Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 martie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/29-03-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 21-03-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 martie 2017

22. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice (Pl-x 65/2016). (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 65/2016

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

31. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.

Domnul Oajdea nu mai e.

Comisia?

Comisia pentru administrație sau pentru cultură? Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Dinu Socotar:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Raport comun al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.

Conform prevederilor constituționale, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în ședința din 1 martie 2016.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere: avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din 23 martie 2016, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Guvernul României nu susține adoptarea propunerii legislative.

Cele două comisii au adoptat raportul în ședințe separate; Comisia pentru cultură, pe data de 20 septembrie 2016, din 26 de membri, 22 de deputați au participat; Comisia pentru administrație, pe data de 18 octombrie 2016, din 20 de membri, 16 deputați au participat.

Ambele comisii au adoptat raport de respingere, cu unanimitate de voturi, pentru cel puțin două considerente, evidențiind că, potrivit convențiilor internaționale relevante în materie de protecție a drepturilor omului, statul are obligația de a asigura fiecărei persoane aflate sub jurisdicția sa respectarea drepturilor sale politice, civile, culturale, economice, sociale, în mod egal, fără niciun fel de discriminare.

Și, totodată, în calitate de stat care a rectificat Cartea europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg în 1992, statul are obligația să recunoască limbile minoritare, ca o expresie a bogăției culturale, și să promoveze măsuri adecvate care să permită cetățenilor aparținând minorităților naționale din România să-și mențină și să-și dezvolte cultura.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, dezbateri.

Doamna Gavrilă.

Video in format Flash/IOS

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Această propunere legislativă trebuie să ridice în atenția noastră niște perpetuări a unor stereotipuri și a unor contra mituri legate de teama de celălalt, de teama de minoritari, de o veșnică suspiciune că în spațiul emisiunilor respective s-ar prezenta lucruri împotriva intereselor statului și în felul acesta și educația pe care o practicăm este departe de valorile interculturalității, de deschidere și de acceptare a alterității, a diversității. Pentru că, într-o formă sau alta, ceea ce înseamnă spațiul românesc reprezintă și o împletire de valori culturale majoritare românești, dar și de valori ale minorităților.

Să nu uităm că tematica minorităților reprezintă unul dintre cei opt piloni ai unui cluster al interculturalității, alături de migrație, educație, tineret, multilingvism, cultură, locurile de muncă și celelalte lucruri.

Mai degrabă m-aș gândi cum să multiplicăm, cum să diseminăm valorile și drepturile pe care le-am conferit noi minorităților de pe teritoriul României și pentru minoritățile românești care se află în diferite locuri, fie că vorbim de Ungaria, în contrareplică, fie că vorbim de Bulgaria, de Valea Timocului, de Serbia, de Grecia, de Albania și așa mai departe, unele țări care nu sunt semnatare ale invocatei Carte a limbilor minoritare.

Deci cred că o strategie coerentă, prin comisiile de specialitate, și de externe, și de protejare a drepturilor pentru românii din afara granițelor, legate de multiplicarea, de festivaluri, de susținerea limbii române, de susținerea culturii române în comunitățile respective, este mai productivă, decât să încercăm să limităm drepturile minorităților de la noi. E o problemă de abordare, de europenitate. Asta sigur că nu înseamnă lipsa unei vigilențe, a unei monitorizări și poate și o eleganță din partea minorităților, de a realiza în răstimpuri acele traduceri, acele prezentări și în limba română pentru substanța emisiunilor la care facem referire.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pașcan.

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Cred că este o interpretare negativă, neavenită, în sensul că proiectul, într-adevăr, tehnic este foarte greu realizabil și acesta ar fi un argument pentru care nu poate fi adoptat, un argument valid.

Problema, în schimb, este alta. Sigur, suntem de acord cu orice drepturi europene la care România s-a raliat, de altfel suntem model european în ce privește relațiile noastre cu minoritățile și felul în care România s-a adaptat legislației europene în domeniu.

Dar o să vă dau exemple, pentru care am reacționat și în legislatura trecută, în calitate de senator: ceea ce s-a întâmplat în spațiul public, pe la televiziunea publică, la studioul TVR din Târgu Mureș, în care într-o zi de sărbătoare națională, la 1 Decembrie, în studio a fost invitat un lider extremist, domnul Vona, de la Partidul Jobbik, și care a pledat pentru autonomia Ținutului Secuiesc, de Ziua Națională, a pledat împotriva Trianonului și a făcut tot felul de afirmații, nu doar răuvoitoare, ci jignitoare la adresa poporului român și a istoriei sale.

Nu a reacționat nimeni! Vreau să vă și spun că mai apoi, pe baza sesizării pe care am făcut-o, liderul Partidului Jobbik a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României și a fost expulzat. Dar, dacă nu reacționam, dacă nu sesizam eu și alții, care am văzut emisiunea și au înțeles ceea ce se vorbește în această emisiune -atenție! -, pe postul public al Televiziunii Române, nu s-ar fi întâmplat nimic și ar fi fost absolut firesc.

A nu se înțelege greșit! Una sunt drepturile și libertățile, și alta este încălcarea demnității noastre, ca români, și adeseori ca români minoritari în anumite județe din centrul țării!

Drepturile noastre probabil că nu contează în această perspectivă. Repet, tehnic nu putem să aplicăm traducerea simultană - sau este foarte greu - a unor emisiuni transmise în direct, live, dar trebuie să ne preocupe și să ne gândim că astăzi, în situația în care CNA nu este sesizat pentru încălcări ale legislației în vigoare, pentru încălcări ale legislației audiovizualului, ajungând să traducem noi aceste emisiuni jignitoare la adresa poporului român, și instigatoare etnic, și instigatoare separatist-etnic, nu se întâmplă nimic și totul pare normal.

De aceea, stimați colegi, probabil că ar trebui să gândim într-o perspectivă mai largă și aplicată, și concretă, și vă aduc exemple câte doriți în acest sens, pentru că astăzi se întâmplă ca nici emisiunile care nu sunt în direct să nu fie traduse, invocându-se temeiuri tehnice, anume, că este bolnav translatorul, că nu funcționează transcriptul și așa mai departe. Și noi suntem permanent, într-un fel sau altul, jigniți, ne este lezată demnitatea și ne sunt încălcate nouă drepturile de cetățeni ai României.

De aceea, cred că este un proiect care trebuie să ne dea tuturor de gândit și poate găsim o formulă prin care și emisiunile de limbă maghiară, fără a fi în vreun fel afectate sau interzise, Doamne ferește, să fie, într-adevăr, monitorizate și să nu ajungem noi să facem munca celor care ar trebui să le monitorizeze și să le traducă, fiindcă astăzi CNA-ul spune: "Dați-ne să vedem, traduceți-ne, să știm despre ce-i vorba!". Așa se manifestă reglementatorul în audiovizual.

Sper că ați înțeles corect poziția mea și să înțelegeți că nu susțin proiectul, pentru că tehnic nu este realizabil, nu că n-ar fi absolut...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiați, domnule deputat!

Video in format Flash/IOS

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Korodi?

Vă văd aici înregistrat.

Domnule Tinel, doriți să luați cuvântul la legea aceasta?

Scuze, domnul Attila.

Video in format Flash/IOS

Domnul Korodi Attila:

Domnule președinte,

Mulțumesc.

Resping cu fermitate ceea ce a exprimat antevorbitorul meu. Resping cu fermitate, pentru că o societate care este construită pe neîncredere, pe monitorizare, este o societate care se sinucide ca entitate. De ce? Europa a dat exemple nenumărate în care consimte încredere între diferite națiuni, între majoritate-minoritate. S-a reușit ca țările respective să aibă o dezvoltare mult mai profundă și adevărată pe termen lung și pacea să persiste.

De ce spun lucrurile acestea? Pentru că în condițiile în care vorbim de monitorizare, vorbim de neîncredere, vorbim de imediata punere la punct a oricăror idei exprimate, creăm precedente care automat duc societatea românească într-o situație de tensiune permanentă și nu într-o situație de așezare.

De ce spun lucrurile acestea? Dacă urmărim presa audiovizuală, permanent, zilnic observăm că sunt estimate puncte de vedere exagerate, excesive care atacă interesul anumitor comunități majoritare, minoritare, indiferent dacă vorbim de comunități etnice sau de alte comunități definite pe diferite criterii.

De aceea, vă spun, stimați colegi, astfel de proiecte de lege nu sunt bine-venite. Trebuie să creăm sisteme prin care interacțiunea între diferite comunități să fie normală și încrederea să fie pe ceea ce ne bazăm.

De foarte multe ori, minoritatea a fost monitorizată în țara aceasta și perioada comunistă ne-a demonstrat ce înseamnă lucrul acesta. Ar trebui să respingem întotdeauna cuvântul "monitorizare". A conviețui înseamnă a avea încredere reciprocă și a pune întotdeauna la locul cuvenit orice punct de vedere extremist, exprimat. Pentru că, din păcate, dacă deschidem televizoarele, vedem destule. Vedem antisemitism, vedem tot felul de reacții care n-au ce căuta într-o Românie a anului 2017.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 20 septembrie 2018, 18:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro