Cristina-Ionela Iurișniți
Cristina-Ionela Iurișniți
Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.83/25-05-2017
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 16-05-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.24 Cristina-Ionela Iurișniți - declarație politică cu tema "Care sunt adevăratele priorități ale politicilor educaționale în sistemul de educație românesc, în contextul actual european?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

"Care sunt adevăratele priorități ale politicilor educaționale în sistemul de educație românesc, în contextul actual european?"

În plenul Camerei Deputaților au fost aduse în atenția parlamentarilor două proiecte care vizează o racordare a învățământului românesc la valorile și direcțiile politice europene comune în educație. Este vorba de Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Investiția în Tinerii Europei, COM (2016) 940 - PH CD 40/2017 și Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Îmbunătățirea și modernizarea educației, COM (2016) 941 - PH CD 41/2017.

În societatea contemporană, dinamică și mereu în transformare, cu schimbări rapide și efecte imediate, educația și învățământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, iar concepția de educație regândită și modernizată. Este și rolul acestor proiecte care circumscriu în sfera preocupărilor educației la nivel european tocmai nevoile reale ale tinerilor de azi, legătura mai strânsă a pieței muncii cu parcursul educațional al tinerilor absolvenți reprezentând fie ciclul gimnazial pentru cei care vor să îmbrățișeze forma învățământului profesional dual sau ucenicia în meserii cerute, fie cel superior, unde încă persistă prea multă teoretizare în detrimentul aplicabilității cunoștințelor, dezvoltării competențelor și inteligențelor multiple în cadrul unor proiecte tematice care pot dezvolta spiritul de echipă și negocierea. Învățământul românesc capătă noi valențe în condițiile impuse de reforma cu deschidere europeană, dar dorința de reformă și europenizare a direcțiilor politicilor educaționale nu poate fi implementată durabil și sustenabil fără a lua în considerare datele îngrijorătoare care vin din mediul rural sărac în special, unde copii și tineri se află în situații de risc și abandon școlar.

Potrivit UNICEF, aproximativ 300.000 de copii și tineri se află în afara sistemului de educație, 5.103 elevi români cu vârste cuprinse între 15 ani și 3 luni respectiv 16 ani și 2 luni la data testării, din 185 de scoli, au susținut în luna aprilie 2015 testarea PISA propriu-zisă. Testarea internațională se desfășoară o dată la 3 ani și arată nivelul elevilor de 15-16 ani la matematică, știință și citire. În toate țările care participă la PISA 2015 eșantionarea școlilor și a elevilor se realizează extern, de Consorțiul PISA, cu ajutorul unui software dedicat. Elevii au avut la dispoziție două ore pentru a rezolva subiectele structurate pe trei domenii: Științe ale naturii, Matematică și Citire/Lectură. Elevii români au în continuare dificultăți să citească și să înțeleagă un text, iar la matematică nu pot rezolva decât exerciții de bază. Așa arată rezultatele la ultimele teste PISA, care s-au susținut anul trecut. Mai exact, România s-a clasat pe locul 48 din 72, sub Bulgaria și Ungaria, aceasta în condițiile în care, în anul 2012, ne-am aflat pe locul 45 din 65 de țări. Cât îi privește pe cei mai buni adolescenți, aceștia sunt în Singapore, Japonia și Estonia.

Studiul PISA 2015 a evaluat aproximativ 540.000 de elevi din 72 de țări și economii la Matematică, Lectură și Științe. Accentul a fost pus pe Știință, potrivit OECD. Scorul României la Științe, domeniul pe care s-a pus accent la ultimele testări, este de 435 față de scorul mediu al țărilor OECD, 493, și față de cel mai bun scor, cel al singaporezilor, care a fost de 558. La partea de Citire, România a acumulat 434 de puncte, iar la partea de Matematică 444 de puncte.

Scopul acestor teste este de a verifica modul în care copiii pot aplica informațiile pe care le primesc la școală, la lumea reală. Astfel, de exemplu, PISA nu măsoară dacă un copil știe tabla înmulțirii, ci ce știe el să facă cu ea. Concret, programul OECD-PISA nu testează "discipline", pentru că nu urmărește eficiența în performarea unui anumit curriculum, ci evaluează în ce măsură elevii aflați către finalul educației obligatorii dețin unele dintre competențele-cheie, cunoștințele și deprinderile de bază, esențiale atât pentru continuarea studiilor, cât și pentru participarea deplină la viața socială sau pentru integrarea pe piața muncii.

Aproximativ 42% dintre elevii români de 15 ani sunt analfabeți funcțional - arată un studiu al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale. Deși știu să citească, elevii nu reușesc să înțeleagă textele, susțin experții, care atrag atenția că aceasta este o consecință a faptului că programele școlare sunt în continuare prea stufoase, elevii fiind obligați să memoreze informațiile, nu să analizeze textele.

Problema majoră actuală a învățământului românesc este această ruptură între elite și segmentul median al tinerilor din sistem, care nu fac față provocărilor lumii de azi. Cei care abandonează și sunt în afara sistemului educațional ar trebui să fie prioritatea numărul 1 pentru toți factorii decidenți, dar și ONG-uri, profesori, părinți. Un proverb din cultura chineză ne oferă un eșantion de înțelepciune universală care trebuie aplicat în viața reală a sistemului de educație românesc, nu doar în hotărâri și directive care rămân la nivel declarativ, în dosarele Ministerului Educației sau în Parlament:

"Dacă te gândești la ziua ce va urma, ia-ți de mâncare. Dacă te gândești la anul care va urma, plantează un copac. Dacă te gândești la secolul ce va urma, educă copiii!"

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 27 octombrie 2021, 16:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro