Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 8 februarie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/17-02-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media08-08-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 08-02-2017 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 8 februarie 2017

    Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 12,15.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, și de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, asistați de domnul senator Ion-Marcel Vela, secretar al Senatului, și de doamna Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul senator Ion-Marcel Vela, secretar al Senatului, și de doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaților.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Fac apel la unul dintre secretarii din partea opoziției de la Senat pentru a veni să-și ocupe locul alături de mine.

Domnul Marcel Vela este așteptat să vină la prezidiu.

Vă mulțumesc, domnule secretar.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să luați loc și să începem ședința comună.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Declar deschisă ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului și vă anunț că, din totalul de 464 de deputați și senatori, și-au înregistrat prezența 379 de parlamentari.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi în forma distribuită. Nu sunt.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii. Nu sunt.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră acest program.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Prezentarea și dezbaterea moțiunii de cenzură inițiate de 123 de deputați și senatori, intitulată Guvernul Grindeanu - Guvernul Sfidării Naționale. Nu legalizați furtul în România!. (respinsă)

Pe ordinea de zi avem dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură inițiate de 123 de deputați și senatori, în conformitate cu prevederile art. 113 din Constituție și ale art. 92 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului.

Vă informez că după prezentarea moțiunii de cenzură în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din ziua de luni, 6 februarie 2017, nu au fost înregistrate cereri de retragere a semnăturilor.

Întreb în plenul celor două Camere dacă există o astfel de cerere. Nu există.

Pentru dezbaterea moțiunii de cenzură, Birourile permanente împreună cu liderii grupurilor parlamentare au hotărât să propună timpul maxim alocat, după cum urmează: Guvernului i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Camera Deputaților și Senat și li se alocă timpul maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte zece secunde pentru fiecare parlamentar, astfel: PSD - 37 de minute, PNL - 17 minute, USR - 7 minute, UDMR - 5 minute, ALDE - 5 minute, PMP - 4 minute, Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute. Total: 78.

Dacă sunt obiecții. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților și senatorilor înscriși la cuvânt pentru dezbaterea moțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 93 din Regulamentul activităților comune, dau cuvântul domnului Marcel Vela să prezinte moțiunea de cenzură.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Vela:

Domnilor președinți ai celor două Camere ale Parlamentului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În 11 decembrie 2016, românii ne-au ales să le reprezentăm interesele în forul legislativ al țării, având credința că noi, toți cei care astăzi formăm Parlamentul României, vom acționa numai în interesul lor, al românilor. De altfel, a trecut un pic mai mult de o lună de când ne-am angajat prin jurământ să ne îndeplinim cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Sub masca respectării unor decizii ale unor instanțe interne sau internaționale, Guvernul lovește în ceea ce înseamnă siguranța românilor și a intereselor lor legitime.

În ședința de marți noaptea, simultan, Guvernul a comis un abuz în serviciu. Cuprinsul ordonanței pentru modificarea codurilor penal și de procedură penală conține dovada: prin acest act normativ se dezincriminează favorizarea făptuitorului prin emiterea, aprobarea sau adoptarea unor acte normative. Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unor pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Guvernul și-a asigurat astfel spatele față de ceea ce a comis la ceas de noapte prin introducerea acestui paragraf. Am vrea să credem că unii dintre membrii Guvernului nu au dorit să voteze proiectele privind grațierea și dezincriminarea unor fapte penale fără asigurări că nu vor răspunde penal.

Principalul argument invocat de Guvern referitor la grațierea unor pedepse este acela al supraaglomerării din închisorile românești și respectarea drepturilor omului. În realitate, suntem în fața unor politici normative menite să exonereze și să facă scăpați o serie de lideri care au primit condamnări din partea instanțelor românești.

În ultimele luni, au existat discuții în diferite zone ale politicului din care reieșea clar intenția de a iniția demersul adoptării acestor acte normative prin care se dorea dezincriminarea unor fapte de corupție sau asimilate acestora și grațierea unor persoane condamnate.

Societatea românească a fost înșelată, cetățeanul fiind pus în situația de a fi mințit de către cei cărora le-a acordat votul de încredere.

Motivația privind urgența adoptării unor măsuri pentru scăderea numărului de deținuți, întrucât CEDO a cerut încă din anul 2012 statului român să remedieze condițiile inumane din penitenciare și suprapopularea acestora, nu stă în picioare dacă avem în vedere datele comunicate chiar de către Administrația Națională a Penitenciarelor.

Domnule prim-ministru,

Știm că sunt probleme reale în sistemul penitenciar românesc, însă acestea trebuie să fie rezolvate într-un mod transparent și responsabil. Nu este corect să exploatați această situație în interesul unui grup restrâns de politicieni care au fost condamnați pentru corupție.

Dovada clară a faptului că, în realitate, coaliția PSD-ALDE nu are ca obiectiv real soluționarea problemei supraaglomerării din închisori constă în aceea că prin legislația propusă sunt grațiate pedepsele cu suspendare. Aici se află de fapt cheia acestei reglementări: ștergerea cu buretele a condamnării unor lideri ai coaliției aflate la guvernare.

Mai mult, insuficienta finanțare prin bugetul de stat a sistemului penitenciar este o dovadă concludentă a intențiilor reale ale actualului Guvern legat de această problemă.

Așadar, în loc să adoptați măsuri concrete care să rezolve în mod real problema supraaglomerării din penitenciare și a încălcării drepturilor omului în aceste instituții, dumneavoastră alegeți calea salvării unor personaje politice în detrimentul siguranței românilor. Grațierea colectivă conduce la reducerea gradului de siguranță publică, în condițiile în care infractori periculoși vor fi eliberați, iar societatea românească a zilelor noastre se confruntă cu un val de infracționalitate, când ne așteptăm la creșterea infracționalității în zona terorismului, a criminalității transfrontaliere ori a criminalității violente, așa cum relevă toate rapoartele instituțiilor de specialitate interne și internaționale.

Astfel, proiectul de lege privind grațierea, în forma elaborată de Guvern, nu va rezolva în niciun fel situația din penitenciare, având în realitate un impact nesemnificativ, iar experiențele altor state au arătat că rata de întoarcere în sistemul penitenciar a celor grațiați este de aproximativ 50%. Deși se susține că grațierea nu se acordă celor condamnați pentru fapte de corupție, se omite cu bună știință să se afirme că ea se aplică cu precădere celor care au săvârșit infracțiuni conexe faptelor de corupție și care sunt prevăzute de legi speciale, precum și funcționarilor publici care au săvârșit infracțiuni în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, adică acelora care acum conduc România după bunul plac și care au risipit, conform rapoartelor Curții de Conturi, peste o treime din bugetul României. Nu trebuie uitat că lupta anticorupție este un concept larg, ce nu se rezumă la un set restrâns de infracțiuni și include mult mai multe fapte incriminate decât cele care, tehnic, sunt denumite infracțiuni de corupție.

Aducem următoarele critici concrete la conținutul proiectului privind grațierea: stabilirea limitei de 5 ani este una prea ridicată, individualizarea pedepsei la un astfel de termen dovedind o gravitate deosebită a faptei săvârșite, după practica justiției noastre. În lista infracțiunilor pentru care se aplică grațierea se găsesc infracțiuni de serviciu prevăzute de Codul penal. Nu există nicio justificare pentru grațierea amenzilor penale stabilite de instanțele de judecată. Grațierea trebuie să fie condiționată, în toate cazurile, de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate. Amenzile și celelalte sancțiuni cu caracter administrativ aplicate trebuie executate în măsura în care ele nu au fost executate, în toate cazurile.

Domnule prim-ministru,

Prin același pachet legislativ promovați dezincriminarea mascată a unor infracțiuni de corupție sau asimilate corupției, de altfel o măsură legislativă "cu dedicație". O astfel de măsură afectează grav viața de zi cu zi a cetățeanului, modul în care acesta se raportează la tot ceea ce însemnă lege. În ultimii ani, cetățeanul a văzut în aplicarea corectă a legii penale o formă de speranță în curățarea anumitor sectoare de activitate cu care se află în contact permanent. Nedreptățile, lipsa de transparență, nepăsarea, atitudinea incorectă a unor structuri ale statului față de cetățean își aveau, în opinia publică, o rezolvare prin aplicarea corectă a legislației din domeniul penal.

În același timp, un alt efect extrem de periculos al acestor măsuri constă în afectarea conformării voluntare a membrilor societății la tot ceea ce înseamnă normă legală.

În urma adoptării acestor măsuri, oamenii vor putea interpreta că respectarea legii are caracter facultativ și că în România zilelor noastre, dacă ești la putere, dacă ești puternic și în "gașca" care trebuie, brațul legii nu te poate atinge, indiferent ce ilegalitate ai comis.

Astfel, restul societății, cetățenii corecți și cinstiți din această țară, cei care reprezintă de fapt marea majoritate, vor fi resemnați și se vor simți fără apărare în fața abuzurilor. Astfel, românii vor ști că nu sunt egali în fața legii.

Infracțiunea de abuz în serviciu se circumscrie doar faptelor prin care se săvârșește un abuz prin încălcarea prevederilor unei legi sau unei ordonanțe. Abuzul care va fi săvârșit cu încălcarea altui tip de act normativ - hotărâre de guvern, ordin al ministrului, hotărâri de consiliu local, regulamente, ordine sau directive ale diverselor instituții etc. nu vor mai reprezenta o infracțiune.

Una dintre cele mai grave modificări o considerăm ca fiind cea a eliminării interdicției de a ocupa o funcție publică în cazul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu. Este greu de acceptat ca cel care a săvârșit o infracțiune de acest gen, în exercitarea funcției, cu intenție, să ocupe aceeași poziție în continuare.

Circumscrierea infracțiunii de conflict de interese doar la faptele în urma cărora a câștigat un folos necuvenit soțul, o rudă sau afin până la gradul II este practic o golire de sens a acestei prevederi legale și o dublare a reglementării infracțiunii de luare de mită. Deși formularea actuală prezintă carențe care necesită rezolvare, modul de soluționare propus de acest proiect este cu totul inacceptabil.

Nu putem accepta dezincriminarea neglijenței în serviciu, care poate avea efecte deosebit de grave, existând exemple relevante în acest sens.

Considerăm că limita minimă a prejudiciului de la care fapta devine penală este lipsită de sens și solicităm renunțarea la aceasta. Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave și dacă sunt cuantificate la 5.000 de lei, în condițiile economice actuale din România. Limita de 200.000 de lei este stabilită arbitrar.

Socotim că stabilirea unui termen pentru realizarea denunțului va avea efecte deosebit de grave în societate și va conduce, în final, la instaurarea unui principiu al impunității. Practic se urmărește reducerea de facto a termenului de prescripție pentru infracțiuni. Este important de reținut că acest termen va duce la imposibilitatea formulării denunțului după 6 luni de la săvârșirea faptei și în cazurile celor mai grave infracțiuni.

Domnule prim-ministru,

Admitem faptul că sunteți în situația ingrată de a răspunde comenzilor venite pe linie de partid. Cu toate acestea, trebuie să vă asumați eroarea de a adopta aceste acte normative și să plecați acasă!

Prin aceste acțiuni îndepărtați investitorii din România, îndepărtați România de tot efortul făcut în ultimii 27 de ani pentru a căpăta statutul de țară europeană!

Ați uitat de prioritățile cu adevărat importante pentru România. Ați uitat de condițiile dezastruoase din spitale, de frigul și igrasia din școli, de drumurile pline de gropi care iau anual mii de vieți.

România are nevoie de un Guvern competent, care să fie preocupat cu adevărat de problemele reale cu care se confruntă societatea în momentul de față.

 
     

(Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la tribună pe domnul Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul Guvernului României, pentru prezentarea poziției Guvernului cu privire la moțiunea de cenzură.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

 
     

(Aplauze prelungite.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin Mihai Grindeanu (prim-ministrul Guvernului României):

Mulțumesc. Vă mulțumesc.

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Stimați invitați,

Ieri, în Parlament, am aprobat bugetul pentru anul 2017. Vă mulțumesc cu această ocazie pentru efortul pe care l-ați depus în aceste zile. Știu că nu a fost ușor și apreciez străduința dumneavoastră din comisii și din plen pe acest subiect.

Avem un buget care aduce prosperitate și dezvoltare românilor. Avem toate pârghiile necesare pentru a implementa programul de guvernare pe care românii în decembrie l-au votat într-o proporție covârșitoare.

Astăzi, avem ocazia să ne vedem din nou, și asta la o lună de la învestirea actualului Guvern. Opoziția a depus o moțiune de cenzură. Este dreptul constituțional al colegilor noștri să facă acest lucru.

Este greu, totuși, să nu remarc că această moțiune nu-și mai are obiectul.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În primul rând, mă așteptam la o abordare profesionistă din partea PNL atunci când vine vorba de lucruri serioase, dar dumnealor au găsit de cuviință să îl trimită pe domnul Cătălin Predoiu să susțină această moțiune. (Aplauze.) Vorbim de un ministru, de un fost ministru al justiției, care a coordonat realizarea Codului penal și a Codului de procedură penală, două legi fundamentale pentru bunul mers al justiției, pe care Curtea Constituțională le-a amendat prin nenumărate decizii și ale căror efecte negative le resimțim și astăzi.

Domnule Predoiu și stimați colegi din PNL, nu a fost niciodată vorba despre ordonanță pe grațiere.

Cred că cineva din interiorul PNL cu mai multă credibilitate și competență putea să susțină această moțiune, dar fiecare dă socoteală, o dată la patru ani, în fața oamenilor, pentru ceea ce face în Parlament, iar colegii liberali au dat socoteală cu vârf și îndesat la alegerile din 11 decembrie. (Aplauze.)

Mă uit, de asemenea, la parlamentarii USR, care au susținut acest demers. Poate lipsa de experiență și avântul i-a făcut să se asocieze cu un partid pe care până mai ieri îl criticau cu vehemență.

Aveam așteptări mult mai mari de la această nouă generație de politicieni venită în Parlament, dar cred că Domniile Lor și-au propus să salveze de fapt România prin somn. (Aplauze.) Altfel nu pot să înțeleg cum poți să dormi în Parlament când dezbatem bugetul României.

Sper, de asemenea, că domnul Nicușor Dan și-a făcut temele mai bine pentru astăzi și știe ce vrea să spună. (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

Ați auzit ieri discursul Președintelui României. Dincolo de lozinci și încercarea de a se agăța de protestele românilor pentru a-și reface credibilitatea, cred că a reieșit un lucru destul de clar - dorința arzătoare a domnului Președinte Iohannis să pună cât mai degrabă din nou "Guvernul meu"! (Aplauze.)

Avem deja experiența unui astfel de Executiv pe care istoria îl va reține ca și Guvernul "Zero".

Eu cred că avem o datorie față de încrederea populară pe care am câștigat-o la urne și că trebuie să ne asumăm în continuare guvernarea acestei țări. Vă rog să nu acceptați acest joc și să nu mai cădem încă o dată în această capcană.

Stimați colegi,

Sper ca astăzi să tranșăm lucrurile și să ne întoarcem la treabă. Primarii și președinții de consilii județene vor să facă ceva bun pentru comunitățile lor. De aceea, vor să vină la București cu proiecte pentru a obține finanțări. Primarii și președinții de consilii județene vor să-și respecte promisiunile pe care le-au făcut în fața românilor.

(Aplauze.)

La fel ca și dumneavoastră, parlamentarii aleși în decembrie, acești oameni au proiecte, dar au nevoie de bani ca să le implementeze - pentru drumuri, pentru infrastructură, pentru școli, pentru grădinițe; pe scurt, pentru o viață mai bună pentru români. Am irosit deja prea mult timp și energie pe alte lucruri. Este timpul să ne întoarcem la ceea ce avem cu adevărat de făcut pentru oameni.

Doamnelor și domnilor,

Acum nici o lună ați votat în Parlament acest Guvern și mi-ați dat o mare responsabilitate - să conduc acest Guvern.

Doamnelor și domnilor miniștri,

Suntem astăzi în fața Parlamentului pentru a vă spune din nou că ne asumăm integral ceea ce este scris în programul de guvernare și pentru ceea ce am fost aleși. Repet: integral. (Aplauze.)

Este responsabilitatea noastră, a tuturor miniștrilor, să avem în permanență ușile deschise către toți primarii, președinții de CJ, parlamentarii, indiferent de culoarea politică.

Avem un program de guvernare votat de majoritatea dintre români, dintre românii prezenți la urne.

Avem cel mai mare sprijin popular de după Revoluție, dar avem și datoria să implementăm ceea ce scrie în programul de guvernare. Repet: ceea ce scrie acolo.

Iar până acum, deși timpul a fost scurt, am luat deja câteva măsuri extrem de bune pentru români: am crescut salariul minim, am crescut salariile celor din administrația publică locală, am crescut punctul de pensie și pensia minimă, am eliminat CASS-ul pentru pensionari și impozitul pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei. De asemenea, am dublat bursele și am acordat transport gratuit pe CFR pentru toți studenții, și mă bucur că am văzut că această măsură funcționează deja. (Aplauze.)

Și mai sunt multe alte lucruri pe care am reușit deja să le implementăm, la fel cum avem multe altele de continuat în perioada următoare. Dintre acestea, aș dori să vă amintesc doar: ieftinirea medicamentelor cu 35%, o nouă lege a salarizării publice, construcția celor opt spitale regionale și, bineînțeles, acel spital republican.

Toate aceste lucruri vor deveni realitate pas cu pas și în strânsă colaborare și dialog cu Parlamentul.

Doamnelor și domnilor,

Dincolo de programul de guvernare, care reprezintă o prioritate, nu putem să ignorăm evenimentele care au avut loc în România în ultimele zile. Câteva seri la rând am stat și am urmărit protestele, fiind în sediul Guvernului.

Cred că românii care au ieșit în stradă au tot dreptul să își strige nemulțumirea, atunci când simt asta.

Cu această ocazie, dați-mi voie să îmi exprim public aprecierea pentru modul impecabil în care jandarmii români și-au făcut datoria în aceste zile. (Aplauze.)Am văzut cu toții că oamenii s-au simțit în majoritatea timpului protejați și în siguranță.

Mulțumesc încă o dată Jandarmeriei Române.

De asemenea, am văzut în aceste zile foarte multă creativitate atât pe pancarte, atât în lozincile scandate, cât și pe facebook. Am avut ocazia să citesc foarte multe comentarii și mesaje; unele au fost de susținere, altele, evident, negative. Voi aprecia întotdeauna orice critică, dacă are în spate argumente, dar nu voi accepta ura revărsată asupra familiei și copiilor.

Oamenii politici au datoria să armonizeze opiniile venite din partea societății și să le aducă la un numitor comun. De aceea, mă așteptam ca ieri discursul Președintelui Iohannis să meargă în această direcție, pentru că deja s-a ajuns prea departe.

Avem soții, părinți sau copii care au ajuns să-și arunce cuvinte grele unii altora în aceste zile. Am auzit pe cineva spunând că părinții sunt la protest, în față la Cotroceni, iar copiii lor, în față la Palatul Victoria.

Nu pot accepta că există două Românii. Acest lucru trebuie să înceteze, acest lucru nu este normal.

Cum scria pe o pancartă - "Copiii din Piața Victoriei vin la părinții lor la masa de Crăciun" -, la fel cum părinții lor se bucură atunci când merg în vizită la nepoții lor. Aceasta este România normală și cred că acesta este mesajul pe care orice om politic responsabil trebuie să-l dea. Nu ura, ci rațiunea și dialogul trebuie să primeze.

Aș dori să mulțumesc în mod special tuturor instituțiilor media și liderilor de opinie care s-au exprimat în aceste zile, în sensul echilibrului, toleranței și al dialogului.

Pot să înțeleg mânia unora, dar acum este momentul să căutăm lucrurile care ne apropie ca națiune, nu cele care ne despart.

Observ că în continuare există politicieni care au rămas prizonieri acelei gândiri.

Ca premier, îmi doresc să particip la reconcilierea atât de necesară între români. (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

Vă asigur că am înțeles pe deplin toată emoția și supărarea pe care Ordonanța nr. 13 le-a generat. O parte însemnată a acestei țări mi-a transmis, democratic, că nu identifică binele general în acea ordonanță.

De aceea, am decis să convoc de urgență Guvernul, pe care îl conduc, și s-o abrogăm. Nu voi mai accepta nicio inițiativă de acest gen în Guvern.

Am considerat, ca prim-ministru, că trebuie să fac asta. E nevoie de mai multă dezbatere, de mai mult dialog, de mai multe opinii avizate pe aceste subiecte, care pot trezi emoții puternice în societate, iar cel mai bun loc ca acest lucru să se întâmple este aici, în Parlament.

Îmi doresc ca la aceeași masă să stea parlamentari, juriști, magistrați, specialiști și experți în drept, să găsească o soluție care să aducă consensul în societate, cu privire la acest subiect, al modificării legislației penale.

Guvernul va susține în continuare lupta împotriva corupției și consolidarea statului de drept.

Vă promit că de azi înainte acest Guvern va fi exclusiv unul al dialogului și al consultării publice pe marile subiecte care privesc întreaga societate. E singura modalitate pentru a merge mai departe cu toții, împreună, ca națiune.

Doamnelor și domnilor,

Avem un program de guvernare suficient de bun încât să nu ne pună niciodată să alegem între justiție și salarii, între dreptate și pensii. Acestea nu sunt direcții care să se excludă, depind unele de celelalte.

Întărirea statului de drept nu este un scop în sine decât în măsura în care el este folosit pentru a crea deopotrivă instituții puternice, care să funcționeze corect și în interesul public, dar și bunăstarea în casele tuturor românilor, fie că lucrează în administrație sau în companii private, cu toții merită o viață mai bună.

Respectarea legilor este unul dintre factorii fundamentali care aduc bunăstare într-o țară. Pentru aceasta trebuie să avem legi funcționale, adaptate normelor europene în materie, dar și instituții care să le pună în aplicare cu bună-credință.

Doamnelor și domnilor,

Românii au nevoie de drumuri, au nevoie de școli, au nevoie de spitale, de locuri de muncă, de salarii și de pensii mai mari sau de taxe mai mici. Companiile au nevoie de predictibilitate și de coerență fiscală. Dar mai presus de toate mai au nevoie de ceva: de dialog, de consultare și de transparență.

Mă angajez în fața dumneavoastră ca acest Guvern pe care îl conduc să poarte de azi un dialog permanent cu românii, să se consulte cu românii și să fie transparent în relația cu românii.

Dragi colegi,

Acum o lună eram în același loc, în fața dumneavoastră, să vă cer votul de încredere. Astăzi mă vedeți din nou. Cred că am mai multă experiență și am învățat o lecție nouă.

Vă rog, ca și atunci, să aveți deplină încredere în Guvernul pe care îl conduc, în colegii noștri miniștri și să respingeți această moțiune de cenzură.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În ordinea timpilor alocați pentru dezbatere... (Vociferări.) ... în ordinea timpilor alocați pentru dezbatere are cuvântul președintele Partidului Social Democrat, domnul Liviu Dragnea.

(Domnul deputat Marian-Cătălin Predoiu solicită intervenție pe procedură.)

După aceea, urmează PNL-ul. Urmează PNL-ul. (Aplauze.)

Aveți cuvântul, domnule Dragnea, aveți cuvântul.

La moțiune, o să luăm cuvântul în ordinea timpilor și după aceea, dacă vreți, pe timpul PNL-ului, interveniți și dați dreptul la replică.

Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule Dragnea. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc, domnule președinte Dragnea.

E o surpriză să constat că astăzi sunteți mai democrat decât fostul liberal, domnul președinte al Senatului. (Rumoare. Aplauze.)

Domnule prim-ministru, vă mulțumesc foarte mult, sincer vă mulțumesc, pentru că îmi dați ocazia să clarificăm împreună câteva lucruri despre câteva legi importante, ați pomenit codurile. (Vociferări.)

Procedura este legată de dreptul la replică, domnule senator.

Domnul prim-ministru mi-a menționat numele, în Regulament scrie clar că am drept la replică.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă rog foarte mult, dați drumul la cronometru și calculați din timpul PNL-ului.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Nu, două minute, atât... și o să vorbesc foarte scurt.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, da...

Vă rog foarte mult, dați drumul și calculați din timpul PNL-ului.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Foarte scurt, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Nu mă îndoiesc că în ultima vreme ați studiat câteva articole legate de dreptul penal, dar ceea ce nu știți dumneavoastră legat de coduri este că din cele 15.000 de alineate, câteva au fost într-adevăr invalidate la Curtea Constituțională. (Rumoare.) Ceea ce nu știți, de asemenea, este că din ele foarte multe au fost elaborate împreună, aici, în Cameră.

Dar nu asta este important, pentru că... ceea ce e important și este păcat că dați cu piciorul, la coș, este munca noastră, a tuturor, și a sistemului judiciar, și a Parlamentului.

Codurile au fost și rămân unul dintre puținele proiecte concretizate în România și trebuie să spunem acest lucru, să le apărăm. (Vociferări.)

Spre deosebire de ordonanța dumneavoastră, ordonanța rușinii, codurile au fost dezbătute aici, în Parlament. Codurile au fost dezbătute în comisii. (Aplauze.)A fost o dezbatere... (Rumoare.)

Aceasta e democrația de care vorbeați? Acesta este spiritul de toleranță pe care l-ați invocat? (Rumoare.)

Am să continui. Spre deosebire de ordonanța rușinii, codurile au fost făcute transparent, aici, în văzul tuturor. (Rumoare.)

Și dacă tot vorbim de transparență, domnule prim-ministru, ordonanța rușinii a fost așa de transparentă, că i s-a văzut Teleormanul. Iar poporul, poporul a fost așa de hotărât, că nu se mai văd nici frunzele de la morcovi, domnilor.

Vă mulțumesc.

 
     

(Rumoare în sală și la balcoane.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Să știți un lucru, că dacă nu vă opriți, sunt obligat să cer chestorilor să intervină pentru a vă scoate din sală. Se aude? (Se adresează unui invitat de la balcon care vociferează.)

Cred că confundați locurile. E Parlament aici, nu este stadionul municipal. (Aplauze.)

Domnul Liviu Dragnea, președintele PSD.

Aveți cuvântul. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (de la tribună):

Cu speranța că nimeni nu mai solicită drept la replică, o să încerc să vă spun și eu câteva cuvinte.

Chiar cu riscul să se mai solicite un drept la replică, eu voiam să întreb, când s-a vorbit despre ordonanța rușinii, a fost vorba despre Ordonanța Prună, prin care s-au modificat articole din Codul penal în 24 de ore? (Aplauze.)

De asemenea, tot cu privire la adoptarea acelei ordonanțe, am văzut și eu, ca mulți alții, după ce s-a făcut publică stenograma, că nu au fost puse în practică toate deciziile Curții Constituționale.

Cum și-a permis acel Guvern și acea doamnă ministru să hotărască care dintre deciziile Curții Constituționale trebuie să fie puse în practică și care nu? Și la sugestia cui? Dacă este să vorbim despre acea ordonanță.

Mărturisesc... mărturisesc... mărturisesc că m-am așteptat cel puțin de la politicienii din PNL, fiind un partid cu tradiție și cu istorie, la mai multă înțelepciune în aceste momente dificile.

Și eu, ca și dumneavoastră, constatăm că ne-am înșelat. Și PNL și USR, din păcate, alături de președintele Iohannis, se pare că nu sunt interesați decât de recâștigarea rapidă a unui biet capital politic, asumându-și însă riscul să dezbine România.

Ați depus o moțiune politicianistă, ipocrită, inutilă, care exprimă tot mai exasperant nemulțumirea că ați pierdut alegerile. Când oare veți înțelege că ați pierdut alegerile? (Aplauze.)

Această moțiune nu este decât o notă de subsol la discursul slab și răutăcios, de ieri, al președintelui Klaus Iohannis.

Faptul că partide întregi se pun din nou la remorca unui singur om este de natură să ne îngrijoreze. Dar ne vom obișnui și cu asta. Nu este prima dată când PSD-ul guvernează în condiții de austeritate.

Mă întreb: pentru ce au depus PNL și USR această moțiune? Pentru ca Guvernul Grindeanu să nu mai mărească salariile? Să nu mai mărească pensiile? Să nu mai adopte toate acele măsuri pe care românii le-au votat și care le vor face viața mai bună? (Aplauze.)

Acest Guvern a făcut pentru români într-o lună cât Guvernul Cioloș n-a făcut într-un an, iar PNL și USR vor să dărâme acest Guvern. (Aplauze.)

Ceea ce vreți să faceți, ceea ce vrea președintele să facă, nu va face din România o țară mai stabilă, mai prosperă sau mai unită. Ceea ce faceți crește riscurile la adresa României și o poate condamna la instabilitate. Aveți grijă ce vă doriți!

Cât credeți că veți mai duce această bătălie? O lună? Un an? Patru ani? Cui ajută alimentarea acestei stări de ură? Ajută României? Ajută românilor? Ajută democrației? Sau ajută altora?

Acest Guvern vrea să guverneze. Oamenii ne-au votat pentru a guverna. Lăsați Guvernul să guverneze!

Întregul nostru program a fost contestat de dumneavoastră, chiar înainte de a fi aplicat. A fost contestat, dar a fost votat de români. De ce? Pentru că el cuprinde prevederi prin care companiile românești și cele străine trebuie să aibă aceleași drepturi? (Aplauze.) Pentru că vrem pentru că vrem ca România să nu mai fie atractivă pentru salariile mici, de mizerie, ci pentru forță de muncă bine pregătită și bine plătită? Pentru că vrem ca românii să aibă spitale bune, școli moderne și un sistem de educație performant? Pentru că vrem ca românii să se simtă bine, și siguri, și apărați la ei în țară?

Moțiunea atacă o problemă în fața căreia Guvernul s-a repliat deja. Guvernul a înțeles mesajul oamenilor care au ieșit în stradă și a decis să retragă ordonanța privind modificarea Codului penal.

Guvernul va lua și alte măsuri, pentru a închide un conflict nedorit, creat din cauza unei proaste comunicări în legătură cu acest subiect.

Așteptam însă de la Parlament, de la colegii din opoziție, unii participanți direcți la asumarea de către Guvernul Boc a legislației penale, prin angajarea răspunderii Guvernului, mă așteptam la o invitație de a reface aceste legi împreună, aici, în Parlament.

Sper totuși că sunteți conștienți cu toții - și nu numai cei de aici, din sală - că dacă Guvernul nu a adoptat aceste modificări, aceasta nu înseamnă că ele nu trebuie făcute. Ele trebuie să fie făcute cât mai curând, pentru a oferi judecătorilor, singurii care împart dreptatea în România, instrumentul legal de judecată și de a feri oamenii de o justiție nedreaptă. (Aplauze.)

Pentru Codul penal, zdrențuit de peste 100 de decizii ale Curții Constituționale, cine își asumă răspunderea? Cei care au lucrat înainte ca acest proiect să vină la vot? Grupul care a lucrat la acest proiect? Au fost cumva și plătiți pentru asta? Guvernul care și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului pe un Cod penal la care peste 100 de articole sunt declarate neconstituționale? Și vorbim de libertățile oamenilor, de drepturile fundamentale ale românilor.

Ceea ce trebuie să facem, dragi colegi, nu este să discutăm despre moțiuni de cenzură politicianiste, ci să ne concentrăm pentru a da României o legislație clară și dreaptă.

Vă puteți ridica împotriva mea, vă puteți ridica împotriva PSD-ului, vă puteți ridica împotriva Guvernului, dar nu vă puteți ridica împotriva interesului românilor.

Prin ceea ce faceți puteți contribui la creșterea tensiunii sociale, la dezbinarea acestei țări. Această moțiune nu ajută deloc României.

Am înțeles în ultimele zile că vreți, și dumneavoastră, și președintele României, să continuați campania electorală. E problema dumneavoastră.

Vreți să ridicați mizele scandalului atât de sus, până când nimeni nu va mai înțelege nimic. E problema dumneavoastră.

Noi considerăm, așa cum consideră și cea mai mare parte dintre români, că alegerile s-au încheiat și că acum este timpul pentru a guverna și pentru a crește România.

Nu doriți să participați la acest proces, chiar aducând critici Guvernului în Parlament? Nu-i nimic. Vom guverna România și România va crește, indiferent câte piedici veți încerca să ne puneți!

Vă mulțumesc. (Aplauze. Revine la prezidiu.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Urmează Grupurile parlamentare ale PNL.

Doamna Raluca Turcan.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Mă tem că problema e la dumneavoastră și doar la dumneavoastră.

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, Tăriceanu și Dragnea,

Domnule prim-ministru Grindeanu,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Această moțiune de cenzură este o sancțiune politică la adresa unui comportament de guvernare inacceptabil în Uniunea Europeană.

"Noaptea, ca hoții!" a devenit sloganul guvernării Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu. (Aplauze). Este sloganul unei democrații originale pe care domnii amintiți încearcă să o instaureze în România, o democrație reinterpretată în cheie infracțională și care pretinde că în baza unui vot popular orice este permis: ordonanțe de urgență croite pentru clientela politică, distrugerea instituțiilor și a celorlalte puteri.

Domnilor Dragnea, Grindeanu și Tăriceanu,

Odată terminată campania, ați uitat de oameni, de cei mulți. Ați abandonat agenda populației și prioritățile țării și v-ați închis noaptea în Palatul Victoria pentru a da legi care să vă salveze, pe dumneavoastră și pe protejații dumneavoastră. (Aplauze.)

Rar s-a văzut în România un abandon mai brutal al interesului public.

Este revoltător cum, într-o noapte, trei oameni de la vârful coaliției guvernamentale și complicii lor au reușit să abată România de la parcursul său firesc, printr-o încercare de a salva protejații politici.

Partidele dumneavoastră nu au știut. Cetățenii nu au știut. Salvarea protejaților dumneavoastră nu a existat în programul de guvernare pentru care ați primit votul în Parlament.

În mai puțin de două luni ați reușit să distrugeți imaginea României, legând-o în presa internațională exclusiv de fenomenul corupției politice.

Frauda de încredere de la alegeri a devenit mai limpede ca niciodată. Trei oameni cu înclinații dovedite spre abuz și un guvern în lesă nu pot decide destinul unei țări.

Au trecut totuși 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană și așteptările cetățenilor români sunt altele. Sunt aceleași ca așteptările francezilor, italienilor. De exemplu: respect, egalitate în fața legii, libertate și prosperitate.

Un grup format din domnii Dragnea, Tăriceanu, Grindeanu a reușit să distrugă complet imaginea României, așa cum doar domnul Ion Iliescu și minerii chemați în ajutor au reușit să o facă. (Aplauze și vociferări). Ați comis-o grav, domnilor Dragnea, Tăriceanu și Grindeanu!

Adevărul este că ați comis-o foarte grav, stimați membri ai Guvernului României. O țară întreagă v-a prins în flagrant și mi-e teamă că acest rău este incomensurabil.

Ce ați făcut în aceste zile arată disprețul față de regulile de bază ale democrației. Cel puțin jumătate de milion de persoane au ieșit în stradă pentru a vă da un mesaj clar: niciun rezultat electoral nu este o aprobare pentru un abuz. Niciun guvern nu poate dispune abuziv de prerogativa de legiferare. Niciun guvern nu poate să ia decizii pe furiș, în toiul nopții, pentru protejații politici și să spere că acest lucru rămâne fără nicio consecință.

Nicicând în istoria României moderne un guvern nu a îndrăznit să fie atât de fățiș complicele hoților, absolvindu-i de pedeapsă. Niciun guvern n-a cutezat să dea o ordonanță care să-i șteargă o acuzație președintelui principalului partid de guvernare. (Aplauze și rumoare.)

Ați înșelat votul oamenilor și ați distrus speranța. Ați simulat destul atașamentul față de valorile democratice pentru lege sau pentru Constituția României.

Din punct de vedere democratic, singura soluție corectă pentru dumneavoastră, domnilor Dragnea, Tăriceanu și Grindeanu, este demisia de urgență a dumneavoastră și a întregului cabinet complice. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru Grindeanu,

Abrogarea ordonanței de urgență nu vă șterge păcatele, nu vă absolvă de responsabilitate. Culpa politică și morală rămâne și pentru ea trebuie să plătiți. Cu funcțiile. Ar fi un gest de minimă reparație pentru răul pe care l-ați făcut României.

Dacă ați fi avut respect față de poporul român, ați fi plecat în secunda 2, după ce ați abrogat ordonanța ticăloasă care ștergea una dintre infracțiunile de care este acuzat șeful dumneavoastră de partid și care legaliza hoția, spre stupefacția României și a unei lumi întregi. (Aplauze și rumoare.)

Stimați... stimați membri ai Parlamentului României, oameni respectabili, serioși, demni,

Noi, Partidul Național Liberal, considerăm că tratamentul egal în fața legii dă încredere oamenilor în propria lor țară și este cel mai puternic element de coeziune pentru statele puternice, pentru statele democratice.

Românii sunt pe deplin conștienți că nu poți ajunge la prosperitate dacă legea este aplicată discriminatoriu.

Este motivul pentru care peste 3 milioane de români au plecat în afara țării. Nu doar pentru lefuri mai mari, ci pentru că în țara lor legea era aplicată arbitrar sau nu se aplica deloc.

Ordonanțele au provocat nu doar tensiune, ci și foarte multă deznădejde, în special pentru cei care iubesc România din tot sufletul.

Dragi colegi ai coaliției de guvernare,

După cum știți cu toții, românii ajung la succes și la performanță când beneficiază de egalitate de tratament. Oamenii cinstiți și muncitori din această țară au, ca o garanție puternică a reușitei, egalitatea de tratament în fața legii. O lege pentru toți oferă șanse și stimulează performanța. Aceasta este realitatea României, a celor mulți. Unde legea se respectă, românii reușesc, și în țară și în străinătate.

Vă invit astăzi ca prin votul dumneavoastră să fiți alături de cetățenii cinstiți și muncitori care își doresc o țară în care toți cetățenii să fie egali în fața legii. Este chiar atât de greu? Este chiar atât de greu ca în România cetățenii să fie egali în fața legii? (Aplauze.)

Ascultați vocea oamenilor! Poate nu a noastră, pentru că politizați și duceți la lipsă de respect orice dialog politic, dar ascultați vocea oamenilor care v-au votat, pentru că nu v-au votat să-l salvați pe domnul Dragnea și să dați o lege care-l scapă de infracțiune pe domnul Dragnea. V-au votat să demiteți acest Guvern care a făcut și cu totul a făcut un rău uriaș României. (Rumoare.) Acest Guvern, în ansamblul său, a făcut un rău uriaș României.

Fiți de partea poporului! E atât de greu?

Fiți de partea poporului, nu de partea domnului Dragnea, a domnului Tăriceanu, a domnului Grindeanu sau a complicilor lor!

Pentru a reda încrederea, pentru a tempera emoția publică, pentru transparență, pentru onestitate și integritate în funcția publică, să se facă lumină și acest Guvern să demisioneze sau să fie demis!

Doamne ajută!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Invit la microfon... Nu e aici? Invit la microfon...

(Domnii parlamentari, membrii ai Partidului Național Liberal, s-au ridicat în picioare și au aprins lanternele de la telefoanele mobile. Aplauze.)

Nu știam ce vor să facă!

Îl invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul deputat Dan Nicușor Daniel. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicușor Daniel Dan:

Stimați colegi,

Acest Guvern a călcat linia roșie. (Vociferări.) Există limite care nu trebuie trecute, iar acest Guvern a trecut o astfel de limită.

Au fost ani în care, în România s-a prăduit banul public și nimeni nu a răspuns pentru asta. Cu mult efort, societatea noastră a reușit să creeze un mecanism prin care oamenii care greșesc, să răspundă.

Ceea ce a făcut Guvernul Grindeanu, la unu noaptea, a fost să șteargă, să vrea să șteargă întreg acest efort și să aducă România, din nou, în zona bunului plac. (Vociferări.) Pentru asta și-a pierdut încrederea!

Știm cu toții că nu domnul Grindeanu a inițiat această ordonanță. Știm cu toții că domnul Liviu Dragnea, care are un dosar penal, care are o condamnare penală, a pus presiune pe domnul Grindeanu.

Dar domnul Grindeanu avea toate mijloacele să se opună. Nu a făcut-o, a fost laș! (Aplauze.) A pus interesele șefului său de partid în fața intereselor țării și pentru asta și-a pierdut încrederea.

Am citit cu toții stenograma ședinței de Guvern, în care am văzut, consternați, cum ministrul justiției îl minte în față, în ședință de Guvern, pe primul-ministru. Un astfel de prim-ministru și-a pierdut încrederea.

Încrederea este, de fapt, cuvântul-cheie aici. Și încredere nu este un simplu concept abstract. De încredere depinde..., de încrederea în Guvernul României depinde și siguranța națională a României, depinde și evoluția economică viitoare a României.

Vi-l închipuiți pe domnul prim-ministru Grindeanu discutând cu doamna cancelar Merkel, de la egal la egal, ca parteneri, pe chestiuni de securitate națională, în interesul României?! Nu! Nu, pentru că și-a pierdut încrederea.

De încredere au nevoie și investitorii pe care-i așteptăm cu toții, să creeze proiecte și locuri de muncă în România. Ei au nevoie de încrederea ca un guvern să nu dea o ordonanță la unu noaptea, prin care să schimbe contextul în care ei au venit să investească în România. Încredere!

De încredere au nevoie și băncile, și fondurile care, în momentul ăsta, împrumută România la cea mai mică rată din istorie. De încredere are nevoie și Comisia Europeană, pentru a derula în continuare fonduri europene în România. Iar acest Guvern, din păcate, și-a pierdut încrederea. (Aplauze.)

Și, mai ales, de încredere cred că au nevoie tinerii care se gândesc dacă să continue în România sau să plece din această țară. Și, cu stupoare, am observat săptămâna trecută - și sunt sigur că și dumneavoastră ați constatat - că mulți oameni și-au pus întrebarea dacă să plece din România, față de șocul pe care săptămâna trecută Guvernul Grindeanu l-a produs.

Stimați colegi,

Suntem într-unul din momentele în care, această decizie pe care o vom lua, va fi judecată și de istorie, și de copiii și de nepoții noștri.

 
     

Domnul Șerban Nicolae (din sală):

După ce vă treziți!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicușor Daniel Dan:

Istoria va reține, din acești zeci de ani pe care-i trăim, pe de o parte aspirația societății către normalitate, către respectarea legii, către depolitizarea administrației publice, către o cheltuire corectă a banului public și, pe de altă parte, o presiune din partea unui grup de putere care dorește să confiște pentru el resursele publice.

 
     

Domnul Șerban Nicolae (din sală):

Și mai ales comisioanele private!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicușor Daniel Dan:

Istoria va reține punctele critice ale acestui conflict social și în punctele critice tot timpul strada a fost de partea corectă a istoriei. Și la Revoluție, și în Piața Universității, și mai recent la protestele pentru Roșia Montană sau pentru Colectiv, strada a avut dreptate. (Aplauze.)

Și în acest moment sutele de mii de oameni care au protestat și protestează au dreptate și trebuie... (Aplauze.)... trebuie să le fim recunoscători că au reușit ei să îndrepte uriașa iresponsabilitate a acestui Guvern.

Stimați colegi de la putere, alegătorii dumneavoastră v-au trimis în Parlament să dați legi pentru bunăstarea românilor, nu legi care să-i scape de la pușcărie pe oamenii care au furat din banul public.

Știu că există o puternică presiune asupra dumneavoastră pentru susținerea acestui Guvern.

Știu că adevăratul autor al acestei crize, domnul Liviu Dragnea, ar fi în stare să arunce în aer România pentru a scăpa de dosarele sale penale. (Vociferări.)

Prin decizia pe care o veți lua azi aveți de ales între a fi de partea corectă a istoriei sau a urma un om, un biet om cu două dosare penale...

Voci din sală:

Timpul!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicușor Daniel Dan:

...și decizia asta va fi judecată și de istorie, și de copiii, și de nepoții dumneavoastră!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule Nicușor Dan, nu mi-am permis să vă întrerup, chiar dacă timpul expirase, pentru că am constatat cu toții că astăzi ați știut de ce sunteți supărat. (Rumoare.)

Îl invit la microfon pe domnul Hunor Kelemen, președintele UDMR.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Orice moțiune de cenzură este un instrument constituțional prin care Parlamentul poate exercita dreptul de control asupra Executivului și, fără doar și poate, are posibilitatea să demită Guvernul, dacă este cazul.

Pentru noi, însă, în acest moment preocuparea esențială nu este soarta Guvernului Grindeanu. Dilema noastră nu este dacă acest Guvern, la nici două luni de la alegerile parlamentare, mai are majoritate sau nu.

Preocuparea noastră reală și întrebarea pe care o punem este dacă în România anului 2017 există separarea reală a puterilor în stat sau dacă această separare este doar o ficțiune. (Aplauze.)

Răspunsul meu este, răspunsul meu este cât se poate de clar și vă spun, cu profundă tristețe: în România este din ce în ce mai greu să spui că există stat de drept. Nu doar din 31 ianuarie, (Aplauze.) ci de ani de zile nu mai putem vorbi de stat de drept.

Stimați colegi,

Dacă legile votate în Parlament nu sunt aplicate și nu sunt respectate, oare putem vorbi de stat de drept, în sensul real al acestei sintagme?

Dacă există articole, de exemplu, din Legea educației, care de cinci ani de zile nu sunt puse în aplicare și această încălcare de lege nu este sancționată, oare cum arată statul nostru de drept? Dacă acordurile semnate și ratificate de România, cum ar fi Legea-cadru privind statutul minorităților naționale, Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare și alte acte normative care vizează protecția minorităților naționale nu sunt aplicate și respectate, putem spune oare că avem un stat de drept?! Este oare stat de drept acolo unde se renaționalizează proprietățile bisericilor și dreptul la proprietate este batjocorit de ani de zile?!

Cum să existe stat de drept dacă deciziile Curții Constituționale rămân doar texte scrise pe o hârtie, fără nicio valoare pentru unii?

Ce să credem, în continuare, despre unele instituții fundamentale care nu respectă decizia Curții Constituționale, prin care se stabilește că interceptările făcute de SRI nu pot fi folosite în dosare penale, dar ei, în continuare, deschid dosare penale bazate doar pe interceptări făcute de Serviciul Român de Informații? (Aplauze.)

Statul de drept, stimați colegi, a primit o lovitură uriașă, pentru că, sub umbrela siguranței naționale, în CSAT au fost luate hotărâri prin care serviciile secrete au fost cuplate cu instituțiile de urmărire penală, prin protocoale de colaborare cu condiții și mecanisme netransparente și nici astăzi nu sunt publice.

Există presupunerea rezonabilă că deciziile justiției, în unele cazuri, au fost influențate în mod substanțial și există certitudinea clară că din cauza lipsei separării puterilor în stat, din cauza lipsei transparenței instituționale, drepturile fundamentale ale omului în România au fost afectate.

Statul de drept nu există, pentru că separația puterilor în stat, astăzi, în România, de ani de zile rămâne o glumă proastă și este o ficțiune grotescă.

Astăzi trebuie să vorbim și despre un alt subiect, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. De ani buni deciziile politice majore nu mai sunt luate de cei care au fost aleși. Există puteri și instituții importante care nu acceptă niciun fel de control, în afară de așa-zisul autocontrol și autoreglementare, dar tuturor acestora le place să dicteze decizii politice majore. (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

România, din păcate, de ani buni nu este guvernată și din când în când pare că ar fi neguvernabilă. Guvern există doar în mod formal. A existat și în anii trecuți, însă a fost doar o formalitate, a fost o iluzie.

În realitate, dacă vă uitați, de exemplu, la cifrele bugetului de anul trecut, veți vedea o execuție catastrofală, fără investiții, fără dezvoltare, fără decizii majore, mai mult, și cu banii rămași în Trezorerie, de la sănătate și educație, până la cultură și infrastructură mare.

În România, de ani de zile Parlamentul nu legiferează. Formal există Parlament, se organizează alegeri, dar totul rămâne pe o formă fără fond, fără un conținut real.

Nu are cum să existe un stat de drept real, în condițiile în care puterea legislativă, în chestiuni esențiale, este ocolită în mod permanent și legiferarea se face în altă parte, prin asumare, prin ordonanțe de urgență.

În aceste condiții, ce se va întâmpla cu Guvernul condus de domnul Grindeanu nu mai are o importanță deosebită. Astăzi, după toate greșelile Guvernului, dar necunoscând ce ar dori să facă inițiatorii acestei moțiuni de cenzură dacă Guvernul ar cădea, nu se poate vota cu conștiința împăcată nici împotriva moțiunii, dar nici în favoarea ei.

Începând de astăzi, noi, cei care am fost aleși trebuie să ne hotărâm: vrem separarea reală a puterilor în stat sau ne mulțumim cu o democrație românească originală? Vrem să facem pasul decisiv sau lăsăm România să fie în continuare un stat aparent eșuat, cu guverne succesive care nu vor guverna, cu legislativ care nu legiferează, cu puteri care nu se supun niciunui control și decizii politice impuse de oameni care nu au fost aleși în nicio funcție.

Avem o alegere importată. Trebuie să facem cu toții această alegere, atât noi, cei aleși, cât și cei care ne-au ales. Cum va arăta țara noastră mâine, depinde în mare măsură de noi.

Sunt convins că dacă nu ne așezăm cu toții la masă, nu stabilim un moment "zero" și un set de valori minimale, un moratoriu prin care ne angajăm că, indiferent cine se află la guvernare, nimeni nu va folosi ordonanțele de urgență, dacă nu vom stabili niște reguli clare, dar doar în folosul fiecărui om și în apărarea libertăților fundamentale, vom pierde timp și, ce este mai rău, vom compromite viitorul generațiilor care ne urmează.

Doamnelor și domnilor,

Astăzi, deputații și senatorii UDMR se vor abține la vot.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Călin Popescu- Tăriceanu, copreședinte al ALDE. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la tribună.):

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori și deputați.

Pentru început, am să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare ale PSD să-mi îngăduie să utilizez câteva minute din timpul lor.

(Liderii își exprimă acordul.)

Vă mulțumesc.

Și am o întrebare și pentru Grupul PNL: spuneți-mi, când se schimbă președinții îl mențineți pe cel care scrie cuvântările? (Aplauze și râsete.)

Doamnelor și domnilor,

În ultimele zile, luni, în Statele Unite sute de mii de cetățeni au ieșit în stradă împotriva noului președinte Donald Trump, alții în favoarea lui.

Anul trecut, cu ocazia Brexit-ului, în Marea Britanie, știți foarte bine, au fost aproape milioane de oameni care au manifestat, nemulțumiți de decizia majorității populației. Proteste similare au avut loc și în Germania sau în Franța.

Nu se putea altfel, avem și noi protestele noastre. Da? La București, un grup de manifestanți în Piața Victoriei și alt grup de manifestanți, în față la Cotroceni.

Din sală:

O jumătate de milion!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Dar, este dreptul lor... e dreptul lor, și respect acest drept, și cred că este cel mai important drept pe care l-am câștigat, după căderea comunismului. Și o spun cu toată convingerea!

Vorbim, așadar, de o nouă realitate socială, în toată lumea și nu doar în România, dar rolul liderilor care conduc națiunile este să găsească, până la urmă, răspunsuri la așteptările cetățenilor și nu să alimenteze dezbinarea.

Diferența este că PSD și ALDE au făcut un pas înapoi, pentru a nu risca stabilitatea României.

De cealaltă parte, regret să remarc, atât PNL, cât și USR, în frunte cu Președintele Iohannis, cum ne-au arătat ieri, folosesc politic nemulțumirea unora sau a altora, sau a unei tabere, pentru a crea o criză fără precedent.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Moțiunea de față readuce în prim-plan o obsesie pe care am remarcat-o în ultima vreme la PNL, și anume, corupția.

Doamnelor și domnilor parlamentari de opoziție,

Fără îndoială că românii sunt preocupați de corupție, dar trebuie să vedeți toată corupția. Corupția instituțiilor de forță din România o vedeți sau nu? Clasa politică, din câte văd, a început să se reformeze, dar instituțiile nu.

În aceste săptămâni, vă readuc aminte, fostul șef operativ al SRI și-a dat demisia, în mijlocul unui scandal uriaș de corupție, cu vacanțe de zeci de mii de euro în insule exotice și cu contracte acordate preferențial unor firme private. Nici până astăzi nu avem răspunsuri la aceste acuzații, pentru care practic a demisionat și, după cum ați văzut, s-a așternut deja liniștea. Nu avem niciun răspuns legat de ceea ce s-a făcut în instituții, pentru ca aceste situații să nu se mai repete.

Procurorul-șef al DNA este și ea implicată în acest scandal și parte a celebrului binom SRI-DNA, aceasta în timp ce legea interzice serviciilor să se implice în anchetele penale.

România, după cum știți, primește un număr record de amenzi la CEDO. Oameni nevinovați au fost privați de libertate - și vă aduc aminte de situația bine-cunoscută a doamnei Mariana Rarinca. Pentru ceea ce s-a întâmplat cu doamna Mariana Rarinca, vă aduc aminte că cei vinovați, în speță președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost promovată de președintele partidului de facto, domnul Iohannis, la Curtea Constituțională, să combată corupția și nelegea.

Pentru că am ajuns la domnul Președinte Iohannis, nu pot să nu aduc aminte - și poate sunt foarte mulți cetățeni care, cu ocazia aceasta pot să rememoreze - dânsul refuză în continuare să restituie statului sume de sute de mii de lei, câștigați din închirierea unei case obținute ilegal, conform unei sentințe în justiție.

Alte instituții de forță ale statului - DIICOT, ANI, ANAF - sunt implicate în scandaluri uriașe de corupție - și cei care provin din PDL știu bine la ce mă refer, că au fost colegii lor. Da? E adevărat că unele au un cert parfum de răfuială politică pentru putere.

Iată principalul izvor de corupție al României de astăzi. Cei numiți să conducă vremelnic instituțiile de forță fac abuz de putere, sunt cuprinși de beția puterii și, într-un cuvânt, sunt corupți de putere. Evident că tot ei cred că mai sunt în măsură să-i controleze pe cei care sunt aleși de cetățeni.

Avem din ce în ce mai multe semnale că șefii acestor instituții își acordă privilegii și folosesc guverne și miniștri - cum a fost cazul doamnei Prună - pentru a obține mai multă putere.

Peste tot acest munte de nedreptăți și corupție tronează Președintele Iohannis. Fericit că a ajuns și el la butoane, bucuros că poate să le folosească, dar în același timp trebuie să plătească un preț, și anume, să se lase folosit de instituțiile de forță. Zâmbetul larg și mulțumit pe care l-ați văzut ieri, în Parlament, demonstrează de la sine acest lucru, pregătit să dezbine România, pentru a obține vremelnic puterea și un nou Guvern al lui.

În loc ca președintele să fie factor de coagulare și coeziune socială și politică, avem un președinte al dezbinării. (Aplauze.)

Dar, doamnelor și domnilor, să știți că ironia sorții este uneori cumplită și am să vă relatez un fapt foarte interesant. În 1947, la Sibiu, Primăria Sibiului - n-are nicio legătură cu domnul Iohannis - i-a acordat titlul de cetățean de onoare lui Andrei Vîșinski. Știți cine a fost Andrei Vîșinski? Procurorul trimis de Stalin, să stalinizeze România.

Așadar, vedeți, victima, pentru că primăria era practic reprezentanta cetățenilor, și-a celebrat călăul. La distanță de 70 de ani, este un lucru foarte interesant, Partidul Național Liberal își laudă călăul și este paralizat de frică. (Aplauze.)

Să știți că mi-ați lăsat un gust extrem de amar la modul cum ați reacționat la legile grațierii. Știți de ce? Pentru că mi-am adus aminte ce am citit în decursul timpului - și poate unii dintre dumneavoastră ați făcut același efort - și vă aduc aminte cum acționau politrucii din perioada neagră a stalinismului, care se duceau în fața închisorilor unde erau deținuții politici. Știți ce strigau? "Cei ce zac în închisori, sunt dușmani și trădători! Moarte lor!". (Aplauze.)

Asta este impresia pe care mi-ați creat-o în momentul în care am văzut reacțiile cu totul și cu totul nefirești, inumane până la urmă, la ceea ce înseamnă legile grațierii.

Vă dau exemple, însă, mai recente. Ludovic Orban a fost aruncat de proprii colegi în cușca cu lei, fără niciun fel de regret. (Aplauze.) Acum vedem că dosarul, de fapt, a fost unul politic și a fost achitat la Înalta Curte.

Gabriel Berca a fost aruncat și el, tot ca o măsea stricată, din păcate pentru el, deși dosarul lui era bazat pe un denunț calomnios forțat de un procuror.

V-au decimat pe rând, unul câte unul, și ați încurajat această acțiune cinică și incorectă. Știți că era o glumă cu cei care, tot așa, în perioada comunistă, erau condamnați în masă la spânzurătoare și unul din cei condamnați a întrebat: "Tot noi aducem și săpunul?" (Aplauze.)

Da, din păcate, unul câte unul, liderii PNL au fost scoși din jocul democratic, prin anchete politice.

Obiectivul a fost clar, stimați colegi: distrugerea unui partid istoric, distrugerea PNL-ului și, bineînțeles, netezirea drumului pentru USR, un partid fără ideologie, fără lideri, fără program, în fine, cu oameni care sunt pregătiți numai pentru singur lucru, să execute ceea ce li se ordonă. Și PNL-ul, din păcate, a pierdut alegerile cu un scor rușinos, pentru că s-a complăcut în această poziție de victimă care își susține călăul.

Ați renegat toate principiile și valorile liberale. (Aplauze.) V-ați trimis cu veselie colegii pentru a fi executați în dosare politice, iar românii v-au penalizat.

Românii vor lideri care să le facă viața mai bună, o Românie mai puternică și mai demnă, dar nu vor politicieni care se fac preș.

Prin această moțiune faceți jocurile instituțiilor de forță și jocurile USR. Este decizia, evident, a fiecăruia dintre dumneavoastră dacă veți mărșălui cu multă veselie către pieire. (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Moțiunea sunt convins că va fi respinsă. Important este ceea ce va urma pentru România.

În Statele Unite strada nu a decis președintele, ci votul popular. În Marea Britanie, la fel; sutele de mii de englezi - cred că erau mai mult de 500.000 - au ieșit în stradă nemulțumiți de Brexit, dar până la urmă tot rezultatele votului popular au contat.

Într-o democrație, votul cetățenilor este sfânt, iar mișcările de stradă nu sunt folosite politic. (Aplauze.) Mișcările de stradă nu sunt folosite politic pentru a organiza lovituri de stat mascate. Este o regulă de bază a democrației pe care domnul Președinte Iohannis trebuie să o respecte.

Guvernul a făcut un pas în spate, iar dacă Președintele continuă să forțeze o criză politică, înseamnă că nesocotește votul popular din 11 decembrie.

Eu nu vreau ca România să meargă pe acest drum al populismului ieftin, al dezbinării, al iresponsabilității și instabilității. Drumul înainte trebuie să fie unul de construcție, de responsabilitate și de dialog.

Ca președinte al Senatului, doresc să îl invit și pe președintele Camerei Deputaților să demarăm, în cel mai scurt timp, discuții cu partidele politice, cu asociațiile profesionale ale magistraților și procurorilor, cu instituții din zona justiției, cu mediul academic, cu mass-media și cu societatea civilă.

Rezultatul acestor întâlniri, acestor discuții va genera cu siguranță soluția la care sperăm cu toții, o soluție prin care putem demonstra că România vorbește și nu urăște, o Românie a dialogului.

(Aplauze.)

Vreau să găsim o soluție care să demonstreze că instituțiile de forță acceptă asumarea de responsabilități, dar și regulile unei țări democratice. Acesta este drumul spre un stat democratic, prosper și suveran, și sper că vom găsi în rândurile opoziției parteneri de dialog.

Cam asta ar fi fost ce voiam să vă spun important, numai că m-a iritat puțin luarea de cuvânt a domnului... fost ministru de justiție, căruia nu-i mai pronunț numele, ca să nu aibă motiv să vină să dea o replică. Și vă voi povesti o istorie interesantă; nu neapărat partea personală contează, ci ceea ce este mai important astăzi, ce discutăm noi.

La finele lui 2008, după cum știți, Partidul Național Liberal a trebuit să treacă în opoziție și hotărârea care a fost luată atunci, bineînțeles, a fost ca nici unul dintre membrii executivului care tocmai își încheia mandatul să nu mai participe la viitorul guvern. Am avut o surpriză, a venit cineva care era în funcție la momentul respectiv și care mi-a spus că vrea o derogare. OK. (Aplauze.) Stați, că vă spun acum și veți înțelege imediat! Și mi-a spus: "Sunt ambalat într-un proiect foarte mare. Am pornit la drum să refacem Codurile - civile, penale, Codurile de procedură - și vreau să îmi leg numele de acest proiect important." Da, dar partidul a hotărât că nu mai mergem în continuare, că trecem în opoziție. Ei, nu ne-am înțeles, și fostul ministru a devenit ministru al justiției și în cabinetul următor, și sigur că acum asta ține, dacă vreți, numai de un aspect minor, și anume că la noi oamenii nu sunt atașați de valori și de principii, ci de cu totul și cu totul altceva.

Chestiunea, însă, este, până la urmă, ce a ieșit din acest efort: a ieșit o lucrare monumentală, au ieșit niște Coduri cu care România să se poată lăuda, care să apere drepturile și libertățile cetățenilor, așa cum m-aș fi așteptat de la o persoană care, la un moment dat, în tinerețe, sprijinea valorile de esență liberală? Nu! Au ieșit niște Coduri catastrofale, care transformă România dintr-o țară democratică într-o republică a procurorilor, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt călcate în picioare, în care Curtea Constituțională vine să decidă că zeci și zeci de articole sunt neconstituționale, și ne trezim în fața unei adevărate catastrofe juridice patronate, însă, după cum știți, de unul din membrii de vază ai PNL-ului, din păcate. (Aplauze.)

Asta este situația, și sigur că acest lucru va trebui corectat, pentru că deciziile Curții sunt obligatorii pentru toată lumea. Nu ne putem juca cu astfel de chestiuni, dar numai așa, pentru a destinde atmosfera, v-am povestit o istorioară, să vedeți cum au evoluat lucrurile și unele personaje.

Vă mulțumesc.(Aplauze.)(Revine la prezidiu.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PMP, pe domnul senator Traian Băsescu.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Pentru cei care eventual nu mă cunosc, sunt un om care a fost ministru în cinci guverne, a câștigat de două ori Primăria capitalei și v-a fost vreo zece ani președinte. Al tuturor!

Din acest motiv, vă mărturisesc că am urmărit cu multă atenție dezbaterea de astăzi. În mod categoric voi face notă discordantă cu toți vorbitorii. De ce? Pentru că, de la înălțimea experienței pe care am acumulat-o, nu-mi pot permite demagogia. Așa că voi vorbi pe documente, cu scuzele de rigoare că voi cita foarte mult.

Dacă domnul președinte va avea generozitatea să îmi lase ceva mai mult timp decât cele patru minute...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte, uitați-vă acolo. PSD-ul mai are 17,59.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc. Deci mi le acordă toate, da? (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu chiar toate.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Am înțeles. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi începe... pentru că cel mai sensibil lucru al Ordonanței nr. 13 este cel legat de abuzul în serviciu, toți am făcut un cal de bătaie din acest subiect. V-aș aduce aminte că eu însumi am avut dezbateri lungi, circa un an, la televiziuni și polemici cu presa pe tema definiției abuzului în serviciu din Codul penal, adică art. 297. Și, pentru ca eu să vă pot transmite corect mesajul, vreau să vă citesc alin. (1) al acestui articol, și el spune așa: "Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act...", și vă rog să rețineți acest cuvânt - "act", "...sau îl îndeplinește în mod defectuos...", și vă rog să rețineți și acest cuvânt - "defectuos", "...și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani și interzicerea exercitării unor drepturi."

Avem obligația, însă, după ce, ca oameni politici sau eu, ca om politic, am contestat multă vreme această definiție, să privim în decizia Curții Constituționale, care spune următorul lucru în dispoziție, în hotărâre: "Codul penal din 1969 și art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale, în măsura în care, prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora, se înțelege "îndeplinește cu încălcarea legii". Deci un procuror trebuie să îi spună celui pe care îl acuză: "Omule, ai încălcat articolul x alineatul z", și nu să îi spună că a îndeplinit defectuos atribuțiunile de serviciu. Asta ne spune Curtea Constituțională.

Aș rămâne tot la decizia Curții Constituționale care, înainte de a da hotărârea, are și un dispozitiv. În dispozitiv, pentru cei care l-au citit - dar, sincer, mă îndoiesc că prea mulți dintre cei care au luat cuvântul au citit dispozitivul hotărârii Curții - avem trei elemente fundamentale de care trebuie ținut cont.

Unul este precizarea că încălcarea trebuie să fie încălcarea unei dispoziții exprese din lege, și nu o chestiune de îndeplinire defectuoasă. Al doilea lucru este legat de existența vătămării grave a intereselor unei persoane fizice sau a unei persoane juridice.

Auzeam în dezbatere că, dacă ai furat cinci lei, trebuie să mergi șapte ani la pușcărie. Nu! Codul penal și rostul legii nu este să te duci în primul rând la pușcărie, ci recuperarea pagubei.

De ce nu te duci în contencios administrativ, că ai fost vătămat prin decizia unui funcționar public, să recuperezi cei cinci lei? De ce trebuie să mergem pe ideea că un om trebuie băgat în pușcărie pentru că a făcut o eroare? (Aplauze.)

Și, în sfârșit, al treilea lucru important, Curtea Constituțională, în dispozitiv, stabilește ce înseamnă "act" din definiția pe care a dat-o Codul penal la art. 297, iar "act" înseamnă un act primar, adică o lege, o ordonanță de urgență sau o ordonanță. Nu îmi este foarte clar dacă aici se încadrează și hotărârile judecătorești definitive. Foarte probabil, da.

De ce fac această pledoarie pentru corectitudine? Pentru că, dacă funcționarul public a avut un folos necuvenit, îl bagi foarte bine la pușcărie pentru luare de mită; nu este nevoie să faci din actul administrativ o cauză de Cod penal, dacă omul nu a avut nici el, nici persoane interesate, nici familia lui, un bun material. Sigur, s-a inventat o poveste, că ar avea câștig în voturi. Dar, oameni buni, totul are o limită! (Aplauze.) Pentru că fără bunul material nu rezolvi nimic!

Se poate discuta mult despre decizia Curții Constituționale.

Voi merge puțin mai departe. Avem o lege în vigoare, Legea nr. 365/2004. Știți ce este această lege? Ați citit-o vreunul dintre dumneavoastră?

Domnule prezident Dragnea, poate dumneavoastră!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Eu am citit-o.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Da? Ce scrie la art. 19?

 
     

(Râsete.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă las pe dumneavoastră să spuneți, pentru că v-am dat timp.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Mulțumesc.

Dragii mei, această lege este Legea de ratificare a Convenției Națiunilor Unite Împotriva Corupției, adoptată la New York, 31 octombrie 2003.

Legea a fost votată de dumneavoastră în 2004, iar la art. 19 se spune următorul lucru: "Abuzul de funcții. Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsuri legislative conform specificului, dar infracțiunea de abuz în serviciu trebuie să îndeplinească trei condiții: intenție, folos necuvenit și încălcarea legii." Arătați-mi unde, în art. 297, cele trei condiții ale unei convenții pe care România a ratificat-o de 13 ani sunt îndeplinite. Cu ce sunt îndeplinite? Cu expresia "act"..., și putem lua fișa postului dintr-o instituție? Cu ce sunt îndeplinite atunci când vorbim de formularea "îndeplinire defectuoasă"?

Aș merge puțin mai departe. Sigur, este mult de citit. Să știți că este greu să faci politică. Trebuie să citești mult. (Rumoare.)

Voi veni la Comisia de la Veneția, care, în cazul unui proces Lüvik-Estonia, stabilește dimensiunile și contextul abuzului în serviciu. Sigur, Estonia nu este departe de noi. Estonia a utilizat și ea în această definiție tot definiția din timpul Uniunii Sovietice, pe care am utilizat-o și noi.

Și Comisia de la Veneția - probabil știți că unele din cele mai sclipitoare minți juridice din Europa sunt sau fac parte din aceste comisii - Comisia de la Veneția spune așa, când este vorba de abuzul de serviciu: "Comisia susține că asemenea prevederi penale generale sunt foarte problematice, atât cu privire la cerințele calitative, cât și la alte cerințe fundamentale, conform principiului suveranității legislative, precum previzibilitatea și acuratețea juridică." Și încheie acest paragraf Comisia de la Veneția, spunând: "Pe această bază, Comisia de la Veneția consideră prevederile penale naționale cu privire la abuzul în serviciu să fie invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu: infracțiuni grave împotriva proceselor democratice naționale, încălcarea drepturilor fundamentale...", iar noi am creat o lege prin care se încalcă drepturile fundamentale, "...subminarea imparțialității administrației publice..." și așa mai departe.

Am vrut doar să subliniez că, dincolo de decizia Curții Constituționale, trebuie să ne aflăm într-o zonă a definițiilor democratice.

V-aș da un element care pe mine mă preocupă, și ați văzut frecvente luări de poziție începând din 2015. Aflam din declarațiile doamnei procuror șef al DNA - nu-i rostesc numele, să nu ceară drept la replică - deci aflam din declarațiile dânsei, că DNA-ul are în lucru 2.700 de dosare de abuz în serviciu, în afară de ceea ce este deja în instanță, de cei care sunt condamnați și așa mai departe.

Știți ce înseamnă asta? Însumați abuzul de putere și abuzul în serviciu din toate statele Uniunii Europene, și nu știu dacă veți găsi o sută de astfel de dosare în instanțe. (Aplauze.)

Iar îngrijorarea mea este că definiția art. 297 din Codul penal poate deveni un mijloc, un instrument de punere sub control a oamenilor politici. Când știi că ai un dosar pe abuz în serviciu, lași ciocul mic, domnule Dragnea!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

La mine nu este cazul, domnule președinte.

De aceea se întâmplă ce se întâmplă.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Da.

Deci, atenție! Trebuie să fim atenți legat de libertatea noastră de a face politică și să nu creăm instrumente care să permită abuzul!

Eu cred că am acoperit o parte din motivul moțiunii și am dat o explicație care mi-aș dori tare mult să fi ajuns la români.

Nu am vrut ca luarea mea de poziție, având în vedere experiența politică pe care am acumulat-o, să fie folosită ca instrument de manipulare în continuare.

Dar, în ceea ce privește moțiunea, și eu și Partidul Mișcarea Populară vom vota împotriva Guvernului și susținem prin vot moțiunea, din următoarele motive: incapacitatea domnului prim-ministru și a Guvernului de a pregăti populația și de a explica de ce este necesară modificarea articolului 297 din Codul penal.

Al doilea motiv pentru care vom vota împotriva Guvernului Grindeanu. Domnule Grindeanu, trebuie să vă hotărâți ce fel de Executiv suntem? Suntem un Executiv în care știm că am vorbit cu primul-ministru și deciziile reflectă voința lui sau sunteți un Executiv care are la partid un ayatollah care spune ce este bine și ce este rău? (Aplauze.)

Și, în sfârșit, fac o propunere legată de acțiunea politică: Oameni buni, avem o ordonanță de urgență a doamnei Prună și o ordonanță de urgență a domnului Iordache. Vă propun, noi, ca Parlament, să ne respectăm autoritatea asupra Executivului. Vă propun să le respingem pe amândouă și Parlamentul să-și asume modificarea și punerea în aplicare a tuturor deciziilor Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea articolelor din Cod.

Încă un element, avem Decizia nr. 343 a Uniunii Europene, prin care trebuie să aducem cel puțin zece modificări la articolele din Codul penal și Codul de procedură penală.

Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc pentru răbdare.

Domnule ayatollah, vă mulțumesc pentru timp și vă doresc o zi bună! (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte, numai în România se poate întâmpla să te înjure unul pe timpul tău. (Râsete.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Da. Și numai în România un ayatollah poate să fie ortodox! (Râsete. Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte, eu i-am spus lui Dragnea să nu vă dea timpi din timpul lor, pentru că veți ajunge să îi luați la întrebări pe banii lor.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului minorităților naționale.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al minorităților naționale va avea astăzi un vot neunitar, adică o parte va vota în favoarea moțiunii, o parte împotriva ei. Acesta este anunțul legat de moțiune.

Eu aș dori, însă, să vă vorbesc despre grabă și despre unitate.

În toate zilele acestea m-am gândit ce aș fi făcut dacă aș fi trăit în secolul al VIII-lea, la sfârșitul lui, adică în perioada Revoluției franceze și a Revoluției americane. L-aș fi urmat pe Danton? L-aș fi urmat pe Marat? L-aș fi urmat pe Robespierre? Sau i-aș fi urmat pe Madison, Hamilton și Jay? (Vociferări.)

Voci din sală:

Desene animate!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu. Aceștia trei sunt părinți fondatori ai Statelor Unite; nu sunt desene animate, domnule. Mai citiți!

Am stat însă și am constatat cu foarte multă bucurie că, indiferent de pozițiile ireconciliabile pe care le-am avut în zilele acestea, noi, colegii din grupul parlamentar - acesta mic și considerat nesemnificativ de majoritatea dintre dumneavoastră - am descoperit că există un lucru care ne unește, și despre acesta vreau să vă vorbesc.

De 15 ani încoace încercăm să eliminăm din Constituția României, la fiecare revizuire, ordonanțele de urgență.

Dacă o să observați, foarte multe legi - și asumarea răspunderii - foarte multe legi, și din păcate legi foarte importante, au fost date prin ordonanțe de urgență sau, mult mai rău, prin asumarea răspunderii, adică fără nicio șansă ca în Parlament să aibă loc măcar o discuție superficială. Pentru că asumarea răspunderii înseamnă nicio discuție.

Lucrurile acestea au făcut ca în legislația României să găsim enorm de multe lucruri tratate prost, superficial și contradictoriu.

Au existat trei etape: cea de după Revoluție, când trebuia să trecem de la legislația unui stat comunist la cea a unei democrații de piață, în care s-au făcut legi pe bandă rulantă; după aceea, a urmat perioada cu aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, și iarăși s-au făcut legi pe bandă rulantă. Este cazul să ne oprim. Aici nu este important - am auzit președinți de Parlament spunând, lăudându-se cu cât de multe legi au trecut într-o sesiune. Acesta nu e un lucru de laudă. Aceasta este o dovadă de grabă și de superficialitate.

Cred că a venit momentul să ne oprim. (Aplauze.) Avem suficiente legi, nu trebuie să lucrăm la șaibă, trebuie să gândim ce scriem acolo, să ne contrazicem între noi până când găsim un lucru folositor, pentru că legile pe care le dăm trebuie să fie..., înainte de a fi multe, înainte de a fi mari, trebuie să fie folositoare oamenilor din țara aceasta.

Și cred că lucrul acesta a unit, iată, colegi din grup, care pe problema aceasta, punctuală, a moțiunii, sunt pe poziții ireconciliabile.

Și cred că lucrul acesta ar putea să ne unească pe toți, pentru că toți suntem, punctual, pe diferite chestiuni, pe poziții ireconciliabile și e bine să fie așa. Unanimitățile mă sperie.

Cred că de-acum înainte Parlamentul trebuie să-și recapete rolul de legiferare. Prea mult timp legile au fost date prin asumarea răspunderii. Prea mult timp legile au fost făcute utilizând un instrument... și vedeți, foarte interesant, de câte ori ceream eliminarea ordonanțelor, opoziția din momentul acela era cu noi, și imediat după ce ajungeau la putere, abuzau de ordonanțe.

Așa că trebuie să le eliminăm, trebuie să înțelegem - ați fost cu toții, cu o singură excepție, și la putere și în opoziție -, cred că trebuie să înțelegem că este bine să eliminăm instrumentele de făcut lucrurile repede, de făcut lucrurile fără a cumpăni suficient, de renunțat la norma la șaibă, atunci când vorbim de legiferare.

Lucrul acesta cred că ar trebui să ne unească, având păreri contradictorii despre chestiunile punctuale pe care le discutăm. Și asta trebuie, după părerea mea, să fie învățătura pe care ne-au dat-o zilele acestea, cu tabere în stradă, cu tabere în Parlament, cu tabere în casele oamenilor, cu tabere peste tot. Poate că acesta a fost sensul acestor tabere, că dincolo de poziții ireconciliabile contează foarte mult să existe unitate în seriozitate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Mai este timp alocat Partidului Național Liberal. Am înțeles că urmează domnul senator Mario-Ovidiu Oprea?

Vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Distinși invitați,

A trecut o lună de când cu mâna pe Biblie sau pe lângă ea, dumneavoastră, noii miniștri, ați jurat să vă dăruiți puterea și priceperea. O lună de când v-ați angajat în apărarea democrației și respectarea legii.

Răsplata încrederii oferită prin vot a fost înlocuirea bunei guvernări cu bunul plac. Apogeul politic al majorității PSD-ALDE nu trebuia să se concretizeze prin mutilarea Codului penal, prin prescrierea abuzurilor și actelor de corupție care atârnă greu funcțiilor unora.

Comunicarea, domnilor președinți ai Parlamentului - nu vă pronunț numele, ca să nu vă dau drept la replică -, comunicarea a fost defectuoasă dintotdeauna. Scuza nu este o surpriză.

Singurul mesaj pe care l-ați transmis concret a fost că Guvernul, în tură de noapte, scapă de vină pe oricine se poate.

Corupția, domnilor președinți ai Parlamentului, corupția, un bullshit, nu-i așa?

Guvernul României s-a transformat în guvernul salvării sociale și nedrept ați făcut din Palatul Victoria sediul corupției instituționalizate, o fortăreață unde ați putut parafa fără remușcări un demers periculos, legalizarea corupției și inițial furtul cu măsură, în paranteză - 200.000 de lei.

Victoria din decembrie 2016 nu vă dă dreptul să sărbătoriți mandatele prin favoarea cârdășiei cu marii cercetați penal. Nu v-a împuternicit pentru a șterge urmele unor fapte în formă continuată.

Voturile primite nu v-au dat liber la lovituri de grație prin grațiere.

Demisia era unica dumneavoastră soluție, tot în regim de urgență, pentru că electoratul a sperat un cabinet competent, nu un guvern accident.

Țara, strânsă pe "maidanul libertății", așa cum disprețuitor l-ați botezat, a stat cu mâinile la vedere și v-a cerut corectitudine, igienă politică și puțină conștiință, domnilor. Și sper că nu v-a pretins ceva ce nu se putea da.

Sunteți o majoritate care în timpul manifestațiilor s-a autoizolat la 3 milioane de voturi, uitând că de fapt reprezentați 20 de milioane și că această legitimare prin numere este greșită.

Cei care v-au transmis că rezistă vă reamintesc că populismul este medicamentul greșit și că nu pot fi cumpărați cu o singură demisie sau două și nici cu cifre favorabile fictive.

Acele sute de mii de "răgălii", domnule Grindeanu, domnule prim-ministru, cu alergie la hoție, v-au somat pașnic să vă îndreptați și v-ar fi acordat a doua șansă, dacă ați fi știut măcar o clipă să o cereți.

Recunoașterea greșelii nu este o crimă, asumarea furtului, ca disciplină de studiu, este. Doar regimul comunist a ales să trateze protestele drept cazuri izolate de huliganism.

Domnule ministru Iordache,

Puteați să stați mult în fruntea unei instituții de stat, aptă să-i captureze pe cei ce-i rup brațul legii, însă voluntar ați ales să stați la rădăcina corupției, acordând scutiri preferențiale.

Indiferent ce se va întâmpla cu această moțiune, simbolic, considerați că ea a fost semnată și votată de 600.000 de oameni, 7 zile la rând. (Aplauze.)

În speranța că nu le veți răspunde cu altă întrebare, azi aveți șansa istorică să vă refaceți imaginea, demisionând.

Domnule fost președinte,

Nu vă pronunț numele ca să nu vă dau drept la replică. Noi credem că votați moțiunea nu pentru că ați vrut să modificați codurile, ci pentru că nu ați reușit să modificați codurile.

PNL este în afara acestei mari familii urmărită de o țară întreagă, între vechi și actuali politicieni, uniți întru interese.

Oamenii așteaptă alt comportament.

Vă mulțumim. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu prea mai aveți timp.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Dan Barna.

(Doamna deputat Raluca Turcan poartă discuții la prezidiu.)

A făcut un gest Partidul Național Liberal, pentru că domnul Cătălin Predoiu avea dreptul la două minute, drept la replică, care a fost contorizat din intervalul de timp alocat pentru dezbateri, eu zic că cel mai important este ca toată lumea să poată să vorbească.

Vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În anii ’90, când Grupul Divertis era încă hazliu, umorul nostru era mai inocent și cu toții eram mai creduli, creaseră un scheci destul de hazliu, cu sătenii intrând într-un CAP, pentru a împărți averea poporului. Și, mă rog, replica Divertis, una dintre cele care au făcut carieră, a fost următoarea. Spunea președintele CAP-ului: "Eu le-am zis, măi, oameni buni, că sunt vreo 2-3, câțiva, printre ei și buni".

Acelora buni dintre dumneavoastră, din acest Parlament, ne adresăm cu mesajul următor. Aceia care înțelegeți că pierderea credibilității înseamnă pierderea cinstei obrazului, acea cinste a obrazului despre care ne spuneau bunicii noștri.

Actualul Guvern și-a pierdut tocmai cinstea obrazului, a pierdut calitatea de partener, și intern și extern, în egală măsură, ceea ce... în egală măsură. Dumneavoastră, aceia, bunii dintre dumneavoastră, care știți că politică nu înseamnă să refuzi să asculți discursul președintelui, bumbăcind în treacăt un coleg pe hol, aceia dintre dumneavoastră care înțelegeți - și acesta e mesajul cel mai important - că în România acestui an nu se mai poate să avem dictonul "Hoțul prins este negustor cinstit", nu se poate să continuăm așa.

De aceea, este nevoie și de aceea vă solicităm să votați această moțiune, pentru că este o ocazie decentă și corectă ca dumneavoastră, partid majoritar, care ați câștigat alegerile, să arătați întregii țări că vă asumați eroarea unui guvern neinspirat și corectați acest lucru prin votarea acestei moțiuni.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Cu toată dărnicia de care a dat dovadă, PSD-ul tot mai are 4 minute și jumătate. Și îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae, cu rugămintea să-mi permiteți, domnule senator, 10 secunde. Vreau să informez plenul Parlamentului că prim-ministrul mi-a solicitat, ne-a solicitat să fim de acord ca doamna ministru de interne, Carmen Daniela Dan, să meargă la Comandamentul de iarnă și am fost de acord.

Vă mulțumesc.

Și vă rog, aveți microfonul.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Încep cu o veste bună pentru noi toți. Curtea Constituțională, sesizată de Președintele României, domnul Iohannis Klaus Werner, și de către Consiliul Superior al Magistraturii, a respins sesizările privind generarea unui conflict juridic de natură constituțională de către Guvernul României. (Aplauze.)

Este adevărat, este adevărat că domnul Iohannis se plângea de faptul că Parlamentul ar fi fost victima acestui conflict juridic generat de Guvern, dar, chiar și în aceste condiții, Curtea Constituțională s-a pronunțat.

Nu m-aș feri să folosesc numele unui antevorbitor care mi-a făcut impresia că se oferă pentru funcția de ministru al justiției, dar vă asigur, domnule... (Domnul senator Traian Băsescu vociferează.) ... dar vă asigur... nu, poate secretar de stat... dar vă asigur, domnule fost președinte Traian Băsescu, că aici, în sală, sunt mulți cei care au ajuns la aceleași concluzii ca și dumneavoastră fără să fi trecut de cinci ori prin Guvern, fără să fi fost de două ori primar general al Capitalei și fără să fi fost timp de zece ani președintele României. (Aplauze.) Ne mișcăm puțin mai repede.

Stimați colegi,

Moțiunea de cenzură este într-adevăr un act de control al Parlamentului asupra Guvernului. Și este un act eminamente politic.

De aceea, planul pus la cale - de a discuta despre dărâmarea Guvernului - început de președintele României - și am să revin la chestiunea cu ayatollahul, pentru că și noi am avut același sentiment pe vremea Guvernului Boc (Aplauze.)... început de președintele României, atunci când a solicitat o întrevedere cu președintele ALDE, cu copreședintele ALDE, cerându-i să nu se alieze cu PSD-ul, atunci când a cerut unor lideri ai organizațiilor minorităților reprezentate în Parlament să nu se alăture Guvernului PSD-ALDE; atunci când a venit în Parlament și a rostit câteva replici de umor îndoielnic și fără talent, considerând că acesta este rolul președintelui României.

De aceea nu ați putut da înapoi, deși era în mod evident că și sesizarea la Curtea Constituțională și moțiunea de cenzură nu au niciun temei serios.

Am vorbit de aceste două coduri și mă surprinde faptul că un fost ministru al justiției spune că doar o mică parte a fost declarată neconstituțională. Dar ați fi vrut să fiți în acea mică parte? Să fi fost victima acelei mici părți? (Aplauze.)

Vreau să vă mai dau o informație, stimați colegi.

De anul trecut, de când Curtea Constituțională a spus că dispozițiile art. 297 alin. (1), foarte bine recitat de un antevorbitor, sunt neconstituționale, instanțele de judecată nu s-au mai pronunțat pe acest temei de drept. Suntem într-o situație de blocaj. Înalta Curte a cerut Ministerului Public să redefinească toate faptele descrise în rechizitorii, din perspectiva acestei decizii, tocmai pentru că nu s-a făcut o legiferare în sensul deciziei.

Aceasta este cauza urgenței, aceasta este situația excepțională pe care Prună și Cioloș au evitat-o la vremea respectivă. Acesta este motivul pentru care s-a găsit o asemenea soluție. Dacă soluția e bună sau rea, dacă este în acord cu decizia Curții Constituționale, era rolul Parlamentului. Nicidecum... aș vrea să nu admiteți să fim conduși de CSM, de Înalta Curte, de orice altă autoritate. Atunci când ați depus jurământul, în Constituția pe care ați pus mâna scrie că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, că pe timpul mandatului deputații și senatorii sunt în serviciul poporului, mandatul imperativ fiind nul.

Stimați colegi,

Și dacă veți ajunge vreodată, și cei care sunt treji și cei care dorm, la putere, am să apăr același punct de vedere. Am să apăr Parlamentul, chiar și din afara Parlamentului, pentru că pentru asta am ieșit în stradă în 1989, când nu știam cum arată un parlament democratic ales.

Or, aș vrea să nu acceptăm asemenea imixtiuni. Am spus astăzi în fața plenului Curții Constituționale că s-a generat un conflict juridic de natură constituțională, din păcate. El a fost generat de președintele României. A fost generat atunci când a ieșit în stradă ca să dea semnal de încurajare pentru manifestații, a făcut-o atunci când s-a dus la Consiliul Superior al Magistraturii și a cerut și a obținut sesizarea Curții Constituționale, a făcut-o atunci când a cerut imperativ Avocatului Poporului să facă o asemenea excepție, tot în fața Curții Constituționale.

Este un comportament inacceptabil și recunosc, domnule fost președinte, că nu mi-am închipuit că se poate și mai rău ca pe vremea dumneavoastră. (Aplauze.)

Aș fi vrut ca fostul președinte al României să ajungă la concluzia că aceste prevederi sunt sursă de abuz, sunt sursă de acțiuni antidemocratice, atunci când era președinte și putea să intervină să nu avem protocoale secrete, să nu avem echipe mixte, să nu avem o adresă de la CSAT în care se spune că aceste echipe aveau ca scop împiedicarea accesului în funcții publice a unor persoane corupte, pentru că asta o stabilesc judecătorii, domnule fost președinte, nu echipele mixte. (Aplauze.) Aceasta nu este democrație, acesta nu este regim constituțional.

În legătură însă cu moțiunea de cenzură... am fi tratat-o cu altă seriozitate dacă era consistentă. Apropo, am rugămintea să-i spuneți celui care a declanșat moțiunea de cenzură că n-are cum să fie Ordonanța nr. 13 primul act al Guvernului. Nici măcar în fizică. Că așa a spus ieri.

Și atunci, dacă nu aveți nimic de comentat în legătură cu măsurile economice și sociale luate de Guvern, în legătură cu cele care au produs deja efecte în societatea românească - în privința salarizării, în privința sistemului fiscal, în privința sistemului de impozitare - atunci această moțiune este una pur politicianistă, este exact cum a spus cineva mai devreme, "ca să salvăm imaginea" - lucru care pe noi nu ne preocupă, poate pe dumneavoastră, da - și ea trebuie să fie nevotată.

Și aș mai avea o rugăminte. Am văzut că ați imitat un gest folosit și de cei din Piață, care la rândul lor imitau o acțiune din Ucraina, probabil că modelul e foarte plăcut și dorit și la noi de unii.

Aș fi vrut însă să mă asigur că toți cei care au făcut acest gest și-au folosit telefonul și abonamentul provenite din fonduri proprii, nu pe banii Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Îți face semn cu mâna cineva, domnule președinte.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu pot să refuz un ayatollah, vă rog, două minute.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte... domnule președinte,

Aici se ridică mâna, nu-i ca pe vapor.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Domnilor președinți,

Nu știu cum era pe vapor, dar să știți că acolo n-am întâlnit escroci. (Aplauze.)

Acolo categoria aceasta de oameni, dacă apucau să se urce pe vapor, sigur nu știu dacă erau și la întoarcere, pe când Parlamentul văd că ține orice, pe tot mandatul.

Aș vrea un drept la replică, pentru că se extinde o poveste preluată, domnule senator Nicolae, chiar de la televiziunile care nu vă plac - povestea cu hotărârile CSAT.

Vreau să vă lămuresc asupra unui lucru. Nu există niciun protocol între DNA, parchete și SRI, aprobat sau sugerat a se face de către CSAT. Deci nu știu de unde ați preluat această minciună. (Vociferări.)

Domnule, poate că... poate că după ce am plecat s-au extins lucrurile, treaba voastră ce vorbiți, dar nu le puneți în seama mea.

Doi. În CSAT, dragii mei, a fost domnul președinte Tăriceanu, 4 ani de zile, vicepreședinte al CSAT-ului și îl puteați întreba; a fost colegul dumneavoastră, Victor-Viorel Ponta, 3 ani și îl puteați întreba, să vă dumiriți că niciodată CSAT-ul nu a aprobat protocoale între SRI și DNA.

Dacă s-au făcut... dacă s-au făcut, și eu aș fi curios să văd un asemenea protocol, pentru că este un lucru grav dacă acest lucru s-a întâmplat. Dacă însă confundați, pentru că toți vorbiți de 2005, dacă confundați acest lucru cu o decizie a CSAT-ului din 2010, când în timpul crizei era o evaziune incredibilă, când s-a decis ca Ministerul de Finanțe, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, structurile de informații să nu mai trimită la mine că sesizează evaziune fiscală - pentru că eu nu puteam să pun mâna pe telefon, să-i spun procurorului, domnule procuror, ia vezi că mai am o sesizare de evaziune fiscală - și s-a stabilit, întâlniți-vă după un regulament pe care să vi-l scrieți și să respecte legea, și schimbați informațiile, ați văzut foarte bine, și nu să faceți dosare penale împreună, atenție!

Și ați văzut foarte bine cum fac serviciile de informații când e câte o boroboață, de genul Hexi Pharma. Au dat ei comunicat că au făcut peste 300 de informări către Guvern și Președinție? Da! Ce trebuia să facă președintele sau ministrul? Să contacteze un procuror? De ce, dacă a avut informația, n-a transferat-o la Interne sau direct la DNA, ca informație?

Deci nu vă mai lăsați păcăliți de propagandă, că CSAT-ul nu a încălcat legea.

Și vreau să mai știți ceva. Deși decizia cu acele comisii care să schimbe informațiile, să nu mai înfunde numai cabinetele miniștrilor - care nu puteau vorbi cu procurorul, să semnaleze lucrurile, că era altă dandana -, vreau să știți că asta s-a decis în 2010, iar din 2012 a fost transferată ca activitate Guvernului Ponta, da?

Deci vă doresc mult succes! (Aplauze. Vociferări.)

Păi, vedeți, că-i la Guvern, oameni buni. Dacă CSAT-ul nu vrea să facă hotărârile publice, vă asigur că toate hotărârile CSAT s-au aflat în mapa premierului și, ca atare, sunt depozitate la Guvern. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Este o zi a replicilor.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu a solicitat drept la replică.

Vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la tribună):

Domnule președinte...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Două minute așteptați, să auziți replica, vă rog frumos.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt convins că aritmetica e imbatabilă: 4 ani de mandat ai mei, 3 ai lui Ponta, 7. Dumneavoastră câți ați avut, 10 parcă? 3 ai lui Boc, Ok, dar Boc nu se pune. Boc nu se pune. (Aplauze.)

Dar nu aceasta e problema.

Domnule președinte,

Dumneavoastră spuneți următorul lucru: domnule, în CSAT nu s-a aprobat niciun protocol de colaborare, dați-mi voie, între SRI și DNA, OK. Ați fost dumneavoastră martor că eram vicepreședinte, foarte bine.

Dar dumneavoastră ați spus în nenumărate rânduri următorul lucru, pe care nu-l puteți contesta: "Sunt cel mai bine informat om din țară, toate informațiile ajung la mine".

Și atunci... și atunci vă întreb un lucru... vă întreb un lucru: cum de această informație nu a ajuns la dumneavoastră? Ori erați cel mai bine informat, ori v-au tras pe sfoară, trebuie să existe o explicație. (Revine la prezidiu.)

(Domnul senator Traian Băsescu dorește dreptul la replică.)

Da, bine, așteptăm cu interes.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Stați, domnule... domnule președinte... (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Domnilor...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnul Traian Băsescu...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

... am ajuns la concluzia...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnul senator Traian Băsescu...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

A, pardon...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

... așteptați să vă dau microfonul.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Am ajuns la concluzia că pot să-mi mențin afirmația. Am fost cel mai bine informat om politic, dar n-am știut decât 10%. (Aplauze. Rumoare.)

În condițiile acestea, vă dați seama cât știu cei doi președinți de Camere? Dacă președintele știe 10%...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte,

Fiecare cu gașca lui. Dumneavoastră cu Serviciile, noi cu cetățenii. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Așa este. Am văzut cât sunteți cu cetățenii, numai zilele acestea, prin Piața Victoriei.

Și vă mai pot spune ceva: se vede cât sunteți cu cetățenii, că toți v-ați pitit de frică că vi s-au făcut publice numerele de telefon. De ce fugiți de cetățeni? Vorbiți cu ei la telefon.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Să știți că pe mine mă sună și noaptea, nicio problemă, n-aveți grijă.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Traian Băsescu:

Da, numai că... spuneți cinstit, câți vă înjură zilele acestea?

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Să știți că e greu să depășească numărul celor care vă înjură pe dumneavoastră. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnilor președinți, Traian Băsescu și Călin Popescu-Tăriceanu, după ședință vă invit la mine în birou, să continuați discuția.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

La un whisky!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Nu...

Stimați colegi,

După încheierea dezbaterilor....

Domnul prim-ministru Sorin Grindeanu mi-a comunicat că nu mai vrea să mai adauge nimic.

În aceste condiții, consider încheiate dezbaterile. Urmează să ne exprimăm votul asupra moțiunii de cenzură.

Vă reamintesc că, potrivit art. 113 din Constituție, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, votul este secret și se exprimă, potrivit art. 88 și art. 95 din Regulamentul activităților comune.

De asemenea, reamintesc prevederile art. 48 din Regulament, potrivit cărora, fiecare parlamentar primește o bilă albă și una neagră. Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru moțiunea de cenzură. Bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra moțiunii.

Îi invit pe cei doi chestori ai Camerei Deputaților, respectiv domnul...

 
     

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Pe procedură!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Pe procedură?

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnilor președinți,

Grupurile reunite ale Partidului Social Democrat au hotărât să asigure cvorumul necesar, dar nu participă la vot.

Votul pentru Guvernul Grindeanu noi l-am dat acum o lună.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Îi invit pe cei doi chestori ai Camerei Deputaților...

Îmi cer scuze!

Domnul deputat Avram.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Avram:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupurile reunite ale Alianței Liberalilor și Democraților vor asigura cvorumul și nu vor vota.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Cei doi chestori, colegi de-ai noștri, Mircea Drăghici și Valeriu Steriu și-au ocupat locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Dau cuvântul doamnei deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaților, pentru a citi lista deputaților.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Ioana Bran:

Domnul Daniel Constantin prezent, nu votează
Ana Birchall prezentă, nu votează
Toma-Florin Petcu prezent, nu votează
Viorel Ștefan prezent, nu votează
Florin Iordache prezent, nu votează
Lia Olguța Vasilescu prezentă, nu votează
Răzvan-Alexandru Cuc prezent, nu votează
Gabriel Petrea prezent, nu votează
Grațiela Leocadia Gavrilescu prezentă, nu votează
Mircea-Titus Dobre prezent, nu votează
Abu-Amra Lavinia-Corina absentă
Achiței Vasile-Cristian prezent
Adnagi Slavoliub prezent, nu votează
Alexe Costel prezent
Ambrus Izabella-Agnes prezentă
Anastase Roberta Alma prezentă
Andrei Alexandru-Ioan prezent, nu votează
Andronache Gabriel prezent
Andrușcă Dănuț prezent, nu votează
Antal István-János prezent
Anton Anton prezent, nu votează
Apjok Norbert prezent, nu votează
Ardelean Ben-Oni prezent
Avram Constantin prezent, nu votează
Axinte Vasile prezent, nu votează
Babuș Radu prezent, nu votează
Badea Leonardo prezent, nu votează
Balan Ioan prezent
Balint Liviu-Ioan prezent
Banias Mircea Marius absent
Barna Ilie Dan prezent
Băișanu Ștefan-Alexandru prezent, nu votează
Abu-Amra Lavinia-Corina prezentă
Bălănescu Alexandru prezent, nu votează
Bănicioiu Nicolae prezent, nu votează
Bârlădeanu Dragoș-Petruț prezent, nu votează
Bejinariu Eugen prezent, nu votează
Bende Sándor absent
Benedek Zacharie prezent
Benga Tudor-Vlad prezent
Benkő Erika prezent
Bica Dănuț prezent
Bichineț Corneliu prezent
Biró Rozália-Ibolya absentă
Biro Zsolt-Istvan prezent
Bîzgan-Gayral Oana-Mioara prezentă
Boboc Tudorița-Rodica prezentă, nu votează
Boboc Valentin Gabriel prezent, nu votează
Bode Lucian Nicolae prezent
Bodea Marius prezent
Bogaciu Alexandra-Corina prezentă, nu votează
Bogdan Gheorghe-Dănuț prezent, nu votează
Bontea Vlad prezent, nu votează
Boroianu Aurel-Robert prezent
Borza Remus-Adrian absent
Bota Marius Sorin-Ovidiu prezent, nu votează
Botez Mihai-Cătălin prezent
Bozianu Nicoleta-Cătălina prezentă
Bran Ioana prezentă, nu votează
Bucura-Oprescu Simona prezentă, nu votează
Budăi Marius-Constantin prezent, nu votează
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent, nu votează
Bulai Iulian prezent
Bumb Sorin-Ioan prezent
Burciu Cristina prezentă, nu votează
Calista Mara-Daniela prezentă
Calotă Florică Ică prezent, nu votează
Căciulă Aurel prezent, nu votează
Călin Ion prezent, nu votează
Căprar Dorel-Gheorghe prezent, nu votează
Căruceru Aida-Cristina prezentă, nu votează
Cătăniciu Steluța-Gustica prezentă, nu votează
Cherecheș Florica prezentă
Cherecheș Viorica prezentă
Chichirău Cosette-Paula prezentă
Chiriac Viorel prezent, nu votează
Chiriță Dumitru prezent, nu votează
Ciocan Dan prezent, nu votează
Ciofu Tamara-Dorina prezentă, nu votează
Ciolacu Ion-Marcel prezent, nu votează
Ciuhodaru Tudor prezent, nu votează
Cîmpeanu Sorin Mihai prezent, nu votează
Cîtea Vasile prezent, nu votează
Cobuz Maricela prezentă, nu votează
Cocoș Vasile prezent, nu votează
Codreanu Constantin prezent
Coliu Doru-Petrișor prezent
Cosma Andreea prezentă, nu votează
Coste Marina-Adelina absentă
Costescu Manuel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Cristache Cătălin prezent
Csép Éva-Andrea prezentă
Csokany Petronela-Mihaela prezentă
Csoma Botond prezent
Cuc Alexandru-Răzvan
Cucșa Marian-Gheorghe prezent, dar nu votează
Culeafă Mihai prezent
Cupă Ion prezent, nu votează
Cupșa Ioan absent
Dan Nicușor Daniel prezent
Dehelean Silviu prezent
Dinu Cristina-Elena prezentă, nu votează
Dîrzu Ioan prezent, nu votează
Dobre Mircea-Titus prezent, nu votează
Dobre Victor Paul prezent
Dobrică Ionela Viorela prezentă, nu votează
Dobrovici-Bacalbașa Nicolae prezent, nu votează
Dobrovie Matei-Adrian prezent
Dohotaru Adrian-Octavian prezent
Dragnea Nicolae-Liviu prezent, nu votează
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent, nu votează
Drulă Cătălin prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă, nu votează
Dunava Costel Neculai prezent, nu votează
Durbacă Eugen prezent, nu votează
Duruș Vlad-Emanuel prezent
Erdei Dolóczki István prezent
Farago Petru prezent
Fădor Angelica prezentă
Firczak Iulius Marian prezent
Durbacă Eugen prezent
Florea Damian prezent, nu votează
Florea Oana-Consuela absentă
Floroiu Ionel prezent, nu votează
Furic Iarco absent
Furtună Mirela prezentă, nu votează
Ganț Ovidiu Victor absent
Gavrilă Camelia prezentă, nu votează
Gavrilescu Grațiela Leocadia prezentă, nu votează
Gavriliță Bianca-Miruna prezentă, nu votează
Găină Mihăiță prezent, nu votează
Gâdea Adrian-Ionuț absent
Georgescu Nicolae prezent, nu votează
Gerea Andrei Dominic prezent, nu votează
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Tinel prezent
Gheorghiu Bogdan prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghilea Găvrilă absent
Ghinea Cristian prezent
Giugea Nicolae prezent
Goga Octavian absent
Grosaru Andi-Gabriel prezent
Gudu Vasile prezent
Halici Nicușor prezent, nu votează
Havrici Emanuel-Iuliu prezent, nu votează
Heiuș Lucian-Ovidiu prezent
Holban Georgeta-Carmen prezentă, nu votează
Huncă Mihaela prezentă, nu votează
Huțucă Bogdan-Iulian prezent
Iacomi Iulian prezent, nu votează
Iancu Iulian prezent, nu votează
Iancu Marius-Ionel absent
Ibram Iusein absent
Iftimie Neculai prezent, nu votează
Ignat Miron prezent, nu votează
Ilișanu Claudiu-Augustin prezent, nu votează
Intotero Natalia-Elena prezentă, nu votează
Ion Stelian-Cristian prezent
Ionescu George prezent
Ioniță Antoneta prezentă
Iordache Florin prezent, nu votează
Itu Cornel prezent, nu votează
Iurișniți Cristina-Ionela prezentă
Jivan Luminița-Maria prezentă, nu votează
Kelemen Hunor prezent
Korodi Attila prezent
Kulcsár-Terza József-György absent
Lazăr Sorin prezent, nu votează
Leoreanu Laurențiu-Dan prezent
Longher Victoria prezentă
Lovin Dumitru prezent, nu votează
Lungu Tudorița prezentă
Lupașcu Costel prezent, nu votează
Lupescu Dumitru prezent
Macovei Silviu Nicu prezent, nu votează
Magyar Loránd-Bálint prezent
Manole Petre-Florin prezent, nu votează
Mareș Mara prezentă
Marica Petru-Sorin prezent, nu votează
Márton Árpád-Francisc prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei prezent, nu votează
Mărgărit Mitică-Marius prezent, nu votează
Meiroșu Marilena-Emilia prezentă, nu votează
Mihalescul Dumitru prezent
Mihălcescu Carmen-Ileana prezentă, nu votează
Mînzatu Roxana prezentă, nu votează
Moagher Laura-Mihaela prezentă, nu votează
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent, nu votează
Mohaci Mihai prezent, nu votează
Moldovan Sorin-Dan prezent
Moșteanu Liviu-Ionuț prezent
Movilă Petru prezent
Munteanu Ioan prezent, nu votează
Mușoiu Ștefan prezent, nu votează
Nasra Gabriel-Horia prezent, nu votează
Năsui Claudiu-Iulius-Gavril prezent
Neagu Nicolae prezent
Neață Eugen prezent, nu votează
Nechifor Cătălin-Ioan prezent, nu votează
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Andrei prezent, nu votează
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent, nu votează
Nistor Laurențiu prezent, nu votează
Niță Mihai prezent, nu votează
Niță Nicu prezent, nu votează
Nosa Iuliu prezent, nu votează
Olar Corneliu prezent
Olteanu Daniel prezent
Oprea Dumitru prezent
Oprișcan Mihai Doru prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Oteșanu Daniela absentă
Palăr Ionel prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă, nu votează
Paraschiv Rodica prezentă, nu votează
Pașcan Emil-Marius prezent
Pau Radu-Adrian prezent, nu votează
Păle Dănuț prezent, nu votează
Petcu Toma-Florin absent
Petrea Gabriel prezent
Petrețchi Nicolae-Miroslav prezent, nu votează
Petric Octavian prezent, nu votează
Peța Eliza-Mădălina prezentă, nu votează
Pirtea Marilen-Gabriel absent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Pleșoianu Liviu Ioan Adrian prezent, nu votează
Plumb Rovana prezentă, nu votează
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Andrei prezent, nu votează
Pop Georgian prezent, nu votează
Pop Rareș-Tudor prezent
Popa Florin prezent, nu votează
Popa Mihai Valentin prezent, nu votează
Popa Ștefan-Ovidiu prezent, nu votează
Popescu Mariana-Venera prezentă
Popescu Pavel prezent
Popescu Virgil-Daniel prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Predoiu Marian-Cătălin prezent
Presură Alexandra prezentă, nu votează
Prisnel Adrian-Claudiu prezent
Prișcă Răzvan Sorin prezent
Prună Cristina-Mădălina prezentă
Radu Anișoara prezentă, nu votează
Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin prezent, nu votează
Raețchi Ovidiu Alexandru prezent
Răcuci Claudiu-Vasile prezent
Rădulescu Alexandru prezent, nu votează
Rădulescu Cătălin-Marian prezent, nu votează
Rădulescu Dan-Răzvan prezent
Rodeanu Bogdan-Ionel prezent
Roman Florin-Claudiu prezent
Roman Ioan Sorin prezent, nu votează
Romanescu Cristinel prezent
Roșca Lucreția prezentă, nu votează
Rotaru Alexandru prezent, nu votează
Rotaru Răzvan-Ilie absent
Săftoiu Ana Adriana prezentă
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Schelean-Șomfelean Valeria-Diana prezentă
Sebestyén Csaba-István prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seidler Cristian-Gabriel prezent
Seres Dénes prezent
Sighiartău Robert-Ionatan prezent
Simion Lucian-Eduard prezent, nu votează
Simionca Ionuț prezent
Simonis Alfred-Robert prezent, nu votează
Sitterli Ovidiu-Ioan prezent, nu votează
Socotar Gheorghe-Dinu prezent, nu votează
Solomon Adrian prezent, nu votează
Spânu Ion prezent, nu votează
Stamatian Vasile-Florin prezent
Stanciu-Viziteu Lucian-Daniel prezent
Stancu Florinel prezent, nu votează
Stativă Irinel Ioan prezent, nu votează
Stănescu Alexandru prezent, nu votează
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Bogdan-Alin absent
Stroe Ionuț-Marian prezent
Suciu Matei prezent, nu votează
Suciu Vasile-Daniel prezent, nu votează
Surgent Marius-Gheorghe absent
Szabó Ödön prezent
Șarapatin Elvira prezentă, nu votează
Șerban Ciprian-Constantin prezent, nu votează
Șimon Gheorghe prezent, nu votează
Șișcu George prezent
Șotcan Theodora prezentă, nu votează
Șova Lucian prezent, nu votează
Șovăială Constantin prezent
Ștefan Corneliu prezent, nu votează
Ștefan Ion prezent
Ștefan Viorel prezent, nu votează
Știrbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Tănăsescu Alina-Elena prezentă, nu votează
Terea Ioan prezent, nu votează
Tîlvăr Angel absent
Todor Adrian prezent, nu votează
Todoran Adrian-Mihăiță prezent
Toma Ilie prezent, nu votează
Tomac Eugen prezent
Tripa Florin-Dan prezent, nu votează
Trușcă Constantin prezent, nu votează
Tudor Beatrice prezentă, nu votează
Tudose Mihai prezent, nu votează
Turcan Raluca prezentă
Turcescu Robert-Nicolae prezent
Tușa Adriana Diana absentă
Ungureanu Emanuel-Dumitru prezent
Ursu Răzvan-Ion prezent, nu votează
Varga Glad-Aurel prezent
Varga Vasile prezent
Vasile Daniel prezent
Vasilescu Lia Olguța prezentă, nu votează
Vasilică Radu Costin prezent, nu votează
Vass Levente prezent
Văcaru Alin Vasile prezent, nu votează
Velcea Nicolae prezent, nu votează
Vexler Silviu prezent, nu votează
Vișan George-Gabriel prezent, nu votează
Vîlceanu Dan prezent
Vîrză Mihăiță prezent, nu votează
Vlad Sergiu Cosmin prezent
Vlase Petru Gabriel prezent, nu votează
Vlăducă Oana-Silvia prezentă, nu votează
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vosganian Varujan absent
Weber Mihai prezent, nu votează
Zainea Cornel prezent
Zamfira Constantin-Cătălin prezent, nu votează
Zisopol Dragoș Gabriel prezent

 
     

În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Îl invit pe colegul nostru, secretar al Senatului, să dea citire listei cu colegii senatori.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion-Marcel Vela:

Popa Cornel prezent
Pănescu Doru-Adrian prezent
Alexandrescu Vlad-Tudor prezent
Andronescu Ecaterina prezentă
Arcan Emilia prezentă
Arcaș Viorel prezent
Avram Nicolae prezent
Baciu Gheorghe prezent
Badea Viorel-Riceard prezent
Bădălău Niculae prezent
Bădulescu Dorin-Valeriu absent
Benea Adrian-Dragoș prezent
Vulpescu Ioan prezent, nu votează
Bodog Florian-Dorel prezent, nu votează
Băsescu Traian prezent, votează
Botnariu Emanuel-Gabriel prezent, nu votează
Brăiloiu Tit-Liviu prezent, nu votează
Breaz Valer-Daniel prezent, nu votează
Bulacu Romulus prezent
Butunoi Ionel-Daniel prezent, nu votează
Cadariu Constantin-Daniel prezent
Caracota Iancu prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Cazanciuc Robert-Marius prezent, nu votează
Cârciumaru Florin prezent, nu votează
Chirteș Ioan-Cristian prezent
Chisăliță Ioan-Narcis prezent, nu votează
Chițac Vergil prezent
Cîțu Florin-Vasile prezent
Coliban Allen prezent
Corlățean Titus prezent, nu votează
Costoiu Mihnea-Cosmin prezent, nu votează
Covaciu Severica-Rodica prezentă
Craioveanu Elena-Lavinia prezentă, nu votează
Crețu Gabriela prezentă, nu votează
Cristina Ioan prezent
Császár Károly Zsolt prezent
Cseke Attila-Zoltan prezent
Dan Carmen Daniela absentă
Dănăilă Leon prezent
Deneș Ioan prezent, nu votează
Derzsi Ákos prezent
Diaconescu Renică prezent, nu votează
Diaconu Adrian-Nicolae prezent, nu votează
Dinică Silvia-Monica prezentă
Dinu Nicoleta-Ramona prezentă
Dircă George-Edward prezent
Dogariu Eugen prezent, nu votează
Dumitrescu Cristian-Sorin prezent, nu votează
Dumitrescu Iulian absent
Dunca Marius-Alexandru prezent
Fălcoi Nicu prezent
Federovici Doina-Elena prezentă, nu votează
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Filipescu Răducu-George prezent
Ganea Ion prezent
Ghica Cristian prezent
Gorghiu Alina-Ștefania prezentă
Goțiu Remus Mihai prezent
Hadârcă Ion prezent, nu votează
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Ilea Vasile prezent, nu votează
Ilie Viorel prezent, nu votează
Ionașcu Gabi prezent
Iordache Virginel prezent, nu votează
Iriza Scarlat prezent, nu votează
László Attila prezent
Leș Gabriel-Beniamin prezent, nu votează
Lungu Dan prezent
Lungu Vasile-Cristian prezent
Lupu Victorel prezent, nu votează
Manda Iulian-Claudiu prezent, nu votează
Manoliu Dan prezent, nu votează
Marciu Ovidiu-Cristian-Dan prezent, nu votează
Meleșcanu Teodor-Viorel prezent, nu votează
Marin Gheorghe prezent, nu votează
Marin Nicolae prezent, nu votează
Marussi George-Nicolae prezent
Matei Constantin-Bogdan prezent, nu votează
Mazilu Liviu-Lucian prezent, nu votează
Mihail Radu-Mihai prezent
Mihu Ștefan prezent, nu votează
Mirea Siminica prezentă
Moga Nicolae prezent, nu votează
Nicoară Marius-Petre prezent
Nicolae Șerban prezent, nu votează
Niță Ilie absent
Novák Csaba-Zoltán prezent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Oprea Ștefan-Radu prezent, nu votează
Orțan Ovidiu-Florin prezent, nu votează
Pauliuc Nicoleta prezentă
Pereș Alexandru prezent
Pîrvulescu Eugen prezent
Pop Gheorghe prezent, nu votează
Popa Ion prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent, nu votează
Preda Radu-Cosmin prezent, nu votează
Presadă Florina-Raluca prezentă
Resmeriță Cornel-Cristian prezent, nu votează
Romașcanu Lucian prezent, nu votează
Rotaru Ion prezent, nu votează
Ruse Mihai prezent, nu votează
Salan Viorel prezent, nu votează
Savin Emanoil prezent, nu votează
Sbîrnea Liliana prezentă, nu votează
Scântei Laura-Iuliana prezentă
Sibinescu Ionuț prezent, nu votează
Silistru Doina prezentă, nu votează
Simionca Ioan prezent, nu votează
Smarandache Miron-Alexandru prezent, nu votează
Soporan Aurel-Horea prezent, nu votează
Stan Ioan prezent, nu votează
Stănescu Paul prezent, nu votează
Stângă George-Cătălin prezent
Stocheci Cristina-Mariana prezentă, nu votează
Șoptică Costel prezent
Talpoș Ioan-Iustin prezent
Tánczos Barna prezent
Teodorovici Eugen-Orlando prezent, nu votează
Toma Cătălin Dumitru prezent
Toma Vasilică prezent, nu votează
Trufin Lucian absent
Turos Lóránd prezent
Țapu Nazare Eugen prezent
Țuțuianu Adrian prezent, nu votează
Valeca Șerban-Constantin prezent, nu votează
Vela Ion Marcel prezent
Verestóy Attila prezent
Wiener Adrian prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Rog membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească la sala de ședință a Biroului permanent al Camerei Deputaților pentru verificarea și numărarea voturilor exprimate.

Procedură, domnul Nicolăescu.

Vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna președintă, și pentru toată lumea, vreau să anunț că, din cei 69 de deputați ai Partidului Național Liberal, au fost prezenți și au votat 66, trei fiind absenți motivat, cu probleme deosebite în familie.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da.

Mulțumesc.

Rog colegii să se întrunească la sala noastră de ședință a Biroului permanent pentru verificarea și numărarea voturilor exprimate. Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nazare Eugen Țapu:

Domnilor președinți,

Vă informez că și de la Senat lipsește un senator al Partidului Național Liberal, motivat, este plecat în străinătate.

Vă mulțumesc.

 
     

După pauză

 
     

În continuare ședința a fost condusă de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul senator Ion-Marcel Vela, secretar al Senatului, și de doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaților.

 
     

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Stimați colegi, reluăm lucrările.

O invit pe colega noastră să prezinte procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra moțiunii de cenzură.

Doamnă secretar, vă rog.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Ioana Bran:

Bună ziua.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputați și senatori asupra moțiunii de cenzură inițiate de 123 de deputați și senatori.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, procedând la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați și senatori, prin vot secret cu bile, asupra moțiunii de cenzură inițiate de 123 de deputați și senatori, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaților și senatorilor: 464;

Numărul deputaților și senatorilor prezenți: 432;

Numărul total de voturi exprimate: 202;

Numărul de voturi anulate: 33;

Numărul total de voturi valabil exprimate, din care:

Voturi pentru adoptarea moțiunii de cenzură: 161;

(Aplauze.)

Voturi contra moțiunii de cenzură: 8.

Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituția României, moțiunea de cenzură se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 233 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 432, din care 161 au votat pentru moțiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerute de Constituție pentru adoptare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumim și noi.

Având în vedere rezultatul voturilor exprimate, constatat de Birourile permanente și consemnat în procesul-verbal prezentat, moțiunea de cenzură nu a întrunit numărul de voturi necesar prevăzut de art. 113 din Constituție.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Depunerea jurământului de către un membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

Stimați colegi, mai avem un punct pe ordinea de zi.

Stimați colegi,

Urmează depunerea jurământului de către domnul deputat Costescu Manuel, în calitate de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, care, cu mâna pe Constituție și Biblie, va rosti textul jurământului, îl va semna și îl va depune la președintele de ședință.

Vă rog, vă invit la tribună pentru a depune jurământul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Manuel Costescu:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Manuel Costescu, jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor și informațiilor de care voi lua cunoștință în exercitarea atribuțiilor, atât pe timpul mandatului, cât și după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securități și că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informații sau ale altor servicii secrete de informații.

(Semnează jurământul și îl depune la președintele de ședință.)

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința comună.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 15,36.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 august 2017, 10:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro