Domnul Angel Tîlvăr: Mulțumesc, domnule președinte. Raportul privind Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecții și scenarii pentru Uniunea Europeană -27 până în 2025 COM (2017)2025. Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe Rezoluția Parlamentului European referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona, pe Rezoluția Parlamentului European referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale ale Uniunii Europene, pe fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaților și pe analiza realizată de secretariatul comisiei noastre. Comisia a subliniat că formula "geometrie variabilă" reflectă mai bine decât formula "Europa cu mai multe viteze" ideea că Uniunea Europeană nu funcționează pe principiul măsurii universale one size fits all, ci poate adopta inițiative adaptate la nevoile și dorințele legitime ale statelor sale membre și cetățenilor săi. Comisia noastră a subliniat că decalajul între așteptări și realizări, provenit din entuziasm proeuropean nu reprezintă un factor de risc, ci mai degrabă cel provenit din lipsă de cunoaștere a Uniunii, care produce așteptări exagerate și frustrări. De aceea, a recomandat Comisiei Europene să propună metode adaptate pentru creșterea atractivității sale pentru acești cetățeni, precum și programe pentru amplificarea cunoștințelor despre Uniune. Comisia pentru afaceri europene a observat reținerea Comisiei Europene de a propune acțiuni care să elimine inerția în ceea ce privește metodele de soluționare a crizelor, a evaluării unor situații internaționale și a unor fenomene sociale noi, în interpretarea principiilor Uniunii, a conceptelor sale, în comunicare și chiar în administrarea problemelor curente. Comisia noastră a salutat existența unor resurse importante de raționalitate și de atitudine constructivă, în societățile statelor-țintă, pentru populismul antieuropean, care au făcut ca rezultatele partidelor de acest tip, din Olanda, Franța și din landul german Renania de Nord-Westfalia, la recentele alegeri, să fie sub așteptări și au înlăturat astfel pentru moment cel mai mare pericol pentru stabilitatea Uniunii Europene și continuitatea proiectului european. Comisia a exprimat rezerve față de ideile care promovează formule bazate pe cercuri concentrice, întrucât acestea reprezintă un curs clar spre fragmentare și pot fragiliza statele membre, în raport cu interesele unor mari puteri din afara Uniunii. A subliniat că o Uniune cu cercuri concentrice și viteze multiple comportă riscul accentuării clivajelor de natură economică și socială între statele membre, inclusiv între zona euro și zona noneuro, între Nord și Sud, între Vest și Est. În condițiile în care mai mulți lideri europeni, printre care cei ai Germaniei și Franței, s-au pronunțat deja pentru reforma Uniunii Europene, iar scenariile minimaliste sau maximaliste par a fi utilizate doar ca sisteme de referință, comisia a subliniat că scenariul 3, "cei care doresc mai mult realizează mai mult", pare să fie cel care se va impune. În același timp, a solicitat instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre fanion să încurajeze și să sprijine efortul statelor cu mai puține resurse de a rămâne în siajul celor care doresc mai mult. Comisia a exprimat susținere față de abordarea confirmată și de Declarația de la Roma, de a avansa împreună în aceeași direcție în forme incluzive, abordare în care orice inițiativă de integrare este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, și este deschisă pentru fiecare membru, pe baza unor criterii obiective și concrete. Comisia a susținut că restabilirea adevărului istoric este importantă nu doar pentru înțelegerea contextului în care a evoluat Uniunea, ci și pentru explicarea situației economice și sociale în statele din Est, și pentru prezervarea obiectivelor de convergență și politicilor de coeziune. Recunoscând că Tratatul de la Lisabona poate încă să ofere un cadru juridic suficient pentru continuitatea și continuarea integrării Uniunii Europene, comisia a susținut că revizuirea tratatelor nu ar trebui să fie un subiect tabu, pentru că reprezintă singura modalitate de a depăși constrângerile din legislația primară a Uniunii Europene. Totodată, comisia a susținut propunerea Parlamentului European ca următoarea revizuire a tratatelor să radieze clauzele de neparticipare și excepțiile la nivelul dreptului primar al Uniunii Europene, să faciliteze cooperarea consolidată, să includă inclusiv trecerea de la unanimitate la majoritatea calificată, să elimine procedurile legislative speciale, să prevadă posibilitatea ca modificările tratatelor să intre în vigoare după ratificarea lor cu majoritate calificată și după aprobarea Parlamentului European, sau prin referendum, la nivelul Uniunii Europene. Opinia noastră, domnule președinte, a fost supusă dezbaterii, în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 iunie 2017, fiind adoptată în unanimitate. În aceste condiții, supunem aprobării Camerei, opinia, în forma prezentată. Vă mulțumesc.
|