Oana-Mioara Bîzgan-Gayral
Oana-Mioara Bîzgan-Gayral
Ședința Camerei Deputaților din 19 septembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.128/27-09-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media13-12-2017
Video in format Real Media11-12-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 19-09-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 septembrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.25 Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică despre mai multe tipuri de violență;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

................................................

Doamna Oana Bîzgan. Două minute.

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Stimate colege,

Stimați colegi,

Aleg să vă vorbesc din nou despre violență, nu doar pentru că este un subiect de actualitate, din păcate, ci pentru că este un flagel care afectează în mod dramatic comunitățile și societatea românească, sub forme dintre cele mai diverse.

Violența fizică, violul, crima sunt manifestări evidente ale unui comportament violent, reglementat și pedepsit ca atare. Hărțuirea și hărțuirea sexuală, bullying-ul și cyberbullying-ul, mobbing-ul sunt însă mai dificil de circumscris unor tipare, ceea ce nu le face mai puțin grave.

Victimele hărțuirii, ale bullying-ului resimt efecte precum depresie, anxietate, alienare, înregistrează o scădere a respectului de sine, un randament scăzut și pot dezvolta chiar gânduri suicidale. Aceste tipuri de violență au inclusiv consecințe fizice - dureri de stomac, de cap, tulburări de apetit și insomnii.

Hărțuirea stradală este o experiență prin care femeile, cei cu dizabilități și alte categorii trec zi de zi, iar asta lasă urme la nivel psihic și emoțional. Aluzii sexuale, atingeri nedorite, injurii, amenințări, toate acestea au ajuns să fie considerate normale sau banale, însă ele ar trebui prevenite și combătute.

La Comisia pentru egalitate de șanse primim zilnic petiții sau ni se cere ajutorul în cazuri de hărțuire la locul de muncă. Cunosc zeci de cazuri de angajate și angajați în mediul privat și în cel public care se află într-o stare perpetuă de abuz verbal și psihologic din partea coordonatorului. Sunt convinsă că și dumneavoastră știți exemple similare.

Mai mult, una din două femei din România admite că există hărțuire și hărțuire sexuală în universități și campusuri.

Nici la vârste mai fragede nu găsim cifre mai îmbucurătoare: în România, unul din trei copii a fost umilit în fața colegilor, iar cei mai afectați de bullying sunt băieții cu vârste între 9 și 12 ani. Cu astfel de fenomene copiii se confruntă din ce în ce mai des, chiar de la grădiniță, cu consecințe care pot fi ireversibile în dezvoltarea lor.

Să nu uităm nici că România se află pe harta cyberbullying-ului pe primul loc în Europa, cu o incidență a fenomenului de 37,3%. Se estimează că 6 din 10 tineri vor experimenta cyberbullying în viitorul apropiat.

Hărțuirea, fie ea stradală, la școală, la locul de muncă, nu face altceva decât să perpetueze ideea că violența este ceva permis, iar de la vorbă la faptă, în acest caz, nu este deloc mult.

Cu toate acestea, legislația este fie restrânsă, fie incompletă sau inaplicabilă, iar în rarele cazuri în care se ajunge până la sancționare, pedepsele sunt reduse.

De exemplu, există prevederi în contracte colective privind hărțuirea psihologică, dar nu există cadru legal național pentru pedepsirea faptelor.

Prin prisma acestor aspecte, vă rog, dragi colegi, să fiți alături de mine când voi susține nevoia unei legi a hărțuirii în România! Este momentul să dovedim că avem realmente zero toleranță pentru violență!

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Închidem ședința de declarații.

În cinci minute începem ședința cealaltă.

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 17 decembrie 2017, 6:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro