat Ioan Tămâian.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Tămâian:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi citi raportul comun al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și al Comisiei pentru sănătate și familie asupra cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002.

În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, președintele României a formulat o cerere de reexaminare, pe care a transmis-o Parlamentului în data de 8 ianuarie 2016, în care se invocă următoarele motive: astfel, la art. 1 din legea trimisă spre promulgare, norma instituită în art. 17 vine în contradicție cu ansamblul normelor ce constituie regimul juridic al publicității pentru medicamente, stabilit în Legea nr. 95 din 2006 care transpune, în legislația națională, Directiva 83 din 2001 a Consiliului European.

Interdicția instituită prin art. 2 din legea trimisă spre promulgare reprezintă o măsură în total dezacord cu reglementarea europeană și care nu poate fi calificată ca reprezentând o reglementare în categoria celor permise statelor membre în cadrul marjei privind nivelul de armonizare.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Legea pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002 vizează atât interzicerea publicității pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune și radiodifuziune, cât și a publicității pentru farmacii, difuzată în cadrul programelor de televiziune și radiodifuziune, prin poziționarea unor farmacii ca fiind standarde sau etalon pentru celelalte.

În conformitate cu prevederile art. 61-63 și art. 137 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și membrii Comisiei pentru sănătate și familie au luat în dezbatere, în ședințe separate, cererea de reexaminare, a președintelui României, în ședința din 16 februarie și respectiv 9 februarie 2016.

La lucrările Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și-au înregistrat prezența un număr de 21 de deputați, din totalul de 24 de deputați.

La lucrările Comisiei pentru sănătate și familie și-au înregistrat prezența un număr de 17 deputați, din totalul de 19 membri.

În urma reexaminării Legii pentru modificarea art.17 din Legea nr.148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr.504/2002, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, admiterea cererii de reexaminare și respectiv respingerea Legii pentru modificarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea, precum și a Legii audiovizualului nr. 504/2002.

În raport cu obiectul și reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc mult.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare?

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Traian Dobrinescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.17 din Legea nr.148/2000 privind publicitatea și modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului a fost retrimisă, așa cum s-a precizat și în raport, spre reexaminare.

Cele două comisii, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, au reanalizat legea și au respins-o, invocând existența Legii nr.95 care reglementa parțial ceea ce vrea să impună noua lege prin art. 105, dar și prin Ordinul nr. 194 din 23 februarie.

Astfel, Partidul Național Liberal, luând cunoștință de argumentele respingerii ale celor două comisii, nu va vota această lege.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc mult, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu nu am votat respingerea acestui proiect de lege. Și vă spun de ce. Din păcate, ca de foarte multe ori, legi venite la noi, la comisie, se dezbat în forma de a adopta sau a respinge o lege.

Într-adevăr, forma trimisă de colegul nostru are multe carențe, dar are și multe valențe. Legea chiar a fost salutată de farmaciști, de medici, chiar și de cei care ocrotesc consumatorii.

S-a propus respingerea legii, pentru că ar contraveni unei directive și, într-adevăr, în forma depusă nu corespundea întru totul unei directive, dar putea fi pusă de acord legea cu acea directivă, drept pentru care eu am propus niște amendamente. Aceste amendamente nu au fost luate în discuție. La Camera Deputaților, în prima instanță, a fost picată legea. Pe urmă, la Senat, a fost votată legea în forma inițială și a fost retrimisă; din nou s-a adoptat această variantă de respingere, fără să se ia în considerare problema de bază.

Problema de bază este: fac bine sănătății și economiei României aceste reclame la medicamente și farmacii pe care le vedem? Și eu vă spun clar: nu fac bine nici sănătății, nici economiei României. Puteam să punem niște stavile. E adevărat, există norme subsecvente, care însă nu sunt respectate de cei care fac astfel de reclame.

Ca atare, evident, grupul nostru parlamentar, fiecare dintre noi, va vota cum va dori. Eu nu pot vota pentru respingerea acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Alte intervenții? Domnul deputat Ciuhodaru, Grupul parlamentar al PSD.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu consider că reglementările în acest domeniu ar trebui să fie mult mai stricte. Și probabil că un astfel de proiect de lege ar fi avut șanse și mai mari dacă ar fi fost dublat de acele ore obligatorii de educație pentru sănătate, predate încă de la școală, pentru că ajungem într-o situație incredibilă.

Acea farmacie TV care funcționează în continuu și, din păcate, efectele se văd adesea în spitalele de urgență. Automedicația a devenit din ce în ce mai răspândită, o parte din medicație nu-și face efectul, însă ajunge la multe complicații și efecte secundare nedorite, iar această farmacie, oricând accesibilă pe toate posturile media, face de multe ori mari probleme sănătății pacienților, în contextul în care nu este dublată de educație pentru sănătate.

Chiar și astăzi, de la tribuna Parlamentului, vă spun tuturor că, înainte de a cumpăra ceea ce vi se spune în reclamă, este poate mai bine să vă puneți o întrebare: chiar îmi trebuie acel medicament? Am consultat medicul de familie? Ce efecte secundare are? Și cred că, din acest punct de vedere, această lege putea fi îmbunătățită, în așa fel încât să confere siguranță și din punctul acesta de vedere fiecărui cetățean din România. Educație nu e, reclamă este din belșug și de multe ori lucrurile sunt nu cele pe care ni le dorim.

Sper că poate se va veni cu alte măsuri mai ferme în ceea ce privește acest domeniu. Este un pericol întreg în ceea ce privește automedicația. Și trag astăzi un semnal de alarmă că lucrurile nu evoluează în niciun caz bine.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul deputat Remus Cernea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Cred că este un bun prilej să aduc în discuție și acele reclame pe care le consider extrem de periculoase în media, la produse... la așa-numitele medicamente homeopate care, de fapt, reprezintă o înșelătorie și care, din punctul meu de vedere, ar trebui chiar interzise, sau cel puțin reclama ar trebui interzisă.

Oricum, acest proiect de lege pe care-l vom vota probabil astăzi, asupra căruia ne vom pronunța prin vot, mă face să... mă încurajează să depun în curând un proiect de lege prin care medicamentele tip homeopatic să nu mai poată fi prezentate, pentru că ele reprezintă, repet, pseudoștiință și înșelătorie.

Mulțumesc.

 
       

(Conducerea ședinței a fost preluată în continuare de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Doamna deputat Drăghici, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Două lucruri vreau să spun: unul referitor la proiectul de lege despre care vorbim și unul referitor la o discuție pe care colegul a purtat-o, despre medicamentele homeopate.

Și fiindcă aceasta mi se pare pertinentă, aș vrea să încep cu ultima. Deci, nu sunt de acord cu părerea colegului referitoare la medicația homeopată. Medicația homeopată este o medicină alternativă și are niște exigențe și are o latură științifică de necontestat. Deci, nu putem spune că aceasta ar trebui să fie prioritar scoasă de pe lista de medicamente pentru care se poate face reclamă.

Problema numărul unu legată de reclama la medicamente este alta. Într-adevăr, inițiativa legislativă a domnului senator are mai multe puncte care se referă la necesitatea și oportunitatea de a nu se face reclamă la anumite medicamente și apoi la necesitatea de a nu se face reclamă la anumite farmacii.

Noi în comisie am discutat foarte mult aceste puncte. Ultimul punct a avut multe susțineri, pentru că reclamele de tipul "O farmacie cum toate ar trebui să fie" poate că este OK. Dar menționarea unei anumite farmacii sau a unui lanț de farmacii ca cel mai bun din țară nu este OK. Deci, din acest punct de vedere, libera concurență este afectată.

Dar cealaltă reclamă, făcută la medicamentele care nu se acordă compensat, la medicamentele care nu au principii active, ci sunt doar simptomatice, sau medicamente obținute din terapia naturistă, nu intră în exigențele nevoii de a nu li se face reclamă.

De aceea, practic, comisia a votat în final respingerea proiectului de lege, pentru că ar trebui inițiată o lege pusă de acord cu toate exigențele Comunității Europene.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Bun. Nefiind amendamente, conform art.106 din regulament, merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea Legii pentru modificarea art.253<SUP>1</SUP> din Codul penal, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.2 din 15.01.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29.01.2014 (Pl-x 467/2012/2014). (rămasă pentru votul final)  

Reexaminarea Legii pentru modificarea art.2531 din Codul penal, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.2 din 15.01.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29.01.2014.

Raportul este de respingere.

Din partea inițiatorilor. Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Din partea Comisiei juridice, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Reexaminarea Legii pentru modificarea art.2531 din Codul penal, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.2 din 15.01.2014.

Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate a articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 și a constatat că dispozițiile acestui articol sunt neconstituționale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut această lege și a respins-o.

Guvernul, de asemenea, nu susține adoptare legii. Iar în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât în unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru modificarea art.2531 din Codul penal.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnul deputat Andronache.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru raportul Comisiei juridice. Motivul este unul simplu și anume, respectăm Decizia Curții Constituționale nr.2/2014 care a constatat că acest act normativ nu îndeplinește criteriile de constituționalitate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu sunt.

Vă reamintesc că nu sunt amendamente. Urmează votul final.

Domnule Árpád, iertați-mă, că n-am văzut.

Domnule Árpád, aveți cuvântul.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, așa cum s-a menționat aici, acest proiect de lege are probleme. Deci, propunerea de modificare a acestui articol este problematică din punct de vedere constituțional. Și poate respingerea ei era o soluție. Era și altă soluție: corectarea modificării, astfel încât textul de lege inițial din Codul penal care știm cu toții că se regăsește doar la noi în țară din toată Uniunea Europeană, în forma pe care o avem; e problematică din punctul de vedere al interpretării legii, al extinderii ei asupra aproape tuturor cetățenilor țării, al aplicării în fel și chip de către diferite instanțe. Poate cea mai constituțională decizie ar fi eliminarea și din Codul nostru penal a acelui articol.

În orice caz, trebuie să fie modificat acel articol și putea să se facă această corectură de către Comisia juridică, astfel încât să poată deveni un articol aplicabil, uniform pe tot teritoriul țării.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnul deputat Mircovici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor și domnilor colegi,

Evident și Grupul parlamentar al minorităților naționale va vota respingerea întrucât fiind vorba de o decizie a Curții Constituționale, evident respectul față de această instituție trebuie să existe și vom face acest lucru.

N-aș fi luat cuvântul, pentru că suntem în momentul de față într-o discuție care nu merită a fi purtată. Adică, noi încercăm, în momentul de față, să ne luptăm împotriva propriei noastre convingeri că trebuie să ne păcălim întotdeauna pe noi în primul rând și după aceea să-i păcălim și pe ceilalți. Dar întrucât au fost luate două poziții din partea unor oameni care au vorbit în numele unor grupuri parlamentare, m-am simțit obligat ca persoană să iau și eu cuvântul, cel puțin din următorul considerent: dacă am fi mers pe ceea ce logic a spus domnul deputat Márton Árpád, că decizia firească a Curții Constituționale ar fi de modificare a ceva care nu există decât în Codul nostru penal, dacă am fi mers pe o astfel de idee, s-ar fi afectat un lucru extrem de important, și anume, dorința noastră de a mima în fața altora lupta împotriva corupției.

Era articolul introdus în mod special, 2531, în 2006, tocmai pentru a arăta că e nevoie de corupți din zona superioară politică, din zona cea mai democratică, din Parlament. Și atunci, concomitent cu o politică acerbă a Parlamentului de a ușura încadrarea unor membri de familie din partea unor parlamentari a început contabilizarea firească, ca la un moment dat aceste lucruri să fie exprimate.

Și așa am ajuns, în 2010, 2011, 2012, 2013, să avem condamnați sau în curs de judecare vreo 20 de deputați din 150 de cazuri. Întâmplarea a făcut ca aceștia să fie din cea mai coruptă zonă a Parlamentului, din Grupul minorităților naționale, aproape jumătate, și din Grupul UDMR, cealaltă jumătate. Au fost și câteva cazuri de excepție de la PSD. Din 55 de cazuri de la un anumit partid important al României n-a fost nici unul trimis în judecată. Asta e adevărata luptă împotriva corupției.

În momentul în care a trecut un anume termen și nu mai apărea aspectul penal, au început să apară și să iasă pe piață niște oameni care nu puteau fi judecați, cercetați din punct de vedere penal, ci doar afectați administrativ.

Domnilor, adevărata corupție se găsește acolo unde este puterea. Și dacă noi, Parlamentul României, vom recunoaște că în România puterea adevărată e la minorități și la UDMR, avem o mare problemă.

Am vorbit doar pentru faptul că au fost... încă o dată spun, anumite exprimări care erau de preferat să nu fie. Să ne fi făcut că nu vedem, că nu știm despre ce-i vorba, să fi votat respingerea și era mai frumos. Nu să ne exprimăm că în condițiile în care avem zeci de cazuri de genul acesta, noi vom vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Vă reamintesc că onorabila Comisie juridică a propus în unanimitate respingerea Legii pentru modificarea art.2531 din Codul penal. Fiind o lege organică, merge la votul final.

 
Video in format Flash/IOS Reexaminarea Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr.215/2001, precum și a unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.747 din 4 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.922 din 11 decembrie 2015 (Pl-x 364/2015/14.12.2015). (rămasă pentru votul final)  

30. Reexaminarea Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr.215/2001, precum și a unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.747 din 4 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.922 din 11 decembrie 2015.

Inițiatorul. Nu dorește să ia cuvântul.

Din partea comisiilor pentru administrație și juridică, domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Varga:

Avem un raport comun al celor două comisii pe care le-ați enunțat, domnule președinte.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată. Iar Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.115 din Legea administrației publice nr.215, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii unui termen de maxim 5 zile lucrătoare pentru comunicarea dispozițiilor președintelui consiliului județean de către prefect.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015 a admis obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că dispozițiile Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice nr.215, precum și prevederile Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului sunt neconstituționale.

Comisiile au hotărât în unanimitate de voturi respingerea Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice nr.215/2001 și unor prevederi ale Legii nr.340/2004 privind prefectul și instituția prefectului.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc.

Luări de cuvânt. Nu sunt.

Dragi colegi, și acest proiect are raport de respingere a legii. Este lege organică. Nu sunt amendamente. Merge la votul final.

Și aici avem caracter organic.

 
Video in format Flash/IOS Prezentarea Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul II al anului 2015.  

Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții pe semestrul II al anului 2015.

Președintele comisiei.

Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul dumneavoastră. Vă rog frumos să prezentați raportul.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În perioada 1 iulie-30 decembrie 2015, comisia și-a desfășurat activitatea atât în cadrul celor 43 de ședințe în plen, stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaților, cât și în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

În semestrul II al anului 2015 s-au înregistrat la comisie 264 de petiții, au fost primiți în audiență 17 cetățeni și au avut loc două deplasări în teritoriu. În perioada de raportare, conducerea comisiei și membrii săi au acordat atenție modului de soluționare a aspectelor privitoare la neregulile sesizate de către persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate în penitenciarele din România. La comisie s-au primit un număr de 61 de memorii prin care s-a reclamat nerespectarea drepturilor legale ale acestor categorii de persoane, conform legislației existente în acest domeniu, precum și ordinelor și dispozițiilor emise de conducerile Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Menționăm că, din totalul de 61 de memorii vizând mediul penitenciar, înregistrate la comisie, un număr de 15 au detaliat nemulțumiri privitoare la activitatea parchetelor și, respectiv, instanțelor de judecată. În mod firesc, acestea au fost transmise spre competenta analiză diferitelor unități de Parchet competente a le soluționa în conformitate cu prevederile procedural-penale, precum și inspecției judiciare.

Majoritatea aspectelor ridicate în memoriile persoanelor private de libertate au fost incluse în tematica vizitelor de informare realizate în unitățile de detenție din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, atât de către membrii comisiei, cât și de către alți membri ai Camerei Deputaților. Constatările și observațiile obținute în urma acestor vizite de informare au fost cuprinse într-un raport de informare înaintat către Biroul permanent al Camerei Deputaților, care urmează să se pronunțe.

În vederea continuării colaborării cu instituțiile care se subordonează în acest domeniu, s-a stabilit invitarea la o discuție a conducerilor Ministerului Justiției și Administrației Naționale a Penitenciarelor, în scopul consolidării relațiilor instituționale și pentru identificarea unor măsuri, inclusiv de natură legislativă, menite să eficientizeze procesul de soluționare a petițiilor adresate comisiei noastre de persoanele condamnate penal care execută o pedeapsă privativă de libertate.

De asemenea, comisia este preocupată de recomandările formulate de Raportul în domeniul justiției al Comisiei Europene și de consecințele acestuia asupra reformelor ce trebuie să continue în justiție. În acest context, este firesc că analiza activității comisiei pe semestrul II al anului 2015 a acordat o atenție deosebită memoriilor care semnalau o serie de probleme în ceea ce priește înfăptuirea actului de justiție.

În semestrul II al anului 2015 au fost adresate comisiei 41 de petiții cu reclamații din sfera protecției sociale, reprezentând 16% din totalul petițiilor.

O altă problemă care apare frecvent în petițiile din sfera pensiilor publice este aceea a dificultăților întâmpinate în identificarea depozitarului arhivelor entităților economice angajatoare, societăți comerciale sau regii care s-au dizolvat deja.

Comisia consideră ca fiind necesar să se stabilească în sarcina societăților private cu activitate arhivistică obligația legală de a comunica Casei Naționale de Pensii Publice faptul că au în custodie aceste arhive, astfel încât cetățenii interesați să poată identifica, adresându-se caselor teritoriale de pensii publice, entitatea de la care pot solicita adeverințele respective.

În perioada de referință, comisia constată creșterea ponderii petițiilor care se referă la conflicte de muncă, fie că este vorba de conflicte individuale, fie că este vorba de conflicte colective de muncă. Acestea reprezintă 27% din totalul petițiilor cu tematică socială largă.

În cel de-al doilea semestru al anului 2015, s-au înregistrat în evidența comisiei un număr de 16 memorii vizând presupuse abuzuri săvârșite de demnitari și funcționari din cadrul administrației publice locale sau județene. Problemele sesizate de petenți se referă preponderent la existența unor conflicte între primari și autoritatea locală deliberativă, la nereguli în activitatea comisiilor de fond funciar sau a comisiilor pentru acordarea drepturilor reparatorii, la autorizarea unor lucrări de construcții cu încălcarea normelor legale în materie, lipsa de îndrumare a asociațiilor de proprietari.

Comisiei i-au fost adresate 13 petiții vizând probleme de natură economică. Aspectele sesizate de petenți, persoane fizice și juridice deopotrivă, se referă la modul de aplicare a legislației din domeniul impunerii fiscale, la respectarea prevederilor legale privind desfășurarea activității financiar-bancare.

Comisia remarcă faptul că este nevoie de o îmbunătățire la nivelul Autorității Naționale pentru Cetățenie în privința comunicării informațiilor necesare și pertinente persoanelor care pot intra sub incidența Legii cetățeniei române nr.21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Referitor la memoriile vizând recunoașterea și acordarea unor drepturi prevăzute de legislația fondului funciar, dar și privind acordarea drepturilor reparatorii cetățenilor, comisia observă o scădere a acestora urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau echivalent, în total, fiind înregistrate în evidența comisiei 14 memorii cu astfel de probleme.

Răspunsurile autorităților competente, respectiv entitățile învestite de lege pentru soluționarea cererilor și notificărilor, precum și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților continuă să invoce in extenso prevederile și termenele de soluționare cuprinse în Legea nr.165/2013, fără a preciza modalitatea concretă de soluționare a dosarelor administrative în cauză.

În ceea ce privește relația comisiei noastre cu autoritățile competente, cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiții, s-a constatat că există un număr crescut, respectiv 70 de petiții, la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților. Din totalul celor 264 de petiții înregistrate la comisie în semestrul al doilea al anului 2015, un număr de 23 de memorii mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acționeze pentru rezolvarea lor.

Vă mulțumesc.

Aceasta a fost o sinteză a raportului comisiei. Bineînțeles, raportul este mult mai detaliat și include...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule vicepreședinte, dacă colegii doresc, putem să-l citim pe tot.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Nu. O zi bună!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Declar ședința de azi închisă. Ne vedem la ora 13,30 pentru votul final.

 
    Amânarea votului final (inexistența cvorumului)  

După pauză

Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Bun. Am nevoie de un secretar pentru a începe ședința.

Rog secretarii să numere prezența pentru a începe ședința de vot final.

26 de proiecte la votul final.

Dragi colegi, în sală în acest moment sunt 151, cu domnul Borbély, de parlamentari.

Liderii grupurilor parlamentare.

Vă rog, vă rog, aveți cuvântul. Domnul Pâslaru.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule președinte,

Avem colegi la Comisia pentru agricultură și Comisia pentru apărare. Vor veni în sală imediat. Eu zic să așteptăm, că așa e colegial.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule lider, îmi cer scuze. Conform regulamentului, nu există ședință în paralel cu votul final. Dacă vreți să... Această prevedere este de vreo 20 de ani în regulamentul Camerei, da?

Domnul Cernea, pe procedură.

Vă rog frumos, pe procedură, domnul Cernea.

Și vă dau cuvântul și dumneavoastră. Nu vă grăbiți că nu e nici o problemă.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Astăzi, dacă și colegii noștri liberali ar fi în sală am avea șansă să avem cvorum de vot final. Atunci când nu am avut cvorum de vot final a fost deplorabil și a fost o dovadă că responsabilitatea noastră de deputați nu este asumată de către o majoritate de 50% plus unu pentru a asigura cvorumul și a vota legile necesare acestei țări.

De aceea, invit pe colegii liberali să dea dovadă de respect și responsabilitate față de instituții și să vină în sală, să avem cvorum de vot final. Dacă este deliberată absența lor, dacă este deliberată, atunci acest lucru este un lucru care trebuie criticat și este un lucru deplorabil.

Dacă cvorumul nu este atins - nu știu, din alte motive - atunci e o altă discuție. Dar dacă este deliberată absența colegilor liberali, este absolut regretabil.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule Cernea, îmi cer scuze. Face parte din obligațiile pe care le are un grup parlamentar.

Domnul Pâslaru, liderul Grupului parlamentar al PSD, pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule președinte,

Vă solicit o pauză de 10 minute de consultări.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Are dreptul, conform regulamentului. O pauză de consultări, 5 minute pauză de consultări.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Cine hotărăște? Eu am cerut 10 minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Președintele hotărăște.

Aș putea să vă readuc aminte că ați cerut pauză de consultări 10 minute și după aceea ați spus două minute.

5 minute. Mai aveți 4.

 
       

După pauză

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos dacă se poate să veniți la prezidiu.

Liderii sau viceliderii grupurilor parlamentare, la prezidiu, vă rog frumos.

Suntem în cele... în minutele pe care le-ați cerut.

(Consultări.)

Conform Regulamentului Camerei, înainte de ședința de vot final, liderii grupurilor parlamentare pot cere fie vot cu mâna ridicată, fie vot prin apel nominal, fie verificarea cvorumului.

Liderul Grupului parlamentar al PSD a solicitat Comitetului liderilor verificarea cvorumului prin apel nominal, procedură regulamentară, scrisă în Regulament.

Domnule lider, aveți cuvântul. Înaintea începerii ședinței de vot final.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

După cum constatăm, stimați colegi, nu a început ședința de vot final.

Deci vă solicit apel nominal, pentru verificarea prezenței, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Victor Paul Dobre:

Normal, regulamentar, procedural, președintele de ședință, în momentul când anunță că în sală nu este cvorum, ședința se suspendă. Deocamdată, trageți de timp.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Ambele, domnule Dobre, domnule președinte, ambele variante sunt corecte, dar, la începutul ședinței de vot final, liderii grupurilor parlamentare pot solicita apel nominal, să vadă dacă avem cvorumul de ședință. Este, dacă vreți, cea mai bună soluție, ca să nu-i acuzăm pe cei doi secretari de ședință că n-au numărat unu sau doi colegi și avem o problemă din acest punct de vedere.

Domnule secretar Mircovici, apel nominal.

Aveți cuvântul, domnule Mircovici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Niculae Mircovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Adam Luminița-Pachel absentă
Alexe Costel absent
Alexe Florin-Alexandru absent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol absent

Era afară, dar pe moment lipsește.

Anastase Roberta Alma absentă
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel absent
Anghel Gabriela-Lola prezentă
Antal István prezent
Anton Marin absent
Anușca Roxana-Florentina absentă
Ardeleanu Sanda-Maria absentă
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin prezent
Avram Marian prezent
Axente Ioan prezent
Babuș Radu prezent
Balan Ioan absent
Baltă Mihai prezent
Băișanu Ștefan-Alexandru prezent
Bălan Ion prezent
Bănicioiu Nicolae absent
Bărbulescu Daniel-Ionuț absent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile absent
Birchall Ana prezentă
Bîrsășteanu Florică prezent
Blăjuț Viorel-Ionel prezent
Blănariu Valentin

Voci din sală:

E la UNPR.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Niculae Mircovici:

Apelul nu cuprinde și formațiunea politică din care face parte.

Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae absent
Bogdan Gheorghe-Dănuț
Bogdănici Camelia-Margareta
Boghicevici Claudia
Bónis István
Borbély László deplasare externă
Bordeianu Dan prezent
Bucur Constantin-Alin
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ștefan
Calimente Mihăiță
Caloianu Mario-Ernest
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică

Pentru prima dată de când fac eu apelul, absent.

Cazan Mircea-Vasile absent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Cătăniciu Steluța-Gustica
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen
Cherecheș Florica
Chiriță Dumitru prezent
Chirteș Ioan-Cristian
Chirvăsuță Laurențiu
Chițoiu Daniel prezent
Cioată Cezar prezent
Ciobanu Liliana
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciuhodaru Tudor prezent
Ciurariu Florin
Cocei Erland
Codîrlă Liviu prezent
Comșa Cornel-George
Condurățeanu Andrei-Răzvan
Constantin Daniel prezent
Cosma Vlad-Alexandru prezent
Costin Gheorghe
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel

Iarăși, rar absent.

Crăciunescu Grigore
Cristea Aurelia prezentă
Cristea Victor

Este, era aici. Unde e?

Îl trecem prezent în momentul în care vine, domnule... ca să nu avem nicio problemă.

Cristian Horia
Cseke Attila-Zoltán prezent
Cupă Ion
Cupșa Ioan
Daea Petre prezent
Dalca Ștefan-Petru prezent
Dascălu Constantin nu
Deaconu Mihai prezent
Delureanu Virgil prezent
Diaconu Adrian-Nicolae prezent
Diaconu Mihai-Bogdan
Dima Toader prezent
Dîrzu Ioan prezent
Doboș Anton absent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul
Dobrinescu Traian
Dolha Mircea
Dolha Nechita-Stelian
Dolineaschi Andrei prezent
Donțu Mihai-Aurel
Dragnea Nicolae-Liviu prezent
Amet Varol, prezent.
Dragomir Gheorghe
Dragomir Maria
Dragomir Viorel Marian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăgușanu Vasile-Cătălin prezent
Dumbrăvanu Paul
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dumitru Georgică prezent
Dumitru Ioana-Jenica prezentă
Dumitru Ovidiu-Ioan
Dușa Mircea prezent
Emacu Gheorghe
Enache Marian prezent
Enea Constantin-Cosmin

Am emoții, că am asistență.

Am făcut semn, în momentul în care apare îl trecem prezent.

Eparu Ion prezent
Erdei Dolóczki István
Fejér László-Ődőn
Fenechiu Cătălin-Daniel deplasare externă
Firczak Gheorghe
Florea Damian prezent
Florea Daniel prezent
Fonta Nuțu
Frăticiu Gheorghe prezent
Galan Constantin
Ganț Ovidiu Victor prezent
Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă
Găină Mihăiță prezent
Geantă Florian Daniel prezent
Gerea Andrei Dominic prezent
Gheorghe Andrei Daniel
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghiță Sebastian-Aurelian
Gireadă Dumitru-Verginel
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ștefania
Grama Horia prezent
Grecea Maria
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Gudu Vasile
Gunia Dragoș-Ionel
Guran Virgil
Gurzău Adrian
Gust Băloșin Florentin
Gvozdenovici Slavomir prezent
Harbuz Liviu
Hărău Eleonora-Carmen
Holban Titi prezent
Horga Vasile
Hulea Ioan
Iacoban Sorin-Avram prezent

Ghiță Sebastian-Aurelian, prezent.

Ialomițianu Gheorghe
Iancu Iulian prezent
Iane Daniel
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron
Iliuță Vasile
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George
Iordache Florin prezent
Irimie Vicențiu-Mircea prezent
Iriza Scarlat
Ispir Raluca-Cristina
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László
Kelemen Hunor
Kerekes Károly
Kereskényi Gábor
Khraibani Camelia
Korodi Attila prezent
Laza-Matiuța Liviu

Borbély László, prezent, deși... înainte de a pleca în deplasare externă.

Repet: Laza-Matiuța Liviu?

Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea
Lupu Mihai
Man Mircea
Manda Iulian Claudiu prezent
Manea Victor-Gheorghe
Manolache Marius prezent
Manolescu Oana
Marcoci Vlad
Marcu Viorica
Marian Ion Cristinel
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezentă
Marocico Ion
Martin Eduard-Stelian
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente prezent

Ca de fiecare dată.

Matei Călin-Vasile-Andrei nu
Mazilu Constantin
Măduța Flavius-Luigi nu
Melinte Ion prezent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Mihai Aurelian
Mihăilă Ioan
Mihăilescu Ion-Bogdan prezent
Militaru Lucian
Mincă Liliana prezentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian
Mocioalcă Ion
Mocioi Niculina
Moisii Constantin
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Ioan prezent
Moldovan Iosif
Molnar Zsolt
Motreanu Dan-Ștefan
Moț Constantin-Stelian-Emil prezent
Movilă Petru
Muntean Mircia
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu prezent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru
Neacșu Marian prezent
Necula Cosmin
Negruț Clement a fost, nu mai e
Negruț Cornelia prezentă
Nica Nicolae-Ciprian prezent
Nichita Cristina prezentă
Nicoară Romeo Florin
Nicolae Alexandri
Nicolae Florian
Nicolăescu Gheorghe-Eugen
Nicolicea Eugen prezent
Niculae Aurel
Niculescu Dumitru
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad
Nistor Laurențiu prezent
Nistor Marioara prezentă
Niță Constantin prezent
Niță Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile prezent
Oltean Ioan
Orban Ludovic
Oros Nechita-Adrian
Palașcă Viorel prezent
Palăr Ionel
Paleologu Theodor
Pambuccian Varujan
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru
Paul Maria-Andreea
Păun Nicolae
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel prezent
Petrea Dorin Silviu prezent
Petrescu Petre
Petric Octavian prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea
Plumb Rovana prezentă
Pocora Cristina-Ancuța
Podașcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius prezent
Popa Radu Mihai prezent
Popeangă Vasile
Popescu Dan-Cristian
Popescu Dumitru-Iulian
Popoviciu Alin Augustin Florin
Potor Călin prezent
Preda Cezar-Florin
Pușcaș Iacob prezent
Raețchi Ovidiu Alexandru
Răducanu Ion
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo prezent
Resmeriță Cornel-Cristian
Reuer Elena-Ramona
Rizea Cristian
Roman Cristian-Constantin
Roman Gheorghe
Roman Ioan Sorin prezent
Roman Victor prezent
Roșca Lucreția prezentă
Roșca Mircea
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin absent
Sava Andrei-Valentin prezent
Sămărtinean Cornel-Mircea
Săpunaru Nini
Săvoiu Ionuț-Cristian prezent
Scarlat George
Schelean-Șomfelean Valeria-Diana
Secară Florin Mihail
Sefer Cristian-George
Seres Dénes
Silaghi Ovidiu Ioan prezent
Simedru Dan Coriolan
Simionescu Adrian Constantin prezent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan prezent
Stanciu Anghel
Stanciu Zisu prezent
Stancu Ionel prezent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru
Steriu Valeriu-Andrei
Stoica Mihaela
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuț-Marian
Stroe Radu prezent
Sturzu Mihai-Răzvan
Suciu Vasile-Daniel prezent
Surdu Raluca
Surugiu Iulian-Radu
Szabó Ödön
Șcheau Ion
Șimon Gheorghe prezent
Șoptică Costel
Șova Lucian prezent
Ștefan Viorel prezent
Ștefănescu Elena Cătălina prezentă
Știrbu Gigel-Sorinel
Tabugan Ion
Taloș Gheorghe-Mirel prezent
Tararache Mihai absent. deplasare externă
Tămâian Ioan
Tănase Răzvan-Ionuț prezent
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian
Teju Sorin
Teodorescu Cătălin-Florin
Teodorescu Ioan Viorel
Thuma Hubert Petru Ștefan
Tiuch Cătălin
Tîlvăr Angel
Toader Mircea-Nicu
Tocuț Dan-Laurențiu prezent
Tomac Eugen
Traicu Rodin prezent
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta prezentă
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca
Tușa Adriana Diana
Țigăeru Roșca Laurențiu
Țîmpău Radu Bogdan
Udrea Elena Gabriela
Udriște Gheorghe
Urcan Ionaș-Florin
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel prezent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana
Varga Vasile
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin
Vladu Iulian
Vlase Petru Gabriel prezent
Voicu Mădălin-Ștefan prezent
Voicu Mihai Alexandru
Vreme Valerian
Vulpescu Ioan prezent
Weber Mihai
Zaharcu Neviser prezentă
Zamfir Daniel-Cătălin
Zisopol Dragoș Gabriel prezent
Zgonea Valeriu Ștefan prezent
Zlati Radu absent

Permiteți-mi să verificăm imediat prezența și o să informăm.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule secretar, vă rog frumos să...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Avem prezenți în sală 170 de colegi deputate și deputați. Nu avem cvorum.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Pe procedură, domnul deputat Daniel Constantin. Și după aceea ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Daniel Constantin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Regretăm să constatăm astăzi că Partidul Național Liberal și UNPR-ul, chiar, încearcă să țină în viață un ministru ilegitim. Fac un apel la premier, pentru că oricum moțiunea simplă, după cum știți, nu era obligatorie, nu producea efecte, să constate că astăzi 170 de parlamentari au fost prezenți în sală pentru a sancționa activitatea de la Ministerul Agriculturii și să decidă în consecință.

De astăzi lucrurile sunt foarte clare: avem un Guvern al Partidului Național Liberal.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Așa cum spuneam și acum o oră, constat lipsa cvorumului de ședință, îmi pare rău...

Domnul Cernea, pe procedură.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Era doar o precizare de ordin procedural. Faptul că suntem prezenți 170 nu înseamnă că toți am fi votat la fel. Votul este secret și fiecare vota conform propriei conștiințe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Mulțumesc foarte mult.

Declar ședința închisă din lipsă de cvorum.

Convoc Biroul permanent al Camerei Deputaților, împreună cu Comitetul liderilor.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 14,25.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 19 septembrie 2021, 1:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro