Plen
Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/23-05-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media18-10-2017 (comună)
Video in format Real Media17-10-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 15-05-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2017

12. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

      ................................................
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Interpelări.

Domnul Șovăială de la PNL este? Nu.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Valeria-Diana Schelean-Șomfelean

Doamna Schelean?

Vă rog.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Valeria-Diana Schelean-Șomfelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene.

Obiectul interpelării - măsurile pe care Guvernul intenționează să le adopte, în ceea ce privește concediul și indemnizația pentru creșterea copilului, dar și alte drepturi și beneficii.

Doamnă viceprim-ministru,

Ați explicat în cadrul unei emisiuni televizate faptul că în acest moment se fac calcule de impact, de către Guvern, și se are în vedere plafonarea indemnizației de creștere a copilului, adică modificarea prevederilor Legii nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.

Având în vedere aceste declarații, vă rog, doamnă viceprim-ministru, să-mi comunicați următoarele:

Câte persoane beneficiază în acest moment de indemnizația de creștere a copilului, conform Legii nr. 66/2016?

Care este indemnizația medie primită de aceștia?

Câți dintre beneficiari au un în prezent indemnizația până la 5.000 de lei?

Care este impactul bugetar al acestor indemnizații?

Câți dintre beneficiari au în prezent indemnizația cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei și care este impactul bugetar al acestora?

Câți dintre beneficiari au în prezent indemnizații de peste 10.000 de lei și care este impactul bugetar al acestora?

Care este cea mai mare indemnizație în plată, după intrarea în vigoare a Legii nr. 66/2016?

Cu cât au crescut sumele alocate de la bugetul de stat pentru plata indemnizațiilor pentru creșterea copilului, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 66/2016?

Care sunt estimările și prognozele pentru viitor?

Ce alte prevederi privind concediul și acordarea indemnizației pentru creșterea copilului sunt analizate în prezent de Executiv și în ce sens?

Ce alte drepturi, stimulente, beneficii, în vigoare în momentul de față, sunt în analiza Guvernului și în ce modalitate intenționează Executivul să le modifice, să le ajusteze, înainte de elaborarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018?

Există la nivelul Guvernului și proiecte legislative care să vizeze modificarea cuantumului alocației de stat pentru copii? Dacă da, la ce se referă acestea?

Ce măsuri compensatorii intenționează Guvernul să adopte, în sensul stimulării creșterii natalității și opririi declinului demografic cu care se confruntă țara noastră?

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Emil-Marius Pașcan

Domnul Pașcan.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Adresez o interpelare Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Petre Daea, privind schemele de ajutor de stat care trebuie să vizeze majoritatea proprietarilor de păduri.

Domnule ministru,

Am lecturat cu interes Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 108 privitor la schema de ajutor de stat, servicii de silvo-mediu, servicii climatice și conservarea pădurilor.

Scopul declarat al acestui ajutor de stat are în vedere îmbunătățirea echilibrului dintre dezvoltarea economică și utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Din păcate, dincolo de prevederile sale benefice, această schemă de ajutor de stat stipulează restrictiv că suprafața minimă pentru care se încheie angajamentul silvic este de 100 de ha.

Domnule ministru,

În ultimii ani, date fiind privațiunile și condiționările stricte în administrare, de care au parte proprietarii care dețin păduri și terenuri cuprinse în ariile naturale protejate, în lipsa unei reale compensări prin subvenții și ajutoare de stat, aceștia recurg, sărăciți, la vânzarea proprietăților respective. Românii sunt tentați, parcă într-o acțiune legislativ concertată și premeditată distructivă, corelativă cu interese străine țării, să-și vândă pădurile, proprietățile în general, la un preț de nimic. Tariful cu care se vinde astăzi un hectar de pădure, în jur de 3.000 de euro, este de cel puțin trei ori mai mic decât în oricare altă țară a Uniunii Europene.

Reprezentanții asociațiilor constituite pentru apărarea pădurilor susțin că au în evidențe peste 100.000 de ha de păduri, vândute la grupuri de proprietari din afara României, iar înstrăinarea continuă, câtă vreme micii proprietari de păduri nu au nici veniturile, nici resursele necesare pentru a le administra corespunzător legislației în vigoare.

În consecință, consider că este bine că sunt sprijinite prin ajutoare de stat angajamentele silvice de peste 100 de ha, așa cum, de altfel, procedați prin ordinul anterior menționat. Dar, deopotrivă, se cuvin susținute legal și proprietățile mai mici ca suprafață, majoritatea aparținând unor persoane fizice. Acestea sunt cele care sunt cele mai vulnerabile în fața tăvălugului înstrăinării și totodată cele mai oropsite, din punctul de vedere al actualității economice, dat fiind că statul nu le-a asigurat acestor proprietari subvenții sau compensații pentru proprietățile lor cuprinse în arii naturale protejate.

Vă solicit, în consecință, să-mi comunicați ce veți întreprinde în perioada următoare, pentru a veni chiar prin noi scheme de ajutor de stat și în sprijinul micilor proprietari de păduri?

În acest sens, consider că este imperativ necesară o conlucrare cu Ministerul Apelor și Pădurilor, chiar cu Ministerul Mediului, și vă solicit o informare în acest sens.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Ionuț Simionca

Domnul Cristache este în sală? Nu.

Domnul Ionuț Simionca.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ionuț Simionca:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Economiei, domnului ministru Mihai Tudose.

Obiectul interpelării este "Stadiul implementării și aplicării Hotărârii Guvernului nr. 937/2016".

Stimate domnule ministru,

Prin prezenta interpelare, vă adresez solicitarea de a ne comunica care este stadiul implementării Hotărârii Guvernului nr. 937/2016 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiect stimularea investițiilor întreprinderilor mici și mijlocii.

Totodată, vă solicit să-mi prezentați care este bugetul alocat de Ministerul Economiei în anul 2017 pentru implementarea, finanțarea schemei de ajutor de stat, prevăzută și reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 937/2016?

În urma dezbaterilor avute cu mai mulți oameni de afaceri din județul Bistrița-Năsăud, am fost sesizați că, deși ar fi interesați de realizarea de investiții prin această schemă de ajutor de stat, totuși, nicio instituție implicată și responsabilă cu acest proiect nu poate să ofere detalii despre stadiul acestuia.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită stimă, deputat al PMP, Bistrița-Năsăud, Ionuț Simionca.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Dumitru Lovin

Domnul Lovin?

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Dumitru Lovin:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc foarte mult pentru cuvântul pe care mi l-ați dat.

Am o interpelare pentru domnul ministru al sănătății, domnul Florian-Dorel Bodog.

Stimate domnule ministru,

Din păcate, ne confruntăm cu o situație foarte gravă, statisticile arătând că aproximativ 50.000 de persoane mor anual în România, din cauza unor forme de cancer, preponderente fiind cancerul de sân, de plămâni și de colon. Numai în județul Vâlcea sunt înregistrate un număr de 5.066 de cazuri, în creștere față de anul trecut și aproape dublu față de acum 10-15 ani.

Ca de altfel în toată țara, și județul Vâlcea se confruntă cu ignoranța, lipsa de educație sanitară, mizeria socială, lipsa de determinare a factorului uman, care fac ca cele mai multe cazuri să se prezinte în stadii tardive, fără șansă. De obicei se apelează la Salvare via UPU, eludând consultația la medicul de familie, programarea la medicul specialist aglomerând secțiile și cu cazuri depășite, fără șanse și cheltuitoare de buget, la pacienți, de obicei, neasigurați și fără venit și fără familie.

Situația exemplificativă pentru județul Vâlcea, în 2017, este: ianuarie - 250 de internări de zi, 183 internări continue; februarie - 320 de internări de zi, 165 de internări continue.

Pentru Spitalul Județean Vâlcea sunt necesare anumite măsuri urgente: extinderea spațiului locativ pentru desfășurarea în condiții igieno-sanitare și circuite separate a cazurilor care necesită internare și tratamentul de zi cu personal mediu și auxiliar aferent; dotarea cu ecograf, linie ecograf cu două sonde, pentru monitorizarea bolnavilor internați; dotarea cu EKG portabil; dotarea cu aspirator secreții; dotarea la nivelul secției sau farmaciei cu stații de preparat citostatice și echipament de protecție pentru prepararea citostaticelor și apoi administrarea lor.

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați dacă ministerul pe care îl coordonați are în vedere o altă abordare a criteriilor de urgență, internare și tratament de specialitate, pentru tratarea cât mai eficientă a cancerului, ca și pentru prevenirea noilor îmbolnăviri.

Cu stimă, solicit răspunsul în scris și oral.

Deputat al ALDE, Dumitru Lovin.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Costel Neculai Dunava

Domnul Munteanu?

Domnul Dunava.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Toma-Florin Petcu, ministrul energiei.

Subiectul interpelării - "Demararea procesului de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale în satele Orbeni și Scurta, aparținătoare comunei Orbeni".

Domnule ministru,

Prin prezenta interpelare vă supun atenției o problemă importantă, al cărei obiect îl reprezintă asigurarea alimentării cu gaze naturale a comunei Orbeni din județul Bacău și care, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ține de competența și decizia Ministerului Energiei.

În calitatea mea de deputat, am fost sesizat de reprezentanții comunei Orbeni cu privire la necesitatea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale, în satele Orbeni și Scurta, aparținătoare comunei Orbeni, cu atât mai mult cu cât au fost întreprinse toate demersurile legale pe lângă Ministerul Energiei.

La Adresa nr. 191262 din data de 30 martie 2017 s-au depus la ministerul pe care îl conduceți Decizia nr. 459/28 martie 2017, a ANRE, privind avizarea studiului de fezabilitate, întocmit în vederea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale în satele Orbeni și Scurta, aparținătoare comunei Orbeni, județul Bacău, însoțită de anexă, Avizul nr. 21340/22 martie 2017, emis de ANRE, și Proiectul nr. 48/2014 - Studiu de fezabilitate privind obiectivul de investiție "Înființare, distribuție gaze naturale comuna Orbeni, cu satele aparținătoare Orbeni și Scurta, județul Bacău".

La momentul la care eu susțin această interpelare, în numele și pentru cetățenii din comuna Orbeni, Ministerul Energiei nu a transmis niciun răspuns la solicitarea în cauză și nici nu a dat curs acesteia, motiv pentru care comuna Orbeni nu are încă un distribuitor de gaze naturale. Implementarea acestui proiect este foarte importantă pentru cei peste 4.000 de locuitori ai comunei Orbeni, deoarece va asigura dezvoltarea economică a acesteia, mai ales că se află într-o zonă de influență a județului Bacău, răspunzând astfel nevoilor colectivității, prin sporirea calității vieții acestora.

Față de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați:

Care sunt demersurile pe care le-ați întreprins în vederea demarării procesului de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale, în satele Orbeni și Scurta, aparținătoare comunei Orbeni, județul Bacău, în cazul în care acestea există?

În situația în care nu ați întreprins niciun demers, de ce nu ați făcut-o, în condițiile în care Primăria comunei Orbeni a obținut toate avizele necesare demarării acestor proiecte?

În cazul în care există impedimente de ordin legislativ cu privire la soluționarea cererii în cauză, ce măsuri ați luat pentru a asigura cadrul legislativ necesar?

La ce dată estimați că veți demara procesul de concesionare a serviciului public de distribuție a gazelor naturale în comuna Orbeni, cu satele aparținătoare Orbeni și Scurta, județul Bacău?

Solicit răspunsul în scris și oral.

Cu stimă, deputat al PSD, Dunava Costel Neculai.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Georgeta-Carmen Holban

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Holban?

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Florian-Dorel Bodog, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: "Dotarea Spitalului Județean de urgență din Târgoviște cu echipamente, pentru a se înscrie în «Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 - sănătate pentru prosperitate»".

Domnule ministru,

Vă interpelez în legătură cu posibilitatea de creștere a performanței medicale a Spitalului Județean Dâmbovița și creșterea siguranței actului medical, prin alocarea unor fonduri bugetare pentru achiziționarea următoarelor echipamente:

  1. Angiograf. Ca urmare, pacientul cu boli cardiovasculare, care are nevoie de o astfel de investigație, nu mai trebuie să fie programat la clinicile din București sau din alte orașe, programări care se fac cu multă dificultate;
  2. Ecocardiograf transtoracic mobil;
  3. Seringi automate;
  4. Aparat endoscopic Olympus Optera, aparat necesar confirmării unui diagnostic corect și, pe altă parte, efectuării activității terapeutice specifice pacienților cu hemoragii digestive superioare și inferioare.

În vederea alocării acestor fonduri bugetare, a fost înaintată o cerere Ministerului Sănătății, în urmă cu 4 luni.

Spitalul Județean de urgență din Târgoviște este cea mai mare unitate sanitară din județ, cu un număr de 1.767 de paturi, 16 linii de gardă în specialități clinice, două linii de gardă în specialități paraclinice, o linie de gardă continuă în Secția ATI.

Față de cele menționate, vă rugăm, domnule ministru, să analizați și să decideți pentru binele pacienților.

Solicit răspunsul în scris.

Cu deosebită considerație, deputat al PSD, Holban Georgeta-Carmen.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Oana-Silvia Vlăducă

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andrei?

Domnul Florinel Stancu?

Domnul Macovei?

Doamna Paraschiv, nu.

Doamna Vlăducă.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: "Armonizarea legislației în domeniul producerii, deținerii, ambalării și desfacerii băuturilor alcoolice tradiționale, țuică și rachiuri naturale".

Domnule ministru,

În deplasările în teritoriu, am fost sesizată în repetate rânduri de producătorii de fructe din zona de nord a județului Dâmbovița, cu privire la situația dificilă prin care trece sectorul pomicol, în ceea ce privește valorificarea producției de fructe.

În speță, în procesul de producție a fructelor, anual, rezultă un proces ridicat de fructe, prune, mere sau pere depreciate, care nu corespund criteriilor de calitate pentru a fi valorificate pe piață, atât în stare proaspătă, cât și procesate - sucuri, gemuri, marmeladă compoturi. Această materie primă este destinată distilării și fabricării de băuturi alcoolice tradiționale: țuică și rachiuri. Legislația actuală permite fabricarea de astfel de băuturi în antrepozite fiscale, mici distilării și alambicuri, cu o reducere de 50% la plata accizei datorate statului.

Fermierii care dețin o suprafață și, implicit, o cantitate mai mare de fructe, pot fabrica țuică și rachiuri naturale, dar cu plata integrală a accizei.

Pentru a da posibilitate fermierilor să-și valorifice integral producția de fructe, inclusiv prin fabricarea de țuică și rachiuri naturale, aceștia doresc armonizarea legislației cu situația existentă, astfel:

  1. Eliminarea plății accizei pentru cantitatea de 50 hl alcool pur destinat autoconsumului - 200 de litri de țuică la 25° pentru fiecare familie;
  2. Legiferarea procesului de producție, deținere, ambalare-timbrare și desfacere a acestor băuturi tradiționale, legal, prin rețeaua de magazine de specialitate, piețe și târguri organizate, pentru care statul poate să stabilească plata unor taxe, similar accizei la o valoare de piață.

Acest lucru s-ar putea face prin stabilirea unor reguli stricte pe linia de fabricare, deținere, ambalare-timbrare și comercializare a acestor băuturi alcoolice - un model ar fi legislația existentă pentru vinuri.

Față de cele expuse, vă rog, domnule ministru, să analizați posibilitatea modificărilor legislative enunțate de pomicultori în domeniul producerii, deținerii, ambalării și desfacerii băuturilor alcoolice tradiționale, țuică și rachiuri naturale.

Solicit răspuns scris.

Cu deosebită considerație, deputat al PSD de Dâmbovița, Oana-Silvia Vlăducă.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Constantin Codreanu

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Codreanu?

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Teodor-Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe, și are ca obiect ratificarea Protocolului Comisiei mixte România-Republica Serbia privind minoritățile naționale și desemnarea unui copreședinte din partea statului sârb.

Domnule ministru,

Cu toate că sunt în continuă scădere, o scădere artificială, românii din Serbia au reușit să-și păstreze până astăzi tradițiile și limba, cu ajutorul credinței și a dorinței de transmitere a identității românești, generațiilor următoare de români.

Principala revendicare a minorității naționale românești din Serbia a fost garantarea drepturilor culturale modeste, misiune care să asigure dezvoltarea valorilor lingvistice, folclorice, etnografice, literare, religioase, cu tot ce este legat de virtuțile românității orientale.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană în decembrie 2009 și a primit statut de candidat în martie 2012, după ce Belgradul și Pristina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo.

În acest context, în lipsa unui angajament ferm al Serbiei față de îmbunătățirea situației minorității naționale române, România își exprimase, în primă instanță, rezervele față de acordarea statutului de candidat. Apoi, a optat pentru introducerea unor garanții în ceea ce privește negocierea drastică a Capitolului 23 din Tratatul de aderare și, implicit, o atenție specială acordată problematicii drepturilor minorităților, în contextul procesului de integrare a Serbiei.

Astfel, la 1 martie 2012, la Consiliul European de la Bruxelles s-a semnat, de reprezentanții permanenți ai României și Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiune a Comisiei mixte România-Republica Serbia pentru protecția minorităților naționale.

Se prevedea că Republica Serbia, în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte și să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce privește protecția minorităților naționale, în conformitate cu instrumentele internaționale regionale și bilaterale relevante pe care le-a ratificat.

Ulterior, în Raportul de screening, în 2013, și în Rapoartele de progres - 2012-2013-2014 se stipulează că Serbia îndeplinește într-o măsură suficientă criteriile politice; în general, cadrul juridic pentru protecția minorităților este în continuare respectat, însă rămâne de consolidat punerea sa coerentă în aplicare pe întreg teritoriul țării, în domenii precum; educația, utilizarea limbilor, precum și accesul la mass-media și la servicii religioase în limbile minoritare.

Totuși, până în prezent, în ceea ce privește practicile educaționale privind asigurarea dreptului la educație în limba maternă, cu toate asigurările primite din partea autorităților sârbe, procesul de introducere în școlile din Serbia de Răsărit a limbii române, cu elemente de cultură națională, se realizează parțial și cu multe tergiversări, existând o rezistență serioasă din partea autorităților locale și din partea conducerilor unora dintre școli.

Mai mult, este încurajată crearea unei limbi vlahe, separate de limba română, folosind caractere chirilice, pentru a sublinia diferența clară între români și vlahi, pe care o promovează politica oficială sârbă.

Ținând cont de cele prezentate mai sus...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiați...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Codreanu:

... și de alte încălcări îngrijorătoare ale drepturilor comunității românești din Serbia, binecunoscute de către MAE, interesul României pentru asigurarea la standard european a drepturilor persoanelor aparținând minorității române din republică ar trebui să reprezinte o constantă a diplomației românești.

În acest context, vă rog respectuos să transmiteți:

1. Care sunt demersurile pe care Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, le face, astfel încât comunitatea națională românească de pe întreg teritoriul Serbiei să beneficieze de drepturi similare cu cele pe care le au minoritățile naționale din România, iar aceste drepturi să fie implementate cu adevărat, nu doar introduse în textele unor acorduri?

Și 2. Care sunt pârghiile utilizate de către MAE pentru a pune presiune pe statul sârb, în vederea desemnării unui copreședinte al Comisiei mixte România - Republica Serbia și când este previzionată această numire tergiversată din anul 2012?

Răspunsul se transmite în scris.

Mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, PMP, diaspora.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Andrei Daniel Gheorghe

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bode este? Nu.

Domnul Gheorghe.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta foarte pe scurt. Am 5 interpelări... "Giratoriul..." toate se adresează Ministerului Transporturilor, cu care deja am o colaborare destul de strânsă, din câte văd eu aici. Vor mai veni și altele, bineînțeles.

Prima are obiect de...

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Una, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Una, una, una va fi, eu doar vi le enumăr.

Prima se referă la "Giratoriul DN 2 - Afumați"; a doua, la "Pasarelă pietonală", în aceeași zonă; "Gara Otopeni"; pe Șoseaua de Centură a Capitalei, "Semnalizare rutieră pe Centura Capitalei, tronsonul Mogoșoaia - Otopeni"; iar ultima, pe care o voi citi - "Pasarelă pietonală și trecere de pietoni la Tâncăbești, comuna Snagov".

Domnule ministru,

Ca urmare a sesizărilor Primăriei Snagov și ale cetățenilor din localitatea Tâncăbești, vă rog să dispuneți în regim de urgență executarea lucrărilor de siguranță a traficului din zonă, lucrări care întârzie nejustificat de prea multă vreme.

Din păcate, Ministerul Transporturilor a neglijat ca prioritate siguranța traficului rutier pe DN 1, în județul Ilfov.

Ca atare, vă cer urgent ca, până la refacerea pasarelei pietonale de la km 28 + 700, să fie montate atât la trecerea de pietoni de la km 28 + 700, cât și la trecerea la nivel de la km 28 + 300 benzi rezonante din marcaj rutier, precum și indicatoare de semnalizare suplimentare, lămpi cu lumină intermitentă.

Vă reamintesc faptul că zona este una cu mare risc de accidente grave, iar refacerea pasarelei pietonale și a marcajelor rutiere este o chestiune de primă urgență pentru locuitorii din Snagov și județul Ilfov.

Cer răspuns verbal și scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Național Liberal, Ilfov.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Nicolae Giugea

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Giugea, vă rog.

Domnul Giugea.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae Giugea:

Am o interpelare către domnul Șerban-Constantin Valeca, ministrul cercetării și inovării, și pentru doamna Adriana Petcu, ministrul apelor și pădurilor.

Obiectul interpelării: "Finanțarea clusterelor de cercetare în domeniul agriculturii și silvic".

Destructurarea rapidă și sigură a cercetării în domeniul agricol și silvic nu mai reprezintă o situație ipotetică sau o temere justificată, ci o realitate a ultimilor 27 de ani.

Stațiunile de cercetare și-au redus semnificativ personalul de cercetare și capacitățile proprii, iar sectoarele productive beneficiază tot mai puțin de avantajele competitive ale cercetării științifice românești.

Am apreciat favorabil faptul că în Programul de guvernare 2017-2020, asumat de Guvernul Grindeanu și votat de Parlament, la începutul anului, ați prevăzut măsuri specifice pentru revigorarea acestui domeniu.

Astfel, v-ați angajat să finanțați Academia de Științe Agricole și Silvice cu 100 de milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui și cereale - Institutul Fundulea, Stațiunea de Cercetare Lovin, Stațiunea de Cercetare Teleorman; ovine - Institutul Palas, Constanța, legume - Stațiunea de Cercetare Buzău; pomicultură - Institutul de Cercetare Pitești-Mărăcineni, viticultură, vinificație - Institutul de la Valea Călugărească, Stațiunea Viticolă Drăgășani.

V-ați mai angajat, de asemenea, să elaborați un program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020, în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție, pe fondul sporirii randamentelor și calității produselor, precum și aplicarea soluțiilor financiare optime, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

Trebuie să recunosc că obiectivele sunt generoase, iar până acum acțiunile Guvernului sunt perfect inexistente.

Având în vedere faptul că acest obiectiv este asumat începând cu anul 2017, că finanțarea de circa jumătate de miliard de lei este prevăzută de la bugetul de stat, chiar începând cu acest an, vă rog, domnule ministru, să aduceți următoarele precizări.

În contextul veniturilor bugetare slabe din prima parte a acestui an, în ce măsură finanțarea cu 25% a clusterelor de cercetare în domeniul agricol și silvic mai este realizabilă de la bugetul de stat?

Care sunt măsurile de stimulare a parteneriatului public-privat în domeniul cercetării agricole și silvice - măsuri implementate până în prezent?

Care sunt măsurile de stimulare, sprijinire a dotării cu noi tehnologii în fermele din România, începând cu anul 2017?

Solicit formularea răspunsului în scris.

Nicolae Giugea, deputat al PNL, Dolj.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Cristina-Elena Dinu

Domnul Heiuș este? Nu.

Doamna Dinu?

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Florian- Dorel Bodog, Ministerul Sănătății, și are ca obiect "Nevoia sprijinirii cercetătorilor și producătorilor români în certificarea produselor medicale inovative".

Domnule ministru,

Județul Giurgiu are privilegiul de a avea pe teritoriul său, în localitatea Călugăreni, singurul Institut privat de Cercetare și Servicii Inovative în Biotehnologii Avansate, 100% românesc.

Aceasta este o societate privată, producătoare de medii de cultură, colagen și alte produse noi și inovative din domeniul biotehnologiilor avansate, ca rezultat al unor colaborări și parteneriate cu cercetători de prestigiu, prin implicarea unor domenii de vârf: biologie moleculară și microbiologie, biofizică și biochimie, biotehnologii, medicină umană și veterinară.

În 2015, această unitate de cercetare a finalizat proiectul "Crearea unei unități de cercetare și servicii inovative în domeniul biotehnologiilor avansate", proiect cofinanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, un proiect în valoare totală de 59.858.504 lei.

Toate laboratoarele care fac parte din structura acestui centru de cercetare sunt dotate cu aparatură modernă de ultimă generație și sunt exploatate de personal cu înaltă calificare și competențe științifice certificate.

Tot prin fonduri europene - valoare totală a proiectului - 22.734.000 lei - s-a realizat și o fabrică de colagen - cea mai mare din Europa - care produce și dezvoltă substraturi colagenice poroase sterile încadrate în categoria a III-a a dispozitivelor medicale.

O altă direcție a produselor obținute din colagen este cea destinată cultivării țesuturilor de condrocite pe suporturi de atelocolagen. Blocul operator pentru artroscopie și implant tisular autolog de condrocite este compus dintr-un laborator de culturi celulare și o sală de operații cu dotări de ultimă generație.

V-am făcut această scurtă prezentare pentru a vă putea face o idee asupra potențialului pe care această unitate de cercetare și producție îl are în domeniul sănătății și al dispozitivelor medicale.

Alături de colegii mei parlamentari am vizitat platforma științifică și de cercetare, precum și fabricile de producție, și am stat de vorbă cu conducerea institutului care, pe lângă realizări, are și o sumedenie de probleme create, în parte, de legislația existentă.

Astfel, în urma Hotărârii de Guvern nr. 1184/2014, de desființare a Oficiului Tehnic de Dispozitive Medicale Certificare, certificarea sau recertificarea produselor medicale inovative nu se mai face în România, iar certificarea lor în străinătate se face cu costuri considerabile sau, mai rău, nu se poate face din cauza unor excese birocratice.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiați.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina-Elena Dinu:

În această situație, vă rog respectuos, domnule ministru să-mi precizați:

  • care este poziția ministerului pe care îl conduceți față de situația prezentată mai sus;
  • cum se poate interveni de la nivelul ministerului pentru promovarea și protejarea întreprinzătorilor români din domeniul medical, rămași, din păcate, foarte puțini, din cauza expansiunii firmelor străine și importurilor de medicamente și dispozitive medicale la costuri infinit mai mari.

Aștept răspuns scris.

Deputat Cristina-Elena Dinu, Circumscripția nr. 19, Giurgiu.

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Nicolae-Miroslav Petrețchi

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Petrețchi.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Pavel Năstase, ministrul educației naționale.

Subiectul interpelării: "Scăderea numărului de elevi care învață în limbile minoritare materne".

Stimate domnule ministru,

Se constată o scădere a numărului de elevi care învață în limba maternă. Înțelegem că această scădere este un rezultat al tendințelor demografice, afectând întreaga populație școlară.

Totuși, în cazul învățământului în limbile minoritare, tendința pare să fie mai puternică și să se datoreze și unor factori subiectivi.

De aceea, doresc să cunosc răspunsurile la următoarele chestiuni concrete:

  • Dacă datele ministerului pe care îl conduceți confirmă tendința mai accentuată de scădere a numărului de elevi care învață în limbile minorităților naționale recunoscute prin lege;
  • Care este dinamica editării manualelor școlare în limbile minorităților naționale;
  • Care este gradul de acoperire cu personal didactic din profilul amintit;
  • Dacă reprezentarea minorităților naționale în organele administrative de specialitate - minister, inspectorate - are în vedere ponderea populației de o anumită origine etnică sau e orientată după alte criterii și dacă în această privință au survenit modificări în cadrul normativ în ultimii 5 ani:
  • Ce programe, măsuri sau alte activități inițiază ministerul în domeniul arătat.

Vă rog să dispuneți ca răspunsul să-mi parvină în scris.

Cu deosebită considerație,

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi, Uniunea Ucrainenilor din România.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Vasile Cîtea

Domnul Cîtea

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Cîtea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează Ministerului Transporturilor, domnului ministru Alexandru-Răzvan Cuc, și are ca subiect "Finalizarea Centurii ocolitoare a municipiului Iași".

Domnule ministru,

Finalizarea Centurii ocolitoare a municipiului Iași a iscat în decursul timpului nenumărate dezbateri. Chiar dacă Guvernul Cioloș nu a avut înțelegere față de acest obiectiv important de infrastructură, suntem convinși că Guvernul Grindeanu va găsi o posibilitate pentru a introduce în lista priorităților și acest obiectiv important pentru Iași.

Iașiul nu poate să lipsească de pe harta obiectivelor de dezvoltare regională promovate de Guvernul Grindeanu. Este adevărat, varianta de trafic greu a fost definitivată, însă pentru varianta de trafic ușor am fost amânați în fiecare an, cu promisiunea fermă că în exercițiul bugetar următor va fi bugetată și această lucrare de infrastructură rutieră.

Municipiul Iași este capitala Moldovei; este și localitate de frontieră și deci, localitate de tranzit, fapt care îl face să fie un oraș foarte aglomerat.

Deși ni s-a răspuns de fiecare dată că în cauză nu sunt bani, bani au fost găsiți permanent pentru alte municipii reședință de județ, astfel încât răspunsul guvernamental tehnocrat ni s-a părut ori o glumă nefericită, ori o gravă eroare.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Când vor fi bugetate toate lucrările de la Centura ocolitoare a municipiului Iași? Când vor începe lucrările, când vor fi date în funcțiune și care sunt sursele financiare de unde se va acoperi investiția?

2. Câte variante de ocolire a localităților a finanțat Guvernul României în timpul mandatului Dacian Cioloș?

Solicităm răspuns pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat Vasile Câtea, Iași.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Nicolae Georgescu

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Georgescu.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Nicolae Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei viceprim-ministru Grațiela Gavrilescu.

"Prognoza meteo pentru județele din regiunea de sud a țării"

Doamnă viceprim-ministru,

Iarna 2016-2017 a fost în general o iarnă blândă, dar care a avut și episoade sub forma unor fenomene severe care au pus izolat probleme autorităților locale. Din păcate, în anumite localități au existat decese, datorate hipotermiei, sau persoane care au rămas izolate și nu au putut primi în timp util îngrijiri medicale.

De asemenea, în zonele defavorizate, populația nu a putut fi aprovizionată cu alimentele esențiale și nici nu s-au putut face provizii pentru astfel de situații excepționale.

Într-adevăr, autoritățile locale nu au mai fost surprinse, ca în vremea Guvernului Boc, iar colaborarea dintre acestea și Administrația Națională de Meteorologie a avut rezultate bune.

Cu toate acestea, fenomenele naturale sunt imprevizibile și pot crea probleme, atât în ceea ce privește precipitațiile abundente, cât și în ceea ce privește topirea zăpezii depuse pe versanți.

Știm, din experiența anilor trecuți, că în momentul dezghețării nămeților, unele râuri au avut probleme în preluarea cantităților suplimentare de apă. De asemenea, au existat probleme mari cu podurile de gheață formate care au condus la inundații în localitățile de pe cursurile râurilor și pârâurilor. Toate acestea au dus inevitabil la distrugeri materiale însemnate, cât și la pierderi de vieți omenești.

Având în vedere cele precizate, ținând cont că Administrația Națională de Meteorologie se află sub autoritatea ministerului pe care îl conduceți, vă rog să aveți amabilitatea să ne răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Dacă există date cu privire la episoade de fenomene naturale severe pentru lunile iunie și iulie?

    Vă rugăm ca în răspunsul dumneavoastră să vă referiți la prognoza meteo pentru județele din regiunea de sud a țării și apoi, particularizat, pentru județul Argeș.

  2. Pentru preîntâmpinarea rezultatelor unor fenomene severe, care este protocolul de colaborare cu celelalte instituții ale statului cu competență în domeniu?
  3. Care sunt zonele din județul Argeș predispuse la inundații în caz de fenomene meteo severe?

Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect, deputat al PSD Argeș, Nicolae Georgescu.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Alexe Costel

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Alexe.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Alexe Costel:

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu.

Stimate domnule prim-ministru,

România este un importator net de pește și produse pescărești, importând anual peste 100.000 de tone și realizând din producție internă circa 15.000 de tone. Pe lângă peștele congelat - macrou, hering, cod - pe care nu îl produce, ci îl importă, piața românească apelează și la importuri pentru specii care se produc în România - crap, caras, păstrăv - adus mai ales în stare vie din țările vecine - Ungaria, Grecia și Bulgaria - la prețuri aflate mult sub costurile de producție autohtone.

România deține 103.000 ha de teren amenajat pentru piscicultură, în principal pentru creșterea crapului și a altor ciprinide, în heleșteie, iazuri sau lacuri de acumulare, dintr-un total de circa 400.000 ha, la nivelul UE28, realizând circa 12% din producția Uniunii Europene. Piscicultura are cel mai lung ciclu de producție din zootehnie - 3-4 ani - și se desfășoară preponderent în regim semi-extensiv sau semi-intensiv, cu utilizarea resurselor locale, atât în ceea ce privește materiile prime, cât și forța de muncă din spațiul rural.

Deși Reforma Politicii Comune a Sectorului Pescăresc și documentele suport stabilesc dezvoltarea acvaculturii ca prioritate europeană pentru a diminua presiunea de pe resursele acvatice din mediul natural și pentru a scădea dependența de importuri, astăzi, în acest sector, există cel puțin 3 situații critice care pun în pericol existența acestuia, fac imposibilă investirea fondurilor europene în această activitate și demotivează o ramură a agriculturii de care depinde securitatea alimentară a României, situații generate de autoritățile române:

  1. De circa 2 ani, Administrația Națională "Apele Române" refuză prelungirea contractelor încheiate pentru exploatarea potențialului piscicol al lacurilor de acumulare prin acvacultură sau refuză încheierea unor contracte noi. Nu există o politică unitară și o colaborare între Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în privința creării condițiilor de practicare a acvaculturii în lacurile de acumulare cu folosință complexă.
  2. Din 2011 Guvernul României refuză să adopte Hotărârea de Guvern prevăzută de alin. (1) al art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, hotărâre care avea termen de adoptare 90 de zile, începând cu 13 aprilie 2011. În acest fel se refuză compensarea pierderilor pe care le înregistrează fermierii piscicoli, pierderi ce se ridică la circa 11 milioane de euro anual și care sunt cauzate de păsările și mamiferele ihtiofage protejate. Cel puțin 3 dintre acestea - cormoranul mare, pelicanul și vidra - s-au înmulțit în ultimii 20 de ani peste măsură, ajungând să producă pagube în zone în care nu au fost semnalate niciodată. Guvernul României poate stabili că în interesul societății trebuie să protejăm biodiversitatea, dar nu din banii fermierilor piscicoli.
  3. Activitatea de piscicultură din România nu a beneficiat, după 1989, de nicio formă de sprijin similar cu cel din agricultură, pentru că a fost, în mod greșit, asimilată cu sectorul de pescuit - unde se recoltează resurse din mediul natural, nu cu cel din zootehnie - unde se cresc animale.

Având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați următoarele informații:

1. Care sunt măsurile luate de Guvernul României în rezolvarea crizei lacurilor de acumulare, a crizei generate de protecția anumitor păsări și mamifere care distrug fermele piscicole și în acordarea unor forme de sprijin pentru acvacultură similare celor din agricultură?

2. Care sunt măsurile luate de Guvern, în coordonarea dialogului dintre Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru deblocarea situației în care se află fermierii piscicoli care își desfășoară activitatea și în lacurile de acumulare cu folosință complexă?

Și 3. Care sunt măsurile luate de Ministerul Mediului în ceea ce privește despăgubirea fermierilor piscicoli care din cauza înmulțirii peste limită a cormoranilor și a altor specii de păsări și mamifere ihtiofage sunt în pragul falimentului?

Solicit răspunsul doar în scris.

Vă mulțumesc.

Deputat Costel Alexe.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Închidem ședința.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,06.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 22 octombrie 2017, 12:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro