Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.108/07-07-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media14-11-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 27-06-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2017

Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Vă reamintesc prevederile regulamentare.

Acestea nu vor depăși trei minute. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată Copiii vor fi imunizați cu vaccinuri produse în România;

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, doamnă președinte.

"Copiii vor fi imunizați cu vaccinuri produse în România"

Pentru că astăzi sunt mulți semnatari ai acestui proiect de lege, chiar vreau să vă fac câteva precizări.

Este un număr record de parlamentari care au semnat acest proiect, 123, aproape o treime din Parlamentul României, și s-a arătat încă o dată, de către toate grupurile parlamentare care susțin acest demers, că sănătatea copiilor nu are culoare politică.

Marea mea întrebare este de ce s-a ajuns aici. Iar într-o formulare făcută de către Avocatul Poporului mi s-a spus foarte clar că interesele imobiliare și interesele farmaceutice au dus la distrugerea acestei instituții extrem de importante pentru securitatea epidemiologică a României.

Sper ca măcar acum, astăzi, într-un moment de criză, în care vedem că nu avem ce trebuie, atunci când trebuie, pentru copiii din această țară, Parlamentul României să decidă. Pentru că mai important decât politica sunt politicile de sănătate și sper ca toți cei care sunteți astăzi în sală și care ați semnat acest proiect de lege să nu vă răzgândiți.

Voi fi ca picătura chinezească și vă voi anunța de fiecare dată, la declarațiile politice, în ce stadiu este acest proiect legislativ, pentru că îmi doresc ca această instituție să fie redeschisă și acest proiect de lege să nu zacă într-un sertar.

Vă mulțumesc încă o dată și sper ca împreună să facem bine România!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Florica Cherecheș - declarație politică având titlul Schimbarea schimbării;

Doamna deputat Florica Cherecheș.

Vă rog.

   

Doamna Florica Cherecheș:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Schimbarea schimbării".

Pentru ca o economie sau o societate să funcționeze bine, e nevoie de continuitate, coerență și predictibilitate. Respectarea acestor principii asigură dezvoltare, atrage investitori și dă stabilitate țării.

Există puține programe pe termen scurt care să aibă un impact semnificativ pentru populație ori pentru dezvoltarea economică a țării. În general e nevoie de timp pentru a se implementa un program cu beneficii pe termen lung.

Din păcate, cei care ne guvernează nu respectă aceste principii, deși le declamă în campanii, nu pentru că nu le-ar cunoaște, ci pentru că își pun mai presus propriile ambiții sau interese mărunte.

Se schimbă cu o frecvență amețitoare miniștri, programe, strategii, ceea ce duce adesea la haos, confuzie, întreruperi sau chiar suspendări de programe bune, din simplul motiv că au fost propuse de cei de dinainte.

În sistemul de învățământ, a cărui evoluție o urmăresc cu deosebit interes, regula de șase luni se păstrează, educația având la conducere, în ultimii doi ani, nu mai puțin de patru miniștri.

Din păcate, și în alte ministere extrem de importante pentru România a fost la fel sau chiar mai rău, dacă ne gândim că la transporturi au fost cinci miniștri, la sănătate patru, la justiție cinci. Iar noi rămânem cu o infrastructură subdezvoltată, cu spitale care suferă de lipsa investițiilor, și exemplele negative ar putea continua.

Oricât de dornici ar fi noii veniți să aducă beneficii sistemului pe care îl conduc e complicat, într-un termen atât de scurt, cu atât mai mult cu cât obiectivele nu sunt întotdeauna aceleași cu ale predecesorilor lor. Aștept ziua în care miniștrii noi aleși să pună mai presus de orice interesele României și să construiască un plan de acțiune clar și transparent pe fiecare domeniu important, bazat pe nevoi și pe o alocare obiectivă, nicidecum clientelară, a resurselor existente.

În ceea ce privește învățământul, aștept să fie definită finalitatea procesului educațional pentru fiecare ciclu, astfel încât copiii noștri să știe la ce să se aștepte și cum să-și construiască viitorul profesional. De ani de zile, toți liderii momentului au susținut importanța dezvoltării învățământului profesional, a școlilor de meserii, pentru a satisface cerințele pieței muncii, astfel încât abandonul școlar să scadă și tinerii să nu mai părăsească țara în căutarea unui loc de muncă, dar de făcut s-a făcut extrem de puțin.

Matematicianul John Nash, laureat al premiului Nobel pentru economie, a demonstrat că "un grup prosperă dacă fiecare individ al grupului luptă pentru binele propriu și pentru binele celorlalți membri ai grupului".

Vă invit, stimați colegi, să aplicați acest adevăr simplu și să puneți mai presus de interesele personale sau de grup, pe cele ale României, pe care ni le-am asumat cu toții și pentru care am fost mandatați a face parte din Parlamentul României.

Vă cer să îndrăzniți să faceți din educație o prioritate națională, nu doar din vorbe, ci mai ales, prin fapte!

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Dan-Răzvan Rădulescu - declarație politică având tema Birocratizarea excesivă din învățământul preuniversitar românesc;

Domnul Iulian Bulai? Nu este.

De la USR este cineva? Sunteți domnul...

   

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu (din sală):

Rădulescu.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Dan-Răzvan Rădulescu.

Vă rog.

 
   

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu:

Bună dimineața!

Tema declarației mele politice de astăzi este "Birocratizarea excesivă din învățământul preuniversitar românesc".

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun un exercițiu de imaginație simplu: timp de un semestru, școlile din România să nu completeze măcar jumătate dintre documentele solicitate din partea diverselor instituții precum inspectorate școlare ori ARACIP. Ce se întâmplă? Cu siguranță, nimic notabil! Pentru că școlile funcționează, cadrele didactice livrează conținuturi, informație și continuă să formeze deprinderi ori să șlefuiască calitățile elevilor lor.

A calculat cineva cât timp mănâncă aceste hârtii, care zac apoi prin arhive ori sunt aruncate, într-un termen scurt? A stabilit cineva competent, în ce măsura influențează actuala listă de documente care sunt cerute unei școli, pe parcursul anului școlar, funcționarea în condiții optime a școlilor și furnizarea unei educații de calitate? Cine a stabilit eficiența documentelor care trebuie să fie realizate ori să existe în școli?

A analizat cineva dacă lunga listă de proceduri, multele hârtii realizate de comisiile - din fericire, reduse, ca număr - multiplicarea acelorași documente pentru dosare ale compartimentelor din aceeași școală, portofoliile elevilor și cadrelor didactice, procesele-verbale realizate electronic și care mai apoi sunt scrise de mână, obligatoriu, în alte registre, ajută la fluidizarea activității din școală ori la o reală calitate a educației?

De ce, în plină eră digitală, cadrelor didactice care participă la mișcarea de personal le sunt cerute, an de an, aceleași documente, în condițiile în care un cadru didactic este în sistemul de învățământ de 10 sau de 20 de ani, activitatea lui nu este cunoscută? Diplomele, pregătirea nu îi sunt cunoscute, mai ales la nivelul inspectoratelor școlare?

Vă invit să parcurgeți standardele de autorizare de funcționare provizorie, dar și pe cele de acreditare ori evaluare periodică aplicate de ARACIP. Sunt extrem de stufoase, de multe ori cerințele sunt aceleași, însă cu o altă formulare. A analizat cineva câte dintre documentele solicitate la evaluările ARACIP sunt real utilizate de școli, mai ales în procesul educativ? De câte dintre procedurile solicitate se ține cont, ulterior vizitei evaluatorilor ARACIP? Aveți cunoștință de faptul că multe dintre aceste documente sunt realizate de școli exclusiv în vederea evaluării ARACIP, pentru ca mai apoi să nu mai fie luate în seamă? De ce? Fiindcă multe nu au relevanță și nu sunt eficiente.

An de an, hârtiile care trebuie întocmite/completate de școli cresc numeric, dar și în privința conținutului, prin adăugarea unor alte cerințe.

Ar trebui să lăsăm cadrele didactice să folosească timp mai mult cu elevii, în folosul real al elevilor, să se pună accentul pe crearea unei reale culturi organizaționale și pe stimularea sentimentului de apartenență la o breaslă respectată în societate.

Sper ca în viitorul apropiat să existe o reformă reală a sistemului de învățământ din România, care să țină cont de toți factorii implicați.

Aristotel spunea: "Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viață; de aceea, pe lângă viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i".

Să le dăm, așadar, onoarea ce li se cuvine, dascălilor României!

Deputat al USR, Dan Rădulescu.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Bichineț - creionarea unor evenimente din actualitatea internă;

De la Grupul parlamentar al UDMR nu este nimeni deocamdată.

Domnul deputat Corneliu Bichineț.

Vă rog.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

M-am plictisit de Liviu Dragnea și n-o să mă mai raportez la el, deocamdată, deoarece vreau să vă vorbesc despre portul românesc, despre ia românească, ce a făcut furori în această perioadă în România și oriunde a fost purtată în lume.

Nu vreau să mai vorbesc de Liviu Dragnea, deoarece simt nevoia să vă vorbesc de sânziene, de Mircea Eliade, de mister, de noaptea de sânziene, de soartă, de destin, de ursită.

Nu vreau să vă mai vorbesc de liderul PSD, de Liviu Dragnea, deoarece simt nevoia să vă vorbesc de trei culori, pentru a nu mai vedea cu toții numai roșu în fața ochilor.

Nu vreau să vă mai vorbesc de Liviu Dragnea, deocamdată, deoarece vreau să vă vorbesc despre ce s-a întâmplat duminică în Basarabia, când, sub patronajul domnului Traian Băsescu, forțele unioniste au închegat un partid ce are un nume predestinat: Partidul Unității Naționale.

De asemenea, nu vreau să vă mai vorbesc, doamnă președinte, de domnul Liviu Dragnea, pentru că m-am plictisit de când tot mă adresez domniei sale și tace, și tot tace, și vreau să vă vorbesc despre Ziua luptei împotriva consumului de droguri și a traficului de droguri. Să nu lăsăm numai în seama Agenției Naționale Antidrog această chestiune cât se poate de gravă pentru România!

În altă ordine de idei, dar cu aceeași temă.

Nu vreau să mai vorbesc despre Liviu Dragnea, doamnă președinte, pentru că vreau să vă vorbesc despre cei peste 135.000 de tineri care trec prin furcile caudine ale examenelor de maturitate, de bacalaureat și sunt și eu alături de părinții care stau înfrigurați și așteaptă rezultatele copiilor lor.

Nu vreau să vă vorbesc despre Liviu Dragnea, pentru că vreau să vă vorbesc despre țară, despre România și voi încheia cu câteva versuri ale regretatului poet Ion Enache:

"Patrie - buchet de milițieni

Guvern - cunună de albăstrele".

Vă mulțumesc.

Corneliu Bichineț - PMP Vaslui.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ovidiu Victor Ganț - evocarea personalității lui Helmut Kohl;

Domnul deputat Ovidiu Ganț.

Vă rog.

   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc frumos.

Stimată doamnă președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Pe 16 iunie 2017 Europa și Germania au pierdut un mare politician, dedicat ideii unității europene, apreciat de către doi președinți americani contemporani cu el ca fiind "cel mai bun lider european al celei de-a două jumătăți a secolului al XX-lea". Este vorba despre fostul cancelar federal, doctor Helmut Kohl, care a condus Guvernul Federal al Germaniei din 1982 până în 1998.

Helmut Kohl este arhitectul reunificării Germaniei și, împreună cu președintele francez François Mitterand, inspiratorul Tratatului de la Maastricht, care stă la baza Uniunii Europene.

Helmut Kohl a devenit membru al Uniunii Creștin Democrate-CDU în 1946. A studiat istorie și științe politice.

În 1969 a fost ales prim-ministru al Landului Renania-Palatinat, în 1973 a devenit președinte federal al CDU și în 1982 cancelar federal, în urma unui vot constructiv de neîncredere împotriva Guvernului Schmidt.

A câștigat alegerile din 1983, devenind cancelar a doua oară, și a luat decizia staționării de rachete nucleare în Germania pentru echilibrarea situației strategice în contextul Războiului Rece. A fost primul cancelar german care s-a adresat Knessetului în 1984.

Pe 22 septembrie 1984 Kohl și Mitterand au comemorat împreună victimele Primului Război Mondial la Verdun și, ca expresie a reconcilierii franco-germane, s-au ținut de mână într-un gest simbolic.

Această apropiere franco-germană a fost decisivă pentru proiectele europene ulterioare, Tratatul de la Maastricht, moneda unică europeană euro, dar și reunificarea Germaniei.

El a fost cel care a prezentat un plan de reunificare, înțelegând șansa istorică existentă, chiar împotriva reticențelor unor politicieni germani ai momentului respectiv.

În februarie 1990 a obținut de la Mihail Gorbaciov garanția URSS în favoarea reunificării.

Prin reunificarea Germaniei a început de facto și de jure extinderea Uniunii Europene și a NATO către Europa de Est, un proces de care a beneficiat și România.

Cancelarul Kohl a fost și un prieten de nădejde al țării noastre, pe care a ajutat-o în momente de cumpănă, cum ar fi iarna 1989-1990 sau anii 1997-1998, când am trecut prin dificultăți economice enorme.

Helmut Kohl a fost un cetățean european în adevăratul sens al cuvântului și, de aceea, Europa își va lua rămas bun, printr-o ceremonie europeană la Strasbourg, aceasta fiind prima de acest gen din istorie.

Dumnezeu să-l odihnească!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Maricela Cobuz - declarație politică având ca subiect Achiziția de medicamente on-line și riscul asumat de către pacienți;

Doamna deputat Camelia Gavrilă? Nu este.

Domnul deputat Silviu Macovei?

Cine este de la PSD?

Haideți! Doamna deputat...

   

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineața!

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Achiziția de medicamente on-line și riscul asumat de către pacienți".

Populația României s-a confruntat și se confruntă cu vânzări on-line de medicamente de diferite feluri. Pe piața românească, la nivelul anului 2010, medicamentele contrafăcute, cu vânzare on-line, reprezentau 5-7% din piața produselor farmaceutice, echivalentul a 100 de milioane de euro, aici regăsindu-se și o parte din taxele și impozitele care nu au mai ajuns să fie plătite statului român.

Din păcate, cele mai multe medicamente comercializate în mediul on-line sunt destinate pacienților care au cancer, aceștia fiind cei mai expuși comerțului ilegal cu medicamente.

De cele mai multe ori, farmaciile on-line se folosesc de prețuri mai mici, pentru a putea vinde medicamentele contrafăcute și neautorizate pe piața farmaciilor din România.

Comisia Europeană în domeniul sănătății publice a emis o directivă privind medicamentele falsificate, care a intrat în vigoare la data de 2 ianuarie 2013 și prevede măsuri menite să îmbunătățească siguranța medicamentelor. Este vorba despre măsuri de verificare a autenticității medicamentelor și de garantare a calității acestora.

Prin modificarea Legii farmaciei se reglementează comerțul on-line pentru farmaciile autorizate. În cadrul legii se introduce această prevedere, prin care site-urile autorizate trebuie să aibă în spate o farmacie autorizată.

Un proiect de lege care cuprinde aceste modificări se află în proces de adoptare la Camera Deputaților; la finalul lunii mai 2017 a primit avizul favorabil al Guvernului României. Respectivul proiect legislativ reglementează vânzarea de produse medicamentoase prin intermediul Internetului, însă doar a celor care se eliberează fără prescripție medicală.

Ca deputat membru în Comisia pentru sănătate și familie, și ca medic, voi susține acest proiect legislativ, pentru a îngrădi comercializarea medicamentelor contrafăcute on-line.

Deputat al PSD Suceava, doctor Maricela Cobuz.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Antoneta Ioniță - declarație politică intitulată Îndrăznește să te lupți singur cu sistemul de sănătate bolnav din România;

Doamna deputat Antoneta Ioniță.

Vă rog.

   

Doamna Antoneta Ioniță:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Îndrăznește să te lupți singur cu sistemul de sănătate bolnav din România".

Programul PSD - "Îndrăznește să crezi în România" prevedea pentru sistemul de sănătate din România că pacientul trebuie să fie prima prioritate a reformei din sănătate.

Cu toate acestea, la numai o zi după ce fostul ministru demisionar al sănătății, Florian Bodog, a demisionat împreună cu aproape toți colegii lui, în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin prin care ieftinirea prețului medicamentelor compensate a fost amânată pentru 1 ianuarie 2018. Așa cum, tot de la 1 ianuarie 2018, a fost amânată și creșterea salariilor medicilor și asistenților medicali.

Au trecut șase luni de guvernare PSD și în tot acest timp constat cu adâncă mâhnire că rujeola face în continuare victime pe teritoriul României, și noi focare de rujeolă apar în localități în care inițial numărul de cazuri era nesemnificativ.

Mă întreb, astfel, măsurile pentru eradicarea acestei boli, când vor trebui să devină o prioritate pentru ministrul sănătății, oricare ar fi el? Oare tot de la 1 ianuarie 2018?!

Printre alte promisiuni neonorate de actuala coaliție de guvernare se numără stocurile de vaccin, insuficiente pentru vaccinurile obligatorii din Programul național de imunizare, lipsa din farmacii a numeroase medicamente esențiale.

Pacienții recurg, astfel, la măsuri disperate, achiziția medicamentelor și vaccinurilor se face din farmaciile din străinătate, chiar la prețuri mult mai mari.

Cât despre construirea spitalelor regionale, nici un cuvânt! La fel și despre dotarea cabinetelor medicilor de familie și cabinetelor din ambulatoriul de specialitate, cu toate că se recunoaște că medicii de familie reprezintă "poarta de intrare în sistem".

Pe lângă toate acestea, fondurile pentru tratarea pacienților care ajung la terapie intensivă - adulți și copii - sunt mult mai mici decât anul trecut, iar medicii nu au medicamente suficiente, deși numărul pacienților este în creștere și tot mai mulți medici au depus deja memorii la Ministerul Sănătății.

Un semnal de alarmă ar trebui să-l constituie faptul că finanțarea sistemului sanitar se îndreaptă spre cota de avarie - mai puțin de 40? dintre românii asigurați la sănătate mai plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate, ceea ce reprezintă cu 10? mai puțin față de numărul plătitorilor la asigurările de sănătate față de aceeași perioadă a anului trecut.

Ce nu realizează actualii guvernanți este că sănătatea trebuie să devină urgent o prioritate națională în fapt, și nu pe hârtie, iar amânări de genul celor descrise mai sus nu-și au locul, precum și joaca de-a moțiunea de cenzură împotriva propriului Guvern trebuie să înceteze.

Îmi doresc ca politicienii din coaliția majoritară să înțeleagă că bolile nu ni le planificăm și riscurile de a rămâne bolnavi într-o țară fără personal medical sunt din ce în ce mai mari, de la o lună la alta!

Până atunci, le doresc românilor să fie sănătoși și să nu-și piardă speranța într-o viață mai bună, deoarece se pare că numai profesioniștii din sistemul medical veghează asupra lor!

Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniță.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Csép Éva-Andrea - declarație politică având titlul Ignoranța ucide;

De la USR încă n-au sosit.

UDMR? Doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Vă rog.

   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Ignoranța ucide".

Studiile arată că, în România, una din trei femei este victima violenței în familie. În urma acestor agresiuni, în țara noastră, mor anual 200 de femei. Aceste date înspăimântătoare relevă faptul că femeile din România nu-și cunosc drepturile, într-o astfel de situație, și nu știu cărei autorități să se adreseze.

Mai multe cazuri tragice de violență domestică au făcut ocolul județului Mureș și al țării în ultima perioadă, ridicând grave semne de întrebare asupra modului în care autoritățile competente își fac treaba, când vine vorba de violența domestică.

La începutul anului 2017, Emese, o tânără de 28 de ani, a fost împușcată mortal de către fostul iubit, într-un bar din cartierul târgumureșean Unirii, după ce fusese victima agresiunilor repetate ale acestuia. A lăsat orfan un băiețel de doi ani și jumătate.

La începutul lunii mai 2017, o femeie din satul Archita, comuna Vânători, Mureș, a murit din cauza loviturilor aplicate de concubin la nivelul capului, gâtului și toracelui.

La începutul lunii iunie, o tânără din Târgu Mureș a fost tăiată la nivelul gâtului cu un cuțit, de fostul concubin; menționez că pe numele acestuia fusese emis un ordin de restricție.

În județul Mureș există un singur centru destinat victimelor violenței domestice, precum și un centru de primire în regim de urgență.

Din 2011 până în prezent s-au înregistrat peste 1.300 de cazuri de violență în familie raportate, dar această cifră poartă o tristă realitate: numărul victimelor este mult mai mare, având în vedere că doar o mică parte dintre femei apelează la ajutorul autorităților; acestea o fac, în general, doar când situația este extrem de gravă sau de periculoasă.

Din acest motiv, Organizația de Femei a UDMR a decis inițierea unei campanii de informare și de conștientizare a fenomenului de violență împotriva femeilor, campanie în cadrul căreia ne ocupăm și de măsuri concrete de rezolvare, formulate prin inițiative legislative.

Legislația din România trebuie armonizată, conform Convenției de la Istanbul, întrucât țara noastră s-a angajat să ratifice măsurile privind prevenirea și combaterea violenței domestice și împotriva femeilor, prevăzute în convenție.

Este necesară introducerea de sancțiuni mai clare și mai aspre față de agresor și protejarea mai eficientă a victimei. În baza acestor considerente, pornind de la situația realității de astăzi în domeniul violenței domestice, depunem o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, prin care inițiem introducerea ordinului de protecție de urgență, o măsură provizorie care oferă siguranță imediată victimelor violenței domestice, în scopul înlăturării stării de pericol iminent.

Ordinul de protecție există și în prezent, însă, conform reglementărilor în vigoare, acesta se eliberează numai în cazul în care victima depune o plângere la poliție și aduce martori. Astfel, până la eliberarea propriu-zisă a ordinului de protecție se pierde foarte mult timp, acesta fiind emis în maximum 72 de ore de la sesizarea poliției. Fiecare minut ce trece poate fi fatal acestor femei expuse agresivității, și totuși, în majoritatea cazurilor, femeile nu se adresează autorităților.

Ordinul de protecție de urgență ar reprezenta o modalitate de salvare a victimei expuse agresiunii, chiar în momentul constatării acesteia. Astfel, organele de poliție, în momentul în care sunt chemate la locul faptei, vor avea dreptul de a îndepărta pe loc agresorul din locuință.

O altă propunere ar viza împăcarea părților. Conform reglementărilor în vigoare în prezent, în momentul în care partenerii se împacă în fața instanței, se suspendă demersurile de cercetare.

Propunem ca înlăturarea răspunderii penale să fie posibilă doar în cazul primei sesizări sau plângeri penale.

În cazul în care agresorul săvârșește în mod repetat infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății femeii, precum și infracțiuni asupra unui membru de familie, împăcarea părților nu mai poate înlătura răspunderea penală, prin derogare de la prevederile Codului penal.

Ținând cont de lipsa reglementărilor în ceea ce privește protecția victimelor violenței domestice, armonizarea legislației pentru punerea în practică a prevederilor Convenției de la Istanbul reprezintă o prioritate pentru țara noastră, modificările propuse ar asigura ajutorul imediat al victimei, fapt care, în numeroase cazuri, ar putea chiar salva viața persoanei vătămate.

Doamnelor și domnilor,

Nu putem să trecem cu nepăsare peste aceste date înfiorătoare. Avem nevoie de programe de interes național pentru dezvoltarea centrelor existente și construirea de noi centre în județele în care nu există, precum și pentru dezvoltarea resurselor umane care desfășoară activități de prevenție în acest domeniu.

Ignoranța ucide, nu ignorați acest fenomen!

Deputat al UDMR Mureș, Csép Éva-Andrea.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Da. Mulțumesc.

 
  Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată Se încheie o sesiune parlamentară spornică doar în crize și scandaluri;

Domnul deputat Marius Pașcan.

Vă rog.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună dimineața!

Doamnă președinte de ședință,

Distinși colegi parlamentari,

Declarația mea politică se intitulează "Se încheie o sesiune parlamentară spornică doar în crize și scandaluri".

Încheiem o sesiune parlamentară tumultuoasă, a cărei analiză la rece ne determină să fim mai degrabă triști și pesimiști, câtă vreme nu putem cuantifica realizări politice semnificative remarcabile, ci doar un prisos de criză și scandaluri politice.

Am avut parte, încă de la debutul acestui an, de sarabanda protestelor publice. Am văzut sutele de mii de români protestatari, care au ieșit consecvent în piețele publice, revoltați de manevrele nocturne ale guvernării PSD-ALDE, pe seama ordonanței privind dezincriminarea abuzului în serviciu și protejarea unor infractori sub acoperire politică penală, care au bulversat România.

Au urmat, pe rând, scandalurile politice privind proiectul legislativ al grațierii; dispariția subită și apoi dezvăluirile fugarului penal, Sebastian Ghiță, privind cumetria instituțională la hoția banului public; legăturile scandaloase și complicitatea cu persoane sus-puse de prin serviciile secrete ale României; apoi ciorovăiala legată de desecretizarea arhivei SIPA, concomitentă cu ancheta parlamentară în legătură cu alegerile prezidențiale din 2009; ulterior, intrarea în forță a Proiectului legislativ privind salarizarea unitară și cotropirea spațiului public prin dezbaterile incandescente, dar sterile, pe marginea gogoșii PSD-iste privind impozitul pe gospodărie.

Tocmai când, bulversați, am înregistrat o moțiune simplă împotriva ministrului sănătății, invocând degringolada sistemului medical - criza medicamentelor pentru oncologie, a vaccinurilor împotriva rujeolei și cele 27 de decese pentru care nu dă socoteală și nu răspunde nimeni - am rămas fără adresant... O criză politică internă a PSD s-a soluționat scandalos, printr-o moțiune de cenzură, care a dus la căderea Guvernului Grindeanu.

De acest context politic nefast, sordid, a încercat să profite din plin și UDMR, care și-a radicalizat etnocentrist mesajele politice și care promovează proiecte legislative menite a consacra separatismul și segregaționismul etnic, concomitent cu "oficializarea" utilizării limbii maghiare în toate instituțiile publice din România.

Iată doar câteva dintre "realizările" care au marcat această sesiune parlamentară și politică rușinoasă, sub bagheta dirijorilor - Liviu Dragnea - PSD și Călin Popescu-Tăriceanu - ALDE - o coaliție politică păcătoasă, care s-a specializat în crize, conflicte și scandaluri.

Poate vacanța le va fi un sfetnic mai bun acestor nevrednici, poate vor înțelege că România are nevoie de lideri responsabili, de stabilitate și echilibru politic, de performanțe economice, investiții serioase și bunăstare.

După atâtea nereușite politice la guvernare, oare mai poate crede cineva într-o reală schimbare?!

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Marius-Constantin Budăi - declarație politică având titlul Angajații companiilor IT, scutiți de impozitul pe venituri, de la 1 iulie;

De la Grupul parlamentar al PSD?

Domnul Marius Budăi, da?

Vă rog.

   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Obiectul declarației politice: "Angajații companiilor IT, scutiți de impozitul pe venituri, de la 1 iulie".

Stimați colegi,

În urma elaborării și publicării în Monitorul Oficial, în data de 22 iunie, a unui ordin comun al Ministerului Muncii și Justiției Sociale, al Ministerului Finanțelor Publice, al Ministerului Educației Naționale și al Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, de la 1 iulie, angajații companiilor din domeniul IT vor fi scutiți de impozitul pe venituri.

Astfel, pentru a beneficia de aceste facilități fiscale, persoanele care lucrează în domeniul creării de programe pentru calculator trebuie să îndeplinească o serie de condiții minime, specifice acestei ramuri economice, și anume: să fie angajați în industria IT; postul ocupat să facă parte dintr-un compartiment specializat de informatică, care este înregistrat distinct în organigrama angajatorului; angajatul să dețină o diplomă de studii superioare în domeniul informaticii; statul de plată pentru angajații care beneficiază de scutirea de impozit să fie realizat separat; iar activitatea fiecărui programator trebuie să fi generat venituri de cel puțin 10.000 de euro pe an.

De asemenea, de aceste prevederi beneficiază și angajații IT ai firmelor nou înființate, companii care nu vor trebui să facă dovada că au realizat venituri de 10.000 de euro pentru fiecare programator.

Cel mai important este faptul că s-a reușit și s-a corectat ordinul de ministru redactat și publicat la finalul anului trecut, în timpul Guvernului Cioloș, care putea împiedica programatorii din centrele de servicii să beneficieze de scutirea de la impozitul pe venit, de 16%.

Principala problemă generată de Ordinul nr. 872/2016 era limitarea aplicării scutirii doar la companiile care puteau demonstra că au comercializat direct programele software realizate sau au contribuit la realizarea unui produs destinat vânzării. Această condiție ridica probleme cu privire la eligibilitate, pentru cea mai mare parte a companiilor ce aplică în prezent scutirea, acestea lucrând în principal în baza unor contracte de prestări de servicii, și nu de vânzare a unor produse software specifice.

În cazul în care alineatul interpretabil din actul normativ de anul trecut nu era modificat, ar fi afectat o treime din cei 110.000 de oameni care lucrează în centrele de servicii de IT din România.

În forma precedentă, ordinul crea dificultăți practice în aplicarea scutirii de impozit pentru angajații companiilor IT care furnizează doar servicii de dezvoltare de software pentru clienți, dar care nu vor comercializa mai departe soluțiile sau componentele create.

Totodată, măsura punea probleme și programatorilor care se ocupau de mentenanța unor produse software.

Noul ordin de ministru, prin care angajații companiilor IT vor fi scutiți de impozitul pe venituri, a intrat în vigoare pe 25 iunie.

Vă mulțumesc.

Deputat de Botoșani, Marius-Constantin Budăi.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Vasile-Cristian Achiței - apel la urgentarea finanțării obiectivului de investiții Consolidarea și restaurarea Teatrului «Mihai Eminescu» din municipiul Botoșani;

Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Nicolae Neagu?

Domnul Sorin Moldovan?

Doamna Tudorița Lungu?

Haideți, de la Grupul parlamentar al PNL, vă hotărâți... sunteți doar...

   

Domnul Vasile-Cristian Achiței:

Stimați colegi,

Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoșani, inaugurat în anul 1914 și reconstruit în perioada 1956-1958, a atras de-a lungul anilor, prin activitatea sa artistică, considerația și aprecierea iubitorilor de teatru și de cultură, atât din Botoșani, cât și din țară și din străinătate!

Din păcate, în ultima perioadă, clădirea teatrului a fost lăsată în paragină, deși au fost făcute numeroase demersuri pentru reabilitarea acesteia. În anul 2009, Consiliul local al municipiului Botoșani a promovat, în baza Programului Operațional Regional 2007-2013, Proiectul "Restaurare și consolidare - Teatrul «Mihai Eminescu», Botoșani". Autorizația de construire a fost eliberată în anul 2012, ordinul de începere a lucrărilor fiind emis către constructorul desemnat prin licitație la data de 24 iulie 2014.

Pe parcursul efectuării lucrărilor au fost descoperite deficiențe majore în structura de rezistență a clădirii, a căror remediere, indispensabilă pentru siguranța construcției, nu fusese prevăzută în proiectul inițial. Consecința practică a acestei situații a fost stoparea lucrărilor de către constructor.

În momentul de față, există riscul pierderii întregii finanțări, în condițiile în care proiectul nu ar fi finalizat până la data de 31 decembrie 2018 și, din acest motiv, municipalitatea botoșăneană a solicitat finanțarea lucrărilor de consolidare a Teatrului "Mihai Eminescu" din Botoșani, prin includerea în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, subprogramul "Regenerarea urbană a municipiilor și a orașelor", a obiectivului de investiții "Consolidarea și restaurarea Teatrului «Mihai Eminescu» din municipiul Botoșani".

Eu, în calitate de parlamentar reprezentant al acestei zone, am adresat deja interpelări Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, dar și prim-ministrului, pentru a vedea stadiul aprobării finanțării acestui obiectiv de investiții.

Aprobarea finanțării, în condițiile prevederilor art. 7 lit. g) din Ordonanța de urgență nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului Național de Dezvoltare Locală, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 89/2015, este esențială.

Vorbim de unul dintre cele mai importante obiective din municipiul Botoșani, situat în centru, în imediata vecinătate a Primăriei municipiului Botoșani, a Prefecturii Botoșani și a Consiliului Județean Botoșani, starea sa actuală afectând semnificativ aspectul estetic al întregii zone centrale a municipiului reședință de județ.

Având în vedere și preocuparea declarată a domnilor guvernanți pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene, dar și importanța finalizării reabilitării clădirii teatrului, fac apel la urgentarea aprobării finanțării acestui obiectiv, atât de important pentru toți botoșănenii.

Vă mulțumesc.

Vasile-Cristian Achiței, deputat al PNL, Circumscripția nr. 7 Botoșani.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Constantin Codreanu - declarație politică intitulată 77 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940;

Colegii de la USR? Nu.

UDMR...

PMP? Da.

Domnul deputat Codreanu.

Vă rog.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația mea politică de astăzi se referă la un episod tragic din istoria noastră.

Mâine se împlinesc 77 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, când aproximativ 4 milioane de cetățeni ai României, în cea mai mare parte etnici români din județele Bălți, Cahul, Cernăuți, Cetatea Albă, Dorohoi, Hotin, Ismail, Lăpușna, Orhei, Rădăuți, Soroca, Storojineț și Tighina - un total de 50.762 de kilometri pătrați - s-au pomenit sub ocupația fostei URSS, ca urmare a ultimaturilor din 26 și 27 iunie 1940. Acestea puneau în practică prevederile Protocolului adițional secret al odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, semnat de Berlin și Moscova.

Ocupația militară sovietică a estului și nordului României au însemnat hăcuirea teritorială a Basarabiei și anexarea nordului și sudului provinciei noastre istorice la Ucraina, împreună cu nordul Bucovinei și ținutul Herța, peste 200.000 de români refugiați în interiorul țării, peste 100.000 de români de etnie germană strămutați forțat în Germania, peste 200.000 de conaționali deportați în Siberia și Asia centrală, peste 200.000 de români înrolați forțat în armata sovietică și căzuți pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, peste 200.000 de victime ale foametei organizate de Stalin în 1946, genocid cultural, rusificare forțată și o gravă amputare a conștiinței etnice.

Aducem mâine un pios omagiu tuturor românilor care au plătit cu suferință sau chiar cu viața lor pe altarul intereselor murdare ale Imperiului din Răsărit.

Constatarea acestor fapte este un prilej de reflecție istorică orientată către viitor. Nu există loc pentru lamentații.

În actualul context regional și internațional, în ajunul Centenarului Marii Uniri, este de datoria noastră morală și patriotică să ne concentrăm exemplar priceperea și eforturile, dincolo de orice diferență de partid, pentru sprijinirea românilor din teritoriile anexate de fostul Imperiu sovietic.

După aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, următorul nostru proiect de țară trebuie să fie unirea cu Republica Moldova.

Repararea unei istorii strâmbe poate fi realizată în pofida tuturor obstacolelor care ne sunt ridicate în față de adversari redutabili, dar totuși slabi. De partea noastră sunt adevărul și dreptatea istorică, de partea lor - doar interese meschine și setea de control și de putere. Toate forțele politice ale țării sunt chemate să-și dea mâna pentru decizii și acțiuni consensuale privind punerea în aplicare a ideii unirii.

Unirea, ca scop politic realist, reclamă unirea clasei noastre politice, aici, la București. Sunt convins că suntem capabili să dăm dovadă de voință politică nestrămutată și să acționăm transpartinic.

Președintele nostru, Traian Băsescu, spunea la tribuna Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că "... România nu are nici un fel de experiență privind anexarea altor state...". Este adevărat. Noi nu dorim să anexăm Republica Moldova, ci să o reintegrăm în spațiul ei firesc, național și politic, din care acest teritoriu și locuitorii ei au fost smulși cu forța în 1940.

Primul lucru elementar pe care îl putem face în acest sens este să completăm Legea cetățeniei române, acceptând recunoașterea ca formă de dobândire a calității de cetățean român. Vom oferi astfel întregii lumi dovada că majoritatea basarabenilor doresc să revină la sânul patriei etnice și istorice, România. Toate celelalte se vor adăuga firesc.

Basarabia este România! Frații în veci vor fi frați! Reunirea este inevitabilă!

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, PMP, Circumscripția nr. 43 diaspora.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Eugen Neață - declarație politică având ca temă Corectarea legislației judiciare - o prioritate pentru România;

Grupul parlamentar al PSD?

Vă decideți care dintre dumneavoastră...

Domnul deputat Eugen Neață.

   

Domnul Eugen Neață:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește: "Corectarea legislației judiciare - o prioritate pentru România".

Autorii Codului penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, au operat multiple și semnificative modificări, în raport cu Codul penal de la 1968. Una dintre aceste modificări vizează modul de stabilire a pedepsei principale în cazul pluralității de infracțiuni, respectiv în cazul concursului de infracțiuni, al recidivei și pluralității intermediare de infracțiuni.

Codul penal de la 1968 reglementa modul de stabilire a pedepsei principale în caz de concurs de infracțiuni săvârșite de persoana fizică în art. 34, iar Codul penal în vigoare îl reglementează în art. 39. Procedând la un studiu comparativ al celor două texte, pe de o parte, observăm asemănări, iar pe de altă parte, deosebiri semnificative.

Noul Cod penal, la reglementarea modului de stabilire a pedepsei în cazul pluralității de infracțiuni, a avut în vedere faptul că într-un stat de drept, întinderea și intensitatea represiunii penale trebuie să rămână în limite determinate, în primul rând, prin raportarea

la importanța valorii sociale lezate pentru cei care înfrâng pentru prima oară legea penală, urmând să crească progresiv pentru cei care comit mai multe infracțiuni, înainte de a fi definitiv condamnați și, cu atât mai mult, pentru cei aflați în stare de recidivă.

În cei peste trei ani de la intrarea în vigoare a noului Cod penal, din consultarea practicii judiciare, s-a constatat că hotărârile penale în materia concursului de infracțiuni sunt în deplină concordanță cu voința legiuitorului în ceea ce privește stabilirea pedepsei în cazul pluralității de infracțiuni, cu excepția cazului reglementat în art. 39 alin. (l) lit. b), unde constatăm că, prin aplicarea sistemului cumulului juridic cu spor obligatoriu fără nicio limită, se ajunge la aplicarea pedepsei cu închisoare în limite exagerat de ridicate. S-a ajuns astfel la situația în care fapte sancționate cu pedepse mai mici, 1-3 ani, care, din cauza aplicării cumulului juridic cu un spor obligatoriu fără nicio limită, generează pedepse aberante, de 25 de ani de închisoare sau mai mult.

Exemplul prezentat, numărul semnificativ de decizii ale Curții Constituționale, care au produs un impact important asupra Codului, necesitatea transpunerii directivelor Uniunii Europene în legislația penală a României și existența mai multor proceduri de infringement, care ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, constituie tot atâtea motive pentru care Guvernul și Parlamentul României trebuie să facă o prioritate din promovarea și adoptarea pachetului legislativ în domeniul justiției.

Doar având o legislație care să mențină întinderea și intensitatea răspunderii penale în limite umane, să pună în prim-planul acțiunilor respectarea drepturilor omului și promovarea unor politici preventive, se va realiza un sistem judiciar eficient care să conducă la crearea justiției, ca serviciu public în slujba cetățeanului.

Deputat al PSD Vâlcea, Eugen Neață.

27 iunie 2017.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Angelica Fădor - atenționare asupra importanței realizării la termen a lucrărilor de proiectare și execuție Reabilitare DN18 Moisei-Iacobeni;

PNL?

O să vă rog să vă spuneți numele.

La microfon, vă rog. Mulțumesc.

   

Doamna Angelica Fădor:

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fădor Angelica, deputat al PNL, Suceava.

Prin declarația de astăzi, doresc să atrag atenția asupra importanței realizării la termen, a lucrărilor de proiectare și execuție "Reabilitare DN18 Moisei-Iacobeni", drum care face legătura între Bucovina și Maramureșul istoric.

În aceste zile, am depus o interpelare adresată ministrului transporturilor, Alexandru-Răzvan Cuc, în care am solicitat răspuns scris în ceea ce privește încadrarea în termenele de finalizare pentru această lucrare.

Pentru o bună informare, precizez faptul că distanța Moisei- Iacobeni a fost împărțită în patru loturi, astfel:

  1. Lotul 1: Moisei-Borșa;
  2. Lotul 2: Borșa - Șesuri;
  3. Lotul 3: Șesuri - Cârlibaba;
  4. Lotul 4: Cârlibaba - Iacobeni.

Data de începere a lucrărilor a fost 1 septembrie 2016 pentru loturile 1 și 2, 15 septembrie 2016 pentru lotul 3 și 15 martie 2017 pentru lotul 4.

Termenele de finalizare sunt: 24 august 2017 pentru loturile 1 și 2, 14 septembrie 2017 pentru lotul 3, și 15 noiembrie 2018 pentru lotul 4;

Contextul politic actual, instabilitatea creată de actuala alianță PSD-ALDE la nivel guvernamental, precum și faptul că în cazul lotului 4, Cârlibaba-Iacobeni, lucrările nu au început, cu toate că acest lucru trebuia să se întâmple la 15 martie 2017 - deja există o întârziere de peste 3 luni - , mă fac să cred că riscăm ca aceste lucrări să nu fie realizate la timp, în cazul loturilor 1, 2 si 3, sau chiar deloc în cazul lotului 4, Cârlibaba-Iacobeni.

Drumul Național 18 Moisei-Iacobeni face legătura între Bucovina și Maramureșul istoric, dar este un drum de o importanță deosebită și pentru locuitorii din zonă.

Ca deputat de Suceava, consider că Ministerul Transporturilor trebuie să acorde importanța cuvenită acestui drum, care ajută la punerea în valoare a frumuseților Maramureșului și Bucovinei și care, în acest moment, cred că este unul dintre cele mai proaste drumuri din România.

Cu atât este mai îngrijorătoare situația cu cât, din informațiile apărute până acum, se pare că nici unul dintre cele 4 loturi nu va fi finalizat la timp: pentru loturile 1, 2 și 3 - din lipsă de fonduri prevăzute în bugetul pe 2017, iar pentru lotul 4 situația este și mai precară, aici lucrurile fiind în fază de proiectare. De bani alocați nici nu are rost să vorbim.

Tocmai din aceste motive, am depus o interpelare pe această temă, pentru Ministerul Transporturilor, în atenția ministrului.

Consider că răspunsul care va veni de la Ministerul Transporturilor, semnat de ministrul Cuc, unul dintre cei mai slabi miniștri ai PSD - demisionat, revenit, interimar - sau de oricare alt ministru, trebuie să fie un răspuns profesionist, corect și real, care să satisfacă așteptările locuitorilor din cele două regiuni istorice.

Fădor Angelica, deputat al PNL, Suceava.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Cristina-Ionela Iurișniți - declarație politică intitulată Reducerea abandonului școlar trebuie să reprezinte prioritatea zero în România. Soluția poate fi finanțarea Programului «Școală după școală»;

USR, doamna deputat Cristina Iurișniți.

Vă rog.

   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

"Reducerea abandonului școlar trebuie să reprezinte prioritatea zero în România. Soluția poate fi finanțarea Programului «Școală după școală»".

În contextul actual al învățământului, pachetul antisărăcie, creionat de Guvernul Cioloș, poate fi soluția care trebuie să își găsească maximizarea într-o ecuație transpartinică.

Educația nu are culoare politică. La fel și promovarea unor politici educaționale care să își propună realmente reducerea abandonului școlar, implementarea unor programe de reducere a clivajelor sociale și a sărăciei, precum "Școală după școală" sau "O masă caldă în școli", nu doar în forma pilot, ci și la nivel național.

Sărăcia copiilor, știm cu toții, este un fenomen multidimensional, iar pentru a aborda cauzele primare ale acestui dezavantaj, trebuie să avem în vedere și sărăcia educațională.

Potrivit unui raport realizat de Fundația "Salvați Copiii" în 2016, sărăcia educațională este definită ca: "Acel proces care limitează dreptul copiilor la educație și îi privează de șansa de a învăța și de a-și dezvolta abilitățile cognitive și necognitive de care au nevoie, pentru a reuși într-o lume care se schimbă într-un ritm foarte alert".

Copiii săraci, din punct de vedere educațional, nu au nici șansa de a-și dezvolta abilitățile care le permit să se dezvolte emoțional, să stabilească relații și să aibă un rost într-o societate căreia simt că-i aparțin.

Credem că sărăcia copiilor și sărăcia educațională ar trebui să fie abordate dintr-o perspectivă a drepturilor copilului. Toate țările europene au ratificat Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului și, prin urmare, au obligația de a proteja, a promova și a pune în practică drepturile copiilor, indiferent de circumstanțele familiale ale fiecăruia.

Factorii de decizie ar trebui să abordeze sărăcia și excluziunea socială a copiilor, folosind o metodă transversală. Aceștia ar trebui să pună la dispoziție fondurile necesare pentru finanțarea investițiilor din învățământ, în sistemul de îngrijire și educație timpurie și să se asigure că sistemele naționale de învățământ furnizează o educație echitabilă, de înaltă calitate.

Asociația "Human Catalyst" a protestat recent în Parlament, pentru a trage din nou de mânecă coaliția de guvernare să își țină promisiunile. Finanțarea de la bugetul de stat a Programului "Școală după școală" este o prioritate doar pe hârtie. Susțin cu fermitate necesitatea susținerii financiare a acestui program pentru reducerea ratei de abandon școlar. În prezent, în România, rata de abandon școlar este de 19,1%, adică 25.000 de copii din ciclul primar și gimnazial abandonează anual școala. România, ca membru al UE, a aderat la respectarea ratei de reducere a abandonului școlar, la sub 10%, până în 2020.

În prezent, Programul "Școală după școală" funcționează doar în procent de 18,4%, finanțarea fiind asigurată în mare parte de asociațiile neguvernamentale.

Coaliția de guvernare nu își respectă promisiunile mult trâmbițate. Să așteptăm rectificarea bugetară? Mă îndoiesc că se va întâmpla ceva bun. Nu mai putem să credem promisiunile deșarte ale guvernanților... sau foștilor guvernanți!

Stimați colegi parlamentari,

Tot societatea civilă sau părinții vor trebui să susțină finanțarea unui program de îmbunătățire a calității și accesului la educație extinsă pentru binele copiilor noștri.

Închei, reamintind reflecția plină de sens pentru problematica adusă în discuție, aparținând lui Rebreanu, apropo de subiectul de la bacalaureat: "Viitorul ni-l putem modela cum vrem. Viața este un lut căruia voința îi dă formă".

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică având titlul Un motiv de îngrijorare pentru noi toți - un nou Guvern «zero investiții în dezvoltarea locală», pus de PSD;

De la UDMR nu avem colegi.

Grupul parlamentar al PMP? Este vreun coleg în sală?

Doamna deputat Cătălina Bozianu.

Vă rog.

   

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineața!

Declarația mea politică se intitulează "Un motiv de îngrijorare pentru noi to?i - un nou Guvern «zero investi?ii în dezvoltarea locală», pus de PSD".

Stimați colegi,

Criza guvernamentală în care PSD a aruncat România, ca să-și demită propriul Cabinet, a fost resim?ită în economie, în finanțe, în cursul de schimb valutar; în general, în mediul privat. Există însă un domeniu neafectat de haosul politic și schimbarea Guvernului de partidul care l-a format.

Culmea, este un domeniu în care orice strănut al premierului de la București ar trebui să provoace frisoane - administrația locală. Mai exact, acea zonă a administrației locale, care are ca atribuții dezvoltarea comunităților, în strictă dependență de fondurile gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Stimați colegi,

Criza politică nu s-a făcut simțită în acest domeniu, pentru că în acest domeniu performanțele Cabinetului PSD, demis de PSD, au fost zero.

O arată răspunsurile pe care le-am primit la interpelările adresate în această sesiune parlamentară doamnei ministru Sevil Shhaideh.

Am întrebat-o pe doamna ministru care sunt proiectele Guvernului PSD și ale ministerului pe care-l conduce, în materie de infrastructură, de construcție de școli și grădinițe în Prahova, județul pe care-l reprezint. Pe multe pagini doamna ministru mi-a răspuns, în esență, că ministerul nu are în vedere proiecte în afara celor aflate deja în derulare, finanțate în majoritate din fonduri europene.

De asemenea, doamna ministru plasa subtil responsabilitatea inexistenței proiectelor noi, exclusiv în sarcina administrației locale.

Mi-ar plăcea să cred că această situație este valabilă doar la noi, în Prahova. Din păcate, comportamentul guvernanților, vizibil încă de astă iarnă, de la adoptarea bugetului de stat, arată contrariul.

Au respins pe bandă amendamente ale parlamentarilor din toate județele, care exprimau nevoi de investiții stringente ale comunităților pe care aceștia le reprezintă.

De asemenea, în șase luni de la guvernare, au ignorat sistematic propriile promisiuni de dezvoltare locală, făcute românilor la alegerile de anul trecut.

În aceste condiții, nimeni din administrația locală nu are motive să fie afectat de căderea Guvernului, pe care l-am putea numi "zero preocupare pentru dezvoltarea comunităților". În schimb, avem cu toții un motiv serios de îngrijorare: un nou cabinet PSD, care va continua aceeași politică.

Fac, de aceea, un apel către toți colegii, inclusiv către cei de la PSD, ca pe viitor să fim mult mai curajoși în relația cu Ministerul Dezvoltării, mult mai perseverenți și mult mai critici, astfel încât măcar o parte din proiectele cerute de oameni să fie puse în aplicare, pentru că adevărații noștri șefi nu sunt Liviu Dragnea ori Sevil Shhaideh, ci oamenii din comunele, satele și orașele noastre, care ne-au trimis aici.

Cătălina Bozianu, deputat al Partidului Mișcarea Populară, județul Prahova.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Aurel Căciulă - declarație politică având ca temă Creșterea economică și creșterea nivelului de trai;

Grupul parlamentar al PSD?

Vă rog.

   

Domnul Aurel Căciulă:

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Creșterea economică și creșterea nivelului de trai".

Creșterea economică trebuie să se vadă în nivelul de trai al românilor. Dacă ești de stânga sau de dreapta îți dorești ca România să devină o țară în care clasa de mijloc să devină punctul forte al economiei acestei țări, deci o putere reală de cumpărare pentru cât mai mulți români.

România a arătat că poate avea creștere economică, însă această creștere trebuie să se regăsească în buzunarele românilor, pentru a putea întări clasa de mijloc. O țară stabilă și cu oameni stabili este aceea care are un număr de oameni cât mai mare în clasa de mijloc.

Modelul economic existent în România, care s-a bazat pe atragerea investitorilor pentru o forță de muncă ieftină, nu a fost și nu este unul sănătos. De aceea, trebuie ca noi să atragem și să menținem investitorii străini în România, pentru o forță de muncă bine pregătită, stabilă pe termen lung, dar în același timp și bine plătită.

Investitorii creează în România capacități de producție pentru export, produsul final pleacă la extern.

Am avut creșteri ale exportului care nu s-au văzut și în salariile angajaților, ceea ce a dus la scăderea nivelului de trai. Acest fenomen a determinat milioane de români să plece din țară, pentru a căuta un loc de muncă mai bine plătit, chiar dacă aceștia au trebuit să accepte un loc de muncă sub nivelul lor de pregătire și de calificare.

Succesul economic al investițiilor străine nu se regăsește și în salariile angajaților, și nici în contribuțiile acestora către statul român.

Nu este vina investitorilor. Ei își maximizează profiturile, în condițiile în care lipsa de capital românesc face necompetitivă producția autohtonă.

O altă problemă a modelului economic românesc, care ne face să nu avem creșterea nivelului de trai, este că dezvoltarea se bazează pe producție cantitativă, dar nu și pe un grad înalt de prelucrare.

În acest context, protecția proprietății intelectuale românești este inexistența nu numai în ce privește înregistrarea ei, dar și pentru apărarea ei în fața atacurilor firmelor internaționale, care au interes în a-și păstra monopolul producției de înaltă tehnologie. Aceasta este una din explicațiile pentru care avem inventatori, dar nu și o producție bazată pe invențiile acestora.

În concluzie, avem nevoie de un mediu economic românesc care să aibă în final un singur scop: creșterea economică care să se regăsească în nivelul de trai al românilor.

Deputat Aurel Căciulă, Circumscripția electorală nr. 39 Vaslui.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică având subiectul Programul Național de Dezvoltare Locală este al românilor, nu un instrument de troc politic!;

Grupul parlamentar al PNL?

Vă rog.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică este sub egida Programului Național de Dezvoltare Locală - "PNDL este al românilor, nu un instrument de troc politic!".

Dragi colegi parlamentari,

Criza politică din ultimele zile ne-a distras atenția de la adevăratele probleme ale țării. Lipsa Guvernului a cauzat o criză ale cărei efecte negative le vom resimți în scurt timp.

De aceea, astăzi vreau să vă vorbesc despre Programul Național de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin intermediul căruia se stabilește cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanță națională, care susțin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio-educativă.

Dacă ar fi să facem un scurt rezumat, Planul Național de Dezvoltare Locală este programul prin care România are șansa de a se dezvolta unitar, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural.

Din păcate, baza bună a acestui program a fost denaturată de politicienii care au încercat să îl transforme într-un instrument de șantaj, într-o pușculiță de partid, din care primesc doar cei care sunt obedienți și urmează ordinele, care de cele mai multe ori sunt subordonate unor interese personale.

Organisme ale societății civile au transmis mai multe semnale de alarmă, prezentând exemple concrete prin care se putea trage concluzia că fondurile naționale din Planul Național de Dezvoltare Locală au fost alocate în mod discreționar.

Inclusiv mie, ca parlamentar, mi-au parvenit informații din care reiese că pe ultima sută de metri a activității sale în Guvernul Grindeanu, ministrul dezvoltării regionale, doamna Sevil Shhaideh, a alocat fonduri prin PNDL 2 pentru o serie de județe și de orașe predominant controlate de către PSD. Printre acestea se numără și județele Olt, Teleorman, dar și Capitala. Nu aș vrea să fiu înțeles greșit, nu contest că acele proiecte care au fost finanțate nu sunt eligibile, însă contest modul în care se alocă fondurile. Discreționar nu ar trebui să fie cuvântul cel mai des asociat cu PNDL. Este nedrept pentru români, pentru România, pentru primarii care se străduiesc, scriu proiecte, în speranța că astfel vor obține fondurile necesare pentru a moderniza comunitățile pe care le conduc.

Fac un apel la dumneavoastră, stimați colegi parlamentari, să insistați pentru corectitudine, pentru șansa fiecărei localități de a primi fondurile în mod corect, cinstit, pe baza criteriilor de eligibilitate, nu în baza culorii politice a primarilor. Pentru că scopul Programului de Dezvoltare Națională Locală este următorul: alocarea de fonduri pentru proiecte care susțin dezvoltarea regională, prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnico-edilitară și socio-educativă.

Să nu uităm niciun moment cuvântul-cheie - dezvoltare! Dacă țara va fi dezvoltată și noi, ca politicieni, ne vom mândri că am contribuit la binele tuturor.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Laurențiu-Dan Leoreanu, deputat al PNL Neamț.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Doru-Petrișor Coliu - declarație politică intitulată Împreună în lupta pentru România Mare!;

Grupul parlamentar al USR? Niciun coleg.

UDMR?

Grupul parlamentar al PMP?

Se află cineva în sală?

Vă rog.

   

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Bună ziua, domnule președinte.

"Împreună în lupta pentru România Mare!".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu este pentru prima oară când urc la aceasta tribună, este însă pentru prima oară când o fac cu emoție! Emoție pentru că îmi revin în minte clipele când la Chișinău românii și-au dat mâna cu românii, emoție pentru faptul că împreună cu colegii mei de partid am deschis un drum anevoios, dur, dar plin de satisfacții: cel al reîntregirii neamului.

N-aș dori ca această declarație politică să semene cu lecțiile de informare politică de care am avut parte atâția ani, dar nici nu vreau să cred că veți rămâne insensibili la povestea românilor de peste Prut, acolo unde Dodon încearcă să instaureze un regim de dictatură.

În acest context politic, deloc agreabil, la Chișinău a luat ființă Partidul Unității Naționale, creându-se, în acest fel, un puternic pol unionist condus de președintele executiv, Anatol Șălaru, iar în calitate de președinte de onoare a fost ales domnul Traian Băsescu și prim-vicepreședinte, colegul meu, Constantin Codreanu.

Ce vreau să spun cu asta? Că PMP este primul partid din România care a avut în vedere unirea cu Republica Moldova, iar demnitățile primite sunt o urmare a eforturilor noastre pentru reîntregire.

Sentimentul proromânesc al moldovenilor de peste Prut este o realitate, iar cei peste cei 600.000 de moldoveni ce și-au recăpătat cetățenia română sunt o dovada incontestabilă! Incontestabil este și faptul că, până acum, peste 5.000 de cetățeni ai Republicii Moldova primeau burse în România, iar peste 20.000 de tineri moldoveni studiau într-un ciclu de patru ani în țara noastră.

Toate demersurile noastre se fac în deplin acord cu prevederile internaționale la care România este parte semnatară și, așa precum probabil știți cu toții, Tratatul de la Helsinki din 1975 stă chezășie.

Pe cale de consecință, PMP va continua efortul făcut până acum, ținând cont că peste 50% din cetățenii Republicii Moldova își doresc acest lucru, ca să nu mai vorbesc de peste cei peste 75% dintre români.

Stimați colegi,

Sunt voci ale pesimiștilor de serviciu care afirmă că marile puteri ale lumii nu își doresc acest lucru! Nimic mai fals! Acordurile și tratatele în vigoare contrazic această temă. Reîntorcându-mă de la întâlnirea de duminică de la Chișinău, vă pot spune că Partidul Unității Naționale a semnat un protocol de cooperare cu PMP, și asta atestă faptul că și politic vorbim aceeași limbă, protocol semnat de către președintele executiv al PMP, domnul Eugen Tomac.

La anul se împlinesc 100 de ani de la Unire, iar Chișinăul a fost primul semnatar al actului unificării. Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră că ultima întâlnire din Capitala Republicii Moldova reprezintă încă un pas important pentru ca cei peste 5.000.000 de cetățeni ai acestei republici să devină, prin voința politică, cetățeni ai României Mari.

Nu aș termina înainte de a vă spune că îmi pare sincer rău că nu pot transmite acea vibrație, acel sentiment pe care l-am trăit duminică în sala care simțea la unison românește! Probabil așa au simțit și înaintașii noștri în acel glorios 1918.

Eu cred, sunt convins chiar, că toți cei de față își doresc reîntregirea, indiferent de culoarea politică. Să lăsăm deoparte scepticismul, să privim mai puțin spre chibiții politici care spun: "Nu, nu se poate!". Să fim mai receptivi la frații noștri care ne-o cer!

Doru-Petrișor Coliu, deputat, Circumscripția electorală nr. 43 diaspora.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Nemaifiind colegi care să prezinte declarații politice, declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Simona Bucura-Oprescu - declarație politică: România are nevoie de o guvernare stabilă pentru bunăstarea și liniștea românilor;

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

"România are nevoie de o guvernare stabilă pentru bunăstarea și liniștea românilor"

România traversează momente favorabile în plan economic și al contextului internațional. Ar fi păcat să nu tragem maximum de foloase pentru țară în acest context, iar o primă condiție este aceea a existenței unui Guvern stabil. România are nevoie de o guvernare stabilă pentru bunăstarea și liniștea românilor.

PSD a propus un program de guvernare care a început deja să își arate roadele. Este însă nevoie de mai multă seriozitate, implicare și muncă din partea Executivului pentru ca toate obiectivele propuse să fie realizate la termenele asumate în programul de guvernare și așteptate ca atare de toți cetățenii și de mediul de afaceri.

PSD a arătat că are soluții pentru creșterea salariilor, pentru îmbunătățirea climatului de faceri, pentru crearea de noi locuri de muncă, dar și pentru îndeplinirea obligațiilor față de partenerii din Uniunea Europeană și din NATO. Pentru ca aceste soluții să fie implementate cât mai rapid și mai eficient este nevoie de un Guvern format din specialiști și condus de un premier determinat să facă o treabă bună pentru țară și locuitorii săi. Timpul este prea prețios pentru a mai putea fi pierdut în orice fel, așa încât instalarea rapidă a noului Guvern este cursul firesc al lucrurilor.

Cetățenii au dat în anul 2016 un vot covârșitor în favoarea programului de guvernare propus de PSD, iar acest lucru obligă. Ne obligă să fim la înălțimea așteptărilor celor care au votat PSD, sperând la o viață mai bună și la un climat de ordine, liniște și securitate, de predictibilitate și stabilitate.

România are nevoie, așadar, de o guvernare stabilă pentru bunăstarea și liniștea românilor. PSD, alături de partenerii săi politici de la ALDE, poate oferi acest Guvern care să ducă România acolo unde îi este locul, adică printre națiunile cele mai dezvoltate ale Europei.

  Cornel Zainea - declarație politică: «Justiția Verde», posibilă soluție a unor probleme vechi de 25 de ani;

Domnul Cornel Zainea:

"«Justiția Verde», posibilă soluție a unor probleme vechi de peste 25 de ani"

Supun astăzi atenției dumneavoastră o situație extrem de delicată și o problemă îngrijorătoare pentru noi toți, mai exact incapacitatea instituțională de care dă dovadă statul român în protejarea mediului înconjurător.

Am încercat în nenumărate rânduri să atrag atenția asupra deficiențelor existente la nivel instituțional și juridic în sancționarea reală pentru poluarea mediului, de aceea vă solicit sprijinirea unei inițiative și a unui concept inovativ, cel de "Justiție Verde".

Din păcate, statul român nu reușește să fie ferm și să-i sancționeze prompt pe cei care afectează mediul, fie că vorbim de defrișările masive ilegale, de gestionarea defectuoasă a deșeurilor care produc penalități de sute de mii de euro, de poluarea masivă a aerului din cauza unor depozite neconforme sau de poluarea repetată a apei cu steril ori cu alte substanțe toxice. Toate aceste probleme persistă de peste 25 de ani, și chiar dacă în ultimii ani au existat demersuri pentru îmbunătățirea acestei situații, acestea au venit de foarte multe ori din partea cetățenilor sau a societății civile.

Conform celui mai recent raport al Greenpeace România, aferent anului 2016, la nivel național, suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XXI-lea, ajungând astăzi la 28,95%, sub media U.E. de 32,4%.

Încă de la apariția inițiativei "Justiție Verde", USR a susținut puternic acest proiect, cu atât mai mult cu cât este o inițiativă inovativă ce presupune ca România să aibă magistrați specializați în protecția mediului, care împreună cu ofițeri de poliție judiciară și experți în domeniu să aibă capacitatea de a identifica instrumentele juridice cele mai eficace pentru protejarea mediului înconjurător mult mai bine decât o facem în acest moment.

De fapt, din acest punct de vedere, așa cum am mai afirmat și cu alte prilejuri, orice tentativă de protejare a mediului se lovește în prezent de un proces birocratic anevoios care, în final, în loc să protejeze mediul înconjurător, ajunge să protejeze infractorii.

Inițiat și asumat încă de anul trecut de procurorul-șef al României, domnul Augustin Lazăr, Proiectul "Justiția Verde" reprezintă primul demers de susținere a mediului provenit din sectorul juridic, iar USR și-a declarat susținerea față de acest proiect din primul moment.

În calitate de deputat USR, în cadrul Comisiei pentru Mediu și Echilibru Ecologic, am susținut întotdeauna inițiativele menite să protejeze mediul înconjurător, folosindu-mă de toate mijloacele pe care le dețin pentru a atrage atenția și pentru a cere autorităților publice să se aplice corect și coerent contravențiile aferente pentru infracțiunile împotriva mediului înconjurător. Consider că pentru a sancționa în mod real aceste infracțiuni este important să avem nu doar specialiști în domeniu, ci și magistrați specializați, ofițeri de poliție judiciară care să înțeleagă impactul și gravitatea unor astfel de acțiuni împotriva mediului, pentru a sancționa corect aceste derapaje.

Vă solicit să sprijiniți, alături de USR și de cei care luptă pentru protejarea mediului în România, Proiectul "Justiția Verde", acesta reprezentând posibila soluție a unor probleme nerezolvate timp de peste 25 de ani.

  Costel Alexe - declarație politică: Somnul rațiunii naște monștri;

Domnul Costel Alexe:

"Somnul rațiunii naște monștri"

În intervenția mea de astăzi vreau să mă adresez colegilor din PSD și ALDE, cei care sistematic acceptă să fie uneltele unor lideri vremelnici și total iresponsabili.

Săptămâna trecută ați fost partizanii unui eveniment rușinos, o premieră în lumea civilizată și democratică: asasinarea propriului Guvern. Din Statele Unite până în Franța, Anglia și restul cancelariilor occidentale s-a vorbit despre "isprava" bravilor parlamentari social democrați. Dar nu a fost suficient, și în zilele următoare sarabanda deciziilor rușinoase a continuat cu retragerea demisiilor. Aceeași miniștri care cu o zi înainte votau împotriva propriilor nerealizări și aplaudau frenetic "succesul" moțiunii și prăbușirea leului! Mulți dintre Domniile Voastre sunteți președinți de filială, membri în cele mai înalte foruri ale PSD și ALDE, și cu toate acestea ați fost complici și ați permis denigrarea Parlamentului și călcarea democrației în picioare.

Dragi colegi, i-ați permis în nenumărate rânduri lui Liviu Dragnea să vă calce demnitatea în picioare, forțându-vă sub amenințarea excluderii să votați la vedere, să acceptați să fiți simpli pioni în jocul său de putere, să își numească interpușii în funcții cheie, să facă epurări. Sunt printre dumneavoastră profesori universitari, rectori, avocați, medici de renume, intelectuali de seamă, oameni prin mâinile cărora au trecut generații de tineri, și mulți din acei tineri vă privesc ca pe niște modele în viață, cu principii sănătoase, cu decență și demnitate.

Vă cer să nu îi dezamăgiți nici pe ei și nici pe cetățenii care în toamnă v-au acordat încrederea să guvernați România! Trebuie să recredibilizați Parlamentul! Prin faptele și atitudinea voastră puteți opri acest picaj de încredere al unei instituții fundamentale a statului de drept!

Nu ați avut un cuvânt de spus în toate deciziile luate până acum, nu ați fost consultați în privința domnului Grindeanu, la fel cum sunteți străini și de numirea domnului Tudose, un ministru care a picat testele interne, dar care iată că se califică la masa verde pentru funcția de prim-ministru. Vă cer să luați atitudine, să nu mai faceți rabat de la calitate, să nu mai permiteți accesul subordonaților lui Liviu Dragnea în Guvern și să dați României un cabinet capabil să oprească această criză provocată gratuit de orgoliile unui baron cu pălărie prea mare!

La finalul mandatului, lumea își va aminti de "marțea neagră", de O.U.G. nr. 13 și de moțiunea împotriva propriului Guvern. Asta vreți să fie moștenirea pe care o lăsați? Că ați fost în solda unui baron care, asemenea predecesorilor săi, va dispărea curând de pe scena politică?

Mulți i-ați prins în PSD pe Adrian Năstase, pe Mircea Geoană, pe Victor Ponta și ați văzut atât ascensiunea lor, cât mai ales decăderea lor. Sunteți oameni liberi, sunteți înalți demnitari ai statului român și vă cer doar să înțelegeți că în urma lor voi va trebui să decontați aceste fapte reprobabile.

  Vasile-Florin Stamatian - declarație politică: Respect față de dascălii noștri!;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Respect față de dascălii noștri!"

În ultimii douăzeci și șapte de ani, situația școlii românești s-a degradat în continuu. Încercările succesive de reformare s-au întrecut în insuccese și chiar în modificarea tragică a destinelor copiilor noștri.

Ne aflăm astăzi în situația în care deficitul de cadre didactice specializate este în creștere, iar salariile nestimulative din acest moment nu vor repara nicidecum această problemă.

În aceste condiții, să nu ne mai punem tot timpul întrebări de genul: de ce abandonul școlar este în creștere? De ce profesia de dascăl nu mai beneficiază de aprecierea societății românești? De ce copiii din păturile sociale sărace sau din mediul rural nu ajung niciodată să absolve o facultate? De ce școala românească nu mai produce valoare?

Câți dintre oamenii politici din România înțeleg importanța socială a muncii dascălilor noștri? Puțini, foarte puțini.

Există oare cineva care să conteste faptul că valoarea instituțiilor unui stat este dată, în primul rând, de valoarea oamenilor din aceste instituții și de respectul pe care statul și societatea le-a acordat acestora? Nu cred.

Educația nu este și nici nu trebuie să fie o miză politică, educația este miza întregii societăți și cheia către dezvoltarea viitoare a țării.

Este adevărat că în actualul context economic și social este nevoie de performanțe superioare în toate domeniile de activitate, cu precădere în sistemul educațional, atât prin ridicarea calității învățământului universitar, cât și prin asigurarea unei echități cât mai reale în educație, prin egalitatea șanselor de acces și eliminarea tuturor formelor de discriminare.

Chiar dacă în ansamblu imaginea învățământului universitar este pozitivă, trebuie ca standardele universităților din România să fie schimbate atât prin ameliorarea calității învățământului, cât și prin oferta acestora, care, nu în ultimul rând, trebuie să fie diversificată și aliniată la nevoile studenților și la nevoile pieței de muncă.

Adevărații dascăli nu își aleg această profesie doar pentru a avea un loc de muncă, ei sunt înzestrați cu har și au menirea de a dărui celor pe care îi educă. Meseria lor nu este deloc ușoară, pentru că ei nu fac altceva decât să formeze oameni adevărați. Nicio profesie din lume nu cere atâta competență, dăruire, echilibru, umanism și pricepere, cum cere cea de educator. Ei sunt și vor rămâne un model pentru noi și nu trebuie să uităm acest lucru niciodată.

De asemenea, nu trebuie să uităm faptul că suntem ceea ce suntem astăzi datorită lor. Ei sunt cei care ne-au învățat atât tainele cărții, cât și pe cele ale vieții, și în acest sens dascălii noștri trebuie să își recâștige prestigiul în societatea românească.

Nu trebuie uitat faptul că formarea cadrelor didactice este condiția cheie a școlii contemporane, centrul oricărui program de reformă în sistemul de învățământ, dar și premisa esențială a calității în educație, așa că trebuie să investim mai mult în acest domeniu și în acești oameni minunați.

Respect pentru dascălii noștri!

  Gabriel Andronache - intervenție cu titlul: Ziua Drapelului;

Domnul Gabriel Andronache:

"Ziua Drapelului"

Constituția consacră drept Simboluri naționale ale României: Ziua națională a României - la 1 Decembrie, "Deșteaptă-te române" - ca Imnul național al României, Stema țării și sigiliul statului - care sunt stabilite prin legi organice - și Drapelul României, care este alcătuit din culorile albastru la lance, urmat de galben și roșu așezate vertical.

Istoria drapelului național începe din negura vremurilor poporului nostru. Începutul secolului al XIX-lea, tumultuosul an al Revoluției din 1848, actul Unirii Principatelor, din ianuarie 1859, și mai apoi Constituția din 1866 consacră existența de facto și de jure a steagului național.

Oștirea românească a fost, de asemenea, călăuzită de farul victorios al drapelului național. Pentru acest stindard suprem, țărâna patriei este plină de oasele și sângele eroilor cunoscuți, dar și necunoscuți.

Sub faldurile ciuruite de gloanțe ne-am câștigat independența, în urma războiului din 1877-1878, iar la 1 Decembrie 1918, după o teribilă conflagrație, România Mare s-a înfăptuit tot în jurul drapelului național; roșu, galben și albastru fiind cele trei culori sub care s-a cerut Unirea.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, tricolorul românesc s-a aflat atât pe frontul din est, cât și pe frontul de vest, fiind martor al pierderilor incomensurabile umane și materiale.

Luptătorii anticomuniști și cei care au pierit în temnițele comuniste au luptat pentru păstrarea identității și tradiției naționale românești, animați și de iubirea pentru tricolor și neam.

"Vom muri și vom fi liberi!" a fost strigătul disperat al tinerilor care s-au jertfit în Revoluția din 1989, când tricolorul le-a fost singurul scut împotriva gloanțelor.

Azi, drapelul românesc însoțește bravii noștri soldați în lupta contra terorismului, în toate colțurile lumii.

Tricolorul este stindardul pentru care fiecare român, de la mic la mare, tresare cu emoție atunci când acesta este înălțat.

Această zi națională ne apropie și mai mult de valorile și de tradițiile românești, de jertfa înaintașilor, dar ne și responsabilizează mai mult pentru generațiile viitoare.

  Găvrilă Ghilea - declarație politică: Inițiativele legislative ale parlamentarilor sunt respinse pe bandă rulantă;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Inițiativele legislative ale parlamentarilor sunt respinse pe bandă rulantă"

O succintă retrospectivă asupra activității de legiferare a Camerei Deputaților la finalul primei sesiuni ordinare a actualei legislaturi demonstrează, dacă mai era nevoie, că Parlamentul a ajuns o simplă mașină de vot la dispoziția Executivului.

Astfel, o banală interogare a site-ului Camerei Deputaților relevă faptul că marea majoritate a celor 236 inițiative legislative înregistrate în acest an aparține Guvernului, reprezentând fie proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanțe de urgență, fie pentru ratificarea unor contracte cadru sau acorduri de cooperare internațională.

În același timp, conform aceleiași surse, în prima jumătate a anului curent, doar 143 de inițiative legislative au devenit legi, fiind promulgate ca atare și publicate în Monitorul Oficial.

Cu toate acestea, abia o treime dintre actele normative adoptate în 2017 au fost înregistrate în cursul acestui an, având, fără excepție, ca inițiator Guvernul, în vreme ce marea lor parte au fost moștenite din legislatura precedentă.

Un astfel de bilanț nu pare deloc surprinzător în condițiile în care pe ordinea de zi a fiecărei săptămâni de plen sunt înscrise aproape 150 de proiecte legislative, însă doar cel mult 10 dintre acestea - având, desigur, același ilustru inițiator - sunt recomandate prin propuneri de adoptare. Restul - reprezentând inițiativele legislative ale parlamentarilor de la putere sau opoziție - sunt rostogolite de la o sesiune de plen la alta, eșuând în sertarele vreunei comisii de specialitate, în așteptarea inevitabilului raport de respingere.

Conform articolului 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar articolul 74 statuează că inițiativa legislativă nu este un apanaj exclusiv al Guvernului, putând fi exercitată, în aceeași măsură, de către deputați, senatori sau un număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.

În aceste condiții, este evident că activitatea parlamentarilor nu trebuie rezumată doar la aprobarea cu ochii închiși a inițiativelor legislative ale Guvernului, în timp ce propriile inițiative ale acestora îngroașă Capitolul IV al propunerilor de respingere de pe ordinea de zi.

Nu în ultimul rând, surprinde neplăcut nu doar numărul mare de inițiative legislative aflate pentru examinare în fond la comisiile de specialitate, cât și numărul aproape la fel de mare al celor cu termene depășite. Nu mai puțin de 370 din cele 412 proiecte, care își așteaptă cu resemnare raportul, fiind în această situație.

Acesta să fie motivul excesului de zel cu care, sub presiunea timpului pierdut, rapoartele de respingere curg pe bandă rulantă?

  Ioan Balan - declarație politică: Cum și cât de scump plătesc românii pentru capriciile lui Dragnea;

Domnul Ioan Balan:

"Cum și cât de scump plătesc românii pentru capriciile lui Dragnea"

Diferența dintre vorbe și fapte se face doar atunci când un om politic pune mai presus de el, de interesele sale și ale partidului său interesele cetățenilor și interesele țării sale. Știu, și pe bună dreptate, marea majoritate a cetățenilor vor spune că nu prea avem noi, românii, astfel de oameni politici, deoarece imaginea creată, în special de reprezentanții PSD, este aceea că politica este doar o sursă de înavuțire pentru sine și pentru alții și de dispreț total pentru problemele cetățenilor. Nu pot să nu le dau dreptate românilor, însă nu pot să nu spun că există, ce-i drept puțini, și oameni care se dedică politicii doar ca să facă bine comunităților care i-au învestit cu toată încrederea.

Grupul de iresponsabili Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu-Ponta au aruncat România într-o criză politică fără precedent, cu efecte economice deja resimțite de toți românii.

Da, aceasta este realitatea. Răfuielile interne din PSD nu sunt plătite de cei responsabili, adică nici de Dragnea, nici de Grindeanu, nici de Tăriceanu, nici de Ponta, nici de altcineva din PSD sau ALDE, ci de cetățenii români, mare parte dintre aceștia fiind înșelați cu promisiuni în iarna anului 2016.

Stimați colegi din PSD și din ALDE, știe careva dintre dumneavoastră cât de mult s-a depreciat moneda națională, leul, din cauza disputelor politice purtate de cele două găști din interiorul PSD? Știe vreunul dintre dumneavoastră cu cât au crescut ratele la bănci ale românilor, doar pentru că Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu se joacă iresponsabil cu destinele țării noastre? Bănuiește vreunul dintre dumneavoastră cu cât au crescut prețurile la raft ale produselor doar pentru că PSD mai dă încă o dovadă supremă de iresponsabilitate politică față de țară? Știe vreunul dintre parlamentarii responsabili ai PSD sau încă ai ALDE, căci văd că s-au cam împuținat în ultima vreme, câți investitori străini au ocolit în aceste zile România, doar pentru că ați transformat țara într-o adevărată enclavă de instabilitate politică și chiar economică? Am dat doar câteva exemple despre răul uriaș pe care l-a făcut iresponsabilitatea liderilor PSD și ALDE, aruncând țara într-o profundă instabilitate politică.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut, în ultimele săptămâni, un turneu politico-diplomatic de forță pe care nici un alt lider din regiune și chiar din Uniunea Europeană nu l-a avut. În primul rând, prin vocea președintelui american Donald Trump, România a obținut garanții ferme de securitate pentru țara noastră. Din partea cancelarului german Angela Merkel, domnul președinte Klaus Iohannis a obținut angajamente ferme de intensificare a relațiilor comerciale, deși cunoaștem cu toții că Germania este cel mai important partener comercial al României și unul dintre stâlpii competitivității economiei noastre naționale. Împreună cu tânărul președintele francez Emmanuel Macron, președintele Klaus Iohannis a reușit revigorarea tuturor colaborărilor noastre tradiționale: politice, economice, culturale.

În tot acest context favorabil, în toată această situație extraordinar de bună, în care Klaus Iohannis a repus România pe harta politicii și economiei mondiale, acasă, în România, Dragnea-Grindeanu-Tăriceanu-Ponta au fost lăsați singuri cu chibriturile, deși cu toții știm că au încercat în nenumărate rânduri să dea foc la țară.

Stimați colegi din PSD și din ALDE, după doar șase luni de guvernare iresponsabilă și de acțiuni ale unei majorități parlamentare total dezinteresate de programul de guvernare, în dreptul "reușitelor" voastre nu regăsim decât praful și pulberea. Prețuri mai mari, o putere de cumpărare mai mică pentru angajați și pensionari, nicio investiție nouă, iar cele vechi abandonate, distrugerea imaginii externe a României, dezechilibre financiare pe linie și zero fonduri europene. Este și normal ca bilanțul să arate așa atâta vreme cât voi, cei din PSD și din ALDE, ați avut un cu totul alt program de guvernare, în care nu s-a regăsit niciun punct din promisiunile fluturate în campania electorală. Abia acum vedem cu toții care este adevăratul vostru program de guvernare: atacuri la instituțiile statului, prăduirea finanțelor statului, politizarea tuturor funcțiilor publice și deprofesionalizarea lor, dar și lupta de gherilă pentru putere. Altceva, chiar că nu vă interesează! După această ultimă dovadă, a moțiunii împotriva propriului guvern incompetent, nu cred că mai există vreun român care să mai îndrăznească să creadă în voi, în PSD, au simțit cu toții pe pielea lor ce au pățit dacă au îndrăznit să creadă.

  Laura-Mihaela Moagher - intervenție intitulată Tricolorul - simbol național;

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

"Tricolorul - simbol național"

Ieri, toată suflarea României a sărbătorit cu inima încărcată de emoție Ziua Drapelului - știută și ca Ziua Tricolorului.

Autoritățile publice au marcat acest eveniment prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator sau științific.

Istoria Tricolorului, acest simbol mai vechi decât Marea Unire, începe încă din 1834, atunci când voievodul Alexandru Ghica al Țării Românești atribuie armatei, ca steag, Tricolorul cu cele trei culori ale sale - roșu, galben și albastru. Consfințirea steagului a avut loc prin decret în timpul Revoluției Pașoptiste, atunci când se precizează în mod clar că pentru drapel "culorile sunt albastru închis, galben deschis și roșu carmin", dispuse vertical și aranjate în următoarea ordine: "lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind"

În timpul Revoluției de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu și instaurarea Guvernului Provizoriu de la București a fost promulgat Decretul de Instituire a Drapelului Național.

Ziua Drapelului a fost stabilită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, dată la care Guvernul a hotărât că Tricolorul - roșu, galben și albastru - reprezintă Drapelul Țării Românești.

În anul 1867, în timpul domniei lui Carol I, forma drapelului a fost adoptată în forma pe care o are și astăzi: "albastrul lângă lance, galben la mijloc și roșu în partea exterioară".

Ca simbol al națiunii românești, Tricolorul apare la începutul secolului al XIX-lea, culorile fiind împărțite egal pentru a reprezenta principiul egalității, iar orientarea acestora în sus reprezintă verticalitatea. Tot atunci, culorilor li se atribuie și semnificația care dăinuie și astăzi:

  • Albastrul - semnifică seninul cerului, al cugetului și gândirii neamului nostru, credința și puterea cu care suntem legați de acest pământ al patriei.
  • Galbenul - semnifică grandoarea țării, prestigiul, virtutea și bogăția ogoarelor patriei noastre.
  • Roșul - semnifică sângele înaintașilor noștri, vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor, îndemnându-ne ca dragostea față de neam și de țară să fie la fel de aprinsă ca focul roșului din drapel.

În această zi de sărbătoare, pentru cinstirea tuturor celor care și-au vărsat sângele pentru ca acest simbol al națiunii să dăinuie peste veacuri, să rostim cu toții: "Onor la Drapel!".

  Marius Bodea - declarație politică: Domnule primar Chirica, în municipiul Iași a avut loc o tragedie de care nu se face răspunzător nimeni!;

Domnul Marius Bodea:

"Domnule primar Chirica, în municipiul Iași a avut loc o tragedie de care nu se face răspunzător nimeni!"

Luni, 26 iunie, un copil în vârstă de 12 ani a rămas mutilat pe viață după ce a fost lovit în față de un cablu și o șufă metalică, în timp ce aștepta la semafor, în cartierul Galata din Iași. Imaginile video arată cum a fost înfășurat efectiv, la propriu, de un cablu gros ce a fost agățat de un autobuz al Companiei de Transport Public. Cablul aparține Companiei UPC și atârna deasupra străzii, cel mai probabil, de la furtuna violentă de vineri.

În loc să existe un răspuns clar din partea municipalității cu privire la acest incident, reprezentanții Companiei de Transport Public și ai Primăriei o scaldă în explicații ridicole.

Deși există o hotărâre a consiliului local privind îngroparea cablurilor de pe stâlpi de la limita străzilor, iar actualul primar Mihai Chirica a promis ieșenilor că în 2015 toate cablurile din oraș urmau a fi îngropate, această tragedie ne arată că, în fapt, primăria nu s-a achitat de datoriile pe care le are în administrarea domeniului public.

Delăsarea, indolența și nepriceperea administrației PSD de la Iași are consecințe tragice asupra noastră. Oameni spitalizați din cauza câinilor vagabonzi, copii mutilați din cauza cablurilor care atârnă pe străzile orașului, șoferi care fac accidente din cauza reglementărilor aiuritoare din trafic sau ieșeni care folosesc transportul public și care leșină din cauza condițiilor din autobuze. Aceasta este imaginea unui oraș condus de un primar care este preocupat mai mult să stea în studiourile de televiziune și pe la chermeze, și mai puțin să facă treabă pentru oraș.

Domnule primar Chirica, vă rog să vă respectați promisiunile și să luați de urgență măsurile care se impun pentru ca ieșenii să nu mai fie expuși pericolelor! Sunteți de 16 ani în primărie și de 2 ani primarul Iașiului, iar ieșenii se confruntă cu aceleași probleme administrative, zi de zi, pentru care nu se găsesc rezolvări, deși dumneavoastră sunteți principalul responsabil pentru a le înlătura.

  Nicolae Georgescu - intervenție ce are ca subiect Încheierea anului școlar;

Domnul Nicolae Georgescu:

"Încheierea anului școlar"

În tot acest tablou tumultuos numit viață, căruia trebuie să îi facem față în fiecare zi, cred că avem multe motive numai bune să ne bucure, iar unul dintre ele este vacanța de vară. După sfârșitul anului școlar urmează o perioadă ce reprezintă un fel de răsplată pentru copiii noștri, pentru munca pe care au depus-o la fiecare materie, pentru rezultatele deosebite pe care le-au obținut.

A fost un an școlar greu, dar care s-a încheiat cu bine și care ne-a demonstrat, încă o dată, că avem cu ce ne mândri. Că avem elevi inteligenți care pot face față cu brio concursurilor și olimpiadelor naționale, dar și internaționale, că viitorul țării noastre este pe mâini bune. Important e doar să ne sprijinim în continuare copiii, pentru că doar așa vor reuși și se vor face remarcați în domeniul pe care și-l aleg.

Cred că vacanța aceasta este pentru noi, cei care avem puterea de a schimba ceva, o perioadă numai bună să ne gândim mai mult la ce anume putem îmbunătăți în țară, dar și în sistemul de învățământ. Ce anume putem face pentru educația copiilor noștri și pentru ca ea să fie la un standard din ce în ce mai înalt. Ce măsuri luăm pentru a ne ridica la așteptările elevilor noștri, dar și pentru a le suplini nevoile, astfel încât următorul an școlar să fie unul și mai prosper, cu rezultate și mai bune la examene, dar și cu laude mai multe.

Vreau să ne amintim de faptul că, pe lângă lucrurile bune care se întâmplă, mai există și capitole pe care trebuie să le îmbunătățim. Și aici mă refer la statisticile privind mortalitatea infantilă, mamele minore, abandonul școlar și căsătoriile timpurii, date la care nu stăm prea bine. Sunt lucruri care le răpesc copilăria tot mai multor copii și pe care noi, politicienii, trebuie să le stopăm. De aceea, îmi dau cuvântul că voi face tot ce îmi stă în putință pentru asta și îmi doresc să vă alăturați și voi acestui demers.

Pe lângă toate acestea, declarația de astăzi o adresez și celor mici. Vreau să le urez o vacanță frumoasă și lipsită de griji tuturor copiilor, dar și părinților lor, pentru că sunt zile care ne fac să ne detașăm de la cotidian și să ne bucurăm mai mult de tot ceea ce avem, zile în care ne facem amintiri pe care să le păstrăm mai apoi pentru tot restul vieții, dar și zile care ne fac și pe noi să ne amintim de vremurile în care eram copii și puneam la cale tot felul de trăsnăi.

Vacanță fericită să aveți, dragi copii, și să profitați la maximum de ea!

  Nicolae Giugea - declarație politică: După 10 ani în Uniunea Europeană, Oltenia este în topul sărăciei;

Domnul Nicolae Giugea:

"După 10 ani în Uniunea Europeană, Oltenia este în topul sărăciei"

La încheierea negocierilor de aderare din anul 2004, România marca o premieră la nivelul Uniunii Europene, legată de numărul mare de români care-și exprimau atașamentul față de valorile europene și care își doreau cât mai curând ca România să devină membră a Uniunii Europene. Niciun stat membru de până atunci nu avusese un asemenea entuziasm în rândul propriei populații. Vorbim despre 85% dintre români care priveau în aderarea țării noastre, drept singura speranță pentru schimbarea vieții lor în bine. Uniunea Europeană a însemnat și încă mai înseamnă pentru cei mai mulți români speranța că integrarea țării noastre va aduce prosperitatea mult așteptată: infrastuctură modernă, școli noi, spitale moderne, locuri de muncă decente și bine plătite și pensionari respectați la bătrânețe după o viață de muncă pentru țara lor.

Anul acesta am sărbătorit, de o manieră destul de tristă, deși nu ar fi trebuit, împlinirea unui deceniu de la aderarea efectivă a României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007. Am tras linie și am evaluat cu toții parcursul ultimilor zece ani și am constatat, fără echivoc, că fără Uniunea Europeană, România ar fi fost mult mai departe de Europa, de valorile ei, de prosperitate, de modernizare și democrație.

Trebuie să fi orb să nu observi cum s-a schimbat România. De la sărăcia lucie în care se zbătea la finalul anilor 90, la evoluțiile economice favorabile, care caracterizează, în mod special, zonele urbane și periurbane. Trebuie să fi de rea-credință să nu recunoști modul în care s-au schimbat la față mari părți din țară, cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile. Oricine nu ar vedea cum s-a modelat și orientat toată economia națională către parteneriate cu statele membre ale Uniunii Europene, ar da dovadă de neînțelegere elementară a beneficiilor economice pe care ni l-a adus și continuă să ni-l aducă prezența noastră în Uniune.

Cu toate că nu putem să nu vedem aceste beneficii uriașe, trebuie să recunoaștem că aceste beneficii nu au fost egal distribuite la nivelul țării. Așadar, sărbătorirea a zece ani de la aderare a fost parțial umbrită de o realitate crudă - Oltenia, Muntenia și Bucovina se află în topul celor mai sărace regiuni din Uniunea Europeană. Nu ai cum să nu te întristezi când vezi că prosperitatea și modernizarea se revarsă în mod inegal asupra cetățenilor români, deși ei, românii, nu sunt cu nimic vinovați că s-au născut și trăiesc în Oltenia, Muntenia sau Bucovina și nu au avut norocul să se nască într-o regiune ca Bucureși-Ilfov, care din punct de vedere economic este tot mai aproape de nivelul de dezvoltare al Uniunii Europene.

Vreau să fiu extrem de bine înțeles. Faptul că Oltenia se află astăzi în topul sărăciei europene este exclusiv greșeala guvernelor care au condus România în ultimii zece ani. Uniunea Europeană ne-a ajutat constant, însă cel care a pus piedică dezvoltării și modernizării Olteniei a fost chiar Guvernul României. Dacă ne uităm în urmă, în istoria recentă, o să vedem că în acești zece ani aproape șapte ani guvernarea a fost condusă, direct sau prin interpuși, de PSD.

Așadar, Guvernarea PSD este cea care a blocat constant investițiile publice care ar fi făcut Oltenia mult mai atractivă pentru investițiile străine directe. Guvernarea PSD este cea care a împiedicat constant construirea unei infrastructuri de transport moderne care să sprijine afacerile. Guvernarea PSD este cea care nu a stimulat crearea de locuri de muncă decente și bine plătite pentru olteni, motiv pentru care tinerii noștri, în marea lor majoritatea, și-au căutat norocul prin străinătate. Guvernarea PSD este cea care s-a bucurat că oltenii sunt săraci lipiți pământului, pentru ca liderii PSD să vină apoi și să spună că-i salvează ei de la o sărăcie nemeritată.

Să știți că toate aceste realități nu le spun eu și nici vreun alt coleg din opoziție, ci le spune Eurostatul și Institutul Național de Statistică. Datele reale ne spun cât se poate de clar că ori de câte ori PSD s-a aflat la guvernare, în România sărăcia a înflorit.

Nu aș vrea să închei înainte de a vă spune că oltenii, așa, săraci cum sunt ei și total ignorați de București, nu au nevoie de milă de la Guvern, oricare ar fi acesta. Au nevoie doar de măsuri care să permită afacerilor să se dezvolte la nivel local. Oltenia a demonstrat în istoria sa că are capacitatea să genereze, de una singură, o economie locală puternică, locuri de muncă bine calificate, în care să absoarbă absolvenții bine pregătiți de la facultățile craiovene, o agricultură puternică și fabrici competitive. Pentru toate acestea trebuie ca Guvernul să nu mai fie principalul inamic al dezvoltării noastre regionale și, neapărat, Guvernul să nu fie PSD!

  Nicolae Velcea - Mesaj împotriva drogurilor;

Domnul Nicolae Velcea:

"Mesaj împotriva drogurilor"

La data de 26 iunie a fiecărui an se sărbătorește Ziua Internațională împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri, prin Rezoluția nr. 42/112 din 7 decembrie 1987 a Adunării Generale a ONU.

Aceasta vine în contextul în care, în ultimii ani, s-au făcut eforturi suplimentare pentru mărirea gradului de conștientizare în rândul populației a consecințelor reprezentate de consumul și traficul de droguri ilegale.

Astfel, deceniul 1991-2000 a fost numit "Deceniul Națiunilor Unite" împotriva abuzului de droguri.

Conform Raportului pentru anul 2016 al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie și al Europol, traficul de droguri reprezintă unul din cele mai rentabile domenii pentru grupările de crimă organizată.

Foarte grav este faptul că cetățenii din Uniunea Europeană cheltuiesc, în fiecare an, peste 24 de miliarde de euro. Cea mai importantă piață fiind cea de cannabis - cu 38% din totalul pieței drogurilor ilicite, urmată de piața de heroină - cu 28%, cocaină - cu 24%, amfetamină - cu 8% și ecstasy - cu o piață de 3%.

Din fericire, România a ratificat și aderat la toate convențiile internaționale importante al căror scop este de a controla și limita consumul de droguri ilegale. Dacă tot am menționat sintagma de "droguri ilegale" trebuie totuși să recunoaștem că legiuitorul român încă nu poate ține pasul cu dezvoltarea piețelor de substanțe etnobotanice, existând, încă, numeroase substanțe de combinație care nu au fost considerate, printr-un act normativ, ca fiind ilegale, deși efectul lor este unul similar celorlalte substanțe interzise de lege.

Avem o Strategie Națională Antidrog pusă bine la punct, avem o Agenție Națională Antidrog care își desfășoară activitatea cu profesionalism.

Conform Agenției Naționale Antidrog, în anul 2015 România s-a aflat totuși sub media europeană a consumului și traficului de droguri ilicite, cele 47 de centre zonale de prevenire, evaluare și consiliere antidrog de la nivel teritorial funcționând la capacitate maximă.

Statutul de țară graniță a Uniunii Europene ne vulnerabilizează în ceea ce privește traficul de droguri. România putând fi o poartă de intrare a drogurilor în Uniunea Europeană, pe piețe care manifestă cerere crescută datorită și puterii de cumpărare mai ridicată a populației.

Consider, pe această cale, că în România ar trebui să fie prezente mai multe campanii de presă care să surprindă nu numai faptul că drogurile distrug sănătatea omului, ci și faptul că traficul și consumul de droguri ilicite nu înseamnă altceva decât suportarea consecințelor legii penale române, lege foarte severă în ceea ce privește acest gen de infracțiuni.

  Petru Movilă - declarație politică: Culmea culmilor: să te votezi la moțiune ca incompetent și apoi să devii premier;

Domnul Petru Movilă:

"Culmea culmilor la PSD: să te votezi la moțiune ca incompetent și apoi să devii premier"

Am urmărit votul moțiunii de cenzură din cabinetul meu parlamentar de la Iași, deoarece, în calitate de parlamentar PMP, am refuzat să asist la un asemenea circ, din bun-simț față de oamenii care m-au trimis aici să-i reprezint.

Tot din același motiv, consider că este de datoria mea să evidențiez un aspect foarte important. Oamenii de acasă trebuie să înțeleagă un lucru: în scurt timp, PSD-ul va veni din nou în fața noastră și va spune că nu-și poate duce la bun sfârșit programul de guvernare, motivându-și eșecul prin prisma crizei politice din aceste zile. De aceea, românii nu trebuie lăsați să uite ce s-a întâmplat cu Guvernul Grindeanu, trebuie să-și aducă aminte și să le spună liderilor PSD că ei sunt cei care au aruncat România în criză.

Săptămâna trecută vă întrebam, mai în glumă, mai în serios, dacă nu ar fi bine să modificăm Constituția și să înlocuim sintagma de prim-ministru cu cea de Liviu Nicolae Dragnea. Astăzi mă gândesc cât se poate de serios dacă PSD, în frunte cu Liviu Dragnea, nu ar trebui judecat pentru înaltă trădare sau tentativă de înaltă trădare.

În ultimele șase luni, PSD-ul, care a defilat în campanie cu sloganul "Mândri că suntem români", a avut trei reușite remarcabile: a propus un premier de etnie turcă, a mituit UDMR-ul cu legi sensibile pentru echilibrul din Ardeal și a dat capodopera Ordonanță nr. 13, îmbrăcată în chip populist, pentru a scăpa unii corupți transpartinici, printre care și dumneavoastră domnule președinte Dragnea. Această ultimă reușită putem spune că reprezintă prioritatea zero pentru domnul președinte Dragnea și pentru PSD, în general, de aici și disperarea de a-și da jos propriul Guvern. Aceeași soartă o va avea și următorul prim-ministru dacă nu va reuși să găsească o soluție pentru corupții din PSD.

Domnule președinte, înaintea moțiunii de cenzură ați afirmat că nu aveți nevoie de minorități, că aveți o alianță puternică, iar moțiunea va trece fără probleme. S-a dovedit însă că majoritatea dumneavoastră s-a șubrezit și a avut nevoie chiar de voturile minorităților. Astfel, dacă analizăm cu atenție votul, constatăm că nu mai aveți majoritate.

În condițiile în care majoritatea PSD-ALDE este formată din 246 de parlamentari, iar moțiunea a trecut cu 241 de voturi, din care 17 ale minorităților, cred că ar trebui să vă puneți un semn de întrebare și, eventual, să lăsați actul guvernării pentru cei care se pricep și au legitimitatea necesară.

Ca în bancurile bune, culmea culmilor la PSD abia acum urmează: propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru este Mihai Tudose, victimă a moțiunii de săptămâna trecută, catalogat incompetent de expertul în toate, Darius Vâlcov. Fostul ministru al economiei, în evaluarea făcută de aceiași oameni care astăzi îl propun premier, avea 0 măsuri îndeplinite, două parțial realizate și 17 neîndeplinite. Un procentaj mai prost decât Sorin Grindeanu, însă, chiar și așa, domnul Dragnea îl promovează ca premier. Ce să mai comentăm?

Domnule președinte, prin moțiunea de săptămâna trecută și propunerea făcută ieri, v-ați votat singur ieșirea din politică. Chiar și așa, încă mai aveți timp să ieșiți onorabil, pentru că, domnule Dragnea, nici nu știți cât de mic ați început să fiți.

  Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică: 27 de ani de minciună privind reforma din sistemul de educație;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"27 de ani de minciună privind reforma din sistemul de educație"

Toate guvernele care s-au succedat, în ultimii 27 ani, la conducerea României, au clamat mincinos faptul că ele fac adevărata reformă din sistemul de educație. Așa se face că după zecile de reforme mărețe, după zecile de experimente făcute asupra pacientului bolnav cronic - denumit "educație", pacientul aproape că a murit. Guvernele, profund iresponsabile, indiferent de culoarea lor politică, au compromis atât termenul de reformă, dar au generat și o profundă neîncredere a pieței muncii, din țară și din străinătate, în generațiile de absolvenți care finalizează studiile în școlile românești. Nu cred că este cineva care poate să mă contrazică atunci când spun că diploma de studii a devenit o simplă hârtie fără valoare, care nu mai reflectă prestigiul unei școli anume, care nu mai reprezintă barometrul asimilării de cunoștințe, abilități și competențe specifice.

De departe cea mai mare lovitură dată sistemului de educație a fost cea aplicată de PSD, când a lovit învățământul profesional direct în moalele capului. Desființarea școlilor de arte și meserii, printr-o singură semnătură a doamnei Andronescu, a creat grave prejudicii nu numai sistemului de învățământ preuniversitar, ci și structurii afacerilor și acoperirii deficitului de forță de muncă bine calificată cu care se confruntă angajatorii români. Degeaba încearcă PSD acum să dreagă busuiocul, căci răul a fost deja făcut. Degeaba încearcă PSD să justifice șomajul mare, tot mai mare, în rândul tinerilor. Toată vina pentru această situație aparține exclusiv PSD-ului. Dar nu-i problemă, căci toți copiii demnitarilor PSD fac școala în străinătate, cu taxe mari, la care niciun părinte din România nu ar îndrăzni să se gândească măcar pentru copiii lor.

Așa s-a ajuns la situația în care, din disperare, angajatorii au ajuns să întemeieze ei înșiși școli profesionale pe banii lor și pe efortul lor, pentru că guvernele nu sunt capabile și nici interesate să genereze absolvenți calificați pentru necesitățile economiei românești. Așa s-a ajuns la situația gravă în care elevii nici nu se mai gândesc să urmeze cursurile unei facultăți, iar România a ajuns statul membru cu cei mai puțini absolvenți de învățământ superior, cu cea mai puțină forță de muncă superior calificată. Și noi continuăm să vindem iluzii, că România se va dezvolta economic sănătos, competitiv în raport cu celelalte economii din lume? Ar trebui să punem capăt acestei minciuni. Fără un sistem de educație performant, fără absolvenți extrem de bine pregătiți, România nu va fi țara pe care ne-o dorim cu toții.

Soluția la această criză uriașă a învățământului românesc nu este una greu de găsit sau încă nedefinită. Știm cu toții ceea ce trebuie făcut, mai trebuie însă și voința ca măsurile să fie făcute. Din păcate, eu, personal, nu am constatat încă vreun semn că o astfel de voință s-ar fi conturat.

În primul rând, dacă vom continua să ne mințim că alocând de la bugetul de stat mai puțin de 3% din PIB, adică mai puțin de jumătate din cât s-au angajat partidele politice în urmă cu zece ani, semnând Pactul pentru educație, nu vom avea niciodată un sistem de învățământ competitiv! În niciun an din ultimii zece care s-au scurs de la acest angajament comun, educația nu a primit niciodată mai mult de 3% din PIB. Poate că nu știți, însă educația costă! Chiar dacă o educație performantă costă, rezultatele ei compensează tot efortul financiar și aduce beneficii mult mai mari în raport cu investiția.

Apoi, sistemul de învățământ înseamnă în primul rând dascăli. Da. Fără dascăli nu există școală! Ori, cu o salarizare la limita salariului minim pe economie, să nu ne facem iluzii că vom păstra în sistemul de educație pe cei mai buni dascăli. Știm cu toții acest lucru. Avem dascăli excepționali, care, din păcate, tot mai mulți, au luat calea străinătății și aduc valoare în școlile din alte state. Noi nu am fost în stare să-i păstrăm la noi în țară.

Nu în cele din urmă, investiția în logistica din educație nu trebuie ignorată. Aici mă refer atât la infrastructura școlară, la școlile dărăpănate, cu toaleta din spatele școlii, cât și la transportul copiilor din mediul rural, de la și până la școală. Mi-aș dori ca guvernanții să meargă pe jos, zilnic, distanțele pe care încă le parcurg micuții din învățământul primar prin unele localități din mediul rural, fie din Apuseni, fie din alte zone mai vitrege. Mi-aș dori ca un guvernant să îndure frigul iernii, care pătrunde în cea mai mare parte dintre școli. Personal, nu-mi fac iluzii că vreunui guvern îi va păsa de soarta educației românești. Dacă i-ar fi păsat, ar fi făcut-o. Speranța mea rămâne în efortul colectivităților locale și al învățământului susținut de angajatori, care pot schimba soarta educației românești. Dinspre stat nu mai există nicio speranță, mai ales dacă la guvernare se află PSD.

  Raluca Turcan - declarație politică: Credibilizarea în plan extern a României, realizată de președintele Klaus Iohannis, trebuie dublată de efortul unui Guvern responsabil;

Doamna Raluca Turcan:

"Credibilizarea în plan extern a României, realizată de președintele Klaus Iohannis, trebuie dublată de efortul unui Guvern responsabil"

Președintele Klaus Iohannis se dovedește a fi singurul interesat să reprezinte și să poziționeze România pe locul pe care îl merită în plan extern. Asta în condițiile în care Dragnea și Tăriceanu fac tot posibilul pentru a trage țara înapoi.

În această perioadă de criză prelungită, datorată exclusiv intereselor meschine ale lui Dragnea, PSD a arătat cât de mult rău poate face României.

În cadrul întâlnirilor oficiale pe care le-a avut în ultima vreme, inclusiv cea de săptămâna trecută cu președintele francez Emmanuel Macron, președintele Iohannis a dat asigurări că România este o țară stabilă care își va respecta angajamentele față de partenerii europeni și occidentali.

Prestația ireproșabilă a președintelui Klaus Iohannis în plan extern a fost confirmată încă o dată prin acceptarea de către președintele Franței a invitației de a face o vizită în România în perioada imediat următoare.

Credibilizarea în plan extern a României, realizată de Președintele Klaus Iohannis, pentru potențiali investitori și parteneri economici trebuie dublată de efortul unui Guvern responsabil care înțelege că drumul României trebuie să fie unul democratic și pro-occidental.

  Florinel Stancu - intervenție cu tema: Craiova redevine un oraș special;

Domnul Florinel Stancu:

"Craiova redevine un oraș special"

Pasiunea pentru fotbal este veche în România. Se spune că prima minge de fotbal a fost adusă în Regatul României prin 1895. La început îl practicau doar străinii, iar ceva mai târziu l-au îmbrățișat și băștinașii. În consecință, la sfârșitul secolului al XIX-lea, au luat ființă primele echipe de fotbal în spațiul românesc. De atunci românii iubesc fotbalul și-l practică cât pot mai bine.

Acest sport nu are nevoie de nicio prezentare, de aceea am să reduc descrierea lui la trei cuvinte: suspans, speranță și bucurie. De bucurie vor avea parte și craiovenii după ani în șir de așteptare. Noua arenă sportivă va fi inaugurată în toamna acestui an, iar odată cu ea va renaște, în toată Oltenia, fotbalul de calitate.

Inițiată de doamna Lia Olguța Vasilescu, noua casă a fotbalului din Bănie are scopul de a descoperi noi talente, de a oferi condiții plăcute și comode pentru sportivi și, nu în ultimul rând, de a oferi viitorii campioni ai țării.

Din toamnă, spectacolul fotbalistic va lua amploare la Craiova, el va face parte din viața noastră. Orașul va redeveni prin acest proiect un veritabil centru al sportului românesc. Sunt sigur de asta, pentru că în Oltenia fotbalul e despre "Campioana unei mari iubiri". La noi, noțiunea acestui sport capătă un sens aparte. E cel mai populat și cel mai iubit.

După finalizarea sălii polivalente, inaugurarea stadionului de fotbal, construcția stadionului de atletism vom demara alte proiecte de infrastructură sportivă la Craiova și în toată regiunea, deoarece ne dorim să facem din Craiova un oraș special.

  Ștefan Mușoiu - declarație politică: PSD este singurul partid preocupat de soarta seniorilor noștri;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"PSD este singurul partid preocupat de soarta seniorilor noștri"

PSD a dovedit și dovedește în continuare că pune în aplicare toate angajamentele pe care și le-a luat în campania electorală din toamna trecută. Prin politicile din strategia de guvernare am demonstrat, noi, cei de la PSD, că suntem preocupați de soarta tuturor românilor, dar și că ne îndreptăm, în special, atenția către categoriile sociale cele mai defavorizate. Printre acestea, din nefericire, și da, o afirm cu o strângere de inimă, și nu doar cu durere în glas, se află și părinții și bunicii noștri. Cei care ne-au dat viață și care ne-au crescut și educat au fost ocoliți și chiar nedreptățiți la pensie de toate guvernele de dreapta. Nu și de noi, cei de la PSD!

Din acest motiv țin să anunț că, așa cum am promis, de la 1 iulie, punctul de pensie va crește cu 9% și va ajunge la 1.000 de lei. Aceasta va fi cea de-a doua majorare din 2017 a punctului de pensie, după ce acesta a crescut la 1 ianuarie 2017 cu 5,25%, ajungând la 917,5 lei. Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie s-a situat la 871,7 lei.

Dragi părinți și bunici ai fiecăruia dintre noi, lucrurile bune pe care PSD le are în lucru pentru a vă asigura o viață mai bună nu se vor opri aici!

Din contră, atât noi parlamentarii PSD, cât și miniștrii partidului nostru, vom continua să fim în slujba dumneavoastră, să vă creăm cât mai multe oportunități și facilități astfel încât retragerea din activitate să vă fie prilej de relaxare și bucurie alături de copiii și nepoții dumneavoastră, și nu un coșmar care v-a obligat până acum să vă drămuiți fiecare bănuț pentru fiecare zi, în parte, care se scurge până la data când vă vizitează iar poștașul și vă aduce banii ca recompensă lunară după o viață de trudă.

Așadar, iată dovada certă că speranțele la mai bine ale pensionarilor români capătă contur numai grație PSD și politicilor sale guvernamentale!

  Vasile Axinte - intervenție ce are ca subiect Prima jertfă românească în Războiul de Independență;

Domnul Vasile Axinte:

"Prima jertfă românească în Războiul de Independență"

Dragi colegi, cu un an înaintea Centenarului Marii Uniri ar trebui, mai des, să aducem câte un omagiu eroilor patriei care și-au dat viața pe câmpul de luptă pentru existența acestei națiuni. Nu greșim dacă afirmăm faptul că fără jertfa românească din Războiul de Independență din 1977-1978 nu ar fi existat nici 1 Decembrie 1918, momentul de grație al națiunii române, care a unit pe toți românii în interiorul acelorași granițe.

Revenind la Războiul de Independență, cunoscut în istorie și ca Războiul Ruso-Turc, la data de 26 iunie 1877, adică exact în urmă cu 140 de ani, avea loc primul schimb de focuri între artileria română și cea otomană în zona Vidin-Calafat, moment în care cade la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfă românească din Războiul de Independență.

Fără acest sacrificiu suprem pentru țară și națiune, probabil ca nu am mai fi amintit de victoriile românești de la Grivița, Rahova sau Plevna și, în final, de obținerea și recunoașterea independenței față de Imperiul Otoman.

În anii premergători războiului de independență, România, aflată sub conducerea lui Carol I, era un stat mic, de doar 121.000 km2, cu o populație de doar aproximativ 5 milioane de locuitori, alte 5 milioane de români trăind în afara granițelor, sub ocupație străină.

Statutul României, deși condusă de un principe străin, era unul foarte dificil pe plan european, din cauza statutului de vasalitate față de Imperiul Otoman. Primele semne de beligeranță au avut loc în 1876 când s-au răsculat populațiile de la sud de Dunăre și Balcani, prilej cu care România a declarat mobilizarea parțială a populației, fortificând și mai multe puncte strategice de-a lungul Dunării.

La data de 29 aprilie, respectiv 30 aprilie 1877, Adunarea Deputaților și Senatul declara ruperea relațiilor diplomatice cu Imperiul Otoman și recunoașterea existenței stării de război, pentru ca, la data de 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu să proclame independența României: "Așadar, domnilor, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara... că noi suntem o națiune liberă și independentă".

Jertfa sergentului Nicolae Popescu a contribuit - alături de sacrificiul altor 27.000 de victime (morți, răniți sau bolnavi cu afectarea integrității fizice) - la recunoașterea, inclusiv de către Rusia, a independenței României, precum și la recâștigarea în granițele României a teritoriilor regiunii Dobrogei cu Portul Constanța, Insula Șerpilor și Delta Dunării, după 146 de ani de stăpânire străină.

Jertfa eroului Nicolae Popescu este cu atât mai importantă cu cât obținerea independenței României nu s-a făcut de bunăvoie, de către marile puteri europene, ci s-a făcut cu pierdere de vieți omenești în lupta de eliberare națională.

Glorie veșnică eroilor români căzuți pentru independența și unitatea națională!

  Vasile Cîtea - intervenție intitulată Drapelul României, martor al luptei pentru suveranitate națională;

Domnul Vasile Cîtea:

"Drapelul României, martor al luptei pentru suveranitate națională"

La data de 20 mai 1998, prin Legea nr. 96, Legislativul român instituia ca în ziua de 26 iunie a fiecărui an să se sărbătorească Ziua Drapelului Național al României, ca o oglindă în istorie a evenimentului din data de 26 iunie 1848, când prin Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești se hotăra ca Drapel Național - "Tricolorul".

Într-adevăr, tricolorul, actualul Drapel Național, a fost martorul sutelor de generații care au luptat pentru unitate și suveranitate națională, strângând în ființa sa toate revendicărilor românilor care doreau să trăiască în cadrul acelorași granițe.

În lunga sa istorie, "Tricolorul" a reprezentat un simbol al "neatârnării", fiind regăsit în momentele fierbinți ale istoriei României sau ale țărilor române.

El apare încă de pe timpul domniei lui Mihai Viteazu pe diplomele emise de domnitorul român, cel care a reușit, pentru prima dată, unirea tuturor țărilor române în interiorul acelorași granițe. Deși, de-a lungul existenței sale, el a apărut sub diverse forme, Tricolorul a reprezentat speranța românilor pentru visul lor de a trăi uniți, frați cu frați, într-un teritoriu comun.

Este regăsit în timpul Revoluției lui Tudor Vladimirescu, dar și în 1834, când este recunoscut ca "Drapel de luptă în Țara Românească". Revoluția de la 1848 este un nou prilej de simbolistică a "Tricolorului", pentru ca în 1859, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, el să capete o dimensiune instituțională.

Constituția de la 1866 îl menționează în art. 124, cu tot cu forma și dimensiunea sa, fiind adoptat de orice regiment al armatei, găsindu-se sub protecția adjunctului ofițerului regimentului.

Războiul de Independență din 1877-1878 regăsește "Tricolorul" pe zidurile redutei Grivița, aducând cu sine și martirajul ofițerului Valter Mărăcineanu. În Primul Război Mondial îl regăsim în timpul luptelor din defileul Oltului, dar și în campanile din 1917 din Moldova.

După 1918 el este preluat, până în zilele noastre, ca pavilion regal sau oficial al statului român, ca drapel de luptă sau de război, sau ca marcă a navelor maritime, fluviale sau oceanice.

Prin art. 101, Constituția din 1948 îl menționează ca drapel de stat, în același sens fiind precizat și de Constituția din 1952, instituționalizat fiind ca drapel al Republicii Populare România.

Din 1965 el devine, prin art.118 din Constituție, drapel al Republicii Socialiste România, fiind precizat și în primul vers al imnului național "Trei Culori".

Revoluția din Decembrie 1989 îl regăsește în mâinile luptătorilor români pentru libertate, fiind instituționalizat, din nou, la 27 decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 2.

I s-a oferit protecție constituțională și de constituționalistul român din 1991, dar și din 2003, având protecție legal instituțională prin art.12 alin. (1) din actuala Constituție care precizează astfel:

"Drapelul României este tricolor: culorile sunt așezate vertical, în următoarea ordine, începând de la lance: albastru, galben, roșu."

  Viorica Cherecheș - declarație politică: Sănătatea, încotro?;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Sănătatea, încotro?"

Promisiunile din cadrul Programului de Guvernare a Coaliției PSD-ALDE, în ceea ce privește sistemul de sănătate, sunt așteptate de pacienți de mai bine de o jumătate de an. Președintele PSD, Liviu Dragnea, a dat asigurări că în centrul acestuia este "pacientul - prima prioritate a oricărei reforme", dar se pare că acest sistem de sănătate nu se afla în slujba pacientului.

În ciuda sumelor substanțiale folosite și a unor încercări eșuate de reorganizare a acestuia, reforma în sănătate stagnează și scârțâie din toate încheieturile și are tendința de a influența negativ atât serviciile publice, cât și pe cele private.

Deficitul de personal medical se acutizează în bună măsură din cauza emigrării medicilor și personalului de specialitate. Exodul specialiștilor este cauzat de dotarea nesatisfăcătoare a unităților medicale, de nivelul de remunerare scăzut, de imaginea socială negativă și accesul la performanță redus.

Sistemul de sănătate românesc arată foarte bine doar pe hârtie, realitatea însă este îngrijorătoare, iar strategia în domeniu lipsește sau este uitată în documente frumos redactate, în sertarele ministerului.

Zi de zi vedem imagini și comentarii în mass-media despre dezastrul din spitalele românești, ori chiar simțim condițiile mizere din unitățile medicale pe pielea noastră sau a copiilor noștri.

Viitorul ministru al sănătății trebuie să se implice concret în rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă spitalele publice prin alocarea de fonduri din bugetul ministerului și prin soluții concrete de atragere și utilizare a fondurilor europene.

Toți românii se întreabă de ce s-a ajuns la aceste situații dramatice când fiecare dintre ei cotizează la asigurările de sănătate. Nimeni nu este tras la răspundere pentru risipa din spitalele românești, de clădirile și echipamentele de mii de euro care stau nefolosite. Nimeni nu este răspunzător de faptul că mulți medici continuă să solicite certificate profesionale pentru a putea pleca să lucreze în străinătate.

Preocuparea statului de a proteja sănătatea pacienților lasă mult de dorit, fondurile alocate sănătății sunt insuficiente și neadecvate necesităților reale, iar de calitatea serviciilor nici nu mai vorbim.

Multă umilință și multă nepăsare. Oare cât valorează viața unui om în România?

Politica de sănătate trebuie să urmeze un principiu simplu, dar foarte eficient, inclusiv din punct de vedere financiar: "mai bine prevenim decât să tratăm" și sper ca și cei care se ocupă exclusiv de sistemul de sănătate vor înțelege acest lucru.

  Adrian-Claudiu Prisnel - declarație politică: Publicarea opiniilor separate este esențială într-un stat de drept fragil precum România;

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel:

"Publicarea opiniilor separate este esențială într-un stat de drept fragil precum România"

Hotărârea Curții Constituționale a României, prin care opiniile separate sau concurente vor fi supuse cenzurii președintelui Curții Constituționale, este un act de sabotaj al instituției. Este revoltător ca publicarea opiniilor separate și concurente, a căror importanță o arăt mai departe, să fie la mâna unui singur om, în acest caz a unui politruc, Valer Dorneanu, cu o carieră în slujba PSD, partid care nu a fost niciodată un promotor al statului de drept.

Reamintesc că publicarea opiniilor separate sau concurente a fost parte a procesului de tranziție de la un regim autoritarist la unul democratic, jurisprudența CCR fiind esențială în construcția noii Românii democratice.

De ce consider că această hotărâre este nocivă pentru statul de drept?

1. Este important motivul pentru care s-a ajuns la această hotărâre, tăinuirea opiniilor critice ale unui judecător constituțional, în speță Livia Stanciu, la adresa modului în care CCR își elaborează, în ultima perioadă, motivațiile cu includerea unor argumente care sunt colaterale sau chiar împotriva verdictului. Această situație în sine este gravă, în condițiile în care jurisprudența CCR este izvor de drept. Scopul acestei hotărâri este opacizarea Curții Constituționale a României, instituție cu un rol fundamental în prezervarea statului de drept.

2. Hotărârea limitează drepturile judecătorilor constituționali așa cum sunt ele prevăzute în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. La art. 59 aceasta prevede că judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată, iar opinia separată și, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia.

3. Hotărârea este un act de cenzură care aduce atingere libertății de exprimare și de conștiință a judecătorilor, fiind susceptibilă de neconstituționalitate.

4. Hotărârea vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, care consideră că opiniile separate nu slăbesc curțile constituționale, ci, dimpotrivă, prezintă numeroase avantaje, încurajează dezbaterea publică și științifică în jurul deciziilor, întărește independența judecătorilor și asigură participarea lor în analizarea cazului. Comisia recomandă publicarea lor împreună cu decizia adoptată de majoritatea judecătorilor. (Opinia asupra Proiectului de Lege privind Curtea Constituțională din Letonia, paragrafele 20-21).

  Alexandra-Corina Bogaciu - declarație politică: Introducerea valorilor morale în dezbaterea publică;

Doamna Alexandra-Corina Bogaciu:

"Introducerea valorilor morale în dezbaterea publică"

Pe data de 24 iunie am sărbătorit Ziua Universală a Iei, portul românesc fiind în prezent un simbol al culturii noastre tradiționale.

De asemenea, pe 26 iunie am celebrat Ziua Drapelului Național al României. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române.

Având în vedere cele două momente importante din istoria țării noastre pe care le-am evocat, consider că pentru a mobiliza tinerii să ia parte la viața socială și politică avem nevoie de un mesaj național mai demn, mai vertical și mai ferm, fără însă a aluneca într-un naționalism extrem. Aceste atitudini pot devenit modele inspiraționale pentru tinerii români, și e important să începem procesul chiar din modul în care ne educăm propriii copii în familie și în instituțiile de învățământ.

Am văzut în istorie un factor important care a determinat tinerii să participe activ în societate. Este vorba de apelul la valori etice fundamentale inspirate din religia ortodoxă și din tradițiile poporului român. Personajele din ziua de azi, care fac apel la valorile ortodoxe creștine, sunt în cea mai mare parte niște caricaturi, care nu vor fi niciodată modele inspiraționale. Nu poți promova decența și modestia creștin ortodoxă din limuzine de sute de mii de euro, e o contradicție în termeni. Deci dacă vrem să atragem tinerii în politică trebuie să începem să introducem în dezbaterea publică și elemente de morală și apelul la decența și curățenia sufletească din ortodoxismul românesc, fără însă a cădea într-un dogmatism de tip legionar.

Pentru a inspira tinerii, dezbaterea politică trebuie să capete și această dimensiune spirituală. Trebuie să ieșim puțin din problemele economice curente - salarii, pensii, impozite etc. - și să promovăm și anumite valori spirituale care să-i inspire pe tineri. Avem nevoie în politică de modele de decență și de modestie, dar de o conduită morală care să impună respect.

Tinerii sunt idealiști, iar pentru a-i atrage în politică trebuie ca politica însăși să capete o dimensiune mai spirituală, care să hrănească idealismul tinerilor. Din acest motiv a avut atâta succes Mișcarea Legionară. Este deci greșit să ne imaginăm că vom putea genera mișcări semnificative ale tinerilor cu acțiuni realizate numai din interiorul partidelor politice. De altfel, marile partide din Europa occidentală au înțeles demult acest lucru și au căutat forme alternative pentru creșterea gradului de participare a tinerilor la deciziile politice. În Olanda, toate partidele mari și chiar cele mai mici au înființat organizații ale tinerilor care funcționează în afara lor și care le lasă tinerilor libertatea de a se manifesta. Dar, în afară de formele tutelate politic, pentru a-i atrage politic există și forme de atragere a tinerilor ce pot fi exercitate de autoritățile statului. Astfel, în Germania s-au înființat consilii regionale ale tinerilor, foruri în care nu e admisă intervenția partidelor.

De asemenea, trebuie stimulată democrația participativă încă din timpul școlii, cu participarea elevilor în consiliul școlii. În Finlanda există un "Canal de inițiativă" (Initiative Channel) care oferă tinerilor posibilitatea de a prezenta propriile idei despre organizarea și amenajarea propriei localități.

Așadar, avem nevoie de o revigorare a conceptului de patriotism, al identității și mândriei naționale.

  Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică: Noi măsuri pentru dezvoltarea mediului de afaceri local: registrul național al mentorilor antreprenori și sistem de creditare cu garanții de stat și dobândă fixă;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Noi măsuri pentru dezvoltarea mediului de afaceri local: registrul național al mentorilor antreprenori și sistem de creditare cu garanții de stat și dobândă fixă"

Vă anunț că până pe 25 iunie s-au înregistrat peste 2.500 de înscrieri în Programul "Start-Up Nation - România".

Mai sunt aproape trei săptămâni până la finalizarea sesiunii de înscriere a planurilor de afaceri, care pot fi depuse de cei care vor să își deschidă un business. Îi încurajez pe toți tinerii din România să aplice în număr cât mai mare pentru a beneficia de finanțarea nerambursabilă în valoare maximă de 200.000 de lei pentru un proiect.

Având în vedere interesul ridicat pentru accesarea Programului "Start-Up Nation", vă anunț că Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a început la finalul săptămânii trecute procedurile pentru înființarea Registrului Național al Mentorilor Antreprenori, care se adresează beneficiarilor acestei măsuri de stimulare pentru înființarea de noi locuri de muncă. Astfel, va fi construită o bază de date publică online alcătuită din antreprenori de succes care vor să împărtășească, pe bază de voluntariat, din experiența acumulată celor care vor să își deschidă o afacere. Toți cei care vor iniția noi afaceri finanțate prin Programul "Start-Up Nation" vor avea la dispoziție pentru implementarea proiectelor, ghiduri de îndrumare și exemple de bune practici. Activitatea de mentorat se va desfășura la nivel local sub forma unor dezbateri și consultări publice față în față și online între antreprenorii cu experiență în domeniile în care au avut succes și cei care au nevoie de îndrumare în dezvoltarea noilor afaceri. Fac un apel pe această cale la toți oamenii de afaceri din țara noastră, care vor să împărtășească din experiența lor, să participe la acest proiect al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat prin care se va dezvolta comunitatea românească de business.

De asemenea, vă aduc la cunoștință că pentru sprijinirea antreprenorilor aflați la început de drum, care accesează Programul "Start-up Nation", Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a început demersurile pentru încheierea de convenții de colaborare cu instituții de creditare. În acest sens, băncile interesate de încheierea acestor convenții sunt invitate să transmită până la data de 3 iulie oferta de parteneriat privind colaborarea în vederea implementării Programului "Start-up Nation" în anul 2017. Prin realizarea acestor parteneriate se urmărește finanțarea în condiții avantajoase a celor care vor să își deschidă o afacere prin Programul "Start-up Nation", dacă planul de afaceri propus depășește suma oferită de Guvern. Astfel, după selectarea instituțiilor de credit, fiecare nou antreprenor va avea la dispoziție facilități pentru a obține credite în vederea dezvoltării de noi afaceri în următoarele condiții: garanții de stat de 80% din valoarea creditului, dobândă fixă de maxim 5%/an, perioadă de analiză și soluționare a creditului punte de maxim 20 zile de la depunerea solicitării.

  Mihaela Huncă - intervenție intitulată: Promovarea valorilor naționale - mândria de a fi român;

Doamna Mihaela Huncă:

"Promovarea valorilor naționale - mândria de a fi român"

Pe data de 26 iunie am sărbătorit Ziua Drapelului Național. În timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române. De Ziua Drapelului Național, adoptată prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei românești și ceremonii militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.

Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului al XIX-lea drept simbol național, cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa.

În timpul Revoluției de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo-democratică, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

Cei mai mulți am uitat să mai folosim termenul de patriotism, iar atunci când îl rostim pare un cuvânt prea mare pentru realitățile mici în care trăim astăzi. Discursul politic invocă ideea de interes național, însă mai mult dintr-o perspectivă economică. Lipsește însă ideea de patriotism în sensul iubirii de țară, de atașament nu doar față de valorile naționale statale, dar și de trăsăturile autentice ale poporului român. În societatea noastră aproape că a dispărut mândria de a fi român. Chiar și cei care își iubesc țara se feresc să își afirme mândria de a fi român atunci când merg în străinătate, pentru că se tem că vor fi priviți și tratați ca cetățeni de rang secund. Există date statistice care confirmă că tinerii români se simt mai puțini mândri decât tinerii europeni. Astfel, 29,4% dintre români spun că sunt foarte mândri, față 43,2% europeni care spun că sunt foarte mândri că aparțin propriei țării.

Comparativ cu opiniile tinerilor din Uniunea Europeană, cei din țara noastră asociază faptul de a fi român cu ideea că ne-am născut în România (47,7%) - deci nicio conotație valorică. Sentimentul de a fi român, adică abordarea identitară, este abia al treilea în clasament (38,8%), în timp ce europenii pun această chestiune pe locul 1.

Avem deci nevoie de promovarea ideilor naționale, de crearea de proiecte de țară și, în general, ar trebuie să avem o părere mai bună despre țara noastră și despre poporul din care facem și noi parte.

  Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică: Promovarea și adoptarea de politici publice pentru persoanele vârstnice;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Promovarea și adoptarea de politici publice pentru persoanele vârstnice"

Vreau să vă supun atenției problema dezvoltării politicilor publice pentru persoanele vârstnice.

În acest sens, consider că toți oamenii politici trebuie să ne implicăm și să luăm măsuri pentru a favoriza îmbătrânirea activă și pentru a spori solidaritatea dintre generații.

Abordarea discriminării de vârstă pe piața muncii este esențială pentru realizarea îmbătrânirii active în cadrul ocupării forței de muncă. Concomitent cu solicitarea și încurajarea prelungirii activității lucrătorilor mai în vârstă, este esențial să existe oportunități de ocupare a forței de muncă pentru aceștia. Discriminarea bazată pe vârstă limitează în mod nedrept gama oportunităților disponibile lucrătorilor mai în vârstă. Comisia Europeană a adoptat o propunere pentru o directivă de interzicere a discriminării pe motiv de vârstă în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii, protecția socială și educația.

Cheia o reprezintă sprijinirea îmbătrânirii active în toate aspectele vieții, de la activitățile profesionale, comunitare și familiale până la capacitatea de a îmbătrâni în mod sănătos și independent. Aceasta va reprezenta baza solidarității dintre generații în anii viitori. Ea presupune că, pe măsură ce înaintăm în vârstă, ne păstrăm controlul asupra propriei vieți, fără a depinde de generațiile mai tinere. Îmbătrânirea activă începe la locul de muncă. O treime dintre europeni au afirmat recent, într-un sondaj Eurobarometru, că ar dori să își continue activitatea după atingerea vârstei de pensionare, chiar dacă nu neapărat cu normă întreagă. Nu mulți români au însă această posibilitate în prezent.

În același timp, îmbătrânirea activă presupune să ne schimbăm modul în care înțelegem vârsta înaintată, să mutăm mai departe delimitarea dintre tânăr și bătrân odată cu creșterea speranței de viață, precum și să apreciem mai mult sprijinul și experiența pe care ni le pot oferi, și chiar ni le pun la dispoziție, persoanele mai în vârstă în toate domeniile vieții. De asemenea, îmbătrânirea activă înseamnă să sprijinim mai mult persoanele mai în vârstă care au nevoie de acest lucru, astfel încât problemele de sănătate să nu conducă la excludere și la dependență de ceilalți, iar viața să fie una demnă.

Asigurarea accesului universal la îngrijire de calitate pentru toate persoanele va necesita noi eforturi de menținere a unui sector al sănătății eficient. Va fi necesară sporirea eficacității, a durabilității și a capacității de adaptare a asistenței medicale și a asistenței de lungă durată în contextul austerității și al îmbătrânirii, inclusiv prin servicii de asistență medicală și socială inovatoare și coordonate, precum metode integrate de tratare a bolilor cronice. Investițiile în promovarea sănătății și în prevenirea bolilor, inclusiv a problemelor de sănătate mentală pot aduce beneficii semnificative atât din punct de vedere social, cât și economic.

Vă rog, așadar, să luăm în considerare îmbunătățirea condițiilor privind protecția socială a vârstnicilor.

  Costel Lupașcu - declarație politică: Creșterea gradului de vaccinare a copiilor;

Domnul Costel Lupașcu:

"Creșterea gradului de vaccinare a copiilor"

În pofida evenimentelor de pe agenda politică, legate de schimbările la nivelul membrilor Guvernului, consider că noi, parlamentarii, avem datoria de a ne ocupa în continuare de chestiunile stringente care frământă societatea românească. Iar una dintre cele mai grave probleme, care s-a manifestat la începutul acestui an, a fost criza vaccinurilor prevăzute în Programul Național de Vaccinare. Nu a fost însă vorba doar de asigurarea stocurilor acestor seruri de imunizare. Ne-am confruntat în paralel cu una dintre cele mai grave epidemii de rujeolă, care a provocat îmbolnăvirea a 7.282 de persoane, dintre care 30 au decedat, conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Circa 80% din aceste cazuri de rujeolă s-au manifestat în rândul copiilor nevaccinați. De altfel, statisticile arată o creștere alarmantă a numărului de copii nevaccinați, fie din cauza refuzului, fie din cauza neglijenței părinților lor.

În prezent, la Ministerul Sănătății se lucrează la Proiectul Legii vaccinării, o lege care va ajunge cu siguranță și pe masa Parlamentului.

Din acest punct de vedere, aș dori să subliniez că abordarea legislativă nu trebuie să urmărească impunerea vaccinării ca obligație pentru părinți. Măsurile coercitive nu sunt recomandate în astfel de cazuri, pentru că protejarea vieții și a sănătății este un drept, nu o obligație. Așadar, din punct de vedere constituțional, cred că ar fi dificil de realizat o reglementare care să impună obligativitatea vaccinării copiilor.

Pe de altă parte, cred că există soluții de legiferare care să acționeze ca un stimulent suficient de convingător, care să-i determine pe părinți să își vaccineze copiii. În primul rând, consider că trebuie introdusă o reglementare care să prevadă plata serviciilor medicale pentru tratarea afecțiunilor generate ca urmare a nevaccinării, iar achitarea acestor servicii să cadă în sarcina reprezentanților legali ai copiilor nevaccinați. Lăsăm deci deschisă opțiunea de a opta pentru nevaccinare, dar, în același timp, părinții care aleg această cale trebuie să își asume și consecințele care decurg de aici.

În plus, consider că viitoarea Lege a vaccinării trebuie să conțină stimulente care să-i determine pe părinți să opteze pentru vaccinarea propriilor lor copii. Asigurarea unor beneficii de genul extinderii pachetului minim de servicii pentru copiii vaccinați sau acordare unor indemnizații pe o perioadă determinată pot reprezenta varianta de stimulare a părinților să trateze cu mai multă atenție această chestiune.

Nu în ultimul rând, cred că Guvernul, prin intermediul Ministerului Sănătății, ar trebui să organizeze o campanie susținută și permanentă de publicitate care să-i îndemne pe părinți să își imunizeze propriii copii, pentru a le asigura acestora dreptul la viață și la o dezvoltare sănătoasă.

  Angel Tîlvăr - intervenție intitulată Ziua Mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor - prilej de reflecție și de mobilizare;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Ziua Mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor - prilej de reflecție și de mobilizare"

Începând cu anul 2002, la inițiativa Organizației Internaționale a Muncii, cu susținerea Organizației Mondiale a Sănătății și Organizației Națiunilor Unite, a fost instituită data de 12 iunie ca Zi Mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor.

Acest important eveniment își propune să atragă atenția asupra gravității fenomenului și să mobilizeze autoritățile responsabile, organizațiile interesate la nivel național și internațional, precum și societatea civilă în identificarea cazurilor de acest gen și în elaborarea de măsuri și programe care să determine stăvilirea exploatării prin muncă a copiilor.

În 2017, tema evenimentului - "În situații de conflict și dezastru, să protejăm copiii de exploatarea prin muncă" - face trimitere directă la situațiile extreme în care se află milioane de copii din întreaga lume, vulnerabili în fața traficului și sclaviei moderne. Acești copii își pierd copilăria, nu merg la școală, sunt expuși mediilor de lucru periculoase, implicați în conflicte armate sau transformați în victime ale unor activități ilicite, cum ar fi prostituția sau traficul de droguri. Mai mult decât atât, masivele fluxuri de migrație înregistrate la ora actuală la nivel global constituie un factor agravant pentru acest flagel - copiii afectați sunt deseori separați de familiile lor, nu au acces la îngrijiri medicale și la educație și devin ținte sigure pentru rețelele de traficanți de persoane.

Cifrele puse la dispoziție de organizațiile internaționale sunt extrem de grăitoare: la nivel global, peste 1,5 miliarde de persoane trăiesc în țări afectate de violențe, conflicte și dezechilibre politice, sociale și economice grave. Totodată, peste 200 milioane de persoane cad, anual, victime ale unor dezastre, iar dintre acestea o treime sunt copii. Dintre cei 168 milioane de copii afectați de exploatarea prin muncă în întreaga lume, cea mai mare parte trăiește în astfel de zone de război sau de conflict, iar această situație are efecte dramatice asupra vieții și viitorului lor. 85 de milioane de copii exploatați prin muncă sunt expuși unor medii toxice sau unor condiții de muncă periculoase. Le sunt furate, astfel, nu doar copilăria și dreptul la educație, ci și bunul cel mai de preț - sănătatea.

Cu toate că România are o legislație complexă și organisme specializate în protejarea copiilor, fenomenul exploatării prin muncă nu a dispărut și continuă să afecteze sute de copii, în virtutea unor așa-zise tradiții, în special în mediul rural, fără a fi raportat ca abuz. Diferitele statistici ne arată că mulți copii români își petrec ore numeroase din zi muncind pe câmp, în gospodărie sau îngrijind animalele. Amploarea fenomenului poate fi coroborată, într-o măsură, cu gradul ridicat de abandon școlar.

Parlamentul României, prin intermediul Grupului pentru combaterea traficului de persoane, trebuie să își continue eforturile de monitorizare a flagelului și de elaborare a rapoartelor anuale și propunerilor menite să îl stopeze. În calitate de părinți, de educatori, de români și de oameni politici avem responsabilitatea de a apăra copilăria și de a-i păstra întreaga lumină, inocență și bucurie.

  Ionela Viorela Dobrică - declarație politică: Implicarea cetățenilor în prevenirea tăierilor ilegale de păduri, așa cum reiese din raportul publicat de Greenpeace în data de 7 iunie 2017;

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

"Implicarea cetățenilor în prevenirea tăierilor ilegale de păduri, așa cum reiese din raportul publicat de Greenpeace în data de 7 iunie 2017"

După cum bine știm, pădurile sunt unul din cele mai importante mijloace de susținere a vieții pe planetă. Prin cantitatea de peste 6 kilograme de dioxid de carbon absorbită într-un an și cea de oxigen eliberată, suficientă pentru o familie formată din patru persoane, chiar și un singur copac este un element important al ecosistemului nostru. În sezonul estival un singur hectar de pădure poate să absoarbă o cantitate de dioxid de carbon egală cu cea eliminată simultan de 200 de persoane, iar această absorbție, utilizată de copaci pentru fotosinteză, contribuie la combaterea efectului de seră.

Din păcate, atât în lume, cât și în țara noastră, pădurile sunt supuse defrișărilor fără discernământ și tăierilor ilegale. Eforturile depuse de autorități sunt cu mult depășite numeric de cei care se gândesc doar la profitul imediat, fără a lua în considerare efectul pe termen lung al micșorării suprafețelor împădurite. Tăierile masive au dus la eroziuni ale solului, la punerea în primejdie a unor specii, cum ar fi ursul brun, al cărui habitat natural a fost fragmentat, sau dezastre naturale din cauza dispariției perdelelor forestiere.

Organizația Greenpeace, un organism internațional independent, care luptă pentru protejarea mediului și care din 2007 este prezentă și în țara noastră, elaborează în fiecare an un raport cu privire la tăierile ilegale din pădurile României. Raportul analizează numărul de tăieri ilegale depistate de autorități, numărul de infracțiuni și contravenții legate de fondul forestier și nivelul de implicare al cetățenilor în sesizarea acestora. Un fapt îmbucurător al raportului cu privire la datele acumulate pentru anul 2016, este numărul de infracțiuni mai scăzut cu 47 de procente față de 2015. Au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi, arată Raportul Greenpeace. Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale este rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare, mai spune raportul.

42% din cazurile investigate au fost identificate de cetățeni și semnalate de aceștia autorităților. În topul județelor, după numărul de apeluri efectuate de cetățeni la 112 pentru a anunța un eventual transport ilegal de material lemnos, pe locul 3 se află județul Buzău. Ca reprezentant al acestuia în Parlamentul României, gradul de implicare civică dovedit de concetățenii mei mă încântă și îmi transmite mesajul că încă există speranță pentru "plămânul verde" al acestei țări. Chiar dacă nu toate apelurile efectuate la Serviciul de urgență s-au dovedit a fi un caz de infracțiune sau contravenție, este lăudabilă intenția de a proteja mediul care ne înconjoară și în special pădurile, generatorul de oxigen al planetei. Le mulțumesc lor, buzoienilor, și tuturor cetățenilor pentru preocuparea față de ce se întâmplă cu pădurile noastre, reprezentanților autorităților care răspund apelurilor venite de la cetățeni, dar și organizațiilor nonguvernamentale care luptă pentru protejarea mediului.

  Călin-Vasile-Andrei Matei - declarație politică despre nevoia unor dezbateri referitoare la drepturile acordate minorităților din România;

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Indiferent de numărul de locuitori care vorbesc matern altă limbă, aceasta este o țară în care se vorbește și se scrie limba română, pentru că este România. Toate țările au primit în sânul lor oameni de alte naționalități, dar care, înainte de toate, se conformează învățând limba.

Drepturile acordate minorităților trebuie dezbătute cât mai temeinic și explicate publicului, astfel încât acceptabilitatea lor de majoritari să fie cât mai largă. Însă cel mai important este ca toate acestea să fie decise în momente de calm politic. Când ele sunt adoptate forțat, riscul de derapaj e major, deoarece se vor găsi întotdeauna lideri politici și de opinie care să denunțe o forțare și care să încerce să le anuleze.

Dorința maghiarilor de a-și arbora diferite simboluri în primăriile sau consiliile județene din zonele cu comunitate maghiară majoritară, precum și inscripționarea bilingvă a străzilor este acceptabilă. Există cereri negociabile din partea UDMR-ului, unde parlamentarii au dreptul de a decide soluționarea acestora: ziua maghiarilor decretată zi liberă, înființarea de institute pedagogice pentru minorități, finanțarea institutelor teologice pentru confesiunile maghiarilor.

Putem vorbi însă de absurditatea unor pretenții care vin din partea UDMR-ului, cele care depășesc limitele Constituției, precum autonomia culturală, bacalaureat diferențiat și interzicerea redesenării limitelor teritoriale ale județelor și localităților dacă scade procentul minorităților.

Ceea ce se vede din partea UDMR-ului, este un șantaj incalificabil. Acest șantaj, operat de UDMR, reprezintă un proces politic profund viciat, care va răpi comunității maghiare satisfacția de a fi câștigat drepturile legitime cerute printr-o largă consultare și discuție cu majoritatea română, însă singura soluție viabilă de a obține ceea ce își doresc. Experiența le-a arătat etnicilor maghiari că doar în momentele de mare criză pentru partidele românești aceștia își pot împinge în Parlament sau în Guvern agenda proprie.

  Nicu Niță - declarație politică: Programul salarizării în perioada 2017-2023;

Domnul Nicu Niță:

"Programul salarizării în perioada 2017-2023"

Urmărind îndeplinirea Programul de Guvernare, parlamentarii PSD-ALDE au inițiat Legea salarizării unitare menita să reglementeze sistemul de salarizare din sectorul bugetar. În același timp, a fost aprobată în aceste zile O.U.G. nr. 99/2016 privind o serie de măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Făcând obiectul unei largi dezbateri publice, actele normative au reușit să aducă în sistemul legislativ reglementările necesare astfel încât cei ce lucrează în toate sectoarele bugetare - învățământ, sănătate, cultură, administrație publică, interne, armată etc. - să poată avea venituri decente, predictibilitate pentru un orizont de timp ce merge până în 2023 și care, în multe cazuri, duce la dublarea salariilor avute astăzi.

Este încă unul din angajamentele îndeplinite de PSD.

Tuturor celor ce s-au îndoit că această lege va exista le spunem: aceasta este Legea salarizării unitare.

Tuturor celor ce se îndoiesc că această lege va fi aplicată le spunem: da. PSD vă asigură că ea va fi aplicată, pentru că PSD s-a angajat - urmare a votului primit în decembrie, prin Programul de Guvernare adoptat de Parlamentul României - că va conduce țara astfel încât cu toții să trăim mai bine, iar dezvoltarea economică a României - cu cel mai mare ritm de creștere în U.E., în primul trimestru al anului 2017, de 5,7% - va genera condițiile ca aceste salarii să fie plătite, iar românii să trăiască mai bine. Și acestea se vor întâmpla fie că vor sau nu cârcotașii din opoziția parlamentară.

  Dumitru Oprea - declarație politică: Războiul intestin al unui partid împotriva întregii lumi;

Domnul Dumitru Oprea:

"Războiul intestin al unui partid împotriva întregii lumi"

Criza politică pe care am trăit-o în ultimele zile nu a semănat cu nicio altă perioadă de tulburări politice pe care a cunoscut-o România în ultimii 27 de ani. Și să recunoaștem, crizele s-au succedat în România mult mai des decât momentele de construcție și de stabilitate. Există însă un specific al acestei crize - au lipsit în totalitate băieții buni, în contextul în care am asistat la o descătușare de energii distructive în rândul unui singur partid. Ceea ce ar fi trebuit să fie o bătălie politică reglabilă în forurile statutare ale PSD a cuprins însă în întregime Parlamentul României și Guvernul, două instituții fundamentale ale statului român transformate în bâte ale unor găști de partid.

A fost și mai este încă o bătălie a PSD-ului cu stabilitatea României, cu toți cetățenii săi de bună credință, votanți și nevotanți ai actualei coaliții, cu partenerii noștri externi care au asistat uluiți la o răfuială asemănătoare celor din spatele blocului, transpusă într-o telenovelă de lumea a treia, cu vizibilitate pe scena mondială. Președintele Klaus Iohannis - autorul unor lovituri de imagine în beneficiul României, primit cu cele mai înalte onoruri la Washington și la Berlin, cu o participare de succes la Consiliul European de vară - a fost nevoit să răspundă presei internaționale la întrebări ale jurnaliștilor care încep să aibă îndoieli privind atașamentul nostru la valorile Uniunii Europene și angajamentele noastre în cadrul NATO. Nici nu este de mirare, pentru lumea normală și prosperă, o criză de personalitate a unui partid, care aruncă stabilitatea internă și percepția la nivel internațional a României, nu este de închipuit, nu face parte din manualul unei democrații funcționale.

Deși explicațiile oficiale ale lui Liviu Dragnea nu stau deloc în picioare pentru declanșarea intempestivă a unei crize politice de o asemenea magnitudine, devine tot mai limpede că PSD urmărește câștigarea puterii doar pentru a rezolva răfuieli personale sau de grup, pentru a schilodi statul de drept și a transforma țara după chipul deformat, hâd al unei grupări politice care promite prosperitate și livrează haos. Este momentul ca românii să înțeleagă că nicio promisiune a PSD-ului nu mai poate fi credibilă, că nu există la acest partid agenda cetățeanului, ci agenda privată a câte unui lider vremelnic, dar care își imaginează că poate fi unicul cârmaci.

  Glad-Aurel Varga - declarație politică: Managementul parcurilor naționale din România - multe hârtii, puține informații și mai puține măsuri concrete de reducere a tăierilor ilegale.

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Managementul parcurilor naționale din România - multe hârtii, puține informații și mai puține măsuri concrete de reducere a tăierilor ilegale"

Ordonanța de urgență nr.57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare, definește categoriile de arii naturale protejate, condițiile de instituire a regimului de arie naturală protejată, modalitățile de administrare a rețelei naționale de arii protejate.

Acest act normativ a fost îmbunătățit în anul 2016, și cineva care ar citi textul său ar putea considera că odată ce o arie naturală protejată este declarată parc național, implicit, se va respecta regimul de protecție aferent, iar obiectivul general - acela de garantare a conservării și utilizare durabilă a patrimoniului natural - ar fi îndeplinit.

Din păcate, situația actuală a parcurilor naționale din România este departe de a fi clară.

Deși, aparent, lucrurile sunt reglementate, din 13 parcuri naționale, două parcuri naționale - Parcul Național Semenic-Cheile Carașului și Parcul Național Defileul Jiului - nu dețin plan de management. Alte două parcuri naționale - Parcul Național Munții Retezat și Parcul Național Munții Rodnei - au planuri de management aflate în diverse stadii ale procedurii de aprobare.

Despre Parcul Național Munții Retezat aproape periodic apar semnale din partea societății civile cu privire la tăieri ilegale, uneori chiar tăieri la râs, iar Parcul Național Munții Rodnei, al doilea ca mărime din țară, și-a pierdut statutul de rezervație a biosferei. Planurile de management pentru parcurile naționale Măcin, Piatra Craiului și Călimani au fost revizuite și sunt în procedură de aprobare. De remarcat că planurile de management pentru șase dintre cele nouă parcuri naționale, care au planuri de management conform legii, au fost aprobate în 2016, în timpul guvernării tehnocrate.

În ceea ce privește înființarea Parcului Național Făgăraș, care a fost aprobată de Guvernul României printr-un memorandum în anul 2016, suntem informați că întinderea pe patru județe, cu 25 de unități administrative, 128 localități și 73.000 locuitori, a determinat dezbateri aprinse. Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale căutând soluții pentru compensarea "pierderilor financiare ale proprietarilor de terenuri care vor avea restricții pentru folosirea acestora", după instituirea viitorului regim de arie naturală protejată.

Un calcul simplu, în baza datelor de mai sus, primite ca răspuns la interpelarea pe care am adresat-o Ministerului Mediului, arată că 85% din parcurile naționale au planuri de management. Cu toate acestea, autoritatea publică centrală cu responsabilități în domeniu, același Minister al Mediului, se află în imposibilitatea de a furniza informații simple legate de zonarea internă a parcurilor naționale - adică procentele din suprafața totală a fiecărui parc, destinate pentru fiecare zonă definită de legislația în vigoare, și anume zona de protecție strictă, zona de protecție integrală, zona tampon și zona de dezvoltare durabilă a activităților umane.

Reprezentanții Ministerului Mediului au ales să răspundă selectiv la întrebările din interpelare, ignorând și solicitarea referitoare la procentele din suprafața fiecărui parc național care reprezintă terenuri deținute în regim de proprietate privată sau concesionată. Dar ce folos să știe acest lucru, din moment ce recunosc că, până în prezent, nu s-au acordat compensații proprietarilor sau concesionarilor de terenuri cu măsuri restrictive.

Luând în considerare toate acestea, permiteți-mi să îmi exprim îndoiala că va putea exista pe termen scurt și mediu vreo măsură de îmbunătățire a gestionării fondului forestier din parcurile naționale, din moment ce nu se știe, la nivel național, care este suprafața în cauză, ce monitorizăm, care sunt referințele de raportare. La fel, neacordarea compensațiilor cuvenite legal proprietarilor de păduri din ariile naturale protejate, care acum sunt și pretext de întârziere a înființării unui parc național, constituie o încălcare a dreptului de proprietate al acestora.

Sper ca, după clarificarea situației politice și instalarea noului guvern, miniștrii cu responsabilități în domeniu să își clarifice poziția față de problemele semnalate și să susțină măsuri de fond pentru gestionarea eficientă a ariilor naturale protejate, în caz contrar ne vom afla în aceeași situație - mulțumiți că avem planuri și ne vom uita revoltați la cum se duc pădurile noastre.

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

După pauză

   

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Cristian Ghinea, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineața, stimați colegi.

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședințe.

Stimați colegi,

Deschid ședința de astăzi. Vă rog...

Și-au înregistrat prezența 98 de colegi, până în acest moment.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților de astăzi; programul de lucru pentru perioada 26-30 iunie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 20-27 iunie 2017 de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative.

Potrivit art. 20 din Regulament, voi da citire unei informări din partea Grupului USR.

Programul de lucru: 10,00-11,30; pauză; vot final la ora 12,00. La încheierea ședinței, Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Vă rog, domnule Dobre.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (PL-x 246/2017).  

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

Pentru mine dumneavoastră sunteți, că sunteți tot timpul acolo...

Aș vrea să vă propun să scoateți de pe ordinea de zi Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului pe perioada vacanței parlamentare, din următoarele considerente: proiectul de lege a venit la Camera Deputaților ieri, la ora 17,30. A fost distribuit de Biroul permanent Comisiei juridice, ceea ce nu pot să spun că nu-i corect, dar la 17,45 Comisia juridică lua în discuție și aproba raportul, moment în care la Palatul Cotroceni erau încă consultări în derulare, moment în care nu era nici măcar un premier desemnat. Nu mai vorbesc că nici în acest moment nu avem un Guvern și, teoretic, până joi se pot întâmpla multe, mai ales că inclusiv în Grupul PSD sunt colegi care anunță că nu vor vota Guvernul.

De aceea, propun scoaterea de pe ordinea de zi, pentru că nu avem pe cine abilita. Nu există un Guvern pe care să-l abilităm, încă.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu îi înțeleg grija colegului nostru, dar dacă ar fi puțin mai atent și ar citi și Regulamentul, și ar citi și Constituția, mă refer la art. 115, în perioada vacanței parlamentare Guvernul, de la acel moment, trebuie să fie abilitat pentru a emite ordonanțe simple. Asta am făcut ieri. Deci Biroul permanent de ieri după-masă a stabilit și a dat Comisiei juridice, care a analizat proiectul de lege pe care-l avem acum în dezbatere, astfel încât, începând cu 1 iulie, pentru că la 1 iulie Parlamentul intră în vacanță, Guvernul de la acel moment trebuie să fie abilitat pentru a emite ordonanțe simple. Dacă vine cu ordonanțe de urgență, în cinci zile vine la Parlament și procedura... nu mă apuc să vă povestesc acum.

Dar, eu vreau să vă asigur că până vineri, când vom pleca în vacanță, vom avea un Guvern. Pentru acel Guvern trebuie să avem domeniile reglementate, prin legea pe care noi o vom vota acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Eu am tot respectul pentru colegul Iordache. Dar care Guvern, domnule vicepreședinte? Care Guvern? Un Guvern cere abilitare. Acel Guvern l-ați dat afară, l-ați împins pe scări! Noul Guvern încă nu e. Cine cere abilitarea? Un Guvern care are un program, care știe ce are de făcut. Acest Guvern încă nu e, nu are program și noi îl abilităm...

 
   

Domnul Florin Iordache (din sală):

Da, pentru perioada de vacanță!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stelian.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot, pentru că vom avea vot.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aș vrea să fac o precizare foarte importantă. S-a spus aici că, pe perioada vacanței parlamentare, Parlamentul trebuie să delege Guvernul pentru a emite ordonanțe. Este absolut fals!

Constituția, la art. 115, spune foarte clar că Parlamentul poate adopta o lege specială. Poate, dacă vrea, dacă consideră că este oportun, să adopte o astfel de lege și să delege Guvernul.

Practica ultimilor ani a făcut în așa fel încât aproape la fiecare vacanță parlamentă să se facă o asemenea delegare, însă este greșit să plecăm de la premisa că ea e obligatorie.

Pe de altă parte, sunt foarte multe domenii, sunt cel puțin zece domenii pe care le prevede acest proiect de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe. Sunt foarte multe domenii, sunt chestiuni care nu suportă nicio urgență.

În al treilea rând, aș dori să spun, în cadrul plenului, să aduc la cunoștința colegilor că maniera de lucru - cel puțin a Comisiei juridice - este absolut inacceptabilă. Ne-a venit acest proiect cu o jumătate de oră înainte, am rugat colegii să facă în așa fel încât să putem discuta și vota în dimineața aceasta înainte de plen; evident că nu s-a acceptat. Mai mult decât atât, am încercat să depun amendamente personal și am fost refuzat de domnul președinte Eugen Nicolicea, ceea ce mi se pare inacceptabil, și vom formula plângere în acest sens.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Eu după aceea, procedură! Acum votăm.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Propunerea domnului Dobre, de retragere de pe ordinea de zi.

Vă rog să votați.

 
   

34 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă.

Propunerea domnului deputat a fost respinsă.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu (din sală):

Procedură! Nu merge sistemul!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dau...

Nu v-am dat cuvântul, domnule deputat!

Vorbiți la tehnic! A funcționat. Am avut vot exact pe cvorumul menționat.

Mulțumesc.

 
Informare privind o modificare în conducerea Grupului parlamentar al USR.  

Dau citire informării Grupului USR.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților, art. 14 și art. 19, vă aducem la cunoștință, prin prezenta, despre schimbarea liderului Grupului parlamentar al USR, noul lider al grupului fiind ales în persoana domnului deputat Seidler Cristian- Gabriel... (Domnul deputat Dan Vîlceanu dorește să ia cuvântul.)

Domnule deputat,

Citim ceva aici! Citeam ceva! Vorbiți cu mine în același timp? Lăsați-mă să termin de citit!

... Vă rugăm să procedați la îndeplinirea tuturor procedurilor necesare perfectării schimbării liderului de grup al USR.

Vă rog, procedură.

   

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulțumesc.

Vreau să vă ridic o problemă. Sistemul de vot n-a funcționat atunci când ați supus la vot propunerea domnului Dobre și cred că ar trebui să reluați votul.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, sistemul de vot a funcționat, pentru că am avut voturile. Atâtea au ieșit la vot!

Mulțumesc.

Proiectul de Hotărâre privind...

Domnul Munteanu.

 
Aprobarea modificării programului de lucru.  

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Cu acceptul tuturor liderilor din Camera Deputaților, vă solicit să oprim programul de lucru la momentul în care finalizăm toate adoptările, respectiv inclusiv poziția 24 de pe ordinea de zi.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog, vot.

Nu merge, nu!

Reluăm.

Vă rog, votați.

 
   

119 voturi pentru, două voturi împotrivă, aprobat.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat (PHCD 62/2017). (rămas pentru votul final)  

2. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat.

Îl invit pe domnul Mocioalcă, dacă este în sală, președintele Comisiei de validare.

Aveți raportul? Domnul Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

Voi prezenta raportul de validare al unui mandat de deputat.

În urma demisiei domnului Eugen Nicolăescu, urmează doamna Cristina Trăilă, Circumscripția electorală nr. 42, municipiul București, care a candidat pe lista Partidului Național Liberal.

Comisia de validare propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatului de deputat pentru doamna Cristina Trăilă, candidată pe lista Partidului Național Liberal, conform raportului aprobat cu unanimitate de voturi.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Obiecții la raport? Nu sunt.

Am încheiat dezbaterile.

Raportul comisiei urmează să fie votat în ședința de vot final și jurământul tot atunci.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 63/2017). (rămas pentru votul final)  

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Comentarii, obiecții de ordin general?

La articole?

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Proiectul merge la votul final.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează COM(2017) 252 și Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului COM(2017) 253 (PHCD 58/2017). (rămas pentru votul final)  

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează COM(2017) 252 și Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului COM(2017) 253.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Comisia.

Vă rog, domnule deputat Tîlvăr.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În raportul nostru, Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectele de opinie transmise de Comisia pentru muncă și protecție socială, pe proiectele de opinie transmise de Comisia pentru egalitate de șanse, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană, Camera Deputaților, și pe analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia noastră salută avansul în procesul de consolidare a dimensiunii sociale a Uniunii, vizate de pilonul european al drepturilor sociale.

Totodată, comisia a recomandat sprijinirea părinților care, în urma unui echilibru dintre viața profesională și cea privată, se confruntă, în paralel, cu situații de sărăcie extremă sau care trebuie să facă față unor cerințe de educație a copiilor ce le depășesc posibilitățile.

Comisia a subliniat că este necesar un efort armonizat în Uniune pentru pregătirea profesioniștilor în domeniul îngrijirii copiilor și al pedagogiei și a atras atenția asupra faptului că dezvoltarea infrastructurii dedicate creșterii copiilor poate pune o presiune suplimentară asupra bugetelor naționale.

Totodată, comisia și-a manifestat preocuparea pentru faptul că propunerea nu prevede căi specifice pentru atingerea obiectivelor declarate în cazul tinerilor antreprenori.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 19 iunie, fiind adoptată în unanimitate.

În acest context, domnule președinte, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna Cherecheș, dezbateri generale.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Mulțumesc.

Grupul PNL salută această inițiativă care prezintă un set ambițios de acțiuni legislative și nelegislative ce vizează modernizarea cadrului juridic și de politică al Uniunii Europene, pentru a promova echilibrul dintre viața profesională și cea privată a bărbaților și femeilor cu responsabilități de îngrijire și o utilizare mai echitabilă a concediilor și a formulelor flexibile de lucru. Aceste măsuri asigură corectitudine, egalitate de gen și repartizare optimă a competențelor, cât și sustenabilitatea bugetară a țărilor.

Unul dintre obiectivele-cheie ale prezentei inițiative este consolidarea actualului regim al concediului pentru creșterea copilului, prin facilitarea utilizării sale de către femei și bărbați.

În plus, introducerea concediului de îngrijitor și a concediului de paternitate va ajuta lucrătorii să găsească un echilibru între viața privată și cea profesională, utilizarea formulelor flexibile de lucru fiind și ea promovată.

Se recomandă, de asemenea, înlăturarea obstacolelor în calea reinserției profesionale a mamelor care se întorc din concediul de maternitate și încurajează petrecerea unui timp cât mai îndelungat a părinților cu copiii lor.

Pentru a sprijini aceste acțiuni vor fi mobilizate instrumente financiare sau, acolo unde este cazul, vor fi reorientate resurse existente în bugetul Uniunii Europene.

Abordând subreprezentarea femeilor pe piața muncii și sprijinind dezvoltarea carierei acestora, prin politici moderne privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, prezenta inițiativă contribuie, în același timp, la obiectivele definite în tratat în ceea ce privește egalitatea dintre femei și bărbați, din punctul de vedere al șanselor pe piața muncii și al egalității de tratament. Ea îi ajută pe angajatori să-și păstreze lucrătorii, să sporească motivația și productivitatea angajaților, să reducă absenteismul și să evite risipa de talente.

Societățile comerciale ar trebui să beneficieze de o rezervă mai bogată de talente și de o forță de muncă mai diversificată.

Conținând o gamă largă de acțiuni legislative și politice complementare, acest ambițios pachet urmărește modernizarea modului în care sunt concepute politicile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și propunerea de măsuri care vor îmbunătăți viața de zi cu zi a multor părinți și îngrijitori.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Susținând acest proiect de lege, noi facem un lucru bun și pentru societate, și pentru angajatori, și pentru mame, dar mai ales pentru copii, întrucât, se știe, cu cât stau mamele mai mult la începutul vieții cu copiii lor, cu atât mai sănătoși și mai bine cresc aceștia.

De aceea, având în vedere dorința noastră de a crește o generație sau generații sănătoase, bine formate, acasă, în primul rând, grupul nostru va susține acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Alte intervenții? Nu.

La articole?

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

Articolul unic? Adoptat.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei COM(2017) 206 (PHCD 59/2017). (rămas pentru votul final)  

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei COM(2017) 206.

Comisia?

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul privind Proiectul de opinie al Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei COM(2017) 206.

Comisia și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru muncă și protecție socială, pe nota Ministerului Afacerilor Externe, pe fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană, pe analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene a luat act de faptul că documentul în sine nu reprezintă un text legislativ, obiectivul său fiind să antreneze o dezbatere mai amplă privind provocările actuale ale Uniunii Europene, din perspectivă socială, și a unor scenarii posibile de cooperare la nivelul UE pentru gestionarea pe viitor a acestor provocări.

Comisia crede că doar în baza unei abordări incluzive privind aspectele sociale la nivel european se vor putea reduce disparitățile și facilita o convergență reală între statele membre.

Comisia a atras atenția că problemele sociale de o mare gravitate sunt adesea ignorate de sistemul public sau intervenția acestuia este marginală.

Aceste aspecte ar trebui privite și tratate cu o mai mare seriozitate și asumare de către fiecare societate în parte, efectul cumulat al acestora putând duce la diminuarea eforturilor comune de creștere a dimensiunii sociale.

Comisia noastră, totodată, susține continuarea procesului de reflecție și necesitatea unui proiect politic european consolidat, bazat pe unitate, coeziune și respect față de valorile fundamentale.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei din data de 19 iunie și a fost adoptată în unanimitate.

În aceste condiții, domnule președinte, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Moldovan.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc.

Opinia membrilor Grupului PNL este favorabilă promovării acestui document, care vizează lansarea unei dezbateri extinse care să permită evaluarea modului în care Uniunea Europeană contribuie la gestionarea dimensiunii sociale și a creșterii nivelului de progres social și adaptare a pieței forței de muncă în viitor.

Conform documentului, se dorește ca summitul la nivel înalt pe teme sociale, organizat de Comisia Europeană și Suedia, din noiembrie 2017, să constituie o platformă pentru o discuție deschisă și completă pe această temă.

Deci este nevoie de o strategie nouă, mai puternică, de consolidare a dimensiunii sociale a Uniunii Europene, care să ajute toate statele membre să-și realizeze potențialul de creștere și de ocupare a forței de muncă, să crească nivelul de coeziune socială și să prevină amplificarea decalajelor, în conformitate cu tratatele și Strategia Europa 2020.

Astfel, la 8 martie 2016, comisia a publicat o comunicare în care detalia o primă structură preliminară a pilonului european al drepturilor sociale, și o compilație a acquis-ului social existent al Uniunii Europene, odată cu lansarea unei consultări publice pe această temă.

La data de 26 aprilie 2017, comisia a publicat Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei până în anul 2025, care este în concordanță cu Cartea Albă privind viitorul Uniunii Europene.

Obiectivul prezentei propuneri este acela de a lansa o dezbatere mai amplă privind provocările actuale ale Uniunii Europene și unele scenarii posibile de cooperare la nivelul UE, pentru gestionarea pe viitor a acestor provocări.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

La articole?

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

Articolul unic? Adoptat.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piața unică digitală - O piață unică digitală conectată pentru toți COM(2017) 228 (PHCD 60/2017). (rămas pentru votul final)  

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piața unică digitală - O piață unică digitală conectată pentru toți COM(2017) 228.

Comisia?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În raportul nostru, Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie transmis și de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, pe nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, pe fișa de informare elaborată de către Direcția pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaților și pe analiza realizată de secretariatul Comisiei pentru afaceri europene.

Comisia pentru afaceri europene a atras atenția asupra necesității de a menține legătura dintre piața unică digitală și domeniile economice tradiționale. Totodată, am atras atenția că ar trebui prezumat că serviciile radio și TV au acoperire teritorială la nivelul Uniunii, având în vedere transmisia prin Internet.

Comisia a recomandat impulsionarea comunicațiilor satelitare, a dării în folosință a Rețelei satelitare de localizare Galileo și celei terestre de referință, precum și a producției de aparatură adaptată acestui sistem.

Comisia a recomandat evaluarea combinată a riscurilor, pentru libera concurență și pentru drepturile consumatorilor în domeniul serviciilor motoarelor de căutare pe Internet.

Totodată, comisia a atras atenția asupra necesității de a evalua costurile de operare a dispozitivelor medicale și de a le asigura un ciclu de viață mai lung, în special prin descurajarea practicilor de proiectare pentru defectare planificată.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 19 iunie, fiind adoptată în unanimitate.

În aceste condiții, domnule președinte, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Popescu.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cetățenii și întreprinderile din Uniunea Europeană au punctele forte inerente necesare valorificării pieței unice digitale.

Printre acestea, se numără o bază solidă de producție și un ecosistem de întreprinderi nou-înființate, aflate în creștere rapidă, care, combinate cu procesele industriale recent digitalizate și cu lucrători calificați, pot stimula creșterea în viitorul apropiat.

Pentru a debloca complet economia datelor, Uniunea Europeană trebuie, de asemenea, să valorifice astfel de active, pentru a optimiza digitalizarea sectoarelor europene de servicii, în special ale asistenței medicale, ale energiei, al transportului și al finanțelor.

Totuși, aceste puncte tari pot fi utilizate pe deplin doar dacă există investiții suplimentare substanțiale în competențe digitale, în infrastructură, la nivelul Uniunii Europene, al statelor membre și al sectorului privat.

Realizarea pieței unice digitale a Uniunii Europene necesită, de asemenea, un mediu juridic clar și stabil pentru a stimula inovarea, pentru a aborda fragmentarea pieței și pentru a le permite tuturor actorilor să exploateze noile dinamici ale pieței, în condiții echitabile și echilibrate. Aceasta va reprezenta piatra de temelie esențială pentru asigurarea încrederii întreprinderilor și a consumatorilor.

Sunt necesare investiții substanțiale pentru dezvoltarea, achiziționarea și utilizarea de aparate performante și nicio țară europeană nu deține resursele pentru a realiza acest lucru, în mod individual.

Prin urmare, Comisia Europeană și statele membre trebuie să colaboreze pentru a-și coordona eforturile și pentru a-și partaja resursele, în vederea asigurării succesului acestui proiect emblematic european.

Parlamentul European și Consiliul au acordat un sprijin politic important pentru recâștigarea poziției de lider al Uniunii Europene, urmărind plasarea infrastructurii de calcul de înaltă performanță pe una dintre primele trei poziții până în 2022-2023 și pentru crearea unei industrii de calcul de înaltă performanță solide în Europa.

Astfel, Grupul parlamentarilor PNL va vota pentru modul de stabilire a unui cadru pentru sprijinirea dezvoltării unei infrastructuri paneuropene de calcul de înaltă performanță și de date. Combinarea diferitelor surse de finanțare ale Uniunii Europene cu finanțarea națională și privată ar fi cel mai bun mod de a stimula investițiile.

Strategia privind piața unică digitală a trasat calea pentru ca Uniunea Europeană să clădească mediul digital corect, o cale pe care se asigură un nivel ridicat de confidențialitate, de protecție a datelor cu caracter personal și a drepturilor consumatorilor, unde întreprinderile pot inova și pot concura, iar securitatea cibernetică reprezintă legătura care apropie societățile noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt la dezbateri generale? Nu.

La articole?

La titlu?

Domnul Oprea, da.

La dezbateri generale, domnule Oprea?

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

E bun mesajul dat de colegul nostru de la PNL, dar vreau să informez întregul plen că pentru "Orizont 2020" sunt investiți 315 miliarde de euro pentru digitalizarea afacerilor.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La articole?

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale COM(2017) 250 (PHCD 61/2017). (rămas pentru votul final)  

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale COM(2017) 250.

Comisia?

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaților, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale.

În formularea opiniei noastre am avut în vedere proiectul de opinie al Comisiei pentru muncă și protecție socială, nota Ministerului Afacerilor Externe, fișa de informare a Direcției pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaților și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei Europene, ca și contribuția secretariatului propriu și al membrilor comisiei.

Comisia pentru afaceri europene a luat act că obiectivul Pilonului drepturilor sociale nu este de a stabili principii și drepturi noi, ci modernizarea legislației existente, pentru a o adapta pieței forței de muncă și modelelor societale actuale și dezvoltarea de indicatori sociali și de ocupare a forței de muncă, pentru a spori convergența atât în zona euro, cât și în cea noneuro.

Comisia consideră că ocuparea forței de muncă și situația socială constituie în continuare motive de îngrijorare, fapt pentru care reformele care vizează susținerea bunei funcționări a piețelor muncii trebuie să continue.

Comisia noastră a atras atenția că este necesară intensificarea eforturilor de consolidare a politicilor active de pe piața muncii și, totodată, este necesară reformarea asistenței sociale și a sistemelor de șomaj și a recomandat studierea șomajului neînregistrat și elaborarea unor strategii pentru diferite categorii aflate în postșomaj.

Totodată, comisia consideră că acest document va aduce un plus de motivație pentru continuarea eforturilor de consolidare și accelerare a reformelor, din perspectiva angajamentului comun asumat de statele membre și susține eforturile Comisiei Europene de finalizare, până la sfârșitul anului 2017, a legislației esențiale a Pilonului drepturilor sociale.

Domnule președinte,

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința din 19 iunie și a fost adoptată în unanimitate.

Astfel, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri?

Domnul Moldovan.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc.

PNL consideră că acest act este necesar, având în vedere că va conduce la modernizarea legislației existente, pentru a o adapta pieței forței de muncă actuale.

Consultarea cu privire la Pilonul european al drepturilor sociale a scos în evidență amploarea problemelor sociale cu care se confruntă Europa, și zona euro în particular, dar a confirmat, totodată, caracterul comun al provocărilor și nevoia comună de a acționa împreună și urgent, pentru reașezarea Europei pe calea către o creștere economică mai favorabilă incluziunii și o coeziune socială sporită. Aceste eforturi se înscriu în agenda politică și economică mai largă, inițiată la nivel european, pentru a răspunde la criza din ultimul deceniu și a o depăși.

Pilonul european al drepturilor sociale prezintă principii și drepturi concrete care urmează să se materializeze la nivel național și la nivelul Uniunii Europene. El acordă prioritate cetățenilor și stabilește o cale de urmat comună pentru a asigura egalitatea de șanse și de acces pe piața forței de muncă, condiții de lucru echitabile, protecție și incluziune socială. Aceste principii și drepturi sunt esențiale, totodată, și pentru dezbaterea mai largă asupra viitorului UE 27.

Statele membre, autoritățile publice, partenerii sociali de la toate nivelurile și instituțiile UE au o responsabilitate comună de a acționa pentru o Europă mai prosperă și mai echitabilă, unde evoluțiile economice sunt însoțite de evoluții sociale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe holuri deja este o atmosferă de vacanță; noi suntem foarte atenți la ceea ce votăm aici.

Ați supus atenției noastre formularea unei opinii care se referă la Pilonul acesta al drepturilor sociale. Intrăm și noi în rândul cetățenilor europeni.

Problema pe care vreau s-o ridic eu - grupul va vota, fără discuție, n-avem cum să votăm împotrivă - cine prezintă opinia noastră, a Parlamentului României, acolo, în cancelariile europene? Pentru că am convingerea, nu numai senzația, că cetățenii noștri sunt tratați în mod discriminatoriu oriunde în Europa și am văzut și aici, au fost luări de cuvânt, declarații, în ridicarea problemelor, ce pățesc semenii noștri, românii, în diferite țări ale Europei.

De asemenea, următorul punct se referă la cotizațiile restante pe care noi astăzi le aprobăm. Să dăm toate cotizațiile pe care le avem la orice comitet.

Bun, plătim cotizații, însă tratamentul aplicat românilor, mai ales în Anglia în această perioadă, nu este cel corespunzător!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

La articole?

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Dezbateri finalizate. Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (PL-x 246/2017).  

8. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; în procedură de urgență.

Comisia?

Domnul Varga.

   

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a dezbătut acest proiect de lege care are ca obiect de reglementare abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în perioada cuprinsă între data încheierii primei sesiuni parlamentare ordinare a anului 2017 și până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2017.

Proiectul de lege stabilește următoarele domenii de reglementare, pentru care se solicită abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe pe perioada vacanței parlamentare: finanțe publice și economie; muncă și justiție socială; dezvoltare regională, administrație publică și fonduri europene; sănătate; cercetare și afaceri interne; turism; transporturi; agricultură și dezvoltare rurală; administrarea patrimoniului protocolului de stat; precum și prorogarea sau modificarea unor termene prevăzute în actele normative cu putere de lege.

Proiectul de lege prevede ca ordonanțele emise de Guvern să fie supuse spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2017. Nerespectarea termenului atrage, în mod automat, încetarea efectelor ordonanței.

La ședința Comisiei juridice, dintr-un număr de 24 de deputați au participat 18 și, în urma dezbaterilor, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1, precum și cu amendamentele respinse, redate în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Vîlceanu.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Domnule președinte,

Având în vedere că acest proiect de lege trebuia să ajungă la toate comisiile, așa cum spunea și domnul Árpád, abilitate să avizeze proiectul, pentru că nu poate să știe Comisia juridică toate aspectele din acest proiect, și faptul că nu avem un Guvern la momentul actual, deci practic n-a existat o comunicare cu actualul Guvern pentru a se putea identifica domeniile pentru care Guvernul ar putea emite ordonanțe, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână, astfel încât să fie timp ca acest nou Guvern să fie instalat și abia apoi să vedem care sunt domeniile pentru care actualul Guvern sau viitorul Guvern chiar are nevoie de abilitare pentru perioada de vacanță.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Avem vot pentru retrimiterea la comisie.

Vă rog să votați, stimați colegi.

 
   

58 de voturi pentru, 103 voturi împotrivă.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Stimați colegi,

Vă solicit să ne aplecăm asupra procesului legislativ cu un pic mai multă seriozitate. Avem această lege de abilitare, care are 41 de domenii în care Guvernul este abilitat să emită ordonanțe. În primul rând că este neserios...

Guvernul, și dacă vrea, nu va putea emite 41 de ordonanțe, iar în al doilea rând, sunt domenii extrem de largi, precum sănătatea - deci pur și simplu Guvernul poate modifica orice pe sănătate - dar nu avem un Guvern.

Deci noi le punem acestor oameni în brațe ceva ce nu știm dacă vor. Puteam să așteptăm. Era o solicitare rezonabilă să avem învestirea Guvernului, și apoi puteam adopta această lege.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt?

Domnul Márton Árpád? Dezbateri generale, da.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi înțelegem că ne aflăm într-o situație inedită. Se aproprie sfârșitul sesiunii ordinare a Parlamentului. Guvernul încă nu a fost abilitat pentru a emite ordonanțe. Lucru care, de altfel, așa cum a spus și colegul nostru din USR, nu este obligatoriu.

Deci noi putem să abilităm un guvern sau putem să nu îl abilităm. Putem să decidem dacă dorim, într-un domeniu, sau nu dorim... Așa cum de foarte multe ori s-a întâmplat să eliminăm anumite prevederi din legea de abilitare.

În majoritatea cazurilor am realizat acest lucru, pentru că timp de douăzeci și ceva de ani a existat o cutumă, conform căreia, în dezbaterea legii de abilitare, pe toate domeniile pentru care s-a cerut abilitarea, au fost sesizate pentru aviz comisiile de specialitate, unde a venit ministrul sau un secretar de stat și a expus cam ce dorește să facă. S-a dezbătut acea idee în comisia de specialitate și s-au făcut niște propuneri. Și în majoritatea cazurilor, Comisia juridică, și atunci sesizată pe fond, a eliminat acele prevederi pentru care au crezut, comisiile de specialitate, că ar trebui să nu se legifereze prin ordonanță.

Ba, mai mult, a existat și o situație, când Comisia pentru cultură a crezut că nu trebuie să fie modificată prin ordonanță Legea cinematografiei, și a fost eliminat acest domeniu de Parlament, însă ministrul s-a încăpățânat și a dat o ordonanță de urgență. Ulterior, tot plenul acesta, al Camerei Deputaților, nu demult, cu votul tuturor grupurilor parlamentare, a abrogat ordonanța respectivă. Slavă Domnului că nimeni nu s-a apucat să o pună în practică, că aveam o problemă destul de importantă!

Ca atare, în primul rând, de vreo doi ani, avem această nouă cutumă care se înfiripează, de a decide doar singură, Comisia juridică, atotștiutoare, în toate domeniile, dacă avem sau nu avem nevoie de acele ordonanțe.

Cred că ar trebui să revenim, pentru a da greutate Parlamentului și activității Parlamentului, la vechile cutume, drept pentru care vom avea și o propunere de modificare a Regulamentului, prin care să obligăm la această procedură.

Deci, încă o dată spun, noi înțelegem situația specifică în care ne aflăm astăzi. Am ridicat problema aceasta și în Comisie. Am avut și două amendamente, pentru că pe temă se află două formulări vagi, pe câte un domeniu organic și, necunoscând ce se dorește a se modifica, dorim eliminarea acestuia.

Și, evident, în funcție de ceea ce se va întâmpla, va fi și votul nostru. Sperăm să putem vota Legea de abilitare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

În bună măsură mă raliez spuselor antevorbitorului și constat că noi practic punem căruța înaintea cailor.

Urmează, stimați colegi, să-i audiem pe viitorii miniștri, în comisiile de specialitate. Acolo este un bun prilej pentru aceștia să ne aducă la cunoștință și unde consideră că este cazul să promoveze ordonanțe de urgență, adică pe ce domeniu.

Noi acum mandatăm, dăm un cec în alb, prin acest proiect legislativ, fără a ști de fapt pentru ce anume împuternicim Guvernul să emită ordonanțe de urgență. Este bun exemplu colegului nostru de la UDMR, referitor la ordonanța de urgență promovată de Ministerul Culturii anterior, în legislatura trecută, și pe care, mai apoi, am ajuns să o invalidăm noi, în plen, întrucât era absolut anormal. În Senat, de pildă, nici nu am împuternicit Guvernul pentru a emite ordonanțe de urgență în acest domeniu. Am bulversat... era să bulversăm, legislativ, printr-o astfel de ordonanță, domeniul cinematografiei, de pildă.

Prin urmare, eu cred că n-ar fi niciun fel de problemă ca, după audierea viitorilor miniștri și după ce aflăm care le sunt prioritățile, unde doresc să vină cu astfel de proiecte de ordonanțe de urgență, să votăm în cunoștință de cauză. Acum este absolut prematur.

De aceea, dacă se va supune votului acest proiect legislativ, parlamentarii Partidului Mișcarea Populară se vor abține să dea un astfel de vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

M-aș adresa domnului ministru pentru relația cu Parlamentul și l-aș ruga să o întrebe pe predecesoarea dânsului, doamna Gavrilescu, ce a promis la Comisia juridică, atunci când a fost învestită în funcția pe care dânsul o ocupă acum. A promis că, atunci când Guvernul vine cu o lege de abilitare în Parlament, va anexa acelui proiect de lege, toate proiectele de ordonanțe din domeniile pentru care solicită abilitare.

S-a întâmplat oare lucrul acesta? Este evident că nu! Și atunci, putem considera că Guvernul a mințit, în Comisia juridică, atunci când a afirmat, prin vocea unui ministru de al său, că va face un lucru și nu l-a făcut? Putem afirma lucrul acesta!

Este stupid să discuți despre Legea de abilitare a Guvernului și să nu știi de fapt ce vrea Guvernul să facă în perioada pentru care cere abilitare. În paranteză fie spus, Constituția nu prevede nicăieri că această abilitare trebuie făcută neapărat în perioada de vacanță parlamentară. Însă așa s-a instituit o cutumă.

Revenind însă la subiect, ieri am solicitat, din nou, să ni se prezinte proiectele de ordonanță, astfel încât să știm pentru ce dăm abilitare Guvernului. Bineînțeles că aceste proiecte nu există.

Este un aspect grav, și față de lucrul acesta - este unul dintre motive - Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui Proiect de abilitare a Guvernului, de a emite ordonanțe, lăsând la o parte faptul că nici măcar nu știm cărui Guvern îi dăm abilitare pentru a emite aceste ordonanțe.

Ca să vedeți modul pompieristic în care s-a lucrat, vreau să vă spun că tabelul cu amendamente - am făcut amendamente în comisie - nu mi-a parvenit. Spre exemplu, amendamentul pe care l-am făcut la art. II din acest proiect de lege - nu știu, la ora aceasta - tocmai din cauza modului cum s-a lucrat și a încălcării dispozițiilor regulamentare - nu știu la ce număr curent se regăsește în tabelul cu amendamente respinse.

Așa că, eu oricum solicit supunerea la vot a acelui amendament, pentru că, stimați colegi, Constituția dispune la art. 115 alin. (2) că Guvernul trebuie să menționeze data până la care se emite fiecare ordonanță, pentru fiecare domeniu pentru care solicită abilitarea. Or, în proiectul de lege nu se regăsește sub nicio formă o astfel de prevedere, fapt pentru care am propus un amendament, ca aceste ordonanțe să fie emise până la data de 1 august. Nu știu, însă, v-am spus, din cauza încălcării Regulamentului, unde se regăsește în tabelul de amendamente respinse - pentru că onor comisia ne-a respins acest amendament - unde se regăsește acest amendament.

Da, vă mulțumesc pentru că mi-ați spus lucrurile acestea. Era normal să-l cunosc eu, aspectul acesta, dacă mi-ar fi fost comunicat raportul. Nu mi-a fost comunicat raportul, pentru că s-a lucrat nu știu când asupra lui.

În concluzie, pentru că au fost încălcare dispoziții procedurale, pentru că nu este respectată Constituția, vă informăm că Partidul Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege și sperăm că următorul Guvern, când va fi acesta învestit, va înțelege că, atunci când va cere abilitarea, trebuie să prezinte și proiectele de ordonanță, din respect pentru Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am făcut deja o greșeală, prin faptul că nu am retrimis comisiei acest proiect.

Noi suntem într-o situație care nu are precedent. Nici măcar la un precedent nu putem să ne raportăm. Niciodată nu am discutat despre o lege de abilitare... a cărui Guvern? Guvernul din momentul acesta nu poate fi abilitat să emită nimic, pentru că nu poate emite nimic. Guvernul viitor nu are cum să ceară abilitare pentru ceva, pentru că nu există. Nu știm când va exista, dar el, în momentul de față, nu există. Deci noi abilităm un Guvern pentru ce nu poate face, gândindu-ne la un Guvern viitor, care nu a cerut nimic, pentru că el nu există. Suntem într-o situație profund ilogică.

Nu știu ce putem face acum, pentru că am votat să continuăm discuția unei chestiuni profund ilogice. Poate că ar fi bine să avem o discuție între liderii de grup, să regândim retrimiterea la comisie și chiar să facem retrimiterea aceasta la comisie, să mai votăm o dată. Pentru că, vă repet, suntem în cea mai aberant de ilogică situație cu putință. Putem să... nu cred că e un sacrificiu mare, să ne vedem vineri, dacă Guvernul trece joi, să ceară acel Guvern abilitare, să discutăm acea abilitare. Putem să avem săptămâna viitoare o mică sesiune extraordinară, nu cred că moare nimeni din asta.

Dar știu un lucru sigur. În momentul în care pornești de la o ipoteză falsă, din ea se poate dezvolta orice. Și mi-e groază că o să avem mult mai mult de reparat în urma unei erori pe care o facem acum, decât de bucurat că se aproprie vacanța.

Așa că, domnule președinte, solicit o pauză de consultări.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două minute, pauză de consultări.

Păi cu mine vă consultați sau între voi?

Pauza de consultări este între lideri, nu-i cu mine!

(Consultări.)

Domnule Pambuccian, putem continua? V-ați consultat?

Mulțumesc. Vă rog.

 
   

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu, domnule președinte, nu am ajuns la nicio concluzie.

Eu îmi mențin cererea și rugămintea să mai votăm o dată retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, cum să o votăm încă o dată, dacă am votat-o o dată?

Am votat de două ori, chiar.

Vot.

 
   

63 de voturi pentru, 94 de voturi împotrivă, 13 abțineri. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

La dezbateri generale, mai e cineva?

Domnul Iordache.

Numai un pic, domnule vicepreședinte.

Deci domnule Barna, a vorbit domnul Drulă, domnul Bichineț, a vorbit domnul Pașcan.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Am simțit nevoia să intervin, pentru că s-au spus foarte multe lucruri neadevărate.

  1. Aici nu discutăm de ordonanțe de urgență. Parlamentul abilitează Guvernul care va exista la 1 iulie, până la 1 septembrie, pentru ordonanțe simple. În condițiile în care Guvernul va dori, pe un domeniu de activitate, pentru legi organice, să vină cu ordonanțe de urgență, Parlamentul va fi chemat, chiar dacă este în vacanță, în termen de 5 zile - Camera care este primă Cameră sesizată. Deci discutăm numai de ordonanțe simple;
  2. Este dreptul nostru, al Parlamentului, ca în perioada vacanței parlamentare, să abilităm pe cele 10 domenii;
  3. Iar la aceste domenii sunt precizate și legile respective;
  4. Discutăm de perioadă. Noi am considerat și susținem punctul de vedere, ca pe întreaga perioadă, 1 iulie-1 septembrie, pentru că este un amendament acolo care spune că până la data de 1 august. Nu, noi precizăm că pe întreaga durată a vacanței, respectiv 1 iulie-1 septembrie, Guvernul, pe cele 10 domenii de activitate, să poată veni cu ordonanțe simple, repet, ordonanțe simple...

Din sală:

Nu s-a spus!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Ba s-a spus. Dacă erați atent, vedeați ce au spus colegii dumneavoastră.

Deci este vorba de ordonanțe simple, pentru două luni de activitate. Este dreptul nostru.

Chiar dacă la acest moment dumneavoastră discutați de un Guvern demis - este aici în stânga noastră domnul ministru pentru relația cu Parlamentul - Guvernul de la acel moment era în plenitudinea dreptului de a solicita abilitare, la momentul când a intrat în Senat cu acel proiect de lege, proiect care a fost amendat, pe de o parte, în Senat, și, a doua oară, a fost amendat de noi, în Comisia juridică.

5. Colegii care doreau să intre în avizare puteau solicita Biroului permanent să dea un aviz. Niciuna dintre comisii nu a dorit să dea un aviz acestui proiect de lege. În aceste condiții, Biroul permanent a stabilit ca numai în Comisia juridică să se discute.

Aveți raportul. Votați în consecință.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură.

Domnul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Nu are rost să revin. Noi abilităm un Guvern care nu este, nu are Program de guvernare, nici nu știm cum va arăta, așa cum nici dumneavoastră nu știți cum va arăta Guvernul la momentul acesta.

Altceva însă voiam să vă spun.

A venit de la Senat, legea, la ora 17,30, și la 17,45 a intrat în dezbaterea Comisiei juridice. Nicio comisie nu a fost nici măcar anunțată. Deci nu avea cum să solicite. S-au încălcat toate procedurile și creăm un precedent. Facem legiuitor Guvernul, ceea ce deja este prea mult față de Constituție.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

În încheierea dezbaterilor generale, dau cuvântul președintelui comisiei, pentru o scurtă intervenție.

Domnule Nicolicea, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Toate aceste incidente sunt din cauza faptului că unii nu prea cunosc Constituția, regulamentele și legile sau se fac că nu le cunosc.

Parlamentul nostru este un Parlament bicameral, în care ordinea de promovare a unei legi este bine cunoscută. Și Legea aceasta de abilitare a Guvernului trece întâi la Senat și apoi la Camera Deputaților.

De asemenea, fiecare partid are grupuri în ambele Camere. Toată lumea știa că, în urmă cu o lună de zile, s-a depus acest proiect de lege, de Guvern, la Senat, și a fost pe site-ul Senatului foarte mult timp - deci cu privire la informare. Bănuiesc că nu au funcționat grupurile, să transmită de la Senat Camerei Deputaților, dar Partidul Național Liberal ne-a comunicat în ședința comisiei că ei au izbutit să comunice între grupuri, astfel că au fost în deplină cunoștință de cauză și au putut chiar să formuleze amendamente. Spre deosebire de alt grup, cum este Grupul USR, în care nu comunică Senatul cu Camera Deputaților, astfel că ei se plâng tot timpul că nu știu nimic. Dar aceasta nu este de fală.

De asemenea, mai vreau să vă spun că în Constituție se vorbește de faptul că se poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului, neprecizându-se care este acest Guvern, și că va stabili în mod obligatoriu, această lege, domeniile și data până la care se pot emite ordonanțe. Domeniile au fost stabilite, data a fost stabilită, s-a îndeplinit prevederea constituțională.

Atât eu, cât și colegul Andronache am vorbit că ar fi bine - și spuneam acest lucru mai demult - că ar fi bine ca Guvernul să prezinte și ordonanțele de urgență, cu acest prilej...

Din sală:

Ordonanțele simple.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

... ordonanțele simple, aveți dreptate... cu acest prilej...

Și, în aceste condiții, nu avem totuși, dacă nu doresc să facă acest lucru, nu avem nici în Lege, nici în Regulament, nici în Constituție, vreo prevedere care să oblige guvernanții ca, odată cu solicitarea abilitării, să depună și aceste ordonanțe. Acest lucru se va putea face după o discuție cu reprezentanții Guvernului, pe viitor.

În prezent, nu putem să obligăm și nu există nimic care să oblige la depunerea ordonanțelor.

De asemenea, vreau să vă mai spun că atunci când faci o propunere de modificare a unei legi organice, există posibilitatea ca legea pe care o faci, respectiv ordonanța, să nu fie de natură organică, dacă ar modifica niște prevederi care nu sunt organice.

De aceea, nu cred că se susține părerea aceea că, dacă un domeniu, neapărat ar fi organic, și legea sau ordonanța pe care vrei să o dai obligatoriu este organică. Iar dacă se va întâmpla acest lucru, aveți posibilitatea să acționați la Curtea Constituțională, să o sesizați, care va dărâma acea ordonanță care nu respectă prevederile constituționale.

De asemenea, per ansamblu, dacă considerați că au fost încălcate prevederi constituționale, puteți să sesizați Curtea Constituțională pentru controlul ex-ante și nu va mai intra în vigoare această lege de abilitare pe care o dăm noi astăzi, dumneavoastră susținând - am auzit colegii - că s-au încălcat prevederile constituționale. Vă urez succes în atacul la Curte!

Și închei, spunând că, deși toate aceste lucruri au fost explicate - puteți să luați înregistrările de la comisie - in extenso, nu ca aici - văd că nu s-a prins nimic, se repetă aceleași aberații.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Stelian? Procedură?

(Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.)

Domnul Stelian...

Dumneavoastră sunteți domnul Vîlceanu, din câte țin eu minte... păi nu aud strigăturile, mă uit și eu aici...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Pentru acuratețe, ceea ce s-a întâmplat ieri la Comisia juridică, așa cum am spus, este inacceptabil, în sensul că am primit acest proiect cu o jumătate de oră înainte. Ni s-a explicat astăzi de domnul deputat Nicolicea că ar fi trebuit să știm de acest proiect de acum 30 de zile, atunci când s-a depus el în Parlament. Numai că noi nu avem de unde să știm când vine la comisie. Comisia trebuie să anunțe cu 24 de ore înainte, să facă convocarea și să știm și ordinea de zi. Faptul că nu s-a făcut acest lucru nu este din cauza noastră, pentru că ați fost ocupați cu moțiunea de cenzură și cu demiterea propriului Guvern, în loc să puneți din timp, în timp util, acest proiect, pe ordinea de zi a Comisiei juridice.

Ca atare, solicitarea noastră a fost una de maxim bun-simț și anume, să ne dați răgazul, efectiv, să citim acest proiect. Ați considerat - pentru că aveți majoritate inclusiv în această comisie - că nu are sens să mai faceți această așa-zisă concesie. Dar să știți că nu ne faceți nicio concesie respectând regulamentele Parlamentului. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule Vîlceanu, aveți pe procedură?

Vă rog, procedură.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Atât vreau să menționez: comisiile avizatoare nu puteau să solicite să se emită avize, pentru că a fost vorba de o jumătate de oră. De la ora 17,30, când a fost Biroul permanent, până la ora 18,00 când a fost deja convocată Comisia juridică, nu aveai când să ceri comisii...

Păi până nu ajunge la Camera Deputaților, domnule Nicolicea, comisia nu poate solicita aviz...

Iar aici, dumneavoastră ați avut dreptate, se spun multe aberații... chiar și de dumneavoastră.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

(Domnul deputat Eugen Nicolicea solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Aș vrea ca de câte ori se va face o solicitare de intervenție pe procedură, să rugați pe cel care intervine să vină să spună articolul la care se referă, așa cum scrie în Regulament, pentru că văd că în mod abuziv se folosește intervenția pe procedură pentru tot soiul de drepturi la replică.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți dreptate, domnule deputat.

Mi-am permis să-i dau cuvântul, de la mine putere.

Dezbateri pe articole.

De la 1 la 10? Adoptate.

De la 10 la 20? Adoptate.

De la 20 la 30?

Vă rog, domnule Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cei care ați parcurs raportul, observați că am două amendamentele respinse. Punctele 1 și 2 de la amendamente respinse. Cel de la poziția 1 se referă la punctul 28 din raportul pe care îl aveți. Și, în dezbaterea din comisie, colegii noștri liberali au ridicat chiar problema posibilității de a solicita eliminarea punctului 21, care, într-adevăr, dă de gândit, pentru că el se referă la un domeniu organic, însă are puțin o altfel de formulare decât cea de la punctul 28, pentru că punctul 21 zice "... reglementarea unor măsuri în domeniul administrației publice...".

Sper ca acest punct 21, într-adevăr, să aibă o astfel de reglementare, și nu ceva de importanță majoră în domeniul administrației.

Punctul 28 are o formulare foarte vagă, fără a mă trimite la ideea că ar fi vorba de unele elemente; și vă citez: "... modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare...". Așa cum este formulată, "de modificare și completare", poate fi și un proiect care bulversează întregul sistem de sănătate; care ar intra în domeniul organic.

Domnul președinte are dreptate parțial. Numai că o ordonanță sau o ordonanță de urgență - și cei care spun că noi putem abilita Guvernul să emită ordonanțe de urgență greșesc, că noi abilităm Guvernul doar pentru ordonanțe normale, pentru ordonanțe de urgență nu are nevoie de abilitarea noastră - deci în cazul unor ordonanțe care nu pot reglementa domenii organice - și este bine argumentat aici - domnul președinte ne spune că s-a decis de Curtea Constituțională, de mai multe ori, că s-ar putea să aibă elemente care să nu fie organice.

Numai că, dacă la punctul 21 mă poate duce gândul că doar anumite elemente neorganice vor fi nemodificate, aici nu am nimic care să mă trimită la gândul că nu va fi bulversat întregul sistem.

Și atunci, într-adevăr, când dezbat aici, în Parlament, după ce se votează în cea de-a doua Cameră, Camera decizională, abia atunci pot ataca la Curtea Constituțională. În rest, doar Avocatul Poporului poate ataca la Curtea Constituțională. Și atunci, s-ar putea să fie bulversat și pus în practică întregul sistem medical, pe baza acestei abilitări, și chiar dacă ulterior se va constata că a fost neconstituțional, pe perioada respectivă s-a aplicat și rămâne ceea ce s-a aplicat, ceea ce s-a pus în practică. Cei care au avut de suferit de pe urma acestuia, cu suferința respectivă au rămas.

Ca atare, noi solicităm eliminarea punctului 28.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci, la respinse, la nr. crt. 1, da?

Mai aveți unul. Îl susțineți și pe acela? Da.

La amendamentul respins, nr. crt. 1, vă rog, vot.

 
   

35 de voturi pentru, 111 voturi împotrivă, 32 de abțineri. A rămas respins.

Vă rog, domnule deputat, dacă îl susțineți și pe al doilea?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Argumentația va fi mult mai scurtă, pe aceeași idee pe care am argumentat și mai înainte.

La punctul 34, avem propunerea, la afaceri interne - iar un domeniu organic destul de important - modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Din păcate, în toată zona aceasta a circulației, inclusiv a acestei ordonanțe, de ani buni nu s-a dezbătut o lege, în Parlament, o lege care să reglementeze cum circulăm, ce drepturi avem, care sunt reglementările în domeniu.

Deci nu s-a dezbătut niciun proiect de lege care să fie unul unitar, ci mai tot timpul suntem reglementați de ordonanțe de urgență inițiate de poliție. Și cu aceasta nu putem fi de acord.

Încă o dată, pentru ca Parlamentul să aibă greutate în domenii de mare interes, cred că este bine să avem proiecte de lege dezbătute cap-coadă, un proiect unitar venit de la Guvern sau o inițiativă parlamentară, și să nu avem domenii reglementate doar prin ordonanțe de urgență.

Drept pentru care, solicităm eliminarea punctului 34.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La amendamente respinse, nr. crt. 2, vă rog, vot.

 
   

70 de voturi pentru, 114 voturi împotrivă. Amendamentul a rămas respins.

De la poziția 30 la 40?

De la 40 la 50?

De la 50 la 57?

Un amendament respins.

Domnule Andronache, vă rog.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc.

Uitați că, din cauza grabei cu care a fost redactat raportul, ceea ce am spus eu la comisie, și anume că în baza dispozițiilor art. 115 alin. (2) din Legea fundamentală, pentru fiecare domeniu de activitate trebuie specificată data la care se vor emite ordonanțele... Nu regăsesc amendamentul în forma pe care am propus-o. Și atunci amendamentul se regăsește la art. 2.

Ca atare, o să-i dau citire așa cum este înscris aici și anume, noi propunem ca toate ordonanțele pe care le va emite Guvernul care va veni, să fie adoptate de acesta până la data de 1 august. Este o chestiune de respectare a dispozițiilor constituționale, subliniez încă o dată.

Vă mulțumesc și vă rugăm să sprijiniți acest amendament.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Nu este cazul să mă implic eu aici, dar aveți un amendament aprobat cu ordonanțe până la reluarea lucrărilor și unul respins până la 1 august.

Deci v-ați... în fine... votăm...

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Complicați lucrurile, domnule președinte de ședință. În sensul în care amendamentul admis se referă la cu totul altceva și se referă la faptul că aceste ordonanțe sunt supuse aprobării Parlamentului, subliniez, sunt supuse, în sensul în care trebuie discutate și eventual adoptate sau respinse, până la data menționată în...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Eu v-am rugat să supuneți votului amendamentul respins. El a fost încadrat la art. 2, eu făcusem amendamentul pentru fiecare domeniu în parte, așa cum dispune Constituția.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci nr. crt. 2, art. 2, amendament respins, vă rog, vot.

 
   

56 de voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, 3 abțineri. Amendamentul a fost respins.

Nemaifiind alte amendamente, legea merge la votul final.

La punctul 9 nu avem raport încă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2017 privind asistența medicală comunitară (PL-x 170/2017). (rămas pentru votul final)  

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară; în procedură de urgență.

Comisii?

Comisia pentru sănătate, domnul Buicu.

   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul a adoptat proiectul de lege despre care discutăm.

Am avut în vedere avizele favorabile: al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru drepturile omului, al Comisiei pentru muncă, al Comisiei pentru egalitate de șanse, al Comisiei pentru buget; punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare îmbunătățirea cadrului legal privind asistența medicală comunitară.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru sănătate și-au desfășurat lucrările în ședințe separate.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18, cu amendamentele admise și respinse, prezentate în anexă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri?

Doamna Ioniță.

 
   

Doamna Antoneta Ioniță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL va vota pentru aprobarea prezentei ordonanțe de urgență, care are drept scop reglementarea asistenței medicale comunitare, la nivelul comunelor, al orașelor, al municipiilor și al sectoarelor municipiului București, precum și înființarea, organizarea și funcționarea centrelor comunitare integrate, în vederea facilitării și a îmbunătățirii accesului populației.

Asistența medicală comunitară se realizează pe baza nevoilor medico-sociale, identificate prin catagrafia populației aparținând grupurilor vulnerabile din comunități, fiind în concordanță cu politicile și strategiile guvernamentale, precum și cu cele ale autorităților administrației publice locale.

Scopul acestei asistenței medicale comunitare constă în îmbunătățirea stării de sănătate a populației, prin asigurarea echitabilă a accesului la servicii de sănătate a tuturor persoanelor din fiecare comunitate, indiferent de statutul socio-economic, nivelul de educație, amplasarea acesteia în mediul rural sau urban, sau de distanța față de furnizorul de servicii medicale.

Ministerul Sănătății va avea în sarcină monitorizarea, analiza și evaluarea periodică și ori de câte ori este nevoie a serviciilor furnizorilor de asistență medicală comunitară, prin intermediul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București, pentru analiza eficienței și eficacității acestor servicii, în scopul adaptării activității de asistență medicală comunitară la nevoile de sănătate ale membrilor comunității.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

De la USR, domnul Stelian sau domnul Ungureanu? Sunteți doi înscriși.

Domnul Ungureanu.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Acum 8 ani de zile eram asistent social într-o clinică de pediatrie din Cluj și am ajuns într-o situație complicată. Un copil cu insuficiență renală cronică decedase și nu avea certificat de naștere. Care va să zică, eram puși în situația să îngropăm pe cineva care nu exista. Și pentru că nu exista, a trebuit să-i facem acte, certificat de naștere, după deces.

Este extrem de important ceea ce s-a reușit în Comisia pentru sănătate, cu trudă multă. Apreciez efortul tuturor colegilor care au lucrat la această lege foarte bună. Sper din toată inima ca Guvernul, care va fi el, în 60 de zile, să aducă și norme de aplicare, astfel încât un eveniment ca acela despre care v-am spus eu să nu mai aibă loc. Și persoanele vulnerabile să fie urmărite de comunitate, în așa fel încât atunci când ies din maternitate, acele persoane vulnerabile să nu iasă fără certificat de naștere.

Deci felicit membrii Comisiei pentru sănătate pentru munca depusă!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vass Levente.

 
   

Domnul Vass Levente:

Această rețea de asistență comunitară există. De fapt, Senatul și comisiile din Camera Deputaților au făcut ca ordonanța de urgență să nu spargă acest sistem, această rețea. Prin munca noastră, se va permite finanțarea acestor organizații nonguvernamentale care lucrează împreună cu primăriile, să fie dotate cu aparatură, în cazul în care țara noastră poate să ceară cele 300 de milioane de euro, pentru a finanța această dezvoltare.

Eu cred că a fost o muncă bună.

Felicitări!

Vom vota pentru.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Intervin pentru a-l felicita pe colegul de la USR care a punctat foarte bine. Se întâlnesc în viața cotidiană situații absolut dramatice. Domnia Sa a văzut și a fost nevoit să întocmească certificat de naștere unui copil, după ce acesta, din nefericire, a decedat.

Iată, noi suntem astăzi părtași, abilităm un Guvern după ce a căzut și, mă rog, poate abilităm un Guvern care nu se naște.

Una peste alta, ceea ce facem noi, astăzi, prin acest punct pe care l-ați supus dezbaterii, este un lucru foarte, foarte bun. Am răspuns 12 ani de un județ, ca președinte, vicepreședinte de consiliu județean și am întâlnit zeci de cazuri de copii abandonați în spital, pentru că este o practică în aproape toată țara și este foarte bine că noi încercăm să reglementăm. Problema este dacă asistenții medicali, cei care lucrează în sistem sunt plătiți bine, dacă au logistica necesară, pentru că rețeaua este creată de multă vreme. În toate comunele țării noastre sunt spitale, sunt centre de permanență, iar la nivel de județe sunt direcții de asistență socială și protecție a copilului care își desfășoară activitatea foarte, foarte bine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale, dacă mai sunt?

Nu mai sunt.

La articole, vă rog?

De la 1 la 10? Adoptate.

De la 10 la 20? Adoptate.

Mulțumesc. Raportul, în forma comisiei, merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2017 privind plata cotizațiilor restante ale României pentru participarea la lucrările unor comitete din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 200/2017). (rămas pentru votul final)  

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2017 privind plata cotizațiilor restante ale României pentru participarea la lucrările unor comitete din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii?

Domnul președinte Iulian Iancu.

   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege menționat.

Aș vrea să informez plenul că acest proiect a fost adoptat de Senat.

De asemenea, are avize favorabile de la Comisia juridică și de la Comisia pentru buget.

Este un proiect care se adresează plății restanțelor la cotizațiile pentru acele comitete și grupuri de lucru din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, la care România a participat ca membru asociat și pentru care s-au înregistrat întârzieri.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege și au hotărât să propună plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri?

Domnul Popescu Virgil.

 
   

Domnul Virgil-Daniel Popescu:

Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal va vota acest proiect de lege.

În sfârșit, Guvernul ce ar trebui să facă? Să nu mai rămână cu cotizații restante la diferite organisme internaționale și să facem România de râs, pentru sume de câteva zeci de mii sau poate sute de mii de euro, acolo unde participă ca membru în asociațiile respective.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu.

La anexe? Nu.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 507/2016). (rămas pentru votul final)  

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative; în procedură de urgență.

Comisii? Comisia juridică?

Domnul Dunava.

   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a proiectului de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii Comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise, prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnul Radu.

 
   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Simplificarea modului în care administrația publică centrală comunică și interacționează cu cetățeanul este o demonstrație a faptului că încercăm să ne aliniem timpurilor în care trăim, că dorim să venim în întâmpinarea nevoilor celor care ne-au votat, să le creăm condiții pentru o relație mai bună și mai simplă cu statul.

Publicarea din oficiu a formularelor, cererilor și informațiilor, acceptarea copiilor după actul de identitate în format electronic, introducerea posibilității plății prin POS a serviciilor furnizate contra cost și toate celelalte prevederi ale acestei legi sunt mai mult decât necesare în această epocă a informatizării și vitezei în care trăim.

Prin adoptarea acestei legi, arătăm că suntem responsabili să ținem pasul cu tehnologia, că putem răspunde afirmativ cererilor cetățenilor și că ne dorim modernizarea și alinierea la standardele celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Totodată, acest proiect de lege prevede și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Se dorește introducerea obligativității înregistrării video a probei teoretice și audio-video a celei practice, în timpul desfășurării examenului auto, fapt ce va conduce la o mai bună monitorizare a legalității modului de obținere a permisului de conducere și, prin extrapolare, la un trafic auto mai sigur și la șoferi mai bine pregătiți.

În consecință, voi vota în favoarea acestui proiect de lege și vă îndemn să faceți același lucru!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această ordonanță de urgență, pe care urmează să o aprobăm astăzi, reprezintă un pas important în debirocratizarea administrației publice. Este un pas pe care administrația trebuia să-l facă de multă vreme. Iată, însă, că s-a întâmplat prin Ordonanța pe care Guvernul a adoptat-o în anul 2016.

Suntem de acord, în principiu, cu legea de aprobare, cu excepția amendamentului cuprins la nr. crt. 19 de la pagina 22 - menționez pagina, pentru că acest număr curent cuprinde mai multe pagini - și vă adresăm rugămintea, domnule președinte de ședință, să supuneți la vot acel amendament admis, deoarece, în opinia noastră, cazierul trebuie să rămână ca o obligație a administrației de a-l solicita, și nu la dispoziția unei structuri a administrației sau a unei alte structuri de acest gen.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții la dezbateri?

La articole?

De la 1 la 10? Adoptate.

De la 10 la 20? Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Un act normativ bine-venit, așa cum s-a menționat. O singură chestiune cu care sunt convins că veți fi de acord.

La nr. crt. 19 art. V - în varianta originală se prevedea obligația ca instituțiile publice să ceară cazierul unei persoane direct, fără să-l mai pună pe om să umble cu cazierul de la un ghișeu la altul sau de la o instituție la alta.

Într-un amendament care s-a introdus în comisie s-a înlocuit cuvântul "solicită" cu sintagma "pot solicita".

Acum știm și noi cum funcționează instituțiile la noi, că dacă n-au obligația, n-o s-o facă. Ca să nu punem oamenii pe drumuri, ei își dau semnătură la ghișeu și apoi instituția cere direct la poliție cazierul lor, în baza acceptului dat.

Vă propun să revenim la forma inițială. Tehnic vorbind, aceasta înseamnă că supunem la vot amendamentul și votăm contra.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Supun la vot amendamentul admis.

Vă rog.

 
   

3 voturi pentru, 149 de voturi împotrivă, 3 abțineri. (Aplauze.)

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Și scurt, un amendament de corelare tehnico-legislativă, cum prevede Regulamentul la art. 108 alin. (3), pentru că în forma inițială se spunea: "După alin. (4) se introduce un nou alin. (5)". E vorba de: "După alin. (6) se introduce alin. (7)", pentru că a fost o lege, între timp, care a renumerotat acolo.

Deci preluăm doar numerotarea de la amendamentul respins, să rămână pe stenogramă.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții (PL-x 640/2015). (rămas pentru votul final)  

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții; în procedură de urgență.

Comisia pentru industrii?

Domnul Iancu.

   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență cu acest proiect de lege.

La întocmirea raportului am avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de asemenea, al Comisiei pentru muncă și protecție socială și faptul că acest proiect a fost adoptat de Senat.

Propunerea are ca obiect stabilirea unor măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții.

Membrii comisiei, în urma examinării motivelor pentru care plenul Camerei Deputaților a decis retrimiterea proiectului de lege, a punctului de vedere favorabil exprimat de Ministerul Energiei și a amendamentelor formulate, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Bode.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Pentru a înțelege exact ce votăm azi, dați-mi voie să fac un scurt istoric al acestui proiect de lege.

La sfârșitul anului 2011, începutul anului 2012, Guvernul nostru a aprobat Planul național de investiții, care urmărea modernizarea sectorului de producere a energiei electrice.

În acel moment vorbeam despre 29 de obiective cu potențial de cofinanțare, prin mecanismul de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de gaze cu efect de seră, producătorilor de energie electrică.

Practic, în baza legislației românești și a directivelor europene, producătorii de energie electrică sunt obligați să achiziționeze aceste certificate de gaze cu efect de seră, contravaloarea lor se virează în bugetul ministerului de resort, iar acesta redistribuie aceste sume către producătorii de energie electrică declarați eligibili.

În luna iunie 2015, Guvernul Ponta a adoptat Ordonanța nr. 30, prin care, în sinteză, stabilea două lucruri.

În primul rând, alocă întreaga sumă colectată la acel moment, din aceste certificate de gaze cu efect de seră, către doi agenți economici: OMV Petrom - 90 de milioane de euro și Complexul Energetic Oltenia - aproximativ 20 de milioane de euro.

Al doilea lucru.

Membrii Comisiei de implementare a acestui mecanism de cofinanțare s-a stabilit să fie remunerați cu 1% din valoarea finanțării nerambursabile asigurate de către beneficiar. Vorbim de aproximativ 1,2 milioane de euro pentru 11 funcționari ai ministerului.

A venit Guvernul tehnocrat și a propus extinderea acestei scheme de sprijin și pentru obiective de investiții nefinalizate, nerecepționate, dar eligibile.

Așadar, azi, prin acest proiect de lege, noi propunem alocarea a 185 de milioane de euro pentru cofinanțarea unor obiective de investiții aparținând OMV Petrom, Centrala Electrică de la Brazi, Complexul Energetic Oltenia cu două obiective și Romgaz, cu Centrala Electrică de la Iernut.

Îmi pare rău că nu reușim să redistribuim acești bani către cât mai mulți producători de energie electrică. Mă bucur pentru cei trei agenți economici. Recunosc, cel mai mult mă bucur pentru Centrala Electrică de la Iernut care, după ce a fost salvată în 2011-2012 de la casare și tăiere la fier vechi, azi se pregătește să investească peste 300 de milioane de euro în modernizarea instalațiilor de producere a energiei electrice.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu.

La amendamente? Nu.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.46/2008 Codul silvic, precum și pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora (PL-x 230/2017). (rămas pentru votul final)  

14. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora; în procedură de urgență.

Domnul Munteanu - Comisia pentru agricultură.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 12 iunie 2017.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliul Legislativ și punctul de vedere al Guvernului, prin care susține adoptarea propunerii legislative.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege sus- menționat în ședința din 19 iunie anul curent.

La comisie au participat 23 de deputați, din totalul de 24 de membri ai acesteia.

La dezbateri a participat domnul Istrate Ștețco, secretar de stat în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor.

În urma examinării proiectului s-a hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă -, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și amendamentele respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule președinte,

Dați-mi voie să fac câteva precizări de formă - subliniez -, și nu de fond.

La nr. crt. 40 marginal, unde se introduce o nouă anexă, Anexa nr. 2 în text, la art. 2 alin. (1) se înlocuiește sintagma "Anexa nr. 21" cu sintagma "Tabelul nr. 1".

Tot la nr. 40 marginal, la art. 3 alin. (1) se înlocuiește sintagma "Anexa nr. 22" cu sintagma "Tabelul nr. 2".

La pagina 15, alin. (11) - "Fond forestier"... "maximum 30 de hectare" lipsește un "și".

Și mai e la art. 36, poziția 2, la "Amendamente respinse", alin. (6) lipsește un "la" din text, respectiv "Se face cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)".

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Dezbateri?

Domnul Tabugan.

Vă rog, domnule Tabugan, v-ați înscris la cuvânt!

Dezbateri generale, domnule Tabugan, vă rog.

 
   

Domnul Ion Tabugan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Iată că noi, cei de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și industrie alimentară, împreună cu dumneavoastră, continuăm seria îmbunătățirii legilor silvice pentru o mai bună gospodărire și pentru un mai bun control asupra pădurilor și a masei lemnoase în circuitul ei din pădure până în fabrici.

Noul Cod silvic care astăzi se va aproba în Parlament prevede, în primul și în primul rând, că acele păduri, în jur de 400.000-500.000 de hectare, care nu au stăpân, să fie preluate de ocolul silvic de regim sau de stat, până la 30 de hectare, iar statul vine și parțial subvenționează. Peste 30 de hectare, automat, aici intră doar în pază. Peste 30 de hectare vor intra în administrarea ocoalelor silvice. Este un lucru extraordinar de important.

Aceste suprafețe, nefiind sub control, nefiind păzite, nefiind administrate, erau o sursă de furt de masă lemnoasă, erau o sursă de a introduce masă lemnoasă pe piață, necontrolată.

Iată, noi venim acum și reglementăm acest lucru, introducem obligatoriu sub pază.

O altă problemă pe care o reglementează actualul cod este intabularea și cadastrarea tuturor suprafețelor care intră în fondul forestier național.

Totodată, s-a făcut inventarul drumurilor forestiere și vor intra, de bună seamă, în proprietatea celor care au cea mai mare suprafață de pădure din zona respectivă, astfel încât să se poată accesa fonduri europene, cât și să poată contracta diverse credite, astfel încât drumurile forestiere să fie cât se poate de moderne, pentru că sistema de mașini la ora actuală este cu totul alta față de acum 40-50 de ani, când au fost construite aceste drumuri.

O altă problemă, care considerăm că este de importanță majoră pentru țară, la ora actuală, și o rezolvă și sperăm să o rezolve acest Cod silvic, este lemnul de foc. Lemnul de foc, atât de mult cerut de piața românească internă. Spunem "atât de mult cerut", pentru că nu mi-a fost dat să întâlnesc ca în acest an și ceva scurs, de când am ajuns la al treilea mandat în Parlament, să spună cineva din Caraș: "Domnule, am bani în buzunar și nu am lemne de unde să cumpăr". Foarte grav! Lemne de foc, mă refer, și în special la pensionari.

Iată, venim și reglementăm, prin toate tăierile de îngrijiri, de la curățiri, stadiul 1, 2, accidentale, igienă, rărituri - mă scuzați, sunt termeni tehnici, dar sunt termeni consacrați în legea pe care astăzi trebuie să o votăm - și obligatoriu acest lemn subțire va ajunge la cetățenii României care se încălzesc cu lemne.

Nu aș vrea să vă mai rețin.

Reglementează și multe alte lucruri, dar acestea sunt aspectele majore pe care le reglementează actualul Cod silvic intrat în Parlament și pe care noi, Partidul Mișcarea Populară, îl vom vota - acest Cod silvic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe Tinel.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal nu e așa de fericit că se modifică Codul silvic, la nici un an de zile de când trâmbițam aici, pe toate vocile, că e excepțional Codul silvic, că e nemaipomenit.

De altfel, dacă facem istoria modificării Codului silvic în ultimii ani, o să vedem că s-a modificat, cred că în patru ani de zile, de trei ori, de fiecare dată pe fond.

Rațiunea pentru care apare noua modificare e că, vezi Doamne, anul trecut s-a gestionat prost problema lemnului de foc la nivel național. Păi, o problemă administrativă o tratăm legislativ? E o problemă de management, nu e o problemă de legiferare!

Și încă o chestie pe care vreau să o aduc în atenția dumneavoastră.

Ne-am făcut un obicei ca, printr-un proiect de lege, să modificăm două, trei sau mai multe acte subsecvente. Așa facem și acum!

Printr-un proiect de lege modificăm și Codul silvic, lege organică, dar modificăm și Legea nr. 192 privind trecerea unor drumuri forestiere din proprietatea publică, în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, ceea ce nu-i corect. Nu-i corect, pentru că veți vedea, în textul de lege pe care-l aveți și dumneavoastră nu apare modificarea la Legea nr. 192, apare modificarea exclusiv a Codului silvic, care și interesează.

Și pentru că tot vorbim de Codul silvic și le-am spus că nu era necesară modificarea legii de bază pentru o chestiune care ține de administrație, de management.

Dar, pretextul s-a găsit, s-a invocat și am venit și, pe baza presiunilor din teritoriu, am modificat niște articole, am modificat art. 23, spunea colegul meu, zice, "din condei luăm 350.000 de hectare de vegetație forestieră din afara fondului forestier național, le introducem în fondul forestier național - atenție minister!, - ceea ce presupune regim silvic, nu? Mărim suprafața fondului forestier național cu 350.000 de hectare." Dă bine la Bruxelles... "Băi, ce-au făcut ăștia, revoluție la București, dintr-o dată nu mai au 6,4, au 6,7, 6,8, excepțional! Uite, ce n-au împădurit în 30 de ani, au împădurit, din condei, printr-o inițiativă legislativă!". Dar, când citești textul de lege constați că, pardon, se introduce un alineat nou, în care se spune: "Domnule, pădurile astea din afara fondului forestier național, din vegetația forestieră care intră în fondul forestier național, nu se supun regimului silvic, în totalitate." Scoaterile temporare și definitive se fac numai în avantajul proprietarului etc., etc., ca și cum restul proprietarilor, persoane fizice, n-ar avea același regim!.

Și eu întreb aici ministerul: de ce este discriminatorie?

De ce? De ce? Păi, dacă a intrat în fondul forestier național, ar trebui să se supună acelorași reguli, domnule secretar de stat.

Așa ar trebui, teoretic.

Bine, practic, eu am înțeles de ce, practic. Intervenția din teritoriu a fost foarte puternică.

Pe urmă, chestiunea legată de împădurirea, obligația împăduririi suprafețelor tăiate ras.

În maximum doi ani Codul silvic prevedea ... Maximum doi ani de zile...

Imediat, domnule președinte!

Sunt lucruri foarte importante și trebuie spuse.

Ei, venim noi cu o găselniță și spunem: "Domnule, să fie doi ani, dar să apară și excepții, știți? Că la noi, legea fără excepții nu e bună, nu e lege!". Unde vin excepțiile? Păi, s-o ducem noi, s-o pasăm la structurile teritoriale și să facă ăștia în cinci ani, în cinci sezoane de vegetație, să vadă ei, se poate împăduri, nu se poate, cum se împădurește?

Păi, și eu întreb ministerul: de ce apare excepția asta, domnule secretar de stat?!

De ce introducem noi excepție, când noi am ținut cu dinții de chestiunea aceasta? Nu doi ani, două sezoane! Nu două sezoane! Haideți să vedem cum facem! Nu două milioane de hectare, un milion de hectare! Ca acum să venim și să spunem: "Nu, domnule, la cinci sezoane!" și să o ducă la inspectoratul teritorial, ăla să facă, să monitorizeze, să urmărească, să vadă ce și cum. Că apar excepții pe chestia aceasta.

Și cea mai importantă modificare, dar aceasta este făcută cu acceptul Partidului de guvernământ Social Democrat. Da? În esență, e la art. 97. Textul inițial al legii era așa: "Pentru suprafețele de până la 30 de hectare statul suportă de la bugetul de stat cheltuielile pentru administrare și pentru serviciile silvice asigurate".

Vine Partidul de guvernământ Social Democrat, în plenitudine, în forța lui, și spune: "Nu, domnule, pardon! Nu administrare, scoatem «administrare» și nu «serviciile silvice»", dăm o nouă definiție și spunem că serviciile silvice reprezintă numai cheltuieli de pază."

Fraților, păi haideți să ne înțelegem, pentru că aceasta este o chestiune pe care trebuie să o spunem cetățenilor și e făcută în comisie. Aceasta este o chestiune care ține de, cum să spun eu, de structura profesională a celor care o fac. Nu modificați! Dacă vreți să spuneți în textul de lege că le suportați celor care au până la 30 de hectare numai cheltuielile de pază, e una, dar dacă vreți să le spuneți că serviciile silvice se rezumă numai la cheltuieli de pază, în definiție, aceasta este o chestiune pe care specialiștii tehnici n-o pot accepta, domnule secretar de stat.

Încă o dată vă spun, n-o pot accepta, indiferent câte anexe puteți să faceți dumneavoastră și să dați dumneavoastră definiție în anexă.

Deci eu încă o dată vă spun că, dintr-un...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, concluzionați!

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

...dintr-un act normativ care era extrem de favorabil unei categorii de proprietari, cei cu până în 30 de hectare și care nu aveau posibilitatea să suporte costurile de amenajare, costurile de întreținere etc. și a serviciilor silvice, statul vine și spune... Statul! Partidul de guvernământ Social Democrat, în esență, vine și spune: "Domnule, pardon, nu vă mai dăm administrare, servicii silvice... Dacă aveți cheltuieli de pază și cu asta basta!".

Din aceste motive, Partidul Național Liberal nu susține modificările aduse la noul Cod silvic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna Pană. V-ați înscris la cuvânt, doamna Pană? Poftim?

 
   

Doamna Adriana-Doina Pană (din sală):

Era domnul Olar înaintea mea!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Pană, vă rog, la microfon!

Măcar dreptul ăsta îl am, să fac o selecție așa...

 
   

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Azi fără discriminări!

Stimați colegi,

În urmă cu doi ani de zile, după niște lupte foarte, foarte grele, noi am votat în Parlament un nou Cod silvic și vreau încă o dată să vă mulțumesc pentru acest lucru.

Pentru prima dată în Codul silvic apărea într-un articol un alineat care spunea: "Asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populație".

Bineînțeles că era un principiu pentru că, de fapt, Codul silvic cam asta înseamnă, un set de principii după care noi trebuie să exploatăm durabil pădurile României.

Legislația subsecventă, adică normele de aplicare trebuiau să se spună cum să se asigure cu prioritate lemnul de foc pentru populație.

Hotărârea de Guvern care trebuia să facă acest lucru, referitoare la valorificarea masei lemnoase, a fost atât de defectuos scoasă, încât în loc să asigure cu prioritate, a condus la o criză a lemnului de foc.

Nu este un pretext - și aici răspund unor antevorbitori - e vorba de jumătate din populația României. Cei care locuiesc la hotel probabil că nu realizează că, totuși, 3,5 milioane de gospodării din țara asta au fost afectate de criza lemnului de foc, nu realizează că au existat foarte mulți români care au stat în frig iarna trecută, din motive de hotărâre de Guvern defectuoasă.

Și atunci, chiar dacă la ora actuală ea poate fi modificată - și va fi - să fie corespunzătoare, nu putem risca ca un alt Guvern iresponsabil care apare la un moment dat să facă același lucru.

Și atunci, am amendat în Codul silvic, pas cu pas, ce trebuie făcut, încât acest lucru să nu se întâmple.

Al doilea aspect foarte important la care vreau să mă refer.

Tot acum doi ani, când am votat Codul silvic, am introdus pentru prima dată un regim aparte pentru proprietarii care au păduri sub zece hectare.

Înainte nu puteau exploata nimic dacă nu aveau amenajament. S-a demonstrat fizic și geografic că circa 400.000 de hectare nu se pot constitui în minimum 100 de hectare, încât să se poată face amenajament. Și atunci, toți acești proprietari, practic, își furau propriul lemn.

Văzând ce se întâmplă în țări din Uniunea Europeană, văzând ce se întâmplă în alte țări cu proprietățile mici, am ajuns la concluzia că, de fapt, și noi putem modifica - și am făcut asta acum doi ani - încât, pentru cei care au sub zece hectare, dacă își fac un contract pe zece ani cu un ocol silvic de stat sau privat, să poată avea dreptul la cel mult trei metri cubi per hectar pe an. Am folosit cifra de trei metri cubi, pentru că aceasta este media la nivel național a tăierilor ilegale din pădurile României.

S-a demonstrat că nu este suficient. Adică măcar pentru lemnul de foc al proprietarului respectiv.

Or, creșterea pădurii fiind de peste 8 metri cubi pe hectar pe an, am ridicat la cinci metri cubi pe hectar pe an. Deci în loc de maximum trei, maximum cinci. Rețineți, "maximum", dacă pădurea permite acest lucru!

Și al treilea aspect foarte important.

Regimul silvic, cred că dintotdeauna, de când există legislație, este foarte sever sub aspectul scoaterii din fondul forestier, ceea ce e foarte bine.

Din acest motiv, în România nu există defrișări, există doar tăieri ilegale. Pentru că defrișare înseamnă să scoți din regimul silvic și să-l transformi, de exemplu, în teren arabil.

Ce înseamnă restricțiile? Înseamnă să dai de trei ori suprafața și de cinci ori valoarea.

Deci a fost un lucru foarte benefic încât să nu se facă scoateri din regimul silvic, dar au existat și situații întemeiate, când a trebuit să intervenim. Și tot acum doi ani, în Codul silvic, noi am introdus situațiile de excepție, când sunt pentru lucrări de utilitate publică, de interes regional sau chiar local, sau... De exemplu, pentru pădurile instructiv-educative, pentru pădurile pedagogice, încât autoritatea locală să ofere doar 1 la 1, și nu de 3 ori suprafața și de 5 ori valoarea.

S-a demonstrat că sunt și alte situații de care trebuie să ținem cont. Avem vestigii extraordinar de importante, cum sunt cetățile dacice, de exemplu, care sunt în patrimoniul UNESCO, care au nevoie de același regim de 1 la 1.

Avem proiecte de apă și canalizare sau proiecte integrate pentru deșeuri, în care comunitățile locale sunt blocate în accesarea fondurilor europene, pentru că nu au de unde să dea de 3 ori suprafața și de 5 ori valoarea. Și am prevăzut și aceste situații la excepții.

În concluzie, Codul silvic, contrar la ce s-a spus anterior, cel în vigoare acum e net superior celui anterior, de asta a fost și bătălia uriașă pentru el, dar nu este o lege perfectă; orice lege e perfectibilă.

Ceea ce vă solicit astăzi ca vot, și ceea ce PSD susține ca vot, este ca aceste modificări pe care le aducem Codului silvic să fie votate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

În încheiere, domnul Olar.

Dar pe scurt, așa cum vă știm!

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să fiu un mediator între doamna Pană și domnul coleg Tinel.

Să vă spun practic cum văd eu lucrurile.

Astăzi este vorba de o lege prin care dăm posibilitatea UAT-urilor să preia în administrare drumurile din domeniul public al statului. Este un lucru foarte bun.

Spunea domnul Tinel că se modifică și Codul silvic, o lege organică, poate că nu trebuia înghesuită azi, însă eu, ca parlamentar din Grupul PNL, din Comisia pentru agricultură, de specialitate, din postura mea de tehnician silvic la prima meserie și și primar, voi vota, chiar dacă fac un păcat. Eu zic că-i mai mic păcatul ăsta pe care-l facem noi astăzi și-l votăm, decât inițiativa cu care a venit Guvernul.

Avem reprezentanți din partea ministerului.

Domnule secretar de stat, domnule director general care răspundeți de regimul silvic, ce vă rog? Dacă votăm legea astăzi, vă rog s-o puneți în aplicare, normele de aplicare să fie rapide, pentru că, știți cum, se tărăgănează. Romsilva nu vrea să predea drumurile forestiere la comunitățile locale, crezând că ei pot absorbi toate fondurile europene.

Niciodată! Grăbiți-vă, lăsați birocrația deoparte și vom vota cu conștiință.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Munteanu. Procedură.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

S-au adresat, s-au pus mai multe întrebări de către colegul nostru, domnul deputat Tinel Gheorghe. Ele, absolut toate aceste întrebări au primit răspuns competent, atât din partea reprezentanților ministerului, cât și a colegilor noștri care sunt silviculturi în comisie și, așadar, nu e cazul să reluăm aceste răspunsuri.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La articole? Nu.

Legea merge la votul final.

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012 (PL-x 110/2017). (retrimis comisiei)  

15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2016 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012.

   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte de ședință,

Am convenit cu colegii de la grupurile parlamentare să retrimitem acest proiect de lege pentru o nouă dezbatere în comisie.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

PL-x 110/2017, da?

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Acum la toamnă!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

PL-x 110/2017, da?

Vot.

 
   

150 de voturi pentru, 4 împotrivă, două abțineri, 3 colegi nu votează.

La comisie două săptămâni, da?

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Până la toamnă!

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare (PL-x 204/2017). (rămas pentru votul final)  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare; în procedură de urgență.

Vă rog, Comisia pentru buget.

Domnul Badea.

   

Domnul Leonardo Badea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege mai sus menționat.

Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a transmis un aviz favorabil asupra proiectului de lege mai sus menționat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare, în sensul instituirii unor măsuri potrivit cărora unitățile administrativ-teritoriale pot solicita din contul curent al Trezoreriei statului împrumuturi din venituri din privatizare, în limita sumei de 500.000 de lei, pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020, pentru toate categoriile de cheltuieli asociate acestor proiecte.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexă la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule Stanciu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc.

Aș începe cu o corecție la raport. Poate a fost doar o eroare de citire a domnului președinte.

Ordonanța specifică o sumă maximă de împrumutat de 500 de milioane de lei, nu 500.000 de lei.

Este clar că această ordonanță rezultă în urma unei nevoi clar identificate. Deci are o intenție bună, dar forma în care este realizată este, din păcate, deficitară.

Vă citesc art. 111 din Constituție, cât și art. 92 alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaților: "obligă Guvernul să informeze clar asupra impactului bugetar al acestei măsuri".

În expunerea de motive atașată acestui proiect legislativ, acest impact nu este detaliat deloc.

Ținând cont de textul ordonanței, am putea face un calcul sumar: la 49 de proiecte, cât necesită o cofinanțare, și la fiecare până la un maxim de o jumătate de miliard, am ajunge la un impact bugetar de 24,5 miliarde de lei.

Ținând cont că în luna mai deficitul bugetului consolidat a ajuns la 0,27%, adică de trei ori mai mare față de aceeași perioadă din anul trecut, și în condițiile în care Legea salarizării unitare încă nu a fost promulgată, cred că ar trebui să avem mai multă grijă cu o astfel de lege.

În plus, art. 14 din această ordonanță spune că mecanismul de acordare al acestor împrumuturi este unul discreționar, mărind puterea pixului câtorva miniștri.

Din toate aceste motive, unul dintre colegii mei, vicelider, va cere retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, timp în care vom putea amenda cu măsuri minimale această lege, pentru a clarifica măcar niște criterii obiective de alocare a acestor fonduri.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dan Barna.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Solicităm, într-adevăr, retrimiterea la comisie. E clar că e un mecanism necesar care ar trebui să scoată din blocaj cel puțin cele 49 de proiecte sau o parte dintre ele, dar așa cum este acum, informațiile sunt insuficiente. De aceea e necesar ca în cadrul comisiei să solicităm ministerului detalii pe sumele concrete care ar fi necesare pentru a avea ideea de impact care va fi generat de această inițiativă.

Vă solicit, domnule președinte, supunerea la vot pentru retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Propunere de retrimitere două săptămâni.

Vă rog, vot.

 
   

34 de voturi pentru, 145 de voturi împotrivă.

Respinsă.

Nu mai văd. Doamna Fădor, parcă!

 
   

Doamna Angelica Fădor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2017 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Considerăm că instituirea unor măsuri potrivit cărora UAT-urile pot solicita din contul curent al Trezoreriei statului împrumuturi din venituri de privatizare, în limita sumei de 500.000 de mii de lei, pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020, inclusiv pentru cheltuieli neeligibile asociate proiectelor, este imperios necesară pentru dezvoltarea comunităților locale, având în vedere faptul că în prezent există foarte multe UAT-uri care nu pot asigura din veniturile proprii prefinanțarea și/sau cofinanțarea proiectelor, blocându-se astfel dezvoltarea acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pașcan.

Salutăm respectuos doamnele cu ie de la balcon, dar vă rog eu din suflet să luați loc, nu stați cum stați așa, că nu stați bine! (Aplauze.)

Vă rog, domnule Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință,

Distinși colegi,

Se știe că legea prevede ca în cazul oricărei măsuri legislative cu impact bugetar să precizăm care este cuantumul acestui impact bugetar.

În proiectul de față, deși se pornește de la principii juste, este normal să fie sprijinite administrațiile publice locale, atunci când nu sunt capabile să cofinanțeze sau chiar în faza de prefinanțare a unui proiect din fonduri europene, în schimb votăm în orb. Chiar nu se știe măcar despre ce sume vorbim la ora actuală, câtă vreme cei care, la nivelul Guvernului au inițiat această ordonanță? Într-un fel sau altul lucrau pe niște cifre, aveau o bază concretă.

Pe de altă parte, se face vorbire în expunerea de motive despre veniturile rezultate la bugetul de stat din privatizări.

Despre ce sume vorbim, stimați colegi? Chiar nu știm nici acest lucru elementar?

Pe de altă parte, atunci când se face vorbire despre comisia de autorizare, în care sunt enumerați cei trei miniștri, nu se spune în baza căror criterii vor decide, fiindcă dacă la expunerea de motive inițial se face trimitere la refuzul unor bănci de a veni în sprijinul administrațiilor, de a le acorda acele credite pentru cofinanțare sau prefinanțare, mai apoi aceste lucruri nu devin obligatorii atunci când se solicită aceste fonduri din partea administrațiilor publice locale. Adică e un nonsens, nu sunt corelate aceste lucruri.

De aceea, eu mă mir că nu s-a acceptat un vot pentru reîntoarcerea la comisie, tocmai pentru a nu da posibilitatea de a se promova la modul discreționar și cu dedicație politică aceste cofinanțări, pentru anumite administrații publice locale, fiindcă astăzi un criteriu de departajare nu există și nu apare nici într-un fel în acest proiect legislativ.

Iată doar câteva argumente absolut obiective pe care vi le-am invocat și sper să nu acceptați să treacă în actuala formulă acest proiect legislativ, chiar dacă în principiu el este benefic pentru administrațiile publice locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La articole, dacă sunt intervenții? Nu.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la București, la 1 decembrie 2016, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău, la 20 aprilie 2012 (PL-x 217/2017). (rămas pentru votul final)  

17. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la București la 1 decembrie 2016, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012.

Comisia pentru apărare, vă rog.

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la București la 1 decembrie 2016, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare îl constituie ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la București la 1 decembrie 2016, între cele două Guverne, al României și al Republicii Moldova, privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012, ratificat prin Legea nr. 75/2013.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților, primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, în ședința din 13 iunie 2017, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Codreanu.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Eu, ca cetățean al celor două state românești, salut orice document ce consfințește cooperarea dintre Republica Moldova și România, inclusiv acest act semnat simbolic la 1 decembrie. Același lucru este valabil și pentru grupul nostru parlamentar, Partidul Mișcarea Populară fiind și o formațiune politică ce pledează pentru reunirea României cu Republica Moldova și pentru tot ceea ce înseamnă apropiere constantă, consecventă și consistentă între București și Chișinău. Un lucru care s-a întâmplat inclusiv în acest sfârșit de săptămână, când Partidul Mișcarea Populară a semnat un protocol de colaborare cu o formațiune unionistă de la Chișinău, Partidul Unității Naționale.

Și nu în ultimul rând, trebuie, prin votul de astăzi, să dăm un semnal la Chișinău, pentru președintele iobag al Moscovei, domnul Igor Dodon, mai nou cunoscut și ca "pudelul lui Putin".

PMP votează pentru și vă îndemnăm și pe voi, distinși colegi, să faceți același lucru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

 
   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

S-au împlinit deja cinci ani de colaborare cu Republica Moldova și în domeniul militar și vă reamintesc că tot ceea ce înseamnă dezvoltare în această perioadă s-a făcut pe proiecte concrete. Acest efort trebuie dus mai departe. Experiența în acest domeniu arată că lucrurile merg bine, dar pot merge și mai bine și tocmai acest lucru îl reglementează acest proiect de lege.

Sunt convins că acest deziderat național rămâne în continuare în vigoare, dar fără lucruri concrete, făcute punctual, cum am făcut și în domeniul militar, cum am făcut și în domeniul sănătății, lucrurile nu pot să evolueze.

Vom vota fără rezerve acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Fără amendamente, legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (Pl-x 176/2017). (rămasă pentru votul final)  

18. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Comisia pentru apărare?

Inițiatorul?

Vă rog.

   

Domnul Viorel Salan (senator):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând vreau să vă spun că sunt onorat de a fi alături de dumneavoastră azi, în calitate de senator al Grupului Partidului Social Democrat.

Este o inițiativă la care lucrez de circa doi ani și aceasta dintr-un simplu fapt. Pentru că am constatat că în România nu există proceduri pentru intervenție la animalele periculoase.

În cadrul inițiativei pe care am propus-o Parlamentului României și în demersurile mele am avut în vedere următoarele: a crescut semnificativ numărul semnalărilor la sistemul național unic pentru apelurile de urgență care au ca subiect animalele sălbatice sau domestice cu un comportament agresiv sau periculos pentru viața și integritatea corporală a persoanelor sau pentru bunurile acestora.

Având în vedere prevederile legale și mecanismele de semnalare în sistemul 112, Jandarmeria Română este autoritatea care coordonează intervenția în cazul animalelor periculoase.

Deși se deplasează la fața locului, aceștia nu beneficiază de materialele și mijloacele tehnice necesare pentru a alunga sau imobiliza animalele respective.

Din perspectiva misiunilor executate de către jandarmi - și fac trimitere în cele ce urmează la una din componentele sale, Jandarmeria Montană -, a căror misiuni se desfășoară în zone greu accesibile și întinse, în care își au habitatul animalele sălbatice, jandarmii montani au fost nevoiți să intre în contact cu animalele sălbatice care, de cele mai multe ori, au avut un caracter imprevizibil sau agresiv.

Totodată, doresc să vă aduc la cunoștință că au fost dese situații de braconaj, în care jandarmii montani au găsit animale sălbatice prinse în capcane, acestea trebuind eliberate de-ndată.

Nu în ultimul rând, există o așteptare din partea cetățenilor pentru creșterea gradului de siguranță, în contextul în care animalele sălbatice, în special de talie mare, au atacat oameni sau bunurile acestora.

Am găsit soluții, împreună cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne, Agenției Naționale Sanitar-Veterinare, dar și prin implicarea unor colegi parlamentari cărora doresc să le mulțumesc, în ceea ce privește păstrarea și folosirea armelor și substanțelor de tranchilizare.

Cu speranța că veți acorda votul dumneavoastră acestei inițiative atât de necesare, doresc să vă aduc la cunoștință că împreună cu opt agenții la nivelul unui județ din România, am realizat proiectul de document care vine să consfințească partea finală, într-un cuvânt este vorba de procedurile pentru intervenție la animalele periculoase.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia pentru apărare?

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările ulterioare, în sensul autorizării personalului militar al Jandarmeriei Române să dețină și să folosească arme cu tranchilizante, substanțe tranchilizante, arme cu glonț de cauciuc, dispozitive cu ultrasunete și gaze iritante, precum și orice alte mijloace de protecție și de imobilizare, în anumite situații expres prevăzute de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele admise, cuprinse în anexa cu amendamente, ce face parte integrantă din prezentul raport.

În ședința plenului Camerei Deputaților din data de 12 iunie 2017, inițiativa legislativă a fost retrimisă la comisie pentru o nouă dezbatere.

În data de 12 iunie 2017 a fost înregistrată la dosarul proiectului scrisoarea ministrului afacerilor interne, prin care se solicită respingerea propunerii legislative, în forma prezentată.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au reluat dezbaterea asupra inițiativei legislative, în ședința din 19 iunie 2017.

La dezbateri au fost prezenți atât reprezentantul MAI, doamna subsecretar de stat Cristina Manda, cât și inițiatorul.

În urma dezbaterilor și urmarea amendamentelor depuse, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea inițiativei legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Doamna Natalia Intotero.

 
   

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Titlul unei știri din luna aprilie a acestui an: "O fetiță din județul Mureș a fost zgâriată de un urs în grădină. Autoritățile încearcă să tranchilizeze animalul, prins într-un gard de sârmă".

O altă știre, apărută în urmă cu doar câteva zile, sună astfel: "Zeci de vânători, pădurari, reprezentanți ai Jandarmeriei, ai Gărzii de Mediu și Gărzii Forestiere au participat, sâmbătă, în zona comunei Stânceni, la o amplă acțiune de localizare și tranchilizare a unui urs rănit".

"În octombrie 2016, un pui de urs a fost împușcat la Sibiu. Animalul a fost ucis din cauza lipsei protocoalelor în astfel de situații". Această știre a făcut înconjurul Europei. Ce s-a întâmplat atunci ne amintim cu toții. Un oraș în panică, autorități în degringoladă, un animal omorât, îl loc de tranchilizare. De ce? Pentru că situațiile privind animalele sălbatice care ajung în orașe și sate, în căutarea hranei, sunt tratate diferit în fiecare județ, în funcție de presiunea publică și de dotarea echipajelor de intervenție.

Așadar, necesitatea unor proceduri unitare care să fie aplicate în astfel de situații este evidentă.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține această modificare legislativă și, prin susținerea acestui proiect, considerăm că astăzi facem încă un pas spre normalitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu.

La amendamente? Nu.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 4 august 2016 (PL-x 224/2017). (rămas pentru votul final)  

19. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 4 august 2016.

Comisia?

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 4 august 2016, trimis cu adresa PL-x 224/2017.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Hotărârea nr. 45 din 23 mai 2017.

Acordul supus ratificării are ca obiect de reglementare protecția reciprocă a informațiilor clasificate, în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părți sau încheierea și derularea unor contracte clasificate între persoanele juridice din România și Macedonia.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, în ședința din 19 iunie 2017, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 14 decembrie 2016 (PL-x 229/2017). (rămas pentru votul final)  

20. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 14 decembrie 2016.

Comisia pentru apărare?

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 14 decembrie 2016 și înregistrat cu adresa PL-x 229/2017.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege a fost avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Hotărârea nr. 44 din 23 mai 2017.

Acordul supus ratificării are ca obiect de reglementare protecția reciprocă a informațiilor clasificate, în cadrul unor activități ce presupun cooperarea directă între părți sau încheierea și derularea unor contracte clasificate între persoane juridice din România și Germania.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor din ședința din 19 iunie 2017, membrii comisiei, cu unanimitate de voturi, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri? Nu.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (Pl-x 184/2017). (rămasă pentru votul final)  

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Comisia?

Inițiatorul?

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă rezolvă o problemă legată de expertiza Curții de Conturi. Dar, ținând cont că în acest moment o altă inițiativă legislativă este în curs de adoptare, sunt de acord cu respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Mulțumim că sunteți de acord, domnule deputat.

Comisia?

 
   

Domnul Leonardo Badea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă mai sus menționată.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea propunerii legislative s-au avut în vedere: avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 47 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în cadrul condițiilor de studii pentru ocuparea funcției de consilier de conturi și a studiilor "inginerești".

În urma examinării Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere, deoarece s-a ajuns la concluzia că printre atribuțiile consilierului de conturi se numără:

- îndrumarea și coordonarea realizării controlului calității în activitatea de control și audit;

- coordonarea activității de elaborare, modificare sau completare, după caz, a regulamentelor, standardelor, manualelor și a ghidurilor de audit sau a altor regulamente și norme interne legate de activitatea Curții de Conturi;

- evaluarea auditului intern la entitățile care sunt supuse verificării Curții de Conturi.

Astfel, rezultă în mod evident că exercitarea acestor atribuții presupune o pregătire de specialitate în acord cu natura activității Curții de Conturi.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate (PL-x 49/2017). (rămas pentru votul final)  

22. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate.

Comisia?

   

Domnul Dănuț Păle:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate.

În ședința din 6 iunie 2017, plenul Camerei Deputaților, a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, în vederea examinării și întocmirii unui nou raport înlocuitor.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 22 decembrie 2016.

La întocmirea raportului înlocuitor Comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr. 687 din 13 iulie 2016; punctul de vedere al Guvernului, prin care susține adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate, în vederea înlăturării unor dificultăți în implementarea prevederilor actului normativ de bază.

Membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședința din 13 iunie 2017. La Comisie au fost prezenți 22 deputați, din totalul de 23. La dezbaterea proiectului a participat domnul Traian Petcu, vicepreședintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

S-a hotărât, cu majoritate de voturi și o abținere, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016, cu amendamentele admise redate în Anexa nr. 1 și amendamentul respins redat în Anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Oros.

 
   

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Legea inițială, Legea nr. 88/2016, avea menirea să asigure un nivel de protecție a sănătății consumatorilor, dar și aceea de a garanta dreptul acestora de a fi informați corect cu privire la produsele alimentare pe care aceștia le consumă.

În același timp, legea dorea să încurajeze consumul de produse din lapte românesc. Într-un cuvânt, s-a dorit îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul etichetării laptelui proaspăt pentru consum și produse lactate.

Prin modificările care acum se doresc a fi aduse acestei legi, dispar câteva sintagme: dispare sintagma "lapte proaspăt" - este înlocuită cu "lapte pentru consum"; de asemenea, specificația "conține lapte praf în proporție de..." dispare; justificarea este că ar fi afectați producătorii de lapte, pentru că ar avea mai puțină cerere din partea fabricilor care prelucrează laptele și îl transformă în lapte praf; de asemenea, dispare un articol important, "sancțiuni", pentru cei care pun în vânzare lapte din înlocuitor sau produse din lapte, cu pretenția că acesta ar fi lapte natural, lapte proaspăt.

De aceea, în actuala formă prezentată de comisie, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal nu va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ciuhodaru.

 
   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Eu cred că toată lumea ar trebui să voteze acest proiect de lege, pentru că rezolvă trei lucruri esențiale: sănătate publică, siguranță alimentară și educare și informare.

Din acest punct de vedere, acest proiect de lege este un caz major pentru a asigura toate cele trei deziderate. Și când vorbim despre sănătatea fiecărui român, când vorbim despre dublu standard în ceea ce privește alimentele din Europa și cele din această țară, cred că un astfel de proiect de lege, care ar aduce și clarificări în acest domeniu, este cât se poate de benefic.

Vom vota fără rezerve un astfel de proiect.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ionuț Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară va susține acest proiect legislativ.

Acest proiect reglementează două lucruri: ce înseamnă produs natural, adică produs făcut din lapte de oaie, vacă, bivoliță și ceea ce înseamnă produs sută la sută românesc.

Și aici trebuie să fim foarte atenți, pentru că prin acest proiect legislativ putem să ajutăm consumatorul, putem să ne gândim direct la țăranul și la agricultorul român, cumpărând lapte din magazine, pe care va scrie "produs românesc", iar când îl vom cumpăra, ne gândim că ne protejăm economia internă.

Din această perspectivă, a protejării agricultorilor și a zootehniei românești, astăzi noi vom depune la Secretariatul Camerei Deputaților un proiect legislativ care se direcționează spre agricultorii mici și mijlocii și care se numește: "Proiectul de Lege privind protejarea agricultorului și zootehniei românești".

Mulțumesc.

O zi bună!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

O zi bună, domnule Simionca!

Alte intervenții?

La amendamente dacă mai sunt? Nu.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art.13 din Ordonanța Guvernului nr.18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr.103/2012 (Pl-x 465/2015). (rămasă pentru votul final)  

23. Propunerea legislativă pentru completarea art.13 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012.

Inițiatorul?

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform proiectului meu de lege, toate gărzile medicilor rezidenți vor fi plătite, așa cum este normal.

Până acum, știți foarte bine că erau folosiți în serviciile de urgență, în serviciile medicale, la buna dispoziție a unui șef de secție, a unui ambulatoriu de spital, a unui director de spital, în așa fel încât asigurau peste 80% din activitatea medicală, fără a fi plătiți.

De fapt, acest proiect de lege rezolvă două lucruri esențiale: salarizarea în acest domeniu și acoperirea gărzilor.

Când am depus acest proiect de lege, rezidenții erau plătiți cu aproape 1,30-1,40 euro/oră și după 4,5,6,7 ani de umilință, în care nu erau plătiți în timp ce desfășurau muncă în spitale, alegeau să plece în alte țări.

Acum, prin adoptarea acestui proiect de lege, pe care sper că-l veți vota, indiferent de culoarea politică, rezolvăm două probleme esențiale: venituri mai mari pentru medicii rezidenți, plata integrală a gărzilor și asigurarea unei asistențe de calitate pentru toți pacienții care ajung în spitale universitare, pentru că ei vor asigura, în continuare, completarea liniilor de gardă.

Sper că veți vota pentru sănătatea românilor și pentru ca medicii rezidenți să rămână în această țară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Buicu.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere: avizele favorabile al Consiliului Legislativ; al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul negativ al Comisiei pentru muncă și protecție socială; punctele de vedere ale Ministerului Sănătății.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea posibilității includerii rezidenților în linia de gardă din primul an de pregătire.

În urma dezbaterilor, Comisia a hotărât să propună plenului adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele prezentate în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnule Oros, ați rămas de data trecută? Da?

Domnul Stamatian.

 
   

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În general se spune că "Drumul spre iad este pavat cu intenții bune".

Inițiativa legislativă are, fără îndoială, un element foarte important - nu muncă fără plată și nu plată fără muncă.

Există câteva elemente care fac parte din politica și din tot ceea ce înseamnă școala în rezidențiat și există câteva elemente care incumbă răspunderea medicală. Chiar dacă proiectul este bazat pe două sintagme - "la cerere" și "cu angajarea răspunderii" pentru activitatea respectivului medic, a unui coleg mai în vârstă sau a șefului de secție - poate să ducă la lucruri nedorite.

Singurul lucru care cred că trebuie modificat este faptul că, începând din anul I până în anul V poate să facă în linia I de gardă.

Linia I de gardă se numește tradițional "medic primar de gardă". Linia I de gardă este șeful serviciului pe perioada gărzii. Cel care se angajează că îl supraveghează și îl girează pe acel medic nu este în clinică, nu este în spital, poate să fie acasă, poate să fie la ștrand, poate să fie în concediu.

Sigur că există o altă portiță. Nimeni să nu se angajeze, să nu-și asume responsabilitatea ca un rezident de anul III, care este la sfârșitul perioadei de pregătire pentru intrarea în pregătirea de bază - și dacă sunt colegi medici, să îmi spună dacă un rezident de anul III, care este pentru neurochirurgie, care este pentru traumatologie, care este pentru chirurgie cardiovasculară, care este pentru specialități de urgență, poate să rămână singur într-un serviciu.

Și vă întreb pe dumneavoastră dacă veți apela la serviciul medical și în serviciul respectiv linia I de gardă, șeful secției în momentul respectiv este un rezident de anul IV, iar linia II de gardă este un rezident de anul II.

Ați putea să faceți cum am pățit și eu când eram foarte tânăr - e adevărat că aveam numai 60 de kg, când a spus bolnavul "... V-aș ruga, dacă se poate, să vină un doctor...". Dorința mea este nu de respingere, de întoarcere la comisie, să găsim o formulare prin care, într-adevăr, acești rezidenți să facă muncă plătită, pentru că ei, astăzi, fac de gardă - linia II, linia III, linia III neplătită cel mai adesea, linia II este însă sub supraveghere, dar nu linia I de gardă și nu asumarea unor responsabilități care ar putea să le pună în pericol și cariera medicală.

În același timp, se vorbește despre faptul că va fi membru al Colegiului Medicilor. Ca să fii în contract cu Casa, dacă nu ai adeverința cu competențele pe care le ai, nu poți să lucrezi. Deci aici va fi o altă problemă, ca Ministerul Sănătății să stabilească competențele exacte pentru fiecare an de studiu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Popescu?

(Domnul deputat Vasile-Florin Stamatian solicită retrimiterea la comisie.)

Lider? Este lider, domnule Dobre?

Sunteți vicelider?

Păi știu, dar rugați un lider să facă treaba aceasta, că nu aveți dumneavoastră calitatea.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Este o solicitare a unui coleg și vă rog să supuneți votului retrimiterea.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru retrimitere la comisie.

 
   

50 de voturi pentru, 111 împotrivă, 3 abțineri. Respinsă.

Domnul Popescu Pavel.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Stimați colegi,

Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative, pentru că această propunere legislativă dă o șansă acestor tineri rezidenți și dă o șansă ca viitorii medici să rămână în țară, după terminarea studiilor. Acest demers legislativ reglementează modul de efectuare și salarizare a gărzilor de către medicii rezidenți, în afara programului normal de lucru, domeniu în care nu există în acest moment prevederi legale, întrucât alin. (3) și (4) din art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului au fost abrogate prin Ordonanța nr. 2/2011, iar alineatul aceluiași articol, 13, se referă doar la cheltuielile de personal, aferente rezidenților, prevăzute în programul de lucru.

Stimați colegi,

Salariile mici, neplata gărzilor, blocarea posturilor și condițiile de muncă au făcut ca în anul 2012, de exemplu, numărul de medici din România să scadă sub nivelul critic de 40.000. În prezent, medicii rezidenți sunt plătiți de zece ori mai puțin decât un coleg de-al lor din Occident. Și, după 37 de ani de umilințe, aleg o altă țară în care pot duce un trai decent.

Aș vrea să subliniez următorul lucru și anume, că medicii rezidenți din anul I, aflați în pregătirea de specialitate, atenție!, "...pot fi incluși doar la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, cu excepția liniei I de gardă și în afara programului normal de lucru, doar pe răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă".

Deci un rezident din anul I nu va putea să facă acea linie I de gardă și va putea face acea gardă doar la cerere și sub supravegherea și răspunderea medicului titular de gardă.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru adoptarea inițiativei, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ pentru acești medici rezidenți pe care noi îi prețuim.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ungureanu?

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Există un cuvânt cheie, când vorbim despre medicii rezidenți și pregătirea acestora - responsabilitatea. Este responsabilitatea șefilor de secție, a profesorilor universitari, să se asigure că după anii de rezidențiat medicii nu ies criminali în halate albe. Acest proiect de lege vine să stimuleze nu doar finanțarea acestor medici care lucrează de cele mai multe ori ca sclavii pe plantație. Sunt puși să facă tone de hârtii pe specialități chirurgicale și, după 4 - 5 ani unii nu știu să opereze o apendicită - și știți că e așa!

Dacă la cerere un medic rezident face gardă, aceasta înseamnă că medicul își asumă că l-a pregătit să facă gardă.

De aceea, ceea ce s-a întâmplat în Comisia pentru sănătate este un lucru istoric pentru medicii rezidenți și aș vrea să-i mulțumesc și domnului Ciuhodaru, și domnului președinte Buicu pentru inițiativă, și celorlalți colegi care au participat la ea.

Este doar un început de reformă în ceea ce înseamnă rezidențiatul și munca acestor oameni, de care avem mare nevoie. Ei sunt viitorii medici.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vass Levente.

 
   

Domnul Vass Levente:

E foarte interesant cum USR-ul deja, într-o singură ședință, laudă PSD-ul, a doua oară, și președintele comisiei.

Foarte bine! Încep lucrurile să se normalizeze.

Permiteți-mi să zic totuși că domnul profesor Stamatian are dreptate în unele aspecte. Este foarte important ca după trecerea legii și votarea legii să atragem atenția șefilor de secție, profesorilor, că au responsabilitatea să nu fie "la cerere", atunci când rezidentul respectiv nu cunoaște meseria, încă nu are experiența necesară, pentru că s-ar putea să câștige bani, dar apoi să se trezească cu un dosar penal.

E foarte important! Au rolul comun de a proteja într-un fel rezidentul în anul III.

Totuși, consider că problema, rădăcina problemei nu este în a lăsa sau nu a lăsa rezidentul de anul III să facă gardă, ci, dimpotrivă, în analiza pe care ar trebuie să o facem.

De ce există în România 5.500 de studenți la medicină și se scot anual numai 2.500 de posturi de rezidențiat?

De ce ne plângem că pleacă medicii, dacă producem anual cu 2.500 de medici mai mult decât ne trebuie?

E foarte important!

Și din acest aspect consider, și Grupul nostru parlamentar, UDMR, consideră că toate demersurile legislative care vin în ajutorul rezidenților, și din punctul de vedere al finanțării, al banului, și din punctul de vedere al pregătirii lor profesionale, reprezintă un lucru bun.

Astfel, vom vota această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Buicu.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vreau să vă răpesc atenția foarte mult, vreau să vă dau doar o explicație tehnică.

Prin acest proiect, am modificat punctele 3 și 4 ale unui articol din Legea sănătății. În schimb, la art. 2, care a rămas în lege, este în lege, se spune foarte clar că Ministerul Sănătății va stabili practic competențele pentru fiecare an de studiu.

Așa că aceste discuții... că s-o facem, că să n-o facem, că doar penal sau fără dosar penal - nu cred că vor apărea.

Vreau să mulțumesc tuturor colegilor, indiferent din ce partid fac parte, pentru dezbaterile care au avut loc în comisie, astfel încât am reușit, la finalul acestor dezbateri, să avem o concluzie comună, pe care v-o propunem pentru vot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La articole dacă sunt intervenții? Nu.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.8 din Legea drepturilor pacientului nr.46/2003 (PL-x 439/2016). (rămas pentru votul final)  

24. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Domnul Buicu?

Inițiatorul? Nu.

Comisia?

Domnul Ciuhodaru.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului, astfel încât informația necesară pentru pacienții care nu sunt cetățeni români să fie adusă la cunoștință într-o limbă de circulație internațională.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituția României.

Comisia pentru sănătate și familie a analizat acest proiect de lege și a adoptat raportul, trimițându-l spre adoptare în plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Sunteți dinainte înscriși, domnule Vass și domnule Popescu, sau v-ați înscris acum?

Nu sunt dezbateri generale...

Doamna Antoneta Ioniță.

 
   

Doamna Antoneta Ioniță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, deoarece amendamentele aduse în Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților nu sunt sustenabile, fiind imposibilă acoperirea de către toți furnizorii de servicii medicale și furnizorii de servicii farmaceutice a necesității cunoașterii tuturor limbilor străine în circulație.

Grupul PNL consideră că era acoperitor textul adoptat de Senat, prin care informațiile i se aduceau la cunoștință pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate. În cazul în care pacientul nu era cetățean român, informațiile i se aduceau la cunoștință într-o limbă de circulație internațională sau, după caz, căuta o altă formă de comunicare.

Considerăm că modificările aduse de Camera decizională exced textului inițial, existând chiar riscul discriminării pozitive a minorităților, în defavoarea cetățenilor români.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții?

La articole?

Vot final la ora 13,15.

 
Supunerea la votul final:  

După pauză

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii să-și invite colegii în sala de ședință.

Vă rog, stimați colegi, să luăm loc, să facem votul de control.

Vă rog să votați.

Mai facem o dată votul de control.

Vă rog să votați.

 
   

217 voturi.

Începem.

 
  Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat (PHCD 62/2017). (adoptat)

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre privind validarea unui mandat de deputat.

Votăm raportul Comisiei de validare, cu votul majorității deputaților.

Vă rog să votați.

   

221 de voturi pentru, 4 colegi care nu au votat.

Raportul comisiei a fost aprobat, prin urmare mandatul de deputat al doamnei Cristina Trăilă a fost validat.

Urmează ca doamna deputat să depună jurământul de credință față de țară și popor. (Aplauze.)

În conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, deputatul depune în fața plenului Camerei, în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor.

În desfășurarea procedurii depunerii jurământului, la apelul nominal, deputatul va rosti de la tribuna Camerei Deputaților, cu mâna pe Constituție și Biblie, jurământul solemn. Va semna textul acestuia și îl va încredința spre păstrare președintelui Camerei Deputaților.

Potrivit legii, jurământul se poate depune și fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare și conștiință", care prefațează jurământul.

Vă invit, doamnă deputat, să jurați!

 
Depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către doamna deputat Cristina Trăilă.  

Doamna Cristina Trăilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Trăilă Cristina, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 42 municipiul București,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu.

(Aplauze.>

(Semnează jurământul și îl depune la președintele de ședință al Camerei Deputaților.)

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă felicit, doamnă deputat, și vă urez succes!

Continuăm.

 
Supunerea la votul final: Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 63/2017). (adoptat)

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vă rog să votați.

   

237 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează COM(2017) 252 și Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului COM(2017) 253 (PHCD 58/2017). (adoptat)

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează - COM 252 și Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului - COM 253.

Vă rog să votați.

   

Unanimitate. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei COM(2017) 206 (PHCD 59/2017). (adoptat)

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind dimensiunea socială a Europei COM 206.

Vă rog să votați.

   

Unanimitate. Adoptat.

Domnule Solomon, v-ați înscris la cuvânt? Nu.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piața unică digitală - O piață unică digitală conectată pentru toți COM(2017) 228 (PHCD 60/2017). (adoptat)

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a strategiei privind piața unică digitală - O piață unică digitală conectată pentru toți - COM 228.

Vot, vă rog.

   

Unanimitate. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale COM(2017) 250 (PHCD 61/2017). (adoptat)

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale - COM 250.

Vă rog să votați.

   

Unanimitate. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (PL-x 246/2017). (adoptat)

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

7. Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

166 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, 16 abțineri. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2017 privind asistența medicală comunitară (PL-x 170/2017). (adoptat)

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

Unanimitate. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2017 privind plata cotizațiilor restante ale României pentru participarea la lucrările unor comitete din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea Anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte (PL-x 200/2017). (adoptat)

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2017 privind plata cotizațiilor restante ale României pentru participarea la lucrările unor comitete din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și pentru completarea Anexei nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Vă rog să votați.

   

261 de voturi pentru, o abținere și un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 507/2016). (adoptat)

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

Vă rog să votați.

   

264 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

Vă rog.

Domnul Drulă, explicarea votului.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Mă bucur să văd această largă majoritate pentru această ordonanță de simplificare și de debirocratizare, ordonanță menită să facă viața cetățenilor mai ușoară.

Mă bucur și că a picat acel amendament și că rămâne obligatoriu pentru instituții să ceară cazierul judiciar direct de la poliție.

Și stăm cu ochii pe Guvern, pe Guvernul care va veni, că deocamdată nu avem un Guvern definitiv, chiar să implementeze măsurile din această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Oprea.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Vreau să-mi explic votul.

Sunt singurul care nu votează. Și este a câta oară când spun că sistemul este imperfect.

Eu am votat prezent și acum, și anterior. Deci nu este explicabilă poziția "nu votează". Am votat ca prezent. Nu este niciuna dintre opțiunile menționate în soft.

Dar puteți să verificați!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții (PL-x 640/2015). (adoptat)

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul național de investiții.

Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege.

Vot, vă rog.

   

Unanimitate. Adoptat.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței...

Domnul Bode.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Iată, suntem la finalul unei perioade destul de agitate pentru sectorul energetic românesc. Vorbim de 5 ani în care am încercat să punem în practică Planul Național de Investiții care urmărea modernizarea sectorului de producere a energiei electrice în România.

În urmă cu 5 ani, am scris acest plan și azi am venit la tribuna Camerei Deputaților să vă mulțumesc pentru că, iată, în unanimitate, Camera Deputaților, Cameră decizională, a hotărât cofinanțarea cu aproximativ 185 de milioane de euro, a unor obiective, prin Mecanismul de Alocare Tranzitorie, cu titlu gratuit, a certificatelor de gaze cu efect de seră.

Vă mulțumesc și vă felicit pentru acest vot!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare (PL-x 204/2017). (adoptat)

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2017 pentru adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru buget propun adoptarea.

Vă rog, vot.

   

224 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 29 de abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la București, la 1 decembrie 2016, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău, la 20 aprilie 2012 (PL-x 217/2017). (adoptat)

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de Amendare, semnat la București la 1 decembrie 2016, a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog, vot.

   

Unanimitate. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 4 august 2016 (PL-x 224/2017). (adoptat)

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Macedonia privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 4 august 2016.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Vot.

   

265 de voturi pentru, o abținere, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București, la 14 decembrie 2016 (PL-x 229/2017). (adoptat)

15. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Federale Germania privind protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București la 14 decembrie 2016.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

256 de voturi pentru, o abținere, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate (PL-x 49/2017). (adoptat)

16. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum și a produselor lactate.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Vă rog să votați.

   

217 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 48 de abțineri. Adoptat.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea alineatelor (3) și (4) ale articolului 221 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului (Pl-x 465/2015). (adoptată)

17. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) și (4) ale art. 221 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

   

223 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 40 de abțineri. Adoptată.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea art.8 din Legea drepturilor pacientului nr.46/2003 (PL-x 439/2016). (adoptat)

18. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 8 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

Vot, vă rog.

   

181 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, 33 de abțineri. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii...

Domnul Ungureanu. Vă rog.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Explicația votului - ne abținem la această chestiune destul de ciudată.

Conform unei statistici, între 2005-2011, un număr de 14.000 de medici români îngrijesc bolnavii din Vest. Am vorbit cu mulți dintre ei și îmi spuneau că în primele zile când începeau să practice medicina, vorbeau o franceză aproximativă sau o germană aproximativă și, în ciuda acestui fapt, se înțelegeau cu pacienții din alte țări.

Cred că ultima problemă pe care o are România este că nu se înțelege vreun pacient ungur cu un alt doctor.

Problema - în Harghita, în Mureș, în Teleorman, în alte zone - este nu că românii, sau ungurii, sau țiganii, sau alte etnii nu se înțeleg... romii - spuneți-i cum vreți politic - dar realitatea cruntă și cea mai dură este că nu avem suficienți medici. Nu pentru că nu ne înțelegem cu ei într-o anumită limbă. Cred că preocuparea noastră, a celor din Parlament, ar fi să scoatem aceste discursuri politicianiste, extremiste, de stânga, de dreapta... sus, jos... când, de fapt, realitatea cruntă este că spitalele sunt praf și nu avem suficienți medici.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Buicu.

 
   

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă a venit de fapt în urma potențialului val de emigranți care ar fi trebuit să vină în România, din cauza prevederii legale, existente încă din 2003. Ar fi fost necesar ca acestor emigranți să le asigurăm, practic, serviciile medicale, în limba lor.

Inițiativa vine și spune că pentru cetățenii străini aflați în România, modalitatea de comunicare este o limbă de circulație internațională - asta ca să lămurim despre ce este vorba.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.46/2008 Codul silvic, precum și pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora (PL-x 230/2017). (adoptat)

19. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea.

Vă rog să votați.

   

213 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 8 abțineri și un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române (Pl-x 176/2017). (adoptată)

20. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Vot.

   

261 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri. Adoptată.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (Pl-x 184/2017). (respinsă)

Respingeri.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog să votați.

   

261 de voturi pentru, 3 abțineri. Adoptată.

Membrii Birourilor permanente - la ședința Birourilor permanente reunite.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 13,38.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 noiembrie 2017, 21:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro