Costel Alexe
Costel Alexe
Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/23-05-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media18-10-2017 (comună)
Video in format Real Media17-10-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 15-05-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 15 mai 2017

12. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  
  12.15 Alexe Costel  
 
consultă:

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Alexe.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Alexe Costel:

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Am o interpelare adresată domnului prim-ministru Sorin Mihai Grindeanu.

Stimate domnule prim-ministru,

România este un importator net de pește și produse pescărești, importând anual peste 100.000 de tone și realizând din producție internă circa 15.000 de tone. Pe lângă peștele congelat - macrou, hering, cod - pe care nu îl produce, ci îl importă, piața românească apelează și la importuri pentru specii care se produc în România - crap, caras, păstrăv - adus mai ales în stare vie din țările vecine - Ungaria, Grecia și Bulgaria - la prețuri aflate mult sub costurile de producție autohtone.

România deține 103.000 ha de teren amenajat pentru piscicultură, în principal pentru creșterea crapului și a altor ciprinide, în heleșteie, iazuri sau lacuri de acumulare, dintr-un total de circa 400.000 ha, la nivelul UE28, realizând circa 12% din producția Uniunii Europene. Piscicultura are cel mai lung ciclu de producție din zootehnie - 3-4 ani - și se desfășoară preponderent în regim semi-extensiv sau semi-intensiv, cu utilizarea resurselor locale, atât în ceea ce privește materiile prime, cât și forța de muncă din spațiul rural.

Deși Reforma Politicii Comune a Sectorului Pescăresc și documentele suport stabilesc dezvoltarea acvaculturii ca prioritate europeană pentru a diminua presiunea de pe resursele acvatice din mediul natural și pentru a scădea dependența de importuri, astăzi, în acest sector, există cel puțin 3 situații critice care pun în pericol existența acestuia, fac imposibilă investirea fondurilor europene în această activitate și demotivează o ramură a agriculturii de care depinde securitatea alimentară a României, situații generate de autoritățile române:

  1. De circa 2 ani, Administrația Națională "Apele Române" refuză prelungirea contractelor încheiate pentru exploatarea potențialului piscicol al lacurilor de acumulare prin acvacultură sau refuză încheierea unor contracte noi. Nu există o politică unitară și o colaborare între Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în privința creării condițiilor de practicare a acvaculturii în lacurile de acumulare cu folosință complexă.
  2. Din 2011 Guvernul României refuză să adopte Hotărârea de Guvern prevăzută de alin. (1) al art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, hotărâre care avea termen de adoptare 90 de zile, începând cu 13 aprilie 2011. În acest fel se refuză compensarea pierderilor pe care le înregistrează fermierii piscicoli, pierderi ce se ridică la circa 11 milioane de euro anual și care sunt cauzate de păsările și mamiferele ihtiofage protejate. Cel puțin 3 dintre acestea - cormoranul mare, pelicanul și vidra - s-au înmulțit în ultimii 20 de ani peste măsură, ajungând să producă pagube în zone în care nu au fost semnalate niciodată. Guvernul României poate stabili că în interesul societății trebuie să protejăm biodiversitatea, dar nu din banii fermierilor piscicoli.
  3. Activitatea de piscicultură din România nu a beneficiat, după 1989, de nicio formă de sprijin similar cu cel din agricultură, pentru că a fost, în mod greșit, asimilată cu sectorul de pescuit - unde se recoltează resurse din mediul natural, nu cu cel din zootehnie - unde se cresc animale.

Având în vedere situația expusă, vă rog să-mi comunicați următoarele informații:

1. Care sunt măsurile luate de Guvernul României în rezolvarea crizei lacurilor de acumulare, a crizei generate de protecția anumitor păsări și mamifere care distrug fermele piscicole și în acordarea unor forme de sprijin pentru acvacultură similare celor din agricultură?

2. Care sunt măsurile luate de Guvern, în coordonarea dialogului dintre Ministerul Apelor și Pădurilor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru deblocarea situației în care se află fermierii piscicoli care își desfășoară activitatea și în lacurile de acumulare cu folosință complexă?

Și 3. Care sunt măsurile luate de Ministerul Mediului în ceea ce privește despăgubirea fermierilor piscicoli care din cauza înmulțirii peste limită a cormoranilor și a altor specii de păsări și mamifere ihtiofage sunt în pragul falimentului?

Solicit răspunsul doar în scris.

Vă mulțumesc.

Deputat Costel Alexe.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Închidem ședința.

   

Ședința s-a încheiat la ora 18,06.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 21 octombrie 2017, 4:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro