Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 decembrie 2016
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/29-12-2016
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media20-09-2017 (comună)
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2016 > 22-12-2016 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 decembrie 2016

    Păstrarea unui moment de reculegere în memoria martirilor Revoluției române.

Ședința a început la ora 11,05.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaților.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi!

Vă rog să luați loc în sală.

Stimați colegi, vă rog să luați loc, să putem începe ședința de plen.

Se intonează Imnul național al României.

(Se intonează Imnul național "Deșteaptă-te, române!".)

Vă mulțumesc.

Declar deschisă ședința solemnă a Camerei Deputaților consacrată împlinirii a 27 de ani de la Revoluția Română din Decembrie ’89.

Vă propun să păstrăm un moment de reculegere în memoria martirilor Revoluției române.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Alocuțiuni dedicate împlinirii a 27 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989.

Potrivit celor convenite în ședința Biroului permanent cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în această ședință vor avea loc intervenții din partea grupurilor parlamentare, câte o intervenție din partea fiecărui grup parlamentar.

Timpul maxim alocat fiecărui grup parlamentar, în raport cu timpul rezervat ședinței solemne și numărului de membri ai fiecărui grup parlamentar, este după cum urmează: Grupul parlamentar al PSD - 28 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 13 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar al ALDE - 4 minute; Grupul parlamentar al PMP - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute.

Invit liderii grupurilor parlamentare să stabilească și să nominalizeze pe cei înscriși la cuvânt.

Liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Nicolicea... Vă rog... PSD! Domnule Nicolicea, vă rog, faceți propunere.

Grupul PSD, domnul Nicolicea, vă rog.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea grupului va vorbi domnul Iancu Iulian.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL, doamna Raluca Turcan, liderul grupului. Vă rog, faceți o propunere.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Raluca Turcan:

Din partea Partidului Național Liberal, domnul deputat Ben- Oni Ardelean.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al USR, domnul lider Nicușor Dan.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicușor Daniel Dan:

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Cristina Prună.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al UDMR, domnul Márton Árpád. Vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Din partea noastră va vorbi domnul deputat Korodi Attila.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al ALDE?

Vă rog, domnule lider.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Avram:

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, va vorbi domnul deputat Daniel Constantin.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PMP, vă rog.

Domnule vicelider, vă rog. Domnule Eugen Tomac, vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Eugen Tomac:

Din partea Grupului Partidului Mișcarea Populară, domnul deputat Petru Movilă.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

Și Grupul parlamentar al minorităților, domnul Zisopol. Vă rog, faceți propunerea.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Iulius Firczak.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Invit pe cei înscriși la cuvânt.

Îl invit pe domnul deputat Iulian Iancu, Grupul PSD. Vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sunt deosebit de onorat să mă adresez dumneavoastră astăzi. E prima dată când fac o astfel de intervenție în această zi. Nu am făcut-o până acum. O fac astăzi, pentru că am fost unul dintre participanții la revoluție, așa cum s-a desfășurat ea în Mediaș, cu efectele, implicațiile și suferința ei. Atunci aveam 29 de ani și am rămas la conducerea orașului până când am făcut prima listă de parlamentari ai primului Parlament al României și am considerat că este obligația mea să mă întorc. La vremea respectivă, eram directorul Regionalei de Distribuție Gaze din Mediaș. Și am revenit în Parlament după 17 ani.

Astăzi, însă, stimați colegi, este un moment istoric unic, pentru că întreaga omenire trece prin cel mai important moment de tranziție din istoria omenirii, începând cu ianuarie 2016, după COP 21, adică după Tratatul semnat deja de 54 de state și care obligă omenirea să treacă într-o altă etapă de evoluție a ei, dar care ne așază în fața unor provocări fără precedent.

Dacă ar fi să le sumarizăm, ele sunt adresate securității noastre, schimbărilor noastre și inegalității sociale.

Din păcate, astăzi, după 27, iată, de ani, omenirea are ca primă vulnerabilitate inegalitatea socială; a doua, sărăcia; a treia, o scădere a democrației; a patra, creșterea secesionismului, naționalismului, extremismului pe tot teritoriului Uniunii Europene, iar Europa, însăși, se află într-un moment fără precedent, adică se află în momentul în care prim-miniștri din cele mai importante și puternice state vorbesc de pericolul dezmembrării Uniunii Europene. Niciunii dintre noi nu ne-am gândit că ar putea să apară Brexit-ul.

Dar care este situația noastră, a României? Și de ce am vrut neapărat să mă adresez dumneavoastră astăzi?

Astăzi, de fapt, este un moment de sărbătoare și de recunoștință. Noi nu știm, deși unul dintre marii noștri filozofi ne spunea că viața noastră atât valorează câtă sărbătoare creează. Iar recunoștința a devenit o floare, o floare rară a ființei umane, a conștiinței umane, deși ar trebui să fie luneta prin care privim lumea.

În ’89 am crezut cu toții că, în sfârșit, ne dobândim libertatea. Eram extrem de entuziast și de bucuros că, în sfârșit, devenim liberi. Am crezut că ne dobândim libertatea, democrația, demnitatea și respectul față de om și față de instituțiile statului.

Iată că astăzi nu putem vorbi de libertate deplină, pentru că suntem încă reținuți într-o captivitate a desfășurării libere; în al doilea rând, democrația, vedeți bine, a început să fie substituită și furată de anumite instituții care vor să conducă jocul, deși există pârghiile puterii; o singură instituție vrea să fure întregul joc și iată situația în care ne aflăm astăzi, cu toate consecințele de abuz pe care le vedem.

Respectul instituțiilor: suntem în instituția care este cel mai puțin respectată și lovitura dată acestei instituții se datorează multor factori. Dar, cel mai grav, este instituția în care se poate arunca cu pietre, pentru că ea nu se poate apăra decât prin voce, prin atitudine, prin demnitate. Nu avem bani, nu putem folosi instrumente media, nu putem folosi instrumente de manipulare sau de diversiune. Noi doar prin ceea ce suntem și prin ceea ce facem putem să convingem. Este foarte greu într-o lume a manipulării și diversiunii.

Iar în ceea ce ne privește demnitatea, suntem singurii, stimați colegi, care putem acum, la un nou început, să redobândim atât demnitatea noastră, ca parlamentari, cât și a acestei instituții. Însă suntem datori nu neapărat celor de la care am luat țara, ci le suntem datori copiilor noștri, cărora trebuie să le-o dăm.

De aceea, stimați colegi, vă rog să-mi permiteți ca apelul meu de astăzi să fie un apel la solidaritate și vă rog să observați că doar în momentele de suferință am devenit solidari, nu în momentele de bine. Doar la suferință, doar suferința ne-a solidarizat. Și, în consecință, acesta, vă rog să fim cu toții conștienți, este momentul unei mari provocări pentru țara noastră, pentru noi, ca instituție, și nu-mi doresc altceva decât să fim extrem de solidari cu toții, indiferent de ideologii și de culori.

Și dați-mi voie să mă adresez celor care au făcut și fac parte din familii care au avut în momentul ’89 pierderi în vieți omenești, pierderi materiale și, cu gândul la ei, să vă invit pe toți, stimați colegi, ca acesta să fie imboldul cu care plecăm mai departe: emoția, trăirea, dorința lor spre a crea o altfel de Românie pe care ne-o dorim cu toții.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea grupului parlamentar..., domnul deputat Ben-Oni Ardelean. Vă rog, domnule deputat. Grupul PNL, da.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vin de la Timișoara, orașul Revoluției române. Și, tocmai astăzi, când se împlinesc 27 de ani de când România a renăscut, este o onoare și o cinste să privim spre acel moment pivotal din istoria ei moderne care împarte istoria modernă a României în două: înainte de Revoluție și după Revoluție.

Vorbeam cu colegul de bancă acum și-mi spunea că s-a născut în anul ’89. Sunt colegi în sală care s-au născut dup㠒89, anul Revoluției. A trecut, dacă vreți, o generație; o generație care a învățat ce este tranziția, a învățat ce înseamnă să trăim vremuri complicate și cred că în acest moment istoric trebuie să ne aducem aminte că puterea speranței, curajul și solidaritatea, născute din dorința de libertate, au fost mai tari decât un regim odios, un regim care se credea etern și stăpân peste propriul popor.

Revoluția au făcut-o multe mii de oameni sinceri, femei și bărbați, care au învins teama, au înfruntat cu mâinile goale forțele de represiune ale unei dictaturi criminale. Despre ei trebuie să vorbim astăzi. Jertfele lor, tragediile prin care au trecut familiile lor, comunismul și, nu în ultimul rând, trebuie să vorbim despre dreptate, despre speranță, despre un viitor pentru țara noastră.

Cuvintele nu sunt de ajuns pentru a descrie curajul timișorenilor, al sibienilor, al gălățenilor, al bucureștenilor, al tuturor celor care au ieșit în stradă. Însă, în mod special, acela a fost un moment care a redat din nou speranță României. Să ne amintim de jertfa celor tineri care au stat pe treptele Catedralei de la Timișoara cu mâinile goale, plini de speranță și au îngenuncheat și au privit în sus, pentru ca în acel moment, în care Timișoara era înconjurată, orașul închis, moment de teroare pentru ei, să știe o lume întreagă că au demnitate, că au curaj, că au onoare. Ei au făcut Revoluția, lor le datorăm libertatea și nu doar atât.

Noi, parlamentarii acestei noi legislaturi, reprezentanți ai statului român, aleși ai poporului, avem datoria de a onora, de a răspunde la o întrebare. Ne putem noi uita în ochii familiilor victimelor revoluției astăzi? Avem un răspuns pe care să-l dăm acestor oameni, mamelor, copiilor, nepoților, celor care au stat atunci lângă sicriele celor care au murit la Revoluție? Răspunsul, din nefericire, nu este unul pozitiv.

Statul român nu a fost capabil, după 27 de ani, să le facă dreptate - părinți, bunici, copii, martiri ai Revoluției române nu aprind nici acum o lumânare la mormântul lor împăcați că toți cei vinovați au plătit pentru crimele lor.

Statul român are obligația să facă justiție până la capăt în privința crimelor de la Revoluție. Salut, pe calea aceasta, redeschiderea acestui dosar. Doar așa România va merge mai departe, împăcată cu sine. Doar așa putem să ne redobândim libertatea.

Dragi colege și colegi parlamentari,

Primele zile ale noului Parlament coincid cu festivitatea comemorării eroilor Revoluției din Decembrie ’89. Acest lucru ne responsabilizează pe toți o dată în plus. Au trecut 27 de ani de la Revoluție, câteva generații s-au născut și au ajuns la maturitate. Lor trebuie să le spunem că libertatea și democrația nu au venit de undeva din cer, ci au fost clădite pe curaj, pe speranță, pe demnitatea acelor oameni care au avut curajul și demnitatea să iasă în stradă și să spună "până aici!".

Generațiilor născute după Revoluție trebuie să le amintim mereu semnificația profundă a sacrificiilor eroilor din Decembrie ’89, valabilă oricând. Repet, puterea speranței, curajul, solidaritatea născute din dorința libertății sunt mai tari decât orice regim care se crede etern și stăpân peste propriul popor. Acest mesaj este valabil și pentru noi, politicienii de toate culorile.

Noi, politicienii și parlamentarii de astăzi, le suntem datori celor care au făcut revoluția nu doar cu festivități și cuvinte frumoase, ci cu fapte care să ne onoreze și care să onoreze această zi extrem de importantă pentru destinul României din Decembrie ’89. Un general american spunea în fața Congresului american în 1953, generalul Douglas MacArthur, "Nu există în război niciun substitut al victoriei".

România a câștigat multe bătălii. Revoluția a fost o victorie pentru democrație, pentru libertate, pentru curaj. Și cred că această lumină a speranței trebuie ca fiecare dintre noi să o ducem mai departe.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

O invit, în continuare, pe doamna deputat Cristina Prună, din partea Grupului USR.

Vă rog, doamnă deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

22 Decembrie 1989 are o încărcătură istorică deosebită pentru noi toți. Pe 22, Ceaușescu a fugit.

Astăzi se împlinesc 27 de ani de la prăbușirea regimului comunist și începerea unei noi etape a istoriei noastre, a istoriei poporului român. Deși aveam doar 5 ani la momentul Revoluției, țin minte niște cozi, întreruperi de lumină și frigul din casă, apoi, împușcături, sânge și multă durere. Știu de la părinții mei sentimentul apăsător de a nu avea control asupra propriului destin. În acest context, este important să prețuim memoria celor care au luptat, chiar cu viețile lor, pentru ca noi să fim astăzi liberi.

Sfârșitul regimului comunist a însemnat totodată șansa de reîntoarcere a României la valorile europene și câștigarea unor libertăți care, în timpul comunismului, reprezentau doar un vis: libertatea economică, libertatea de a gândi și de a ne exprima liber, libertatea de a călători și de a hotărî pe cine alegem să ne reprezinte.

Iată-mă acum în fața dumneavoastră, ca reprezentant al poporului român, în această clădire somptuoasă și nefuncțională, lăsată nouă moștenire de către regimul comunist. Chiar dacă dictatura ceaușistă a căzut acum 27 de ani, din păcate, încă îi simțim reminiscențele în sistemul politic și în felul în care România a fost guvernată.

Uniunea Salvați România a făcut un apel către oameni tocmai pentru a vindeca ruptura dintre oameni și sistemul politic și iată-ne aici!

Trebuie să vă reamintesc că 1989 a marcat, totodată, dărâmarea unui zid ce despărțea Europa de Vest de Europa de Est. După 27 de ani, România are încă un zid care pune o barieră între politicieni și oameni.

Primul proiect concret pe care ar trebui să-l avem este dărâmarea zidului nedemocratic din jurul Casei Poporului. Să nu ne izolăm de oameni, să nu ne închidem în palatul lui Ceaușescu, să ținem politica la vedere!

Vă îndemn, dragi colegi, să dărâmăm zidul dintre noi și oameni! Au murit oameni în 1989. Respectul meu, al colegilor mei pentru ei este enorm. Ei au murit pentru ca noi să fim liberi. Ei au murit pentru a nu mai exista ziduri. Au murit pentru a exista o clasă politică integră, responsabilă și cu bun-simț. Noi nu suntem încă acea clasă politică, trebuie să recunoaștem asta.

Dar, haideți să revenim, este o oportunitate să devenim acea clasă politică.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

USR vă propune astăzi să facem un parc democratic din curtea Casei Poporului. Vă invit să dărâmăm zidul dintre noi și oameni. Haideți să scriem împreună un nou viitor al României, unul orientat cu adevărat către cetățenii săi!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Korodi Attila:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Marcăm astăzi 27 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989, un moment extrem de important în aceeași măsură pentru români și maghiari, pentru toți cetățenii acestei țări.

Pornită pe 15 decembrie, de la scânteia de lângă Parohia Reformată de la Timișoara, de la solidaritatea cu parohul László Tökés, revolta prin care cetățenii României au reușit să pună capăt dictaturii comuniste a fost momentul în care s-a încheiat o etapă esențială a disoluției sistemului comunist în Europa.

De multe ori, am auzit spunându-se că atunci, în decembrie 1989, oamenii care s-au revoltat împotriva dictaturii au avut curaj. Desigur, au avut foarte mult curaj, însă, dincolo de acest curaj, a fost mult mai multă nevoie acută de schimbare, de libertate, nevoia unei noi construcții care să ducă România spre un viitor european, european în sensul adevărat al cuvântului.

Am parcurs un drum lung de atunci. Datorită acelui decembrie ne aflăm acum aici. Este greu să ne imaginăm acum, la sfârșitul anului 2016, cum ar fi arătat România dacă dictatura supraviețuia într-un fel sau altul, înconjurată de lumea de astăzi. Practic, acest lucru este imposibil de imaginat.

În toți acești ani, România a trecut printr-un proces de schimbare. Consiliul Europei, Alianța Nord-Atlantică, Uniunea Europeană, un întreg proces de evoluție, de consolidare către un sistem democratic european. Cu toate acestea, însă, multe probleme au rămas nerezolvate. Altele, cu toate că au fost luate decizii în vederea aplicării lor, nu au fost respectate niciodată.

În ’89, eram trecut deja de 12 ani. După multe seri în care ascultam cu bunicii mei, cu părinții mei Europa liberă emisă în limba maghiară sau în limba română, am realizat că despre ceea ce vorbeam în șoaptă, în familie, a devenit realitate - libertatea.

Sentimentul de libertate este unul dintre cele mai puternice sentimente pe care poate să le trăiască un om.

Dictaturile au fost învinse întotdeauna de setea de libertate. În ’89, noi, românii, am regăsit libertatea, indiferent de etnie, de religie, de nivelul de educație, de locul în care trăiam, acel sentiment de libertate pe care, de atunci, nu l-am mai perceput niciodată în adevăratul sens al cuvântului.

Ziua de 22 decembrie este, până la urmă, adevărata zi națională, pentru că ne unește pe noi toți în jurul sentimentului libertății totale și al respectului reciproc.

Chiar dacă într-un târziu vom afla mai multe despre adevărul Revoluției din ’89, indiferent dacă unii actori ai perioadei respective vor fi acuzați de furt, pentru că au vrut să confiște revoluția noastră, nimeni nu ne poate lua energia, libertatea, speranța revoluției.

Haide să fim sinceri: nici acum nu garantăm tuturor cetățenilor libertatea totală de a fi egali, respectați, promovați, sprijiniți. Avem o datorie imensă față de toți semenii noștri, față de oamenii pe care i-am format într-un sistem educațional greșit, față de oamenii care au rămas captivi în fostele zone monoindustriale, față de oamenii care nu au nici la ora aceasta acces la un sistem de sănătate adevărat, față de minoritățile naționale, care, nici la ora aceasta, nu au libertatea de a construi singuri, în interesul nostru comun, viața comunitară, față de părinții, bunicii, străbunicii noștri, bisericile, comunitățile noastre, ale căror bunuri furate de regimul comunist, de statul român din acea perioadă, rămân încă în foarte multe cazuri furate, adică neretrocedate.

Haide să fim sinceri și să spunem răspicat: statul român, cum funcționează la ora aceasta, centralizat, birocratizat, are multe din statul comunist de care am dorit să scăpăm definitiv.

De aceea, după 27 de ani, responsabilitatea, asumarea, curajul ar trebui să reprezinte coordonatele principale aflate la baza societății românești.

Avem nevoie astăzi, poate la fel de mult ca acum 27 de ani, de mult curaj și responsabilitate ca să învingem corupția sistemului, birocrația, suspiciunile, incertitudinile, defetismul, discriminarea, batjocura.

Ne aflăm astăzi în fața unui nou început. Un parlament nou, format din multe echipe noi, mulți tineri, cu mult potențial și dorința de a merge mai departe, de a asigura un viitor stabil pentru generațiile următoare, pentru noi toți: români, maghiari, romi, sași, șvabi, tătari, turci, evrei, pentru noi, toți cetățenii acestei țări. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Procedură domnul... Numai puțin! Și apoi domnul Daniel Constantin.

Procedură, vă rog, domnul Varujan Pambuccian, liderul Grupului minorităților.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o rugăminte către colegii de la UDMR. N-am făcut-o până acum, timp de 20 de ani, dar o fac acum.

Există un grup al minorităților naționale, mare, reprezentăm 20 de minorități.

Rugămintea mea este: nu mai vorbiți și în numele nostru, lăsați-ne să vorbim noi în numele nostru. E o rugăminte... (Aplauze.)... cred că ține de felul în care ne respectăm unii pe alții. Noi vă respectăm, v-am respectat întotdeauna, respectați-ne și dumneavoastră, vă rog.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Următorul vorbitor, domnul Daniel Constantin, Grupul parlamentar al ALDE.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Daniel Constantin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Vârsta nu mi-a permis ca, în 1989, să fiu implicat în Revoluția română, dar am vrut să vorbesc astăzi pentru a transmite un mesaj din partea generației pe care o reprezint, o generație care s-a format după 1989. Un mesaj de profundă recunoștință pentru cei care s-au sacrificat în Revoluția din 1989 pentru ca noi, cei care astăzi suntem în diverse poziții, cei care am avut ocazia să ne formăm într-o democrație autentică, să putem să ne exprimăm liber.

Din acest punct de vedere, v-ați adresat și dumneavoastră și mă adresez și eu liber, dintr-un motiv foarte simplu, acela că, în urmă cu 27 de ani, românii și-au urmat destinul, destinul de a fi un popor liber, de a decide care este calea de urmat pentru țara noastră.

În urmă cu 27 de ani, prin sacrificiul celor care au strigat libertate, a fost așezată piatra de temelie a democrației românești, construcție pe care și noi, astăzi, o ducem mai departe.

Gândurile mele, gândurile colegilor din alianța liberalilor și democraților merg către cei care au înțeles atunci că România are și o altă cale, un alt drum de urmat în lume, un drum pe care numai poporul român îl poate decide.

Mai presus de orice, aceste zile de decembrie ar trebui să fie momente de reflecție pentru toți cetățenii acestei țări. Am făcut pasul spre democrație lăsând în urma noastră sacrificiul unor vieți pierdute, frați și surori, fii și fiice care au avut curajul în 1989 să lupte pentru binele tuturor românilor.

Peste noi au trecut 27 de ani în care țara noastră a cunoscut declin și progres. A cunoscut dezbinare și solidaritate. A cunoscut necazuri, dar și bucurii.

După 27 de ani de la Revoluție, țara noastră este astăzi un pol de securitate regională, o țară care face eforturi de a oferi tuturor cetățenilor ei un nivel de trai cât mai bun. Anii democrației au însumat pași făcuți către modernizare și către Occident când am fost uniți. România a devenit membră NATO și a Uniunii Europene, iar cetățenii români au dobândit drepturi la care nu îndrăzneau să viseze înainte de Revoluția română.

Acești ani au lăsat însă și urme adânci în societatea românească: părinți care și-au lăsat copiii pentru a munci în străinătate, pentru că România, din păcate, nu le putea oferi ceea ce aveau nevoie; medici și profesori care au renunțat la cariere de-o viață pentru a munci în alte țări din Europa, uneori cu mult sub nivelul profesional sau uman.

Cei 27 de ani care au trecut de la Revoluție au fost, în egală măsură, o victorie, dar și o lecție dură pe care istoria ne-a predat-o. România are astăzi una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană, dar și cel mai pronunțat fenomen, din păcate, migraționist din lume, după zonele de conflict.

Provocarea pentru anii care vin este extrem de complexă și implică toate energiile din societatea românească, începând de aici, din Parlamentul României, până la Guvern, până la Președinție ș.a.m.d.

Ce putem face pentru a-i aduce acasă pe cei care au plecat în acest sfert de veac, dezamăgiți de România, dezamăgiți de democrația câștigată cu sânge? Vom fi oare capabili să oferim acestor oameni o nouă șansă aici, la ei acasă? Vom fi irosit energiile și sacrificiul românilor care, în decembrie 1989, au ieșit în stradă și au înfruntat un regim nedrept?

Răspunsurile la aceste întrebări, dar și la alte întrebări la care românii așteaptă un răspuns se află numai în puterea noastră de a depăși lucrurile care ne separă și de găsi calea către dezbatere și către dialog.

Acesta este apelul pe care îl fac astăzi în fața dumneavoastră.

România a progresat numai atunci când cei care au reprezentat națiunea română și-au dat mâna.

Este deja istorie, iar noi ar trebui să fim capabili astăzi să găsim consens în toate problemele arzătoare ale societății românești.

Vreau să vă spun că în decembrie 1989 aveam 11 ani împliniți, dar nu voi uita niciodată sentimentul și energia celor din jurul meu, ale familiei mele, ale oamenilor de pe stradă. Era un sentiment înălțător, eliberator, un sentiment de optimism pur.

Atunci, națiunea română și-a arătat cu adevărat măreția și îmi doresc să văd cât mai repede același sentiment în societatea în care trăim și noi, și copiii noștri.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Petru Movilă.

Vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acum 27 de ani viața românilor s-a schimbat. Astăzi se împlinesc 27 de ani de când românii și-au câștigat în stradă libertatea din decembrie 1989, peste o mie de oameni dându-și viața pentru a schimba destinul unei țări sufocate de regimul Ceaușescu.

Acum 27 de ani și viața mea s-a schimbat. Pe 22 decembrie 1989 eram student în Iași și am venit să-mi iau biletul de vacanță care se dădea la studenți. Eram student în anul III, dornic de muncă și libertate. Alături de mulți prieteni, am ajuns în centru, la Prefectura Iași, unde nu mi-a spus nimeni: du-te acolo, că o să cadă Ceaușescu.

Eram tineri și singurul lucru pe care-l aveam în minte era să scăpăm de comunism. O furie colectivă, în timpul căreia nu cred că s-a gândit nimeni la ce o să se întâmple și mai apoi cine-i va lua locul, cum va evolua România și, mai ales, ce beneficii vom avea noi, ca țară. Oricum, așteptările noastre erau altele.

A fost primul meu contact cu democrația și cu politica. A fost unul dintre cele mai importante momente ale vieții mele și, probabil, motivul pentru care astăzi mă aflu în fața dumneavoastră.

Chiar dacă Iașiul nu a fost recunoscut drept oraș-martir inițial, ziua de 14 decembrie 1989 reprezintă o parte din istoria României ca primă încercare a Frontului Popular Român de a genera o manifestare populară la Iași.

Astăzi, după 27 de ani, România nu a găsit niciun vinovat pentru ce s-a întâmplat la Timișoara și București, iar justiția și-a dat cu stângul în dreptul când a venit vorba despre acest dosar.

Clasat întâi, dosarul Revoluției a fost redeschis în acest an, după ce judecătorii au constatat, în iunie, cu câtă superficialitate a fost tratat acest dosar.

Luna trecută, procurorii militari au anunțat extinderea urmăririi penale in rem cu privire la infracțiuni contra umanității. Magistrații arată că, pentru păstrarea puterii, noua conducere politică și militară de după 1989 a determinat uciderea, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de români.

Procurorii mai arată că, prin dezinformările și manipulările lansate în acea perioadă de la nivel oficial, s-a creat aparența unui război civil.

Pe 18 decembrie 1989, oamenii mureau secerați de gloanțe pe treptele Catedralei de la Timișoara și la fel în București.

Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timișoara, unde armata a tras în manifestanți. A fost și ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă și duse în Capitală, incinerate, iar cenușa aruncată în canal.

Și totuși nu am reușit să găsim vinovații.

Iar noi, Parlamentul României, avem obligația să facem legi bune, așa cum am promis românilor.

Avem obligația să facem legi care să aducă prosperitate românilor, să facem un stat de drept și să respectăm drepturile omului.

Și, mai ales, noi, Parlamentul României, avem obligația să determinăm instituțiile statului să rezolve dosarul Revoluției, să ne spună cine sunt cei vinovați, și cei care au odonat uciderea românilor să fie pedepsiți și condamnați.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit în continuare la cuvânt pe reprezentantul minorităților naționale.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulius Marian Firczak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aniversăm în această perioadă 27 de ani de la victoria Revoluției române din decembrie '89 și comemorăm eroii-martiri care s-au jertfit pentru țară.

Revoluția reprezintă un fenomen complex determinat de realitatea internă, social-economică și politică și de contextul internațional, cu ample conotații economice și geopolitice.

Problemele social-economice și politice interne ale României, decizia de reformare a Uniunii Sovietice și extinderea democrației din Europa de Vest în spatele cortinei de fier au făcut ca, în țara noastră, să fie înlăturat, în decembrie 1989, un regim anacronic, antinațional în esența sa.

Revolta populară a demonstrat că națiunea română nu mai acceptă o guvernare arbitrară, că regimul comunist este incapabil să guverneze în numele poporului pentru cetățeni.

În felul acesta, vechile structuri au fost înlăturate, românii dorind o țară liberă și democratică.

Toate acestea au permis României să-și reia locul binemeritat în plan internațional, să devină o parte componentă a structurilor euroatlantice.

Avem astăzi un loc bine definit în Uniunea Europeană și în NATO. Acest loc trebuie consolidat.

Doamnelor și domnilor,

Revoluția română din decembrie 1989 a permis reconfirmarea existenței minorităților naționale în țara noastră, afirmarea identității acestora așa cum s-a statuat în Rezoluția Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie de la Alba-Iulia.

Afirm cu mândrie și cu bucurie că și rutenii sunt menționați în documentul mai sus amintit ca minoritate distinctă, care a confirmat adeziunea etniei noastre la actul Marii Uniri.

Grupul minorităților naționale pe care am onoarea să-l reprezint își exprimă respectul pentru jertfa eroilor Revoluției. Totodată, permiteți-mi să fiu optimist, să cred în destinul fast al țării noastre, în conformitate cu entuziasmul manifestat în zilele Revoluției din Decembrie 1989.

22 decembrie 1989 a făcut să fie posibil astăzi un parlament plin de elan, dar și cu o responsabilitate uriașă, actualul Parlament trebuie să recâștige încrederea populației, trebuie să-și ocupe locul rezervat unui parlament într-o democrație, trebuie să creeze legi care să ajute România să prospere.

Cinste eroilor din Decembrie '89! (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Întrucât toți cei care au fost înscriși la cuvânt s-au exprimat, declar închisă ședința solemnă a Camerei Deputaților consacrată împlinirii a 27 de ani de la Revoluția Română din Decembrie '89.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 11,45.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 22 septembrie 2017, 9:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro