Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 septembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.126/22-09-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media18-10-2017 (comună)
Video in format Real Media17-10-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 18-09-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 septembrie 2017

16. Prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.  

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................
 

Interpelări.

Domnule Șovăială, aveți o interpelare. O citiți?

Domnule Șovăială... aveți o interpelare. O citiți? Nu.

Domnul Codreanu.

Haideți, bitte!

Domnul Buican nu este.

 
Florica Cherecheș

Doamnă Cherecheș, vă rog.

 

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, și are ca obiect "Măsurile concrete luate pentru informarea populației în caz de dezastre naturale".

Stimată doamnă ministru,

Furtuna de duminică, 17 septembrie, care a afectat județele din vestul țării, inclusiv județul Bihor, din care provin, provocând un dezastru, soldat, din păcate, atât cu pierderi materiale, cât și cu pierderi de vieți omenești, și cu zeci de persoane rănite, a demonstrat că fie nu există un sistem bine pus la punct de avertizare a populației, fie e foarte slab și vulnerabil, consecința fiind că cetățenii au fost luați prin surprindere, absolut nepregătiți.

Este nepermis că într-o țară cu un număr mare de stații meteo, cu foarte mulți specialiști IT și cu o populație care în proporție mare e conectată la internet se întâmplă astfel de tragedii, fără niciun fel de avertizare, și că se iau măsuri doar după ce se pierd vieți omenești.

Având în vedere faptul că astfel de fenomene meteorologice se repetă destul de des în ultima vreme și sunt de o tot mai mare intensitate, și pentru a preîntâmpina o altă tragedie pe viitor, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile concrete pe care le veți lua pentru a proteja viața cetățenilor și a preveni la timp populația cu privire la riscurile iminente generate de schimbarea bruscă a vremii sau de anumite fenomene meteorologice prognozate.

Cum veți asigura managementul integrat al unor astfel de situații de criză, astfel încât să nu apară sincope în comunicarea instituțională și cetățenii să nu aibă de suferit, iar reacția autorităților să fie una promptă și eficientă?

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Constantin Codreanu

Domnul Codreanu.

 

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului finanțelor publice, domnului Viorel Ștefan, și are ca obiect costurile stabilite de Compania Națională "Imprimeria Națională" pentru imprimarea formularelor pașapoartelor electronice simple românești și a altor documente de călătorie emise de România.

În fond, interpelarea se axează pe costurile care sunt aferente imprimării actelor de identitate menționate mai sus și este prezentată o listă cu situația care există în acest moment în statele Uniunii Europene. Și se face referire la faptul că sunt respectate anumite standarde prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 2252/2004.

Și întrebările mele vizează următoarele.

Ținând cont de faptul că din informația prezentată, legată de situația în statele Uniunii Europene, dar și a celor din vecinătatea imediată, doar Portugalia și Italia suportă cheltuieli superioare celor suportate de minorii români pe durata a 10 ani, întrebările sunt următoarele.

Care este structura de formare a costului de 258 de lei pentru un formular de pașaport simplu electronic românesc imprimat de către Compania Națională "Imprimeria Națională"?

Care este structura de formare a costurilor pentru fiecare tip de formular de document românesc de călătorie în străinătate prevăzut în art. 6 al Legii privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate?

Care sunt, pe fiecare tip de document aparte din ultimii 11 ani, mai exact 2006-2017, tirajele formularelor de documente românești de călătorie în străinătate emise de către Compania Națională "Imprimeria Națională" și cum influențează tirajul prețul de cost/exemplar de formular?

Și ultima întrebare. Care sunt, pe fiecare din ultimii 11 ani și pe fiecare tip de formular al documentelor românești de călătorie în străinătate, cheltuielile suportate, venitul obținut, profitul sau, după caz, pierderile financiare înregistrate de către Compania Națională "Imprimeria Națională" din activitatea de imprimare a acestor formulare?

Mulțumesc.

 
Emil-Marius Pașcan

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bodea? Nu.

Domnul Bulai? Nu.

Domnul...?

Doamna Lavinia Cosma? Doamna Cosma?

Domnule Barna...

Domnule Barna... Doamna Cosma e în sală? Nu. O confundam, că era cu spatele. Nu e.

Doamna Prună? Nu.

Doamna Oana Bîzgan...

Domnul Tomac, nu...

Domnul Marius Pașcan.

 

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului Mihai Tudose și privește valul imigraționist cu care se confruntă astăzi România.

Domnule prim-ministru,

Conform informațiilor furnizate de mass-media, în ultimele luni, în țara noastră au ajuns 480 de imigranți pe calea mării, în condițiile în care pe tot parcursul anului trecut doar un singur refugiat a ajuns la noi pe această cale.

România se confruntă, așadar, cu criza refugiaților și o nouă rută a imigranților s-a deschis, către Uniunea Europeană, pe Marea Neagră.

Până acum, România a fost mai mult o țară de tranzit pentru imigranți, care au preferat să se stabilească în țările mai bogate din Vest. Dar, presată de Uniunea Europeană, țara noastră a acceptat de curând să primească 2.000 de refugiați, care au intrat pe continent prin Italia și Grecia, la care se adaugă alți 700, care au fost deja relocați aici.

Dacă numărul acestora continuă să crească, România poate avea mari probleme cu gestionarea lor, luându-se în considerare că avem o capacitate a centrelor pentru refugiați, din țara noastră, conform unor informații neoficiale, de doar 1.330 de locuri.

În acest sens, domnule prim-ministru, fiind o problemă de interes național, vă solicit să mă informați în legătură cu situația la zi a refugiaților și imigranților din România.

Mai precis, câte centre de refugiați există azi în țara noastră, capacitatea acestora și câte persoane cazează în prezent? Ce resurse li s-au alocat pentru acest an? Și ce estimări luați în considerare în privința valului migraționist și de refugiați solicitanți de azil politic în perioada următoare?

Este sau nu România capabilă să facă față acestei situații și cu ce costuri?

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pop? Domnul Tudor Pop? E în sală?

Vă rog.

Nu vreți, nu?

Domnul Olteanu?

Domnul Bichineț?

Mulțumesc.

Ședința se închide.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 17,11.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 23 octombrie 2017, 1:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro