Plen
Ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.108/07-07-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media17-10-2017
Video in format Real Media16-10-2017
Video in format Real Media11-10-2017 (comună)
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 27-06-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 27 iunie 2017

16. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.46/2008 Codul silvic, precum și pentru modificarea art.5 alin.(2) din Legea nr.192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora (PL-x 230/2017). (rămas pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 230/2017

Domnul Petru Gabriel Vlase:

................................................

14. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 Codul silvic, precum și pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 192/2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului și din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unități administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale ale acestora; în procedură de urgență.

Domnul Munteanu - Comisia pentru agricultură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu dezbaterea pe fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 12 iunie 2017.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliul Legislativ și punctul de vedere al Guvernului, prin care susține adoptarea propunerii legislative.

Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au examinat proiectul de lege sus- menționat în ședința din 19 iunie anul curent.

La comisie au participat 23 de deputați, din totalul de 24 de membri ai acesteia.

La dezbateri a participat domnul Istrate Ștețco, secretar de stat în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor.

În urma examinării proiectului s-a hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă -, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise și amendamentele respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule președinte,

Dați-mi voie să fac câteva precizări de formă - subliniez -, și nu de fond.

La nr. crt. 40 marginal, unde se introduce o nouă anexă, Anexa nr. 2 în text, la art. 2 alin. (1) se înlocuiește sintagma "Anexa nr. 21" cu sintagma "Tabelul nr. 1".

Tot la nr. 40 marginal, la art. 3 alin. (1) se înlocuiește sintagma "Anexa nr. 22" cu sintagma "Tabelul nr. 2".

La pagina 15, alin. (11) - "Fond forestier"... "maximum 30 de hectare" lipsește un "și".

Și mai e la art. 36, poziția 2, la "Amendamente respinse", alin. (6) lipsește un "la" din text, respectiv "Se face cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (2)".

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Dezbateri?

Domnul Tabugan.

Vă rog, domnule Tabugan, v-ați înscris la cuvânt!

Dezbateri generale, domnule Tabugan, vă rog.

Domnul Ion Tabugan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Iată că noi, cei de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și industrie alimentară, împreună cu dumneavoastră, continuăm seria îmbunătățirii legilor silvice pentru o mai bună gospodărire și pentru un mai bun control asupra pădurilor și a masei lemnoase în circuitul ei din pădure până în fabrici.

Noul Cod silvic care astăzi se va aproba în Parlament prevede, în primul și în primul rând, că acele păduri, în jur de 400.000-500.000 de hectare, care nu au stăpân, să fie preluate de ocolul silvic de regim sau de stat, până la 30 de hectare, iar statul vine și parțial subvenționează. Peste 30 de hectare, automat, aici intră doar în pază. Peste 30 de hectare vor intra în administrarea ocoalelor silvice. Este un lucru extraordinar de important.

Aceste suprafețe, nefiind sub control, nefiind păzite, nefiind administrate, erau o sursă de furt de masă lemnoasă, erau o sursă de a introduce masă lemnoasă pe piață, necontrolată.

Iată, noi venim acum și reglementăm acest lucru, introducem obligatoriu sub pază.

O altă problemă pe care o reglementează actualul cod este intabularea și cadastrarea tuturor suprafețelor care intră în fondul forestier național.

Totodată, s-a făcut inventarul drumurilor forestiere și vor intra, de bună seamă, în proprietatea celor care au cea mai mare suprafață de pădure din zona respectivă, astfel încât să se poată accesa fonduri europene, cât și să poată contracta diverse credite, astfel încât drumurile forestiere să fie cât se poate de moderne, pentru că sistema de mașini la ora actuală este cu totul alta față de acum 40-50 de ani, când au fost construite aceste drumuri.

O altă problemă, care considerăm că este de importanță majoră pentru țară, la ora actuală, și o rezolvă și sperăm să o rezolve acest Cod silvic, este lemnul de foc. Lemnul de foc, atât de mult cerut de piața românească internă. Spunem "atât de mult cerut", pentru că nu mi-a fost dat să întâlnesc ca în acest an și ceva scurs, de când am ajuns la al treilea mandat în Parlament, să spună cineva din Caraș: "Domnule, am bani în buzunar și nu am lemne de unde să cumpăr". Foarte grav! Lemne de foc, mă refer, și în special la pensionari.

Iată, venim și reglementăm, prin toate tăierile de îngrijiri, de la curățiri, stadiul 1, 2, accidentale, igienă, rărituri - mă scuzați, sunt termeni tehnici, dar sunt termeni consacrați în legea pe care astăzi trebuie să o votăm - și obligatoriu acest lemn subțire va ajunge la cetățenii României care se încălzesc cu lemne.

Nu aș vrea să vă mai rețin.

Reglementează și multe alte lucruri, dar acestea sunt aspectele majore pe care le reglementează actualul Cod silvic intrat în Parlament și pe care noi, Partidul Mișcarea Populară, îl vom vota - acest Cod silvic.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal nu e așa de fericit că se modifică Codul silvic, la nici un an de zile de când trâmbițam aici, pe toate vocile, că e excepțional Codul silvic, că e nemaipomenit.

De altfel, dacă facem istoria modificării Codului silvic în ultimii ani, o să vedem că s-a modificat, cred că în patru ani de zile, de trei ori, de fiecare dată pe fond.

Rațiunea pentru care apare noua modificare e că, vezi Doamne, anul trecut s-a gestionat prost problema lemnului de foc la nivel național. Păi, o problemă administrativă o tratăm legislativ? E o problemă de management, nu e o problemă de legiferare!

Și încă o chestie pe care vreau să o aduc în atenția dumneavoastră.

Ne-am făcut un obicei ca, printr-un proiect de lege, să modificăm două, trei sau mai multe acte subsecvente. Așa facem și acum!

Printr-un proiect de lege modificăm și Codul silvic, lege organică, dar modificăm și Legea nr. 192 privind trecerea unor drumuri forestiere din proprietatea publică, în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, ceea ce nu-i corect. Nu-i corect, pentru că veți vedea, în textul de lege pe care-l aveți și dumneavoastră nu apare modificarea la Legea nr. 192, apare modificarea exclusiv a Codului silvic, care și interesează.

Și pentru că tot vorbim de Codul silvic și le-am spus că nu era necesară modificarea legii de bază pentru o chestiune care ține de administrație, de management.

Dar, pretextul s-a găsit, s-a invocat și am venit și, pe baza presiunilor din teritoriu, am modificat niște articole, am modificat art. 23, spunea colegul meu, zice, "din condei luăm 350.000 de hectare de vegetație forestieră din afara fondului forestier național, le introducem în fondul forestier național - atenție minister!, - ceea ce presupune regim silvic, nu? Mărim suprafața fondului forestier național cu 350.000 de hectare." Dă bine la Bruxelles... "Băi, ce-au făcut ăștia, revoluție la București, dintr-o dată nu mai au 6,4, au 6,7, 6,8, excepțional! Uite, ce n-au împădurit în 30 de ani, au împădurit, din condei, printr-o inițiativă legislativă!". Dar, când citești textul de lege constați că, pardon, se introduce un alineat nou, în care se spune: "Domnule, pădurile astea din afara fondului forestier național, din vegetația forestieră care intră în fondul forestier național, nu se supun regimului silvic, în totalitate." Scoaterile temporare și definitive se fac numai în avantajul proprietarului etc., etc., ca și cum restul proprietarilor, persoane fizice, n-ar avea același regim!.

Și eu întreb aici ministerul: de ce este discriminatorie?

De ce? De ce? Păi, dacă a intrat în fondul forestier național, ar trebui să se supună acelorași reguli, domnule secretar de stat.

Așa ar trebui, teoretic.

Bine, practic, eu am înțeles de ce, practic. Intervenția din teritoriu a fost foarte puternică.

Pe urmă, chestiunea legată de împădurirea, obligația împăduririi suprafețelor tăiate ras.

În maximum doi ani Codul silvic prevedea ... Maximum doi ani de zile...

Imediat, domnule președinte!

Sunt lucruri foarte importante și trebuie spuse.

Ei, venim noi cu o găselniță și spunem: "Domnule, să fie doi ani, dar să apară și excepții, știți? Că la noi, legea fără excepții nu e bună, nu e lege!". Unde vin excepțiile? Păi, s-o ducem noi, s-o pasăm la structurile teritoriale și să facă ăștia în cinci ani, în cinci sezoane de vegetație, să vadă ei, se poate împăduri, nu se poate, cum se împădurește?

Păi, și eu întreb ministerul: de ce apare excepția asta, domnule secretar de stat?!

De ce introducem noi excepție, când noi am ținut cu dinții de chestiunea aceasta? Nu doi ani, două sezoane! Nu două sezoane! Haideți să vedem cum facem! Nu două milioane de hectare, un milion de hectare! Ca acum să venim și să spunem: "Nu, domnule, la cinci sezoane!" și să o ducă la inspectoratul teritorial, ăla să facă, să monitorizeze, să urmărească, să vadă ce și cum. Că apar excepții pe chestia aceasta.

Și cea mai importantă modificare, dar aceasta este făcută cu acceptul Partidului de guvernământ Social Democrat. Da? În esență, e la art. 97. Textul inițial al legii era așa: "Pentru suprafețele de până la 30 de hectare statul suportă de la bugetul de stat cheltuielile pentru administrare și pentru serviciile silvice asigurate".

Vine Partidul de guvernământ Social Democrat, în plenitudine, în forța lui, și spune: "Nu, domnule, pardon! Nu administrare, scoatem «administrare» și nu «serviciile silvice»", dăm o nouă definiție și spunem că serviciile silvice reprezintă numai cheltuieli de pază."

Fraților, păi haideți să ne înțelegem, pentru că aceasta este o chestiune pe care trebuie să o spunem cetățenilor și e făcută în comisie. Aceasta este o chestiune care ține de, cum să spun eu, de structura profesională a celor care o fac. Nu modificați! Dacă vreți să spuneți în textul de lege că le suportați celor care au până la 30 de hectare numai cheltuielile de pază, e una, dar dacă vreți să le spuneți că serviciile silvice se rezumă numai la cheltuieli de pază, în definiție, aceasta este o chestiune pe care specialiștii tehnici n-o pot accepta, domnule secretar de stat.

Încă o dată vă spun, n-o pot accepta, indiferent câte anexe puteți să faceți dumneavoastră și să dați dumneavoastră definiție în anexă.

Deci eu încă o dată vă spun că, dintr-un...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, concluzionați!

Domnul Tinel Gheorghe:

...dintr-un act normativ care era extrem de favorabil unei categorii de proprietari, cei cu până în 30 de hectare și care nu aveau posibilitatea să suporte costurile de amenajare, costurile de întreținere etc. și a serviciilor silvice, statul vine și spune... Statul! Partidul de guvernământ Social Democrat, în esență, vine și spune: "Domnule, pardon, nu vă mai dăm administrare, servicii silvice... Dacă aveți cheltuieli de pază și cu asta basta!".

Din aceste motive, Partidul Național Liberal nu susține modificările aduse la noul Cod silvic.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna Pană. V-ați înscris la cuvânt, doamna Pană? Poftim?

Doamna Adriana-Doina Pană (din sală):

Era domnul Olar înaintea mea!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Pană, vă rog, la microfon!

Măcar dreptul ăsta îl am, să fac o selecție așa...

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Azi fără discriminări!

Stimați colegi,

În urmă cu doi ani de zile, după niște lupte foarte, foarte grele, noi am votat în Parlament un nou Cod silvic și vreau încă o dată să vă mulțumesc pentru acest lucru.

Pentru prima dată în Codul silvic apărea într-un articol un alineat care spunea: "Asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populație".

Bineînțeles că era un principiu pentru că, de fapt, Codul silvic cam asta înseamnă, un set de principii după care noi trebuie să exploatăm durabil pădurile României.

Legislația subsecventă, adică normele de aplicare trebuiau să se spună cum să se asigure cu prioritate lemnul de foc pentru populație.

Hotărârea de Guvern care trebuia să facă acest lucru, referitoare la valorificarea masei lemnoase, a fost atât de defectuos scoasă, încât în loc să asigure cu prioritate, a condus la o criză a lemnului de foc.

Nu este un pretext - și aici răspund unor antevorbitori - e vorba de jumătate din populația României. Cei care locuiesc la hotel probabil că nu realizează că, totuși, 3,5 milioane de gospodării din țara asta au fost afectate de criza lemnului de foc, nu realizează că au existat foarte mulți români care au stat în frig iarna trecută, din motive de hotărâre de Guvern defectuoasă.

Și atunci, chiar dacă la ora actuală ea poate fi modificată - și va fi - să fie corespunzătoare, nu putem risca ca un alt Guvern iresponsabil care apare la un moment dat să facă același lucru.

Și atunci, am amendat în Codul silvic, pas cu pas, ce trebuie făcut, încât acest lucru să nu se întâmple.

Al doilea aspect foarte important la care vreau să mă refer.

Tot acum doi ani, când am votat Codul silvic, am introdus pentru prima dată un regim aparte pentru proprietarii care au păduri sub zece hectare.

Înainte nu puteau exploata nimic dacă nu aveau amenajament. S-a demonstrat fizic și geografic că circa 400.000 de hectare nu se pot constitui în minimum 100 de hectare, încât să se poată face amenajament. Și atunci, toți acești proprietari, practic, își furau propriul lemn.

Văzând ce se întâmplă în țări din Uniunea Europeană, văzând ce se întâmplă în alte țări cu proprietățile mici, am ajuns la concluzia că, de fapt, și noi putem modifica - și am făcut asta acum doi ani - încât, pentru cei care au sub zece hectare, dacă își fac un contract pe zece ani cu un ocol silvic de stat sau privat, să poată avea dreptul la cel mult trei metri cubi per hectar pe an. Am folosit cifra de trei metri cubi, pentru că aceasta este media la nivel național a tăierilor ilegale din pădurile României.

S-a demonstrat că nu este suficient. Adică măcar pentru lemnul de foc al proprietarului respectiv.

Or, creșterea pădurii fiind de peste 8 metri cubi pe hectar pe an, am ridicat la cinci metri cubi pe hectar pe an. Deci în loc de maximum trei, maximum cinci. Rețineți, "maximum", dacă pădurea permite acest lucru!

Și al treilea aspect foarte important.

Regimul silvic, cred că dintotdeauna, de când există legislație, este foarte sever sub aspectul scoaterii din fondul forestier, ceea ce e foarte bine.

Din acest motiv, în România nu există defrișări, există doar tăieri ilegale. Pentru că defrișare înseamnă să scoți din regimul silvic și să-l transformi, de exemplu, în teren arabil.

Ce înseamnă restricțiile? Înseamnă să dai de trei ori suprafața și de cinci ori valoarea.

Deci a fost un lucru foarte benefic încât să nu se facă scoateri din regimul silvic, dar au existat și situații întemeiate, când a trebuit să intervenim. Și tot acum doi ani, în Codul silvic, noi am introdus situațiile de excepție, când sunt pentru lucrări de utilitate publică, de interes regional sau chiar local, sau... De exemplu, pentru pădurile instructiv-educative, pentru pădurile pedagogice, încât autoritatea locală să ofere doar 1 la 1, și nu de 3 ori suprafața și de 5 ori valoarea.

S-a demonstrat că sunt și alte situații de care trebuie să ținem cont. Avem vestigii extraordinar de importante, cum sunt cetățile dacice, de exemplu, care sunt în patrimoniul UNESCO, care au nevoie de același regim de 1 la 1.

Avem proiecte de apă și canalizare sau proiecte integrate pentru deșeuri, în care comunitățile locale sunt blocate în accesarea fondurilor europene, pentru că nu au de unde să dea de 3 ori suprafața și de 5 ori valoarea. Și am prevăzut și aceste situații la excepții.

În concluzie, Codul silvic, contrar la ce s-a spus anterior, cel în vigoare acum e net superior celui anterior, de asta a fost și bătălia uriașă pentru el, dar nu este o lege perfectă; orice lege e perfectibilă.

Ceea ce vă solicit astăzi ca vot, și ceea ce PSD susține ca vot, este ca aceste modificări pe care le aducem Codului silvic să fie votate.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

În încheiere, domnul Olar.

Dar pe scurt, așa cum vă știm!

Domnul Corneliu Olar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să fiu un mediator între doamna Pană și domnul coleg Tinel.

Să vă spun practic cum văd eu lucrurile.

Astăzi este vorba de o lege prin care dăm posibilitatea UAT-urilor să preia în administrare drumurile din domeniul public al statului. Este un lucru foarte bun.

Spunea domnul Tinel că se modifică și Codul silvic, o lege organică, poate că nu trebuia înghesuită azi, însă eu, ca parlamentar din Grupul PNL, din Comisia pentru agricultură, de specialitate, din postura mea de tehnician silvic la prima meserie și și primar, voi vota, chiar dacă fac un păcat. Eu zic că-i mai mic păcatul ăsta pe care-l facem noi astăzi și-l votăm, decât inițiativa cu care a venit Guvernul.

Avem reprezentanți din partea ministerului.

Domnule secretar de stat, domnule director general care răspundeți de regimul silvic, ce vă rog? Dacă votăm legea astăzi, vă rog s-o puneți în aplicare, normele de aplicare să fie rapide, pentru că, știți cum, se tărăgănează. Romsilva nu vrea să predea drumurile forestiere la comunitățile locale, crezând că ei pot absorbi toate fondurile europene.

Niciodată! Grăbiți-vă, lăsați birocrația deoparte și vom vota cu conștiință.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Munteanu. Procedură.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

S-au adresat, s-au pus mai multe întrebări de către colegul nostru, domnul deputat Tinel Gheorghe. Ele, absolut toate aceste întrebări au primit răspuns competent, atât din partea reprezentanților ministerului, cât și a colegilor noștri care sunt silviculturi în comisie și, așadar, nu e cazul să reluăm aceste răspunsuri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La articole? Nu.

Legea merge la votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 18 octombrie 2017, 5:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro