Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 aprilie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.56/13-04-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-11-2018
19-11-2018
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 10-04-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 aprilie 2017

2. Dezbateri politice cu participarea ministrului finanțelor publice, domnul Viorel Ștefan, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Situația economică a României, după primele trei luni din anul 2017".

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

La punctul 2 al ordinii de zi de astăzi, potrivit art. 205 din Regulament și potrivit programului de lucru, în ședința de astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema: "Situația economică a României după primele trei luni din anul 2017".

Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice.

Având în vedere prevederile regulamentare, vă prezint procedura de desfășurare a dezbaterilor și timpul maxim care va fi alocat participanților, după cum urmează: reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute pentru prezentarea temei dezbaterii; reprezentantul Guvernului, domnul ministru - 5 minute pentru a răspunde; reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; celelalte grupuri parlamentare câte 3 minute fiecare, pentru a-și prezenta punctul de vedere, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are 5 minute pentru a-și prezenta punctul de vedere; reprezentantul Guvernului, domnul ministru - 5 minute la final pentru răspunsuri.

Observații, dacă sunt?

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Vot, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Cu 140 de voturi pentru și 5 colegi care nu votează propunerile au fost aprobate.

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul domnului deputat Bogdan Huțucă, reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Vă rog, domnule deputat, 5 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimate domnule ministru al finanțelor publice,

În primul rând, țin să vă mulțumesc că ați dat curs invitației noastre de a dezbate astăzi, cu ocazia zilei dedicate Orei Guvernului, situația macroeconomică îngrijorătoare a României, ca urmare a unei politici fiscal-bugetare care, în primele trei luni ale anului, tinde să deraieze tot mai mult de la țintele bugetare asumate prin Legea bugetului de stat.

Domnule ministru al finanțelor publice,

În Parlamentul României aveți imaginea unui om onest și bine pregătit profesional, care nu a încercat niciodată să convingă pe nimeni că negru este alb, dacă datele și cifrele reale o reflectă altfel.

După cum bine știți, în materie fiscal-bugetară lucrăm cu materialul clientului, cu cifrele și datele oferite chiar de Ministerul Finanțelor Publice și de Agenția Națională de Administrare Fiscală. Așadar, nu cred că puteți contesta faptul că încasările pe primele trei luni ale anului 2017 se află sub nivelul celor din 2016, ba, chiar mai mult, sub țintele asumate prin Legea bugetului de stat.

În consecință, nu cred că veți nega faptul că încasările din TVA, cea mai importantă sursă de finanțare a bugetului, au o reală problemă.

Este drept că în luna martie, față de luna ianuarie, deficitul de încasări din TVA s-a atenuat destul de mult, dar tot rămâne la peste un miliard de lei, deși, dacă vă aduceți bine aminte, ați mizat pe o creștere a acestor încasări cu 4,77%, ceea ce înseamnă peste 2,5 miliarde de lei.

De asemenea, nu cred că veți nega faptul că impozitul pe profit, pentru care ați anticipat o creștere de 7,77%, și impozitul pe microîntreprinderi, pentru care ați anticipat o creștere de 60,7%, au un deficit ce depășește 100 de milioane de lei.

În aceeași serie se pot înscrie și scăderea colectării, în cadrul veniturilor nefiscale, și ritmul aproape invizibil al tragerilor de la Uniunea Europeană.

Domnule ministru al finanțelor publice,

Sper ca atunci când veți veni la microfon, să ne oferiți soluții consistente la problemele reale ale bugetului și sper să le recunoașteți încă de pe acum, și să nu încercați să le dregeți la rectificarea bugetară din vară, când anticipăm că victima principală vor fi investițiile publice.

Atât noi, parlamentarii, cât și observatorii economici sau investitorii străini știm că, pentru a salva situația pe primele trei luni ale anului, ați apelat la niște subterfugii care nu vă vor mai fi la îndemână în următoarele trimestre, și aici vorbim despre virarea, aproape integrală, la bugetul statului, a profiturilor și rezervelor companiilor profitabile de stat și la amânarea rambursărilor de TVA.

V-am chemat în această ședință să vă avertizăm că după primele trei luni de guvernare economia românească este deja proptită în gard, și aceasta înainte ca Guvernul să apuce să onoreze beneficiile sociale promise, respectiv creșterile salariale și creșterile de pensii. Spun acest lucru, pentru că nu numai partea de venituri este deteriorată.

În urma guvernării, și partea de cheltuieli este profund deformată. Ca urmare a politicilor incoerente, pe primele trei luni ale anului, am ajuns în situația total nedorită ca trei categorii de cheltuieli - vorbim de personal, bunuri și servicii - și asistență socială să dețină 85,31% din totalul cheltuielilor. Sperăm ca după acordarea majorărilor de salarii, promise de doamna Vasilescu, să nu depășim sută la sută din totalul cheltuielilor.

Domnule ministru,

Vă mai aduceți aminte cum era numit în campaniile mediatice ale PSD Guvernul anterior? Vă reamintesc eu: "Guvernul zero". Știți ce i s-a imputat cel mai mult? Atenția acordată cheltuielilor de capital, absorbția fondurilor europene și ritmul investițiilor publice.

Astăzi suntem în situația ca cheltuielile de capital să fie mai mici cu 60% față de guvernarea...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiați, domnule deputat!

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

... și fondurile europene să aibă un ritm sub marja de eroare statistică a investițiilor bugetare.

Închei prin a vă aduce aminte unul dintre principiile care guvernează responsabilitatea fiscal-bugetară, respectiv principiul echității, care stabilește că "în derularea politicilor fiscal-bugetare, Guvernul va lua în calcul atât impactul asupra dezvoltării economice pe termen mediu și lung, cât și impactul asupra generațiilor viitoare".

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul ministru Viorel Ștefan.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan (ministrul finanțelor publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-ați oferit-o, ocazie cu care voi încerca - nu știu dacă voi reuși în 5 minute, o să încerc, materialul meu e puțin mai amplu - să prezint principalele evoluții ale situației economice a României, în primele trei luni ale anului 2017.

Voi încerca să sintetizez. Încep prin a spune că în primele două luni ale anului creșterile volumului de activitate sau ale cifrelor de afaceri rămân ridicate, situându-ne în limitele obiectivului de creștere economică de 5,2%. Tot în primele două luni ale anului s-au creat peste 44.000 de locuri de muncă, ceea ce mă face să cred că angajamentul nostru de a crea 200.000 de locuri de muncă, în 2017, este unul fezabil. Dacă ne referim la evoluțiile din luna martie, constatăm o îmbunătățire a indicatorului de încredere în economie, ceea ce susține concluzia unei continuități a creșterii economice ridicate pe tot parcursul trimestrului I, în consens cu efectele așteptate ale politicilor de relaxare fiscală și creștere a veniturilor reale ale populației.

Dau câteva cifre în continuare. Exporturile de bunuri s-au majorat în primele două luni cu 9,2%, importurile cu 10,9%, și aceasta în principal datorită importurilor de resurse energetice. Pe relația intracomunitară, România este tot mai competitivă și câștigă segmente importante de piață. În primele două luni, dinamica exporturilor în statele Uniunii Europene este în creștere cu 8,9%, superioară dinamicii importurilor, care este de doar 7%, ceea ce a determinat o reducere a deficitului comercial cu țările Uniunii Europene cu 6,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

La începutul anului, inflația anuală a trecut în teritoriu pozitiv, 0,2%. În turism, observăm o creștere a calității acestei activități: crește numărul de vizitatori străini în România, cu 22,5% în primele două luni - peste 300.000 de turiști străini în plus față de anul trecut; se îmbunătățește gradul de utilizare a capacităților de cazare - 22,8% față de 20,1% în ianuarie, anul trecut.

Depozitele populației sunt în creștere față de anul anterior cu 11,3%.

Indicele de încredere în economia românească, calculat pe bază de sondaj de Comisia Europeană, s-a îmbunătățit în martie 2017 cu 1,4 puncte, față de februarie 2017, ajungând la nivelul de 105,4 puncte, cel mai mare nivel de după noiembrie 2008.

Chiar dacă nu avem datele finale după primul trimestru, cu toate acestea, din informațiile disponibile până în acest moment, putem să ne declarăm încrezători că impactul măsurilor din Programul de guvernare va fi cel pe care cetățenii îl așteaptă: venituri mai mari, locuri de muncă mai multe și o creștere economică ridicată.

În ceea ce privește execuția bugetului general consolidat, avem date concrete.

Pentru execuția bugetului general consolidat pe primele două luni, care s-a încheiat cu un excedent de 397,1 milioane de lei, respectiv 0,05% din PIB, chiar dacă excedentul este mai mic decât cel din perioada corespunzătoare anului 2016, depășește cu mult ceea ce se întâmpla pe execuțiile anilor anteriori, 2013-2014, fiind ani de referință, care s-au încheiat de fiecare dată în trimestrul I cu deficit, deși, pe final de an, rezultatul exercițiilor a fost de 2,5, respectiv 1,7 din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 34,9 miliarde, au reprezentat 4,3% din PIB. Realizările din februarie arată o evoluție a veniturilor bugetare în concordanță cu proiecția bugetară. În luna februarie încasările au fost de 15,7 miliarde de lei, față de 15 miliarde de lei în februarie 2016, deci o creștere cu 4,7%.

Deși cota de TVA s-a redus și supraacciza a fost eliminată, încasările din februarie 2017 au fost cu 2,5% peste cele din februarie 2016.

O evaluare a acestei categorii de impozit se poate face după cunoașterea realizărilor privind consumul și valoarea adăugată brută, indicatori cu periodicitate trimestrială. Deci când vom avea datele la trimestru, o să putem să facem o analiză mai aplicată.

În schimb, pentru veniturile din impozitul pe venit și contribuții de asigurări sociale, se constată că în primele două luni din 2017, unei creșteri a masei salariale cu 18,4% i-a corespuns o creștere a încasărilor din impozitul pe venit cu 13,6%, și a contribuțiilor de asigurări cu 11,9%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 34,5 miliarde de lei, au scăzut în termeni nominali cu 0,3% față de perioada anului precedent, diminuându-se cu 0,3 puncte procentuale și ca pondere în PIB.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au redus cu 5,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, scăderi majore înregistrându-se la instituțiile finanțate din venituri proprii și subvenții, 9,4%, precum și în administrația locală, 6,1%.

Cheltuielile de personal au crescut în primele două luni cu 13,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a majorărilor salariale acordate în a doua jumătate a anului 2016, respectiv creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și educație, la 1 ianuarie 2017.

Estimările bugetare pe primul trimestru ale anului 2017 indică un excedent al soldului bugetului general consolidat, la nivel de 0,2% din PIB, de această dată, aproximativ 1,5 miliarde de lei, în condițiile în care s-au plătit subvenții de la buget, în special pentru sprijinirea producătorilor agricoli, cu un miliard de lei mai mult față de trimestrul I al anului trecut.

În același timp, se constată o evoluție foarte bună a veniturilor din impozitul pe venit și contribuții sociale, ca urmare a dinamicii ridicate a masei salariale din economie, o îmbunătățire a încasărilor, în luna martie, pe zona de TVA și accize, precum și reduceri ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile de aproximativ 4,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. O imagine mai clară vom avea după datele finale din 25 aprilie.

Evoluțiile pozitive sunt confirmate și de agențiile de rating, care au reconfirmat ratingurile acordate României, iar cea mai recentă fiind confirmarea ratingului de către Standard & Poor’s, în 7 aprilie.

De asemenea, activitatea de finanțare a deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice se realizează conform planului de finanțare anunțat la începutul anului, chiar dacă la momentul actual avem un context de piață volatilă, în principal din cauza conjuncturii unor factori independenți de piața locală, randamentele titlurilor de stat emise de România au cunoscut o evoluție favorabilă.

Voi încheia exprimându-mi încrederea mea și a întregului Cabinet, că datele statistice care vor fi publicate pentru luna martie și trimestrul I vor confirma angajamentele noastre și implementarea Programului de guvernare.

Suntem încrezători, deoarece datele operative ale Ministerului Finanțelor Publice privind execuția pe trimestrul I confirmă evoluțiile favorabile menționate anterior.

Înainte de a vă mulțumi pentru atenție, mai vreau să dau o singură explicație, pentru că în prezentarea colegului Huțucă s-a făcut o comparație între ianuarie 2017 și ianuarie 2016 în privința colectării de TVA. Aș vrea să îi amintesc că luna ianuarie 2016 a beneficiat de o încasare suplimentară de 1,7 miliarde de lei la TVA, datorită faptului că s-a închis exercițiul financiar pe fonduri europene și în decembrie au intrat în economie 9 miliarde de lei de la închiderea acestui exercițiu, ceea ce a generat 1,7 miliarde de lei mai mult pe TVA, o situație care este irepetabilă și face ca această comparație să nu fie relevantă.

Vă mulțumesc pentru atenție! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Trei minute lămuriri suplimentare - Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ascultat explicațiile domnului Ștefan și am auzit propagandă, nimic concret.

Haideți să vă spun exact, practic, ce se întâmplă acum în România.

Programul de guvernare al PSD este o calamitate pentru economia României. (Vociferări.) Guvernul și-a asumat pe primul trimestru, prin Legea bugetului, o țintă de 7,65% din PIB, și a realizat 7,11%. Este cel mai mic grad de încasare a veniturilor din ultimii cinci ani.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan (din lojă):

7,3...

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Vîlceanu:

7,11...

De asemenea, aceasta înseamnă cam 4,4 miliarde în minus la venituri.

Știți ce înseamnă 4,4 miliarde? Nu este o sumă așa... fără nicio noimă... este cam o treime din bugetul de pensii pe primul trimestru. (Vociferări.) Doar directivele europene v-au împiedicat să prăbușiți de tot economia românească.

Pentru că ar trebui să veniți acum la microfon și să ne spuneți, domnilor, să le spuneți românilor, cum faceți să reduceți TVA la 0% pentru locuințe și produse agricole? N-am auzit nicio explicație.

Investițiile s-au prăbușit, (Vociferări.) iar din fonduri europene... nimic. V-ați asumat o țintă de 22 de miliarde de lei, domnule ministru, nu de euro, cum ați declarat dumneavoastră, și după primul trimestru ținta a rămas tot 22 de miliarde de euro, adică nu ați atras nimic.

În acest context, este foarte clar că trebuie luate măsuri de corecție, adică veți tăia cheltuieli sau veți veni cu taxe noi, veți inventa taxe, așa cum ați mai făcut-o. Doar așa a apărut taxa pe stâlp sau supraacciza la combustibil.

De asemenea, dacă doriți să inventați taxe, vă anunț de pe acum că întreprinzătorii români nu mai au bani să vă dea. Și cred că, după ce ați majorat minimul pe economie, doar să astupați anumite găuri din buget, ar trebui să vă fie și rușine să mai veniți cu noi taxe.

Dinspre Guvern, așa cum am văzut, ni se comunică pe un ton relaxat: "Totul este bine", "Suntem în grafic". De fapt, realitatea este că este haos și PSD încearcă, prin minciuni de genul "dublăm sau triplăm salarii", să ascundă acest lucru. Sursa acestor rele este faptul că nu avem un Guvern adevărat. Avem o trupă de servanți la dispoziția unei persoane iresponsabile, care dorește să se salveze pe sine, și crede că poate cumpăra conștiința românilor cu bani.

Domnule Viorel Ștefan,

Începeți să vă bateți joc de meserie și sunteți pe cale să deveniți Iordache 2. De asemenea, vă aduc aminte că în campanie ne-ați prezentat grafice colorate, prin care le promiteați românilor că veți duce înainte barca aceasta numită România. (Vociferări.)

Realitatea, ilustrarea realității din România...

   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Timpul s-a terminat de două minute.

   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa (din sală):

Timpul... timpul...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă rog...

Domnule deputat...

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Vîlceanu:

... este aceasta...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog frumos...

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Vîlceanu:

... și este o ilustrare făcută de un român, ca să vedeți și dumneavoastră adevărata realitate din România...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiați, domnule deputat!

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Vîlceanu:

... și Programul dumneavoastră de guvernare...

Din sală:

Timpul... timpul...

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Vîlceanu:

... și, de asemenea, vă cer, în final, să nu vă mai bateți joc de economia României și să știți că nu puteți păcăli pe toată lumea, tot timpul. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare, câte trei minute fiecare, cu excepția celui mai mare grup parlamentar din opoziție, care are timp alocat 5 minute.

Vă rog...

S-au înscris la cuvânt...

Domnul Mușoiu Ștefan? Nu.

Domnul Vîlceanu?

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

A consumat timpul!

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci, din partea Grupului PNL, mai ia cineva cuvântul la dezbateri?

Domnul Badea, de la PSD.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

A consumat 7 minute, în loc de 5 minute!

Video in format Flash/IOS

Domnul Leonardo Badea:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Doream să încep altfel, dar, ținând cont că s-a prezentat aici o situație neagră, aș vrea să spun că economia în esență, pentru mulți, nu este ușor de pătruns. Seamănă cu o cameră neagră. Și, așa cum spunea Confucius, "... de multe ori - ca să și înțelegem -, este greu să găsești o pisică neagră într-o cameră întunecată, atunci când pisica nu se găsește acolo..." Deci cam asta se încearcă acum.

Și aș dori să revin tot pe cifre, la ceea ce se întâmplă.

Doresc să reafirm, de la bun început, fără echivoc, că România are un tablou macroeconomic sustenabil. Evoluțiile macroeconomice și fiscal-bugetare sunt în prognoza pe care am fundamentat-o privind obținerea unei creșteri economice de 5,2%, cu un deficit bugetar sub 3%. Și, ca să nu-și mai facă nimeni griji, ne vom îndeplini sută la sută angajamentele făcute.

Conform tuturor estimărilor, vom înregistra cea mai ridicată creștere economică din Uniunea Europeană, în 2017.

Am implementat deja măsuri pentru creșterea PIB-ului potențial, măsuri de natură să mărească sustenabilitatea creșterii economice. Intrarea în vigoare a Legii prevenției, a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții și accelerarea investițiilor publice finanțate din buget vor mări capacitatea productivă a economiei românești.

Deși primele trei luni au fost afectate de diverse șocuri exogene, datele statistice oficiale confirmă evoluțiile în linie, peste prognozele avute în vedere de noi în fundamentarea Programului de guvernare. Și aș da aici doar câteva aspecte, ca exemplu: producția industrială a crescut cu 5,8% în ianuarie 2017, față de ianuarie 2016; productivitatea muncii în industrie a crescut cu 4,3%; România are o rată a șomajului la record minim istoric în ultimii 27 de ani - 5,4%, conform metodologiei calculate a Biroului Internațional al Muncii.

De asemenea, cu această rată România se plasează în topul statelor Uniunii Europene cu cele mai mici rate ale șomajului, alături de Cehia, Germania, Malta, Ungaria, Marea Britanie, Olanda și Polonia. De asemenea, vă anunț că această tendință de scădere a ratei șomajului se va menține și în trimestrele următoare.

Câștigul salarial mediu nominal net a crescut în februarie a.c. cu 14,7% față de februarie 2016.

Intrările în insolvență ale firmelor au fost în primele două luni din acest an la un minim istoric de după criza din 2007-2008, cu 20% mai mici față de aceeași perioadă din 2016.

Depozitele populației de la sfârșitul lunii februarie sunt mai mari cu 1,2 miliarde de lei față de valoarea depozitelor de la sfârșitul lunii decembrie 2016.

Evoluțiile pozitive din economie sunt în completarea dinamicii sustenabile a indicatorilor ce caracterizează convergența nominală.

Astfel, sustenabilitatea finanțelor publice este păstrată, având în vedere că execuția bugetară de până acum arată un excedent bugetar de 0,05% din PIB. Criteriul inflației, al dobânzilor obligațiuni pe termen de 10 ani și al cursului de schimb sunt respectate și ele. România exportă stabilitate macroeconomică în Uniunea Europeană, respectând toate criteriile de convergență nominală și 10 dintre cele 11 criterii din procedura de dezechilibru macroeconomic.

România are un deficit de cont curent sustenabil, finanțat în totalitate din investiții străine directe și investiții de portofoliu. Datoria externă totală, la februarie 2017, este mai mică cu 400 de milioane de euro, față de februarie 2016, iar adecvarea rezervelor valutare internaționale situate la BNR este una confortabilă.

Chiar dacă tabloul macroeconomic este sustenabil, există tensiuni la nivel microeconomic, pe care le vom minimiza prin măsurile pe care urmează să le implementăm în lunile următoare.

În plan macro, vom respecta ceea ce am promis. Viziunea e bazată pe creștere economică, investiții, în primul rând, dar și pe consum, producție, nu doar piață de desfacere, locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, consolidarea clasei de mijloc, pentru o creștere economică sustenabilă, incluzivă, echilibrată.

În planul reformelor fiscal-bugetare, țintele noastre privesc creșterea gradului de colectare... (Voci suprapuse.) evaziunii fiscale...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Leonardo Badea:

... managementul cheltuielilor publice, precum și revigorarea rezervelor întreprinderilor de stat, prin stabilirea unor criterii de performanță clare în OUG nr. 109 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor.

Dragi colegi,

Aceste lucruri sunt doar repere pentru o sinteză și pentru o analiză economică a situației macroeconomice din România, lucru pe care noi astăzi îl discutăm în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Grupul USR, domnul Năsui.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Stimate domnule ministru al finanțelor publice,

Bilanțul primelor 3 luni este unul mitigat, dar e unul care ne îngrijorează.

În primul rând, aș dori să îl felicit pe actualul ministru al finanțelor, pentru două lucruri.

În primul rând, pentru că a continuat unul dintre cele mai importante proiecte de transparență bugetară din Europa, anume Platforma de Transparență Bugetară, transparenta-bugetară.gov.ro, începută anul trecut, și pentru desființarea Formularului 088 și continuarea unor eforturi de debirocratizare în cadrul Ministerului Finanțelor.

Felicitări, domnule ministru!

Îngrijorările noastre, în schimb, nu vin din această zonă. Îngrijorările noastre vin din felul cum funcționează economia. Și am auzit astăzi, de la această tribună, foarte multe date, foarte multe cifre.

Dar, după cum știți și după cum spunea și antevorbitorul meu, economia poate să fie o cameră neagră. Problema nu e doar că e o cameră neagră. Problema e că e o cameră neagră pe care toți avem impresia că o înțelegem și o știm bine. Și, de multe ori, ca în orice cameră neagră, ea este neagră nu pentru că nu avem lumină, ci poate pentru că avem prea multe surse de întuneric, care ne blochează vizibilitatea. Prea multe cifre, prea multe date.

De aceea, e bine să ne raportăm la niște agregate pe care le vedem în exterior. De exemplu, costul îndatorării. În momentul în care o economie îți merge bine, în momentul în care creditorii internaționali și naționali au încredere în faptul că ți-ai putea rambursa datoriile, poți să iei credite mai ieftin.

Dar ce se întâmplă acum cu statul român? Dacă ne uităm la cum a evoluat costul datoriei, vedem mai multe... mai multe eșecuri. Vedem licitații pentru mai multe maturități pentru titluri de stat care au eșuat total.

La 2 ani, am avut un eșec total la licitația din 2 februarie, deci nu a putut statul român să se împrumute niciun leu în momentul acela.

La licitația din 2 martie, tot pentru titluri de 2 ani, costul îndatorării a crescut cu 15%, da? Deci statul român s-a împrumutat cu 1,59%, când înainte o făcea cu 1,38%.

La 3 ani, de asemenea, avem un eșec, pentru titluri de stat cu maturitate de 3 ani, avem un eșec la 9 martie. După care, când a fost reluată licitația, + 7% - cost al datoriei.

La 7 ani, maturitate mai mare, o creștere a costului îndatorării de 13%.

Și la 10 ani - cel mai mare eșec - constatăm creșteri ale costului îndatorării externe a României de 30%.

Deci vorbim de o creștere de la 3,13%, anul trecut, pe cât reușea România să se îndatoreze, la 4,03%, anul acesta.

Aceștia sunt indici care ne arată situația văzută de alții. Sunt indici care ne arată cum ne văd pe noi oameni care pariază pe noi, oameni care sunt de acord să ne dea banii lor, piețe financiare, tocmai în vederea rambursării lor, în viitor.

Ce a crescut în România, între sfârșitul anului 2016 și începutul anului 2017? Un singur lucru: guvernarea. Au fost alegeri și s-a schimbat Guvernul. Și, mai mult decât guvernarea, s-a schimbat politica Guvernului, iar această politică a Guvernului vedem cum este sancționată de piețele financiare internaționale.

Da, domnule ministru, avem excedent, după primele două luni, dar este un excedent la jumătate față de cum era anul trecut.

Da, domnule ministru, avem niște motive de bucurie în economie, vedem că mai continuă creșterea economică. Și sperăm să atingeți ținta aceea, de 5,2%. Dar motivele de bucurie le vedem...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, domnule deputat...

Video in format Flash/IOS

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... din privat, din păcate, din economia privată, și nu de la stat.

O ultimă întrebare, domnule ministru, ar fi legată de procesul de recrutare la banca cea mai mare a statului român, una dintre singurele două, la CEC.

Aveți un proiect de act normativ, pe site-ul ministerului, care prevede că CEC-ul și instituțiile de credit ale statului român, adică cele două - EximBank și CEC - vor fi exceptate de la faimoasa Ordonanță nr. 109.

Nu vedem niciun motiv pentru care aceste două instituții nu ar trebui să beneficieze de un management profesionist și depolitizat. Sau oare este asta o promisiune care nu se va mai realiza?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog, Grupul parlamentar al PNL.

Aveți 5 minute, domnule Vîlceanu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan Vîlceanu:

Da.

Nu o să-mi trebuiască toate, o să mai vină și alții.

Dar am vrut să adaug, domnule ministru, să nu rămână lumea cu o impresie greșită, că nu meritați felicitări pentru nimic.

În spatele Formularului 088 este un mecanism, sunt niște proceduri care au rămas în continuare. Ați desființat un formular, adică n-ați făcut nimic. În momentul acesta te poți trezi că nu mai ești plătitor de TVA, și nici măcar nu știi. Dar bineînțeles că astea nu vă preocupă.

Pe de altă parte, aș vrea să vă mai spun un lucru de care sunt absolut sigur. După ce ați ratat împrumuturile de care vorbea și antevorbitorul meu, veți fi ministrul de finanțe care va semna, probabil sau cel mai probabil, un nou acord cu FMI, la cum arată lucrurile acum. Și acestea sunt lucruri pe care trebuie să le explicați românilor, cam în ce condiții veți semna, pentru că asta veți face, un acord cu FMI.

Și care sunt măsurile pe care le veți lua, pentru că știm cu toții că acordurile cu FMI nu se întâmplă doar așa..., nu mai putem minți pe nimeni.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Mai aveți 4 minute, la PNL.

Doamna Turcan?

Vă rog. (Rumoare.)

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Am ascultat cu mare atenție intervențiile colegilor profesioniști în domeniul finanțelor publice și concluzia Partidului Național Liberal este că actualul Guvern, din punct de vedere economic, este într-o mare culpă. Este în cofă cu banii. Practic, investițiile sunt blocate, investitorii sunt descurajați, leul se devalorizează, exporturile sunt afectate, autoritățile locale nu mai au bani de investiții și, din nefericire, continuați să-i presați pe reprezentanții autorităților locale, prin instituțiile pe care le aveți în subordine, să facă jocurile guvernării și să devină obedienți politici.

Este un dezastru pentru România europeană a anului 2017 ca Guvernul să se uite spre autoritățile publice locale cu dispreț și să le taie orice speranță de investiții în interes public, pentru a crea bunăstare și beneficiu la nivel de cetățean de rând.

În concluzie, Partidul Național Liberal solicită, în urma argumentelor aduse de ministrul finanțelor, demisia, din următoarele motive:

  1. Pentru că ați tăiat investițiile în primul trimestru;
  2. Pentru că nu vă puteți respecta angajamentul de deficit bugetar, așa cum este normal pentru o Românie parteneră în cadrul european; altfel, nerespectând angajamentul de deficit bugetar, intrăm în procedura de deficit excesiv, ceea ce înseamnă creșterea poverii pe următoarele generații;
  3. Vă solicităm demisia, domnule ministru al finanțelor, pentru colectarea dezastruoasă din primele 3 luni, împreună, evident, cu președintele ANAF.

Dacă vreți bani la bugetul statului, nu vă gândiți la investitorii pe care și așa îi sugrumați cu controale, cu lipsă de predictibilitate legislativă, ci uitați-vă spre marii contributori și puteți să creșteți colectarea din TVA, acolo unde este o sursă reală de bani.

Înainte de a vă da demisia, domnule ministru al finanțelor, vă solicităm să prezentați totuși o proiecție economică care stă la baza Legii salarizării unitare, pe care o vedem pusă pe toate ecranele, și despre care aflăm astăzi că a fost amânată cu încă o săptămână, după ce n-au mai contenit colegii PSD-iști să ne prezinte Legea salarizării unitare și grija pe care o poartă angajaților din sistemul public.

Vă rugăm să prezentați, așadar, public, proiecția Legii salarizării unitare, pentru că nu există nicio dată economică, realistă, care să susțină ceea ce dumneavoastră aruncați zi de zi în ochii românilor.

Trebuie să spuneți exact, pe următoarele luni, pe următorii ani de zile, până când se va finaliza implementarea Legii salarizării unitare, care este creșterea economică prognozată și care este creșterea PIB-ului pe care dumneavoastră o prognozați.

De asemenea, să ne spuneți care este nivelul colectării veniturilor pe care vă bazați, nivelul posturilor pentru bugetari, și dacă acest număr de posturi pentru bugetari va crește, va scădea sau va rămâne blocat.

Și, nu în ultimul rând, să ne spuneți și să prezentați opiniei publice care este procentul de investiții pe care Guvernul dumneavoastră intenționează să-l ofere României, în următorii ani de zile, astfel încât, dincolo de partea de cheltuieli pe care o prezentați zi și noapte, să existe și sursă de susținere a acestor cheltuieli.

Sunt niște solicitări firești. Sunt niște solicitări pe care orice cetățean care își vede viitorul în România așteaptă să le primească de la niște guvernanți cu o majoritate parlamentară...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionați.

Video in format Flash/IOS

Doamna Raluca Turcan:

... considerabilă.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu, doamnă deputat. (Aplauze.)

Grupul parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian, 3 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

În primul rând, procedural, vă rog să-mi permiteți să reiau această recomandare, ca pe viitor să aveți un limbaj care să fie demn de această tribună parlamentară.

Utilizarea unor adjective, care sunt excesive, arată o lipsă de argumente. (Vociferări.) Așa cum, în muzică, cineva cântă tare, pentru că nu are ureche muzicală, tot așa, și în politică, cel care nu are argumente folosește adjective, să le zic, eufemistic, pădurețe.

În al doilea rând, ceea ce ne lipsește nouă în politică este o anumită sobrietate. Cineva prezintă niște cifre. Ar trebui, înainte de a spune dacă cifrele sunt propagandă sau nu, să mergem și să consultăm dacă cifrele sunt adevărate sau nu.

Stimați colegi,

Nu o să ne înțelegem niciodată, dacă noi nu convenim asupra unor cifre, dacă nu convenim asupra unui minim de informații pe care să le socotim, cu toții, corecte. Dacă dumneavoastră contestați cifrele prezentate în Buletinul Ministerului Finanțelor, sigur că nu o să reușim să ne înțelegem niciodată.

În al treilea rând, semnalez un lucru foarte interesant și cu totul nou, să nu zic novator, în politica românească. Până acum, era așa: opoziția cerea majorări de salarii și puterea refuza să crească salariile. Este pentru prima oară când puterea crește salariile, iar opoziția se opune, acuzând că ele nu trebuie crescute. (Aplauze.)

Să nu mai vorbim de năstrușnica acuză, că noi dorim să captăm bunăvoința românilor. Știți foarte bine că românii au o memorie scurtă a binelui. Dacă doream să captăm bunăvoința românilor, pentru alegeri, făceam aceste majorări, măcar în preajma alegerilor prezidențiale și europene, din 2019. Dat fiindcă că le facem imediat după alegeri, nu puteți suspecta că o facem din motive de natură electorală.

Aș vrea să mai adaug ceva. Mi se pare ciudat, sincer, foarte ciudat, că după ce un buget abia a fost votat, când ministrul finanțelor derulează noul buget de circa o lună, dumneavoastră să aveți deja concluzii. Uitați-vă pe listele anilor trecuți. Uitați-vă că investițiile au fost la 0,1, în perioada aceasta, de două luni, și în 2016, și în 2015, și în 2014. Pot să vă dau exemplul multor ani, în care, după reduceri fiscale, primele luni au înregistrat anumite scăderi, iar după aceea, rezultatele au fost pozitive.

Prea vă grăbiți. Mai așteptați puțin, abia au fost alegerile. Nu puteți să cereți demisia Guvernului, imediat după alegeri. Din păcate, pentru dumneavoastră, ciclurile electorale sunt ceva mai lungi. Nu cât Cometa Halley, dar în orice caz, ceva mai lungi.

De aceea, eu cred că această discuție este pur politicianistă. Nu putem trage concluzii decât pripite, după o lună și ceva, iar Standard & Poor’s, de exemplu, ne-a dat un exemplu foarte clar al încrederii pe care o are în perspectiva pe termen mediu și lung a României, reconfirmând atractivitatea României pentru investiții.

Așadar, noi n-avem atâta încredere în noi, câtă au străinii în noi.

Sper să vină ziua în care să fim și noi mândri, cu toții, și unii și alții, că suntem români, și să fim demni de ținuta acestei tribune parlamentare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Vosganian:

De aceea, închei, spunând că este prematur să tragem concluzii. Rezultatul lunii martie arată că temerile din ianuarie nu s-au adeverit, votarea Legii bugetare și intrarea în funcțiune a acestui buget au deja rezultate benefice.

Cât privește Legea salarizării, nu vă grăbiți cu argumentele, pentru că veți avea tot timpul, în dezbateri.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Tomac, Grupul PMP.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Domnule Vosganian, să știți că opoziția poate cere demisia oricărui ministru, oricând dorește de cuviință. Asta este democrația parlamentară.

Legat de limbaj, puteți să-i oferiți ceva consultanță și domnului deputat Bacalbașa, n-ar strica.

Revenind la... (Aplauze.)

... subiectul nostru de astăzi... (Rumoare.)

Domnule ministru,

M-aș fi așteptat și mi-aș fi dorit foarte mult ca aici, în fața noastră, să veniți cu celebra "Biblie" pe care domnul Dragnea ne-o prezenta în campanie, Programul de guvernare al PSD. Ați prezentat în campania electorală un Program de guvernare, și mi-aș fi dorit să veniți să spuneți, exact cum ați promis în campania electorală, pe zile, pe luni, ce veți implementa din angajamentele asumate.

Am văzut mai devreme, și președintele dumneavoastră, domnul Leonardo Badea, amintea de niște măsuri pe care vi le-ați propus. Amintesc că în Programul dumneavoastră de guvernare, cu privire la politici macroeconomice, fiscalitate și buget, explicați că veți lua câteva măsuri care vor trebui implementate în primul trimestru al acestui an, însă acestea lipsesc cu desăvârșire. Și vă explic exact despre ce este vorba.

Ați menționat că aceste măsuri sunt fundamentate pe realitatea că România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, pentru reducerea evaziunii, Programul de guvernare vizează - citesc din programul de guvernare: "angajarea unor contracte de performanță pentru ANAF cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta stabilită; înființarea unei direcții în cadrul ANAF pe tematica firmelor cu pierderi continue, companiilor de stat și nu numai, care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționari privați propriilor firme cu pierderi, precum și consolidarea direcției de prețuri de transfer".

Vă informăm, domnule ministru, că a început deja al doilea trimestru și nu am auzit de vreun contract de performanță încheiat de dumneavoastră cu președintele ANAF.

Mai mult, ne întrebăm cum veți putea înființa noi direcții sau veți putea consolida direcțiile existente în cadrul ANAF, fără resurse umane, având în vedere că Ministerul Finanțelor Publice tocmai a luat decizia suspendării ocupării posturilor vacante și a promovării pentru personalul din aparatul central și instituțiile subordonate, decizie despre care auzim, pe surse, că se propagă și la alte ministere.

Așa merge, probabil, situația în clipa de față în Guvern, și care seamănă cu măsurile de austeritate care se adoptă în perioadă de criză financiară și nicidecum de prosperitate.

Dar cea mai importantă măsură anunțată de Guvern este Codul economic al României. Potrivit Programului de guvernare, Codul economic al României va conține: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înființare a societăților comerciale, Legea evaziunii fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.

Va fi dezbătut, așa anunță Programul de guvernare, în primul trimestru al anului 2017, cu patronatele, cu asociațiile, cu oamenii de afaceri și cu cei care desfășoară activități independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar și cu ONG-urile, autorități publice locale, asociații ale cetățenilor, firme de consultanță, cu toată clasa politică. Va fi pus în dezbatere parlamentară, începând cu aprilie 2017, încă din prima sesiune parlamentară.

Aprobarea Codului economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017.

Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenția.

În acest fel, ne povestește actualul Guvern, în Programul de guvernare, un agent economic nu va mai putea fi sancționat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat și apoi prevenit.

De asemenea, Codul economic al României va reduce masiv numărul de taxe, astfel încât numărul taxelor nu va fi mai mare de 50.

Constatăm, domnule ministru, că acest Cod, care ar trebui să înlocuiască toată legislația economică și fiscală în vigoare, este în întârziere, dar acest Cod, conform Programului de guvernare, ar trebui să cuprindă reducerea masivă a numărului de taxe.

Oare această întârziere ne oferă indicii cu privire la ce măsură intenționați să renunțați pentru a...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, domnule deputat...

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Tomac:

... încadra în deficitul estimat, de 3%?

Vă mulțumesc.

Oricum, o veste bună, că vin turiștii mai mult în țară. Am crezut că...

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim.

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbașa solicită dreptul la replică.)

Vă rog, domnule deputat, un minut. (Rumoare. Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Salut fiii de securiști! (Rumoare.)

Știu ăia, care sunt acolo și aplaudă, la cine mă refer...

Esop spunea că "limba este cel mai bun și cel mai rău lucru din lume".

Sigur că violențele de limbaj sunt un lucru discutabil în Parlamentul României.

Din păcate, violențele de limbaj care vin din partea liberalilor și din partea "copilașilor" lui Băsescu, creatorul statului mafiot, nu sunt decât manifestarea lipsei de forță intelectuală și de argumente.

În rest, pentru domnul Tomac, vreau să-i spun atât: și eu sunt basarabean, numai că bunicul meu, senatorul Dobrovici-Bacalbașa, a fost împușcat de sovietici, iar el este servitorul lui Băsescu, creatorul statului mafiot.

Să-ți fie de bine, băiete! (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog.

Grupul minorităților și Grupul UDMR nu participă la dezbateri. Dau cuvântul domnului ministru Viorel Ștefan, 5 minute.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Experiența mea parlamentară m-a învățat un lucru, la care țin cu sfințenie. Știu că un reprezentant al Executivului nu are dreptul să fie supărat pe cineva din Parlament.

De aceea, eu nu sunt supărat nici pe cei care au folosit informații inexacte, nici pe cei care au folosit limbaj jignitor și voi încerca să răspund tehnic, politicos, tuturor acestor chestiuni.

E adevărat că noi ne comparăm cu anul 2016, când vorbim de evoluțiile economice, de evoluțiile bugetare. Și, într-adevăr, e un an de referință, pentru că dacă anul trecut am absorbit zero fonduri europene, faptul că în primul trimestru au intrat doar 3 miliarde de lei, față de 22, cât e ținta anuală, eu zic că e o realizare.

Dacă mai adăugăm la acest lucru faptul că am preluat un portofoliu de programe pe fonduri europene, dintre care niciunul nu era acreditat, eu zic că e o realizare chiar importantă că am reușit și în aceste condiții să absorbim 3 miliarde de lei, în primul trimestru.

Dacă vorbim despre cifrele indicative, le-aș spune, nici măcar un preliminar nu pot să spun că putem vorbi, atunci când vorbim de execuția la trimestrul I, pentru că vom ști pe 25 aprilie cifrele exacte, atunci vorbim de o colectare la nivel de 7,3% din PIB, adică egală cu indicele de colectare din anul 2016, cu precizarea că anul 2016, în trimestrul I, a avut niște influențe irepetabile.

Deci comparația, dacă corectăm, ajustăm realizările de anul trecut, comparația este mult mai favorabilă trimestrului I, 2017.

De asemenea, investiții publice. Sigur, dacă n-ar fi fost un februarie cu viscol, cu Dunăre înghețată, cu porturi închise, cu condiții vitrege, probabil că am fi avut investiții mai consistente și în trimestrul I.

De aceea, afirmația conform căreia cineva a tăiat fondurile de investiții este incorectă. Nu s-au realizat investiții din cauza unor condiții pe care le știm cu toții. Și nu noi le-am stabilit. Nici Guvernul măcar nu putea să preîntâmpine evoluțiile climatice.

Oricum, să știți că față de 3,8, cât s-au făcut investiții în anul 2016, anul acesta noi o să ne realizăm ținta de 4,84% din PIB.

Dar despre acest lucru vom vorbi în a doua jumătate a anului, când, într-adevăr, vom avea și statisticile necesare.

Despre costul datoriei publice și faptul că unele licitații nu au fost finalizate. Este incorect și apreciez poziția colegului de la USR care a vorbit despre acest lucru, numai că rugămintea mea este, atunci când face analiza, să o facă pe tot portofoliul de acțiuni care s-au întâmplat, și nu să extragă din context câteva licitații și să tragă concluzii cu caracter general. Pentru că eu vă informez că Guvernul are o strategie în temeiul căreia gestionează serviciul datoriei publice, o strategie care se bazează pe faptul că avem un buffer în trezorerie care ne permite să stabilim noi cât împrumutăm, și la ce preț împrumutăm, și când împrumutăm.

De aceea, unele licitații, unde nu ne atingem țintele privind costul împrumutului, nu le adjudecăm, avem și opțiunea să le anulăm. Nu trebuie să tragem concluzii din astfel de... așa... și dacă facem o analiză pe total, vedem că din cele 68 de miliarde, cât ne-am propus să împrumutăm anul acesta pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice scadente, suntem în grafic, iar mâine, probabil, o să avem chiar vești mult mai bune. Astăzi mă abțin să vorbesc, având în vedere că este în derulare o procedură de emisiune pe eurobonduri, pe care nu vreau s-o caracterizez în aceste condiții.

Despre recrutarea la CEC și Eximbank.

Stimați colegi,

A fost o greșeală, o greșeală impardonabilă, faptul că la instituțiile de credit, care sunt guvernate de o legislație specifică sectorului bancar, pe o piață supravegheată, reglementată de Banca Națională, s-a introdus al doilea sistem de guvernanță, cel descris de Ordonanța nr. 109 și s-a ajuns la un blocaj, din cauza diferenței de reglementare între cele două sisteme de guvernanță. Nu putem să facem guvernare struțo-cămilă pe sistemul bancar. În materie de bănci nu e relevantă natura capitalului, relevantă este respectarea regulilor de guvernanță a sistemelor bancare pe care le monitorizează Banca Națională a României.

De aceea, și Fondul Monetar Internațional, și Comisia Europeană au observat acest lucru și Fondul Monetar Internațional ne-a lăsat chiar în raport o mențiune în acest sens, că ar fi bine să corectăm și să aducem această instituție de credit sub guvernanța specifică băncilor și să nu mai amestecăm cele două sisteme, că intrăm în blocaj.

De aceea, nu este un proiect pe site pentru consultări, este chiar o ordonanță adoptată de Guvern, prin care instituțiile de credit cu capital de stat au fost scoase de pe lista din Legea nr. 111 care aprobă Ordonanța nr. 109 și unde a fost introdusă din exces de zel, printr-un amendament, în Parlamentul anterior.

Deci nici măcar Guvernul tehnocrat nu a apreciat că este necesar să se introducă acolo, dar în Parlament a fost un exces de zel care a făcut acest lucru. Noi l-am corectat.

Sigur, Formularul 088 a fost scos, știți foarte bine că a fost scos, dar vă rog să luați în calcul și faptul că există o prevedere în Codul fiscal, care spune că cel care vrea să obțină cod de TVA trebuie să dea o declarație. Ceea ce nu era în regulă cu Formularul 088 - nu erau în regulă excesele pe care le reglementa acest formular.

De aceea, dacă astăzi se dă o declarație în temeiul unei prevederi din Codul fiscal, nu este o chestiune care să-l deranjeze pe contribuabil.

Un nou acord cu FMI? Nu știu pe ce se bazează această afirmație.

Deci România beneficiază de încredere, o dovedesc agențiile de rating, o dovedește interesul investitorilor pe piața financiară, nu avem niciun motiv, un acord cu Fondul Monetar Internațional. Nevoia unui acord se naște atunci când o țară nu mai este credibilă în piață și atunci, pentru a-și recâștiga încrederea, vin alături de Fondul Monetar, cu expertiză, cu fonduri, cu ... așa... și o ajută să-și recâștige încrederea. Or România este într-o poziție foarte bună pe piețe, nici vorbă de acord cu Fondul Monetar Internațional. Nu există dezechilibre macro, nu există niciun motiv.

Am auzit că leul se devalorizează, dar probabil afirmația a făcut-o cineva care nu s-a mai uitat pe un curs în ultimele săptămâni.

Leul este pe un trend de apreciere, nicidecum de devalorizare, vă rog să... E foarte simplu, pe Internet ne uităm, rapid, vedem cum stăm acolo...

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Cam asta e!

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Cam asta...

Aș vrea să mai vorbesc despre Codul economic, pentru că este păcat să se rețină faptul că nu s-a făcut nimic în materie. De aproape două luni de zile există colective de lucru mixte: Ministerul Finanțelor Publice cu reprezentanți ai structurilor asociative, al Mediului de Afaceri care lucrează, este câte un colectiv pe fiecare capitol din Codul fiscal și din Codul de procedură fiscală și se lucrează împreună cu beneficiarii acestor reglementări și se lucrează în spiritul ca până sau în cursul lunii aprilie să intrăm în Parlament cu proiectul.

Deci noi ne-am angajat că în trimestrul I vom derula consultări cu reprezentanții Mediului de Afaceri. Și o facem... de două luni de zile. Și acum, eu am plecat de la minister, dintr-o ședință cu reprezentanții Coaliției pentru dezvoltare. Au rămas colegii mei și probabil și acum se lucrează, puteți verifica...

Vorbim de Legea prevenției care a fost... Legea prevenției este pusă de săptămâna trecută, cel puțin, pe site, pentru consultare.

Deci afirmația conform căreia nu ne-am atins obiectivele la care ne-am angajat în trimestrul I nu are fundament.

Prețuri de transfer? Vă amintesc că există chiar un termen, despre aceasta discutam cu cei din Coaliția de dezvoltare, până în 25 martie trebuia să se facă dosarele pentru prețul de transfer. Deci există reglementare, există sistem de implementare, nu suntem în întârziere.

N-aș vrea să dezvolt despre austeritate pentru că, din păcate, cine a pronunțat acest cuvânt aici a fost promotorul unei politici de austeritate derulată la un moment în care România nu avea nevoie de austeritate, în condiții de criză, când toată Europa, toate țările europene luau măsuri de stimulare economică pentru a ieși din criză...

Am avut noi o conducere care a luat măsuri de austeritate, austeritate care n-a făcut altceva decât să întârzie criza. Astăzi sunt foarte critici și au învățat ce înseamnă politici prociclice, dar austeritate în perioadă de criză este cea mai nenorocită politică prociclică.

De aceea, astăzi avem decalaje pe care trebuie să le recuperăm.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule ministru.

Am încheiat aici dezbaterile politice de astăzi.

Vă invit să rămâneți la ședința de interpelări.

Domnule Predoiu, preluați...

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 21 noiembrie 2018, 3:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro