Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.83/25-05-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media17-10-2017
Video in format Real Media16-10-2017
Video in format Real Media11-10-2017 (comună)
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 16-05-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 mai 2017

10. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor români din temnițele comuniste (PL-x 532/2016). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 532/2016

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

    ................................................
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

17. Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor români din temnițele comuniste; lege ordinară.

Inițiatori?

Domnul Gheorghe.

Vă rog, colegii de dinainte, care ați vorbit, să vă închideți microfoanele. Nu mai știu... Domnule Bichineț, vreți să vorbiți acum? Nu. Domnule Huțucă...

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Această propunere pe care noi, PNL-ul, o facem, vine să recunoască memoria celor care s-au jertfit în temnițele comuniste. De ce am ales această dată? Vom explica de îndată.

În anul 1948, asistăm la o campanie întreagă de persecuții pe criterii de libertăți și drepturi fundamentale. Așadar, dreptul la libertatea de expresie este suprimat, dreptul la libertatea religioasă, de asemenea, iar ofensiva comunistă pornește cu o serie de mari loturi de arestări.

În preajma acestui eveniment, noaptea de 14-15 mai 1948, deja avem de-a face cu o serie de persecuții la adresa minorităților religioase, avem arestarea pastorului luteran Richard Wurmbrand, spre exemplu. În noaptea de 14 spre 15, autoritățile comuniste aflate sub comanda Ministerului de Interne, coordonat direct de agenții NKVD, veniți pe tancurile sovietice, de la Moscova, operează până la 15.000 de arestări la scară națională.

Ținta acestor arestări au reprezentat-o, în primul rând, tineri, studenți, persoane neafiliate politic, dar și opozanți ai regimului comunist, din toate zonele spectrului politic al partidelor istorice și anterior instaurării regimului totalitar comunist, de la dreapta până la stânga, și invers.

De asemenea, și reprezentanți ai clerului și ai zonei religioase au fost victimele acestei ofensive. Atunci au fost arestați, spre exemplu, părintele Arsenie Boca, considerat un sfânt și propus spre canonizare, mai nou, a fost arestat părintele Gheorghe Calciu, de asemenea, a cărui patimă, al cărui supliciu, în închisorile comuniste, au fost recunoscute chiar de statul american, și a fost primit de președintele Reagan, din câte îmi amintesc; a fost arestat liderul liberal Aurelian Bentoiu, un fost ministru în perioada interbelică și mulți, mulți alți opozanți la adresa regimului comunist.

Această ofensivă la adresa persoanelor care reprezentau libertăți și drepturi fundamentale, indiferent dacă ne referim la libertatea de asociere, libertatea de expresie, libertatea religioasă, va continua pe întreaga durată a anului 1948, în toamna aceluiași an având de-a face cu arestările clericilor greco-catolici. Avem, spre exemplu, arestarea viitorului cardinal Iuliu Hossu sau a mitropolitului Ioan Bălan.

Una dintre consecințele acestui val de arestări o reprezintă apariția fenomenului Pitești, care s-a derulat între 1949-1952 și a fost un proiect de dezumanizare, un proiect de distrugere, și a ființei personale, și a umanității, prin tortură. Deci proiectul reeducării prin tortură își găsește originea în acest moment, 1948.

Așadar, avem de-a face cu un val de persecuții religioase, la acel moment, avem de-a face cu o serie de măsuri represive pe care Guvernul comunist le instituie.

Jertfa în închisorile comuniste este un fapt recunoscut. Și, de asemenea, vă aduc, aici, în memorie...

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiați, domnule deputat...

Domnule deputat...

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... modelul monseniorului...

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... Vladimir Ghica, care a fost beatificat de Biserica Catolică.

Așadar, noi avem datoria, ca români, și, bineînțeles, ca reprezentanți ai altor etnii care trăim aici, în România, să-i comemorăm pe cei care, indiferent cine au fost și cum au fost ei, s-au jertfit pentru libertate, s-au jertfit în lupta cu un regim totalitar, un regim criminal, care a distrus vieți și care a distrus identitatea, și care a distrus democrația în România, bineînțeles, după 6 martie 1945, iar apoi începând cu 1948, în valul marilor epurări și marilor persecuții politice.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Comisia juridică?

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Costel Neculai Dunava:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor români din temnițele comuniste.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea Zilei naționale de cinstire a martirilor români din temnițele comuniste, cu amendamentele admise, redate în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnule Gheorghe, vorbiți din nou, la dezbateri generale? Nu.

Domnule Huțucă, doriți să luați cuvântul la dezbateri generale? Nici nu mai e în sală, dar s-a înscris la cuvânt...

Domnule Codreanu, vă rog.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dragi colegi,

Partidul Mișcarea Populară susține acest proiect de lege și îl consideră ca fiind un gest de minimă recunoștință față de cei care și-au dat viața și care au suferit în temnițele comuniste pentru ca noi să ajungem să trăim într-o societate mai bună.

Și este cu atât mai important ca Parlamentul României să voteze această lege, pentru că într-un stat în care am condamnat un regim comunist nu avem, din păcate, o sărbătoare națională.

Și, nu în ultimul rând, vreau să vă îndemn să votăm acest proiect de lege, anume astăzi, pentru că pe 16 mai 1812 s-a întâmplat ceva ce a marcat la fel de trist istoria noastră, a românilor, și anume, a avut loc primul rapt al Basarabiei, iar astăzi se împlinesc 205 ani de la acel episod tragic din istoria noastră.

Închei spunând că Partidul Mișcarea Populară, cum spuneam, susține acest proiect de lege.

Și îi felicit pe colegii de la PNL pentru această inițiativă!

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ovidiu Ganț.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul nostru parlamentar salută această inițiativă. Credem că este foarte bine-venit să cinstim memoria acestor victime ale comunismului, ale temnițelor comuniste. Însă e foarte important pentru noi să vedem cum se vor adopta amendamentele formulate de domnul deputat Márton Árpád, pentru că totuși e nevoie de o clarificare.

Atunci când vorbim de martirii români trebuie clarificat dacă e în sens etnic, respectiv dacă se referă la toți martirii din temnițele comuniste din România, dar, de ce nu, și din Gulagul sovietic. Pentru că nu avem voie să uităm că măsuri represive împotriva populației civile s-au produs deja în ianuarie 1945, împotriva etnicilor germani, care au fost deportați cu forța, în număr de 80.000, în fosta Uniune Sovietică. Și acelea erau temnițe comuniste. Iar în expunerea de motive este invocat pastorul Richard Wurmbrand. Bănuiesc că nu doresc inițiatorii să afirme că era etnic român.

Așa că sunt absolut bine-venite și se vor bucura de susținerea noastră amendamentele domnului deputat Márton Árpád, care vor clarifica acest aspect.

Dacă trec, atunci evident că acest proiect se referă și la victimele comunismului de altă etnie decât cea română.

Dacă nu trec înseamnă că e intenția clară de a cinsti numai etnici români, victime ale comunismului, o chestiune asupra căreia trebuie să reflectăm, dacă e normal să se întâmple de această manieră.

Vă mulțumesc frumos.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În continuarea celor spuse de domnul deputat Ganț, aș dori să mulțumesc pentru înțelepciune comisiilor care au crezut de cuviință aceste modificări - juste, de altfel -, că nu numai la construcția acestei țări, ci, din păcate, și la multele plângeri din partea persoanelor persecutate, am contribuit de prisos, ca să zic așa, fiind primii dintre cei luați în diferite momente.

Noi credem că nu trebuie să facem - și vă mulțumesc încă o dată că ați făcut, ați acceptat aceste amendamente - nu trebuie să facem diferențiere între cei persecutați de acel odios comunism, pentru că toți au suferit la fel.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Ilie Dan Barna:

Stimați colegi,

Iată că istoria se schimbă și națiunea noastră, mai târâș, mai grăpiș, evoluează.

Dacă n-am reușit să facem monumentul Elisabetei Rizea, monumentul acela al decenței, pe care îl datorăm eroilor anticomuniști, reușim astăzi să... și cred că va fi unanimitate, să avem o zi a eroilor, exact în această sală, unde, cu 10 ani în urmă, când am condamnat comunismul, fondul era de huiduieli. Și e foarte bine că unii dintre dumneavoastră ați fost și atunci aici, pentru că sunteți martorii acestei istorii în care reușim să evoluăm.

Este un lucru foarte bun pentru România că stabilim această zi astăzi, cumva reparând istoria târâșă pe care am avut-o de la Revoluție încoace.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt?

Domnul Bichineț.

Domnule Bichineț, vă rog.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Noi nu numai că vom susține proiectul de lege care, în esență, este foarte bun. Argumentația colegului de la liberali este de excepție. Chiar argumentația Domniei Sale e mai bună decât proiectul de lege, în sine.

Susținem și amendamentele colegului nostru de la UDMR și vom fi cu ochii pe Domnia Sa, până la 1 decembrie.

De asemenea, mă bucur că domnul Liviu Dragnea a coborât printre noi. Bine ați venit, domnule președinte!

Și vreau să spun că am discutat ieri - și v-ați oprit - despre evrei și martirajul acestora.

Astăzi, despre martirajul românilor, despre martirajul maghiarilor.

Avem în bancă aici un coleg care reprezintă etnia romilor, Domnia Sa urmând după doi romi mari, cum îi chema... Voicu și Păun. Domnia Sa este un rom mic acum, dar în curând va fi un rom mare.

Și n-am auzit niciun cuvânt despre cei care au fost la fel de persecutați în perioada aceasta - cetățenii de etnie romă, duși la Bug, înecați, torturați, chinuiți.

Ar trebui să știți, domnule coleg, că aveți posibilitatea unică în istoria Parlamentului român, pentru că sunteți un om cu carte, să vă apărați etnia. E vorba de lingurari, de ursari, de căldărari, de nomazi și de cei care au făcut ce trebuie în țara aceasta.

Și vreau să vă aud cum vă susțineți etnia. Nimeni nu trebuie să-i mai stigmatizeze pe romi.

De ce intervin eu? Pentru că, în județul Vaslui, cam 15% din populație este de etnie romă. Și eu mă adresez și acelora, care își văd de treabă, muncesc, trăiesc alături de români, nu dau în cap și nu violează.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna.

Domnul Pambuccian, da. I-am luat la rând. Aveți pe procedură, sau ce?

A, replică.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că cel mai înțelept este să ignori, în momentul în care cineva vine la tribună și jignește un coleg. Cel mai înțelept e să ignori. Însă există și momente în care e bine să nu ignori, pentru ca asemenea lucruri să nu se repete.

Și vreau să-l rog pe colegul meu să-și vadă dânsul de județul Vaslui, să lase în pace și comunitățile de romi din România, și alte minorități din România, că are cine să le apere. Și să nu mai judece colegii după mare, mic sau ce crede dânsul... (Aplauze.)... pentru că niciodată (Aplauze.)..., niciodată cei care judecă oamenii nu știu să se privească pe ei înșiși în oglindă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vosganian.

Domnule Vosganian, you have the floor!

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

O națiune, pentru a putea să își contureze identitatea, trebuie să știe câteva lucruri. În primul rând, să știe de unde vine. Pentru a ști de unde venim trebuie să ne împăcăm cu istoria recentă.

Noi, românii, avem o falie între ceea ce trăim astăzi și ceea ce am trăit în trecut.

Aș vrea să vă relatez o experiență care nu are legătură poate directă cu temnițele comuniste, dar are mare legătură cu ceea ce credem noi despre trecut.

Acum câțiva ani am făcut un experiment. Și în toate întâlnirile publice am întrebat pe cei din sală dacă cunosc numele vreunui tânăr mort în 1989. Surpriză! Cu excepția Timișoarei și Clujului, în celelalte zeci de orașe în care am întrebat așa ceva, nimeni nu știa numele niciunui tânăr mort în 1989.

Sigur că nu pot să vă pun în mod public această întrebare. Dar întrebați-vă fiecare dintre dumneavoastră dacă cunoașteți numele vreunui tânăr mort în 1989.

Concluzia tulburătoare pentru mine a fost că noi, pe acești tineri, îi ucidem a doua oară - prin uitare.

Același lucru în legătură cu temnițele comuniste.

Zilele trecute am fost la Praga. La Praga, în centrul orașului este un monument dedicat lui Jan Palach, studentul care și-a dat foc, în 1968, pentru a protesta împotriva invaziei armatelor Pactului de la Varșovia.

În România, l-am avut pe Liviu Babeș. În timp ce Jan Palach este erou național, are un monument în centrul orașului, se fac permanent pelerinaje la acel monument, există chiar și un asteroid care poartă numele lui Jan Palach, Liviu Babeș este complet necunoscut. Există doar o troiță, undeva, la Poiana Brașov, dar vă asigur că niciun schior nu se oprește pentru a se ruga la acea troiță.

Ar trebui ca în manualele de istorie moto-ul să fie ceea a scris Călin Nemeș, în 1993, înainte de a se sinucide. Călin Nemeș, care a murit de două ori: o dată în 1989, când l-au crezut mort, și a doua oară în 1993, când și-a dat seama că trăiește într-o lume în care oameni ca el nu-și găsesc locul.

Și, stimați colegi, am să vă pun acum o întrebare directă. Dumneavoastră credeți că noi am făcut până acum ceva pentru acești martiri? Mă doare sufletul când văd la televizor că se vorbește mai mult despre călăii comunismului decât despre victimele comunismului.

Acum puțină vreme, un personaj foarte în vârstă, care nici nu mai știa ce e cu el, era purtat de 2 polițiști și judecat pentru crime împotriva umanității. Timp de două zile, televiziunile au făcut breaking-news cu acest bătrân care fusese unul dintre călăii din temnițele comuniste.

Vreau să vă întreb: ați văzut vreodată vreun breaking-news cu una dintre victimele comunismului?

Faptul că vorbim mai mult despre călăi decât despre victime, faptul că victimele lipsesc din manualele de istorie, faptul că noi nu ne putem confrunta cu morții noștri cei noi, pentru că nu știm ce să le spunem, am preluat un testament pe care ei nu l-au scris, dar în care știm ce ar fi scris și nu l-am onorat.

Ziua de astăzi e doar un mic pas. Să nu credeți că ziua aceasta, a martirilor, rezolvă problema noastră.

Și vă mai dau un exemplu, ca să vedeți cum înțeleg eu lucrurile acestea. În cartea de literatură există Legenda Meșterului Manole. Copiii învață despre Ana lui Manole, care, din iubire necondiționată, și-a găsit moartea ducând mâncare iubitului ei, care era ctitor. Noi am avut-o pe Raluca Sălăjan, contemporană cu noi, care a murit ducând mâncare iubitului ei, care era soldat.

De ce Raluca Sălăjan nu este în manualele de școală, așa cum este Ana lui Manole? Între ele eu nu văd nicio diferență. Amândouă au murit din iubire necondiționată, niciuna nu și-a asumat moartea și fiecare a murit pentru ca pe moartea ei să se înalțe o ctitorie.

Din păcate, pe moartea Ralucăi Sălăjan acea ctitorie încă nu s-a înălțat. Dar cred că o fată de 17 ani, învățând la școală despre o fată ca și ea, care a murit ca ea să trăiască, ar putea să aibă o altă atitudine despre lume și viață.

De aceea, dragii mei, tot ce vreau să vă spun astăzi este că astăzi noi deschidem doar o poartă către Valea Plângerii, pe care trebuie să mergem în pelerinaj. Pentru că dacă nu îi onorăm pe toți acești martiri din totdeauna și până astăzi, noi nu vom putea ieși din exilul interior decât..., așa cum se întâmplă astăzi, nu reușim să ne recuperăm din exilul interior decât în exilul exterior, ceea ce e păcat pentru noi și pentru locul în care ne-am născut.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

La... domnule Márton Árpád...

Mai sunt intervenții? Nu.

Domnule Márton Árpád, vreți să mai susțineți amendamentele admise sau...? Nu.

Mulțumesc.

Inițiativa rămâne la vot final.

Vă rog? Nu.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 17 octombrie 2017, 23:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro