Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.117/11-09-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media18-10-2017 (comună)
Video in format Real Media17-10-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 04-09-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 septembrie 2017

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,05.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Bună ziua, stimați colegi.

Vă rog să luați loc în bănci, chiar și în scaune.

Declar deschisă ședința de azi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 325 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 207 deputați, și numărul tot crește.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei, din zilele de luni, 4 și marți, 5 septembrie 2017; programul de lucru pentru perioada 4-9 septembrie 2017; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind validarea unor mandate de deputat. (PH CD 69/2017) (adoptat)

La primul punct al ordinii de zi de astăzi sunt înscrise validarea unor mandate de deputat și depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către deputații ale căror mandate au fost validate.

Îl invit pe domnul deputat Ion Mocioalcă, președintele Comisiei de validare, să prezinte raportul acestei comisii.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 

Domnul Ion Mocioalcă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă prezint Raportul pentru validarea unor mandate de deputat, discutat astăzi în Comisia de validare.

Comisia de validare a luat cunoștință de faptul că au devenit vacante patru locuri de deputat, ca urmare a decesului doamnei deputat Coste Marina-Adelina și a demisiilor domnilor deputați Iacomi Iulian, Badea Leonardo și Trușcă Constantin.

Astfel, potrivit art. 228 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianței politice sau alianței electorale, dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparține acesteia. Asupra legalității alegerii supleantului, Comisia de validare va prezenta Camerei Deputaților un raport.

Procedând la examinarea documentelor depuse pentru validarea mandatelor și având în vedere lista supleanților, comunicată Comisiei de validare de Biroul Electoral Central, și adresa Partidului Social Democrat, Comisia de validare a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ocuparea locurilor de deputat vacante și propune validarea mandatelor de deputat pentru următoarele persoane: domnul Gherman Dumitru, Circumscripția electorală nr. 5 Bihor, candidat pe lista Partidului Social Democrat, în locul doamnei Coste Marina-Adelina; domnul Vrăjitoru Sorinel-Marian, Circumscripția electorală nr. 12 Călărași, candidat pe lista Partidului Social Democrat, în locul domnului Iacomi Iulian; doamna Gilia Claudia, Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița, candidat pe lista Partidului Social Democrat, în locul domnului Badea Leonardo; doamna Teiș Alina, Circumscripția electorală nr. 27 Mehedinți, candidat pe lista Partidului Social Democrat, în locul domnului Trușcă Constantin.

Prezentul raport a fost adoptat cu unanimitate de voturi de către membrii prezenți ai comisiei.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților validarea mandatelor de deputat prevăzute în prezentul raport, precum și adoptarea hotărârii anexate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă aveți obiecții sau comentarii cu privire la Raportul Comisiei de validare, vă rog să le exprimați.

Nu sunt.

În aceste condiții, urmează votul asupra Raportului Comisiei de validare.

Potrivit art. 10 alin. (2) din Regulament, validarea sau invalidarea mandatului de deputat se face cu votul majorității deputaților prezenți.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

Supun votului dumneavoastră Raportul Comisiei de validare. Să înceapă votul.

Cu 180 de voturi pentru, zero voturi contra, zero abțineri, 4 nu votează, Raportul Comisiei de validare a fost aprobat.

Prin urmare, au fost validate patru mandate de deputat.

 
Depunerea jurământului de credință față de țară și popor de către: domnul deputat Dumitru Gherman, domnul deputat Sorinel-Marian Vrăjitoru, doamna deputat Claudia Gilia și doamna deputat Teiș Alina.

Urmează depunerea jurământului de credință față de țară și popor.

În conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, deputatul depune în fața plenului Camerei, întrunită în ședință solemnă, jurământul de credință față de țară și popor. În desfășurarea procedurii depunerii jurământului, la strigarea numelui, în ordinea circumscripțiilor electorale, fiecare deputat va rosti solemn de la tribună, cu mâna pe Constituție și Biblie, jurământul scris, pe care îl va semna și încredința spre păstrare președintelui Camerei.

Potrivit legii, jurământul se poate depune și fără formula religioasă, aceasta fiind înlocuită cu formula "Jur pe onoare și conștiință", care prefațează jurământul.

Îl invit la tribună pe domnul Gherman Dumitru.

Se pregătește domnul Vrăjitoru Sorinel-Marian.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Dumitru Gherman:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Gherman Dumitru, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 5 Bihor,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul și îl depune la președintele de ședință.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule deputat, vă felicit și vă doresc succes!

Îl invit la tribună pe domnul Vrăjitoru Sorinel-Marian. Se pregătește doamna Gilia Claudia.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Vrăjitoru Sorinel-Marian, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 12 Călărași,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul și îl depune la președintele de ședință.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule deputat, vă felicit și vă doresc succes!

În continuare, o invit la microfon pe doamna Gilia Claudia.

 
 

Doamna Claudia Gilia:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Gilia Claudia, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 16 Dâmbovița,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul și îl depune la președintele de ședință.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamnă deputat, vă felicit și vă doresc succes.

O invit la microfon pe doamna Teiș Alina.

Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Alina Teiș:

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Teiș Alina, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 27 Mehedinți,

Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu. (Aplauze.)

(Semnează jurământul și îl depune la președintele de ședință.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă felicit și vă doresc succes, doamnă deputat!

Stimați colegi,

 
Informare privind pierderea calității de membru al Grupului parlamentar ALDE de către domnul deputat Remus Borza.

Înainte de a trece la punctul nr. 2 al ordinii de zi, îl invit la microfon pe domnul Varujan Vosganian, care a solicitat o intervenție, pentru a face un anunț.

 

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă informăm că de astăzi colegul nostru Remus Borza nu mai face parte din Grupul parlamentar al ALDE, al Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
Dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului, domnul Mihai Tudose, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema Atacul Guvernului Tudose la adresa economiei românești.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

În continuare, la punctul 2 al ordinii de zi, în temeiul art. 206 din Regulament și potrivit ordinii de zi și programului de lucru, în ședința de astăzi, în cadrul Orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema: "Atacul Guvernului Tudose la adresa economiei românești".

Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri, astfel:

Prezentarea temei de către reprezentantul Grupului parlamentar al PNL, timp alocat - cinci minute; prezentarea de către domnul prim-ministru a punctului de vedere al Guvernului, timp alocat - cinci minute; dezbateri din partea grupurilor parlamentare și a reprezentantului deputaților neafiliați, timp alocat - cinci minute pentru fiecare grup parlamentar, cu excepția majorității parlamentare, care are 15 minute pentru intervenții; două minute pentru reprezentantul deputaților neafliați. La finalul dezbaterii, se dă cuvântul domnului prim-ministru, pentru a răspunde intervențiilor, timp alocat - cinci minute.

Începem dezbaterile.

Dau cuvântul doamnei deputat Raluca Turcan, reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, pentru prezentarea temei dezbaterii politice.

Vă rog.

 

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Prezența premierului în Parlament stă sub semnul oficialului, nu al bășcăliei. Aveți obligația, așadar, domnule prim-ministru, să le spuneți cu sinceritate și respect celor îngrijorați, într-un limbaj civilizat, fără referiri din argoul specific bălților Brăilei, datele exacte cu privire la execuția bugetară și de ce investițiile stagnează în toată țara.

Este un gest necesar, după seria de declarații și decizii nefericite, care au distrus orice brumă de predictibilitate cu privire la politica fiscal-bugetară a Guvernului României.

Înțelegem din declarațiile dumneavoastră, dar și din goana furibundă de a mai lua din banii la dispoziția firmelor, că după guvernele PSD-ALDE, Grindeanu și Tudose, situația a ajuns una gravă.

Acum vreți să vă acoperiți lipsa de competență cu banii celor din mediul privat și chiar cu banii celor angajați în sistemul public, cărora le-ați crescut salariile pentru a lua înapoi prin contribuții.

Realitatea a confirmat că mult promovatul program economic al PSD nu a fost altceva decât o gogoașă electorală, livrată la televizor de domnul Dragnea și de alți lideri ai PSD, ca și dumneavoastră, domnule Tudose, și consecința acestei gogoși electorale este o situație gravă a economiei românești.

Situația economică, așa cum reiese din datele fiscal-bugetare, este una ieșită din parametrii normali.

Și dacă vă uitați la datele după șase luni, putem constata o creștere a deficitului balanței comerciale cu aproximativ 25%, existența unui deficit bugetar de 5,2 miliarde de lei, deficit în creștere la fondul de pensii, încasări mai mici la bugetul statului, cu 5 miliarde de lei, față de ceea ce v-ați asumat. Ați tăiat investițiile cu 10 miliarde de lei și tot aveți un deficit de trei ori mai mare decât Guvernul precedent. Unde sunt, totuși, banii?

Domnule prim-ministru al României,

Vă solicităm să răspundeți, astăzi, aici, de ce a decis PSD încă o creștere a accizei la carburanți - în cazul în care considerați important.

În guvernările PSD, niciun centimetru de autostradă nu s-a realizat din supraaciza la carburanți. De lucrul acesta s-a convins și domnul Ponta, și fostul ministru al finanțelor.

Vom avea însă cu siguranță prețuri mai mari la motorină și benzină, și, ulterior, la toate produsele.

Domnule prim-ministru,

Vă solicităm, în plenul Parlamentului, să renunțați la experimentul unic european cu privire la plata TVA într-un cont separat. În felul acesta, blocați lichidități importante pentru companii corecte. Este o măsură care nu transmite doar disperarea după bani, ci și o ură profundă față de mediul de afaceri.

Cum le explicați celor peste 300.000 de companii, care trebuie să-și deschidă conturi, să angajeze oameni, să-și schimbe rulajele, planurile de cheltuieli, de ce ei, în România, beneficiază de un astfel de tratament, în timp ce partenerii sau competitorii lor din Uniunea Europeană beneficiază de un cadru fiscal flexibil, simplu, predictibil și transparent.

Domnule prim-ministru Tudose,

Răspundeți aici, în fața Parlamentului României, sub forța Legii răspunderii ministeriale, dacă vă atingeți de pilonul II de pensii. Acestea sunt pensiile suplimentare, pe care și le strâng cei tineri, acum, și pe care dumneavoastră le puneți în pericol.

Angajați-vă public că nu veți aduce atingere acestei investiții pe care oamenii au decis să o facă! Angajați-vă că nu mai atacați băncile!

După ce PDSR-ul a distrus sistemul bancar, în anii 1990, și știm foarte bine ce s-a întâmplat cu Bancorex și Bankcoop, acum vreți să distrugeți și băncile comerciale, băncile private, la care oamenii își țin economiile.

Știm bine că nu iubiți băncile românești și băncile din România. Le preferați pe cele din străinătate și chiar offshore-urile, eventual, în America Latină.

Sistemul bancar, locurile de muncă și stabilitatea acestui sistem bancar trebuie să vă preocupe la cel mai înalt nivel.

În consecință, astăzi trebuie să vă cereți public scuze pentru declarația nefericită de săptămâna trecută și să vă asumați că veți coopera cu sistemul bancar, astfel încât românii să beneficieze de servicii bancare de calitate, prin care să poată obține finanțări la costuri mai mici.

Aceasta este abordarea normală, într-o Românie membră a Uniunii Europene.

Percepția este că dumneavoastră vă pasă foarte mult de oamenii care au probleme, de corupție. Ați vrea să decideți la partid ce companie trăiește, ce companie merită să-și deschidă afaceri sau care să fie strivită de abuzurile controalelor. Este o involuție incredibilă a actului de guvernare și o revenire la practici autoritare ale PSD, care au făcut foarte mult rău României.

Partidul Național Liberal consideră că modernizarea vine din consolidarea capacității instituționale a ministerelor, optimizarea cheltuielilor publice, reducerea deficitului la fondul de pensii, absorbția fondurilor europene și investiții publice și private.

Domnule prim-ministru,

Astăzi, în Parlamentul României, trebuie să spuneți dacă sunteți mulțumit de activitatea ministrului transporturilor, pentru că nimic bun în domeniul infrastructurii nu s-a întâmplat în perioada guvernării dumneavoastră. Să spuneți dacă sunteți mulțumit de activitatea ministrului educației naționale și că, anul acesta, copiii din clasa a V-a încep anul școlar fără manuale școlare.

Poate sunteți mulțumit, dar vă rugăm, nu ratați ocazia să spuneți, astăzi, aici, că sunteți mulțumit.

Ați avut șansa să alegeți dezvoltarea. Din nefericire, mergeți pe stagnare, pe blocaj economic, pe asuprirea celor care vor să-și construiască o viață aici, în România.

După 10 ani de aderare la Uniunea Europeană, 200.000 de tineri aleg să părăsească anual România. Și asta pentru că simt că dumneavoastră le amanetați viitorul. Și asta pentru că simt că viitorul lor și investițiile lor în viitor sunt folosite doar pentru a obține capital politic.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Cu toate că timpul alocat a fost depășit cu mult, aproape dublu, îmi cer scuze în fața colegilor, pentru că nu mi-am permis să ne lipsim de această intervenție plină de substanță.

Și acum o să-l rog pe prim-ministru să prezinte în fața Parlamentului răspunsul la solicitările Grupului PNL sau, de fapt, situația economiei românești.

 
 

Domnul Mihai Tudose (prim-ministrul Guvernului României):

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să răspund și la unele dintre întrebările puse de colega noastră.

În principiu, ca să fac un studiu comparativ între realizările de la transporturi, din orice perioadă, cu realizările domnului Orban și vedem cum ieșim...

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Chiar mulțumesc colegilor de la Partidul Național Liberal - și o spun la modul cel mai serios - pentru oportunitatea acestei dezbateri. Niciodată nu este inoportun să vorbim despre starea economiei românești. Dacă o facem și cu sinceritate, cu atât mai bine.

Este o oportunitate, contrar a ceea ce pot crede unii. Și de fiecare dată când PSD-ul a fost la guvernare, a adus bunăstare și o economie solidă. Nu o spunem noi, o spun cifrele, doamnă Turcan. Și nu cifrele de la PSD, ci cifrele de la organisme respectate, interne și internaționale.

Creșterea economică de 5,8%, cea mai mare din Uniunea Europeană - mă mir că nu o contestă nimeni -, este cea mai mare creștere din Uniunea Europeană. Dacă asta spune că o economie nu merge, explicați dumneavoastră, vă rog frumos.

Acesta este cel mai bun indicator, deopotrivă, al bunului mers al economiei, al economiei reale, dar și al fezabilității condițiilor economice promovate.

Este evident că prevederile programului nostru de guvernare sunt în consens cu nevoile economiei românești. Economia românească își îmbunătățește eficacitatea și competitivitatea, ceea ce face ca dezvoltarea și creșterea economică ridicată să fie sustenabile.

Creșterea economică asumată și anunțată în proiecția de buget pe acest an a fost de 5,2%. Ne cerem scuze că o vom depăși și va fi o creștere economică mai mare.

În luna iulie numai, investițiile au fost de 2,4 miliarde de lei, dublul mediei lunare din primul semestru și cu 33% mai mari decât luna trecută, luna similară din anul trecut, când erați public la guvernare.

Aceasta este o certitudine că investițiile publice vor contribui și în acest an la creșterea economică.

Este de evidențiat și recordul de după criză al investițiilor străine făcute în economia reală, în noi afaceri sau în dezvoltarea celor existente.

Conform obiectivului pe care ni l-am asumat în programul de guvernare, creșterea economică începe să se resimtă cu adevărat în buzunarele românilor, în nivelul de trai.

În această perioadă, câștigul salarial mediu net din economie, ceea ce rămâne angajaților, s-a majorat cu 15%, față de aceeași perioadă din 2016. Câștigul salarial real, cu 14,4%.

Pensia medie de asigurări sociale de stat s-a majorat cu 15%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Sectorul privat a creat mai multe locuri de muncă. În ultimul semestru s-au creat 120.000 de locuri de muncă.

Cele mai multe locuri de muncă s-au creat în industrie, apoi în hoteluri, restaurante, construcții, dar și în comerț.

Numărul șomerilor înregistrați a ajuns la cea mai mică cifră de după 1996.

Producția industrială a înregistrat cea mai mare creștere de după criză și una din cele mai ridicate în Uniunea Europeană, locul doi, după Estonia.

În primele șase luni, creșterea producției industriale a fost de 8%, comparativ cu numai 1,3%, în aceeași perioadă din 2016.

Este de subliniat o importantă contribuție la creșterea producției industriale, care se regăsește în cererea externă. Astăzi aceasta este un indicator al competitivității industriei românești.

După cum am mai evidențiat și, de altfel, se precizează și în programul de guvernare, acordăm o mare atenție performanțelor sectorului privat, sprijinindu-l, iar rezultatele nu întârzie să apară, în ceea ce privește eficiența și productivitatea.

Majorarea producției industriale, de care am vorbit, cu 8%, s-a realizat în condițiile unei creșteri pronunțate a productivității muncii, cu + 6,4%, reflectându-se și ea în competitivitate.

Activitatea de comerț exterior s-a intensificat. În ultimele șase luni, exporturile în statele Uniunii Europene s-au majorat cu 10%. Este un indicator, doamnă...

Agricultura - ca urmare a măsurilor de sprijinire a fermierilor, deja implementate, a investițiilor în sistemul de irigații și a facilităților de utilizare a acestui sistem - a adus în acest an producții record, realizări record, care, cu siguranță, vor începe să se vadă în următoarele luni și în indicatorii macroeconomici.

Climatul economic favorabil și încrederea în programul de guvernare s-au reflectat direct și în demografia societăților. Din nou, după 2014, înmatriculările de noi societăți depășesc ieșirile de pe piață, respectiv dizolvările și radierile voluntare.

Indicele de încredere în economia românească, calculat pe bază de sondaj de Comisia Europeană, s-a estimat, în luna august 2017, la 104,9 puncte, mult peste nivelul din aceeași lună, 2016. Aceasta înseamnă o îmbunătățire a încrederii generale în economie, care se va reflecta și în lunile următoare în dezvoltarea afacerilor și în noi investiții străine.

Tot legat de încredere. În luna octombrie, România va găzdui Trade Winds, cea mai mare misiune economică găzduită vreodată de România, cu peste 100 de firme americane. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, care funcționează foarte bine, pe zona strategică și militară, dar care trebuie consolidat și cu componentă economică.

Eu cred că acele 100 de firme care vin în România sunt conștiente mai bine decât mulți dintre noi de ceea ce înseamnă România ca potențial de dezvoltare, ceea ce înseamnă România ca oportunitate.

Nu sunt aici să vă aduc aminte de o perioadă a unei guvernări trecute, sunt aici pentru că ați solicitat niște date.

V-am prezentat un tablou economic pe scurt, dar, cred, destul de convingător pentru a spulbera orice îndoieli ale opoziției, pentru că înțeleg că majoritatea românilor nu are aceste îndoieli.

Am vorbit de buget. În ceea ce privește creșterea veniturilor bugetare, se văd primele rezultate. În primele șapte luni ale acestui an, doamnă președinte, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 141,2 miliarde de lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest lucru se datorează, evident, și eficientizării acțiunilor ANAF, și unei mai bune colectări, și Programului de guvernare în general.

Toate măsurile adoptate în plan bugetar și fiscal au ținut cont de angajamentele externe ale României și care privesc menținerea indicatorilor economici, inclusiv obiectivul asumat ca stat membru al Uniunii Europene, de limitare a deficitului bugetar la 3%.

Absorbția fondurilor europene - știți foarte bine - ne-am angajat în Programul de guvernare la o cifră de 5,2 miliarde de euro. Prognoza este că o vom depăși, dacă continuăm în ritmul acesta.

Am deblocat toate autoritățile de management.

În ceea ce privește fondurile pentru agricultură, la începutul anului am fost campionii Europei, epuizând toate fondurile pe anul acesta în primele două luni. Este fără dubiu această situație.

S-au implementat deja: Programul "Start-Up Nation", pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii, Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, Programul de dezvoltare a activității de comercializare a produselor și serviciilor de piață, Programul național multianual de microindustrializare.

S-au înființat agenții pentru întreprinderi mici și mijlocii, atrageri de investiții și promovarea exportului, care au un rol activ în implementarea programelor naționale ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

S-a aprobat în Guvern Proiectul Legii prevenției sau prevenirii - dumneavoastră veți decide care va fi titlul exact - care pune accentul asupra remedierii și educării contribuabililor, nu asupra măsurilor punitive.

Avem în vedere - și tot cu sprijinul dumneavoastră, al Parlamentului, nu printr-un proiect de lege sau prin ordonanță de Guvern - înființarea unei Case de comerț a României, o companie de stat care să integreze produsele de la micii producători; Legea parteneriatului public-privat, tot în Parlament, probabil până la sfârșitul acestei luni.

Aș mai menționa că, pe lângă aceste măsuri, avem în vedere și asigurarea forței de muncă necesare pentru locurile de muncă nou create, o mai bună corelare a curriculei educaționale cu nevoile actuale ale pieței de muncă.

Proiectul Legii bugetului de stat va fi elaborat și transmis în timp Parlamentului, în luna noiembrie, pentru a începe anul viitor cu bugetul aprobat.

Doamnelor și domnilor,

Pentru a răspunde, la acest moment, câtorva dintre întrebări, am să vă spun că deficitul la 8 luni este de minus 0,77, față de asumatul, de minus 2,95. Nu știu de unde ați scos cifrele. Poate din altă țară...

Datoria publică este de 37%, cea mai mică, pe locul trei la premianți, în Uniunea Europeană, marja maximă fiind de 60%.

Pilonul II. Am declarat cu toții că nu ne atingem de el. Banii rămân acolo.

Manualele de clasa a V-a... mă bucur că aveți o îngrijorare. O parte dintre nebuniile pe care Ministerul Educației este obligat să le implementeze au fost stabilite anul trecut, inclusiv celebrul manual de sport. Vă mulțumim, pe această cale, și pentru acest lucru.

O comparație cu anul trecut? Este sublimă. Acum vorbiți de manualele de clasa a V-a. Anul trecut nu vorbeați de niciun manual, fiindcă nu era gata niciunul. Dar nu v-am auzit.

Comparația "Cuc-Orban" este inutilă, fiindcă nu poți să compari ceva cu zero. (Vociferări. Aplauze.)

N-am mers niciunul dintre noi pe "Autostrada Orban". Nu știu de ce, dar n-am găsit-o.

Plângeți pe tema celor care pleacă din țară. Ați folosit o cifră, 200.000. Este corectă. De fapt este vorba de mai mult de 200.000. Este cifra celor care au plecat anul trecut, doamnă Raluca Turcan, pe guvernarea Cioloș.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Să nu care cumva să încercați să vă încadrați în timpul alocat...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Câte minute am?

Din sală:

Zece minute.

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Depinde ce spuneți, domnule deputat.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să mă încadrez în cele 10 minute.

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului și ai Parlamentului,

Astăzi aș începe prin a mulțumi colegilor Grupului parlamentar al PNL și, în egală măsură, domnului prim-ministru, pentru că a dat curs acestei invitații, pentru că este, poate, cel mai potrivit moment să avem o astfel de discuție. Este începutul unei sesiuni parlamentare și putem folosi acest moment ca unul de bilanț. Putem să vedem ce s-a întâmplat în primul semestru al anului 2017 și, mai ales, pentru noi, parlamentarii, este un moment oportun să ne reconectăm la realități, pentru că în perioada de vacanță sursele de informații au fost doar cele din mass-media și uneori nu au reflectat cu fidelitate evoluțiile din economia românească.

Îmi amintesc că acum mai bine de două luni, spre sfârșitul sesiunii parlamentare, Cabinetul Mihai Tudose a fost votat de Parlament, într-un context politic, la acea vreme destul de tensionat, chiar spuneam atunci, sau unii dintre noi spuneau: "o situație fără precedent".

La acel moment de învestire, Cabinetul Tudose și-a asumat un Program de guvernare nou, care oferă o imagine extrem de realistă asupra reformelor care vor fi implementate în următorii ani.

Unele sunt populare, precum majorarea salariului minim la 2.000 de lei în 2018 sau reducerea cotei unice la 10%. Altele, precum trecerea contribuțiilor de la angajat la angajator sau o nouă lege a pensiilor, implică o schimbare de mecanism în funcționarea economiei și societății românești. Și România - trebuie să recunoaștem cu toții - are nevoie de schimbare, are nevoie de politici pe termen lung, are nevoie de modernizare și, mai ales, are nevoie de responsabilizare pe toate palierele societății românești.

Pe de altă parte, România are nevoie de infrastructură, și nu este o noutate. Știm de ani de zile cât de acută este această nevoie. Construcția de autostrăzi, investițiile în sisteme de canalizare și apă potabilă, construcția de noi spitale și școli sunt investiții spre care orice resursă bugetară în plus este direcționată automat este o decizie bună.

Am încredere că această strategie guvernamentală adoptată de Executivul condus de Mihai Tudose se va concretiza foarte curând și vom vedea tot mai multe proiecte de investiții finalizate sau, cu alte cuvinte, acest Guvern investește în dezvoltare.

Efectele nu pot fi totdeauna imediate, însă, iată, după jumătate de an, acestea nu întârzie să apară. Așteptăm cu interes, în această sesiune parlamentară, ca Parlamentul să fie sesizat cu Legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare, o decizie foarte importantă, un demers foarte important, având în vedere că, în premieră, dup㠒90, în România putem avea revelația faptului că și statul poate deveni un bun administrator, cu o singură condiție: să aibă la dispoziție un instrument modern de administrare a economiei. Ceea ce face ca statul să fie prost administrator, de cele mai multe ori, constă tocmai în lipsa instrumentelor moderne. Or, un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții este, dacă doriți, un instrument modern, care se folosește în toată lumea civilizată și rezultatele, sper că și la noi, vor fi pe măsură. Scopul acestui Fond este să realizeze investiții strategice în parteneriat cu companii private.

Îmi amintesc cu plăcere că am lucrat la prima formă a acestui proiect, împreună cu colegii din Ministerul Finanțelor, și constat cu satisfacție că principiile de la care am plecat în creionarea, în proiectarea acestui Fond au fost păstrate, se regăsesc în proiectul care a devenit public și profit de această ocazie să-i felicit pe colegii din Ministerul Economiei, al Energiei, al Finanțelor, din Ministerul Muncii și pe toți cei implicați în construcția acestui Fond.

Cred că acest Fond, construcția lui, punerea lui în funcțiune va ușura mult procesul de derulare a marilor investiții.

Un alt element esențial în funcționarea sănătoasă a unei țări este o administrație eficientă. Avem nevoie de resursă umană bine pregătită și bine plătită. Adoptarea Legii salarizării unitare este una dintre principalele reușite ale acestui Executiv.

În ultimii șapte ani, cinci Guverne au promis finalizarea și aplicarea acestei legi. Este cea mai amplă reformă de salarizare din sistemul bugetar, care țintește eliminarea dezechilibrelor și reducerea decalajelor în educație, sănătate și administrație locală, acolo unde remunerațiile au fost mereu scăzute.

Și dacă vorbim de prima etapă de implementare a acestei Legi a salarizării, cu bucurie am aflat astăzi că teama că în administrația locală va genera o creștere a cheltuielilor cu salarizarea și o scăpare de sub control a acestei gestiuni, nu se confirmă. Luna august este luna în care s-au aplicat prevederile acestei legi din administrația locală, iar creșterea este nesemnificativă. O să vedem când avem cifrele finale de la Ministerul Finanțelor, o să știm exact care este efectul și impactul pe această primă etapă de implementare.

Această reformă a sistemului de salarizare s-a resimțit și în creșterea economică prin consum. România a avut în trimestrul II, a devenit campioană europeană la creștere economică, cu un avans de peste 5,7%, în ritm anualizat, la fel ca în trimestrul anterior. Aceasta nu a fost determinată doar de creșterea consumului. Datele INS arată un avans considerabil la produsele industriale, care a raportat o creștere de 8,9% în iunie 2017, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Premisele pentru ca și în cel de-al treilea trimestru să vedem o creștere economică similară sunt favorabile. Aici se văd rezultatele politicilor guvernamentale, în creșterea economică, iar cifrele vorbesc de la sine. Și nu doar aceste cifre, care dau o imagine cantitativă asupra evoluțiilor, sunt relevante. Poate ar trebui - dar având în vedere timpul limitat, nu pot să dezvolt foarte mult subiectul - să ne uităm cu atenție și pe indicatorii calitativi. Nu numai că a crescut industria, dar a crescut exportul cu produse industriale în Uniunea Europeană și pe țări noneuro, într-un ritm mai mare decât creșterea producției industriale în sine.

În același timp, a crescut productivitatea, pentru că criticii programului nostru spuneau că, dacă o să crească salariile, nu o să țină pasul cu creșterea productivității și nu-i bine pentru competitivitatea economiei românești. Iată că statisticile ne arată o creștere de productivitate în industrie cu 6,4%. Aceasta este un indicator calitativ foarte bun, relevant.

Deci, aș concluziona spunând că de fapt premierul a spus de la începutul discursului ceea ce este esențial. Cadrul macroeconomic pe care s-a construit proiecția bugetară pe 2017, care a fost aspru contestat și criticat atunci când am discutat bugetul, s-a dovedit a fi unul foarte pesimist. Viața, implementarea politicilor din Programul de guvernare face posibil ca astăzi indicatorii să fie mai buni și să avem o imagine care ne spune că, la sfârșitul anului, cu toții va trebui să acceptăm că am plecat de la un scenariu pesimist.

Vă mulțumesc pentru atenție și mulțumesc încă o dată domnului prim-ministru pentru prezentarea pe care a făcut-o. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului PSD, dorește să intervină doamna deputat Lia Olguța Vasilescu.

 
 

Doamna Lia Olguța Vasilescu (ministrul muncii și justiției sociale):

Stimați colegi din PNL,

Vreau să vă mulțumesc foarte mult pentru posibilitatea pe care ne-ași dat-o astăzi, să prezentăm și noi, în Parlamentul României, rezultatele guvernării în aceste 6 luni.

Haideți să vedem ce au însemnat 6 luni de guvernare PSD-ALDE și să facem și o mică comparație, dacă nu vă supărați!

Salariul minim pe economie a crescut cu 16%; stimulentul de reinserție cu 22%; bursele studențești cu 134%; salariile în sistemul bugetar cu 20%, 6 miliarde de la începutul acestui an.

Este foarte adevărat că nu am reușit să creștem salariile în ritmul în care le scădea Boc. Noi am reușit o creștere de doar 20%, Guvernul dumneavoastră a reuși o scădere de 25% în aceeași perioadă.

Am crescut punctul de pensie cu 14,7%; indemnizația socială minimă sau așa-numita pensie minimă cu 30%. S-au scutit de impozit pensiile sub 2.000 de lei. S-a eliminat CASS-ul pentru pensionari.

În ceea ce privește locurile de muncă, așa cum a precizat și prim-ministrul, de la începutul acestui an, avem 120.000 de locuri de muncă în plus pe primul semestru. Și, ceea ce este și cel mai important aici, avem un număr al angajatorilor activi mai mare cu 20.000 față de 1 ianuarie 2017. Asta înseamnă că economia funcționează.

Ați vorbit aici de Legea salarizării. Ați spus că le luăm bani angajaților, prin trecerea contribuțiilor. Vreau să vă informez că impactul pe Legea salarizării este de 63 de miliarde, așa cum arată actualul Cod fiscal. Dar, întrucât Legea salarizării unitare a fost gândită în coerență cu Programul de guvernare și cu trecerea contribuțiilor, impactul, după apariția noului Cod fiscal, va fi de 42 de miliarde până în 2022 și de 32 de miliarde până în 2020, adică exact atât cât ne-am asumat în Programul de guvernare.

Ați vorbit aici despre deficitul la fondul de pensii. Păi, când după 1989, nu a fost deficit la fondul de pensii? Vestea bună, care vine în acest an, este aceea că, în sfârșit, numărul salariaților l-a depășit pe cel al pensionarilor.

Și cum ați propune dumneavoastră să reglăm acest deficit? Cumva să tăiem din pensii sau să nu le mai creștem? Aceasta este soluția PNL-ului?

Noi credem că trebuie să menținem ritmul de creștere pe care l-am promis în Programul de guvernare și în general să facem tot ceea ce am început noi, pentru că eu sunt convinsă că o facem mult mai bine decât a făcut-o guvernarea dumneavoastră.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Florin-Claudiu Roman.

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă spun cu toată sinceritatea că am încercat din răsputeri să-l urmăresc pe domnul Tudose și n-am reușit, pentru că, domnule prim-ministru, să nu vă supărați, la noi în Ardeal e o vorbă: "Parcă aveți prune-n gură, dom’le"! Dar nu prune din alea de care știm noi, îs prune din alea mai distilate. Parcă vorbiți turcește, dom’le! Când veniți în fața Parlamentului, rugămintea este să începeți și să încercați să vorbiți românește. (Vociferări.)

Din acest motiv, nu o să mă adresez astăzi dumneavoastră, pentru că dumneavoastră sunteți un premier marionetă. O să vă rog să-mi dați voie să mă adresez adevăratului prim-ministru al României, domnul Liviu Dragnea.

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Păi, stați cu fața la mine, domnule deputat! (Râsete.)

 
 

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule Dragnea,

Sunteți vinovat, alături de PSD, de terorism fiscal. (Vociferări.) Sunteți un om care terorizați fiscal capitalul românesc și IMM-urile. Ați reușit să zăpăciți o țară întreagă. Fug toți investitorii speriați, domnule Dragnea, că azi, mâine le veți impozita și aerul pe care îl mai respirăm. Loviți cu biciul, nemilos, în cei care lucrează la vedere, și faceți scut în jurul evazioniștilor, atât de dragi dumneavoastră!

Ca premier al TelDrum - și mă uit la dumneavoastră - vă spun că vă înțeleg. Dumneavoastră nu vă place la vedere și faceți scut în jurul muncii la negru. Cam așa... (Vociferări.)

Eu vă recomand, ca un sfat, să vă puneți ochelarii la vedere, că poate nu e bine nici așa.

Premierul marionetă ne învață cum să ținem bănuții ascunși la ciorăpel și la saltea. (Vociferări. Aplauze.)

Domnule Dragnea, ați dublat sumele pentru ajutoarele sociale, încurajați nemunca și puneți jugul pe românii care muncesc cinstit. V-aș spune, din suflet, mult stimate și iubite conducător, dar, din punctul de vedere al unui amărât de deputat în Parlamentul României, nu sunteți nici stimat, nici iubit. Și cu acest lucru este de acord și românul de rând pe care dumneavoastră, acum, îl siluiți, pur și simplu.

V-aș compara cu Ceaușescu, domnule Dragnea, dar, cu toată înțelegerea, vă spun că ieșiți pe minus, pe minus. Alungați în fiecare oră 9 români din țară, 216 pe zi și, dacă faceți puțină matematică, ajungeți la cei 120.000 de care vă pomenește Guvernul PSD și doamna ministru, că ar fi locuri de muncă. Da, creați locuri de muncă, forțându-i pe români să emigreze, să plece să-și caute un trai de muncă în altă parte.

Ați îndatorat România cu 18 miliarde de la începutul anului. Ați pus un bir de 513 euro în buzunarul fiecărui român.

Domnule Dragnea, cu toată simpatia, vă spun, opriți-vă! Ajunge! Sunteți mic copil pe lângă Terente.

Vă dau un sfat: fugiți! Trei ani de exil în Bulgaria trec repede, domnule! Trec repede, mai ales dacă fugi de la Teleorman! Dar mi-e milă și de bulgari, așa că mai bine plecați pe plajă la Fortaleza, unde vă place mai mult decât la Alexandria!

Domnule Tudose, dumneavoastră vă doresc să aveți limpezime a minții, atunci când luați decizii! Astăzi ați mințit. Deficitul este de 6,2 miliarde; încasările - mai mici decât cele prognozate cu 5 miliarde; șomajul este de 5,2 - în creștere; deficitul în creștere cu 30%; investiții private - cu 12% mai mici... și putem continua până dimineață. Dar cred că nu mă veți înțelege!

Domnule Tudose,

Ați vorbit astăzi de Parteneriatul Strategic cu SUA. Și vă întreb, când ați fost serios? Astăzi sau când stăteați lângă un coleg de-al dumneavoastră, parlamentar, care cerea expulzarea ambasadorului american din România? (Rumoare.)

Asta e viața!

Despre împlinirile mărețe, chiar și spuse în turcește, am înțeles. Însă, la întrebări, ați rămas puțin în spate.

De ce aveți nevoie de creșterea accizei, dacă aveți creștere economică? Sau, la câte minute vă dați demisia după ce creșteți acciza, ca să mă întorc la o declarație a dumneavoastră?

Vă doresc, cu sinceritate, să nu ajungeți la final de mandat să fiți cunoscut, ca notorietate, cu un alt Tudose, de această dată, Hagi Tudose!

Vă mulțumesc. (Vociferări. Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Din partea Grupului parlamentar al USR dorește cineva să intervină? Da?

 
 

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da, dorește cineva să intervină!

Stimați colegi...

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Am o rugăminte, ca nu cumva să ne certați că încălcăm Regulamentul.

Nu contează că nu v-ați anunțat, dar trebuie să vă prezentați. Noi vă știm, dar poate nu toată țara vă știe.

 
 

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Bun.

Claudiu Năsui, deputat al USR.

Stimați colegi,

Ce-am ascultat astăzi, aici, cifrele prezentate de premierul României, sunt o imagine fantezistă și ireală și este trist că aceasta este imaginea care există din Palatul Victoria. Imaginea reală a economiei este cu totul alta. Și aș dori să faceți și dumneavoastră un exercițiu de imaginație. Dacă lucrurile merg atât de bine, creșterea este atât de mare, productivitatea face una, șomajul alta și toate lucrurile merg atât de roz, cum ziceți dumneavoastră, de ce este nevoie de toate aceste creșteri de taxe pe care le-ați propus în ultima perioadă?

Stimați colegi,

Haideți să nu cădem în ridicol! Pentru a înțelege dezastrul guvernării PSD-ALDE este suficient să ne uităm la cifrele bugetare, la cifrele pe care dumneavoastră le prezentați.

Cum, explicați-ne și nouă, explicați poporului român, cum se poate - consumul, creșterea consumului cu amănuntul să crească cu 10%, iar încasările din TVA să scadă cu 8%, când TVA-ul este, prin excelență, un impozit pe consum?! Acestea sunt lucruri care nu pot să trădeze decât o incompetență masivă în colectare și în administrarea statului.

Și, încă un lucru pe care această guvernare îl face extraordinar de bine și este un record, cred, pentru toți economiștii - cum poți să ai creștere economică record într-o țară și, cu toate acestea, să fii cu deficitul bugetar la maxim?!

Și vă explic de ce faceți lucrurile acestea. Pentru că ați crescut în mod nesustenabil cheltuielile structurale ale statului român, ați crescut pensiile și salariile cu peste 20%, când vi s-a spus că lucrurile acestea nu pot fi susținute. Și atunci ați tăiat din investiții și ați căutat bani de la cei care nu aveau și anume, de la cei care muncesc part-time, în România, le-ați mărit impozitele pe muncă, și de la mediul privat, pe care, punctual, îl tot amenințați cu diverse măsuri - naționalizarea Pilonului II - spuneți că o faceți, apoi că nu o mai faceți; apoi, iarăși că o faceți, apoi că faceți de fapt diferit.

Ați penalizat un director al unui fond de pensii care a avertizat exact că veți face ceea ce faceți în momentul acesta.

Fondurile structurale, la care România are dreptul, sunt 21 de miliarde de euro, pe care România le poate lua din fondurile structurale și de coeziune. Știți cât ați absorbit, domnule Tudose, aveți idee? Din 21 de miliarde? 3,58 de milioane! Da? Asta este absorbția din fonduri structurale, pe care o aveți, conform datelor Ministerului Finanțelor.

Doar ca ordin de comparație, anul trecut s-au absorbit 660 de milioane. Deci sunteți în urmă masiv. Este o guvernare a incompetenței și a minciunii. A minciunii, pentru că deși ne promiteți creșteri de salarii și lucruri de genul acesta, viitoare, faceți totul pentru a le masca apoi. Adică creșteți, pe de o parte, brutul, după care ne spuneți că schimbați modul de calcul al contribuțiilor, în așa fel încât nicio creștere de salarii, de fapt, nu va mai exista anul viitor.

Ați majorat taxele, impozitele, accizele, cu 20%, anunțând lucrul acesta de pe o lună pe alta. În ce țară civilizată mai există lucrul acesta? Cum mai puteți dumneavoastră pretinde, în fața mediului de afaceri, că vă doriți un mediu predictibil pentru România? Care este moștenirea pe care o veți lăsa generațiilor următoare? Ați crescut datoria publică, ați crescut cheltuielile structurale ale statului român, care acum trei ani erau pe la 66%, deci vorbim despre salarii, pensii și cheltuieli pentru mersul administrației publice, și acum au ajuns la 80%. 80%! Și asta, contrar unor angajamente internaționale ale României. Poate ați auzit de el, acel faimos MTO. Dacă n-ați auzit de el, vă explică domnul Ponta, sunt sigur că a auzit de el, între timp.

Ați încălcat promisiunile dumneavoastră. Ați spus că nu o să creșteți taxe. Și acum le creșteți. Ați spus că o să scutiți de impozit veniturile sub 2.000 de lei. Nimic din toate acestea. Ați spus că o să eliminați impozitul pe dividende. Ați eliminat și aia. Este discutată și uitată.

Ați spus că o să scutiți de impozit medicii. De asemenea, discutată și uitată.

Și să știți că vinovat pentru toate lucrurile acestea nu este un singur om. Sunteți toți, pentru că sunteți complici la ceea ce se întâmplă în această țară. Și toate acestea, pentru ce? Pentru a cumpăra o pace socială, ca să atacați justiția și să vă salvați penalii. Asta, în timp ce sistemul educației e la pământ. Vedeți școlile țării noastre cum sunt, în ce stare sunt, că nici măcar nu respectă înseși normele statului român, nu au aviz ISU. Și vedeți sănătatea în ce hal este și cum se fură politic de către acoliții dumneavoastră.

Să vă fie rușine! (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Stimați colegi,

Vă sugerez celor care n-ați mai citit Caragiale de mult, s-o faceți. Rămâne prezent și azi, și mâine, și peste 1.000 de ani, în România. (Vociferări. Rumoare.)

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Erdei Dolóczki István.

 
 

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este momentul în care putem să adresăm câteva cuvinte, câteva întrebări domnului prim-ministru, în legătură cu modul în care conduce această țară, din punct de vedere economic.

Domnule prim-ministru,

Iată câteva probleme care consider că ar trebui să fie în atenția Guvernului.

1. Predictibilitatea legislației fiscale. Cu ocazia dezbaterii și adoptării noului Cod fiscal, Legea nr. 227/2015, o temă care a suscitat discuții aprinse și asupra căreia am revenit în mai multe rânduri, în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe, a constituit-o maniera în care sunt acceptabile modificările și completările la această veritabilă constituție a mediului de afaceri.

Într-un final a fost adoptat, prin consens, textul art. 4, modificarea și completarea Codului fiscal, alin. (1): "Prezentul cod se modifică și se completează prin lege care intră în vigoare în termen de minimum șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Alin. (2): "În cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilitățile existente, acestea vor intra în vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin pe parcursul anului".

Și alin. (3), la care vreau să mă refer: "În situația în care modificările și/sau completările se adoptă prin ordonanțe, se pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data publicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2)".

Domnule prim-ministru,

Din păcate, prevederile alin. (3) au fost folosite în mod exagerat, atunci când ele au fost gândite ca excepție. Doar anul acesta au fost adoptate cel puțin șase ordonanțe sau ordonanțe de urgență, care au modificat Codul fiscal și de procedură fiscală, plus alte acte normative cu putere de lege, în care au fost strecurate modificări, sub sintagma "alte măsuri fiscale", care sunt și ele în număr însemnat de mare, raportat la perioada de când a început activitatea Guvernului PSD-ALDE.

Punctul 2 la care vreau să mă refer: modul în care legislația națională este armonizată cu cea comunitară. În general, nu ar trebui să așteptăm să ne frigem la degete. Ar fi ideal să nu așteptăm demararea procedurilor de infringement.

Un exemplu foarte la îndemână, deoarece va fi discutat, săptămâna aceasta, în comisie, este Proiectul de Lege nr. 238/2017, cu care a fost sesizată comisia, la data de 26.06.2017, adică în ultima săptămână a sesiunii de primăvară, cu toate că termenul de transpunere a directivei a fost 18 septembrie 2016, adică am depășit termenul de armonizare cu un an, dacă reușim să scoatem cât mai repede această lege, în condițiile în care am avut la dispoziție doi ani, fiindcă pentru transpunere, Directiva 92 a fost publicată în iulie 2014.

Al treilea subiect pe care îl abordez. În privința situației colectării impozitelor și taxelor către stat, menționez două aspecte. Conformarea voluntară lasă de dorit. Deși Codul de procedură fiscală conține prevederi flexibile, aplicarea lor de organele fiscale este deficitară. Modul în care organele fiscale înțeleg și știu să își facă datoria este aspru criticat de mediul de afaceri. Tot de colectarea taxelor ține și faptul că multinaționalele subsidiare sau filialele lor din România produc profit extrem de mic în țară, pe când firmele mamă prosperă. Dar această realitate nu este de ieri, de azi. Și cu aceasta iarăși ajungem la lucrurile negative pe care le-am afirmat despre organele fiscale. Se pare că regionalizarea ANAF-ului n-a fost o măsură fericită, eficientă. Poate ar trebui să regândim această problemă.

Din păcate, timpul nu ne permite să înșirăm chiar toate problemele a căror rezolvare o așteptăm de la dumneavoastră, domnule prim-ministru, și de la Guvernul pe care îl conduceți.

Noi, membri ai Legislativului, noi, reprezentanți ai întreprinzătorilor și cetățenilor obișnuiți care au votat Uniunea Democrată Maghiară din România.

Mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.

 
 

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Eu nu mă număr printre lăudătorii Guvernului Tudose - și cred că e normal să fie așa, pentru că cei care laudă fără discernământ nu fac niciun serviciu celor pe care-i laudă -, dar împreună cu ALDE noi susținem acest Guvern. Eu am și avantajul personal că ai mei, scăpați din genocidul din Imperiul Otoman, vorbeau turcește în familie și sunt familiarizat cu această limbă, și poate că eu am înțeles mai limpede ceea ce domnul prim-ministru a spus.

De aceea, eu vă rog, așa. Și, procedural, mi-ar plăcea să se întâmple așa. Atunci când se face o astfel de solicitare procedurală, ar fi bine ca o delegație din partea partidului care a făcut-o să meargă la instituțiile respectate și abilitate - Banca Națională, Comisia Națională de Prognoză, Guvern, Institutul Național de Statistică -, să ia cifrele cu care suntem cu toții de acord, să discutăm pe aceleași cifre și apoi să înceapă dezbaterea.

Sincer, am un sentiment de stânjeneală când trebuie ca de aici, de la tribuna Parlamentului, să corectez cifrele prezentate de colegii mei. Noi, aici, în Parlament, trebuie să fim modele. Noi trebuie să educăm electoratul, pe măsură ce ne educăm și noi.

Cum puteți, de exemplu, stimați colegi de la PNL și USR, să faceți aceste trimiteri la bugetul de pensii, când e destul să tastezi: "mfinante.gov.ro" și să intrați pe execuția bugetară la șapte luni, în 2017 și în 2016, și să observați că bugetul de pensii și-a mărit veniturile, anul acesta, cu 4 miliarde de lei în șapte luni, și prognoza arată că vor fi mărite cu 6-7 miliarde de lei - sigur, și pe fondul creșterii salariilor - și că deficitul a scăzut de la 9,6 miliarde în 2016, la 7,9 miliarde în 2017. Unde sunt argumentele privind dezastrul bugetului de pensii?

Același lucru aș putea să vi-l spun despre datoria publică. Dacă-mi arătați măcar un singur text, din acest an, cu excepția prognozei de iarnă, făcută pe vremea Guvernării Cioloș, că s-ar putea să depășim 40% datorie publică, arătați-mi și mie un text al unui oficial al Comisiei Europene sau al Băncii Naționale, care vorbește despre escaladarea datoriei publice! Datoria publică s-a stabilizat și e un avantaj pe care România îl are și trebuie să-l prezentăm tuturor celor care se interesează de economia românească.

Deficitul de cont curent? Păi, a fost, anul trecut, 2,5% din PIB și e posibil să crească anul acesta până la 3% din PIB, care, credeți-mă, este un procent mai mult decât satisfăcător.

Iar dacă deficitul comercial crește, vă rog să vedeți care e structura deficitului comercial. Pentru că acum deficitul comercial, în proporție de 80%, se bazează pe importuri de tehnologie și de echipamente.

Uitați-vă, că este pentru prima oară când piața muncii reacționează pozitiv și avem mai mulți salariați decât pensionari: 120.000 de locuri de muncă, în șapte luni, nu este ceva făcut la întâmplare.

De aceea, sunt de acord să discutăm despre faptul că vrem să stimulăm investițiile publice, că trebuie să înlăturăm crisparea decidenților politici, atunci când semnează niște acte. Dar să ajungem până într-acolo încât să sugerăm că domnul Mihai Tudose împrăștie ajutoare sociale - în treacăt fie spus, să știți că n-au crescut - numai ca pe postură de Ana Ipătescu, susținut de poporul român, va lua cu asalt sediul Parchetului General? Vă rog să mă credeți, asta nu este un subiect pentru o interpelare primită cu nerăbdare de alegătorii români.

De aceea, stimați colegi, eu vă rog să aveți această responsabilitate de a respecta autoritățile care ne furnizează cifre, de a respecta sec cifrele, realitățile economice, să convenim care sunt lucrurile cu care suntem cu toții de acord, și apoi să venim în fața electoratului, în fața celor care ne privesc și de la această tribună.

Nimic nu este mai rău decât să ignorăm ceea ce este bun, tot așa cum nimic nu este pe termen lung mai rău decât să ignorăm ceea ce este rău.

De aceea, sunt dispus să discutăm asupra fiscalității. Nu sunt însă dispus să accept că această guvernare a escaladat taxele și impozitele, pentru că nu este, de asemenea, adevărat.

Iar în ceea ce privește programul de guvernare. Un program de guvernare se reajustează. Orice! Mai ales într-un climat atât de dinamic, cum este cel românesc, din când în când, trebuie să procedăm la ajustări.

Și încă ceva. Deficitul bugetar este în acest moment sub control. Cifrele de TVA arată că am început să recuperăm și colectările din TVA.

De aceea, nu mai dați, stimați colegi, dacă iubiți România, dacă doriți ca investitorii străini să privească cu interes către țara noastră, și ca investitorii români să capete încredere, nu mai vehiculați cifre care nu au niciun corespondent real și nu încercați, numai ca să stopați o normalizare a economiei românești și a standardului de viață al românilor, astfel de tentative de a induce panică în rândul românilor. Ați văzut că un coleg de-al dumneavoastră a făcut asta cu costuri destul de importante pentru băncile românești.

Să avem responsabilitate și să iubim cu toții această țară. Și să iubim și cifrele care arată cum arată România!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PMP dorește să intervină cineva? N-a apărut aici, avem probleme la stafful tehnic.

 
 

Domnul Eugen Tomac:

Îi concediem.

Bine v-am regăsit!

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Este domnul deputat Eugen Tomac.

 
 

Domnul Eugen Tomac:

O să prezint eu punctul de vedere al Partidului Mișcarea Populară, cu prilejul acestei dezbateri.

Domnule prim-ministru Dragnea,

Știu că v-ați dorit să ajungeți premier, dar asta este viața, nu este pentru cine se pregătește, ci pentru cine îi aduce șansa aceasta de a fi premier,

Domnule prim-ministru Tudose,

Și domnule prim-ministru Ciolacu,

Că la Guvern avem doi premieri, unul la partid și doi la Guvern. Domnul Ciolacu e pe post de anunțat vești proaste.

Domnilor premieri ai PSD,

Mă așteptam ca astăzi să veniți să ne prezentați cu aceeași convingere cu care o făceați în urmă cu câteva luni, când ne spuneați cât de dezamăgiți sunteți de propriul Guvern, atunci când ați reușit o "performanță" extraordinară, arătându-vă, cu propriile argumente, neputința de a conduce țara. Și îmi doream ca astăzi să veniți, exact așa cum prezenta domnul Dragnea pe la televizor programul de guvernare, și să spuneți: "Obiectiv stabilit, obiectiv îndeplinit".

În realitate, lucrurile stau exact așa cum le simt românii, nu cum le cosmetizăm. Pentru că putem constata foarte simplu, inclusiv din rapoartele privind execuția bugetară prezentate de Ministerul Finanțelor, analizând indicatorii din 2015, drept exemplu, în comparație cu 2017, pentru perioada ianuarie-iulie, putem constata următoarele chestiuni.

Veniturile realizate au scăzut, în timp ce deficitul a crescut dramatic.

În cadrul bugetului de stat, se disting încasări de TVA care au scăzut dramatic, de la 23,2 miliarde de lei, în 2015, la 15,8 miliarde de lei, în 2017. E o comparație pe care o poate constata orice cetățean.

La bugetul asigurărilor sociale de stat, situația este și mai complicată, deoarece deși valoarea punctului de pensie a crescut simțitor, veniturile realizate în 2017 sunt aproape la fel ca cele din 2015.

Datele menționează previzionarea unei execuții bugetare derapante, deoarece, în acest ritm, atingerea deficitului de 3% va implica renunțarea în mod obligatoriu la anumite promisiuni din programul dumneavoastră de guvernare. O promisiune seducătoare era reducerea numărului taxelor, tarifelor și comisioanelor la maximum 50, 10 - pentru persoane fizice, respectiv 40 - pentru persoane juridice, care a avut scadență la data de 1 septembrie 2017, când trebuia prezentat nomenclatorul taxelor din România.

Ne întrebăm: oare această idee a fost abandonată?

Sigur că sunt multe lucruri pe care domnul Tudose încearcă să ni le prezinte, repet, cosmetizând realitatea, însă sunt și foarte multe promisiuni ale PSD la care s-a renunțat. Și ne mai aducem aminte de introducerea impozitului pe cifra de afaceri, cu privire la care ministrul dumneavoastră de finanțe spunea că aplicarea unei astfel de măsuri ar fi generat eliminarea unor domenii întregi din piață. Asta ar fi dus la concedieri masive și, automat, la creșterea șomajului. Astfel, am ajuns la concluzia - sublinia ministrul finanțelor - că măsura nu e una viabilă. Și am prezentat aceste concluzii și premierului. Mă bucur că decizia finală este ca impozitul pe cifra de afaceri să nu se mai aplice. Și atunci justificat ne întrebăm: ce încredere putem pune și în celelalte promisiuni pe care le-ați prezentat? Cine le-a elaborat? Ce studii au existat în spatele acestor angajamente pe care vi le-ați asumat?

Și aș vrea să mă refer, domnule Dragnea, la un subiect care știu că vă este foarte drag: Fondul Suveran de Investiții Strategice. Constat că - și citez din dumneavoastră - "Înființarea Fondului Suveran de Investiții Strategice are rol de catalizator eficient pentru atragerea de fonduri private de la bănci, fonduri de pensii, fonduri de investiții, care, alături de fondurile proprii, va asigura finanțarea unor proiecte de investiții a căror implementare va antrena un efect de multiplicare economică, atât pe orizontală, cât și pe verticală".

Și revin și vă întreb: dintre cele 10 obiective pe care vi le-ați asumat prin acest fond de 10 miliarde de euro pe care vreți să-i investiți în următoarele proiecte, câte dintre ele mai sunt realiste? Pentru că ați promis că veți construi un spital republican și alte opt spitale regionale, cu 3,5 miliarde de euro, din acest fond.

Uitați-vă ce se întâmplă la Casa de Sănătate! Este o crimă ce se întâmplă acolo și noi nu putem gestiona ceea ce avem de gestionat, dar ne punem ambiții pe care nu suntem în stare să le îndeplinim, pentru că nu putem pune un mecanism eficient la dispoziția cetățenilor, în ceea ce privește decontarea din sănătate și nu numai.

Promiteți că veți construi autostrăzi și căi ferate rapide din aceste fonduri, alte investiții decât cele pe care le puteți realiza din fonduri europene. Și dați și câteva exemple. Mă mir cum puteți construi în următoarea perioadă, când ministrul dumneavoastră, Cuc, ne-a spus că nu a fost în stare să construiască, de când e ministru, niciun kilometru de autostradă. (Vociferări.)

Mă întreb dacă prioritatea României este autostrada pe care o propuneți dumneavoastră, prin sudul țării, pe ruta București-Alexandria-Craiova.

Și multe alte obiective despre care ați vorbit dumneavoastră, domnule Dragnea, pe care vreți să le implementați prin acest Fond Suveran de Investiții. Obiective care nu fac decât să devină de fapt o pușculiță pentru clientela dumneavoastră. Și acest lucru se confirmă pe zi ce trece.

Pornind de la aceste aspecte, domnule prim-ministru Tudose, vă rog să-mi răspundeți la următoarea întrebare: cum se armonizează acest deziderat legislativ cu declarații de notorietate, ale dumneavoastră și ale ministrului finanțelor publice, care zdruncină încrederea în bănci și în fondurile private de pensii, afirmații pe care nu doresc să le mai repet?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Din partea Grupului minorităților naționale dorește să intervină cineva? Nu.

Din partea deputaților neafiliați dorește să intervină cineva? Cine?

(Domnul deputat Victor-Viorel Ponta dorește să ia cuvântul.)

Rugămintea mea este, din partea staffului tehnic, să anunțați că sunteți neafiliat, pentru că altfel, cică, nu e suficient.

Anunțați la microfon, înainte de intervenție, că sunteți neafiliat.

 
 

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Bună ziua, domnule prim-ministru.

Bine ați venit!

În primul rând, aș vrea să profit de acest moment, să le mulțumesc tuturor colegilor de la PSD pentru cei 16 ani de colaborare și să le urez mult succes în tot ceea ce-și propun.

Spre deosebire de alți colegi care au vorbit, n-am fost în greva foamei, n-o să încep să delirez aici. O să vă întreb un singur lucru, pentru că am lucrat împreună în acești ani și știu că lucram la rectificări bugetare, cel puțin în 2015. În acest an nu s-a făcut nicio rectificare bugetară. Eu m-am uitat - domnul Vosganian are dreptate, că am trăit și eu destule momente în care lumea vorbea despre cifre fără să le aibă în față -, eu am execuția bugetară pe primele șapte luni. Veniturile sunt cu un miliard mai mici decât în 2016, cheltuielile, cu 16 miliarde în plus. Deci rectificarea ar fi trebuit să fie negativă. Considerați că dacă o faceți mai târziu va fi pozitivă? Sau care ar fi motivul pentru care e prima dată când nu se face rectificare bugetară?

În rest, vă urez succes. Nu spun că vă susțin, că... probabil v-a zis Sorin Grindeanu, că dacă vă susțin aveți o problemă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Dezbaterile s-au încheiat.

La finalul dezbaterilor, are cuvântul domnul prim-ministru, Mihai Tudose.

(Doamna deputat Raluca Turcan dorește dreptul la replică.)

Doamnă deputat Raluca Turcan, atâtea nume s-au vehiculat aici, că dacă stăm să ne dăm unul altuia drept la replică...

Nu pot să vă încalc dreptul, vă rog.

Credeți că vă puteți încadra într-un timp oarecare? Nu.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Sper că nu vă așteptați acum să-mi manifest aprecierea că-mi respectați un drept parlamentar, dar mi s-a pronunțat numele.

Și vreau să vă spun că am îndrăznit să mă mai adresez dumneavoastră cu câteva cuvinte, pentru că am privit destul de optimistă această dezbatere și, la început, nu întâmplător am adresat rugămintea ca această dezbatere să fie una realistă și sinceră, în care să ne spunem adevărul.

Și, din nefericire, la toate întrebările care macină opinia publică, chiar și opinia parlamentarilor din opoziție, n-am primit astăzi niciun răspuns.

Nu s-a primit răspuns cu privire la calculul pe care îl aveți la bază pentru a introduce TVA split. De ce trebuie jefuite firmele românești? Aici, în Parlamentul României, cred că merităm răspuns la această întrebare.

De asemenea, cred că merităm răspuns la întrebarea: de ce ați reintrodus acciza, supraaciza pe carburanți, în condițiile în care foarte mulți membri ai PSD recunosc că a fost un fiasco, atunci când a fost introdusă, că a condus la creșteri de prețuri?

Domnule prim-ministru,

Vă dați demisia dacă, în urma introducerii accizei, prețurile cresc? Pentru că e o chestiune de onoare și de angajament.

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamnă Turcan, am o întrebare foarte simplă: unde este replica? Că ați cerut dreptul la replică.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Replica este legată de situația din educație, unde, de asemenea... (Rumoare.) ... vreau să vă spun... (Vociferări.)

E frumos cum se reacționează la cuvântul educație. Apreciez. (Rumoare.)

Mi-a fost pronunțat numele cu privire la câteva chestiuni și întrebări pe care le-am adresat. Și reiau, pentru că sunt un om tenace.

Referitor la situația din educație. Copiii din clasa a V-a, care, anul acesta, nu au manuale pe bănci, sunt aceeași copii care nu au avut manuale pe bănci, începând cu clasa I. Este aceeași generație. Și atragem atenția asupra acestui lucru în apropierea fiecărui început de an școlar. Ba, mai mult decât atât, pe parcursul anului am făcut demersuri, astfel încât să nu se ajungă în aceste situații.

Știți care a fost răspunsul dumneavoastră, al majorității PSD, de fiecare dată când am ridicat chestiunea manualelor? Că avem nevoie de o nouă Lege a manualului. Cine v-a împiedicat să faceți o nouă Lege a manualului? Dați vina pe Guvernul Cioloș, ba chiar pe Guvernul Boc.

Poate reușim să ieșim din această retorică în care cei care au guvernat acum 7 ani sunt vinovați!

Guvernul Cioloș a fost la fel de susținut de dumneavoastră, așa cum a fost susținut de noi. Ba, mai mult, ați avut oameni în Guvern, secretari de stat, angajați în acest Guvern, care, în continuare, se află în siajul dumneavoastră.

Încercați să vă asumați răspunderea și în loc de laudele cu privire la campionii creșterii economice, haideți să recunoaștem că suntem campioni la stagnare!

Faptul că românii au ca primă opțiune plecatul în străinătate ar trebui să vă îngrijoreze, ar trebui să vă marcheze fiecare zi de guvernare, domnule prim-ministru, și să vă determine ca aici, în Parlament, să spuneți exact de ce luați în calcul aceste măsuri de împovărare a unor oameni care nu vor decât să muncească cinstit, în țara lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Dacă-mi permiteți, cu deosebit respect, o rugăminte, să nu mai pronunțați nume!

 
 

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În ceea ce privește anumite întrebări, rostite de persoane fără nume, (Râsete. Aplauze.) să spui despre dorința statului român de a colecta integral TVA-ul, că acesta este un jaf asupra firmelor, adică dorința statului de a-și lua banii care îi revin este un jaf, iertați-mă, poate trebuie să vorbim, într-adevăr, într-o altă limbă, străină. (Vociferări.)

Eu înțeleg că nu sunt campionul dicției, înțeleg că sunt colegi care nu știu turcește. Ne cerem scuze minorității turce. Sunt articole publicate în limba engleză, în schimb, dacă ajută pe cineva, în Financial Times. Pot fi citite în engleză, și traduse apoi din turcă în română.

Anul trecut au lipsit de la colectarea din TVA-ul declarat 8 miliarde, echivalentul celor 8 spitale regionale; ca și anul acesta.

Iertați-ne dacă dorim ca statul să-și ia banii care sunt ai lui, de la niște privați, nu de la cei 75% care își îndeplinesc obligațiile fiscale față de stat, cărora le mulțumim și pe această cale, ci de la cei 25% care pur și simplu fug cu banii statului.

Despre perioada de absorbție a unor fonduri - un coleg, fără nume, care tot dădea din mânuțe pe aici... (Vociferări. Aplauze.) - cifra exactă până acum, pe fondurile pomenite, este de 2,9 miliarde versus 0,6. Este drept că Guvernul trecut a fost un campion absolut, negativ. Totul începea cu 0,... E-n regulă!

Și, ca să închidem odată discuția despre Pilonul II. Nu, nu naționalizăm! Ultima naționalizare a fost făcută de cineva care eu știu că vă este cunoscut, era prim-ministru și a naționalizat valuta. Înțeleg că aveți niște experiențe în apropiere, întrebați, cereți amănunte cum s-a făcut, noi nu o s-o facem! (Vociferări.)

Nu facem așa ceva! Naționalizare în România nu o să se mai întâmple.

În rest, răspunsuri la întrebările pe care le-ați pus. Eu nu știu, la foarte multe dintre ele, care este legătura între ceea ce ați vorbit dumneavoastră și economia României.

Faptul că nici dumneavoastră n-ați înțeles întotdeauna care este legătura dintre ceea ce ați făcut și România și economia României, s-a văzut în procentele pe care, din când în când, le mai luați!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Înțeleg că ceilalți doi prim-miniștrii nu doresc să intervină... (Aplauze.)

În aceste condiții, dezbaterile politice pline de substanță, de astăzi, s-au încheiat.

Prin urmare, declar închisă ședința noastră și vă doresc o seară plăcută!

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 17,37.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 19 octombrie 2017, 22:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro