Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.131/02-10-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 25-09-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 septembrie 2017

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,15.

Lucrările ședinței au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimați colegi!

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 136 de deputați.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulament, au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 25, și marți, 26 septembrie 2017; programul de lucru pentru perioada 25-30 septembrie 2017; lista rapoartelor depuse în perioada 18-25 septembrie 2017 de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La ora 17,00, potrivit programului aprobat de Biroul permanent, avem primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Trecem la dezbaterea inițiativelor aflate pe ordinea de zi.

Dacă sunt intervenții pe procedură? Nu sunt.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 73/2017). (rămas pentru votul final)  

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții sau comentarii de ordin general? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu sunt. Adoptat.

Preambul. Obiecții? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Obiecții? Adoptat.

Rămâne la votul final de mâine, de la ora 12,00.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 249/2017). (rămas pentru votul final)  

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 249/2017. Este în procedură de urgență; caracter organic.

Comisia pentru administrație publică?

Vă rog. Din partea Comisiei pentru administrație publică.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017, în sensul definirii, în mod mult mai clar, a atribuțiilor și competențelor ministrului delegat pentru fonduri europene, care funcționează în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Astfel, se prevede în mod expres faptul că ministrul delegat pentru fonduri europene este reprezentant în relațiile cu terții și îndeplinește atribuțiile de ordonator principal de credite pentru activitățile aferente domeniului pentru care a fost învestit, precum și înființarea funcției de viceprim-ministru fără portofoliu, care va funcționa în cadrul Secretariatului General al Guvernului.

De asemenea, se prevede înființarea Agenției Naționale pentru Competitivitate, precum și stabilirea faptului că Secretariatul General al Guvernului va îndeplini atribuțiile de minister de resort față de Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", față de Regia Autonomă "Monitorul Oficial" și față de Administrația Națională de Meteorologie.

De asemenea, proiectul conține și dispoziții referitoare la funcționarea Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării".

În urma dezbaterilor din Comisia pentru administrație publică, la care au fost prezenți 22 de deputați, din totalul de 25, și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Are caracter organic.

Vă rog să ne propuneți timpul de dezbatere, domnule Roman.

Sunt zece amendamente admise.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Timpul de dezbatere este de două săptămâni. (Râsete și aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Două săptămâni?!

Păi, nu, dezbaterea în plen... Stați puțin, trebuie să ne propuneți... Dezbaterea în plen a raportului pe care tocmai l-ați prezentat dumneavoastră... Trei minute, cinci minute, șapte minute, 25 de minute...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte, m-am referit la termenul de intervenție, pentru că am intervenit în calitate de deputat al Partidului Național Liberal.

Timpul de dezbatere este de cinci minute.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute.

Voi supune votului, stimați colegi, timpul de dezbatere - cinci minute. Dumneavoastră ați prezentat raportul în calitate de membru al Comisiei pentru administrație.

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul propus - cinci minute.

Să înceapă votul.

 
   

Mulțumesc.

156 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă. Timpul propus a fost adoptat.

Acum dau cuvântul, la dezbateri generale, reprezentanților grupurilor parlamentare.

La dezbateri generale?

Domnul Roman, Grupul PNL.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal - și din acest motiv votul în comisie a fost mixt - nu se justifică încărcarea organigramei guvernamentale.

La ora actuală avem 116 miniștri - miniștri delegați, secretari de stat și subsecretari de stat - o structură guvernamentală care n-a atins niciodată după Revoluție o asemenea cifră.

Din acest motiv, avem un Guvern "dodoloț", dar din păcate nu întotdeauna foarte eficient.

De exemplu, la Ministerul Culturii, domnule Solomon, înainte de reorganizare aveam un ministru și doi secretari de stat - unul pentru culte și unul pe partea de cultură. Acum avem la Ministerul Culturii un ministru, patru secretari de stat și un subsecretar de stat.

Din acest motiv, Partidul Național Liberal nu susține acest proiect care, practic, dă "botez" unei structuri guvernamentale stufoase, vă repet, cea mai stufoasă, de după Revoluție până astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale dacă sunt? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

La articolul unic observații? Nu.

La articolul I dacă sunt observații? Nu.

Articolele II, III, IV, V, VI, VII, VIII?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final; caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra, la 7 iulie 1995 (PL-x 251/2017). (rămas pentru votul final)  

7. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995; PL-x 251/2017; caracter ordinar.

Guvernul? Doamna secretar de stat, Ministerul Transporturilor. Vă rog.

   

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

A fost necesară o convenție specifică pentru personalul navelor de pescuit, întrucât Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare, respectiv de atestare și de efectuare a serviciului de cart a Organizației Maritime Internaționale din 1978 exclude, printre altele, personalul navelor de pescuit.

Prin prezenta lege, România aderă la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare și de efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 17 iulie 1995.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul președinte Bode. Vă rog.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere și avizare în fond, cu examinarea acestui proiect de lege.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicat, și ale art. 92 alin. (8) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru politică externă și Comisia pentru muncă și protecție socială au dat, de asemenea, aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare/atestare și de efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare/atestare și de efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Neavând amendamente, rămâne la votul final; are caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului referitor la amendarea art.50 (a) al Convenției privind Aviația Civilă Internațională și a Protocolului referitor la amendarea art.56 al Convenției privind Aviația Civilă Internațională, încheiate și semnate la Montreal la 6 octombrie 2016 (PL-x 271/2017). (rămas pentru votul final)  

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului referitor la amendarea art. 50 lit. (a) al Convenției privind Aviația Civilă Internațională și a Protocolului referitor la amendarea art. 56 al Convenției privind Aviația Civilă Internațională, încheiate și semnate la Montreal la 6 octombrie 2016.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat. Ministerul Transporturilor.

   

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așadar, odată cu intrarea în vigoare a protocoalelor de amendare a art. 50, respectiv a art. 56 din Convenția de la Chicago, numărul membrilor Consiliului din Organizația Aviației Civile Internaționale se va mări la 40, iar comisia de navigație va ajunge la 21 de membri.

Pentru Grupul central-european de rotație, și implicit și pentru România, creșterea numărului membrilor Consiliului Organizației Aviației Civile Internaționale este benefică, putând constitui o garanție a continuității prezentării acestui grup de rotație în consiliu, plecând de la premisa că unul dintre locurile suplimentare va fi alocat Europei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Bode, vă rog, raportul Comisiei pentru transporturi și infrastructură.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu examinarea acestui proiect de lege.

Conform dispozițiilor legale, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru politică externă a dat, de asemenea, aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Protocolul referitor la amendarea art. 50 lit. (a) al Convenției privind Aviația Civilă Internațională și a Protocolului referitor la amendarea art. 56 al Convenției privind Aviația Civilă Internațională, încheiate și semnate la Montreal la 6 octombrie 2016.

Odată cu intrarea în vigoare a celor două protocoale, numărul membrilor consiliului se va mări de la 36, în prezent, la 40 de reprezentanți ai statelor contractante, iar Comisia de Navigație Aeriană va ajunge, de la 19 membri, la 21 de membri experți în domeniul aviației civile.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București, la 21 aprilie 2016 (PL-x 269/2017). (rămas pentru votul final)  

9. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București la 21 aprilie 2016; PL-x 269/2017; caracter ordinar.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Acordul Interguvernamental supus atenției dumneavoastră are un conținut preponderent tehnic, reglementând aspecte referitoare la desemnarea Ministerelor Apărării și Ministerelor de Interne din cele două state, în calitate de autorități competente, pentru organizarea transporturilor militare, modalitățile concrete de organizare, planificare și realizare a transporturilor militare, aspecte cu privire la trecerea frontierei, la modalitatea de asigurare a protecției transporturilor militare, precum și la răspunderea în cazul producerii unor daune.

Totodată, fac precizarea că acordul supus dezbaterii dumneavoastră nu contravine obligațiilor și angajamentelor asumate prin alte documente internaționale și, totodată, nu conține prevederi contrare legislației românești.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Raport comun - Comisia pentru apărare și Comisia pentru transporturi.

Cine prezintă raportul?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate în fond, pentru dezbatere și avizare, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București, 2016.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru industrii și servicii au avizat favorabil acest proiect de lege.

Obiectul de reglementare prevede stabilirea cadrului, a termenilor și a condițiilor, a procedurilor generale și a aranjamentelor pentru transportul militar, din Ucraina în România sau în tranzit pe teritoriul Românei, și din România în Ucraina sau în tranzit pe teritoriul Ucrainei. Este o modalitate de sprijinire a operațiunilor internaționale, a exercițiilor militare comune și a altor activități de cooperare militară internațională în cadrul acordurilor internaționale la care România și Ucraina sunt părți.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și Comisia pentru transporturi și infrastructură au decis, în cadrul dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, să ofere aviz favorabil acestui proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, invit colegii. Nu sunt.

Neavând amendamente, urmează votul final; caracter ordinar.

Trecem la secțiunea propunerilor legislative care au propunere de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (Pl-x 398/2016). (rămasă pentru votul final)  

10. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice; Pl-x 398/2016.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.

Raport comun - Comisia pentru muncă și Comisia pentru buget.

Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015.

Propunerea legislativă pentru completarea ordonanței de urgență este dezbătută în Camera Deputaților, care este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 27 septembrie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii unui nou articol, art. 131, potrivit căruia personalul Agenției Zonei Montane, structură de specialitate din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să beneficieze de nivelul de salarizare aferent funcțiilor din cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii, prezenți la lucrări, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul comun de respingere, întrucât a rămas fără obiect, deoarece măsurile privind salarizarea în anul 2015 a personalului din sectorul bugetar, cuprinse în Capitolul I, și-au încetat aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2015.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă doriți să interveniți? Nu dorește nimeni să intervină.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (Pl-x 362/2016). (rămasă pentru votul final)  

11. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale; Pl-x 362/2016.

Inițiatorul, un senator.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul președinte Solomon.

Vă rog, prezentați raportul de respingere.

   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, urmărindu-se eliminarea discriminării apărute între persoanele pensionate după anul 2000 și cele pensionate în baza Legii nr. 3/1977.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat, în ședința din 13 septembrie 2016.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea inițiativei legislative, întrucât, în forma propusă, aceasta ar institui un tratament discriminatoriu, în primul rând, între persoanele pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001 și cele pensionate ulterior, și în al doilea rând, între femeile și bărbații pensionați în baza Legii nr. 3/1977, lege în prezent abrogată.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenții din partea grupurilor dacă sunt? Nu sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.57 alin.(2) din Legea energiei și a gazelor naturale nr.123/2012 (PL-x 52/2017). (rămas pentru votul final)  

12. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 57 alin. (2) din Legea energiei și a gazelor naturale nr. 123/2012; caracter ordinar; PL-x 52/2017.

Inițiatorul, dacă dorește să ia cuvântul? Nu.

Domnule președinte Iancu, vă rog, președintele Comisiei pentru industrii și servicii, prezentați raportul de respingere.

   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menționat.

Proiectul se referă la modalitatea în care furnizorul de energie electrică își desfășoară activitatea în relația cu consumatorul privind citirea lunară a contorizării și modalitatea de facturare, respectiv facturarea estimativă pentru consumul de energie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului respingerea acestei propuneri legislative, întrucât în Regulamentul de furnizare actual, existent în vigoare, regulament ce se adresează furnizării energiei electrice la clienții finali, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 64, cu modificări ulterioare, instituie obligația fiecărui furnizor de energie de a asigura clienților finali posibilitatea de a citi ei înșiși indexul în termenul convenit prin contract și de a-l transmite furnizorului în cadrul conceptului de "autocitire".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă vreți să interveniți?

Domnul Iancu? Bine.

Nu sunt intervenții la dezbateri generale.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea alin.(5) al art.10 din Legea nr.121/2014 privind eficiența energetică (PL-x 84/2017). (rămas pentru votul final)  

Următorul.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică; PL-x 84/2017; caracter ordinar.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu dorește.

Domnule președinte Iancu, vă rog, prezentați dumneavoastră raportul de respingere.

   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

Avem o altă propunere legislativă adresată comisiei noastre, spre dezbatere și avizare în fond. Este vorba despre o modificare a Legii nr. 121 din 2014 privind imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică.

Aș vrea să vă spun că în cadrul dezbaterilor Comisia pentru administrație publică a avizat negativ proiectul, iar Comisia pentru industrii, în urma dezbaterilor, propune plenului respingerea acestui proiect, întrucât obiectul de reglementare propus de inițiativă, respectiv modificarea Legii gazelor naturale și a energiei electrice, Legea nr. 123/2012, adică a art. 57 alin. (2), contravine Directivei 2012/27 a Uniunii Europene.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă vrea să intervină cineva? Nu vrea nimeni.

Rămâne la votul final, neavând... (Vociferări.)

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art.23 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr.325/2006 (PL-x 79/2017). (rămas pentru votul final)  

Suntem la poziția 14, domnule Munteanu.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 23 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006; PL-x 79/2017.

Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Nu doresc.

Tot domnul președinte Iancu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii.

Vă rog.

   

Domnul Iulian Iancu:

Stimați colegi,

De această dată avem o propunere care se referă la Legea-cadru pentru energia termică, Legea nr. 325/2006.

Aici Guvernul nu a susținut adoptarea acestei inițiative legislative.

Inițiativa legislativă își propunea să modifice art. 23 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, în sensul să elaboreze și să aprobe ANRSC-ul, adică autoritatea care la vremea respectivă răspundea de acest domeniu din punct de vedere al reglementării secundare. Li se cerea acestora să aprobe, prin ordin al președintelui, condițiile tehnice de acces la rețele termice, în scopul instalării sistemelor alternative de producere a energiei din surse regenerabile.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului, în unanimitate, respingerea acestei inițiative legislative, din următorul considerent - inițiativa limitează cadrul legal existent cu privire la accesul la rețelele termice.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Rămâne la votul final; are caracter ordinar.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România (Pl-x 471/2016). (rămasă pentru votul final)  

Următoarea.

15. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România; Pl-x 471/2016.

Dacă inițiatorii doresc? Nu.

Doamna președinte Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră, pentru învățământ, a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România.

Am analizat avizul negativ al Comisiei juridice, avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctele de vedere negative, primite, succesiv, din partea Guvernului, în momente diferite.

Propunerea se referă la... ca obiect de reglementare, la înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România, ca for național de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științelor manageriale.

Se dorește a fi o instituție publică cu personalitate juridică de drept public autonomă, continuatoare în drepturi, și să preia tradițiile științifice ale Institutului Român de Organizare a Muncii, înființat în anul 1927, și a Societății Academice de Management din România, înființată în 2007.

Este vorba de o lege ordinară.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați, din totalul de 24.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea.

Iar motivele pentru care și comisia noastră, cu 14 voturi pentru respingere, un vot împotrivă și 3 abțineri, motive, deci, spuneam, pentru care a respins această propunere sunt următoarele:

  • Inițiativa legislativă nu conține un limbaj juridic consacrat, creează neconcordanțe între textele diferitelor articole și alineate, nu respectă norme și rigori de redactare a actelor normative;
  • Din punct de vedere științific - managementul este un domeniu multidisciplinar, transdisciplinar, nu are o delimitare ca obiect per se - deci în sine -, care să justifice sau să fundamenteze oportunitatea creării unui for de consacrare sub forma Academiei de Științe Manageriale;
  • Prevederile inițiativei copiază structurile organizatorice ierarhice și funcționale ale Academiei Române și ale altor academii de ramură, creându-se impresia unei imitări a unei perpetuări a acestor instituții preexistente;
  • Propunerile legislative legate de atribuții sunt destul de vagi, legate de patrimoniu, de modalitatea în care se preiau prin atribuții modul de organizare și funcționare, sursa de finanțare etc;
  • Institutul Român de Organizare a Muncii, înființat în anul 1927, și Societatea Academică de Management din România, înființată în 2007, s-au constituit ca persoane juridice de drept privat, în condițiile dreptului comun, nu prin lege, deci Academia aceasta, nou propusă, ca instituție juridică de drept public, nu poate fi continuatoarea în drepturi și să preia tradițiile științifice ale unei asociații de drept privat.

Cumulând aceste argumente, comisia noastră a respins propunerea, mergând pe ideea că într-adevăr sunt contribuții semnificative în domeniul managementului, iar la nivel academic, acestea se pot manifesta foarte bine în secțiunea respectivă a Academiei.

Și cred că este bine să fim mai prudenți în această generozitate de înființare a unor academii care, la un moment dat, vor dilua sensul de activitate academică și de instituție academică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cherecheș, Grupul PNL.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative, pentru că prevederile imită structurile organizatorice ierarhice și funcționale ale Academiei Române și ale altor academii de ramură și nu se respectă normele și rigorile de redactare a actelor normative.

Prevederile sunt foarte vagi, pentru că se spune că Academia de Științe Manageriale din România este autonomă, dar nu se specifică față de care autoritate.

De asemenea, trebuie știut că instituțiile publice autonome se află în mod obligatoriu sub controlul sau coordonarea unei autorități publice, și textul inițiativei nu menționează nimic în acest sens.

Pe de altă parte, Academia de Științe Manageriale din România se prezintă ca fiind o instituție juridică de drept public, dar spune în același timp că este continuatoarea în drepturi și că preia tradițiile științifice ale unei asociații de drept privat, înființată după Ordonanța nr. 26 din 2000, și anume, a Societății Academice de Management din România, care a fost înființată în 2007 și care există și în prezent.

În atare condiții, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei inițiative.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Turcescu, reprezentantul PMP.

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua!

Grupul PMP va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative. Dar am vrut să iau cuvântul pentru a spune că n-ar fi rău să reflectăm, în perioada imediat următoare - și am propus colegilor din Comisia pentru învățământ să facem chiar și niște audieri la comisie, în acest sens...

Cred că România s-a umplut de academii și academicieni, ceea ce... de la Academia pentru Științele Securității Naționale până la... ba chiar și Academia Oamenilor de Știință, Academia Agricolă, ar putea isca, spun eu, tot soiul de confuzii în societatea românească. Suntem plini de academii și academicieni. Unele dintre forurile acestea sunt stipendiate din bugetul de stat.

Ar fi bine să luăm în considerare faptul că, eu cred, că în Europa suntem printre puținele țări care au și academie, cum e Academia Română, și niște academii mai micuțe. Practic, în România, aș spune că, mai ales după 1989, numai cine n-a vrut nu și-a făcut o mică academie.

Era, în acest context, nefiresc să dăm aviz favorabil pentru o astfel de inițiativă legislativă.

Și, spun din nou, poate ar trebui să reflectăm cu toții la folosirea în spațiul public și în astfel de contexte a termenului de "academie". Academia e una singură, de fapt - Academia Română - și așa ar trebui să rămână.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Bacalbașa, Grupul PSD.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Sunt de acord cu colegul Turcescu, că în această țară sunt prea multe academii.

Din păcate, sunt și prea mulți colonei, domnule Turcescu. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă sunt? Nu sunt. Rămâne la votul final; propunere de respingere.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea articolului nr.5 din Legea nr.35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ (Pl-x 290/2016). (retrimisă comisiei)  

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ; Pl-x 290/2016.

Din partea inițiatorilor dacă dorește cineva? Nu.

Raport comun - Comisia pentru administrație și Comisia pentru învățământ.

Cine prezintă raportul?

Doamna Gavrilă.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

A, mă scuzați, inițiatorii?

Nu... Dar nu sunteți inițiator...

Din partea Comisiei pentru învățământ, să prezentați raportul.

Discutăm... nu... discutăm de Propunerea... Pl-x 290/2016... 290/2016, la care inițiator am un deputat neafiliat și restul - deputați ai PSD.

Păi, nu, doamnă, discutăm de PL-x 290, uitați-l!

(Discuții la prezidiu cu doamna deputat Raluca Turcan.)

Deci, doamnă deputat, dumneavoastră sunteți la Pl-x 258, cred.

Ia, vedeți, verificați, vă rog!

Deci noi acum suntem la Pl-x 290 - raport comun - Comisia pentru administrație și Comisia pentru învățământ.

Nu am... aveți dumneavoastră altă listă?

Bun.

Vă rog.

Doamna Turcan, ca inițiator, vă rog.

   

Doamna Raluca Turcan:

Această inițiativă legislativă are ca obiect instituirea generalizării în purtare a unor însemne distinctive pentru elevii care urmează cursurile în unitățile școlare.

Această propunere are mai multe considerente favorabile. Primul - și cel pe care îl resimt cel mai direct copiii - este acela al eliminării inechității care există în momentul de față între copiii care merg la aceeași școală sau în aceeași clasă și care, dacă nu ar avea niște însemne distinctive cât de cât unitare, s-ar simți poate, unii, marginalizați sau chiar deranjați, frustrați de imposibilitățile materiale pe care le au familiile lor.

Așadar, este, dacă vreți, o formă de echitate și de întărire a echității între copiii care merg la școală.

În plus, este și un instrument de creștere a siguranței în școală. Pentru că în momentul în care un copil poartă un însemn distinctiv, pentru o anumită unitate școlară, atunci, în cazul absenței, al prezenței în alte locuri care nu țin de spațiul școlar, ar putea fi identificate și aduse la cunoștința responsabililor.

În momentul de față, această măsură există într-un regulament de funcționare și foarte multe școli din România țin cont de lucrul acesta și au așa-zisele "uniforme". Dar nu este obligatorie aceeași ținută pentru toți copiii din această țară, ci sunt ținute stabilite la nivelul consiliilor de administrație, în urma discuțiilor cu părinții, cu profesorii și, pe forma veche, acum s-a schimbat, cu reprezentanții autorităților locale.

Așadar, este o inițiativă legislativă care presupune instituirea, prin lege, a unui comportament comun pentru toate unitățile școlare.

Din nefericire, nu am reușit, în comisie, să aducem toate îmbunătățirile de tehnică legislativă, pentru că s-a dezbătut destul de repede acest subiect.

Și, de aceea, vă propun, și în calitate de inițiator, și după discuția cu liderul Grupului PSD, retrimiterea acestui proiect comisiei, astfel încât să poată să fie îmbunătățit, în raport cu textul care există în momentul de față în regulamentele interne.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Voi supune votului dumneavoastră, stimați colegi...

Numai puțin... (I se adresează doamnei deputat Camelia Gavrilă.)

Supun votului propunerea de retrimitere.

Dar vreau să vă reamintesc, stimată colegă, ca inițiatori nu sunt decât deputați ai PSD și un deputat... Am verificat acum... la Pl-x 290.

Bun.

Este o propunere, din partea Grupului PNL, de retrimitere la comisie, termen două săptămâni.

Să înceapă votul!

 
   

Mulțumesc.

153 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere. Retrimis comisiei, două săptămâni.

Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile din prima parte a ședinței noastre.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Urmează ședința consacrată răspunsurilor la interpelările membrilor Guvernului.

     

După o scurtă pauză

 
     

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Declar deschisă ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din data de 25 septembrie 2017.

Și aș dori să continuăm cu partea a doua a ședinței, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Așadar, o să dau citire listei de deputați și apoi răspunsurile pe care aceștia le solicită.

Dacă este în sală domnul deputat Oros Nechita-Adrian? Nu este în sală. Mergem mai departe.

 
  Tinel Gheorghe

Domnul deputat Gheorghe Tinel?

Vă rog.

Aveți un minut pentru a prezenta tematica interpelării, ca apoi să solicităm răspunsul de la...

   

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

Obiectul interpelării pe care am adresat-o doamnei ministru Grațiela Gavrilescu e legat de emiterea Ordinului privind recoltarea, colectarea celor 140 de urși și 97 de lupi.

În speță, întrebările mele se refereau la temeinicia, modalitatea practică, cum au fost stabilite cifrele de recoltă/captură.

Și așteptam să mi se explice acest lucru, pentru că eu am mari dubii cu privire la modalitatea tehnică de stabilire a numărului exemplarelor respective.

Cred că, în spate, fie este vorba de o crasă incompetență, fie este vorba de alte interese, pe care mi-aș dori să le lămurim astăzi, prin răspunsul la această interpelare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, din partea ministerului? Domnul secretar de stat Ion Cîmpeanu? Sau domnul secretar de stat Istrate Ștețco? Dacă este cineva prezent în sală?

Păi și de ce sunt amândoi la Senat?

Din partea Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, cine poate vorbi?

Vă rog, cine e secretar de stat de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul?

Vă rog.

Avem un deputat care așteaptă un răspuns.

Bun, vă dau ceva timp să rezolvați situația, dar este absolut anormal, doamnă secretar de stat sau nu știu ce poziție aveți dumneavoastră!

Or fi... nu pot să fie amândoi acolo, sunt doi secretari de stat care și-au anunțat prezența aici!

Trec mai departe.

 
  Matei-Adrian Dobrovie

Domnul deputat Dobrovie Matei-Adrian, de la USR, dacă este în sală?

Mulțumesc.

Vă invit la microfon.

   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Bună ziua!

Am adresat o interpelare Ministerului Românilor de Pretutindeni.

Obiectul interpelării era legat de Casa Memorială "Aron Pumnul", de la Cernăuți.

Practic, aceasta este aflată în proprietatea statului ucrainean. Și am întrebat - foarte concret, nu o să insist.

În ce măsură legislația românească și ucraineană permit finanțarea reabilitării Casei Memoriale?

Care este stadiul actual al discuțiilor privind reabilitarea?

Și care sunt obstacolele pe care autoritățile române guvernamentale le întâmpină, în vederea sprijinirii acestui demers?

De asemenea, în ce condiții Casa Memorială "Aron Pumnul" din Cernăuți poate intra în proprietatea statului român?

Interpelarea este adresată Ministerului Românilor de Pretutindeni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, din partea ministerului, domnul secretar de stat Ovidiu Iane.

 
   

Domnul Ovidiu-Cristian Iane (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc domnului deputat pentru interpelarea făcută.

Și acum am să citesc răspunsul.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 572B/2017, vă comunicăm următoarele.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în conformitate cu Programul de guvernare și Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru 2017-2020, sprijină afirmarea, conservarea și promovarea identității culturale, lingvistice și spirituale a românilor din afara granițelor, precum și întărirea legăturilor acestora cu România.

În acest context, în relația cu comunitățile românești din afara granițelor, autoritățile române au obligația asigurării unui cadru adecvat de afirmare identitară și a spiritualității românești specifice acestora și protejarea bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase și culturale aparținând moștenirii culturale și spirituale românești din afara frontierelor României.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 17/2017 privind înființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și a Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni și Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020, ministerul acordă o atenție deosebită sprijinirii comunităților românești, prin refacerea obiectivelor culturale aflate în diverse stadii de degradare și punerea în valoare a acestora.

Totodată, susține edificarea pe repere culturale noi pentru promovarea valorilor culturale românești în afara granițelor, atât a celor din comunitățile istorice, cât și a celor emergente.

În Ucraina, comunitatea românească reprezintă a treia etnie, ca pondere, din acea țară, după ucraineni și ruși. Minoritatea românească este recunoscută, dar se confruntă cu o problemă de durată, respectiv, diviziunea etnică dintre români și moldoveni, care continuă cu separarea lingvistică - limba română și limba moldovenească.

Conform ultimului recensământ, făcut de autoritățile ucrainene în 2001, populația românească atinge cifra de 417.657 români și moldoveni, împreună cu populația română din alte etnii, adică, cei care declară limba română ca limbă maternă, deși au altă naționalitate.

Pol de concentrare și exprimare a identității românești, Regiunea Cernăuți numără aproximativ 181.780 de românofoni, dintre care 114.555, circa 12,5% din populația regiunii, s-au declarat de etnie română, comunitate cu grad ridicat de urbanitate, potențial de afirmare pe zona de cultură, educație și mass-media.

Tocmai de aceea este important ca românii de aici să beneficieze de un cadru neîngrădit de dezvoltare și afirmare identitară și prin protejarea bunurilor de patrimoniu ce aparțin moștenirii culturale românești.

Unul dintre obiectivele de prim interes în vederea asigurării identității culturale și etnice a românilor din Regiunea Cernăuți este reprezentat de Casa Memorială "Aron Pumnul".

Monumentul, de importanță culturală pentru comunitatea românească și obiectiv prioritar în cadrul Programului de guvernare 2017-2020, se află în prezent într-o stare avansată și continuă de degradare. Clădirea a făcut subiectul a numeroase cereri de restaurare către statul român și statul ucrainean, din partea comunității românești din Cernăuți.

În perioada 2014-2016, aceasta a reprezentat obiectul mai multor demersuri finanțate de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, inițiate de Fundația "Casa Limbii Române" din Cernăuți.

Solicitantul s-a aflat în imposibilitatea prezentării unei documentații complete, astfel că nu s-a putut da curs solicitării privind renovarea imobilului. Imobilul în cauză a aparținut Primăriei Cernăuți, care l-a cedat Muzeului Etnografic Regional Cernăuți, coordonat de Consiliul Regional Cernăuți.

Terenul adiacent, în suprafață de circa 1 ha, aparține în continuare de Primăria Cernăuți.

În cadrul Muzeului Etnografic Regional Cernăuți a fost înființată Secția "Muzeul Mihai Eminescu", care va gestiona Casa "Aron Pumnul".

În anul 2014, Fundația "Casa Limbii Române", avându-l ca președinte pe domnul Vasile Tărâțeanu, a primit în folosință imobilul de la Muzeul Regional Cernăuți, pe o durată de cinci ani, în vederea renovării.

Guvernul României a dat Hotărârea de Guvern nr. 1008 din 12 noiembrie 2014, prin care a fost suplimentat bugetul Ministerului de Externe și al Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, cu suma de 1.125.000 de lei, circa 25.000 de euro.

Banii alocați în luna noiembrie nu au putut fi cheltuiți până la sfârșitul anului bugetar.

În anul 2015, Ministerul de Externe a alocat fonduri în valoare de 625.393 de lei pentru renovarea Casei "Aron Pumnul", pe amplasamentul actual, urmând ca într-o a doua etapă să fie construite clădiri anexe pentru un viitor complex muzeal. A fost întocmit Caietul de sarcini, în vederea îndeplinirii procedurilor de achiziție publică. Acestea urmau să fie desfășurate de o societate comercială din Ucraina.

Pentru ca lucrările să poată începe, erau necesare avizele de specialitate, care urmau să fie eliberate de autoritățile locale din Cernăuți.

Fundația "Casa Limbii Române" ar fi trebuit să le fi obținut în prealabil, pentru ca renovarea imobilului să se finalizeze până la sfârșitul anului bugetar 2015.

Construcția originală, făcută din chirpici, este într-o stare avansată de degradare, iar structura de rezistență, din lemn, este deja compromisă.

Având în vedere și lucrările anexe, construite în perioada sovietică, este oportun ca imobilul să fie renovat integral. Păstrarea formei actuale ar denatura valoarea muzeală a obiectivului.

De precizat că această variantă este agreată atât de domnul Vasile Tărâțeanu, cât și de autoritățile ucrainene.

După cum se știe, în perioada 20-22 august, am efectuat o vizită de lucru în Ucraina, la Kiev și Cernăuți, în vederea realizării de discuții cu reprezentanții autorităților centrale și locale ucrainene, precum și cu membrii mediului asociativ românesc.

Programul vizitei a cuprins întâlniri cu oficialii...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule ministru, aveați trei minute pentru întreaga susținere...

 
   

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Sunt date foarte multe...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Eu sunt convins de asta. Eventual, le puteți pune la dispoziție în scris...

 
   

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mai am foarte puțin...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

... sau spuneți niște concluzii.

Vă mulțumesc tare mult.

 
   

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mai am foarte puțin, dar răspunsul este pe cifre...

 
     

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Da...

 
   

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

... și n-am cum să le omit, că ar însemna...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Citiți concluziile, vă rog, că deja am depășit... vreo 10 minute.

 
     

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă rog...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

În cadrul întrevederilor, am solicitat parteneriatul autorităților ucrainene, respectiv, ministrului culturii, șefului administrației Regiunii Cernăuți și viceprimarului orașului Cernăuți, pentru amenajarea unui complex muzeal, prin restaurarea Casei Memoriale "Aron Pumnul" din Cernăuți și ridicarea unei clădiri în anexă.

A fost exprimată de ambele părți oportunitatea semnării unui protocol bilateral și constituirea unui grup de lucru format din specialiști în domeniu, din Ucraina și România, care va realiza evaluarea privind costurile și beneficiile proiectului și care va întocmi dosarul tehnic, obținând totodată avizele de specialitate.

Partea ucraineană a agreat demersul și a arătat deschidere pentru începerea demersurilor specifice, adică constituirea acestui grup de lucru.

În privința posibilității ca obiectivul muzeal să intre în proprietatea statului român, precizăm că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni nu are competențe în acest sens, un astfel de demers fiind de resortul Ministerului Afacerilor Externe.

Vă mulțumim pentru interes, disponibilitate și colaborare, și vă asigurăm de întreaga deschidere a instituției noastre.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule secretar de stat.

Dacă domnul Dobrovie mai are vreo întrebare suplimentară? Înțeleg că va primi și în scris, probabil, acest răspuns.

Mulțumesc tare mult.

 
  Tinel Gheorghe

Mergem atunci mai departe.

Pentru domnul Gheorghe Tinel a venit un răspuns. Așa că, o rog pe doamna să ne prezinte răspunsul.

Mulțumesc tare mult.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu:

Bună ziua!

Eu sunt secretar de stat la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Nici de la Ministerul Mediului și nici de la Ministerul Apelor și Pădurilor nu a putut să participe nimeni, fiind angrenați în alte activități.

O să dau citire răspunsului de la Ministerul Mediului.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, nr. 611A din 2017, având ca obiect "Nivelul de intervenții în cazul speciilor de urși și lupi, în interesul securității și sănătății populației și în scopul prevenirii unor daune importante", vă comunicăm următoarele.

Până în prezent, Ministerul Mediului nu a acordat derogări de la statutul de specii strict protejate, stabilit prin legislația națională de mediu în vigoare, pentru speciile lup și urs, măsură reglementată de prevederile Ordinului ministrului mediului nr. 1169 din 2017 pentru aprobarea în interesul sănătății, securității populației și în scopul prevenirii unor daune importante.

Ministerul Apelor și Pădurilor, în calitate de autoritate publică centrală pentru silvicultură, este administratorul faunei cinegetice, fiind totodată autoritatea care încredințează contractele de gestionare a fondurilor cinegetice, asociațiilor de vânătoare sau oricăror entități stabilite de Legea nr. 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Mediului nu dispune de fișele de evaluare privind specia urs, aferente ultimilor trei ani, pentru obținerea acestora fiind necesară transmiterea unei solicitări în acest sens Ministerului Apelor și Pădurilor.

În speranța că informațiile furnizate vă sunt utile, vă asigurăm de sprijinul nostru și totodată vă stăm la dispoziție pentru eventuale informații suplimentare.

Deci, în cazul în care aveți nevoie de informații suplimentare, sunt sigură că... colegii din ministerele anterior menționate vă stau la dispoziție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat, aveți din nou cuvântul.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați reprezentanți ai autorităților publice centrale și stimați colegi aflați în sală,

Special am cerut aceste informații, pentru că am vrut să văd cum ați fundamentat ordinul privind recoltarea/capturarea exemplarelor de urși și de lupi.

Și m-am convins. Dacă până acum aveam un dubiu, acum am o certitudine - nu l-ați fundamentat deloc. Pasați responsabilitatea evidenței exemplarelor faunei cinegetice - urs și lup - la Ministerul Apelor și Pădurilor, dar dumneavoastră fundamentați cotă de recoltă și de captură. Pe ce bază? Că întrebarea mea aceasta era - pe ce bază?

Atât timp cât fișele de evidență ale fondului de vânătoare, ale evaluării speciilor respective, se află la Ministerul Apelor și Pădurilor, mă așteptam ca răspunsul dumneavoastră să cuprindă referire la acest lucru și să cuprindă, inclusiv în nota de fundamentare, referințe la aceste fișe de evaluare.

Vă spun că există suspiciunea că datele respective, numărul de urși - 145, de lup, din specia lup - 97 sunt calculate și sunt stabilite empiric, pe baza unor alte date și elemente decât cele tehnice, care ar trebui să stea la baza acestor informații. Și vă acuz, de la această tribună, de lucruri foarte grave.

Și îmi pare rău că nu lămuriți acest lucru. Vorbim de 145 de urși și de 97 de lupi, cu o valoare cinegetică foarte mare.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă din partea Ministerului pentru Relații cu Parlamentul mai vreți un răspuns? Dacă nu...

Mai aveți dreptul la un minut. Dacă vreți să răspundeți? Dacă nu, puteți răspunde în scris.

Foarte bine.

Mulțumesc tare mult.

Mergem mai departe.

Doamna deputat Bîzgan Oana dacă este în sală?

Dacă nu este în sală, mergem mai departe.

Domnul deputat Gheorghe Daniel? Nu este în sală.

Mergem mai departe.

Domnul Bichineț Corneliu - se solicită amânare.

Domnul Alexe Costel - se solicită amânare.

Domnul Dobrovie Matei-Adrian, pe încă o interpelare - se solicită amânare.

Așadar, declar închisă ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din 25 septembrie 2017.

Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,23.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 9 august 2020, 6:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro