Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/05-10-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-06-2018 (comună)
20-06-2018
18-06-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 26-09-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2017

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 08,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, 26 septembrie 2017, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

"Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare. Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau o intervenție în acea ședință."

În continuare, dați-mi voie să dau cuvântul doamnelor și domnilor deputați.

 
  Camelia Gavrilă - declarație politică referitoare la minoritățile naționale, diversitate și complexitate umană prin cultură, istorie, limbă și valori specifice;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Camelia Gavrilă.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la minoritățile naționale - diversitate și complexitate umană prin cultură, istorie, limbă și valori specifice. Este o declarație care ține și de contextul unor situații politice și sociale recente, legate de respectarea drepturilor minorităților, inclusiv ale minorităților românilor aflați în alte contexte. Iar această declarație este o pledoarie pentru acceptarea diversității, pentru toleranță și deschidere multiculturală, într-o lume modernă, în care etnii, rase, religii, mentalități trebuie să coexiste în spații comune, să se respecte reciproc, să-și recunoască valoarea, specificitatea, dreptul la manifestare.

Din perspectivă antropologică, ființa umană este unică în esența sa, fiecare individ este practic un univers în sine, interesant, bogat în sensuri, irepetabil. De aici și conceptul de unitate în diversitate, de unitate a speciei umane, dar și diversitate a manifestărilor, de construcție mozaicată în care trăim, dar în care nu au lipsit, de-a lungul timpurilor, ciocnirile între civilizații, între patternuri culturale, intoleranța etnică, ceea ce ne-am dori ca la acest context de secol XXI să nu se mai repete.

Trebuie să conștientizăm faptul că din 195 de state, 193 sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite și în general nu există o suprapunere între structura etnică și granițele teritoriale ale statului. De aici, coexistența culturală, religioasă, etnică, lingvistică.

Dacă în România, un stat cu importante minorități - ne referim la 11%, conform recensământului din 2011, din cele aproape 20 de milioane de locuitori, foarte mulți maghiari, romi, ucraineni, germani, există un pachet legislativ important, există o susținere și o deschidere, în Programul de guvernare sunt precizate foarte clar politici față de minorități, respectul pentru identitatea etnică, culturală, religioasă, lingvistică, pentru combaterea discriminării, respectul pentru multiculturalitate, pe de altă parte, ne dorim ca și pentru românii aflați în alte contexte teritoriale, statale, să existe sprijinul, în aceeași măsură. Nu dorim și nu pretindem decât un tratament egal, în context european, în context modern, iar evenimentele legate de modificările aduse Legii educației, de Rada Supremă a Ucrainei, ne îngrijorează. E motivul pentru care apreciem și demersurile Guvernului, ale Parlamentului, demersurile prezidențiale, declarațiile în acest sens, cu speranța că vom reuși împreună, și delegația din care fac parte, prin convingere, prin dialog, să conducem la finalizarea cu succes a întâlnirilor bilaterale și realizarea unor necesare modificări de politică educațională și culturală, invocate deja, în spiritul valorilor europene actuale și ale unor experiențe pozitive pe care le avem în proiectele și în relațiile comune.

De fapt, de la situația concretă din Ucraina, de la pledoaria pentru românii care trăiesc acolo, e important să medităm asupra raportului dintre minoritate și majoritate și asupra importanței și transferului valoric de limbă, cultură, tradiții, mentalități, cu plusvaloare adăugată.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim foarte mult.

 
  Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Eroare, greșeală sau minciună?;

Dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Florica Cherecheș.

   

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Eroare, greșeală sau minciună?"

Calitatea învățământului românesc depinde de foarte mulți factori, fiind evident un sistem extrem de complex, dar fără a cădea în panta populismului, trebuie să recunoaștem că motivația financiară a cadrelor didactice are un rol determinant. Azi nu voi vorbi despre starea sau despre dotările precare pe care le au unitățile de învățământ, nici de lipsa autorizațiilor de funcționare, nici despre lipsa manualelor sau de încărcarea programelor școlare, nici despre lipsa cursurilor de perfecționare, ci mă voi referi la lipsa sumelor care ar trebui să fie cuprinse în bugetul școlilor, pentru a asigura plata unor salarii decente și perfecționarea cadrelor didactice.

Prin noua Lege a salarizării, Guvernul a stabilit niște valori optimiste, în ceea ce privește salariile cadrelor didactice. Din păcate, unii s-au lăsat amăgiți de aceste promisiuni mincinoase de creșteri salariale, făcute mai mult cu scop populist, de fațadă, care pe alții i-au lăsat reci. Iată câteva dintre ele.

Cu toate că Legea promite dublarea salariilor, nivelul sporurilor în învățământ a rămas blocat la nivelul existent în decembrie 2016.

În condițiile tăierii bugetului pe educație, nu se întrevede posibilitatea ca, la rectificarea bugetară, să fie alocați bani pentru plata hotărârilor judecătorești, deși există o lege care prevede modul de eșalonare a acestor datorii către cadrele didactice.

S-au tot trâmbițat tichetele de vacanță, dar undeva, cu litere mărunte, era scris că asta se va întâmpla doar dacă unitățile de învățământ le-au avut prevăzute în buget. Iar acestea nu și le-au prevăzut, pentru că nu au existat alocate fonduri pentru așa ceva.

Și lista, stimați colegi, ar putea continua.

Se aude că la Ministerul Educației Naționale au fost transmise ultimatumuri din partea organizațiilor sindicale, cu privire la demararea unor acțiuni de protest, începând cu 2 octombrie 2017, în situația în care problemele semnalate, printre care și aspectele enumerate anterior, nu vor fi soluționate.

L-aș întreba pe domnul ministru Pop, până nu demult sindicalist de seamă în învățământul preuniversitar, ce le va spune foștilor colegi, cadrelor didactice pe care le-a reprezentat sau liderilor sindicali, cu privire la problemele de ordin financiar semnalate? Ce a făcut până acum, în calitatea de ministru al educației, pentru a obține o finanțare corectă a învățământului românesc și a reda profesorilor din România demnitatea și statutul pe care-l merită, acela de formatori ai generației viitoare?

Ar trebui să ne convingă că prezența sa în fruntea acestui minister nu este o greșeală, dar s-ar putea să fie o eroare!

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Dan-Răzvan Rădulescu - declarație politică despre poluarea din Ploiești;

Dau, în continuare, Grupului USR, cuvântul.

Doamna Cristina Iurișniți? Nu este.

Atunci, domnului Iulian Bulai. Nici acesta nu este.

Atunci, domnului Dan Rădulescu.

Mulțumesc.

   

Domnul Dan-Răzvan Rădulescu:

Bună dimineața!

Declarația mea de astăzi este foarte scurtă...

Pentru că în două mandate de ministru al mediului nu a făcut nimic pentru combaterea poluării Ploieștiului și a împrejurimilor, pentru că poluarea în Ploiești și în împrejurimi a atins cote alarmante, afectând starea de sănătate a populației, pentru că în continuare crede că în Ploiești și în împrejurimi nu există poluare - pentru toate acestea - îi cer public demisia doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică intitulată Luați mâna de pe butonul de panică!;

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul Avram Constantin. Nu este.

Domnul Mihai Niță? Nici acesta nu este.

Atunci, din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul doamnei Cătălina Bozianu.

   

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Luați mâna de pe butonul de panică!".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este un apel adresat guvernanților, autorităților și fiecăruia dintre colegii care au funcții de autoritate în stat ori în partide, indiferent de culoarea lor politică.

Săptămâna trecută am trăit cu toții panica indusă de autorități, în legătură cu fenomenele meteo extreme care au afectat sudul țării: școli închise ori cu programul scurtat; apeluri repetate și amplificate de mass-media; părăsirea drumurilor publice la orele cu trafic de vârf; informații insuficiente furnizate publicului, despre amploarea și intensitatea furtunilor. Toate acestea au fost de natură să genereze un singur efect - panica.

La rândul ei, panica a generat blocarea traficului în Capitală și probleme în multe alte orașe mari din sud, în Ploiești, de exemplu. Principalii pierzători ai acestor abordări disperate și heirupiste au fost cetățenii. Firmele au pierdut bani, oamenii au pierdut timp și nervi.

Se poate argumenta, desigur, că prognozele au fost imprecise, că este mai bine să generezi un pic de panică, dacă furtuna este de mică intensitate, decât să te prindă o furtună puternică, pe nepregătite.

Eu cred și n-am nicio îndoială că oamenii din București sau din Ploiești sunt de acord cu mine că niciuna dintre abordări nu este bună. Mai ales că, oricât ar încerca să se ascundă în spatele erorilor din prognoză, este evident faptul că primarii au încercat să profite de situație pentru a câștiga capital de imagine.

În loc să abordeze situația cu calm, să taie elanul goanei după audiență al posturilor naționale de știri, primarii, autoritățile, în general, au turnat gaz pe foc, în speranța că românii se vor lăsa impresionați de heirupismul lor.

Dragi colegi,

Consider această abordare intolerabilă, de-a dreptul o insultă la adresa cetățenilor acestei țări.

Fac, de aceea, un apel la toți oamenii învestiți cu autoritate: luați mâna de pe butonul de panică! Românii apreciază calmul, profesionalismul și eficiența, și nu isteria de imagine care le provoacă pierderi.

Vă mulțumesc.

Cătălina Bozianu, deputat al PMP Prahova.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim foarte mult.

 
  Victoria Longher - intervenție despre Sărbătoarea Roadelor;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, doamna Csokany Petronela-Mihaela. Nu este.

Atunci, doamna Victoria Longher.

Vă mulțumesc.

   

Doamna Victoria Longher:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ziua de 17 septembrie, la invitația președintelui Republicii Polone, Andrzej Duda, am avut onoarea de a participa la "Sărbătoarea Roadelor", manifestare de mare amploare, organizată în localitatea Spała, Polonia. Prima ediție a Sărbătorii Roadelor, organizată de președinți, a avut loc în anul 1927, când președintele Poloniei era Ignacy Mościcki, fiind întreruptă apoi din 1939, când a început cel de-Al Doilea Război Mondial. În anul 2000, președintele Aleksander Kwasniewski a reluat tradiția evenimentului, astfel fiind continuată de președinții succesivi ai Republicii Polone.

Manifestarea a început cu o sfântă liturghie prezidată de episcopul Józef Zawitkowski, după care președintele Poloniei, împreună cu soția au vizitat așa-numitul "Orașul Regiunilor", unde oamenii din diferite colțuri ale Poloniei și-au prezentat regiunea, artizanatul și folclorul.

Acest oraș unic al regiunilor este un element tradițional al sărbătorii, anul acesta participând 16 voievodate. Aici fiecare regiune și țară invitată a prezentat simbolic roadele oferite de Dumnezeu pe parcursul anului. În calitate de reprezentanți ai comunității poloneze din România am adus și noi un coș cu roade specific muntenilor polonezi stabiliți în Bucovina.

După vizitarea standurilor celor 16 voievodate, a urcat pe scenă pentru prima dată Ansamblul de cântece și dansuri folclorice "Mazowsze" și a fost anunțat câștigătorul concursului pentru cea mai frumoasă cunună de recoltă, aceasta fiind pregătită de fermierii din provincia Lubuskie.

În discursul său, președintele Poloniei a amintit că agricultorii comunică o tradiție poloneză bazată pe credință, muncă grea, o mare rezistență și abilitate de a depăși toate obstacolele, inclusiv cele care rezultă din forțele naturii.

Vă mulțumesc.

Deputat Victoria Longher, Uniunea Polonezilor din România.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim foarte mult.

 
  Ioan Dîrzu - declarație politică despre Centenarul Marii Uniri - un proiect de celebrare a viitorului;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Ioan Dîrzu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

   

Domnul Ioan Dîrzu:

Bună dimineața, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Centenarul Marii Uniri - un proiect de celebrare a viitorului".

Stimați membri ai Parlamentului,

Vin astăzi aici, în fața dumneavoastră, cu respectul față de momentul serbării a 100 de ani de la Marea Unire, recunoscător pentru încrederea cu care m-ați învestit în Comisia pentru celebrarea Centenarului și gândindu-mă la sacrificiile pe care noi, toți, trebuie să le facem pentru acest mare eveniment. Provocările cărora trebuie să le facem față sunt reale. Sunt serioase și multe. Cele trei condiții de reușită a evenimentului sunt următoarele: solidaritate, unitate și prietenie.

România a supraviețuit 100 de ani nu numai grație priceperii unor elite politice și culturale, ci mai degrabă unității lor în jurul unor proiecte naționale: România Mare, consolidarea statului în Europa și în lume, integrarea euro-atlantică.

Întrebarea pe care o punem astăzi este, din nefericire, nu dacă suntem uniți în jurul unui nou proiect de țară, ci dacă acel proiect de țară există cu adevărat. Și, cu adevărat, eu cred că el există.

Proiectul de țară, la 100 de ani de la Marea Unire, este consolidarea statului bunăstării, a echității, solidarității și justiției sociale. Proiectul de țară este despre integrarea euro-atlantică. România să fie cel mai important actor într-o Uniune Europeană tot mai unită și într-o alianță politico-militară NATO tot mai sigură și deschisă cooperării între state. România trebuie să-și reafirme tradițiile sale umaniste în cadrul Organizației Națiunilor Unite, tradiții începute de Nicolae Titulescu, în cadrul Ligii Națiunilor. România să devină un etalon printre statele bunăstării și un luptător necondiționat pentru pace.

Asta trebuie să însemne, din punctul meu de vedere, Centenarul Marii Uniri, celebrarea unui proiect pentru viitor, nu un proiect al trecutului, un proiect al cooperării, nu unul al dezbinării, un proiect al păcii, nu unul al urii împotriva altor popoare, un proiect de patriotism, nu de naționalism etnic. Cel mai important, Centenarul nu trebuie sub nicio formă să promoveze războiul, ci să ofere garanțiile viitoare pentru pace.

Să știți că vom întinde o mână, dacă sunteți dispuși la un singur lucru: renunțarea acaparării puterii politice prin utilizarea temei Marii Uniri în scop electoral. Îmi doresc ca noi, Parlamentul României, să oprim aici și acum politizarea Centenarului, promovarea urii, a dezbinării și a naționalismului radicalizat de dreapta. Într-o Europă în care încep să ia avânt tot mai multe mișcări de extremă dreaptă, unde iliberalismul a devenit pe alocuri politică de stat, eu cred că noi putem oferi totuși o alternativă românilor pe care-i reprezentăm și care, din nefericire, sunt amăgiți în prezent de comportamentul unor colegi dintre noi, vizavi de organizarea Centenarului.

Vă mobilizez la acțiune! De astăzi, toți membrii Parlamentului României să fie uniți în jurul acestui moment unic. De astăzi, îngropăm securea războiului politic dus pe seama acestui eveniment. De astăzi, ne comportăm exemplar, aplicat, sprijinind activități care să ne încarce de emoții pozitive.

Vă invit la Alba Iulia, vă invit să dăm startul noului proiect de țară din acest oraș care merită tot respectul nostru. Acolo îi veți găsi pe albaiulieni, oameni serioși, cu speranță, care nu-și doresc o serbare politizată, ci doresc responsabilitate și maturitate din partea întregii clase politice, și își mai doresc un mesaj pentru viitor care să dovedească că Marea Unire a fost un succes al trecutului.

Haideți să ne coordonăm activitățile în comisia parlamentară pentru Centenar, în Guvern și la nivelul administrațiilor publice locale. Haideți ca până la finalul anului să avem ce prezenta românilor și întregii Uniuni Europene!

Guvernul României poate și își dorește ca Centenarul Marii Uniri să fie o poveste de succes. Îi rog pe colegii din opoziția politică să ajute la scrierea unei mici părți din istoria unui nou început pentru România.

Deputat de Alba, Ioan Dîrzu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică privind Răspunsul autorităților în cazul calamităților naturale;

Dau, în continuare, cuvântul, domnului deputat Laurențiu Leoreanu.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineața, tuturor!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este legată de răspunsul autorităților în cazul calamităților naturale.

Răspunsul autorităților la furtuna din vestul României, de săptămâna trecută, poate fi rezumat, foarte simplu, printr-o declarație revoltătoare a premierului Mihai Tudose: "Asta e. Ce să facem? Să dăm o lege să nu mai bată vântul?".

Facem comisii de anchetă pentru toate răfuielile politice ale PSD, dar nu facem comisii de anchetă pentru lucruri cu adevărat importante, cum ar fi, de exemplu, responsabilii pentru răspunsul autorităților la furtuna de săptămâna trecută, din vestul României. De exemplu, sunt mulți cei care spun că nu au fost primite avertizările de vreme rea, în teritoriu. Apar câteva întrebări: când a transmis ANM avertizările Ministerului Afacerilor Interne? Dacă Ministerul Afacerilor Interne le-a transmis mai departe, în teritoriu, așa cum trebuie?

Aș vrea să reamintesc că la începutul anului, în timpul protestelor de stradă, ministrul de interne, Carmen Dan, a susținut că mesajele pe care SRI le-ar fi transmis Ministerului Afacerilor Interne, prevenind că se apropie indivizi cu potențial violent de Piața Victoriei, nu erau semnate și, prin urmare, nu au fost luate în serios. Reamintesc că ISU nu are doar atribuții de intervenție, ci și atribuții de prevenire.

Ar fi fost important să aflăm dacă instituțiile statului și-au făcut bine treaba și cine sunt vinovații pentru faptul că, urmare a furtunii din Timiș, am înregistrat zeci de răniți și au murit opt oameni. Dacă am fi avut un uragan categoria 5, cum am văzut în Statele Unite, acum două săptămâni, care ar fi fost consecințele? Este evident că avem nevoie de un sistem de avertizare rapidă a populației, dar și de perfecționarea procedurilor de management integrat al situațiilor de criză.

Pe de altă parte, în decurs de câteva zile, am avut de-a face și cu reacția fix inversă a autorităților publice locale care au exagerat, așa cum spun mulți observatori, din rațiuni electorale. Bucureștiul a fost complet blocat, părinții au fost speriați să vină să își ia copiii de la școală, totul pentru o ploaie de vară. Dincolo de faptul că această decizie a primarului Gabriela Firea miroase de la distanță a acțiune de PR, este clar că inclusiv administrația locală a Bucureștiului este complet panicată și nepregătită.

E dramatic că reacționăm doar când mai avem o tragedie. În vestul României au murit opt oameni și de-abia acum vorbim despre un sistem de avertizare a populației. Am vorbit și am luat măsuri împotriva incendiilor doar după tragedia de la Colectiv, am gestionat problema câinilor maidanezi doar după ce un băiețel a murit sfâșiat în parc. O să vorbim despre consolidarea clădirilor cu risc seismic doar după ce vom avea un cutremur de 7 grade?

Avem nevoie urgentă de un sistem de alertare, nu doar pentru furtuni, ci pentru incendii, accidente cu impact major, cutremure, dezastre naturale. Și trebuie să ajungem la un compromis politic rapid asupra implementării acestuia, pentru că prețul pentru orgoliile politice, în acest caz, se va număra în vieți omenești.

Deputat de Neamț, Circumscripția nr. 29, Laurențiu-Dan Leoreanu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată Momind știuca prin Deltă, Dragnea a dat de [monstrul] justiției;

Dau, în continuare, cuvântul, domnului Adrian Dohotaru, din partea Grupului USR. Nu este.

Atunci, mergem mai departe.

Din partea Grupului PMP, Marius Pașcan.

Mulțumesc.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Distinși colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Momind știuca prin Deltă, Dragnea a dat de «monstrul» justiției".

Înțelegem pe deplin, astăzi, comportamentul agresiv al liderului PSD, Liviu Dragnea, amenințările, tentativele de intimidare, declarațiile de război, asaltul PSD-ist generalizat împotriva justiției și a Direcției Naționale Anticorupție, de tipul "care pe care". Musca de pe căciula PSD-istă era Insula Belina și Brațul Pavel, cu o suprafață totală de peste 300 de hectare, situate în albia minoră a Dunării, bunuri din patrimoniul statului, trecute nelegal din proprietatea statului, în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean, sub pretextul realizării unui complex turistic, sportiv și de agrement. La doar câteva zile după ingineria patrimonială oneroasă, aceste obiective au ajuns ilegal la firme private controlate prin interpuși de actualul președinte al PSD.

Pentru cei care nu stăpânesc legislația și procedurile administrației publice locale, pot funcționa interpretări politicianiste duioase, îngăduitoare, privind gravitatea faptelor penale săvârșite de demnitari aburcați prin minciună la guvernarea României, însă, pentru cei avizați, interesele oneroase ale unui grup infracțional, politic organizat, sunt de domeniul evidenței. Din start, la promovarea primului proiect de hotărâre de Guvern, două ministere implicate în avizare, al Justiției și al Finanțelor Publice, au atras atenția că scoaterea celor două obiective din domeniul statului și din administrarea "Apelor Române" nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin hotărâre de Guvern. Ulterior, printr-o hotărâre de guvern, au fost modificate nelegal tocmai codurile de clasificare ale Insulei Belina și Brațului Pavel, în sensul că acestea, peste noapte, nu ar mai aparține bazinului hidrografic al Dunării. Te și crucești!

Hotărârea de Guvern a fost emisă încă din noiembrie 2013, iar afacerea a fost demarată de vicepremierul Dragnea, pusă pe picioare de ministrul Rovana Plumb, girată de premierul Victor Ponta și încheiată de urmașul lui Dragnea, de la șefia Consiliului Județean Teleorman.

În prezent, vicepremierul României, Sevil Shhaideh, a fost pus sub acuzare de către DNA pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în dosarul Belina. De asemenea, procurorii anticorupție cer aviz pentru urmărirea penală a deputatului Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene, acuzată de complicitate la abuz în serviciu.

Liderul PSD este acum "înghesuit" de justiție mai mult decât oricând. Afacerea Belina, anchetată de DNA, alături de celelalte două cazuri în care procurorii au anunțat că derulează anchete - "Brazilia" și "Tel Drum" - vădesc adevărata față a politicianului Liviu Dragnea și interesele oneroase care l-au călăuzit politic pe președintele PSD.

Așadar, nu mai vorbim de cazuri "minore", gen fraudă la referendum sau angajări fictive la partid, ci de afacerile "famigliei", de banii și averile ascunse prin fraudarea patrimoniului public. Evident, fiind acum încolțit, Liviu Dragnea este capabil de orice pentru a opri anchetele și justiția să-și facă datoria. România, păzea!

Vă mulțumesc pentru atenție!

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Tudorița-Rodica Boboc - declarație politică despre materialele școlare și curriculare;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei Tudorița Boboc.

   

Doamna Tudorița-Rodica Boboc:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Deși învățământul preuniversitar s-a deschis de două săptămâni, am constatat că unii reprezentanți ai opoziției continuă să facă numeroase declarații prin care să aducă acuze grave Ministerului Educației, Guvernului și partidului de guvernământ, cu privire la situația gravă din învățământ.

Nimeni nu contestă faptul că, așa cum se întâmplă la fiecare început de an școlar, apar anumite nereguli, mai ales în ce privește baza materială și didactică din școli, slaba preocupare, din partea unor conduceri din unitățile școlare și administrative, pentru pregătirea unor condiții cât mai bune pentru ca elevii să desfășoare o activitate normală.

Punctul sensibil găsit de aceasta se referă la materialele școlare și curriculare.

În ceea ce privește manualele școlare, este dezaprobată orientarea Ministerului Educației pentru diminuarea numărului manualelor auxiliare, făcându-se aprecieri că li se limitează elevilor sfera de informare și diversitatea informației școlare. Din cauza acestui fapt, s-ar produce o simplificare a procesului de învățământ.

Cei care demonstrează această măsură - negativă, după părerea lor - nu pomenesc niciun cuvânt despre numărul imens de manuale auxiliare editate în ultimii ani pe același obiect de studiu. Ei omit să aprecieze faptul că această practică a devenit o afacere care se produce pe spinarea elevilor și mai ales a părinților, care sunt obligați să cumpere pe bani mulți cât mai multe cărți care sunt recomandate la școală. Mai mult de atât, intervine o derută în rândul elevilor, cărora le este greu, uneori imposibil, să răsfoiască sute și mii de pagini, pentru a rezolva un exercițiu sau a face față unei alte cerințe didactice.

În acest an, așa cum a subliniat prim-ministrul, este pentru prima dată când manualele școlare au fost pregătite pentru elevi ca să poată începe învățătura în condiții normale. Poate acest lucru nu le convine stimaților critici din partea opoziției.

Am rămas surprinsă de faptul că unii participanți la emisiunile de la anumite posturi TV afirmă că învățământul românesc, prin asemenea măsuri, dar și altele, ia tot mai mult forma învățământului de dinaintea anului 1989. Apreciez că este o acuză politicianistă, fără temei, care nu este de natură să sprijine școala, și că interesul lor este de a critica cu orice preț actuala guvernare.

Într-un asemenea domeniu, cel al educației, care ne privește pe fiecare dintre noi, ar trebui să se depășească granițele și interesele politice, să se facă eforturi comune pentru un învățământ modern, în concordanță cu interesele educației tinerei generații și cu nevoile societății românești.

Deputat al PSD de Vrancea, Rodica Boboc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Nicolae Neagu - declarație politică cu titlul Oamenii din Copșa Mică nu trebuie să fie sacrificați!;

În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului Nicolae Neagu.

   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi:

"Oamenii din Copșa Mică nu trebuie să fie sacrificați!".

Vin astăzi în fața dumneavoastră, domnule președinte, și vă rog să fim solidari cu primarul orașului Copșa Mică, Daniel Tudor Mihalache - Dudu, cum îl numesc prietenii și cetățenii orașului Copșa Mică - pentru a rezolva o situație cu adevărat specială, extrem de critică, și anume, apa potabilă.

Pentru a atrage atenția asupra gravității problemei, primarul orașului a pornit într-un marș pe jos, de la Copșa Mică, pe data de 18 septembrie, pentru a ajunge în București - aici, la Parlament, și la Guvernul României, pe 2 octombrie. Inedit și fără precedent!

Mult curaj, multă determinare în gestul Domniei Sale, pentru a atrage atenția asupra acestei probleme grave, pe care pe căile normale, administrative, nu a putut-o rezolva!

Ca să închidă negocierile cu Comisia Europeană pentru Acordul de aderare, Guvernul României, prin Ministerul Mediului, se angaja, în anul 2006, să rezolve problemele celor două puncte fierbinți de pe harta României - Copșa Mică și Zlatna -, aprobând prin Ordonanță de urgență, devenită Lege, convenția de finanțare a proiectului de apă-canal. Din păcate, ulterior, Guvernul României a stopat finanțarea acestui proiect, în plin program de execuție, creând astfel un blocaj care nici până în ziua de astăzi, după toate eforturile administrative depuse de Primăria Copșa Mică, nu a fost rezolvat.

Acestea au generat procese pierdute în instanță în fața constructorilor, având consecințe financiare grave pentru administrarea orașului, dar și mai grave pentru locuitori, care sunt văduviți de apă de calitate, cum ar fi normal să beneficieze, la 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Alimentarea orașului, astăzi, se face cu apă brută, trecută printr-o stație de tratare veche și necorespunzătoare, moștenită de administrația locală de la defuncta societate metalurgică din oraș, fiind folosită în principal pentru uz menajer.

Orașul nu are nici stație de epurare. Și, ca absurdul să fie culminant, îngrijorarea primarului este că orașul Copșa Mică va ajunge să aibă cea mai scumpă apă din România, întrucât administratorul barajului de la care se alimentează Copșa Mică, ABA Mureș, dorește să impună suplimentar un tarif de cinci ori mai mare pentru prețul apei brute.

Domnule președinte Dragnea, domnule premier Tudose, este datoria dumneavoastră de a interveni și a rezolva alocarea sumelor necesare investiției de mediu, orașului Copșa Mică!

Fiți și dumneavoastră solidari cu primarul Mihalache și cu cetățenii orașului Copșa Mică și demonstrați, în România de astăzi, că angajamentele asumate de către guvernele anterioare pot fi respectate. Locuitorii orașului Copșa Mică nu trebuie să fie sacrificați!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc tare mult, domnule deputat.

 
  Cristina-Ionela Iurișniți - declarație politică referitoare la Ziua Europeană a Limbilor;

Urmează, în continuare, din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Cristina Iurișniți.

   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația politică de astăzi se referă la ziua de 26 septembrie, exact ziua de astăzi, care este de fapt Ziua Europeană a Limbilor, o sărbătoare a diversității lingvistice și culturale.

Ziua Europeană a Limbilor este un eveniment organizat anual, la data de 26 septembrie, pentru a sărbători diversitatea lingvistică a unui continent care numără peste 200 de limbi europene, 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, aproximativ 60 de limbi regionale și minoritare, dar și multe alte limbi, vorbite de persoane provenite din alte regiuni ale lumii. Este organizat anual, începând din 2001, la inițiativa Consiliului Europei și a Uniunii Europene.

Evenimentul își propune să sensibilizeze publicul, cu privire la importanța învățării limbilor străine, ca instrument esențial de consolidare a legăturilor între țările membre ale celor două organisme.

În fiecare an, prin urmare, ziua de 26 septembrie reamintește celor 800 de milioane de europeni, din 47 de țări, că au posibilitatea de a participa la diferite evenimente, prin intermediul a numeroase institute culturale și lingvistice, asociații, universități, școli, licee, unde se organizează multe evenimente culturale și lingvistice.

Ce sărbătorește această zi, organizată pentru prima dată în 2001, cu ocazia Anului European al Limbilor?

Ziua Limbilor Europei celebrează diversitatea lingvistică, plurilingvismul, învățarea limbilor străine pe tot parcursul vieții - ne reamintim de Programele "Comenius" și "Erasmus".

Ziua Europeană a Limbilor vizează atragerea atenției publicului asupra importanței învățării limbilor străine în școli și sensibilizează, de asemenea, cu privire la existența și valoarea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor pe tot parcursul vieții.

Dragi colegi parlamentari,

Cunoașterea mai multor limbi facilitează comunicarea cu alte persoane și accesul la locuri de muncă, și contribuie la dezvoltarea întreprinderilor. Aceste aspecte trebuie încurajate și în luările noastre de poziție, în comunicatele de presă naționale, și în cadrul legislativ adoptat sau propus spre adoptare.

Manifestările organizate în Europa, precum cursuri de limbi străine, jocuri, discuții, conferințe, emisiuni radio, concursuri în școli, târguri lingvistice - cum este cel găzduit de Uniunea Europeană a Institutelor Culturale Naționale și Reprezentanța Comisiei Europene la București - pun în valoare o dată în plus diversitatea culturală și lingvistică a continentului nostru.

Ziua Limbilor Europei celebrează diversitatea lingvistică - așa cum am spus -, plurilingvismul, învățarea limbilor străine, vizează atragerea atenției publice asupra importanței învățării acestor limbi și sensibilizează, de asemenea, cu privire la existența și valoarea tuturor limbilor vorbite în Europa.

În acest context, în calitate de deputat al Circumscripției Bistrița-Năsăud, îmi revine datoria de a denunța cu fermitate comunicatul UDMR, apărut în presa națională, în legătură cu un așa-zis "conflict interetnic", identificat la nivelul unor copii de clasa a V-a și a VI-a, la Colegiul Național "Andrei Mureșanu" din Bistrița.

Este evident că în școli trebuie să promovăm respectul reciproc, diversitatea culturală, lingvistică, plurilingvismul, în spiritul valorilor europene pe care ni le-am asumat, ca stat, să le respectăm. Nu cred că trebuia să ajungă în presa națională o altercație între copii de gimnaziu, de clasa a V-a și a VI-a, speculându-se motivele etnice.

Colegii profesori și elevii de la filiera cu predare în limba maghiară se află într-o relație firească, de colegialitate și respect, cu omologii lor de la filierele cu predare în limba română.

Să lăsăm, așadar, școala să-și rezolve problemele legate de indisciplină sau lipsa unor atitudini sociale corecte, fără să aducem politicul în discuție.

În concluzie, țin să subliniez rolul acestei zile și scopul acestor evenimente europene, care este tocmai acela, de a promova diversitatea culturală, plurilingvismul, ca puncte esențiale de comunicare între popoare, dar și un instrument de interes turistic sau profesional.

În plus, cunoașterea limbilor străine facilitează o mai bună înțelegere interculturală, fundamentul patrimoniului cultural european.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Robert-Nicolae Turcescu - declarație politică intitulată Moartea vine cu demnitate doar pe bani;

Reamintesc colegilor că declarațiile sunt de trei minute și aș vrea să păstrăm limita de timp stabilită.

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Robert Turcescu.

   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Moartea vine cu demnitate doar pe bani".

La începutul acestei luni, Centrul de Îngrijiri Paliative "Casa Soarelui" din Constanța, singurul centru de îngrijire paliativă din județ, și-a închis porțile. Personalul a fost concediat, bolnavii au fost redați familiilor și acesta a fost sfârșitul unei unități medicale care, timp de nouă ani, a avut grijă de 4.000 de pacienți cu cancer, în ultimele lor zile de viață.

Închiderea centrului a survenit după ce contractul de închiriere pe care îl avea unitatea cu Direcția de Sănătate Publică Județeană s-a încheiat în urmă cu aproximativ un an, iar cei de la DSPJ nu au mai vrut să îl reînnoiască, motivând că după ce își vor rezolva problemele legate de intabulare și de cadastru, vor recurge la o licitație pentru închirierea acestui spațiu.

Directorul Spitalului Clinic Județean de Urgență a anunțat deja că unitatea pe care o conduce nu poate asigura o zonă de îngrijiri paliative, fiind un spital de urgență, așa că situația pare a fi fără ieșire. Persoanele bolnave în stadiu terminal nu mai au unde să-și trăiască ultimele zile cu demnitate, sub îngrijire de specialitate. Am făcut deja o interpelare la ministrul sănătății, pe această temă, și îi cer public să găsească o soluție.

Nu pot însă să nu mă întreb: oare e o coincidență că peste o lună, în județul Constanța, la Cumpăna mai exact, se deschide un centru privat de îngrijiri paliative? Coincidență sau nu, se pare că bolnavii de cancer din județul Constanța vor avea parte de un sfârșit demn doar dacă vor avea bani pentru a plăti serviciile unui centru privat. Pentru bolnavii săraci, sfârșitul va veni în chinuri, atât pentru ei, cât și pentru familiile lor. Și totul pentru că Direcția de Sănătate Publică Județeană a decis că e mai bine să scoată la licitație spațiul, decât să prelungească un contract existent.

Fac apel la dumneavoastră, stimați colegi parlamentari de Constanța, să ne unim forțele și să nu lăsăm lucrurile așa. Constănțenii au nevoie de un centru de îngrijiri paliative gratuit!

Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu,

Circumscripția nr. 14 Constanța.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihaela Huncă - declarație politică cu tema Introducerea de norme legislative pentru integrarea și menținerea absolvenților de studii universitare subvenționate de stat, pe piața muncii din România;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei Mihaela Huncă.

   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș dori să vă supun atenției problema exportului de inteligență din România, în special a absolvenților care urmează studiile universitare subvenționate de stat.

Această problemă este analizată și de Academia Română, în al treilea volum "Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani", publicat în urmă cu câteva luni.

În vederea limitării exodului de tineri bine pregătiți, academicienii propun ca absolvenții de facultate care au beneficiat de locuri bugetate să muncească în țară pe o perioadă egală cu durata studiilor subvenționate, iar, în caz contrar, să restituie banii cheltuiți de stat pentru pregătirea lor.

Apreciez că, asemănător altor state din Uniunea Europeană, și Parlamentul din România trebuie să ia în considerare adoptarea unor modificări legislative în acest sens. În același timp, consider că pot fi propuse și excepții privind obligativitatea de a lucra pe teritoriul României o anumită perioadă de timp după absolvire, în cazul celor care au anumite probleme sociale.

Această propunere nu are în vedere limitarea accesului pe piața muncii a absolvenților, la un anumit angajator. Din contră, va permite angajarea atât în mediul privat, cât și la stat. De asemenea, pentru a nu avea un caracter restrictiv, care să provoace probleme tinerilor în dezvoltarea carierei, perioada în care aceștia trebuie să activeze pe piața muncii din România, consider că nu trebuie limitată la perioada imediat următoare finalizării studiilor. Astfel, aceasta poate fi aleasă de fiecare absolvent într-un interval de timp, de exemplu, în 10 ani de la momentul în care au terminat facultatea.

În acest sens, cred că se poate reglementa un model de contract pe care studenții care urmează cursuri universitare subvenționate de stat să-l semneze, la începutul studiilor, care să prevadă că sunt de acord cu aceste condiții și că în cazul în care nu le îndeplinesc, vor trebui să returneze fondurile cheltuite pentru pregătirea lor. În paralel, cred că pot fi introduse o serie de facilități, la nivel social și economic, pentru cei care aleg să activeze pe piața muncii din România.

Așadar, consider că până în prezent au fost făcuți primii pași pentru crearea unor condiții favorabile absolvenților de studii superioare, astfel încât să se dezvolte și să își întemeieze o familie, aici, în România.

Cu toate acestea, cred că trebuie să luăm în considerare și alte măsuri legislative, în vederea creșterii ratei de ocupare a forței de muncă în țara noastră și a dezvoltării facilităților pentru angajarea tinerilor, astfel încât aceștia să nu mai fie nevoiți să emigreze.

Consider că împreună cu Ministerul Educației Naționale și Ministerul Muncii și Justiției Sociale trebuie să identificăm cele mai bune soluții pentru perfecționarea continuă a mecanismelor de inserție pe piața muncii, pe parcursul studiilor și după absolvire, prin stimularea tinerilor, pe de o parte, și a agenților economici, pe de altă parte.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihaela Huncă, PSD Botoșani.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Daniel Olteanu - declarație politică cu titlul Ministrul energiei e preocupat de aflarea unor răspunsuri despre care spunea, acum câteva luni, că nu sunt de competența sa;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului deputat Daniel Olteanu.

   

Domnul Daniel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Înaintea fenomenelor meteo cu final tragic, din Timiș și Arad, am trecut prin aceeași situație și la Vaslui, în urmă cu câteva luni, când au fost comunități lipsite de energie electrică, chiar și 10 zile, tot în urma unor furtuni. Atenție, vorbim de 10 zile! Municipiul Bârlad, o zi întreagă, a fost complet izolat, activitatea spitalului a fost blocată, nu au funcționat nici măcar rețelele de telefonie mobilă.

În fața acestei situații, pentru că întreruperile în furnizarea energiei electrice sunt frecvente - la fel sau mai frecvente decât înainte de 1989, poate -, am reacționat și i-am cerut domnului ministru al energiei, printr-o interpelare, să-mi comunice modul în care Delgaz Grid, fostul E.ON, și-a respectat obligațiile anuale de investiții, inclusiv cele asumate la privatizare.

Răspunsul Ministerului Energiei mi-a arătat, încă o dată, modul haotic în care funcționează instituțiile statului. Pe scurt, mi s-a spus că nu e de competența Ministerului Energiei modul în care operatorii din domeniul energiei și-au respectat obligațiile. Mi s-au înșirat apoi niște cifre, ca și cum nu am putea face diferența dintre investițiile asumate prin buget și cele realizate efectiv, unde - sunt convins - avem surprize foarte mari.

Acum, la o săptămână de la evenimentele tragice din vestul țării - și nu vreau să cred că în Moldova sunt cetățeni de categoria a doua, așa cum reiese, de fapt, din atitudinea Ministerului -, domnul ministru Toma Petcu declară că vrea să facă o comisie "de verificare și control al investițiilor făcute de operatorii de energie electrică", susținând chiar că acest lucru trebuia făcut mai de mult. Păi, domnule ministru, ați avut pe masa dumneavoastră o interpelare în acest sens, acum câteva luni! Câți oameni trebuie să mai moară, ce tragedii trebuie să se mai întâmple până când să luați atitudine?

Iar, domnule ministru, soluția nu este cea românească, să mai înființăm o comisie. Nu v-ați săturat de comisii? Sunt instituții ale statului care au răspunsurile pe care le căutați, mi-ați transmis chiar dumneavoastră acest lucru, oficial. Vă rog să le întrebați și să veniți în fața Parlamentului, nu numai cu aceste răspunsuri, ci și cu un plan concret de recuperare a decalajelor constatate între investițiile asumate și cele realizate. Este inadmisibil să stăm 10 zile fără energie electrică, în 2017, chiar și în Moldova, chiar și în Vaslui, domnule ministru!

De asemenea, vă rog să indicați și responsabilii pentru situația în care s-a ajuns. Nu se poate ca statul român să renunțe la distribuția de energie electrică, iar noi să constatăm că, în 2017, penele de curent sunt mai dese decât înainte de 1989, pentru că îmi e greu să-mi amintesc de perioade cu 10 zile fără energie electrică, înainte de acest an, așa cum s-a întâmplat în luna aprilie, în județul Vaslui.

Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat de Vaslui.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim foarte mult, domnule deputat.

 
  Constantin Codreanu - declarație politică privind Necesitatea instituirii Organizației Interguvernamentale a Românofoniei;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Codreanu Constantin.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Astăzi, de Ziua Europeană a Limbilor, vă supun atenției un proiect ce vizează limba română, mai exact, "Necesitatea instituirii Organizației Interguvernamentale a Românofoniei".

Limba română este vorbită de peste 30 de milioane de oameni. Peste o treime dintre aceștia nu locuiesc în interiorul granițelor actuale ale României. Ea reprezintă un element fundamental al personalității și patrimoniului celor două state românești actuale - România și Republica Moldova -, dar și al altor state.

Ea este limbă oficială în România, Republica Moldova, Provincia Autonomă Voivodina din Serbia, având statut oficial de limbă regională în regiunea Transcarpatia, în raionul Herța și în multiple localități istorice românești din regiunea Cernăuți. Ea este limbă oficială și de lucru a Uniunii Europene și limbă oficială a Uniunii Latine. Dialectul istoric aromân al limbii române comune are statut oficial în orașul Crușova din Republica Macedonia. Româna este limbă liturgică în Sfântul Munte Athos. O importantă comunitate românofonă locuiește în Israel, iar în Spania și Italia avem cele mai numeroase comunități românești din noua diasporă emergentă. Statutul, rolul și funcțiile limbii române în România sunt reglementate de Legea nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.

În Republica Moldova, statutul, rolul și funcțiile limbii române sunt reglementate de Legea nr. 3465 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești din 31 august/1 septembrie 1991 și Hotărârea Curții Constituționale nr. 36, din 5 decembrie 2013, privind interpretarea art. 13 alin. (1) din Constituție, în corelație cu Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova.

State precum Franța, SUA, China, Vatican, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Rusia au redacții de limbă română ale posturilor lor de radio pentru străinătate. În Ucraina, Serbia și Ungaria există emisiuni radio în limba română pentru minoritarii români din aceste state. În multe țări există catedre de limbă română. Presă scrisă în limba română literară există în Israel, SUA, Canada, Spania, Germania, Marea Britanie, Ucraina, Ungaria și Serbia, iar sporadic și în Bulgaria. În Albania și Republica Macedonia apar publicații în dialectul istoric aromân al limbii române comune. Posturi de radio sau emisiuni în limba română există în Austria, SUA și Israel. Există și emisiuni de televiziune în româna literară, în Serbia, Austria, SUA și Canada, iar în dialectul aromân, în Republica Macedonia. Radio România Internațional emite în limba română și în dialectul istoric aromân. O bogată presă scrisă și audiovizuală există în Republica Moldova. Factorul lingvistic este unul esențial pe dimensiunea cooperării interstatale și a interacțiunii culturale.

Având în vedere cele expuse, propun oficial Guvernului instituirea Organizației Interguvernamentale a Românofoniei, din care să facă parte România și Republica Moldova, și care să rămână deschisă aderării, cu statut de membru deplin sau observator, oricărui alt stat sau regiuni a căror populație istorică sau emergentă folosește limba română și dialectele ei istorice.

O asemenea decizie nu ar fi inedită. Avem la dispoziție modele și bune practici oferite de Organizația interguvernamentală a Francofoniei, Uniunea lingvistică olandeză, Comunitatea țărilor de limbă portugheză, Organizația arabă pentru educație, cultură și știință, Organizația internațională pentru cultura turcă, ca și bogata experiență a hispanofoniei sau Anglosferei. Avem imperioasă nevoie de o Organizație Interguvernamentală a Românofoniei, mai ales în actuala situație, în care drepturile comunității românești din alte state vedem că nu sunt respectate, și am asistat și la punctul culminant al acesteia, odată cu promulgarea Legii educației, antidemocratice, ieri, de către președintele Ucrainei.

Vă mulțumesc.

Deputat PMP de diaspora, Constantin Codreanu.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Florinel Stancu - declarație politică cu titlul Guvernarea PSD-ALDE a demonstrat că sprijină și respectă agricultura românească;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului Florinel Stancu.

   

Domnul Florinel Stancu:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Guvernarea PSD-ALDE a demonstrat că sprijină și respectă agricultura românească. Diferența a fost făcută prin subvenții acordate la timp, investiții pentru dezvoltare, programe și politici agricole eficiente.

Noi avem un ideal în acest domeniu. Ne-am propus să revitalizăm satul românesc. Vrem să fructificăm potențialul agricol al României la adevărata valoare. Vrem să demonstrăm că acest domeniu poate să devină motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru cetățenii din mediul rural.

În ultimele nouă luni, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a demonstrat prin activitatea sa că se îndreaptă pe un drum bun. Rezultatele vorbesc de la sine. Nici opoziția nu poate contesta realizările noastre. Toată lumea știe că ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în trimestrul I și II din 2017, a ajuns la timp în contul beneficiarilor, că am mărit suprafețele irigate, și că Legea care permite fermierilor să aibă acces la apă gratuit produce efecte.

Anul acesta producția agricolă a crescut semnificativ, pentru că noi, spre deosebire de alte guvernări, nu pedepsim fermierul român, făcând loc produselor de import. Noi vrem mai multe produse românești pe mesele românilor. Iar cetățenii acestei țări știu și văd că Partidul Social Democrat este singurul partid care nu uită de agricultori și de oamenii de la sate.

În acest sens, vă mai aduc un singur argument: Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a semnat până în prezent 35.000 de contracte de finanțare aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală, iar procesul va continua, pentru că a devenit ireversibil.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim.

 
  Antoneta Ioniță - declarație politică intitulată Toamna se numără bobocii;

Dau, în continuare, cuvântul, doamnei Antoneta Ioniță, din partea Grupului parlamentar al PNL.

   

Doamna Antoneta Ioniță:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Toamna se numără bobocii".

Nu știu cine a spus că la fotbal, politică și agricultură ne pricepem cu toții. Cu siguranță nu a avut dreptate! Nu mă pricep la fotbal, așa cum nu o să mă auziți prea des vorbind despre agricultură. E un subiect mult prea amplu pentru a reuși să-mi dau seama care dintre zecile de cifre lansate în spațiul public de actualul ministru de resort sunt adevărate sau care sunt false. E atât de complicat că, vorba dansului, "îți patinează mintea".

De un lucru sunt absolut sigură. Există multe zone din țară, în care roadele toamnei își așteaptă culegătorii, iar aceștia nu prea se arată, pentru că actualii guvernanți au cultivat un obicei îndrăgit - acordarea cu mult prea multă ușurință a ajutoarelor sociale. Există pături sociale defavorizate care merită cu prisosință aceste ajutoare, și există o mare masă de manevră electorală, oameni care primesc acești bani, doar pentru a le putea cere votul, o dată la patru ani.

La capitolul acordării ajutoarelor sociale, România deține un record european, în condițiile în care plătim anual în jur de 10 miliarde de euro, sumă despre care nimeni, niciodată, nu este dispus să discute cu seriozitate. Acesta este motivul pentru care există producători agricoli care se plâng de inexistența forței de muncă în mediul rural. Acesta este motivul pentru care auzim prea des argumente de genul: "Pentru 80 de lei pe zi, prefer să stau acasă". Reușim să încurajăm nemunca, să motivăm lenea, să bulversăm piața muncii în sectorul agricol.

Există cazuri în țară, în care primarii unor localități au luat ca măsură prioritară verificarea listelor asistaților social și stabilirea unui grafic privind orele de muncă în folosul comunității, pe care aceștia trebuiau să le efectueze. Au fost cazuri de "asistați" care și-au pierdut ajutorul social pentru că au refuzat să muncească. Acești primari ar trebui felicitați, dar mă tem că unii au avut de suferit pe linie de partid. Și cred că știm cu toții la care partid ne referim.

Discutăm în ultimul timp despre renașterea și dezvoltarea satului românesc, uitând că nu prea există măsuri care să motiveze oamenii din mediul rural să lucreze pentru acest deziderat.

Cât timp vom da bani unor așa-ziși asistați pentru a le cumpăra în avans votul politic, nu trebuie să ne așteptăm la performanțe în domeniul agriculturii.

Cât timp vom beneficia de un ministru al agriculturii care se vrea a fi filosof la coada vacii, vorbind despre "străfundul analizei pentru fiecare și în orice loc", nu te poți aștepta la dezvoltarea satului românesc, ci la declarații caraghioase legate de condiția oilor.

Ne bucurăm, așadar, că toamna a sosit, încărcată cu roade bogate, dar constatăm cu tristețe că nu are cine să le culeagă. Iar actualii guvernanți, care cunosc foarte bine acest aspect, adoptă politica struțului, încurajând - cu ajutoarele sociale - nemunca.

Așadar, toamna se numără bobocii, dar lenea e cucoană mare!

Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniță.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim foarte mult, doamnă deputat.

 
  Corneliu Bichineț - comentarii și propuneri privind îmbunătățirea activității parlamentare;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Corneliu Bichineț.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

M-am întrebat în perioada aceasta de toamnă dacă declarațiile politice ale parlamentarilor din opoziție au vreun rost, pentru că cele ale parlamentarilor aflați la putere au un rost - acela de a scoate în evidență binefacerile aduse nouă, tuturor, de către acest Guvern.

M-am întrebat dacă întrebările adresate de parlamentarii opoziției, miniștrilor, au vreau rost? Dacă interpelările au vreun sens? Și vreau să vă spun că, fiind un parlamentar, cât de cât, implicat - am ținut până acum peste 20 de declarații politice, la fel, am adresat un număr mare de întrebări, interpelări, miniștrilor -, inițiez împreună cu colegii de la mai multe partide, dar în primul rând cu cei de la PMP, proiecte de lege care își urmează cursul lor. Ce mă derutează, însă, este că răspunsul pe care miniștrii, atunci când binevoiesc să-l dea, este de cele mai multe ori halucinant.

Întrebam cu șase luni de zile în urmă pe ministrul culturii dacă are în vedere ca la Alba Iulia să se înalțe ceva simbolic, încât Centenarul Unirii să rămână încrustat în solul patriei, cu o cruce uriașă, care să se vadă de la Budapesta și de la Viena. Cu greu am obținut un răspuns, a fost nevoie ca un parlamentar - nu-i mai spun numele, să nu-l fac celebru - să se lege cu lanțul de Parlament, să vină cu valiza de acasă, să încerce greva foamei, e drept, pe o perioadă de timp foarte scurtă, ca Guvernul să găsească resurse financiare ca acest Centenar - pentru că este un Centenar de o importanță colosală pentru noi, românii, - să fie marcat așa cum se cuvine, nu numai prin serbări, simpozioane.

Întrebam un alt ministru ce are de gând cu locuitorii din zonele izolate ale țării, cei din Munții Apuseni, din Delta Dunării. Cu greu am primit un răspuns în care sunt încrustate câteva gânduri, acolo, niște proiecte care nu se vor finaliza niciodată, și dacă un străin ar fi citit acel răspuns, în mod cert a doua, a treia zi se muta să trăiască în Munții Apuseni, atât de bine se arată că se trăiește acolo.

Îl întrebam pe ministrul sănătății dacă vreodată va mai redeschide Spitalul Orășenesc Negrești? Am dus memoriu la minister. De luni de zile tot vreau să smulg un răspuns. În sfârșit, am primit unul, prin care, paradoxal, domnul ministru Bodog spune că Guvernul nu l-a închis niciodată pe acel spital. Probabil s-a închis singur sau o fi bătut vântul și a trântit ușa?! S-au cheltuit cinci milioane de euro pentru modernizarea spitalului și, după ce s-a terminat proiectul, spitalul a fost, repet, închis, dar nu de către Guvern, probabil de către extratereștri!

Sigur că, concluzia la care am ajuns eu este că noi, în afară de activitatea din teritoriu, întâlnirile cu cetățenii acolo, pentru a le capta problemele și a le transfera aici, avem datoria să inițiem proiecte de lege toți, să colaborăm ca legile să fie foarte bune, să adresăm întrebări, interpelări miniștrilor și mai ales să-i aducem aici, la rampă.

Pentru îmbunătățirea activității mă adresez conducătorului Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, și îi cer ca, atunci când va zăbovi asupra problemelor administrative din Camera Deputaților, să împace o televiziune, indiferent care din România, care să înregistreze non-stop ce se întâmplă aici, ca țara să vadă nu selectiv cum unii ziariști hărțuiesc parlamentarii pe holuri și îi îngrămădesc prin colțuri, punându-le întrebări despre gramatică, ce mănâncă, cum se îmbracă...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule deputat, vă rog să vă apropiați de final.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Și a doua propunere... Da, la final. Încheiem grandios.

A doua propunere este aceea ca, dacă vreodată are bani acest Parlament, să înceapă zidirea unui hotel pentru parlamentari, pentru că dacă va suna cineva adunarea vreodată, nimeni nu poate să-i aducă într-o situație de urgență pe parlamentari. Nu că n-ar merge țara și fără ei, că atâta timp cât este Guvernul acesta "bun la toate", aproape că Parlamentul ...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat. Mulțumim foarte mult.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Deja ați ajuns la cinci minute.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Da?

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Ați făcut două declarații...

Mulțumim tare mult.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

A fost și una bună, de altfel!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim tare mult.

 
  Maricela Cobuz - declarație politică având subiectul Institutul [Cantacuzino] - o prioritate pentru Guvernul PSD, prin programul de guvernare;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei Ana Birchall. Nu este.

Dau, în continuare, cuvântul, doamnei Maricela Cobuz.

   

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la "Institutul «Cantacuzino» - o prioritate pentru Guvernul PSD, prin Programul de guvernare".

Repornirea și dezvoltarea activității Institutului "Cantacuzino" a fost o prioritate pentru Guvernul PSD, prin Programul de guvernare.

Trecerea institutului în subordinea Ministerului Apărării Naționale va asigura independența României în domeniul producției vaccinurilor, dar și promovarea unor produse la export, institutul având rol strategic național și regional.

Institutul "Cantacuzino" are o istorie aparte în România, iar cei 96 de ani de existență au făcut ca institutul să fie direct implicat în cercetarea de boli transmisibile, asigurând supravegherea microbiologică și pregătirea specialiștilor în domeniile microbiologiei și imunologiei.

Aproape un secol, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino" a creat și a produs vaccinuri și seruri pentru diferite boli transmisibile și, în același timp, a publicat reviste de specialitate care au contribuit în domeniul cercetării și formării de noi specialiști.

Importanța strategică a institutului este una și mai mare, deoarece este unul din cele 11 institute din lume, printre cele șapte europene, care produce vaccinul gripal; astfel reprezintă un sprijin important pentru Organizația Mondială a Sănătății.

Pentru România, importanța institutului este și mai mare. Numai în anul 2015, "Cantacuzino" avea în nomenclator 218 produse divizate în zece grupe și subgrupe. Reluarea activității de producție în următorii ani va contribui la asigurarea de vaccinuri pe piața românească, dar și la exportul de vaccinuri.

Finanțarea institutului de către statul român și trecerea acestuia în subordinea MApN asigură institutului importanța sa strategică și de securitate națională, cât și producerea în următorii ani de vaccinuri pentru România.

În același timp, vor fi integrate noutăți tehnologice de vârf și cele mai noi strategii din domeniul sănătății.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD, Suceava, doctor Maricela Cobuz.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Tinel Gheorghe - considerații pe marginea Dosarului Belina;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului Tinel Gheorghe.

   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din start vă spun că declarația aceasta s-a vrut a fi un pamflet, și titlul trebuia să fie pe măsură, și mă gândisem la un titlu de genul: "La Belina, Dragnea își va găsi, în sfârșit, odihna!" - era vorba de odihna politică sau "De la Belina la Dragnea și înapoi sau cum să îneci un partid în noroi". Pardon! În Dunăre, mă scuzați, n-am găsit altă rimă!

Scandalul punerii sub acuzare de către DNA a lui Sevil Shhaideh, viceprim-ministru în Guvernul României, și al Rovanei Plumb, un ministru și un om politic extrem de important al PSD-ului, detonează partidul corupților și îl îngroapă definitiv pe Liviu Dragnea.

Dacă pentru condamnarea penală primită în dosarul referendumului Liviu Dragnea și camarila s-au apărat, spunând că, vezi Doamne, dosarul a fost unul politic și că a primit o condamnare ca atare, în acest dosar vorbim, domnule Dragnea, de corupție. De o corupție generalizată, extinsă la nivelul unora dintre cei mai importanți membri ai Guvernului PSD-ist: viceprim-ministru, ministru delegat pentru fonduri europene și chiar la vârf, președinte de Camera Deputaților, președinte de partid.

Normal era ca scoaterea la suprafață a acestei mizerii teleormănene să ducă la demisia din Guvern a celor acuzați și la demisia de onoare a lui Liviu Dragnea din fruntea Camerei Deputaților.

Ți-ai găsit! De unde atâta onoare la Liviu Dragnea și de unde atâta respect față de cetățeni la doamna Shhaideh și la doamna Rovana Plumb?!

PSD-ul s-a comportat și de această dată ca de fiecare dată când e vorba de corupție și de corupți. A făcut front comun cu cei suspectați de fapte de corupție și a acuzat instituțiile statului că duc o politică de intimidare a liderilor lor, de timorare a actului guvernamental.

Care act guvernamental, domnule Dragnea, care lideri?! Dumneavoastră vă puteți numi lider politic?!

Mărturisesc că mă încearcă o oarecare nostalgie după Victor Ponta, ca lider PSD. Măcar Victor Ponta a avut bărbăția și decența de a demisiona din fruntea Guvernului, asumându-și moral tragicele evenimente de la Colectiv, din toamna lui 2015.

Dumneavoastră, domnule Dragnea, însă, ați rezolvat lacul Belina tot în stilul Colectiv, dar mai restrâns, numai cu cei mai apropiați acoliți ai dumneavoastră, și numai pentru dumneavoastră și gașca dumneavoastră!

Nu mai am așteptări în ceea ce vă privește, domnule Dragnea, și cred că în Dosarul "Belina" nu veți mai putea spune că sunteți o victimă politică a luptei împotriva corupției, pentru că dumneavoastră, domnule Dragnea, sunteți întruchiparea corupției înseși.

Morala: "Cine fură azi un lac, chiar numindu-se și Dragnea, s-ar putea să pescuiască în odaie, la Jilava!". Mă scuzați, n-am găsit altă rimă.

Gheorghe Tinel, deputat de Ialomița.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

 
  Cristina-Elena Dinu - declarație politică intitulată O comunitate este definită și de puterea acesteia de a avea grijă de bătrânii ei!;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei Cristina Dinu.

   

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este "O comunitate este definită și de puterea acesteia de a avea grijă de bătrânii ei!".

Stimați colegi,

Subiectul declarației mele îl reprezintă o problemă încă departe de a fi rezolvată în țara noastră: dezvoltarea unui sistem de servicii de îngrijiri la domiciliu al persoanelor vârstnice, dar și al copiilor, tinerilor ori adulților cu nevoi speciale, lucru ce se poate realiza doar cu implicarea tuturor factorilor decizionali, pornind de la Guvern, autorități locale, organizații nonguvernamentale.

Conferința "Creșterea accesului la servicii de îngrijiri la domiciliu pentru bătrânii din România" ce a avut loc joi, 21 septembrie, la Palatul Parlamentului și care a fost organizată sub patronajul Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, cu sprijinul Ambasadelor Belgiei și Elveției în România, a oferit cadrul de expunere a unor exemple de bune practici de la nivel internațional, dar și național, în urma unor proiecte de succes.

În calitate de parlamentar, mă interesează să evaluăm aceste exemple de bune practici, pentru a încerca să reglementăm generalizarea lor, astfel încât populația cu nevoi similare să beneficieze de acest tip de servicii.

Din păcate, tendința actuală a familiei românești, îndeosebi a celei din mediul urban, este aceea de a forța instituționalizarea persoanelor vârstnice.

Experiența practică a unor țări europene arată că cele mai bune rezultate în asistența socială a persoanelor vârstnice au fost obținute prin aplicarea unei politici de menținere și susținere socială la domiciliu.

Îngrijirea la domiciliu reprezintă cea mai bună strategie, nu numai pentru că este o metodă mai ieftină decât îngrijirea într-o instituție specializată sau în spitale, dar și pentru că este preferată de persoanele în vârstă, reprezentând un factor esențial al calității vieții.

În cadrul dezbaterilor din Comisia pentru sănătate asupra Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară s-au introdus mai multe amendamente.

Intenția noastră a fost aceea de a asigura, în comunitățile care nu beneficiază de servicii medicale specializate, servicii medico-sociale, cu sprijinul autorităților publice locale și cu finanțare din partea statului, pentru a veni în întâmpinarea celor care au nevoie de acestea.

În ceea ce privește județul Giurgiu, este de salutat implicarea mai multor autorități locale din județ care, sprijinite de Consiliul județean, vor înființa centre de zi pentru bătrâni în comunitățile lor, acesta fiind un prim pas spre rezolvarea unor situații critice. Următorul pas trebuie să fie crearea condițiilor pentru îngrijirea la domiciliu. Acestea înseamnă: mijloace financiare, personal bine pregătit, implicarea societății civile, dezvoltarea voluntariatului, acordarea de suport și asistență pentru familie și pentru îngrijitori.

Convingerea mea este că, dacă vom avea o legislație clară, dacă vom sprijini autoritățile locale, dacă vom colabora cu organizațiile nonguvernamentale din țară, dar și din străinătate, dispuse să ne ajute, vom putea crea un cadru civilizat prin care bătrânii, dar și toate persoanele aflate în nevoi vor putea trăi înconjurate de dragostea familiei, fără a avea sentimentul că sunt o povară pentru cei dragi.

Deputat Cristina Dinu, Circumscripția electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică vizând Necesitatea definirii unui concept, conceptul de sărăcie față de combustibil;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului Mugurel Cozmanciuc.

   

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vizează "Necesitatea definirii unui concept, conceptul de sărăcie față de combustibil".

Dragi colegi,

Sectorul energetic este un vector important al economiei naționale și un contributor la securitatea regională și euroatlantică.

În acest sens, Strategia energetică a României ar trebui să fie definită de trei piloni importanți: guvernanța energetică, securitatea energetică și securitatea națională, având în centrul lor consumatorul final și, implicit, bunăstarea populației.

Există cinci obiective care ar trebui să definească "Strategia Energetică a României pentru 2016-2030, dar cu perspectivă pentru 2050", și anume: securitate energetică, piețe competitive, energie curată, modernizarea sistemului de guvernanță energetică, reducerea sărăciei energetice și nu în ultimul rând protecția consumatorului vulnerabil.

În cele ce urmează doresc să mă refer la necesitatea definirii conceptului de sărăcie față de combustibil.

Documentele științifice dedicate domeniului energetic fac referire la două concepte diferite, anume: sărăcia energetică și sărăcia față de combustibil.

Distincția între cei doi termeni este absolut necesară, pentru că sărăcia energetică face referire, în mod prioritar, la problemele care țin de resursele energetice ale unei gospodării pentru a-și asigura serviciile energetice necesare la costuri accesibile și care sunt o caracteristică a țărilor în curs de dezvoltare, iar sărăcia față de combustibil face referire, în mod prioritar, la problemele de accesibilitate la resursele energetice, unde asigurarea unui consum, conform standardelor ridicate poate fi o problemă, și nu este specifică țărilor în curs de dezvoltate.

Unde se încadrează România în acest moment? Este un lucru pe care trebuie să-l definim pe viitor, pentru că atât în legislația primară, cât și în legislația secundară, acest concept nu este definit.

Dacă este să analizăm legislația primară, și anume, Legea nr. 123/2012, dar și Ordinul nr. 64/2016, putem deduce că tendința României, în calitate de țară membră a NATO și a Uniunii Europene, este de a pune accent pe vulnerabilități și de a lua în calcul ca aceste vulnerabilități să fie evitate.

Reiterez că și la nivelul județului Neamț pentru perioada 2007-2012 consumul energetic a variat între 2,7% și 4%, cu specificația că au fost și ani, precum 2009 sau 2010, când a fost un procent mult mai scăzut, 1,4% sau 1,9%.

De aceea, consider că este necesar ca acest concept să fie definit în Legea nr. 123, pentru ca acea categorie a cetățenilor din România care, din diverse motive, nu pot să-și asigure bunăstarea cotidiană, să beneficieze de o deschidere din partea statului.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat al PNL de Neamț.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Petronela-Mihaela Csokany - evocarea personalității lui Niculae Mircovici;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, doamnei Csokany Petronela-Mihaela.

   

Doamna Petronela-Mihaela Csokany:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Azi se împlinește un an de când domnul deputat Mircovici Niculae nu mai este printre noi.

A fost un lider înnăscut, care a pus înainte de toate binele comunității, pe care a respectat-o cu cinste și demnitate.

Prin întreaga sa activitate, a construit și consolidat punți de legătură între minoritatea bulgară din România și celelalte etnii, precum și între poporul român și poporul bulgar.

În calitate sa de deputat în Parlamentul României, și-a adus o contribuție semnificativă la consolidarea relațiilor bilaterale, de prietenie și de bună vecinătate între statul român și statul bulgar.

Plecarea lui dintre noi lasă un gol greu de acoperit în sufletele și inimile noastre.

Îi vom păstra amintirea veșnic vie!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Deputat Mihaela Csokany, din partea Uniunii Bulgare din Banat - România.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică vizând drepturile comunității românești din Ucraina;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului Tudor Ciuhodaru. Nu este.

Atunci, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei Cristina Burciu.

Doamna Daniela Oteșanu? Nu este.

Doamna Natalia Intotero? Nu este.

Atunci dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului Daniel Gheorghe.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică vizează drepturile comunității românești din Ucraina.

După cum s-a aflat, ieri, președintele Petru Poroșenko, al Ucrainei, a promulgat legea abuzivă, restrictivă și antieuropeană care prevede suprimarea învățământului în limba minorităților naționale prezente pe teritoriul Ucrainei.

Acest lucru are un mare impact și asupra comunității românești și a tuturor celorlalte comunități ale țărilor membre ale Uniunii Europene care susțin Ucraina în procesul său de aderare - și mă refer la Polonia, Slovacia, Ungaria.

În acest moment, prin promulgarea acestui act care încalcă grav Tratatul de bază româno-ucrainean, semnat în 1997, de facto, Tratatul dintre România și Ucraina este suspendat. Este inoperabil, prin această mare greșeală politică și greșeală - îmi permit să spun - de strategie geo-politică a Ucrainei.

Tratatul acesta, la punctul 13, prevede respectarea reciprocă a drepturilor minorităților naționale, minoritatea română din Ucraina și minoritatea ucraineană din România, în baza Convenției ONU, în baza Declarației Adunării Generale a ONU cu privire la drepturile minorităților și a Rezoluției nr. 1.201 a Consiliului Europei.

Așadar, la acest punct, unde se prevede clar dreptul la identitate etnică, culturală, lingvistică și religioasă și unde se stipulează necesitatea unui tratament similar în ceea ce privește învățământul în limba maternă a minorităților naționale, în acest moment este încălcat deplin acest paragraf, și nu doar acesta, încă alte două, trei paragrafe din Tratatul de bază româno-ucrainean, care prevăd drepturile minorităților, atât cea română, cât și cea ucraineană.

Din păcate pentru noi, trebuie să spunem că este un eșec al diplomației românești din ultimii 20 de ani, un eșec grav, un eșec făcut pe fondul unei politici a ochilor închiși în fața anumitor manifestări, chiar de asimilare a comunității românești din Ucraina, pe care unele autorități din statul vecin și prieten le-au desfășurat în ultimii 20 de ani.

Cred că este momentul ca Președintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul, Mihai Tudose, ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, să se așeze la masa dialogului cu partenerii ucraineni și să meargă la Kiev și să ceară respectarea drepturilor comunității românești din Ucraina, așa cum prevede Tratatul de bază româno-ucrainean și așa cum prevăd toate convențiile și toate reglementările internaționale la care atât România, cât și Ucraina, sunt parte.

În acest moment, îmi este clar că parcursul european al Ucrainei este mult mai dificil de pus în aplicare decât era anterior și cred că este de datoria noastră, a românilor, să apărăm drepturile comunității românești și să invităm statul ucrainean, atât prin președinte, cât și prin Guvern și Parlament, la un dialog și la identificarea unor soluții eficiente, pragmatice și în consens cu normele și reglementările internaționale în materie de protecție a drepturilor minorităților naționale, cât mai repede. Este datoria noastră, a Președinției, a Guvernului și a Parlamentului, să identificăm acele variante prin care această situație se poate depăși.

Cred că păstrarea identității naționale a românilor din Ucraina trebuie să fie o prioritate esențială pentru autoritățile de la București, pentru Executiv și Legislativ.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Niță - declarație politică având titlul: Cum sărbătorim în România Ziua mondială a munților curați?;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar ALDE, domnului deputat Mihai Niță.

   

Domnul Mihai Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are titlul "Cum sărbătorim în România Ziua mondială a munților curați?".

"Ziua mondială a munților curați" este sărbătorită în fiecare an, la 26 septembrie.

Evenimentul, consemnat în calendarul protecției mediului elaborat de Uniunea Europeană, este unul destinat sensibilizării populației, pentru a fi mai receptivă la mediul înconjurător, de care depind în mod direct viața și sănătatea noastră.

Tăierea pădurilor constituie o problemă cu consecințe dramatice asupra întregii planete, influențând clima, biodiversitatea și amenințând chiar supraviețuirea populației umane, în unele zone.

La nivel mondial, se acordă o atenție deosebită împăduririi suprafețelor montane degradate, dar și stării actuale a pădurilor, care se apropie rapid de un dezastru, din cauza exploatării necontrolate și ilegale.

Evenimentele de celebrare au scopul motivării populației pentru întreprinderea unor acțiuni prin care să contribuie la minimalizarea pericolului produs prin defrișări, și statul român are obligațiile sale în această privință. Ar fi nedrept să afirmăm că nimeni nu se îngrijorează de situația existentă, dar eforturile dedicate reabilitării zonelor de munte trebuie intensificate, iar acțiunile consacrate acestui țel trebuie urgentate, până nu e prea târziu.

Suprafața acoperită cu păduri, implicit cea a zonelor verzi urbane din țara noastră, se situează mult sub media Uniunii Europene și a standardelor Organizației Mondiale a Sănătății, care recomandă o suprafață de 50m2 de pădure pentru fiecare locuitor.

În România dispar pădurile sub ochii noștri, iar jumătate din acest fenomen dramatic se petrece în zone oficial protejate și care constituie un areal armonios al biodiversității, bogat în faună, floră și favorizat de poziția geografică.

Declarația de la Paris, adoptată în cadrul Congresului Forestier Mondial din 1991, a atras atenția asupra eroziunii solului și a scăderii fertilității acestuia, asupra inundațiilor și alunecărilor de teren. La fel de periculoase sunt și creșterea concentrației bioxidului de carbon atmosferic, în detrimentul oxigenului.

O dată pe an, în ziua de 26 septembrie, astfel de acțiuni au o însemnătate simbolică. Cel puțin cu acest prilej, să ne dovedim preocuparea! Latura educațională, foarte importantă în formarea tinerei generații, trebuie să fie mai bine promovată.

Charlie Ottley, prezentatorul serialului de televiziune "Wild Carpathia", dedicat frumuseții sălbăticiei Munților Carpați, aprecia că "România este o bijuterie în coroana Europei, care trebuie să strălucească datorită frumuseții sale uimitoare". Munții noștri dețin imense bogății și în subsol. Numeroase firme străine sunt interesate de acest tezaur natural,...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog să vă apropiați de concluzie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Mihai Niță:

...adulmecând profitul financiar, pe care-1 doresc cu orice preț.

Am convingerea că un program național destinat conservării și exploatării raționale a tuturor resurselor naturale ale României trebuie să fie inclus cât mai grabnic pe agenda guvernamentală, iar proiectele, cu siguranță, nu vor întârzia să apară.

Vă mulțumesc.

Deputat de Olt, Niță Mihai.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian-Octavian Dohotaru - declarație politică intitulată Economia subterană și evaziunea fiscală sărăcesc România;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului Dumitru Oprea.

Dau, în continuare, cuvântul, tot din partea Grupului parlamentar al PNL, doamnei Angelica Fădor. Nu este.

Dau, în continuare, cuvântul ultimului vorbitor înscris pe lista de astăzi, domnului Adrian Dohotaru, Grupul parlamentar al USR.

   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Declarație politică cu ocazia Zilei mondiale a munților curați, "Economia subterană și evaziunea fiscală sărăcesc România"

Stimați colegi,

Am depus o plângere la DIICOT, unde am semnalat un caz clasic de evaziune fiscală în zona Măguri-Răcătău, județul Cluj.

Un grup structurat, bine dezvoltat, care operează în zona bazinului Someșului Rece, exploatează persoane vulnerabile pentru a recolta ilegal ciuperci și fructe de pădure, cu scopul de a le introduce în lanțul economic din Uniunea Europeană.

Începând cu luna mai, până în octombrie, zonele montane menționate sunt ocupate de tabere informale, în care sunt aduse între 1000 și 2000 de persoane care reușesc să recolteze 10-15 tone de ciuperci pe zi și aproximativ 60 de tone de fructe de pădure pe sezon.

Din punct de vedere demografic, aproximativ 30% dintre aceste persoane sunt minori și lucrează împreună cu adulții.

Pe durata sezonului de muncă, starea taberelor, pe care le-am vizitat, este improprie vieții de familie, aceștia trăind în construcții improvizate.

Munca prestată de ei se desfășoară fără forme legale și este nefiscalizată, generând o valoare de 40.000 de euro pe zi, raportată la o cantitate de 10 tone de ciuperci la fața locului.

Se recoltează de zeci de ori mai mult față de cantitatea de ciuperci aprobată de Institutul de Cercetări Biologice. Recolta este preluată, fără acte de proveniență, de reprezentanții a mai multor firme comerciale, care transportă bunurile în propriile depozite, în vederea exportului.

În ciuda conflictelor care apar între culegătorii din tabere și localnici, ori între mediu și un stil de viață nomad neprietenos cu muntele, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra persoanelor care fac profitul, iar profitul este făcut de achizitori.

Acest lanț economic este valorificat pe teritoriul Uniunii Europene, în special în Franța, Italia și Germania, la o valoare totală care atinge câteva zeci de milioane de euro, doar luând în calcul ce se recoltează din zona Măguri-Răcătău.

Nu cred că o rețea care poate prelua munca a mii de persoane poate funcționa fără o anumită complicitate a autorităților. Este o suspiciune întărită de atitudinea autorităților locale care au fost semnalate.

Astfel, au fost depuse sesizări atât la postul de Poliție Comunal din Mărișel și cel din Măguri Răcătău,...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog, domnule deputat, să vă apropiați de concluzii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

...cât și la ANAF Cluj și ITM Cluj, însă acestea au rămas fără răspuns pe teren.

În momentul de față lupta anticorupție este îndreptată pentru a combate corupția politicienilor la nivel ridicat, așa cum trebuie, dar prea puțin se caută soluții pentru a combate evaziunea fiscală.

Economia subterană este evaluată de INS, în 2016, la aproape un sfert din economia românească - 38 de miliarde de euro.

Economia subterană și evaziunea fiscală ne lipsesc...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule deputat, trebuie să închidem ședința de declarații.

Vă rog să spuneți concluziile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian-Octavian Dohotaru:

Vă mulțumesc și eu.

Statul român este complice cu furtul și ne lipsim astfel de posibilitatea de a dezvolta afaceri curate, lanțuri legale de producție și distribuție, forme legale de muncă decentă și condamnăm astfel România la subdezvoltare.

Cu respect, Adrian Dohotaru, deputat al USR de Cluj.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

Vreau să dau citire celor care au depus în scris.

Și-a retras declarația doamna deputat Mirela Furtună.

Au depus în scris, din partea Grupului PSD, domnul deputat Marius Budăi, Anișoara Radu, Angel Tîlvăr, Florin Tripa, Adrian Todor, Ion Spânu, Tamara Ciofu, Răzvan Rotaru, Vasile Axinte, Laurențiu Nistor, Beatrice Tudor, Ionela Dobrică, Laura Moagher, Mihăiță Găină și Ștefan Mușoiu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris: George Șișcu, Mihalescul Dumitru, Robert Sighiartău, Ioan Bălan, Claudiu Răcuci, Marius Bodea, Costel Alexe.

Din partea Grupului parlamentar al PMP au depus în scris domnul Petru Movilă și Corneliu Sămărtinean.

Declar închisă ședința pentru declarații politice din data de 26 septembrie 2017.

Vă mulțumesc.

O zi bună!

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Cristina Burciu - declarație politică cu titlul Progresele României, salutate de la cel mai înalt nivel european;

Doamna Cristina Burciu:

"Progresele României, salutate de la cel mai înalt nivel european"

Intervenția președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul susținut recent, despre starea Uniunii Europene, în fața Parlamentului European, este salutară și extrem de încurajatoare pentru România. Președintele Comisiei Europene a avut, cu acest prilej, mai multe referiri directe la țara noastră, cea mai importantă fiind ideea potrivit căreia România trebuie să fie sprijinită să adere la Schengen, dar și rezolvarea problemelor cu care se confruntă copiii noștri.

"Nu pot accepta ca în Europa de astăzi să avem cetățeni de mâna a doua! Copiii nu pot muri în Europa din cauza unor boli care ar fi trebuit eradicate cu zeci de ani în urmă. Copiii din România trebuie să aibă aceleași oportunități ca și cei din Italia, trebuie să ajutăm aceste state membre să aibă vaccinuri naționale. Nu pot exista consumatori de mâna a doua și nu pot accepta ca cetățenii din centrul și estul Uniunii Europene să cumpere produse mai proaste decât în restul Uniunii Europene. Și, nu în ultimul rând, este timpul să aducem România și Bulgaria în Schengen", a spus răspicat Jean-Claude Juncker.

De asemenea, președintele Comisiei Europene a lansat propunerea ca în perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene să se organizeze un summit special în România, la Sibiu, în data de 30 martie 2019.

România este angrenată total în Proiectul european, iar acest semnal demonstrează și că suntem în grafic în ceea ce privește pașii privind preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene. Sunt sigură că vom organiza ireproșabil summit-ul propus de Jean-Claude Juncker la Sibiu și, de asemenea, că vom fi în măsură să convingem statele încă reticente că implicarea noastră va putea fi mult dinamizată din interiorul Schengen din punctul de vedere al reformei globale a spațiului european.

Această poziție extrem de pozitivă la adresa României venită din partea președintelui Comisiei Europene constituie recunoașterea eforturilor din ultima perioadă a instituțiilor statului român de a evidenția o nouă viziune a țării noastre în plan european. Consider, totodată, că preocuparea domnului Jean-Claude Juncker pentru situația României este realmente un vot de încredere pentru Guvernul PSD, dar și o apreciere concretă a acțiunilor noastre de a ne alinia nivelului țărilor mai dezvoltate din Uniunea Europeană!

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică cu tema Coaliția PSD-ALDE are o prioritate urgentă - politizarea a tot ce a mai rămas nepolitizat;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"Coaliția PSD-ALDE are o prioritate urgentă - politizarea a tot ce a mai rămas nepolitizat"

Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților a votat, săptămâna trecută, o modificare a O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, propusă de PSD, în sensul în care ne întoarcem de unde am plecat în urmă cu 6 ani. Mai precis, prin amendamentul inițiat de PSD, mai multe companii de stat vor fi exceptate de la obligația de a avea management privat. Deci de cine credeți că vor fi conduse în curând aceste companii? Evident de cei care îndeplinesc întocmai criteriile domnului Dragnea...

Cu alte cuvinte, modificarea ordonanței privind guvernanța corporativă, propusă și susținută de parlamentarii actualei puteri PSD-ALDE, va excepta de la obligația de a avea management selectat pe criterii de competență o serie de companii de stat, printre care: TAROM, Complexul Energetic Oltenia, Administrația Națională de Meteorologie, Compania Națională "Romtehnica", Regia Autonomă "Monitorul Oficial" sau Șantierul Naval Mangalia.

Adică, printr-un singur amendament se schimbă sensul unei legi întregi și se renunță din nou la aplicarea unor criterii de performanță și competență, în favoarea unor criterii și interese strict politice, prin numiri politice din siajul PSD-ALDE.

Da, este foarte adevărat faptul că managementul unor companii de stat nu a fost unul prea performant în ultima perioadă, dar acest lucru nu reprezintă un motiv pentru a ne reîntoarce la politizarea acestor companii.

Ce măsuri au luat, de exemplu, ultimele două guverne ale PSD, pentru a remedia eventualele derapaje ale conducerilor unor companii de stat și cu ce soluții au venit oare aceste Guverne în întâmpinarea problemelor pe care le-a tot semnalat opinia publică în acest domeniu?

Așa cum era de așteptat, niciun Guvern al PSD nu a venit cu propuneri serioase pentru a relansa activitatea unor companii de stat, deși unele dintre aceste companii au fost, de-a lungul timpului, chiar unele foarte valoroase. Ba, din contră, Guvernul Tudose a inventat o nouă metodă de agonisire la visteria statului, prin decapitalizarea întreprinderilor de stat care fac bani, așa cum sunt cele din domeniul energiei ?i condamnarea acestora la stagnare!

Deci, dacă acest Guvern nu găsește nicio soluție pertinentă atunci când vine vorba despre creșterea colectării veniturilor la buget, găsește în schimb, foarte rapid, o nouă "vacă de muls" - companiile de stat aflate pe plus!

Iar ca motiv că mai sunt și unele companii pe minus, PSD-ALDE reinventează roata - le politizează pe aproape toate, recurgând la masacrarea legislației privind guvernanța corporativă în companiile cu capital de stat.

Acest lucru a fost implementat deja "preventiv", având în vedere faptul că mandatul unor manageri privați din unele companii de stat a expirat de mai multă vreme, iar respectivii manageri au fost înlocuiți temporar cu unii numiți politic și găsiți, bineînțeles, prin grădinile PSD sau ale ALDE! Este limpede că Guvernul Tudose nu s-a grăbit până acum să înceapă procedurile de selecție a unor noi manageri cu mandat plin, conform legislației în vigoare, cu privire la guvernanța corporativă, tocmai din acest motiv, și anume, ca exceptarea de la obligația de a avea management selectat pe criterii de competență să fie rezolvată în Parlament de domnul Dragnea&Co!

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică despre Pregătirea sistemelor publice de sănătate și intervenții în situații de urgență și informarea populației cu privire la efectele și riscurile schimbărilor climatice;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Pregătirea sistemelor publice de sănătate și intervenții în situații de urgență și informarea populației cu privire la efectele și riscurile schimbărilor climatice"

În general, în viața curentă a cetățenilor, în comunități și chiar în politicile publice ale Guvernelor, schimbările climatice reprezintă o problemă la care ne raportăm cu o anumită pasivitate. Problema e prea mare pentru a putea face ceva. E prea globală pentru a putea acționa.

Cauza schimbărilor climatice ține de o răspundere colectivă, dar efectele ei le resimțim individual. Mereu vina e plasată la nivelul colectivității.

În ce privește impactul asupra vieții și familiei, toate analizele arată că schimbările climatice nu presupun riscuri noi, necunoscute pentru viață și pentru sănătate. Însă riscurile asociate climei se vor intensifica și se vor accentua.

Așadar, putem spune că sistemele de sănătate publică și de intervenție în situații de urgență știu cum să răspundă acestor riscuri ce decurg din schimbările climatice, însă ele trebuie să fie pregătite să poată gestiona astfel de situații mai frecvent și cu o incidență mai mare decât s-a întâmplat până acum.

În prezent, ceea ce îngrijorează cel mai mult nu sunt atât schimbările în sine care se produc la nivel climatic, ci modul accelerat în care se produc aceste schimbări.

Deci unele măsuri pe care le luăm în prezent pot fi suficiente pentru a preveni riscurile actuale, dar s-ar putea ca într-un orizont de timp destul de scurt să nu mai facă față și să fie nevoie de o consolidare sau chiar o modificare a structurilor de sănătate publică și de intervenții în situații de urgență.

Deci ceea ce putem face este să ne pregătim din timp și să implementăm politicile publice, necesare pentru o amplificare a fenomenelor meteorologice extreme, atât ca frecvență, cât și ca intensitate.

În Strategia Uniunii Europene în domeniul sănătății se menționează că schimbările climatice reprezintă o provocare majoră care poate ridica numeroase riscuri asupra sănătății. Se disting astfel două categorii de riscuri: riscuri directe, afecțiuni și decese provocate de temperaturile extreme, prea cald sau prea frig, furtuni violente și riscuri indirecte care decurg din schimbările climatice și influențează starea de sănătate - migrația, creșterea incidențelor bolilor transmise prin alimente sau prin vectori, sau alte aspecte provocate de schimbările climatice, precum seceta sau inundația.

Există o corelație statistică dovedită între riscurile directe ale schimbărilor climatice și anumiți indicatori ai calității vieții, precum mortalitatea și morbiditatea. Astfel, se estimează că în statele din Uniunea Europeană o creștere cu un grad a temperaturii anuale determină o creștere a mortalității cu 1-4%. Prognoza arată că, până în 2030, mortalitatea la nivel european cauzată de căldură și de fenomene meteo extreme ar putea crește cu 30.000 de decese pe an, iar până în 2080 cu 50.000 până la 110.000 de decese pe an. Cea mai vulnerabilă categorie o reprezintă persoanele în vârstă.

Riscurile indirecte ale fenomenelor naturale extreme cauzate de schimbările climatice generează bolile infecțioase care vor fi mai frecvente, precum și bolile cu transmitere prin care se extind ca arie geografică.

Totodată, crește incidența bolilor, cauzate de gestiunea apei. Contaminarea apei cu diverși agenți patogeni devine un fenomen mai frecvent, dar și lipsa apei, ca urmare a secetelor, are impact asupra producției agricole, dar și asupra igienei și afecțiunilor care pot decurge din lipsa acesteia.

Calitatea aerului are de asemenea de suferit prin schimbările climatice, care prezintă riscuri provocate în special de particulele în suspensie și de ozon, a căror influență a crescut și influențează bolile respiratorii, în special în rândul copiilor și ale bătrânilor.

În barometrele de opinie realizate în România, problema schimbărilor climatice se numără între primele trei cele mai grave probleme ale populației, fiind indicată de 51% din populație.

Avem două direcții principale de acțiune pentru a ne adapta față de aceste schimbări climatice: pregătirea sistemelor publice de sănătate și intervenții în situații de urgență, pentru a face față noilor provocări, pe de o parte; informarea populației cu privire la efectele și riscurile schimbărilor climatice asupra sănătății și a calității vieții, pe de altă parte.

    Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică intitulată Adoptarea Legii Educației 3419 - D - un pas înapoi în parcursul european al Ucrainei;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Adoptarea Legii Educației 3419-D, un pas înapoi în parcursul european al Ucrainei"

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, la 5 septembrie 2017, forma finală a legislației privind reforma învățământului, Legea Educației 3419-D. Reforma urmărește apropierea educației ucrainene de standardele europene, ca urmare a efortului de modernizare a sistemului de învățământ și prevede că în școli se va preda doar în limba de stat, ceea ce înseamnă, practic, desființarea treptată a sistemului de predare în limba minorităților. Potrivit noii legislații, școlile vor putea să-și formeze propriile curricule, să dezvolte programele școlare pentru disciplinele școlare, în conformitate cu standardele de învățământ secundar și să selecteze manuale și metode de predare. Tot noua lege prevede extinderea rolului limbii ucrainene în educație, spre deosebire de limba rusă. Însă prin această încercare de eliminare a rusofoniei s-a ajuns să fie atinse și drepturile minorităților, prin urmare ale românilor și ale maghiarilor care locuiesc acolo și care, în timp, vor ajunge să nu mai poată studia în limba maternă.

Situația românilor din Ucraina, care numără peste 500.000 de persoane, a fost discutată, de-a lungul timpului, în diverse formate și cu diverse ocazii, mai ales în România, la diferite forumuri, întâlniri și conferințe. Este adevărat că românii din Ucraina au probleme ce pot fi rezolvate foarte simplu de statul ucrainean, însă trebuie să fie clar pentru toată lumea că autoritățile din această țară nu vor veni niciodată în întâmpinarea comunității, din moment ce nu sunt solicitate în acest sens, atâta timp cât nu există discuții concrete la care să participe atât reprezentanți ai comunității, cât și ai statelor român și ucrainean. În acest sens, se impune implicarea Institutului Cultural Român și al Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, care trebuie să inițieze, să stabilească un dialog cu tânăra generație de români din Ucraina, abordând în acest sens secțiile române de la universitățile din Cernăuți, Ujgorod și Ismail, dar și celelalte departamente sau organizații de tineret existente.

Românii din Ucraina sunt "o minoritate loială" statului ucrainean, o minoritate care a luptat, au fost răniți și au murit în războiul din estul Ucrainei, apărând statul al căror cetățeni sunt. Suntem în măsură să înțelegem, până la un punct, temerile pe care autoritățile din țara vecină le au față de Rusia după ce acea țară a anexat Crimeea și a determinat o agresiune militară în Ucraina. Dar limitarea drepturilor minorităților nu este o soluție pentru a răspunde acelor provocări. Protecția drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană. Facilitarea soluționării problemelor cu care se confruntă persoanele aparținând minorităților naționale reprezintă un angajament al statului român. Din acest punct de vedere, este esențială respectarea dreptului la educație în limba română pentru toate formele de învățământ și continuarea dialogului pe această temă, inclusiv în cadrul Comisiei Interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale.

Parlamentul României a luat act de situația românilor din Ucraina și, ca urmare, în plenul reunit din data de 20 septembrie 2017, a adoptat o Declarație referitoare la acest subiect. Mai mult, Parlamentul României a adoptat și o hotărâre ca o delegație formată din 19 deputați și senatori să se deplaseze în Ucraina, în vederea inițierii dialogului cu instituțiile din Ucraina, în vederea asigurării protecției drepturilor cetățenilor aparținând comunității românești din Ucraina. Partidul Mișcarea Populară va fi reprezentat de domnul deputat Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării. România și-a manifestat deschis disponibilitatea de a sprijini Ucraina în procesul extins de reforme în domeniul legislativ, cel instituțional și cel economic și de a contribui la eforturile internaționale de sprijin, în coordonare cu partenerii noștri, pentru a veni în mod eficient în întâmpinarea nevoilor părții ucrainene.

România susține necesitatea de a folosi toate instrumentele aflate la dispoziția Consiliului Europei și la nivelul OSCE, pentru a ne asigura că noile dispoziții restrictive introduse de această lege nu vor afecta protecția adecvată a drepturilor fundamentale ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

Consider că adoptarea acestei legi este un pas înapoi făcut de Ucraina în traseul său european. Parcursul european al Ucrainei trebuie să respecte standardele internaționale privind protecția minorităților naționale, având în vedere faptul că regulile de conviețuire, regulile de standarde europene de protecție a minorităților naționale sunt respectate în România.

Îmi exprim convingerea că Ucraina nu va face niciun pas înapoi și își va continua calea europeană, respectând standardele și valorile europene.

    Costel Alexe - declarație politică intitulată România impostorilor nu este România noastră;

Domnul Costel Alexe:

"România impostorilor nu este România noastră"

Vreau să atrag atenția colegilor din alianța PSD-ALDE asupra derapajelor grave pe care le girează direct sau tacit și mai ales asupra urmărilor pe termen mediu pe care această complicitate le generează.

Asemenea unei redute sub asediul inamicilor, România încă rezistă în fața atacurilor nemiloase ale unei camarile bine închegate în jurul lui Liviu Dragnea. Unicul obiectiv al acestui asediu orchestrat este implozia statului de drept și acapararea justiției și a instituțiilor anticorupție. Dacă la început de mandat acționau relativ precaut, iată că "noaptea ca hoții" a devenit istorie, pentru că la 9 luni de la începutul guvernării au ajuns să acționeze ziua în amiaza mare ca tâlharii.

Am privit siderați cu toții cum doi miniștri din actualul Guvern au fost încadrați ca inculpați, fiind suspecți în mașinațiunile generate de baronul Liviu Dragnea. În orice țară civilizată, însăși calitatea de suspect ar fi fost suficientă pentru o demisie de onoare și evident punerea la dispoziția organelor de anchetă. Rangul de înalt demnitar al statului român presupune și câteva responsabilități de ordin moral, nu doar salariul generos, secretară și fel de fel de privilegii, dar, din păcate, ceea ce părea un act banal într-o țară europeană s-a transformat într-un procedeu numit "grămadă" în jocul de rugby. La semnalul unor lideri obscuri, compromiși moral și penal, toată suflarea social-democrată a făcut scut pentru protejarea lui Liviu Dragnea, renunțând la aplicarea criteriilor de integritate morală, care ar fi dus la demisia miniștrilor anchetați penal.

Ne aflăm în postura de a fi guvernați de o gașcă de impostori, o camarilă care exploatează "tirania majorității" în cele mai odioase moduri cu putință. Pentru privilegiile unui grup restrâns, pentru amnistierea unor penali, pentru securizarea unor sinecuri s-au produs o serie de derapaje grave și cu efecte devastatoare din punct de vedere economic și politic.

În plan internațional, România a ajuns în doar câteva luni de la statutul de "pilon de stabilitate în zonă și partener strategic" în poziția de "țară nefrecventabilă", consecință a politicilor antijustiție, care au ținut agenda publică internă și internațională a actualei coaliții de guvernare.

Credeți că ratarea aderării la spațiul Schengen este întâmplătoare, în condițiile în care anul trecut făcusem progrese semnificative și existau toate premisele pentru o aderare rapidă? Credeți că raportul MCV de la începutul anului nu a contat în această ecuație, mai ales după ce o serie de europarlamentari români au confundat tribuna Parlamentului European cu Duma de stat din Rusia?

Astăzi resimțim doar o parte dintre efectele devastatoare ale celor 9 luni de guvernare Dragnea, căci efectele economice, măririle de taxe și de impozite, creșterea datoriei externe, prigoana băncilor și a multinaționalelor, plafonarea indemnizațiilor pentru mame - sunt bombe cu efect întârziat, vor produce efecte după câteva luni de la implementare.

Acestea sunt costurile pe care voi, parlamentarii coaliției PSD-ALDE, le veți explica alegătorilor din circumscripțiile voastre electorale. Veți explica cum Moldova, o regiune cu peste 4 milioane de locuitori nu are autostradă, dar cei 50 de parlamentari, 34 de deputați și 16 senatori ai PSD+ALDE, au ales să protejeze un infractor care a orchestrat, direct și prin interpuși, prejudicierea sistematică a statului. Cum le explicați cetățenilor că ați fost de bună-credință și că le-ați reprezentat onest interesele, când ați decis să îl protejați pe Liviu Dragnea și camarila sa de miniștri anchetați penal, cei care au înlocuit actul de guvernare cu cel de prăduire a statului?

Domnilor parlamentari, România impostorilor nu este România noastră și dacă sunteți de bună-credință vă invit să vă distanțați de aceste practici. E timpul să fiți în slujba cetățenilor și să aduceți fonduri și proiecte în circumscripțiile electorale și nu în buzunarul unui "idol" efemer.

    Daniela Oteșanu - declarație politică privind Cota de gen - între lozincă și oportunitate;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Cota de gen - între lozincă și oportunitate"

Declarația mea politică de astăzi se referă la rolul femeilor în politică, la prezența activă în societate, pentru că realitatea ne arată că femeile aduc un plus în orice domeniu în care se implică.

În familie, în societate și chiar între prieteni, orice persoană, indiferent de sex, are rolul său autodefinit, însă depinde de membrii acelui grup cum percep această persoană. Este adevarat că femeile au stiluri mult mai diferite decât bărbații, unele mizează pe agresivitate, altele se impun prin profesionalism și eleganță. Respectul celor din jur este greu de obținut, dar este un argument solid pentru a încerca, de câte ori avem prilejul, schimbări importante în mentalitatea oamenilor. În ansamblu, eu cred cu tărie că femeile aduc echilibru în politică și în societate.

Dacă vorbim despre reprezentativitatea femeilor la nivel decizional, fie în afaceri sau în politică, lucrurile nu par imposibile. Statistica ne spune că în România femeile administrează o afacere la fel de bine ca bărbații, iar acest lucru este valabil și la nivel mondial. Este adevărat că, din punctul de vedere al persoanelor care demarează o afacere, bărbații sunt majoritari, însă aceasta nu înseamnă că nu există și femei importante în business.

La nivelul afacerilor mai mici, femeile sunt ceva mai bine reprezentate, dovedind curaj, inițiativă și spirit antreprenorial. În cercetarea academică, chiar și cea economică, femeile devin dominante, cu procente superioare bărbaților.

În țara noastră, regăsim femei în vârful ierarhiei sociale într-o proporție mai mică decât în alte state, unde femeile sunt prezente în număr mai mare în politică și în administrație. În România, vedem mai multe femei în fruntea ONG-urilor. Caritatea este o calitate recunoscută și acceptată mai ușor de români.

Similar se întâmplă și în domeniul educației. Femeile nu sunt o minoritate, ba, din contră, trebuie să vorbească și mai ales să fie ascultate, pentru ca mentalitatea românilor, încă blocată în diferențele de gen, să înceapă să se "desțelenească".

Mai cred și că femeile reprezintă o șansă în plus pentru România. Trebuie doar să mai găsim modele românești, care să fie ca Margaret Thatcher, Hillary Clinton, Angela Merkel, Dilma Roussef, Tarja Halonen, care au zdruncinat puțin această lume predestinată, parcă, bărbaților.

O discuție importantă este și cea legată de credibilitatea femeilor, iar acest lucru depinde în mare măsură și de noi, dar și de faptul că trebuie să ni se acorde o șansă mai mare și să nu mai fim etichetate a priori, unele că sunt prea tinere, altele ca sunt "prea" vârstnice, unele "prea" frumoase, altele că sunt "doar" economiste, medici sau ingineri.

Dacă luăm cazul doamnei Angela Merkel, observăm cu ușurință că succesul în politică nu ține de frumusețe, de întâmplări sau de compromisuri, ci de tăria convingerilor, de competență, de profesionalism și de responsabilitate, de abilitățile de comunicare. Puțin noroc nu strică, dar trebuie multă inteligență să-l valorifici.

Sunt sigură că respectul și credibilitatea celor din jur, care nu au legătură cu un post sau o poziție socială, nu se câștigă nici cu frumusețe, nici cu noroc, nici cu relații. Ba, mai mult, cu cât un om este mai nepotrivit pentru o funcție de prim rang, fie femeie sau bărbat, cu atât devine mai "mic" în ochii populației. Demnitatea și respectul de sine nu sunt "amănunte" ale cotei de gen.

    Ionela Viorela Dobrică - despre susținerea proiectului de implementare a unui sistem de alertare a populației, prin SMS, în caz de dezastru;

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Această declarație politică este una de susținere a proiectului de implementare a unui sistem național de alertare a populației, prin SMS, în caz de dezastru.

Doresc să îmi arăt public susținerea față de acest proiect, deoarece consider că este nevoie să avem mijloace pentru a alerta populația cât mai rapid în eventualitatea unui dezastru, indiferent de natura acestuia. Având la bază o formare de profil real, sunt conștientă de efortul tehnologic, logistic și uman, care va fi depus de toate entitățile implicate în elaborarea și implementarea acestui sistem. Sunt totuși convinsă că toți cei care fac parte din grupul care lucrează la sistemul de alertare își vor da silința să creeze cea mai bună variantă posibilă pentru români și, odată cu punerea sa în aplicare, personal, mă voi simți mai în siguranță.

Desigur sunt multe necunoscute în cazul unui proiect nou. Dar, Olanda, Norvegia și multe alte țări au reușit să introducă un astfel de sistem cu succes. Responsabilul pentru situații de urgență de la Oslo spunea la lansare, în aprilie, anul acesta, că posibilitatea de a alerta populația prin SMS în cazul unui dezastru a sporit exponențial gradul de pregătire al oamenilor și al autorităților și a creat condițiile pentru a-i face față cu cât mai puține daune.

Doresc să atrag atenția asupra unui fapt - niciun sistem de alertare a populației nu va fi eficient, dacă nu este folosit și înțeles corect. Și cred că toți cei care suntem aici, pentru a proteja interesele cetățenilor care ne-au ales, avem responsabilitatea, alături de celelalte instituții ale statului, ca în momentul în care sistemul va deveni activ să informăm și să educăm populația pentru a înțelege cât mai bine modul de funcționare a acestuia, scopul său, limitele sale, pentru că un sistem te poate alerta în cazul unui dezastru iminent, dar nu te poate pune la adăpost, nu te poate împiedica să ieși din casă sau să alergi pe străzi în căutarea senzaționalului. Este esențial să urmăm procedurile pe care le presupune o situație de urgență, să urmăm întocmai indicațiile acestora, să ne păstrăm calmul și să nu recurgem la acte de teribilism, care nu vor duce decât la provocarea mai multor tragedii.

În cadrul dezbaterii de săptămâna trecută organizată de Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, președintele ANCOM a precizat că va avea nevoie de un cadru legal și corect reglementat, astfel încât inclusiv turiștii sau persoanele aflate în roaming, în zona vizată de sistem, să primească mesajul de alertă.

Pentru aceasta, doresc să-mi reiterez susținerea și disponibilitatea de a ajuta autoritățile în efectuarea demersurilor necesare pentru a avea toate condițiile de introducere, cât mai curând, a posibilității de anunțare a populației că este în pericol și voi urmări cu interes progresul în acest proiect.

    Mihăiță Găină - declarație politică Trebuie să luptăm pentru eliminarea abandonului școlar!;

Domnul Mihăiță Găină:

"Trebuie să luptăm pentru eliminarea abandonului școlar!"

Că ne place sau nu, din ce în ce mai des auzim despre extinderea unui fenomen nociv pentru societatea românească - abandonul școlar. Din nefericire, abandonul școlar este în creștere în ultimii ani, în România, și afectează în special patru categorii de copii: pe cei de etnie romă, pe cei care au crescut în familii sărace, pe cei din mediul rural și pe cei cu dizabilități. Așa arată toate rapoartele realizate de experții români, cu susținerea UNICEF România.

Este adevărat că 70% din cauzele abandonului școlar țin de contexte din afara școlii, respectiv de mediul familial, de sărăcie. Nu se consideră că un copil a abandonat școala decât după ce nu a mai figurat statistic în sistemul de educație timp de doi ani. De aceea există și un decalaj al datelor statistice în privința abandonului școlar. Și acest decalaj face ca statisticile să se îngroașe și din ce în ce mai mulți copii să rămână chiar fără un bagaj minim de cunoștințe.

Problemele din sânul familiilor, precum divorțurile sau agresivitatea părinților, favorizează abandonul școlar chiar și în cazul copiilor cărora li se acordă burse. De asemenea, mulți dintre minori renunță la școală din lipsa unei atente îngrijiri din partea părinților, dar și pentru că nu reușesc să facă față volumului de materie și astfel ajung în situația să rămână repetenți. Toate acestea sunt cauze psihologice ale abandonului școlar, din pricina cărora elevul se simte frustrat, inferior celorlalți copii de vârsta sa. Sentimentul de anxietate duce la apariția refuzului de a mai continua studiile.

Alte motive frecvente ale abandonului școlar sunt și cele psihopedagogice. Unii elevi au parte de o relație defectuoasă cu unul sau mai mulți pedagogi de-ai săi. Așadar, se creează premisele ca respectivul elev să se simtă evaluat subiectiv și acestuia îi va fi mult mai dificil să identifice o relaționare între educația pe care o primește și aspirațiile sale.

Sper totuși că semnalele date de mass-media și măsurile luate de actualul Guvern și de alte autorități cu competențe în acest domeniu vor determina și ONG-urile să se implice pentru susținerea strategiilor pe termen lung ale Executivului, pentru combaterea abandonului școlar, mai ales că de actualii elevi și de cei viitori depinde soarta noastră, ca națiune!

    Găvrilă Ghilea - declarație politică intitulată Management defectuos la Poșta Română?!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Management defectuos la Poșta Română?!"

Managementul defectuos manifestat în ultimul an la vârful Companiei Naționale "Poșta Română" l-a determinat, recent, pe ministrul comunicațiilor și societății informaționale să ceară demisia întregii conduceri și să dispună Corpului de control din subordine verificarea modului în care s-a acționat pentru diminuarea datoriilor acumulate către bugetul de stat.

De asemenea, ministerul de resort, care deține și 75% din acțiunile Poștei Române, apreciază că situația în care a ajuns compania nu este numai urmare a "grelei moșteniri", ci și a perpetuării aceleași stări de fapt, fără ca managementul executiv să ia vreo măsură eficientă de relansare a activității, ceea ce ar putea conduce nu peste mult timp la intrarea în incapacitate de plată și, implicit, la insolvență.

În acest context, intransigentul Corp de control al ministrului de resort ar trebui să se aplece și asupra unor excese de (pseudo)gândire managerială manifestate sub imperiul implementării unor așa-numite măsuri de optimizare a rețelei de subunități operative.

Este vorba, în special, despre haosul creat în vara acestui an, în sistemul Oficiilor Județene de Poștă, prin concedierea colectivă a agenților poștali încadrați pe durată nedeterminată, cu normă întreagă de opt ore, și impunerea abuzivă a unei contraoferte de reangajare a lor, pe aceleași posturi, cu același noian de atribuțiuni de serviciu, dar cu norma de muncă redusă la doar 6 ore și salariul de încadrare diminuat corespunzător.

În plus, pentru a fi reangajați pe posturile ocupate anterior, agenții poștali mai trebuiau să facă și dovada deținerii unui spațiu adecvat desfășurării activității agenției, ale cărui costuri de întreținere urmau să le suporte tot ei, din salariul de bază brut, de numai 1121 lei, corespunzător clasei 7.

În aceste condiții, nu e de mirare că oferta de reangajare a agenților poștali pe aceleași posturi, cu aceleași responsabilități, dar cu programul de muncă și salariul diminuate a fost refuzată în bloc de personalul concediat colectiv.

Mai mult, după cum era de așteptat, marea majoritate a posturilor disponibilizate nu au fost ocupate nici prin ofertare directă, dar nici în urma concursurilor organizate în prima parte a lunii septembrie, la care, cu puține excepții, nu s-a prezentat nimeni.

În aceste condiții, prin ineficiența măsurilor manageriale adoptate la vârful companiei, Poșta Română și-o fi redus unele cheltuieli de personal, însă, cu siguranță, își va reduce dramatic și veniturile din exploatare, prin imposibilitatea onorării unor servicii de calitate către populație, într-un mediu concurențial acerb.

Iar de aici până la intrarea în incapacitate de plată și, implicit, în insolvență, nu mai este decât un pas, pe care actuala conducere a acestei companii naționale pare decisă să-l facă.

    Natalia-Elena Intotero - declarație politică cu titlul Lansarea Acordului CETA - un moment istoric pentru Uniunea Europeană și Canada;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Lansarea Acordului CETA - un moment istoric pentru Uniunea Europeană și Canada"

Acordul Economic și Comercial Atotcuprinzător, CETA, dintre Uniunea Europeană și Canada, a fost lansat pe 21 septembrie, o zi istorică, pentru că vorbim despre unul dintre cele mai ambițioase acorduri de liber schimb încheiate până acum de Uniunea Europeană cu o țară parteneră.

Prin CETA se vor crea oportunități noi, atât pentru Canada, cât și pentru statele Uniunii Europene, se vor deschide noi piețe pentru exporturi, dar, cel mai important, vor fi create noi locuri de muncă, pentru că, pe lângă reducerea tarifelor la exportul bunurilor, acordul va permite recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale.

Cât privește țara noastră, vom beneficia direct de reducerile de tarife pentru produsele de export cele mai competitive, printre care: produsele din pielărie și încălțăminte, produsele agricole, serviciile de construcții de nave, construcția de automobile și producția de piese auto, produsele ceramice și textilele.

La 31 august 2017 erau înregistrate în România peste 1900 de societăți mixte româno-canadiene, iar volumul investițiilor s-a ridicat la 136,6 milioane de dolari, Canada fiind pe locul 29 în topul investitorilor străini din România.

Cu siguranță, pe viitor, acordul CETA va impulsiona schimburile comerciale și va aduce beneficii pe termen lung și pentru țara noastră, iar dispariția unor taxe va avea un impact pozitiv asupra economiei noastre.

    Ioan Balan - declarație politică Unde ați pierdut debirocratizarea, domnule prim-ministru?;

Domnul Ioan Balan:

"Unde ați pierdut debirocratizarea, domnule prim-ministru?"

Una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă oricare cetățean român, precum și antreprenorul din România este legată de relația sa cu autoritatea statală, oricum s-ar numi aceasta: organ fiscal, agenție care emite autorizații, direcție, inspectorat sau autoritate publică centrală.

După atâția ani, după atâtea guverne și după atâtea promisiuni auzite de cetățeni, pare că nimeni nu mai are încredere în faptul că această relație s-ar putea schimba în bine. În loc să avem un aparat birocratic pus în slujba plătitorului de taxe, la noi, lucrurile stau exact pe invers, astfel încât cetățeanul este la mâna autorităților statale, la fel de umilit în drepturile sale ca și în urmă cu peste douăzeci de ani. Cetățeanul român rămâne cocoșat în fața ghișeului, ca într-o relație feudală.

Au existat mici tentative de debirocratizare, eșuate parțial, care ar fi trebuit să facă viața cetățeanului mai simplă. Era vorba despre așa-numita dispariție a tradiționalei ștampile sau despre dispariția obligației cetățeanului de a furniza autorităților cazierul sau unele adeverințe, rămânând ca autoritatea publică să ceară ea altor autorități informațiile de care are nevoie. Pe hârtie, această reformă pare făcută. În practică, ea nu funcționează. Nu este funcționar public care să accepte vreun document neștampilat de sus până jos, așa cum toate autoritățile publice continuă să ceară documente care nu mai trebuie cerute. Rezultatul îl cunoaștem cu toții! Cetățenii continuă să îngroașe rândurile pe la cozi interminabile, pentru a lua adeverințe care să ateste că nu au nevoie de acele adeverințe! Mulți evită să privească realitatea în față, însă lucrurile chiar așa stau, iar cetățeanul se simte în continuare umilit de autoritatea publică care funcționează pe banii plătiți de el.

Apoi, birocrația excesivă lovește nu numai în cetățeanul de rând, ci și în performanțele și competitivitatea agenților economici din România. Pe bună dreptate, se poate spune că trebuie să ai curaj, nu glumă, ca să demarezi o afacere la noi în țară. Agenții economici, înainte de a se apuca de muncă și de a produce ceva, învață cum să nu fie striviți de mormanele de hârtii pe care trebuie să le completeze cu pixul și să le prezinte la nu știu câte autorități publice, în nu știu câte colțuri ale județului sau chiar ale țării. Dacă reușește să nu intre deja în faliment până completează hârtiile, atunci poate mai are o șansă să se apuce și de afaceri. Din acest motiv, statisticile ne aruncă într-un top rușinos la nivel internațional, din perspectiva libertății economice și a ușurinței cu care un om onest poate pune repede pe picioare o afacere.

De ani buni de zile, oamenii de afaceri onești din România strigă din răsputeri că cel mai mare dușman al lor este tocmai birocrația, nerespectarea termenelor, costurile uriașe generate de birocrație și pierderile de oportunități generate de întârzieri. În campaniile electorale, partidele promit mult, dar fac nimic. Am avut marea curiozitate să văd ce minuni a promis PSD, pe această temă, mediului de afaceri din România. Pe oricine ar lua cu amețeală dacă ar citi ce promisiuni uriașe a făcut PSD în chestiunea debirocratizării, a simplificării relației dintre stat și contribuabil, al punerii administrației în serviciul cetățeanului și nu invers!

Oare cine nu ar fi apreciat favorabil acțiunile Guvernului PSD, dacă acesta, prin măsurile sale, făcea viața mai ușoară cetățeanului plătitor de taxe? Vă spun că, la unison, toată lumea ar fi avut cuvinte de apreciere. Mai mult și chiar paradoxal, a simplifica viața românului chiar nu costă bani, ci trebuie doar voință.

Din păcate însă constatăm, cu exemple în față, de necontestat, că de 9 luni birocrația face tot mai grea viața românului. Cine ar spune că lucrurile nu stau așa, l-aș invita să vadă cu ochii lui cozile interminabile care continuă să se formeze la eliberarea documentelor de identitate, a permiselor de conducere sau pentru înmatriculări de vehicule, aproape în toată țara. Este jenant să vezi scuza autorităților române care dau din umeri și aruncă vina pe cetățenii plecați la muncă în străinătate, care în scurta lor vacanță ar fi îndrăznit să vină acasă la părinți, să își reînnoiască documentele de identitate. Oare mai crede cineva că românilor plecați în străinătate le mai trece prin cap să se întoarcă în țară când văd cât de disprețuiți sunt în țara lor chiar de autorități?

Despre agenții economici, ce să mai spunem! Li s-a promis în campania electorală că nu vor mai plăti taxe și impozite până când acestea nu vor fi toate accesibile și plătibile prin Internet. Dacă în acest sens nu s-a mișcat nimic, Guvernul s-a gândit să le facă o surpriză agenților economici și a inventat absurdul "split TVA", plata defalcată a TVA, adică un nou proces birocratic, o nouă durere de cap pentru agenții economici.

Boala gravă a birocrației nu este de ieri, de azi. Nici nu am cerut Guvernului să ne scape de ea peste noapte, pentru că nu ar fi fost posibil. Ceea ce Guvernul PSD ar fi putut să facă ar fi fost să nu birocratizeze și mai mult autoritățile publice, să nu complice viața oamenilor și mai mult.

Dacă vrem să scăpăm de această povară a societății, atunci fiecare Guvern ar trebui să contribuie la diminuarea birocrației. Fiecare Guvern să pună câte o cărămidă la debirocratizare. Este un proces care durează, nu costă, însă nu se poate face cu un pas înainte și doi pași înapoi.

    Marius Bodea - declarație politică cu titlul Iașiul este în pericol. Din 967 de șarpante și 112 mansarde amenajate pe blocurile din Iași, doar 150 au autorizație de construire;

Domnul Marius Bodea:

"Iașiul în pericol. Din 967 de șarpante și 112 mansarde amenajate pe blocurile din Iași, doar 150 au autorizație de construire!"

Raportul Primăriei Municipiului Iași, care a relevat faptul că din 967 de șarpante și 112 mansarde amenajate pe blocurile din Iași, doar 150 au autorizație de construire, arată că în orașul nostru situația este alarmantă. Am ajuns aici din cauza indolenței Primăriei care nu și-a făcut treaba, prin Serviciul Control Urbanism al Poliției Locale, și a permis funcționarea acestor construcții ilegale mai mult de 2 ani. Astfel, s-a activat termenul de prescriere a contravențiilor și posibilității de demolare, prevăzut în Legea nr. 50, Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Voi propune o modificare la Legea nr. 50 pentru imprescriptibilitatea construcțiilor ilegale.

Această propunere sper să fie adoptată în regim de urgență. Astfel, Primăria va avea cadrul legal pentru a putea acționa în vedere conformării și trecerii în legalitate a acestor acareturi, mansarde și șarpante.

Totodată, am propus Primăriei municipiului Iași să inițieze un proiect de finanțare a asociațiilor de proprietari pentru expertizarea tehnică a mansardelor și șarpantelor care, în acest moment, nu au autorizație de construire.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007, mă refer la HG nr. 1588/2007, art. 57 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari permit administrației publice locale să sprijine activitatea asociațiilor de proprietari în realizarea scopurilor ce le revin în administrarea imobilelor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Există cadrul legal, mai trebuie doar voință și interes din partea municipalității. Din calculele făcute de specialiști, pentru cele aproximativ 900 de mansarde și șarpante care trebuie autorizate, costurile de expertizare tehnică sunt de aproximativ 900.000 de lei. Este o sumă importantă de la bugetul local, însă rezolvă o problemă mult mai importantă decât bâlciurile și chiolhanurile pe bani publici plătite mult mai scump de municipalitate.

Este dramatic că, așa cum a arătat-o și furtuna violentă din vestul României, autoritățile par să reacționeze doar după ce mor oameni. Nu îmi doresc ca acest lucru să se întâmple și la Iași. În cazul, Doamne-ferește, a unei furtuni precum cea din vestul țării, pagubele și pierderile de vieți omenești pot fi mai mari în Iași. Trebuie să luăm măsuri pentru a preîntâmpina astfel de tragedii!

    Marius-Constantin Budăi - declarație politică cu tema Contribuțiile sociale, de la angajator la salariat. De ce este nevoie de această măsură?;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Contribuțiile sociale, de la angajator la salariat. De ce este nevoie de această măsură?"

În calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, consider că trebuie să explic de ce este nevoie de măsura pe care Guvernul o propune în legătură cu trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la salariat.

În primul rând, vreau să subliniez că această măsură nu presupune niciun cost suplimentar, nici din partea angajatorului, nici din partea angajatului. Din contră, salariul net va crește.

Guvernul a ținut cont de consultările publice cu sindicatele. Contribuțiile angajatorului nu se vor muta integral la salariat. În continuare, vor crește contribuțiile în dreptul salariaților care astfel vor ieși cu pensii mai mari. Nu scade niciun salariu, nimeni nu plătește în plus si nimeni nu pierde nimic.

Din cele 22,75 puncte procentuale pe care firma le plătește astăzi sub formă de contribuții pentru fiecare salariu, vor fi trecute în dreptul salariatului 20 de puncte. Deci salariile brute vor fi 120% față de nivelul actual.

Dată fiind scăderea de impozit pe veniturile din salarii, de la 16% la 10%, niciun salariu net nu va fi mai mic față de cel din prezent, nici în mediul privat, nici în sectorul public. În cazul bugetarilor, ca urmare a Legii salarizării unitare și a reducerii de impozit, salariul în mână va crește cu 4,25%.

Conform solicitării sindicatelor, angajatorii vor rămâne cu o taxă din care statul va acoperi cheltuielile cu accidentele de muncă, concediile medicale, condiții de muncă deosebite sau șomajul. În noul model, din cei 22,75 lei plătiți drept contribuții în numele firmei, 20 de lei se vor muta în dreptul angajatului. Așadar, salariul ipotetic brut va fi 120 lei. Cum contribuțiile scad de la 39,25% la 35%, rezultă că în dreptul angajatului se vor achita contribuții de 42 lei, mai mult cu 7% decât în modelul anterior, ceea ce înseamnă pensii mai mari în viitor. Impozitul scade de la 16% la 10%, deci va fi de 7,8 lei, respectiv de 10% din 78 lei rămași după scăderea contribuțiilor Experți din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Justiției Sociale și Ministerului Justiției lucrează la elaborarea unei prevederi tranzitorii care va avea în vedere protejarea salariatului. Astfel, după ce contribuțiile sociale vor fi transferate în sarcina angajatului, și nu plătite în continuare de angajator, salariul net nu va fi afectat. Așadar, dacă angajatorului nu îi va crește costul cu forța de muncă, trebuie să ne asiguram ca nici angajatul nu va avea nimic de pierdut. România are cel mai scăzut șomaj din ultimele două decenii. Este un deficit de forță de muncă. Deci nu este în interesul patronilor să speculeze pe seama angajaților. Dacă vor face acest lucru, angajații vor pleca la concurență unde vor obține salarii mai bune.

    Laurențiu Nistor - declarație politică despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții - un proiect ambițios;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții - un proiect ambițios"

Partidul Social Democrat și-a asumat, prin Programul de guvernare, înființarea primului Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, FSDI, un proiect ambițios, care, potrivit ultimelor declarații, ar putea fi activ de anul viitor.

Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții va avea 27 de companii profitabile în portofoliu și un capital social în numerar de 1,85 miliarde de lei, bani proveniți din Trezorerie, din privatizări.

Astfel, capitalul social al Fondului de Investiții va fi format din aport în natură, reprezentat de pachete de acțiuni deținute de stat la societățile care se vor afla în portofoliu, precum și din aport în numerar. Pachetele de acțiuni se transferă în proprietatea FSDI, iar acesta va putea dispune liber de ele, în calitate de bunuri proprii.

În cazul societăților în care, la data preluării, statul este acționar integral sau majoritar, FSDI nu va putea înstrăina, sub vreo formă aceste acțiuni, dacă acest fapt va duce la pierderea poziției de acționar majoritar al FSDI, la societățile în cauză.

De asemenea, Fondul va putea cumpăra acțiuni ale unor companii private de pe piața de capital, dar rolul lui este să facă investiții în economie. Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, impactul în bugetul de stat este de două miliarde de lei pe an, pentru că dividendele vor fi încasate de fond. Acesta nu se va lista niciodată, iar scopul lui este să facă profit.

FSDI va fi un bun mecanism pentru politicile guvernamentale și este unul dintre cele mai importante proiecte pe care Executivul vrea să le îndeplinească.

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică intitulată Unii copii din România nu au nicio șansă!;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Unii copii din România nu au nicio șansă!"

În numai 9 luni de când a preluat puterea, incompetența Guvernului girat de PSD și de ALDE este deja incontestabilă. Probele nepriceperii vin, practic, în fiecare zi. Sunt 9 luni în care, dacă e să contabilizăm activitatea guvernamentală, nu putem decât să constatăm că PSD și ALDE s-au ocupat exclusiv de lupta cu justiția, de prăduirea bugetului public și de născocirea a tot mai multe impozite și de majorarea celor existente. Nici în plină criză economică, agenții economici nu au trebuit să facă față la atâtea provocări ca în 9 luni de guvernare Dragnea. Despre România noastră, despre cum s-a schimbat ea în acest an, nu vă chinuiți să căutați vreun proiect de investiții demarat, vreun kilometru de autostradă finalizat, vreo școală renovată sau vreun spital reabilitat. Nu veți găsi astfel de lucrare realizată de PSD și ALDE. Veți afla poate că autostrăzi deja construite au început să se fărâme, că școlile stau mai rău ca anul trecut, că paturile din spitale sunt mai ruginite, iar medicii tot mai puțini. Acest lucru are o singură cauză - agenda liderilor PSD și ai ALDE, prioritățile lor efective, sunt cu totul altele. Nu România e prioritatea lor!

În vreme ce Dragnea și Tăriceanu se luptă cu DNA, România merge mai departe, dar nu mai bine, ci tot mai rău! Bătrânii abia dacă își iau tratamentele, tinerii speră tot mai puțin la o casă, iar pentru copii nu există niciun fel de politică publică serioasă care să le acorde tuturor șanse egale în educație. Știu, o să spuneți că în România învățământul obligatoriu este gratuit, potrivit Constituției! Corect, o să vă răspund și eu - așa scrie în Constituție! Însă, în realitate, lucrurile stau total diferit. Tot în Constituție mai scrie despre egalitatea de șanse și despre egalitatea de drepturi în fața legii. Ce frumos scrie în Constituție și ce realitate diferită avem în țară!

Cum putem vorbi despre șanse egale pentru copii, pentru elevi, când statul român are abordări diferite calitativ față de ei. Prima și cea mai puternică diferență este pe axa mediului de rezidență. Are cineva curajul să compare o școală de la oraș cu dotările și logistica dintr-o școală din mediul rural? Apoi, distanța pe care trebuie să o parcurgă zilnic, dus-întors, un copil de la oraș, față de kilometri pe care trebuie să-i facă un copil de la țară. Și, de parcă nu ar fi îndeajuns, câți copii învață la oraș în clase cu predare simultană și câți învață în clase simultane în mediul rural. Vă spun cu sinceritate că, în legătură cu acest ultim aspect, și eu am rămas mut de uimire, atunci când fostul ministru, Pavel Năstase, m-a informat, pe calea unei interpelări, că în anul școlar 2016/2017, au învățat în clase cu predare simultană nu mai puțin 115.596 de elevi, în nu mai puțin de 7.249 de clase! Mai mult, în anul 2017 au intrat în învățământul cu predare simultană încă 21.538 de elevi, iar în anul 2018 se așteaptă încă 13.114 de elevi care vor intra în clasele simultane.

Se naște o singură întrebare - putem aștepta performanță în educația din mediul rural în aceste condiții? Ar fi o glumă să spunem acest lucru!

Să nu mă înțelegeți greșit! Nici în mediul urban școala românească nu dă pe dinafară de bine. Și în mediul urban școlile au probleme severe, de la infrastructura precară, absența cadrelor didactice calificate, lipsa dotărilor, a toaletelor curate și până la absența manualelor școlare. Cu toate acestea, copiii care merg la școală în mediul rural par a fi deja condamnați încă de mici la o instrucție de calitate inferioară, cu șanse zero de a urma, mai târziu, cursurile unei școli profesionale sau ale unui liceu. Despre facultate, ce să mai vorbim!? Nici nu poate fi vorba. Cea mai mare parte a abandonului școlar, a copiilor care nu pot să meargă la școală, este în mediul rural. Oare tot DNA-ul este de vină, domnule Dragnea? Sau doar dezinteresul și nepriceperea Guvernului pe care-l conduceți, mai din umbră sau mai de la lumină? Cea mai mare parte a analfabetismului o întâlnim tot în mediul rural, acolo unde sunt părinți atât de săraci, încât nu au bani să cumpere ghetuțe, pentru a-și trimite copiii la școală. Tot DNA-ul este de vină, domnule Tăriceanu, sau faptul că pe niciunul dintre cei care guvernați nu vă doare de problemele reale ale acestor copii?

Este incontestabil faptul că jocul teatral al liderilor PSD și ai ALDE nu urmărește decât să ascundă incompetența lor la guvernare. Inventarea, zi de zi, a unor teme false, care n-au legătură cu adevăratele probleme ale populației, are un singur scop - ascunderea eșecului. Din păcate, eșecul Guvernului PSD-ALDE se va răsfrânge asupra a sute de mii de copii, condamnați să învețe în școli și în condiții improprii, în mediul rural.

    Aurel-Robert Boroianu - declarație politică cu tema Constanța are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de sănătate;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Constanța are nevoie urgentă de investiții în infrastructura din sănătate"

Județul Constanța este de foarte multă vreme aflat sub conducerea locală a PSD, dar, din păcate, fără beneficii prea multe pentru constănțeni. Și aș vrea să mă refer azi, în primul rând, la problemele grave cu care se confruntă județul Constanța cu privire la precaritatea infrastructurii sistemului public de sănătate.

După cum bine știm, Constanța dispune de un spital județean la modernizarea căruia nu se mai ajunge, niciodată, așa cum ar fi firesc, pentru unul dintre cele mai mari județe ale țării. În ultimii ani s-au cheltuit foarte mulți bani pe festivaluri kichioase sau pe tot felul de parade vulgare, s-au făcut tot felul de alocări pentru investiții care nu reprezentau vreo urgență vitală, dar nu s-au alocat mai niciodată bani necesari pentru modernizarea consistentă a Unității de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Constanța, sau, de ce nu, chiar pentru construirea unui spital nou de urgență sau a unui spital special pentru copii, având în vedere că mare parte dintre pacienții spitalului existent sunt copiii, dar și turiști care vin pe litoral în sezoanele estivale.

De exemplu, numai într-unul dintre weekend-urile acestei luni, 1035 pacienți au ajuns la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean Constanța, iar dintre aceștia, 286 au fost și internați.

Mai mult decât atât, ar mai trebui spus și faptul că sub guvernarea locală a PSD, de prea multă vreme Constanța a rămas printre puținele județe din țară care au un singur spital mare și care nu face niciodată față valului mare de pacienți, în special în perioada de vară, iar acest lucru nu se întâmplă nicidecum din cauza medicilor, ci a modului inadecvat în care este construit și dotat acest spital, precum și a faptului că investițiile necesare pentru dotarea corespunzătoare și modernizarea acestuia, conform standardelor europene, nu au fost niciodată calibrate așa cum ar fi fost necesar!

În acest context, îi întreb pe premierul Tudose, dar și pe ministrul sănătății, dacă li se pare normal ca PSD să pună în pericol viețile a mii de pacienți, tăind mereu banii necesari investițiilor într-un act medical de calitate și lăsând un spital județean într-o stare mai mult decât precară din, cauza subfinanțării acute?!

Oare la rectificările bugetare nu ar fi trebuit să aibă prioritate zero sănătatea și viețile pacienților?! Dacă ajutoarele sociale vor rămâne singurele priorități ale PSD și ale Guvernelor sale, iar tocatul banilor pe nimic important, dar în buzunarele potrivite, va rămâne singurul criteriu de alocare a fondurilor autorităților locale ale PSD în județul Constanța, atunci normalitatea, investițiile serioase și cele imperios necesare și, implicit, dezvoltarea - nu mai au nicio șansă în această zonă!

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică cu titlul Plata pentru asigurarea obligatorie a locuinței, odată cu achitarea impozitului pe imobil;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Plata pentru asigurarea obligatorie a locuinței, odată cu achitarea impozitului pe imobil"

Am fost recent martorii unor fenomene meteorologice extreme, care au produs pagube materiale consistente și care au reclamat, din nou, intervenția Guvernului pentru acoperirea acestor pagube. În același timp, avem o lege care reglementează asigurările obligatorii pentru locuințe, dar care astăzi este aplicată doar pentru 20% dintre proprietarii de locuințe. Deci 4 din 5 români nu dispun în prezent de o astfel de asigurare. Motivul principal este modul în care se realizează și mai ales cum ar trebui verificată aplicarea acestei legi. Conform actualului cadru legislativ, primarii ar trebui să se transforme în polițiști de cartier care umblă din ușă în ușă să întrebe dacă cetățenii și-au făcut asigurarea obligatorie, iar dacă nu, să le aplice amenzile în vigoare. Ne putem întreba dacă o astfel de investigație ar putea fi desfășurată la nivelul unei comune cu câteva mii de locuitori. Dar, în mod cert, o astfel de verificare polițienească nu ar putea fi realizată la nivelul marilor orașe din România, unde locuiesc sute de mii sau chiar milioane de cetățeni. Personal, nu cred că este doar culpa celor care ar trebui să plătească astfel de asigurări. Este de analizat gradul de informare a cetățenilor privind obligația de a plăti o astfel de asigurare. Eu nu am un studiu sociologic care să îmi demonstreze că toți cetățenii acestei țări cunosc această obligație legală și că doar din rea-voință nu îți fac astfel de polițe de asigurare pentru locuințe. Cred, așadar, că problema principală este cadrul legislativ din prezent, pentru că mecanismul de plată a poliței de asigurare este imperfect și ineficient. Există un model care ar asigura, în mod cert, un grad mai consistent cetățenilor asigurați - plata acestei obligații, concomitent cu plata impozitului pentru locuință, și condiționarea ca cele două plăți să fie făcute simultan. De aici încolo putem discuta. Vom prezerva sistemul actual, în care firmele private să administreze banii rezultați dintr-o obligație legală a proprietarilor de locuință, după modelul RCA aplicabil pentru proprietarii de autovehicule? Sau vom considera că există un obiectiv social, care atrage de la sine răspunderea Guvernului, iar în acest caz banii ar trebui mai degrabă să se colecteze într-un fond social la dispoziția Guvernului sau a altei autorități publice din România? Mai mult decât atât, dacă tot vorbim de asigurare obligatorie, atunci ar trebui poate să discutăm și despre pagubele rezultate din cauze independente de cei asigurați, cum ar fi distrugerile la propria locuință provocate de vecini sau de furnizorii de utilități, respectiv explozii, inundații, furtuni etc. Astfel de variante pot fi discutate în cursul dezbaterii parlamentare pe care v-o propun chiar din acest moment, în care vă prezint intenția mea de a veni cu o reglementare în acest domeniu. Cert este că în actualul cadru legislativ avem doar o formă fără fond, o lege care se aplică facultativ și fără niciun instrument funcțional de impunere a ei. De aceea, este necesară adaptarea legislației din acest domeniu, la realitățile din România, iar așa cum v-am spus, intenționez să inițiez un proiect de lege în acest sens și mizez pe un sprijin constructiv din partea dumneavoastră.

    Angel Tîlvăr - declarație politică despre Traficul de ființe umane - o provocare globală reflectată în realitățile societății românești;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Traficul de ființe umane - o provocare globală, reflectată în realitățile societății românești"

Mihail Kogălniceanu, politician român care a contribuit decisiv la modernizarea României, inclusiv prin demersul său de abolire a sclaviei, nota acum mai bine de 150 de ani, într-una dintre scrierile sale: "Pe străzile din Iași, din tinerețea mea, am văzut ființe umane cu lanțuri la mâini și la picioare, alții cu zgărzi de fier la gât. Bătăi crunte, alte pedepse ca înfometarea și legarea deasupra focului [...] femei despărțite de soți și fiice de părinți, oameni [...] vânduți ca vitele."

Astăzi, lanțurile, deși mai apar brutal în cazuri precum cel de la Berevoiești, sunt de altă natură: economice, psihologice sau în forme pe care nici nu le intuim încă.

Astfel de lanțuri sunt descrise azi, din punct de vedere juridic, drept acțiuni - recrutarea, transportul, transferul - și mijloace - constrângere, răpire, inducere în eroare. Însă tabloul descris de Kogălniceanu păstrează, din nefericire, aceeași trăsătură dominantă, acea a scopului legării oamenilor cu lanțuri vizibile sau invizibile, exploatarea acestora pentru profitul celui care îi stăpânește.

Putem accepta și utiliza variate conceptualizări ale celor descrise - trafic de carne vie, trafic de persoane, sclavie modernă - însă toate acestea ne descriu o realitate care, într-o cuantificare recentă, menționează peste 40 de milioane de oameni, la nivel mondial, aflați într-o formă sau alta de exploatare. La lansarea respectivului raport, unul dintre autori constata, pornind de la aceste cifre, nivelul șocant de mare al toleranței societății la exploatare, situație care nu mai poate continua. Pentru stoparea acesteia, la nivel individual sau al societății civile, al mediului de afaceri, al relațiilor între state ori la cel parlamentar și guvernamental, putem și trebuie să facem mai mult.

România nu este ocolită de această problemă și, asemenea altor țări din Europa și din întreaga lume, se găsește într-o continuă căutare de soluții la complexa și spinoasa problemă a traficului de persoane, propunând și implementând măsuri care se adresează prevenirii, combaterii, salvării și reintegrării celor afectați de acest tip de criminalitate.

Informarea și deci conștientizarea la nivelul publicului, investigarea și urmărirea penală a celor vinovați, asistarea supraviețuitorilor traficului sunt demersuri cu caracter permanent întreprinse de instituțiile specializate, în parteneriat cu organizații nonguvernamentale cu preocupări în domeniu, dar și cu omologi străini dedicați acestui efort.

Rezultatele acestui angajament relevă, într-o perspectivă optimistă, reducerea semnificativă a traficului de persoane. Astfel, anul 2016 a cunoscut o scădere cu 14% a populației victimelor traficului, de la 880 victime identificate în 2015 la 756 în 2016.

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale este în continuare cea mai întâlnită formă de exploatare a victimelor identificate atât pe teritoriul țării noastre, cât și în afara ei, astfel că numărul victimelor exploatate sexual s-a ridicat la 530 de persoane. Urmează victimele exploatate prin muncă, într-un număr de 132 de persoane, apoi cele obligate la cerșetorie și la comiterea de furturi ușoare. Ponderea acestora din urmă a fost mult mai mică, comparativ cu primele două forme de exploatare.

Principalele țări de destinație în care au fost exploatate victime ale traficului de persoane cetățeni români sunt Italia - 83 victime, Germania - 76, Marea Britanie - 47 și Spania - 35.

În ceea ce privește primele șase luni ale anului 2017, datele statistice oferite de specialiștii Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane reflectă aproximativ aceleași caracteristici, în sensul că exploatarea sexuală se situează pe primul loc, cu un număr de 247 de victime, urmată de exploatarea prin muncă, cu un număr de 35 de victime. Totodată, țările de destinație rămân Italia cu 34 victime, Spania cu 27 și Germania cu 26.

Complexitatea acestui fenomen pare să fie alimentată și potențată de circumstanțe politico-sociale care contrabalansează serios capacitatea de răspuns a statelor angajate în combaterea traficului. Am aici în vedere, evident, criza migranților din Orientul Apropiat și nordul Africii. Aparent ocolită pană în prezent, România pare să fi fost angrenată în iureșul acestei crize prin acțiuni tot mai frecvente și mai ample ale traficanților de migranți pe Marea Neagră, unde, doar în ultima săptămână, au fost salvați peste 200 de migranți aflați în pericol imediat de înec, aproape un sfert dintre ei fiind copii. Vulnerabilitatea acestora în fața traficului de persoane este evidentă și nu poate fi ignorată.

Avem un drum lung în fața noastră și, de aceea, cred că pentru a continua și spori succesul demersului de eradicare a traficului de persoane stabilit de Uniunea Europeană și asumat implicit de statele membre, nu putem reduce sau șubrezi eforturile depuse în acest scop prin autosuficiență, angajamente parțiale sau interese conjuncturale.

În acest context, în calitate de coordonator al Grupului pentru Combaterea Traficului de Persoane și de interlocutor constant al celor dedicați acestei activități, apreciez că se impune o schimbare de atitudine în fața acestei provocări. Îndrăznesc să cred că, în România, primii pași hotărâți au fost deja făcuți - mă refer aici la prioritizarea de către Guvern a problematicii traficului de persoane. Sunt convins că această poziționare publică va impulsiona lupta antitrafic din țara noastră.

Profit de această ocazie, pentru a afirma nu doar interesul, ci și sprijinul meu și al Grupului pe care îl coordonez pentru adoptarea de către Guvern a Strategiei Naționale Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2018-2022, în cel mai scurt timp. Sunt, de asemenea, la curent și urmăresc cu interes demersurile Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane și ale partenerilor acesteia în elaborarea și promovarea unor noi Standarde de asistență a victimelor traficului de persoane și a unui nou Mecanism de identificare și referire a victimelor. Îi încurajez să continue procesul de dezvoltare a capacității actorilor antitrafic sociali și instituționali cu care lucrează la acest proiect, de facilitare a accesului supraviețuitorilor traficului la compensațiile financiare și daunele materiale care au fost stabilite de instanțe.

Permiteți-mi să adaug și câteva considerații referitoare la ceea ce am aflat în special din interacțiunea mea cu diferiți promotori ai luptei antitrafic. Sper ca activitatea acestora să meargă dincolo de abordarea formală, către acțiuni și politici ale luptei antitrafic, care sunt ingredientul necesar reușitei acestor planuri formale.

Profunzimea și sustenabilitatea succeselor obținute în combaterea traficului nu pot și nu trebuie să ignore sau să trateze cu superficialitate elementul central al problemei pe care o dezbatem azi și anume, persoana, victimă a traficului. Tratamentul acesteia cu empatie, cu abilitatea de a înțelege și de a resimți ceea ce victima traficată a suferit, trebuie sa fie o condiție centrală a oricărei acțiuni și trebuie să prevaleze asupra oricărui alt scop. Preîntâmpinarea transformării unei persoane în victimă, ajutorul oferit pentru ca victima să devină un supraviețuitor reprezintă în final adevarata măsură a reușitei noastre, dincolo de numărul de campanii, de beneficiari, de dosare, arestări ori condamnări. Aceasta presupune preocuparea și deschiderea celor implicați în a evolua ei înșiși în plan personal și profesional, un progres evident la nivelul conștiinței individuale și colective.

Această opinie mi-a fost întărită și de concluzia exprimată de Secretarul General al ONU, domnul Antonio Guterres, cu prilejul unui eveniment pe tema traficului de persoane, găzduit recent de Marea Britanie la sediul Națiunilor Unite. Domnia Sa observa, cu amărăciune și fără a se exonera, faptul că decidenții din întreaga lume nu par să ia cu adevărat în serios traficul de persoane.

Reflectând la această afirmație, cred că acest lucru se aplică, din păcate, și în țara noastră. România trebuie să găsească un răspuns bazat pe politici preventive concrete, care să abordeze, dincolo de informare și conștientizare, aspectele economice, sociale și educaționale care generează sau favorizează vulnerabilitatea la trafic.

În același timp, pentru a avea efect în planul luptei împotriva traficului de persoane, aceste politici de reducere a ofertei trebuie susținute prin politici și practici de reducere a cererii existente în țările de destinație. Provocările sociale naționale căpătă astfel valențe în plan internațional și impun un efort conjugat al nostru, al tuturor.

    Beatrice Tudor - declarație politică privind USR și patriotismul, o dovadă vie de intenție goală de conținut;

Doamna Beatrice Tudor:

"USR și politicianismul, o dovadă vie de intenție goală de conținut"

Am citit recent o informație care, în condiții normale, ar fi fost de bun augur, dar care, în lumina situației curente, nu face altceva decât să confirme că USR practică un politicianism la fel de simplist și de periculos ca și cel pe care se grăbeau să-l critice în campania electorală.

În mod concret, mă refer la apelul pe care reprezentan?ii USR l-ar fi depus la finalul săptămânii trecute în Parlament împotriva violenței verbale și fizice în politică.

Da, este necesar ca nivelul dezbaterii și discursului public să fie unul mult mai ridicat decât este în prezent. Da, este necesar chiar un apel în acest sens, care să reamintească fiecărui demnitar de faptul că sănătatea unei societăți și calitatea unui stat se poate deduce și din calitatea cuvintelor folosite și din limbajul folosit. Da, cred cu tărie că limbajul nostru politic este primul element care face diferența dintre un stat sănătos și orientat către progres și un stat care se adâncește în luptele sale interne.

Sunt de acord cu toate aceste idei pentru că eu le-am susținut, cu aproape jumătate de an în urmă, în Camera Deputaților, în cadrul unei declarații politice intitulată "Cuvintele contează - un apel spre decență în exprimarea publică din politica românească". Știam atunci, și sunt conștientă și acum, că un asemenea apel nu va fi unul foarte popular printre politicieni și nu va fi nici extrem de interesant pentru mass-media.

Într-o lume a spectaculosului, apelul la normalitate este ceva plictisitor. Ce speram atunci, și sper și acum, este ca măcar colegii mei deputați să fi reflectat asupra cuvintelor mele și să încerce să transpună intențiile și principiile descrise de mine în realitate. La ce nu m-aș fi așteptat ar fi fost ca USR să folosească acest demers într-un context specific și să încerce să obțină puncte electorale printr-un procedeu de victimizare.

Vreau să fiu bine înțeleasă. Problema mea nu este că USR se inspiră pentru că nu are propriile idei. Dimpotrivă, dacă asta va însemna îmbunătățirea calității discursului politic din România, îi îndemn pe toți parlamentarii din opozi?ie să plagieze apelul și demersul meu. Ce mă deranjează însă este că USR a apelat la acest demers într-un moment și într-un context în care caută să se victimizeze și să câștige voturi prin milă. Nu consider că un asemenea comportament este unul demn, în mod special pentru partidul care are pretenția că poate să "salveze" România. În mod normal aș fi tentată să fac un nou apel, unul pentru demnitate și responsabilitatea gesturilor și acțiunilor parlamentare, dar mă tem că peste alte șase luni de zile USR îl va "prelua" și pe acesta. USR nu este la primul derapaj de acest gen pe drumul facil al populismului. Sunt convinsă că, din păcate, nu va fi nici ultimul.

În încheiere, doresc să vă reasigur de angajamentul meu ferm pentru a lucra ca parlamentar pentru creșterea calității discursului politic românesc; doresc să reiterez apelul meu pentru decență în exprimarea publică și vreau să subliniez, încă o dată, dacă mai este nevoie, că populismul și demagogia sunt la fel de periculoase ca violența fizică sau de limbaj, pentru că ele conduc, în timp, chiar la violența fizică și de limbaj.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică intitulată Aprobat;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Aprobat"

Multe vieți vor fi de acum salvate. E o zonă de risc maxim. 11 persoane au murit în urma unui accident în care un tren a lovit în plin un autoturism. În ultimii ani în acest loc au murit sau au fost rănite zeci de persoane, printre care se numără și 2 copii.

Proiectul meu, care prevede modernizarea trecerii de cale ferată din zona Antibiotice - Uricani, a fost aprobat de Ministerul Transporturilor.

Pentru a preveni aceste accidente, la această trecere de cale ferată va fi montată o instalație de semnalizare automată. Lucrările au fost incluse în actul nr. 13/3/156, sub denumirea de "Modernizare TN km 69+145 linia Iași - Pașcani", proiectare și execuție. Promisiune îndeplinită.

    Vasile Axinte - declarație politică cu titlul Ministerul Sănătății a confirmat amplasamentul noului Spital regional din Iași!;

Domnul Vasile Axinte:

"Ministerul Sănătății a confirmat amplasamentul noului Spital Regional de la Iași!"

Joi, 21 septembrie 2017, printr-o Hotărâre de Guvern, Ministerul Sănătății a fost de acord cu preluarea terenului pus la dispoziție de Primăria Municipiului Iași, destinat construirii noului Spital Regional de Urgență din Iași.

Terenul aflat în domeniul public al Municipiului Iași a fost trecut în domeniul public al statului român încă din luna octombrie a anului trecut, printr-o hotărâre de consiliu local.

Așa după cum bine este știut, Ministerul Sănătății are ca principale obiective prioritare construcția a 3 spitale regionale de urgență, suma destinată celor trei unități medicale fiind de 300 de milioane de euro, cu finanțare prin Programul Operațional Regional 2014-2020 Axa 8.

Spitalul ar urma să asigure asistența medicală de înaltă performanță pentru cetățenii tuturor celor 8 județe ale Moldovei, fiind situat în cartierul Moara de Vânt, departe de aglomerația centrului orașului și la aproximativ 2 km de Aeroportul Internațional Iași. Apropierea de Aeroportul Internațional Iași va facilita transferul rapid al cazurilor grave de la alte unități medicale din județele Moldovei, prin intermediul elicopterelor SMURD.

Trebuie să menționăm și că, începând cu anul 2016, Ministerul Sănătății a demarat un acord de asistență tehnică cu Banca Europeană de Investiții, în vederea întocmirii documentației necesare aplicației pentru finanțarea, din fonduri structurale nerambursabile, a construcției celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj și Craiova.

În noul Spital Regional de Urgență de la Iași își vor desfășura activitatea peste 2500 de cadre medicale cu înaltă calificare în toate specializările medicale, valoarea totală a investiției ridicându-se la aproximativ 200 de milioane de euro.

Începerea efectivă a construcției este programată pentru primul trimestru al anului 2019, durata totală pentru definitivarea construcției fiind de aproximativ 36 de luni, astfel încât ieșenii și ceilalți locuitori ai Moldovei vor putea beneficia de serviciile noii unități medicale la sfârșitul anului 2022. Anul 2018 va fi dedicat depunerii și realizării documentației necesare realizării acestui obiectiv strategic, Iașiul fiind, în acest moment, unitatea administrativ- teritorială cu procedura cea mai înaintată în materia proiectului Spitalului Regional de Urgență.

Conform punctului de vedere al municipalității ieșene, în amplasamentul limitrof noului Spital Regional de Urgență vor mai fi derulate și alte proiecte conexe, printre care menționez construcția unui campus pentru personalul medical și medicii rezidenți sau înființarea unui campus IT, în colaborare cu Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi.

Astfel, Iașiul va avea, în maximum 5 ani, un spital regional de urgență complet utilat, unde își vor desfășura activitatea medici de înaltă calificare, acoperindu-se astfel deficitul din funcționarea necorespunzătoare a unor unități medicale din județele Moldovei.

    Dumitru Oprea - declarație politică despre Mitul guvernărilor competente ale PSD;

Domnul Dumitru Oprea:

"Mitul guvernărilor competente ale PSD"

Săptămâna trecută, un deputat PSD din Iași își exprima, printr-o întrebare adresată ministrului finanțelor publice, îngrijorarea că moneda națională continuă să se deprecieze în fața euro. Această stare este, cu siguranță, împărtășită de foarte mulți români.

Odată cu instalarea executivului Tudose, coaliția PSD-ALDE iar a reușit să demonstreze că asistăm și de această dată la mitul unei guvernări pentru țară. Este clar că PSD nu poate să conducă pentru interesul românilor, ci doar în folosul propriu al unora dintre reprezentanții partidului. Mulți membri ai PSD se află puși în fața unei încurcături totale. Dacă disciplina de partid le-ar permite-o, aceștia ar fi gata să devină critici acerbi ai Guvernului.

Nu ai nevoie de grafice complicate pentru a înțelege ceea ce bunul simț dictează - Executivul Tudose depășește orice record la capitolul incompetență, șmecherie și manipulare. În acest timp, membrilor PSD și ALDE li se cere să acopere toate gafele și măsurile antieconomice, sociale, culturale, comise de un grup restrâns aflat vremelnic la vârful puterii. Din păcate, tăcerea de azi, în fața unei așa-zise elite, care pricepe democrația într-o paradigmă sud-americană, ne va costa pe toți cu vârf și îndesat.

Mai important decât orice, acest cost va fi plătit de generațiile viitoare, care vor fi nevoite să acopere facturile umflate azi de o coaliție politică iresponsabilă.

    Robert-Ionatan Sighiartău - declarație politică Un nou atac al Guvernului PSD asupra companiilor private!;

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

"Un nou atac al Guvernului PSD asupra companiilor private!"

Pe zi ce trece, Guvernul Tudose ne arată adevărata sa față. În prezent, după măsurile luate cu privire la "split TVA", prin Ministerul Finanțelor Publice, Guvernul se pregătește să dea un nou atac companiilor private.

De această dată o vor face și mai brutal, amestecându-se grosolan în politicile salariale ale privaților. Astfel, pur și simplu, vor să-i oblige pe cei din mediul privat să acopere din banii lor trecerea contribuțiilor sociale și de sănătate exclusiv în sarcina angajatului.

"Se va introduce o normă tranzitorie care va stabili clar că salariul brut va include toată sarcina fiscală a angajatorului, astfel încât să se stabiliească un plafon care să limiteze posibilitatea unui patron de a reduce salariul pentru angajatorul propriu", a afirmat ministrul Mișa.

PNL a avertizat repetat că mutarea contribuțiilor la angajat va avea două efecte:

1) Topirea creșterilor salariale acordate cu atâta tam-tam bugetarilor. PSD dă cu o mână și ia cu cealaltă, mințind poporul;

2) Scăderea salariilor nete.

PSD a negat tot timpul aceste evidențe, până acum când declarațiile sunt elocvente. A mai existat o excepție, mai mult o scăpare - Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale, a admis că, după trecerea contribuțiilor la angajat, bugetarii vor rămâne cu doar 4% din măririle salariale. Dar ministrul muncii nu a vorbit de cei din domeniul privat.

Săptămâna trecută a ieșit în scenă alt "pion" al actualei guvernări, Ionuț Mișa, ministrul finanțelor publice, care a luat în vizor sectorul economic privat, a anunțat sec că, după trecerea contribuțiilor la angajat, Guvernul va introduce "o măsură tranzitorie care va obliga angajatorul, chiar și pe cel din mediul privat, să mențină un anumit nivel al salarului brut".

Ce înseamnă anunțul domnului ministru Mișa?

Două lucruri:

1. Pe de o parte, Guvernul recunoaște, practic, că salariile nete din sectorul privat vor scădea după măsura trecerii contribuțiilor la angajat.

Altminteri ce rost mai are această "măsură tranzitorie"?

2. Pe de altă parte, Guvernul vrea să-i oblige pe angajatorii privați să mărească salariile nete, ca să acopere scăderea pe care tot Guvernul o produce.

Prin aceste măsuri, nota de plată a aberațiilor guvernamentale cade iar pe umerii privaților, impunându-le firmelor private până și ce salarii să dea.

Dacă această măsură va fi pusă în practică, va fi o măsură clar anticonstituțională, iar PNL vă acționa în consecință. Ca partid liberal vom fi întotdeauna de partea democrației, nu a socialismului. Nu ne putem întoarce iar la măsuri ce existau înainte de anul 1990.

    Petru Movilă - declarație politică Nimeni nu este mai presus de lege!;

Domnul Petru Movilă:

"Nimeni nu este mai presus de lege!"

După tot ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni, mai are cineva vreun dubiu că principalul scop al PSD este doar cel al protejării intereselor personale și al propriilor penali? Ultimul exemplu este cel mai relevant. În jurul Rovanei Plumb și al lui Sevil Shhaideh, PSD va face scut, protejându-le după ce acestea au înlesnit trecerea Lacului Belina în proprietatea lui Liviu Dragnea. Însă ce mai contează justiția, când acestea sunt două persoane competente, cu experiență, și niște miniștri cu vechime, după cum le-a prezentat ieri președintele PSD.

Din prima zi de guvernare, primul lucru pe care l-a încercat PSD a fost scoaterea fraților penali din pușcării. S-a încercat prima dată cu domnul Iordache la justiție, însă a fost un experiment eșuat, rămânând doar o altă întrebare. Ca răspuns la o altă întrebare, a venit domnul senator Șerban care a încercat și el, independent, bineînțeles, de ideile partidului, să vină cu un proiect de lege prin care să grațieze penalii.

Stimați colegi din PSD, ați avut la dispoziție toate pârghiile necesare pentru a guverna. Ați avut voturile oamenilor care v-au asigurat majoritatea în Parlament, să faceți legi corecte și bune pentru tot poporul, nu doar pentru cei care fac parte din camarila voastră. Nu trebuie să existe nimeni mai presus de lege, așa cum suntem învățați de mici și așa cum ne spune și Constituția. Dar ce înseamnă Constituția, când un vot în Parlament te poate proteja să dai cu subsemnatul la DNA pentru modul în care ai trecut lacuri din proprietatea statului în proprietatea Tel Drum.

De fapt, asta face parte din viața de zi cu zi a PSD-ului, de ce să ne mai mirăm?! De când PSD a intrat sub influența lui Liviu Dragnea, social-democrații s-au remarcat doar prin scandaluri cu justiție, cascadorii financiare și ciopârțirea Codului fiscal, prin intermediul unor decizii care ne-au transformat în cobaii Europei.

Nimeni nu poate fi mai presus de lege! Nimeni nu poate să folosească Parlamentul și Guvernul pentru a-și promova și apăra propria-i gașcă. Am ajuns într-un moment în care România este la răscruce. Cu toate modificările fiscale promovate până acum și anunțate de la începutul anului 2018, România va intra în haos. Ce se va întâmpla atunci? Pentru toate aceste greșeli, cine va plăti, stimați colegi din PSD?

Poate ar fi timpul să vă vină mintea la cap, stimați PSD-iști. Sunteți responsabili pentru o țară întreagă, nu doar pentru prietenii voștri!

    Constantin Avram - declarație politică despre Stagiul obligatoriu devine o necesitate...?!;

Domnul Constantin Avram:

"Stagiul militar obligatoriu devine o necesitate...?!"

Acum 50-55 de ani, în perioada copilăriei mele, asistând la unele discuții ale bunicilor și părinților mei, privitoare la condițiile de viață ale satului românesc înainte și după cel de-al Doilea Război Mondial, am rămas marcat de atenția pe care o acordau aceștia îndeplinirii stagiului militar, odată cu împlinirea vârstei de 18 ani.

Ba mai mult, bătrânii acelor vremuri, unii dintre ei veterani ai celor două conflagrații mondiale începute în 1916 și 1939, condiționau întemeierea unei familii de răspunsul la întrebarea: "dar băiatul are armata făcută...?" Probabil considerau tinerii cu "armata făcută" mai copți pentru viața în doi, mai responsabili pentru creșterea copiilor, sau mai pregătiți să-și asume obligațiile unui loc de muncă pentru a-și putea întemeia familia.

La toate acestea se adaugă convingerea lor că tinerii care îndeplineau stagiul militar, diferit în funcție de pregătirea lor, aveau conștiința proprie formată, că oricând trebuie să-și apere țara. Tinerii cu stagiul militar satisfăcut dobândeau și o pregătire militară specifică fiecărui corp de armată - infanterie, transmisiuni, artilerie, marina fluvială sau navală, sau aviație.

După eliminarea stagiului militar obligatoriu în 2007 și după aderarea la NATO, care impune formarea unei armata, profesioniste naționale, obligațiile României de a participa cu efective militare în teatrele de operațiuni NATO au crescut de la an la an, cu ce efective militare și cu ce dotare mai rămâne România în cazul unei agresiuni externe, numai factorii și decidenții militari o știu!

Cert este însă că exercițiile militare ale Rusiei, precum și deplasarea masivă de tehnică militară în Crimeea, coroborate cu tensiunea crescândă între SUA și Coreea de Nord, care au ajuns în faza amenințărilor reciproce, precum și măsurile preventive de mobilizare și pregătire militară a efectivelor în Polonia, ar trebui să ne dea serios de gândit!

Contextul militar internațional, propunerea recentă a Germaniei de înființare a unei forțe militare europene, precum și invocarea tot mai frecventă a motivelor de "apărare a identității minorităților naționale" de pe teritoriul unor state europene ar trebui să determine decidenții militari și politici la o analiză mai atentă asupra revenirii la stagiul militar obligatoriu pentru tinerii cu vârsta peste 18 ani!

Eu am convingerea că, dacă ținem cont de semnalele externe pe această temă, și că suntem la granița estică a NATO și UE, intrăm în zona de risc ca teritoriul României să devină teatru de operațiuni militare, iar tinerii noștri, fără o pregătire militară minimă, rămân doar "carne de tun...", cum spuneau bătrânii!

    Ion Spânu - declarație politică privind Ziua Mondială a Munților Curați;

Domnul Ion Spânu:

"Ziua mondială a munților curați"

Ziua mondială a munților curați este sărbătorită la 26 septembrie. Evenimentul cuprins în calendarul protecției mediului elaborat de țările Uniunii Europene, este unul prin care se dorește sensibilizarea populației pentru a fi mai receptivă la tot ceea ce ne înconjoară, deoarece starea mediului înconjurător influențează în mod direct viața și sănătatea noastră.

Munții alcătuiesc aproximativ o cincime din peisajul lumii, găzduiesc cel puțin o zecime din populația lumii, iar 80% din apa dulce a planetei provine din munți.

Munții Carpați reprezintă cel de-al doilea lanț muntos din Europa, cu o lungime de 1.500 de km și se întind pe teritoriul Austriei, al Cehiei, al Slovaciei, al Poloniei, al Ungariei, al Ucrainei, al României și al Serbiei.

România deține 40% din lanțul carpatic, ceea ce înseamnă că aproape o treime din suprafața țării noastre este ocupată de Munții Carpați. Se estimează că aproximativ 2 milioane de români trăiesc în prezent în zona montană, în aproximativ 745 de localități. Flora Carpaților cuprinde 1350 de specii, dintre care 116 endemice - sunt specii de plante sau animale care se regăsesc exclusiv într-o regiune și care necesită o atenție particulară, datorită caracteristicilor habitatului lor.

Însă asupra munților s-au abătut nori negri. Veacuri la rând, sihăstria lor i-a apărat de om și de exploatările lui. Acum însă munții sunt în pericol. "Unele dintre aceste ultime fortărețe ale sălbăticiei capitulează în fața agriculturii, a extinderii infrastructurilor și a altor factori ce-și lasă amprenta asupra lor", se explică într-un comunicat de presă al Națiunilor Unite.

Poate vă întrebați: de ce avem nevoie de munți?

Răspunsul este simplu: avem nevoie de munți, pentru că ei reprezintă diversitatea în orice peisaj, ei sunt sursa noastră de oxigen, de aer curat și nu numai.

Cu toții știm faptul că, încă din cele mai vechi timpuri, munții au oferit hrană, adăpost și protecție în cazul războaielor. De asemenea, prezența munților influențează clima regiunilor în care sunt poziționați, și oferă populației unei țări resurse valoroase: hidroenergie, lemn, minerale, cărbune. Dar poate cea mai importantă resursă sunt pădurile, care reprezintă 26% din teritoriul României.

Pentru a proteja această bogăție naturală, prioritatea "zero" a Guvernului în materie de politică de mediu va fi aceea de protejare a fondului forestier național. De asemenea, guvernarea își mai propune, în primul rând, eliminarea fenomenului defrișărilor și al exploatărilor iraționale care agravează starea unor ecosisteme montane fragile.

Politica PSD are scopul de a garanta un mediu curat și sănătos, care să asigure protejarea naturii, calitatea vieții, în corelare cu progresul social și o dezvoltare economică verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficiență din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Astfel, în mai puțin de un an de guvernare, s-au făcut pași importanți pentru a promova politici de mediu sustenabile, PSD fiind singurul partid care a conștientizat că este timpul ca România să se integreze în viziunea europeană privind reciclarea și să dezvolte astfel baza unei economii circulare eficiente.

    Anișoara Radu - declarație politică referitoare la situația instructorilor auto independenți;

Doamna Anișoara Radu:

Tema declarației mele politice se referă la situația grea în care se află instructorii auto independenți (PFA)

Am primit la cabinetul parlamentar memorii ale instructorilor auto independenți, în care era prezentată situația acestora, ca urmare a aplicării Ordinului ministrului transporturilor, nr. 733/2013.

Prin Ordinul menționat, Ministerul a încercat să reglementeze mai coerent serviciile de predare a cursurilor practice și teoretice de șoferie.

Din păcate, din analiza documentelor prezentate, rezultă că în dorința de a impune reguli mai stricte, ministerul a trecut în cealaltă extremă și a suprareglementat aceste servicii, mai ales în ceea ce îi privește pe instructorii auto independenți.

Vreau să subliniez că anumite prevederi din Ordinul amintit au fost declarate de Consiliul Concurenței drept discriminatorii pentru activitatea instructorilor auto independenți, în raport cu școlile de conducători auto, prin limitarea autonomiei acestora, în calitatea lor de întreprinderi care desfășoară o activitate economică.

De asemenea, Consiliul pentru Combaterea Discriminării a dat dreptate instructorilor auto independenți și a amendat Ministerul Transporturilor pentru normele discriminatorii din Ordin.

Mai mult, anumiți cursanți nu și-au putut încheia pregătirea practică cu instructorii aleși, ceea ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor Codului civil, prin faptul că o terță persoană a intervenit în relația contractuală dintre instructor și cursant.

În fapt, instructorii auto independenți nu își mai pot desfășura în mod liber profesia, deoarece, conform Ordinului, ei ori vor trebui să se angajeze la o școală de șoferi, ori pot să se organizeze, dar nu mai mult de 4, pentru a închiria o sală de curs.

Însă cei 4 nu pot angaja împreună un singur profesor de legislație rutieră, un singur inginer pentru predarea părții de mecanică și un singur medic pentru predarea cursurilor de prim ajutor, aceștia trebuie angajați separat de fiecare instructor în parte, ceea ce este absurd.

Peste 3000 de instructori independenți din toată țara se găsesc în situația de a nu-și mai putea exercita meseria din cauza acestui Ordin.

Practic, singura lor șansă este să se angajeze la o școală de șoferi în condițiile dictate de școală, deoarece în acest moment școlile au un monopol asupra domeniului.

Menționez că instructorii au propus introducerea în Ordin a unor dispoziții care să le permită să se asocieze mai mulți, nu doar 4, pentru folosirea în comun a bazei materiale, inclusiv a profesorilor angajați sau contractați, cu respectarea normelor privind capacitatea sălilor de curs.

Mi se pare o soluție mai mult decât rezonabilă și efectiv nu înțeleg de ce Ministerul Transporturilor nu a introdus astfel de prevederi în Ordin.

Din documentele prezentate, reiese că instructorii au solicitat o întrevedere cu domnul Gabriel Petrea, ministrul consultării publice și dialogului social.

Domnul ministru Petrea a răspuns afirmativ solicitării și i-a primit în audiență, însă decizia finală privind o eventuală modificare a Ordinului ține strict de Ministerul Transporturilor.

Pe această cale, solicit reprezentanților Ministerului Transporturilor să invite la discuții reprezentanții instructorilor auto independenți și să identifice împreună cele mai bune soluții pentru depășirea situației de criză.

    Adrian Todor - declarație politică cu titlul Afacerile primarului Gheorghe Falcă blochează ridicarea Monumentului Marii Uniri de la Arad;

Domnul Adrian Todor:

"Afacerile primarului Gheorghe Falcă blochează ridicarea Monumentului Marii Uniri la Arad"

Aradul a avut un rol fundamental în înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, fiind practic locul în care s-a gândit și s-a organizat Marea Adunare de la Alba Iulia, unde s-a proclamat unirea Transilvaniei cu țara mamă. Împlinirea acestui vis de veacuri, al românilor, n-ar fi fost posibilă fără implicarea marilor personalități arădene, în frunte cu Vasile Goldiș, cel care a propus unirea Transilvaniei cu România, fiind numit "ideologul Marii Uniri". Un alt arădean cu o contribuție decisivă în înfăptuirea acestui act istoric este Ioan Ignatie Papp, episcopul Aradului, președinte al Marii Adunări Naționale. Ioan Suciu, organizatorul Marii Adunări Naționale, și Ștefan Cicio-Pop, președintele Consiliul Național Român Central, cel care a convocat Marea Adunare de la Alba Iulia - au fost de asemenea arădeni. Nu întâmplător, Aradul a fost numit de istorici "Capitala politică a Marii Uniri". "Pentru toate veacurile rămâne gloria Aradului că Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a fost concepută și convocată de aici, de la Arad, organizarea ei s-a făcut de către arădeanul și bunul nostru prieten domnul Ioan Suciu, iar destinul a voit ca propunerea unirii s-o facă arădeanul care vă vorbește acum", spunea Vasile Goldiș, în Cuvântul rostit la 1 Decembrie 1932.

La aproape 100 de ani de la Marea Unire, Aradul ar trebui să aibă, din nou, un rol important, de această dată în aniversarea Centenarului, manifestări care vor debuta la 1 Decembrie 2017. Din păcate, Aradul de astăzi nu mai are în frunte oameni politici de anvergură, așa cum se întâmpla în urmă cu 100 de ani. Astăzi, cei care conduc destinele orașului nu ratează nicio ocazie să-și manifeste disprețul față de istoria Aradului, față de personalitățile arădene sau valorile acestor locuri. Ridicarea unui Monument al Marii Uniri la Arad, idee susținută încă de la 1920 de Vasile Goldiș, este blocată în aceste zile, de disprețul pe care primarul Aradului, Gheorghe Falcă, îl manifestă față de istoria noastră, față de Centenarul Marii Uniri, punând mai presus interesele personale, de ordin financiar, decât cele ale orașului.

Încă din anul 2007 au început demersurile pentru ridicarea acestui monument la Arad, an în care, în urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii, a fost desemnată câștigătoare opera sculptorului Florin Codre. În baza unui contract cu Ministerul Culturii, sculptorul a realizat în China Monumentul Marii Uniri, care ar trebui amplasat în Arad. În anul 2012, Consiliul local municipal Arad a stabilit locația pentru acest monument, pe lacul din Parcul Pădurice, costurile de amplasare urmând a fi suportate de municipalitate.

Au trecut cinci ani de la acea hotărâre, dar, din diferite motive, acest monument nu a fost amplasat, deși au mai rămas doar două luni până la 1 decembrie 2017, când vor debuta manifestările dedicate Centenarului Marii Unirii. În ultimele luni au existat mai multe discuții între Ministerul Culturii și administrația locală, aceasta din urmă dorind cu orice preț să schimbe locul în care va fi amplasată statuia, fără a aduce argumente solide în acest sens. Dorința primarului Falcă de a stabili o nouă locație va face practic imposibil ca la 1 decembrie 2017 Aradul să aibă un Monument al Marii Uniri, așa cum își dorea Vasile Goldiș, în urmă cu aproape 100 de ani.

În fapt, la mijloc sunt interesele financiare ale primarului Aradului, Gheorghe Falcă, care, sub pretextul amplasării Monumentului Marii Uniri într-o altă locație, dorește demolarea celei mai vechi piețe agroalimentare din Arad. Monumentul e doar un pretext, cum spuneam, pentru că în realitate acesta va ocupa doar o mică parte din suprafața acelei piețe, în acea locație urmând a fi ridicat un supermarket, din același lanț de magazine care în ultimii ani a plătit sume importante firmei deținute de Gheorghe Falcă. Pentru ca primarul să-și umfle buzunarele cu zeci de mii de euro, sunt călcate în picioare afacerile a zeci de comercianți și producători autohtoni, dar și o tradiție de peste 150 de ani de comerț în acea zonă.

Totodată, afacerile primarului Gheorghe Falcă blochează un deziderat de aproape 100 de ani al arădenilor, o idee propusă de marele Vasile Goldiș, de a avea la Arad un monument închinat Marii Uniri a Transilvaniei cu România. La 100 de ani de la Marea Unire, reprezentanți ai Partidului Național Liberal, din care, din păcate, a rămas doar numele, după ce a fost preluat de PDL, își permit să transforme Centenarul într-o sursă de înavuțire. Este o rușine că în fruntea Aradului, care altă dată i-a dat pe Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, Ioan Flueraș, avem personaje precum acest Gheorghe Falcă, cel mai slab primar din istoria orașului, un politician pe care justiția selectivă l-a ocolit în permanență în ultimii 13 ani, care își permite, și din acest motiv, să calce în picioare istoria Aradului.

Sper până în ultima clipă că Aradul va întâmpina cu fruntea sus Centenarul Marii Uniri, că nu ne vom face de râs, lucru care nu se va putea realiza fără intervenția Ministerului Culturii și a altor instituții abilitate, care pot opri abuzurile acestui primar, care vrea să transforme Aradul, capitala politică a Marii Uniri, în propria moșie.

    Florin-Dan Tripa - declarație politică despre Bătaia de joc a celor de la ENEL, la adresa românilor, trebuie să înceteze;

Domnul Florin-Dan Tripa:

"Bătaia de joc a celor de la ENEL, la adresa românilor, trebuie să înceteze"

Fenomenele meteorologice extreme care au lovit România în ultimele săptămâni au scos la iveală gravele deficiențe ale sistemului de distribuție a energiei electrice, în special în partea de vest a tării.

În urma furtunii din data de 17 septembrie 2017, zeci de localități din județele Timiș și Arad au rămas fără energie electrică, rețeaua de distribuție fiind grav afectată de vântul puternic. Sigur, nimeni nu avea pretenția ca sistemul să funcționeze perfect în condițiile date, știm cu toții că nu poți să te pui cu natura, însă în urma furtunii, lucrurile au rămas neschimbate pentru zile întregi. Sunt astăzi, la zece zile de la urgia care a lovit județele din Banat, localități care încă nu beneficiază de energie electrică, un lucru de neînchipuit în anul 2017, într-un stat dintr-o țară membră a Uniunii Europene. Zeci de mii de cetățeni din vestul țării au fost nevoiți să stea zile întregi fără curent electric, din cauza incapacității celor de la ENEL de a face față situației, din cauza tehnologiei depășite și, o spun cu toată responsabilitatea, din cauza disprețului pe care această societate îl arată față de consumatori, față de românii care plătesc facturi piperate în fiecare lună, la energia electrică. La momentul privatizării societății Electrica, cei de la ENEL promiteau investiții de zeci de milioane de euro pentru retehnologizarea instalațiilor, dar în schimb ne-am ales doar cu facturi majorate și cu servicii mult mai proaste decât aveam înaintea privatizării.

Este strigător la cer că o societate la care statul român este acționar tratează cu dispreț cetățenii României, comunică date false instituțiilor statului despre situația rețelelor de energie electrică, așa cum s-a întâmplat în vestul țării, în urma furtunii din 17 septembrie, sau acționează de asemenea manieră în situații de urgență, lăsând zecii de mii de cetățeni fără energie electrică.

Situația societății ENEL, la care statul român este acționar, ridică mari semne de întrebare asupra modului în care s-au respectat angajamentele asumate la momentul privatizării de către ENEL Italia. Semnalele venite dinspre angajați, foști angajați, dinspre firme care colaborează cu această societate, dinspre specialiști în domeniu sunt îngrijorătoare. În ultimele zile, am primit mai multe informații despre lucrurile care se petrec la ENEL, o societate care, repet, este deținută în parte de statul român, informații care m-au făcut să înțeleg de ce această companie a fost incapabilă să gestioneze situația generată de furtuna din 17 septembrie.

Angajați sau foști angajați ai ENEL vorbesc despre politica firmei de a reduce în permanență personalul, an de an principalul obiectiv fiind reducerea numărului angajaților cu câteva zeci, fără a avea în vedere incapacitatea de a gestiona în bune condiții problemele de genul celor apărute în urma furtunii din vestul țării.

Au plecat specialiști care nu au mai fost înlocuiți. De exemplu, conform informațiilor pe care le dețin, în Banat nu se mai fac angajări în rândul electricienilor, iar la personalul TESA, angajările sunt extrem de rare, lucrându-se prin firme de leasing de personal - pentru că acest tip de angajare e recunoscut de ANRE în cheltuieli și astfel se diminuează profitul.

Deși s-au promis investiții în rețele, acestea nu se realizează, așa cum se întâmpla pe vremea Electrica, când erau revizii programate pe linii. Politica ENEL este de a interveni la rețea doar atunci când sunt avarii, dar și la acele intervenții se fac doar "cârpeli", nu investiții serioase. Oamenii din cadrul societății se plâng de faptul că banii se duc în programe informatice, în contoare inteligente, dar rețelele suferă și este o minune că mai funcționează cât de cât normal.

Un alt aspect grav care mi-a fost adus la cunoștință în ultimele zile este falimentarea societății de mentenanță, astfel că nu mai există specialiști care să execute lucrările de reparație și întreținere în bune condiții. Firmele terțe angajate nu au personal bine pregătit, principalul criteriu fiind prețul cât mai scăzut și, în consecință, o calitate extrem de precară a serviciilor către populație.

În goana după profit, dispeceratele ENEL au fost mutate în centre: la Timișoara pentru Banat, la Constanța pentru Dobrogea, la București - Muntenia Sud. Sunt câte 3-4 dispeceri într-o cameră, care deservesc 3-4 județe, acesta fiind și motivul pentru care de multe ori, în special în situații de criză, cei de la ENEL pur și simplu nu mai răspund solicitărilor cetățenilor. Angajați ai societății ne-au semnalat faptul că relația cu cetățeanul va fi și mai grav afectată, urmând a se face noi reduceri de personal la acest departament, prin trecerea la un regim de 8 ore, de la 6 ore, fără a se lua în considerare faptul că se pun astfel vieți în pericol. Era mult mai sigur când fiecare județ avea dispeceratul său în cadrul sediului propriu, numai că acest sistem a fost modificat, tot din dorința de a se obține profit, fără a se ține cont de nevoile consumatorilor. Call-center-ele nu fac față la avarii, nu pot prelua deranjamentele, tocmai din cauza centralizării.

Puțini știu faptul că societatea din România este între primele trei din lume, din cadrul celor peste 40 de țări unde grupul ENEL operează. Cu toate că societatea din România aduce profituri importante societății din Italia, există o totală lipsă de respect din partea ENEL, în primul rând pentru consumatorii români, dar și pentru angajați, după cum am aflat în ultimele zile. Declarativ, clientul e pe primul loc, dar în realitate e vorba doar de goana după profit, lipsind investițiile în infrastructură, o comunicare decentă cu clienții, intervențiile rapide la avarii. Dacă nu se intervine de urgență pentru a se schimba ceva în modul de funcționare al acestei societăți, vom avea o problemă de siguranță națională, fiindcă vorbim totuși de sistemul energetic național.

Ceea ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni se va repeta tot mai des, având în vedere schimbările climatice, iar zeci, sute de mii de români vor avea de suferit din cauza indiferentei celor de la ENEL.

Tocmai de aceea, solicit instituțiilor abilitate, Ministerului Energiei, Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Societății de Administrare a Participațiilor în Energie să intervină și să verifice situația de la ENEL. Este timpul ca această societate să înceteze bătaia de joc la adresa milioanelor de români care așteaptă din partea ENEL servicii de calitate, pe măsura facturilor plătite.

    Dumitru Mihalescul - declarație politică privind Turismul - soluția rapidă de creștere pentru Bucovina;

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Turismul - soluția rapidă de creștere pentru Bucovina"

Auzim de ani buni, indiferent de partidele politice care au condus guvernarea, promisiunea că România va intra într-un amplu proces de reindustrializare, că peste noapte vor apărea fabrici și uzine moderne și competitive, iar profiturile și salariile angajaților vor crește peste noapte. Nu spun că nu ar fi bine. Toată lumea ar fi bucuroasă să se întâmple așa. Însă a construi o industrie, un sistem industrial sau o ramură industrială, nu presupune doar simpla construire a unei fabrici. Știm cu toții că acesta este un proces complex, care presupune, fără îndoială, o coerență a politicilor publice, indiferent dacă se schimbă un ministru cu altul și chiar dacă se schimbă un Guvern cu un altul. Crearea unor structuri industriale, presupune, fără echivoc, continuitate și seriozitate și în privința investițiilor publice în infrastructura de transporturi, fie ea rutieră sau feroviară. Nu cred că trebuie să mai spun că nici aici nu avem o coerență clară și că, ori de câte ori se schimbă Guvernul, se schimbă și prioritățile și, uneori, chiar și traseele autostrăzilor.

Sunt ales parlamentar de Suceava și știți foarte bine că Bucovina nu a avut șansa altor regiuni din țară, cum sunt Prahova, Pitești sau Brașov, unde o industrie a atras-o pe alta și uite așa capitalele de județ au devenit magneți pentru dezvoltare. Bucovina a fost mereu ocolită de investițiile semnificative, iar acest lucru a creat decalaje de dezvoltare uriașe între românii din nordul țării și cei din alte regiuni ale țării. La noi, locurile de muncă sunt puține și mai slab plătite decât în alte zone ale țării, tocmai pentru că ne lipsesc investițiile de mare anvergură. Este motivul pentru care nord-estul țării a pierdut cei mai mulți tineri, care au luat calea migrației, în speranța că își vor construi un viitor mai bun peste hotare. Despre absența infrastructurii de transport, ce să mai spun? Oricare a fost Guvernul, mai bun, mai rău, niciodată nu și-a aruncat privirea și către această parte a țării, motiv pentru care, de la Siret și până la București se fac astăzi tot atâtea ore ca de la Timișoara la Praga sau de la Arad la Munchen.

Orice român din Bucovina și-ar dori ca industrializarea să devină realitate. De ani buni așteptăm ca fabricile moderne să ajungă și la noi și să oprească exodul tinerilor peste granițe. Din păcate, în ritmul în care sunt realizate investițiile publice, nu tragem nicio speranță că acest lucru s-ar putea întâmpla prea curând.

Pentru acest motiv, ar fi extrem de util să vedem ceea ce avem deja și ceea ce putem pune pe picioare cât mai repede, pentru a genera locuri de muncă și prosperitate și pentru locuitorii din nord-estul țării. Turismul a fost și rămâne ramura economică care generează cel mai rapid locuri de muncă și efecte economice pe orizontală. Așa, tinerii noștri vor avea unde munci, iar fermierii unde să vândă mai repede produsele noastre tradiționale.

Nu cred că trebuie să vă amintesc faptul că Bucovina are de departe cel mai important patrimoniu cultural al creștinătății est-europene, reprezentat de mănăstirile inegalabile în lume, mare parte fiind incluse în patrimoniul UNESCO și care pot fi adevărați poli magnetici pentru turiștii străini. Nord-estul țării are ce arăta lumii și din punctul de vedere al patrimoniului istoric, căci cetățile lui Ștefan sau legendele lui Dragoș, Bogdan ori ale Movilenilor sunt fără îndoială o lecție de istorie pentru toți cei care vor să cunoască originile statelor răsăritene. Nu-i uitați nici pe Creangă și nici pe Eminescu, căci în Moldova s-au născut, au trăit și și-au scris cea mai importantă parte a operelor artistice.

Apreciez faptul că în structura Guvernului se află un minister care se ocupă, în exclusivitate, de soarta turismului. Mi-aș dori ca acest minister să aibă mai multă eficacitate în acțiune, căci este condus de un om tânăr și, după spusele unora, destul de competent. M-aș aștepta de la Domnia Sa să fie mult mai energic atunci când vine vorba despre promovarea internațională a destinațiilor turistice din Bucovina. Mulți turiști ne-ar călca pragul, dacă ar ști ce avem de oferit. Aș vrea ca tânărul ministru să se lupte în Guvern pentru acordarea tichetelor de vacanță, chiar din 2018, pentru că și românii trebuie să-și cunoască țara și istoria națională. De asemenea, chiar dacă bucovinenii s-au străduit să pună pe picioare investiții private în domeniul cazării sau al restaurantelor, nu ar fi rău dacă Guvernul ar da și el o mână de ajutor, pentru a crește calitatea serviciilor turistice și chiar și prin formarea profesională a personalului necesar în activitățile turistice.

Știu că, încă de la învestitura sa, ministrul a declarat că Bucovina este destinația sa preferată. Aș vrea să-1 văd că demonstrează acest lucru și prin fapte, adică prin acțiunile sale întreprinse în domeniul turismului. Știți cum se spune: pe oameni îi caracterizează faptele, nu vorbele!

    George Șișcu - declarație politică despre amânarea lucrărilor de reparații care să permită traficul, în condiții decente;

Domnul George Șișcu:

În momentul de față, locuitorii orașului Babadag, județul Tulcea, se confruntă cu o situație extrem de neplăcută și aceasta din cauza faptului că două dintre arterele importante din localitate nu au fost reparate de ani de zile. Ne referim la străzile Măcin și Nucilor, amânarea lucrărilor de reparații pe cele două străzi, dar și traficul greu, ducând la fisuri în pereții caselor. Praful care se ridică în urma traficului greu face ca aerul să fie irespirabil, din acest motiv pericolul de îmbolnăvire al localnicilor fiind iminent. Totodată, lipsa trotuarelor pune în pericol viața cetățenilor care locuiesc în zonă, aceștia fiind nevoiți să se deplaseze pe partea carosabilă. Nu în ultimul rând, trebuie menționat faptul că în cazul în care timpul este ploios, nu se poate circula pe jos din cauza noroiului.

Pentru aceste străzi importante pentru localitate, prin Hotărârea de Guvern nr. 522 din 26 iunie 2014 s-a aprobat preluarea și transmiterea acestora din administrarea Consiliului local Babadag în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public-Privat și Promovarea Exporturilor, precum și încadrarea acestora în categoria funcțională a drumurilor de interes național. Trecerea din domeniul public al orașului Babagad în domeniul public al statului s-a făcut prin Hotărârea Consiliului local Babadag nr. 133 din 6 noiembrie 2013.

Autoritățile locale au făcut toate aceste demersuri, deoarece starea acestor străzi era și este în continuare deplorabilă și s-a avut în vedere realizarea de către CNADNR-S.A. a activităților de interes național în domeniul administrării drumurilor naționale, respectiv repararea în regim de urgență pentru a face aceste străzi practicabile.

Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor rămâne încremenit în fața nevoii acute de reabilitare a celor două străzi, chiar dacă acestea sunt extrem de importante pentru desfășurarea unui trafic decent în oraș.

Stimate domnule ministru, localnicii au nevoie urgent de alocarea fondurilor necesare reabilitării acestor drumuri care au devenit nedemne de o țară europeană și de un județ atât de important din România. Aceste drumuri au nevoie urgent de bani pentru asigurarea unor reparații de calitate care să permită traficul în condiții decente.

Pentru acest motiv, vă solicităm, pe această cale, să luați măsurile necesare remedierii problemei expuse. Vă solicităm ca, printr-o atitudine determinată și imediată, să alocați fondurile necesare reabilitării rapide a celor două străzi, astfel încât să le putem oferi oamenilor din zonă condiții pentru un trai decent.

    Ștefan Mușoiu - declarație politică cu titlul Depopularea României, un fenomen periculos.

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Depopularea României, un fenomen periculos"

Din păcate, nu vin astăzi în fața dumneavoastră cu o veste bună, așa cum v-am obișnuit. Din contră, vreau să vă atrag atenția asupra unui fenomen care ne afectează, deja, pe noi toți, românii, și ne va afecta și pe viitor - scăderea demografică. Și aceasta în ciuda tuturor măsurilor cu caracter protecționist pentru familie și pentru stimularea natalității, pe care PSD le-a luat în aceste prime 10 luni de guvernare. Fondul ONU pentru Populație avertizează România asupra fenomenului îmbătrânirii populației și a degradării structurii acesteia pe vârste. România ultimilor aproape 28 de ani a trecut nu doar printr-o tranziție dificilă la nivel economic și politic, ci a cunoscut și un declin dureros în ceea ce privește demografia.

Atât la nivel guvernamental, cât și la cel parlamentar considerăm acest fenomen o problemă gravă, poate una dintre cele mai dificile cu care se confruntă țara noastră, dacă nu chiar cea mai mare, pentru că este cu bătaie foarte lungă în viitor și cu consecințe dramatice.

Vă prezint câteva cifre în sprijinul afirmațiilor mele. La puțin timp după Revoluția din decembrie 1989, populația României era de peste 23.000.000 de locuitori, conform statisticilor. Însă, începând cu 1991, aceasta a intrat într-o tendință de scădere treptată, ajungând actualmente la circa 19.042.936 de locuitori, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Tot acești specialiști anunță că se așteptă ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației, ca urmare a sporului natural negativ. Suntem tot mai puțini, pentru că nașterile sunt mai puține, dar și din cauza plecărilor excesive în străinătate, precum și din cauza îmbătrânirii populației. Populația României se va reduce destul de mult în următorii ani, ajungând ca în 2050 să scadă până la 15,5 milioane de persoane (-29%), conform estimărilor specialiștilor. Totodată, în 2060, România va avea una dintre cele mai îmbătrânite populații din UE. În prezent, ponderea bătrânilor în structura populației României este de 14,9%. De asemenea, rata de dependență a persoanelor cu vârstă înaintată, adică raportul dintre numărul locuitorilor trecuți de 65 de ani și volumul populației active, cu vârste între 15 și 64 de ani, va crește alarmant, depășind 60% până în 2060. Depopularea nu-i deloc un fenomen care se rezumă strict la previziunile pentru viitor, ci este, încă de pe acum, o realitate tristă, pe care-o întâlnești în zeci de așezări rurale.

  Aprobarea completării ordinii de zi.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaților și vă anunț că sunt înregistrați 129 de colegi.

Programul de lucru pentru astăzi: de la 10,00 la 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la 12,00; vot final la 12,00. La încheierea ședinței, Biroul permanent al Camerei Deputaților.

Vă informez că au fost distribuite documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Dacă aveți observații la ordinea de zi? Nu.

Am eu o propunere. La punctul 3, care este primul punct al ordinii de zi de astăzi, întrucât nu văd toți liderii în sală, vă rog să acceptați să sar peste el până sunt toți liderii în sală, să îl discutăm puțin.

Vă rog, liderii, la prezidiu. (Consultări.)

Domnul Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Două lucruri.

Mai întâi aș vrea să solicit vot pentru introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 359/2016 privind finanțarea partidelor politice și, totodată, al doilea punct, să ne dați voie o jumătate de oră ca, împreună cu ceilalți lideri, să stabilim componența comisiei pe care au solicitat-o cei de la Partidul Național Liberal și după aceea să continuăm dezbaterile și pe acel subiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Același lucru l-am spus și eu la consultarea de aici, dar n-ați fost de acord. Trebuia să vină domnul Munteanu.

Pe ce loc, domnule Munteanu, doriți introducerea pe ordinea de zi a finanțării partidelor?

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Să-l lăsăm, să fie ultimul pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK, e în regulă.

Vot pentru prima propunere.

Introducerea pe ordinea de zi a Pl-x 359.

Vă rog să votați.

 
   

102 voturi pentru, 16 voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează. Aprobat.

Sar peste punctul 3, să vă consultați, și revenim la el când sunteți gata cu consultările. Da?

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind siguranța în unitățile de învățământ (Pl-x 258/2015). (rămasă pentru votul final)  

Punctul 18 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind siguranța în unitățile de învățământ; Pl-x 258/2015.

Comisia pentru administrație.

Domnul Călin.

   

Domnul Ion Călin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au primit spre dezbatere, în fond, Propunerea legislativă privind siguranța în unitățile de învățământ.

La întocmirea raportului, comisiile au analizat avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul negativ al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și, bineînțeles, avizul negativ al Guvernului.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această inițiativă legislativă.

Propunerea legislativă stabilește cadrul legal privind siguranța în unitățile de învățământ, fiind propusă spre abrogare actuala reglementare, reprezentată de Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, ale cărei dispoziții sunt preluate în mare parte în această inițiativă.

Cele două comisii sesizate în fond au dezbătut, în ședințe separate, și, în urma dezbaterilor, au hotărât să propună plenului, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: prevederile propunerii legislative se regăsesc în actuala formă a Legii nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, ale cărei dispoziții sunt preluate în mare parte, precum și în Regulamentul de organizare și funcționare al unităților de învățământ preuniversitar, document aprobat prin ordin al ministrului educației.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri?

Doamna Gavrilă.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Câteva clarificări.

Partidul Social Democrat, de asemenea, a votat pentru respingerea proiectului respectiv. Deși subiectul este foarte important, dar pentru că în timp s-au făcut pași semnificativi, în sensul conturării unui mediu securizant în școlile noastre, în licee, luând în calcul toate formele de colaborare la nivel național și regional-județean, prin protocoale semnate între Ministerul Educației, Inspectoratul General de Poliție, Ministerul de Interne, iar în oglindă aceste protocoale au, la nivel județean, formele lor de colaborare, deci instituțiile au adoptat planuri de măsuri foarte importante pentru securizarea spațiului școlar, atât în incinta școlilor, cât și în mediul din apropierea școlilor, se adaugă și planul comun pentru prevenirea delincvenței juvenile, pentru că lucrurile coexistă și, în sensul acesta, toate evoluțiile legislative făceau, știu eu, cumva redundante precizările din acest proiect.

Pe de altă parte, subiectul siguranței în mediul școlar trebuie să rămână în atenția noastră, fie că vorbim de evitarea actelor de violență, de monitorizarea absențelor elevilor, de pătrunderea persoanelor străine, de fenomenele de abandon, toate se corelează și cred că demersul educațional, dar și comunitar, aceste demersuri sunt foarte importante.

De aceea, se află în atenția Comisiei pentru învățământ această problematică în continuare și considerăm, însă, că există o legislație bună pentru acest moment.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cherecheș.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Partidul Național Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect și nu pentru că a fost inițiat de un număr de membri ai PNL, printre care mă aflu și eu, ci pentru că observăm în jurul nostru că fenomenul violenței în școli sau în proximitatea acestora este încă destul de răspândit. Și această lege ar fi adus împreună o mulțime de măsuri care au menirea de a reduce acest fenomen.

Acest proiect prevede instituirea unor măsuri obligatorii la nivelul fiecărei școli, și anume, existența unui plan de securitate, a mijloacelor de alertă și împrejmuire, pentru că sunt o mulțime de unități școlare în România care nu au un gard. Deci oricine poate să intre oricând, și acest proiect prevede obligativitatea unităților școlare de a realiza împrejmuirea într-un anumit interval de timp.

Apoi, prevede creșterea responsabilității unităților de poliție, în cooperare directă cu reprezentanții școlilor și liceelor, existența unui sistem de management al vizitatorilor, astfel încât să preîntâmpinăm anumite acte de violență comise de persoane din afara școlii, și nu să luăm măsuri după ce se va întâmpla un act de violență, Doamne ferește!

Apoi, prevede includerea activităților extracurriculare în planul de securitate, pentru că noi trebuie să asigurăm securitatea elevilor tot timpul când ei se află la școală, în timpul orelor de curs sau după acestea, când se întâmplă alte activități.

Și, sigur, era vorba și de introducerea purtării obligatorii a unui semn distinctiv, care poate să fie o insignă, o beretă, o eșarfă sau chiar și o uniformă, dar este important, pentru că acest lucru ar duce la o siguranță sporită, copilul ar putea să fie imediat identificat, dacă nu se află în școală atunci când trebuie să fie în școală, pe lângă faptul că ar da și un sentiment de mândrie că aparține unei școli sau alteia.

Având în vedere toate aceste argumente și având în vedere că, din păcate, toate încercările de a reformula și de a amenda inițiativa noastră - am fost deschiși la amendamente - nu au dus la rezultatele pe care noi le-am anticipat, totuși vom vota împotriva respingerii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Am citit cu mare atenție acest proiect de lege, deși nu este la comisia mea; sunt profesor, am lucrat foarte multă vreme în școli. Violența în școli a căpătat dimensiuni halucinante în perioada aceasta. Ea este între elevi, între profesori și elevi uneori, între cei care sunt în incinta școlii și cei din exteriorul școlii, tineri fără ocupație, derbedei, cum le spunem noi, care violentează, buzunăresc elevii. Am văzut o serie de propuneri foarte bune, care n-au fost acceptate de către Comisia pentru învățământ, comisie care a spus că are în vedere ca, în viitor și în prezent, în școli să nu mai fie violență. Iată, noi avem la 800 de elevi un psiholog școlar, ceea ce este foarte, foarte puțin. În toată lumea, la 400, la 300 de elevi este un psiholog școlar.

Ați văzut fenomene care au determinat acte de suicid din partea elevilor, n-au putut fi controlate.

În concluzie, violența în școli se manifestă, ea trebuie stopată, diminuată și o putem face prin proiecte de lege bune, care să fie complementare Legii învățământului. Se înțelege că fiecare unitate de învățământ are regulament propriu, programe proprii, însă nu trebuie să uităm că în lume există violență, în România există violență și în școli, de asemenea, violență.

PMP-ul este împotriva respingerii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Vot final.

V-ați lămurit cu comisia?

Domnule Munteanu, v-ați lămurit cu punctul 3?

V-ați lămurit cu comisia?

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Mai durează.

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai durează.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind stabilirea nivelului redevențelor petroliere și miniere din România și utilizarea sumelor provenite din exploatarea resurselor (Pl-x 292/2015). (rămasă pentru votul final)  

19. Propunerea legislativă privind stabilirea nivelului redevențelor petroliere și miniere din România și utilizarea sumelor provenite din exploatarea resurselor.

Comisia pentru buget.

   

Domnul Sorin Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre reexaminare, cu Propunerea legislativă privind stabilirea redevențelor petroliere și miniere din România și utilizarea sumelor provenite din exploatarea resurselor.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 18 martie 2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea nivelului redevențelor petroliere și miniere din România și utilizarea sumelor provenite din exploatarea resurselor.

Intervențiile legislative vizează modificarea art. 49 alin. (2) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare, a art. 45 alin. (1) și (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și crearea unui "buget pentru dezvoltare" din care să fie finanțate proiecte multianuale în domenii de interes național, cum ar fi: infrastructura de transport rutier, feroviar, naval și fluvial, aerian, infrastructura școlară, de sănătate și energetică.

La lucrările comisiei și-au înregistrat prezența un număr de 23 de deputați, din totalul de 25 de membri.

La reexaminarea acestei propuneri legislative au participat, în calitate de invitați, reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice.

În urma reexaminării Propunerii legislative privind stabilirea redevențelor petroliere și miniere din România și utilizarea sumelor provenite din exploatarea resurselor și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, deoarece instituirea "bugetului pentru dezvoltare", definit ca fiind un buget distinct de bugetul de stat contravine art. 138 alin. (1) din Constituția României, potrivit căruia "Bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor".

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Neagu?

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

Grupul liberal este de acord cu respingerea, dar nu doar pentru că în context sau în textul legii atacăm crearea unui buget de dezvoltare care s-ar suprapune sau ar contraveni unui articol constituțional.

Eu cred că pe fond ar trebui rediscutat și să fim foarte, foarte atenți la ce, când, cum și în ce condiții modificăm redevențe, atât aferent Legii, prin discutarea Legii petrolului, Legii nr. 238, cât și cele care pot interveni prin modificarea Legii minelor.

Eu vă aduc la cunoștință, pentru că acesta ar fi un motiv esențial pentru care noi spunem "respingem acest proiect de lege", că Partidul Național Liberal a venit cu un proiect de inițiativă legislativă prin care o cotă parte din redevențele resurselor pe care le exploatăm să meargă către administrațiile publice locale, adică spre UAT-uri și consilii județene.

Credem că este un aspect pe care trebuie să-l luați majoritatea PSD-ALDE în considerare și sperăm că în momentul în care această inițiativă legislativă intră pe rol, dumneavoastră să înțelegeți că atributul de dezvoltare lăsat administrațiilor locale și consiliilor județene este cel corect. În definitiv, aveți cele mai multe primării și cei mai mulți președinți de consilii județene.

Dar, revenind la efectul propus al acestui proiect de lege, da, suntem de acord cu respingerea.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Daniel Gheorghe.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc.

Sunt de acord cu ceea ce a spus domnul Neagu și de faptul că acest proiect nu poate fi pus în aplicare, din perspectivă practică.

Dar doresc să vă atrag atenția asupra unui alt aspect. S-a tot vorbit de 3-4 ani că vom crește redevențele la resursele minerale, la petrol și gaze și la tot ceea ce presupune o exploatare a rezervelor strategice pe care le deține România.

Stau și mă întreb: actualul Guvern de ce se teme să recalculeze redevențele? Unde se opresc toate aceste interese? Unde merg ele? Pentru că vedem cu toții, România are un nivel al redevențelor foarte redus. Media redevențelor la exploatările de petrol și gaze este undeva la aproximativ 7,5% pe unitate brută de producție. România ar putea să câștige anual peste două miliarde de euro, dacă ar recalcula redevențele și le-ar actualiza.

Raportul Curții de Conturi a demonstrat că sunt mari pierderi pe ceea ce înseamnă încasările la bugetul public provenite din redevențele la exploatările de petrol, gaze și alte resurse minerale.

De ce se introduce o supraacciză la carburanți, foarte rapid, care dăunează consumatorului și duce la creșterea evaziunii fiscale, iar în același timp se evită sistematic să recalculăm, să revenim la un nivel decent al redevențelor? Pentru că aceste resurse minerale, conform Constituției, și petrolul, gazele, aurul, argintul, tot ce are pământul țării acesteia în subsol, conform Constituției, aparțin poporului român. Ele nu pot fi concesionate nimănui din afară și nu pot fi înstrăinate.

Eu cred că actualul Guvern, al domnului Tudose și al majorității PSD-ALDE, are obligația să recalculeze de urgență nivelul redevențelor.

Dar văd că aici toată lumea se ferește, toți se tem. Eu nu înțeleg de ce e jena aceasta. Trebuie să cerem voie undeva afară, ca să revenim la un nivel normal al încasărilor de la bugetul public, pur și simplu, pe proprietatea acestui popor?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Korodi Attila.

 
   

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

UDMR, desigur, nu susține acest proiect de lege. Dar cum problematica redevenței este una vitală pentru economia României, dar și pentru economiile locale, nu pot să nu utilizez momentul de a vă aduce în atenție, din nou, un principiu pe care nu dorim să-l aplicăm. Și în mandatul trecut au fost câteva proiecte de lege în acest sens. Au fost respinse.

Exploatările resurselor minerale înseamnă de foarte multe ori, la nivel local, limitarea altor activități economice. Dacă nominalizăm petrol, dacă nominalizăm ape minerale sau alte resurse minerale, sunt câteva condiționalități, unele cazuri care pur și simplu limitează activitatea economică posibilă care să se desfășoare într-o localitate sau administrație publică locală. Asta ce înseamnă? Asta înseamnă că acea comunitate locală, pe perioada în care există acolo exploatare resurse minerale, are un deficit de venituri, atât din punctul de vedere al salariilor, cât și din punctul de vedere al impozitelor locale.

De aceea, Parlamentul României trebuie să revină și să discute cu fermitate și cu o abordare foarte coerentă, ca o parte a redevențelor, care este încasată de statul român, să meargă direct către administrațiile publice locale pe teritoriul cărora se întâmplă exploatarea resursei minerale respective. Este primordial, pentru că foarte multe zone din România altfel nu vor avea acces la sume care să se utilizeze pentru dezvoltare locală.

De foarte multe ori vorbim de o distribuție echitabilă, coerentă și solidară a veniturilor. Păi, solidaritate înseamnă că dacă o resursă minerală este un venit foarte important pentru țară trebuie să fie și un instrument, un venit adecvat pentru comunitatea locală în raza căreia se întâmplă exploatarea respectivă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Partidul Național Liberal a depus deja la Senat o propunere legislativă pentru ca 80% din redevență să rămână la nivel local. Mă bucur să văd că există susținere pentru... sau o gândire comună pentru acest proiect.

Și vă invit, prin urmare, să susțineți acest proiect de lege, mai ales că, urmare a aplicării Legii salarizării, o serie de UAT-uri se confruntă cu probleme financiare.

Poate este momentul să gândim și faptul ca întreg impozitul pe venit să rămână la nivel local, pentru că altfel nu vom mai avea parte de niciun fel de investiții, iar primarii, indiferent de culoare politică, nu vor mai avea bani nici să plătească iluminatul public.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sunt intervenții? Nu. Vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat (Pl-x 174/2016). (rămasă pentru votul final)  

20. Propunerea legislativă privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat; Pl-x 174/2016.

Comisia? Comisia pentru învățământ, Comisia pentru administrație, Comisia pentru sănătate, la alegere.

Vă rog.

   

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa nr. Pl-x 174 din 14 februarie 2017, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate și familie au primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat.

În ședința plenului Camerei Deputaților, din ziua de marți, 14 februarie 2017, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat, la comisiile sesizate în fond, în vederea examinării și depunerii unui nou raport comun.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; avizul favorabil al Consiliului Legislativ și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și elevilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat, deoarece este necesară introducerea unui program de susținere a sănătății dentare, având în vedere datele privind sănătatea dentară, determinate de indicatori precum consumul de periuțe și paste de dinți.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în ședința din 5 aprilie 2016.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în ședințe separate.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 7 martie 2017.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a propus, cu unanimitate de voturi, menținerea raportului inițial de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 14 martie 2017.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, menținerea raportului inițial de respingere a propunerii legislative.

Comisia pentru sănătate și familie a dezbătut propunerea legislativă în ședința din data de 14 martie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați, din totalul de 19 membri.

În baza prevederilor art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, la dezbaterea propunerii legislative a participat, ca invitat, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a propus, cu majoritatea voturilor celor prezenți, menținerea raportului inițial de respingere a propunerii legislative.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au hotărât menținerea raportului inițial de respingere cu nr. 4c-9/109, 4c-8/223 și 4c-6/177 din 7 iulie 2016 al comisiilor, din următoarele considerente:

  • din textul inițiativei lipsesc o serie de aspecte importante ce trebuie reglementate, precum: cine se va ocupa de achiziția produselor, care este metoda de repartizare a produselor către beneficiari, cum se măsoară eficacitatea măsurilor impuse prin acest act normativ;
  • deși problematica abordată de inițiativa legislativă vizează aspectele importante legate de igiena preșcolarilor și a elevilor, nu prevede caracterul formativ și educativ necesar în dobândirea unor... (Rumoare.)
 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați puțin, doamnă, vă rog...

 
   

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

... abilități... da... și comportamentele necesare unui stil de viață sănătos în rândul copiilor și al tinerilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc. (Rumoare.)

Manifestați înțelegere, cred că e prima dată când doamna deputat citește raportul de la comisie.

Doamna Cherecheș.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Grupul PNL va vota împotriva acestei inițiative legislative, care este nu doar extrem de populistă, dar și foarte îndrăzneață, pentru că propune ca din bugetul Ministerului Educației Naționale să se achiziționeze, la fiecare trei luni, periuțe de dinți și pastă de dinți.

Noi, în Comisia pentru învățământ, ne ocupăm de reglementarea sistemului de învățământ, a educației copiilor, a tinerilor din România.

E adevărat că acest lucru are și o componentă educațională, dar achiziționarea de pastă și periuță de dinți nu face parte din activitatea noastră concretă și nu trebuie să fie susținut din bugetul Ministerului Educației Naționale, mai ales că știm că este foarte mic. Pentru că altfel ne putem trezi că vom cumpăra șampoane, vom cumpăra mai știu eu ce alte lucruri pentru copii.

Deci ar trebui să dăm dovadă de mai multă responsabilitate atunci când propunem inițiative legislative și să nu mergem cu niște lucruri care știm precis că nu se vor realiza.

Sigur că și lipsa unui studiu de impact în această inițiativă dovedește faptul că a fost scrisă doar așa, ca să dea bine.

Deci Grupul PNL va vota pentru respingerea acestei inițiative.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Iurișniți.

Doamnă Iurișniți...

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Grupul parlamentar al USR va vota, în acest caz, pentru această propunere legislativă, prin abținere, pentru că de fapt propunerea legislativă este foarte bună, ca idee, dar prost scrisă.

Vă reamintesc, dragi colegi, că spălatul pe dinți este un comportament format și definitivat în copilărie, care persistă pe tot parcursul vieții, iar factorii care influențează igiena orală corespunzătoare sunt: chiar educația din familie, este cea mai importantă - 94%; obișnuința, apoi - 89% și educația din școală - 75%.

Deci este foarte importantă educația din școală, deci prezența școlii în acest aspect este decisivă. 4 din 10 copii de până la 13 ani au carii la dinți definitivi și aproape 90% dintre români au probleme dentare. Ca să nu mai vorbim despre cei 23% dintre copiii din mediul rural care se spală pe dinți. Deci doar 23%. (Râsete.)

Deci sunt foarte... da, deci sunt niște cifre care, da, provoacă râsul, dar acesta este adevărul.

Prin urmare, propunem abținere, în această privință.

Și țin să promovez educația pentru sănătate în școli. Școala trebuie să fie un factor decisiv în acest context. Nu putem să lăsăm doar pe seama achizițiilor sau a altor ministere, a Ministerului Sănătății, acest lucru. Ține și de școală, de educația pentru sănătate în școli.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Gavrilă.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În numele Comisiei pentru învățământ, care a analizat cu foarte multă rigoare și această propunere, și în numele colegilor din Grupul PSD - noi sigur că am luat în calcul impactul bugetar și dificultatea de a găsi soluții la acest moment - am considerat că sunt și niște vicii în modul de redactare a ideilor și a punerii în practică a acestui demers.

Dar, pe de altă parte, nu putem arunca în derizoriu o problemă care ține de sănătate, de o patologie a sănătății orale, extrem de importantă și de îngrijorătoare. Sunt comportamente care se stabilesc, sigur, în familie, în primul rând; apoi, școala poate completa această abordare.

În contextul educației, al activităților educative, noile educații conțin și aspecte importante referitoare la educația pentru sănătate.

Trebuie să corelăm logica, argumentația acestei inițiative și cu nivelul economic al familiilor, gradul de sărăcie al populației, în anumite zone, și nevoia de suport.

Poate nu aș merge până la clasele de gimnaziu. Ar fi semnificativ ca la nivel de învățământ preșcolar și primar să existe acest suport, ca un început, ca formă de a crea atitudini, obișnuință, în sensul acesta.

Și încă o chestiune pe care aș vrea să o plasez în fața dumneavoastră acum este cel puțin legată de mediul rural.

Vorbim mereu de responsabilitatea școlii, dar problema educației în mediul rural trebuie abordată sistemic. Nu doar școala poate face minuni, trebuie să se implice și medicul, și asistentul medical, și asistentul social, și zona culturală a satului, că vorbim de cămin cultural, de biblioteci rurale.

Deci este o nevoie de educație complexă, ce ar trebui să sprijine și să vină în complementaritate de multe ori cu ceea ce se întâmplă în spațiul familial.

În acest sens, voi propune și la nivel de Grup politic PSD, și colegilor din comisie, abordarea acestei chestiuni care este la interferență, educațională și sănătate, un grup între Comisia pentru învățământ și Comisia pentru sănătate. Și să extindem puțin, nu numai periuțe și paste de dinți, ca să nu rămânem așa, într-o zonă a zâmbetului ironic, ci să mergem și spre alte chestiuni ce țin de educația pentru sănătate, elemente de educație sexuală, relația medic-diriginte-clasă-părinți, deci să așezăm într-o ecuație mai complexă tot ceea ce presupune educație și sănătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Doamna deputat Gavrilă n-a pierdut ocazia să mai țină o declarație politică. Eu nu voi proceda așa. Și nici nu voi trece superficial peste această problemă care este cât se poate de importantă.

Proiectul de lege este o ciudățenie a colegului nostru - care, pe vremea aceea, era la UNPR - Ciuhodaru, care n-a venit să-și susțină legea, pentru că îl bate PSD-ul acum, dacă susține această lege.

Dar ideea în sine este bună. Nu trebuie să vă faceți că n-ați observat că, mai ales în lumea satului, periuța de dinți se găsește la trei case, una.

De asemenea, dacă ați văzut protestele din fața Palatului Cotroceni, astă-iarnă, ați văzut cam câți dinți aveau cei care protestau acolo.

Educația sanitară a poporului român nu este o glumă și noi trebuie să ajutăm.

Eu m-aș fi bucurat ca mai mulți medici care... sunt destui medici foarte buni aici, împreună, de la diferite partide, să conceapă un proiect de lege bun.

Ați văzut cum este ridiculizat domnul Liviu Dragnea, că, vorba lui Marin Sorescu, îi lipsesc trei dinți din față. La momentul acela, acum 30 de ani, periuțele de dinți se găseau mai greu, dar acum sunt peste tot.

Și atunci, trebuie găsite resurse ca fiecare școlar să aibă pastă de dinți, periuță de dinți și s-o folosească de trei ori pe zi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vass Levente.

Înțeleg că e o lege foarte importantă, avem o jumătate de oră de când discutăm.

 
   

Domnul Vass Levente:

Da.

Permiteți-mi să vă spun, conform statisticilor, cam 25% din concetățenii noștri nu se spală niciodată pe dinți. Se poate gândi, din varii motive, nu au pastă de dinți, nu au periuțe, nu sunt educați și așa mai departe.

Dar, din păcate, să știți că 50% dintre concetățenii noștri nu se spală pe mâini după ce folosesc toaleta, deci... și cred că nu ne gândim că nu au săpun sau nu au apă la dispoziție, 50%.

Deci e clar că nu lipsa pastei de dinți, ci lipsa educației este cea mai mare problemă, unde ar trebui să intervenim.

Și nu sunt de acord că nu este treaba Ministerului Educației, dimpotrivă. Consider că nu cu pastă de dinți trebuie să rezolvi problema aceasta, ci cu educație multă și cu controale.

Există posibilitatea ca Ministerul Educației și Ministerul Sănătății să se gândească împreună și să introducă un control, să zicem, lunar, da, aleatoriu, în școli, să vadă dacă o clasă de copii folosesc corect periuța de dinți. Acele periuțe pot fi oferite gratuit, se poate face printr-un program corect.

Și mai mult, sunt soluții care sunt în stare să zică dacă copilul acasă și-a spălat dinții bine, dacă a îndepărtat tot ce era depus pe dințișorii lui.

Așa că Grupul parlamentar al UDMR o să voteze împotriva acestei inițiative. Totuși, ne menținem dreptul de a veni cu altă propunere legislativă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnule doctor, ultima intervenție, vă rog.

Regulamentar, domnule deputat, n-am cum.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Problema igienei orale este o problemă extrem de serioasă, numai că nu cred că o putem rezolva eficace în mod administrativ.

Oscar Wilde a spus că "Experiența nu are valoare etică, este numai numele greșelilor pe care le-am făcut și certitudinea că le vom repeta." Într-un fel, la educația sanitară se suprapune acestei scheme.

Dar întrucât colegul meu a amintit despre concetățenii noștri care folosesc WC-ul și nu se spală pe mâini după, vreau să spun că la sala de operație, la Spitalul Județean Galați, nu era hârtie - la sala de operație! - igienică la WC, pe motivul că se fură. O conduceau atunci niște falnici liberali. Am făcut scandal și degeaba. Așa încât, problema educației rămâne deschisă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulțumesc.

Încheiem aici dezbaterile. Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Camerei Deputaților privind situația creată de pensionarea și reangajarea acelorași persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (PH CD 74/2017). (rămas pentru votul final)  

Revenim la Comisia pentru anchetă.

Proiectul de Hotărâre... la punctul 3.

3. Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Camerei Deputaților privind situația creată de pensionarea și reangajarea acelorași persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Din partea inițiatorilor - grupurile PNL, USR - are cuvântul domnul Roman, coleg deputat, pentru prezentarea Proiectului de Hotărâre.

Am rugămintea, la toți colegii care au dezbătut amarnic înainte, să-și închidă microfoanele, că nu mai știu cine și cum.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Legislația în vigoare dă posibilitatea cadrelor militare și funcționarilor publici cu statut special din cadrul Ministerului Administrației și Internelor să iasă la pensie anticipat, beneficiind de pensie de serviciu, dar în același timp se prevede și o procedură de calcul care avantajează angajații Ministerului. Această situație a fost catalogată la momentul respectiv ca fiind una temporară și a determinat o creștere în ultimul an de cereri de ieșiri la pensie a unor angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, cu vârste cuprinse între 40 și 45 de ani, în marea lor majoritate.

Actuala Lege în vigoare, nr. 223/2015... dată de Parlamentul controlat de majoritatea PSD, prevedea beneficii atât de mari pentru pensionarii militari, încât era complet nesustenabilă și a fost nevoie de o ordonanță de urgență, asumată de Guvernul Ponta, pentru ca legea să intre în vigoare în 2016. Guvernul Ponta, pe care mai nou îl cunoaștem sub denumirea de Guvernul...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... am o rugăminte la dumneavoastră.

Sunteți pentru prezentarea Proiectului de Hotărâre. Ieșiți din zona de declarații.

Vă rog, prezentați Proiectul de Hotărâre. Pentru asta v-am invitat la cuvânt.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Rugămintea e să-mi dați voie să expun punctul de vedere al Grupului, ca solicitanți.

Guvernul Ponta Viorel, cunoscut în ultima vreme sub denumirea de Guvernul Ponta "Ariel", pentru că aceia care l-au crescut, din zona Serviciilor de Informații, astăzi îl curăță destul de bine, pe toate posturile și în toată mass-media.

Sub povara creșterilor de salarii și pensii, asumate în campania electorală și puse în practică de la începutul anului, Guvernul se confruntă cu o creștere alarmantă a deficitului bugetar: 6,5 miliarde - avem cifrele chiar de astăzi.

Guvernul a pus problema închiderii acestui robinet și modificării legislației, începând cu 15 septembrie. Acest anunț a creat, așa cum știm cu toții, un aflux imens de cereri de pensionare, în rândul cadrelor MAI.

Deși unii șefi din structurile Ministerului Afacerilor Interne au ieșit la pensie, a doua zi și-au continuat activitatea, de data aceasta, ca și consilieri, angajați la cabinetele demnitarilor. Sunt deja cunoscute opiniei publice cazurile doamnei comisar-șef Popescu Alina, de la Dolj, sau al chestorului Cornel Ciocoiu.

Concret, conducerea Ministerului Afacerilor Interne și-a pensionat "pilele" din instituții la vârste până în 45 de ani, care beneficiază de pensii de 12.000-13.000 de lei și le-au reangajat consilieri, în condițiile în care sistemul înregistrează - și asta o spune chiar ministrul - un deficit de personal de 20.000 de persoane.

Din păcate, nu doar Ministerul Administrației și Internelor este lovit de acest flagel al pensionărilor și reangajărilor a doua zi. Știm cu toții că în fiecare județ, la nivelul deconcentratelor, astăzi sunt pensionați, iar a doua zi sunt reangajați la cabinetele demnitarilor de la prefecturi și de la instituțiile deconcentrate.

Considerăm că este necesar ca Parlamentul să se implice în această problematică, prin înființarea Comisiei speciale de anchetă, ca instrument care să verifice următoarele obiective ale Comisiei:

- să verifice modul în care s-au făcut angajările în cadrul Ministerului Afacerilor Interne ale unor persoane care anterior au fost pensionate și au beneficiat de pensie de serviciu;

- să verifice statutul și atribuțiile în cadrul Ministerului Afacerilor Interne ale persoanelor care au fost reangajate după ce anterior fuseseră pensionate;

- să verifice modul în care s-au derulat procedurile prevăzute de lege, în contextul pensionarii și, ulterior, angajării acelorași persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

- să verifice modul de respectare a normelor legale în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor de ordonator principal de credite, în contextul derulării procedurilor de pensionare și, ulterior, reangajare în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a acelorași persoane.

Stimați colegi,

Vorbim și de o chestiune care afectează siguranța cetățeanului. Cunosc foarte bine situația din județul meu. Dacă înainte de aceste pensionări, în municipiul reședință de județ funcționau 22 de patrule mixte, formate din polițist și jandarm, după plecările din sistem, într-un municipiu reședință de județ, o singură patrulă mixtă mai face patrulare la Alba Iulia.

Gândiți-vă foarte, foarte serios că acest lucru va duce, în perioada imediat următoare, și la creșterea fenomenului infracțional, a infracționalității stradale.

Și din acest motiv solicităm înființarea acestei comisii care, din punctul nostru de vedere, nu poate fi decât benefică pentru ceea ce înseamnă, în primul rând, siguranța cetățeanului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Voi considera această intervenție ca intervenție la dezbateri, domnule deputat. Sigur.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri?

Domnul Márton Árpád, domnul Zisopol, domnul Seidler.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum ați auzit de la inițiator, și îl felicit pentru asta, domnul Roman a atins în general o problematică sensibilă, cea a unei legislații, în diferite domenii - e adevărat, nu a accentuat acest lucru - care permite o pensionare mult sub limita de vârstă generală în România, și posibilitatea reangajării unor persoane care, conform legilor speciale ale segmentului de activitate, iau câteodată o pensie de două ori cât a oamenilor în activitate din domeniul respectiv. Astfel, reangajate fiind la vârsta de 50... în jur de 50 de ani, aceste persoane, în multe domenii, pot lua o indemnizație lunară de trei ori cât ceilalți, care încă n-au ajuns la acea vârstă de pensionare, inferioară celei generale.

După cum știți, asta se regăsește în justiție, în procuratură, în aviație, în armată, deci peste tot, în astfel de situații speciale.

Drept urmare, noi susținem ideea de bază a acestei comisii, așa cum am spus și în dezbaterea din Biroul permanent, dar am pune punctul pe i, ceea ce lipsește din această hotărâre.

Și dau citire acelui text pe care noi l-am introduce. Evident, poate fi stilizat textul respectiv: "Comisia va analiza totodată necesitatea revizuirii întregului spectru legislativ care ar permite repetarea unor astfel de situații în alte domenii".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zisopol.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Așa cum am anunțat și în Biroul permanent al Camerei Deputaților, până în prezent, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale nu au făcut niciodată parte din nicio comisie specială de anchetă a Camerei Deputaților.

În concluzie, vom fi consecvenți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimați colegi,

Comisiile de anchetă ale Parlamentului au rolul de a cerceta nu declarații de presă ale unora sau altora, ci o activitate la nivel guvernamental. Acesta ar fi principalul scop al unei asemenea comisii.

În acest caz, punctual, eventuala respingere a înființării unei asemenea comisii nu ar face decât să lase suspiciuni privind modul în care, chiar dacă într-un cadru legal mai larg, în schimb, cu încălcarea unui cadru al moralității publice, dacă doriți, se sifonează de fapt bani publici către o clientelă politică.

Dacă doriți să lăsați suspiciuni și implicit să confirmați că acest lucru se întâmplă și se poate întâmpla, vă voi ruga să votați implicit împotrivă.

Dacă doriți să clarificați lucrurile, în schimb, și dacă doriți ca inclusiv la nivel guvernamental să intrăm și pe planul moralei, o să vă rog să aprobați o asemenea comisie de anchetă, așa cum v-ați grăbit să o faceți, atunci când am cercetat declarații publice din presă.

Mulțumesc.

 
Intervenție procedurală în legătură cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2017 pentru modificarea și completarea art.11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (PL-x 183/2017).  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să i se dea cuvântul.)

Întrucât m-ați mai păcălit de vreo câteva ori, vă rog să invocați procedura, când începeți să vorbiți.

Îmi pare rău, invocați, dacă nu, vă întrerup microfonul. Articolul?

   

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule președinte de ședință,

O intervenție procedurală, legată de punctul 6 de pe ordinea de zi - PL-x 183/2017, în calitate de președinte al comisiei raportoare.

Avem acest punct pe ordinea de zi de câteva săptămâni, sub rezerva primirii raportului suplimentar.

Vreau să rămână pe stenogramă că am solicitat Biroului permanent, încă din data de 28 iunie, trimiterea la Senat, întrucât a expirat termenul de adoptare tacită, prevăzut în Constituție.

Este adevărat că plenul Camerei a votat prelungirea acestui termen, dar nu există temei legal pentru această prelungire, întrucât termenul de 30 de zile, din Constituție, este imperativ.

Biroul permanent a înaintat solicitarea făcută de mine, în calitate de președinte al comisiei, către Comisia juridică, pentru un aviz, pe care nu l-am primit încă.

Astăzi expiră și acel termen prelungit. Trebuia să meargă deja din iunie la Senat.

Prin urmare, aceasta este explicația pentru care nu s-a primit acest raport și nu a putut fi dezbătut în plen.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Camerei Deputaților privind situația creată de pensionarea și reangajarea acelorași persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (PH CD 74/2017). (rămas pentru votul final)  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

La articole.

La titlu? Aprobat.

La preambul?

La art. 1? Adoptat.

La art. 2? Adoptat.

La art. 3?

Domnul Márton Árpád.

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Având în vedere că această hotărâre n-a trecut pe la comisie, n-am avut cum să depunem amendamente, repet amendamentul pe care l-am expus aici, referitor la atribuțiile acestei comisii, care, în mod logic, pentru că Parlamentul în primul rând este forul legislativ, și, dacă vrem să ne ocupăm cu ceva, atunci să vedem care e problema de bază, de fond, din punct de vedere legislativ.

Ca atare, repet: "Comisia va analiza totodată necesitatea revizuirii întregului spectru legislativ care ar permite repetarea unor astfel de situații în alte domenii".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mă scuzați, dar eu n-am înțeles nimic.

Păi, nu putem face amendamente în plen. Și art. 3, la care am întrebat dacă sunt intervenții, spune altceva.

Deci, reiau.

La art. 3 mai sunt intervenții? Nu. Aprobat.

La art. 4? Aprobat.

Art. 5? Aprobat.

Art. 6? Aprobat.

Art. 7? Aprobat.

Art. 8? Aprobat.

Art. 9? Aprobat.

La art. 10.

Vă rog, inițiatorii acestui Proiect de Hotărâre, să veniți să vă faceți singuri modificarea, pentru că nu putem da raportul unei comisii de la Cameră la Birourile permanente reunite.

Inițiatorii...

Deci la art. 10, nu putem da raportul unei comisii de la Cameră la Birourile permanente reunite. Ori îl dăm la Cameră, ori nu-l mai dăm nicăieri. Ați copiat textul de la o comisie comună cu Senatul, din greșeală.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, domnule președinte,

Am avut un profesor bun, pe domnul Ponta. Facem cuvenita rectificare.

Și vă mulțumesc foarte mult. (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aprobat, cu rectificarea sesizată de mine.

Art. 11. Obiecții? Nu.

Componența nominală, în anexă.

PSD: domnul deputat Călin, doamna Bucura-Oprescu Simona, domnul Chiriac Viorel, domnul Floroiu Ionel, domnul Marica Petru-Sorin, domnul Mușoiu Ștefan, doamna Paraschiv Rodica;

PNL: domnul Roman Florin, domnul Leoreanu Laurențiu, domnul Palăr Ionel și domnul Victor Paul Doble, supleant;

ALDE: Surgent Marius;

USR: Claudiu Năsui;

PMP: Marius Pașcan;

UDMR: Csép Éva-Andrea.

Dacă sunt obiecții aici? Dacă nu, am încheiat dezbaterile pe articole.

Proiectul merge la votul final, cu modificarea de la art. 10, vă rog, stafful.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în sănătate (Pl-x 175/2016). (rămasă pentru votul final)  

Continuăm cu punctul 21.

21. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate.

Comisia pentru sănătate?

Vă rog.

   

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, trimisă cu adresa nr. Pl-x 175.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru afaceri europene și punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) al art. 799 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin abilitarea autorităților competente ale statelor membre de a emite autorizații de punere pe piață, eliberate în conformitate cu Regulamentul Comisiei Europene, al Parlamentului European și al Consiliului.

Membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 21 martie.

La dezbaterea lucrărilor comisiei, a participat domnul Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative, întrucât problematica ce face obiectul acesteia a fost inclusă în Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu.

Vot final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.154/2014 pentru modificarea art.184 alin.(6) și (11) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Pl-x 444/2016). (rămasă pentru votul final)  

21. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 9...

22, pardon.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 154/2014 pentru modificarea art. 184 alin. (6) și (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia?

Vă rog.

Comisia pentru sănătate.

   

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 154/2014 pentru modificarea art. 184 alin. (6) și (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) și (3), Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, avizul favorabil al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 185 alin. (7) din Legea nr. 95 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât în spitalele clinice, secțiile, laboratoarele și serviciile medicale clinice, funcțiile de șef de secție, șef de laborator, șef de serviciu medical și director medical să poată fi ocupate de un cadru didactic din învățământul superior în cauză, cu aprobarea managerului și cu avizul consiliului de administrație al spitalului.

Membrii comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședința din 21 martie 2017.

La dezbateri a participat, conform regulamentului, domnul Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

În raport cu obiectul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, o abținere.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative, întrucât problematica ce face obiectul acesteia a fost inclusă în Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență nr. 79/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.15 din Ordonanța Guvernului nr.29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare (Pl-x 736/2015). (rămasă pentru votul final)  

23. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare.

Comisia?

Domnul Lazăr.

   

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 20 octombrie 2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare eliminarea plafonărilor actuale impuse de lege pentru decontarea abonamentelor de transport acordate elevilor, acestea propunându-se a fi decontate integral.

Conform expunerii de motive, plafonarea abonamentelor afectează exact elevii cei mai vulnerabili din punct de vedere social, aceasta ducând la un abandon școlar și mai mare decât cel înregistrat în prezent.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, deoarece aplicarea prevederilor propuse prin inițiativa legislativă generează impact asupra bugetului de stat.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală (Pl-x 350/2015). (rămasă pentru votul final)  

24. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Vă rog, Comisia.

   

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre examinare cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în ședința din 31 martie 2015.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, în sensul introducerii unui nou articol, art. 1131, prin care se stabilește posibilitatea încasării de impozite și taxe locale de către notarii publici, în numele și pe seama direcțiilor de impozite și taxe locale, sumele respective urmând să fie virate într-un cont special deschis la Trezoreria Statului.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrările comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de respingere a Propunerii legislative pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, deoarece aceasta a rămas fără obiect, întrucât, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2003 a fost abrogată.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri? Nu mai sunt dezbateri. Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 100/2017). (rămas pentru votul final)  

25. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia?

Comisia pentru buget.

   

Domnul Sorin Lazăr:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege, în conformitate cu condițiile art. 75 alin. (2) Teza a III-a din Constituția României, republicată, în ședința din 22 decembrie 2016.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea alin. (1) al art. 292 din Legea nr. 227/2015, în sensul includerii în sfera scutirilor de taxă pe valoarea adăugată - TVA - fără drept de deducere a prestărilor de servicii și/sau donațiilor de bunuri furnizate de către agenții economici unităților din sistemul de învățământ profesional și tehnic.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din următoarele considerente:

- modalitatea în care este formulată inițiativa legislativă nu reflectă în totalitate scopul propunerii și nici necesitatea și oportunitatea acestor scutiri;

- donațiile vizează doar bunurile, prestările de servicii putând intra sub incidența scutirii chiar dacă nu sunt gratuite/donate;

- contravine acquis-ului comunitar în domeniul TVA.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri? Nu.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (PL-x 457/2016). (rămas pentru votul final)  

26. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Domnul Dîrzu.

   

Domnul Ioan Dîrzu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/ 1991.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea creării cadrului legal pentru atribuirea directă a pășunilor permanente persoanelor fizice din colectivitatea locală deținătoare de animale.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de Lege pentru completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, întrucât pajiștile proprietate publică și privată a comunei nu se concesionează sau închiriază de către crescătorii de animale prin licitație publică, în condițiile legii.

Potrivit art. 75 din Constituția României, republicată, și art. 92 alin. (9) pct. 1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna Lungu.

 
   

Doamna Tudorița Lungu:

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect de lege, pentru că încalcă normele de tehnică legislativă, eludând Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 care se referă la modul cum sunt alocate contractele de concesiune a bunurilor din proprietate publică.

De asemenea, încalcă Legea nr. 215/2001, Legea administrației publice locale, în care se spune clar că pajiștile permanente aflate în proprietatea publică sau privată a autorităților publice locale se concesionează prin licitație publică.

Totodată, stimați colegi, fragmentarea pajiștilor și acordarea în atribuire directă a acestora, prin hotărâre de consiliu local, persoanelor fizice deținătoare de animale ar bloca categoric administrativ, neputându-se pune în aplicare un astfel de proiect de lege.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tinel Gheorghe.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vin să fac o întrebare secretarului care a citit raportul comisiei, vicepreședintelui, domnului Dîrzu, care a citit raportul Comisiei pentru agricultură, pentru că am impresia că s-a strecurat o greșeală.

În raport, domnule Dîrzu, ați spus că se respinge proiectul de act normativ, întrucât autoritățile locale nu fac atribuire, concesiune/ închiriere, în condițiile legii, prin licitație. E ad litteram ce ați citit dumneavoastră.

Eu vă spun că la art. 9 din Ordonanța nr. 34 se spune: "Încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii".

Într-adevăr, am creat o situație paradoxală în teritoriu. Asociații de crescători de animale care sunt din județul Botoșani pot concesiona/închiria suprafețe de pajiști în județul Ialomița, ceea ce nu e în regulă.

Nu e în regulă, să știți, pentru că noi ar trebui... Aici este marele semn de întrebare pe care-l pun eu în legătură cu această inițiativă legislativă.

De ce nu găsim noi soluții să satisfacem locul exact acolo unde avem crescătorii de animale, să le atribuim lor suprafețele respective? De ce dăm posibilitatea, cărui interes răspundem noi, menținând legea în forma în care este? Pentru că, pe fond, inițiativa e corectă. Ei au cerut: "Domnule, dați-ne și nouă dreptul să intrăm acolo". Păi, cum să intre dacă la "licitație" vine unul care are o asociație de apartament și spune: "Domnule, e a mea! Celălalt, la rândul lui, vine și o subînchiriaz, îi dau și lui..."

Deci e un aspect care se întâmplă, din păcate, în realitate noastră de toate zilele în teritoriu și ar trebui reglementat. Noi am avut, prin prevederile Legii nr. 213, dacă nu mă înșel, o precizare în care spuneam că asociația are drept de preempțiune locală să ia pajiștea respectivă și am scos-o, precizarea aceasta. De ce, Dumnezeule, am scos-o?!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții, dacă mai sunt?

Domnul Olar e al treilea de la PNL, nu mai pot.

De la alte grupuri? Nu mai sunt.

Vot final.

Ultimul punct al ordinii de zi.

Sunteți al treilea vorbitor de la PNL! (Domnul Corneliu Olar solicită să intervină.)

Poftiți? Ca vicelider, ce?

Nu puteți să interveniți ca niciun vicelider! Ați vorbit doi de la PNL, punct!

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Dacă nu vorbim aici, noi, oamenii care am lucrat în administrația locală, atunci vorbiți dumneavoastră, domnule președinte!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, au vorbit doi colegi de la dumneavoastră, nu eu decid cine ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare!

Ultimul punct.

Nu putem așa, doamnă... El are o problemă cu mine, nu are o problemă cu dumneavoastră!

Vă rog.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.334/2006 republicată în Monitorul Oficial al României nr.446/23.06.2015 (Pl-x 359/2016). (retrimisă comisiei)  

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 334/2006, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 446/23.06.2015; Pl-x 359/2016. Ultimul punct al ordinii de zi.

Domnul Munteanu. Pl-x 359.

   

Domnul Ion Munteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am cerut suplimentarea ordinii de zi cu acest proiect de lege și am constatat că sunt necorelări între articole, urmare a eliminării unuia dintre ele, și atunci vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână; săptămâna viitoare să intre în dezbatere și vot final.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vot pentru retrimiterea la comisie - o săptămână.

Vă rog să votați.

 
   

În unanimitate, aprobată.

Suspendăm ședința.

La 12,00, vot final.

 
  Informare privind depunerea moțiunii simple Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD: deziluzie, demagogie și descurajare, inițiată de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PNL și USR.  

După pauză

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință.

Vă rog. Facem vot de control.

Vă rog să votați.

 
   

Mai facem o dată. Avem mai mulți colegi înregistrați decât a ieșit votul. Vă rog să votați încă o dată.

Vă rog, stafful, verificați!

Vă rog, vot de control.

 
   

263.

Începem?

Doamna Turcan, procedură.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

PNL, împreună cu USR, au decis să depună o moțiune simplă intitulată "Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD: deziluzie, demagogie și descurajare".

Este o moțiune simplă, îndreptată împotriva ministrului transporturilor Răzvan Cuc și ca reacție la un management defectuos, lipsit de profesionalism, extrem de politizat, care a marcat în Ministerul Transporturilor și pentru acest domeniu cel puțin două recorduri. Unul este cel legat de rectificarea bugetară, când aproape jumătate dintre fondurile alocate Ministerului Transporturilor au fost tăiate și, de asemenea, al doilea record, este legat de blocarea unor proiecte mari de infrastructură, cum ar fi: Autostrada Sibiu-Pitești, Autostrada "Transilvania" sau Autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, care sunt compromise și cu termene de finalizare de mult depășite.

Pentru aceste motive și multe altele, PNL, împreună cu USR, au depus această moțiune și vă solicităm să luați act de înregistrarea ei. (Aplauze.)

 
Supunerea la votul final:  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Intrăm în sesiunea de vot final.

  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 73/2017). (adoptat)

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaților.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vă rog, vot.

266 de voturi pentru, 3 abțineri, un coleg care nu votează. Aprobat.

  Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Camerei Deputaților privind situația creată de pensionarea și reangajarea acelorași persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne (PH CD 74/2017). (respins)

2. Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei speciale de anchetă a Camerei Deputaților privind situația creată de pensionarea și reangajarea acelorași persoane în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Vă rog, vot.

105 voturi pentru, 147 de voturi împotrivă, 11 abțineri, 8 colegi care nu votează. Proiectul de hotărâre nu a fost adoptat.

Domnul Roman, explicarea votului - un minut.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul Partidului Național Liberal și cel al USR au solicitat înființarea acestei comisii de anchetă, din două motive foarte, foarte obiective.

Avem la ora actuală o problemă pe siguranța cetățeanului, foarte serioasă, pentru că acest val de ieșiri și de pensionări din sistem a lovit în primul rând în cei care lucrează la firul ierbii, în cei care lucrează în stradă.

La ora actuală sunt municipii reședință de județ în România, orașe importante în România în care, din 30-40 de patrule mixte - poliție-jandarmi - care patrulau pe stradă, mai e una sau două patrule.

Acest lucru va însemna în perioada următoare o explozie a fenomenului infracțional la nivel stradal, care va afecta în primul rând siguranța cetățeanului.

Din celălalt punct de vedere, al moralității, am discutat și cred că e important, nu doar la nivelul MAI, ci și la nivelul prefecturilor și al altor instituții deconcentrate, să ne uităm și să observăm că mulți tineri nu pot să intre în sistem, întrucât se cer condiții de vechime, câteodată aberante, în schimb, a doua zi după ce pensionăm personal specializat din aceste instituții ale statului român, îi reangajăm pe cabinetele demnitarilor, pe contract individual de muncă.

Aceasta a fost solicitarea noastră, una de bun-simț, una care venea în sprijinul cetățeanului și una care cred eu că ar fi făcut lumină într-o chestiune care a rămas, din păcate, cu multe semne de întrebare asupra ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul președinte Liviu Dragnea.

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am votat împotriva constituirii acestei comisii de anchetă, în schimb ceea ce spune domnul Roman sau o parte din ceea ce spune domnul Roman este important.

În aceste condiții, vă anunț că PSD-ul va cere la "Ora ministrului" ca ministrul de interne să vină și să explice toate aceste lucruri în Camera Deputaților, pentru că sunt îngrijorări pertinente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Pașcan.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

E absolut paradoxal, câtă vreme domnul președinte Dragnea consideră că într-adevăr este o chestiune importantă, de ce nu admiteți să se constituie o comisie de anchetă parlamentară, de ce nu votați pentru acest lucru, cu atât mai mult cu cât eu cred că problemele de actualitate ale României, cum este și aceasta, sunt chiar mai importante decât ceea ce s-a întâmplat în 2009 cu alegerile. Adică românii așteaptă să vadă și consideră că este imoral ca cei care au părăsit sistemul cu pensii speciale să se întoarcă să lucreze, să fie plătiți tot din bugetul de stat, absolut sfidând și, cu ipocrizie, menținându-se într-un fel sau altul în poziții-cheie și influențând existența statului român.

De aceea, vă întreb, stimați colegi, eu cred că este insuficient un punct de vedere exprimat de un ministru care nu poate fi verificat prin alte puncte de vedere ale celor direct implicați sau avizați în această chestiune, de ce să nu permitem o astfel de anchetă parlamentară? Ar fi, din punct de vedere moral, o datorie de a le spune românilor ce se întâmplă, cum funcționează legile, pentru că atunci când în guvernarea Boc nu s-a mai admis, s-a interzis ca cineva să cumuleze pensia cu salariul, legea s-a modificat și astăzi permitem aceste lucruri.

De ce să nu le explicăm românilor, într-adevăr, și ca număr, și cazuistică, cum stau și ce cheltuieli are statul român, ce cheltuieli bugetare are în această privință?

Eu cred că este o chestiune morală și vă propun, dacă este posibil, domnule președinte, stimați colegi, să reluăm acest vot și să vă răzgândiți, cu atât mai mult cu cât domnul președinte Dragnea susține că este de acord să se știe aceste lucruri și îi spune ministrului de interne să dea socoteală.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Eu cred că este insuficient un punct de vedere al ministrului de interne.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Așa cum vă spuneam, ați votat pentru opacizarea statului român.

O comisie de anchetă este chemată să facă lumină într-un element de acțiune guvernamentală.

Dacă pe baza unor declarații de presă înființăm comisii ale Parlamentului, nu văd de ce, pe baza unei acțiuni guvernamentale - încă o dată -, care ar fi adus lumină asupra unor practici și ar fi putut constitui un prim pas pentru îmbunătățiri legislative, nu putem înființa o comisie de anchetă?

Din păcate, refuzați transparența într-un stat democratic, european, în 2017.

Cu regret.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă ați reușit să citiți textul hotărârii asupra căruia am votat și ați ascultat cu atenție susținerile celor care au dorit înființarea unei comisii și titlul acestei comisii, vă dați seama că susținerile n-au nicio legătură nici cu hotărârea, nici cu titlul.

Noi v-am propus să înființăm o comisie de anchetă pe o problematică legislativă foarte gravă, care a dus la situația punctuală despre care a dorit să vorbească această comisie. Ce se întâmplă în acele segmente unde se permite pensionarea înainte de limita de vârstă de 65 de ani pentru bărbați, respectiv 63 de ani pentru femei? Ce se întâmplă, unde se justifică reangajarea? Ca noi, Parlamentul, după ce anchetăm această situație legislativă din țara aceasta, pe toate segmentele, pe toate palierele unde se regăsește acest domeniu, să venim cu o propunere legislativă, căci aceasta este menirea Parlamentului.

N-ați acceptat această modificare, n-aveam cum să votăm pentru această comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra, la 7 iulie 1995 (PL-x 251/2017). (adoptat)

Capitolul II. Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenția internațională privind standardele de pregătire a navigatorilor, brevetare/atestare și efectuare a serviciului de cart pentru personalul navelor de pescuit, adoptată la Londra la 7 iulie 1995.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Vă rog, vot.

277 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului referitor la amendarea art.50 (a) al Convenției privind Aviația Civilă Internațională și a Protocolului referitor la amendarea art.56 al Convenției privind Aviația Civilă Internațională, încheiate și semnate la Montreal la 6 octombrie 2016 (PL-x 271/2017). (adoptat)

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului referitor la amendarea art. 50 (a) al Convenției privind Aviația Civilă Internațională și a Protocolului referitor la amendarea art. 56 al Convenției privind Aviația Civilă Internațională, încheiate și semnate la Montreal la 6 octombrie 2016.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Vot.

Cu un vot împotrivă, adoptat.

  Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București, la 21 aprilie 2016 (PL-x 269/2017). (adoptat)

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul transporturilor militare, semnat la București la 21 aprilie 2016.

Comisiile pentru apărare și pentru transporturi propun adoptarea.

Vă rog să votați.

   

258 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 18 abțineri. Adoptat.

Capitolul II. Legi ordinare. Respingeri.

Vă rog.

La punctul 5, explicarea votului, da?

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

Cele 258 de voturi pentru sunt confirmarea normalității și deschiderii totale pe care România o are față de Ucraina.

De cealaltă parte, în ultimul timp, Ucraina a înțeles să se comporte ostil față de minoritatea noastră națională, lucru care s-a agravat pe 5 septembrie, odată cu adoptarea Legii educației de către Rada Supremă și a ajuns la punctul culminant ieri, atunci când președintele Ucrainei a promulgat acest act legislativ antidemocratic.

Prin această lege a educației Ucraina nu face decât să încalce Tratatul bilateral încheiat cu România pe 2 iunie 1997, la Constanța, art. 13 pct. 5. Vă invit să-l consultați.

Cu această ocazie vreau să spun că noi, Partidul Mișcarea Populară, reluăm o idee enunțată în ziua în care am adoptat în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului Declarația privind Legea educației, și anume, retragerea sprijinului internațional pentru Ucraina în parcursul ei euroatlantic.

Același lucru îl voi transmite și astăzi la întâlnirea pe care o avem cu ambasadorul Ucrainei la București, domnul Bankov, și trebuie să spunem clar și răspicat că putem discuta despre o revenire asupra acestei decizii doar după ce vom clarifica și vom amenda această Lege a educației.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Continuăm.

 
  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (Pl-x 398/2016). (respinsă)

Legi ordinare. Respingeri.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014... (Vociferări.)

Am intrat în procedura de vot, doamnă, nu putem tot timpul, cum vreți dumneavoastră!

...privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Vă rog, vot.

269 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.57 alin.(2) din Legea energiei și a gazelor naturale nr.123/2012 (PL-x 52/2017). (respins)

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 57 alin. (2) din Legea energiei și a gazelor naturale nr. 123/2012.

Comisia pentru industrii propune respingerea.

Vot, vă rog.

278 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(5) al art.10 din Legea nr.121/2014 privind eficiența energetică (PL-x 84/2017). (respins)

8. Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (5) al art. 10 din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică.

Comisia pentru industrii propune respingerea.

Vă rog să votați.

279 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea art.23 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr.325/2006 (PL-x 79/2017). (respins)

9. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 23 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006.

Comisia pentru industrii propune respingerea.

Vă rog să votați.

274 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Adoptat.

  Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România (Pl-x 471/2016). (respinsă)

10. Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Academiei de Științe Manageriale din România.

Comisia pentru învățământ propune respingerea.

Vă rog să votați.

273 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă, două abțineri. Adoptată.

  Propunerea legislativă privind siguranța în unitățile de învățământ (Pl-x 258/2015). (respinsă)

11. Propunerea legislativă privind siguranța în unitățile de învățământ.

Comisiile pentru învățământ și pentru administrație propun respingerea.

Vă rog să votați.

   

169 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă, 7 abțineri. Adoptată.

Propunerea legislativă privind stabilirea nivelului...

Domnul Lupescu? Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Lupescu:

Partidul Uniunea Salvați România a votat pentru aprobare și împotriva respingerii acestei propuneri legislative, având în vedere că ne pasă de copiii noștri, având în vedere că trebuie să crească siguranța în unitățile de învățământ, mai ales că infracționalitatea este în continuă creștere.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Propunerea legislativă privind stabilirea nivelului redevențelor petroliere și miniere din România și utilizarea sumelor provenite din exploatarea resurselor (Pl-x 292/2015). (respinsă)

12. Propunerea legislativă privind stabilirea nivelului redevențelor petroliere și miniere din România și utilizarea sumelor provenite din exploatarea resurselor.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vă rog să votați.

273 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptată.

  Propunerea legislativă privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat (Pl-x 174/2016). (respinsă)

13. Propunerea legislativă privind acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat.

Comisiile - învățământ, sănătate și administrație - propun respingerea propunerii legislative.

Vă rog, vot.

212 voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 56 de abțineri. Aprobată.

  Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în sănătate (Pl-x 175/2016). (respinsă)

14. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în sănătate.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vă rog, vot.

275 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere. Adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.154/2014 pentru modificarea art.184 alin.(6) și (11) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (Pl-x 444/2016). (respinsă)

15. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 154/2014 pentru modificarea art. 184 alin. (6) și (11) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Comisia pentru sănătate propune respingerea.

Vă rog să votați.

274 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere. Adoptată.

  Propunerea legislativă pentru modificarea art.15 din Ordonanța Guvernului nr.29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare (Pl-x 736/2015). (respinsă)

16. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vot, vă rog.

210 voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, 6 abțineri. Adoptată.

  Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală (Pl-x 350/2015). (respinsă)

17. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vă rog, vot.

279 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 100/2017). (respins)

18. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget propune respingerea.

Vă rog să votați.

274 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Adoptată.

  Proiectul de Lege pentru completarea art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (PL-x 457/2016). (respins)

19. Proiectul de Lege pentru completarea art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Comisiile - pentru agricultură și pentru mediu - propun respingerea.

Vă rog să votați.

276 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere. Aprobată.

Vă rog.

   

Domnul Corneliu Olar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vroiam să clarific niște lucruri.

Parlamentul României, statul român, nu cred că este pus să dea legi împotriva proprietarilor. Constituția garantează dreptul de proprietate.

Având în vedere că administrația locală, consiliul local, este proprietar de drept și administrează bunurile din domeniul public, cum condiționăm noi să scoatem la licitație un bun care este administrat, al proprietarului de drept? Asta vreau să - și de aceasta a și votat, Partidul Național Liberal, împotrivă - să clarific dacă voi mai lucra la aceste legi cândva, să dăm legi în favoarea comunităților locale și nu să încurcăm crescătorii de animale.

Ce se întâmplă la ora actuală? Dacă un crescător de animale are, să spun, 4-5, vorbim de vite mari, la noi în Apuseni sunt prea puține oi. Știți că trebuie să aibă o suprafață de la 0,3 hectare în sus, până la 3 hectare. Dacă el nu poate să asigure suprafața pe care i-o cere APIA, prin dosarul pe care-l depune la APIA, își pierde dreptul de subvenție.

De aceea, trebuie să fim foarte atenți pe cine ajutăm aici! Statul român, sau proprietarul, sau crescătorul de animale din comunitatea respectivă?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Să știți că au fost doar două voturi împotrivă, în cazul în care PNL-ul a votat împotrivă!

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (PL-x 249/2017). (adoptat)

Legi organice. Adoptări.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2017 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative; lege organică.

Vă rog, vot.

181 de voturi pentru, 91 de voturi împotrivă, 3 abțineri și un coleg care nu a votat. Adoptat.

  Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.263/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (Pl-x 362/2016). (respinsă)

Legi organice. Respingeri.

21. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia pentru muncă propune respingerea.

Vă rog să votați.

   

214 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 58 de abțineri. Adoptată.

Ședință de Birou permanent la Camera Deputaților.

Mâine plen comun.

Mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12,33.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 22 iunie 2018, 6:35
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro