Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 iunie 2017

	7.	Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecţii şi scenarii pentru UE-27 până în 2025 COM (2017) 2025 (PHCD 57/2017). (rămas pentru votul final)
	consultă fişa PHC nr. 57/2017

		Domnul Petru Gabriel Vlase:
		................................................
		3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecţii şi scenarii pentru Uniunea Europeană - 27 până în 2025 COM(2017)2025. (Doamna deputat Cosette-Paula Chichirău solicită să ia cuvântul, pe procedură.)
		Doamna Cosette-Paula Chichirău: Domnule preşedinte, Noi nu ştim ordinea de zi. Nu înţelegem ce se întâmplă aici. (Rumoare.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Aţi avut liderul de grup la Biroul permanent. S-a stabilit în Biroul permanent.
		Doamna Cosette-Paula Chichirău: Este afişată pe site? S-a votat?
		Domnul Petru Gabriel Vlase: S-a stabilit în Biroul permanent.
		Doamna Cosette-Paula Chichirău: Deci, pe procedură, ordinea de zi de astăzi nu s-a votat.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamnă deputat...
		Doamna Cosette-Paula Chichirău: N-aţi supus-o la vot, nu este afişată nicăieri. Nu putem vota în condiţiile acestea. Este o glumă. O glumă proastă. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Doamna Cosette-Paula Chichirău: Vă rog să afişaţi ordinea de zi şi să o supuneţi votului. Nu putem continua aşa.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Ordinea de zi s-a votat în Biroul permanent, doamnă deputat.
		Doamna Cosette-Paula Chichirău: Trebuie afişată undeva. Noi stăm aici, în bănci...
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Se afişează acum. O avem toţi, în bănci.
		Doamna Cosette-Paula Chichirău: Nu avem copiile.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
		Doamna Cosette-Paula Chichirău: Nu este.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Doamnă deputat, vă mulţumesc. (Discuţii în sală.) Este pe site. Proiectul de hotărâre a fost distribuit. Din partea Comisiei pentru afaceri europene, are cuvântul domnul deputat Angel Tîlvăr.
		Domnul Angel Tîlvăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul privind Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecţii şi scenarii pentru Uniunea Europeană -27 până în 2025 COM (2017)2025. Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe Rezoluţia Parlamentului European referitoare la îmbunătăţirea funcţionării Uniunii Europene valorificând potenţialul Tratatului de la Lisabona, pe Rezoluţia Parlamentului European referitoare la posibile evoluţii şi ajustări ale structurii instituţionale actuale ale Uniunii Europene, pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor şi pe analiza realizată de secretariatul comisiei noastre. Comisia a subliniat că formula "geometrie variabilă" reflectă mai bine decât formula "Europa cu mai multe viteze" ideea că Uniunea Europeană nu funcţionează pe principiul măsurii universale one size fits all, ci poate adopta iniţiative adaptate la nevoile şi dorinţele legitime ale statelor sale membre şi cetăţenilor săi. Comisia noastră a subliniat că decalajul între aşteptări şi realizări, provenit din entuziasm proeuropean nu reprezintă un factor de risc, ci mai degrabă cel provenit din lipsă de cunoaştere a Uniunii, care produce aşteptări exagerate şi frustrări. De aceea, a recomandat Comisiei Europene să propună metode adaptate pentru creşterea atractivităţii sale pentru aceşti cetăţeni, precum şi programe pentru amplificarea cunoştinţelor despre Uniune. Comisia pentru afaceri europene a observat reţinerea Comisiei Europene de a propune acţiuni care să elimine inerţia în ceea ce priveşte metodele de soluţionare a crizelor, a evaluării unor situaţii internaţionale şi a unor fenomene sociale noi, în interpretarea principiilor Uniunii, a conceptelor sale, în comunicare şi chiar în administrarea problemelor curente. Comisia noastră a salutat existenţa unor resurse importante de raţionalitate şi de atitudine constructivă, în societăţile statelor-ţintă, pentru populismul antieuropean, care au făcut ca rezultatele partidelor de acest tip, din Olanda, Franţa şi din landul german Renania de Nord-Westfalia, la recentele alegeri, să fie sub aşteptări şi au înlăturat astfel pentru moment cel mai mare pericol pentru stabilitatea Uniunii Europene şi continuitatea proiectului european. Comisia a exprimat rezerve faţă de ideile care promovează formule bazate pe cercuri concentrice, întrucât acestea reprezintă un curs clar spre fragmentare şi pot fragiliza statele membre, în raport cu interesele unor mari puteri din afara Uniunii. A subliniat că o Uniune cu cercuri concentrice şi viteze multiple comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică şi socială între statele membre, inclusiv între zona euro şi zona noneuro, între Nord şi Sud, între Vest şi Est. În condiţiile în care mai mulţi lideri europeni, printre care cei ai Germaniei şi Franţei, s-au pronunţat deja pentru reforma Uniunii Europene, iar scenariile minimaliste sau maximaliste par a fi utilizate doar ca sisteme de referinţă, comisia a subliniat că scenariul 3, "cei care doresc mai mult realizează mai mult", pare să fie cel care se va impune. În acelaşi timp, a solicitat instituţiilor Uniunii Europene şi statelor membre fanion să încurajeze şi să sprijine efortul statelor cu mai puţine resurse de a rămâne în siajul celor care doresc mai mult. Comisia a exprimat susţinere faţă de abordarea confirmată şi de Declaraţia de la Roma, de a avansa împreună în aceeaşi direcţie în forme incluzive, abordare în care orice iniţiativă de integrare este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, şi este deschisă pentru fiecare membru, pe baza unor criterii obiective şi concrete. Comisia a susţinut că restabilirea adevărului istoric este importantă nu doar pentru înţelegerea contextului în care a evoluat Uniunea, ci şi pentru explicarea situaţiei economice şi sociale în statele din Est, şi pentru prezervarea obiectivelor de convergenţă şi politicilor de coeziune. Recunoscând că Tratatul de la Lisabona poate încă să ofere un cadru juridic suficient pentru continuitatea şi continuarea integrării Uniunii Europene, comisia a susţinut că revizuirea tratatelor nu ar trebui să fie un subiect tabu, pentru că reprezintă singura modalitate de a depăşi constrângerile din legislaţia primară a Uniunii Europene. Totodată, comisia a susţinut propunerea Parlamentului European ca următoarea revizuire a tratatelor să radieze clauzele de neparticipare şi excepţiile la nivelul dreptului primar al Uniunii Europene, să faciliteze cooperarea consolidată, să includă inclusiv trecerea de la unanimitate la majoritatea calificată, să elimine procedurile legislative speciale, să prevadă posibilitatea ca modificările tratatelor să intre în vigoare după ratificarea lor cu majoritate calificată şi după aprobarea Parlamentului European, sau prin referendum, la nivelul Uniunii Europene. Opinia noastră, domnule preşedinte, a fost supusă dezbaterii, în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 iunie 2017, fiind adoptată în unanimitate. În aceste condiţii, supunem aprobării Camerei, opinia, în forma prezentată. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Dezbateri? La articole. La titlu? Adoptat. Da? Doamna Roberta Anastase. Vă rog. La titlu? La dezbateri generale? Vă rog.
		Doamna Roberta Alma Anastase: Mulţumesc, domnule preşedinte. Documentul prezentat de Comisia Europeană la 1 martie prezintă 5 posibile scenarii pentru evoluţia viitoare a proiectului european şi are rolul, de fapt, de a genera dezbateri privind viitorul Uniunii post-Brexit. Europa de astăzi - acesta este punctul de pornire al acestui document - se confruntă cu o criză identitară fără precedent, generată, pe de o parte, de criza migraţiei, dar şi de decizia neaşteptată, a Regatului Unit al Marii Britanii, de a părăsi Uniunea Europeană. La aceste două crize se adaugă şi valul de euroscepticism, tot mai prezent, atât la nivelul discursului politic, dar şi în spaţiul public european. Documentul, prin urmare, se doreşte a fi punctul de pornire al unei dezbateri în care sinceritatea şi responsabilitatea să caracterizeze dialogul. În proiectul de hotărâre elaborat, Comisia pentru afaceri europene punctează importanţa acestui document şi atrage atenţia asupra aspectelor care ar putea adânci discrepanţele dintre statele membre ale Uniunii Europene. PNL va vota pentru adoptarea prezentului proiect de hotărâre. Vă mulţumesc.
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Doamna Cristina Prună
		Doamna Cristina-Mădălina Prună: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cartea albă privind viitorul Europei pune pe masă mai multe scenarii de perspectivă, într-un context în care unele state pun sub semnul întrebării solidaritatea şi buna cooperare. USR susţine cu fermitate ceea ce preşedintele Juncker subliniază clar - enormul succes la nivel de cooperare şi pace în Europa, reprezentat de proiectul Uniunii. Este iresponsabilă atitudinea celor care, în numele populismului, pun în pericol un proiect atât de valoros pentru noi toţi. Cea mai importantă concluzie care se desprinde din această analiză este necesitatea accelerării ritmului reformelor, dacă vrem să fim la masa la care se vor lua deciziile importante pentru întreaga Uniune Europeană. Cu toate acestea, criza politică creată de coaliţia PSD-ALDE, prin care România trece actualmente, discreditează ţara noastră la nivel european. Asta, în condiţiile în care încercam să uităm de pata neagră pusă în februarie de O.U.G. nr. 13. La fel, recentele măsuri populiste şi creşterile nesustenabile de salarii şi pensii riscă să anuleze creşterea economică şi să crească deficitul peste limita de 3%. USR va vota pentru acest proiect de hotărâre, însă atragem atenţia că viteza cu care va merge România în Uniunea Europeană va depinde, în primul rând, de o clasă politică responsabilă - aţi auzit bine, responsabilă -, nu de Bruxelles, sau de alte state membre. Vă mulţumesc. (Aplauze.)
		Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumim. Alte intervenţii? Nu mai sunt. La articole. La titlu? Adoptat. Domnule Dobrovie, aţi apăsat din greşeală? Vreţi să interveniţi? La ce? Păi, a fost doamna Prună la dezbateri generale. Sunteţi în acelaşi grup parlamentar. Mulţumesc. La titlu? Adoptat. La preambul? Adoptat. La articolul unic? Adoptat. Dezbaterile, finalizate. Proiectul de hotărâre merge la votul final.