Plen
Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.138/13-10-2017
Video in format Real MediaVideo - Real Media

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media13-12-2017
Video in format Real Media11-12-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 04-10-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2017

6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale (Pl-x 210/2017). (rămasă pentru votul final)
 
consultă fișa PL nr. 210/2017

Domnul Florin Iordache:

................................................

8. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Raport comun al Comisiei pentru administrație, al Comisiei juridice și al Comisiei pentru drepturile omului.

A, mă scuzați.

Da, vă rog.

Domnul Korodi Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aveți în fața dumneavoastră un proiect de lege care chiar dacă în dezbaterile publice a fost catalogat, câteodată, ca ofensă adusă României, trebuie să vă aduc în atenție că prin codificările aduse în articolele înșiruite în proiectul de lege, nu face altceva decât să aplice recomandarea Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, din anul 2012, care a spus că pentru utilizarea limbilor materne ale comunităților etnice din România este recomandată scăderea pragului de 20%.

Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei se bazează în această decizie pe o activitate a Comitetului de Experți care este unanim apreciată în cadrul instituțiilor Consiliului Europei, în care Comitetul de Experți face câteva precizări foarte importante cu privire la utilizarea limbii materne. De ce le face? Pentru că după ce a fost adoptată Legea administrației publice locale, România, din fericire, și a fost un pas foarte bun, a ratificat și Carta limbilor regionale și minoritare.

Aducând cele două documente foarte importante care există în legislația românească, Consiliul Europei, prin Comitetul de Experți, și după aceea prin Comitetul Miniștrilor, da, deci forul cel mai important, decizional al Consiliului Europei recomandă României să abordeze mult mai deschis și prin scăderea pragului utilizării limbii materne în administrația publică.

De ce? Pentru că administrația publică înseamnă servicii publice către toți cetățenii României. Și acest lucru, dacă se întâmplă într-o manieră deschisă și într-o manieră în care fiecare cetățean se simte confortabil în relația cu administrația publică, aduce un beneficiu României.

De aceea, tot ceea ce propunem noi și am propus noi este în concordanță cu Constituția României, în concordanță cu normativele europene definite de Consiliul Europei, instituția europeană unică, care, la ora actuală, emite normative, standarde la care și România a aderat.

De aceea, vă rugăm să susțineți acest proiect de lege, pentru că este important să arătăm, în 2017, că România știe să-și asume identitatea europeană, știe să-și asume că este deschisă oricăror soluții care aduc minoritățile etnice naționale mai aproape de țara în care trăiesc. Și acesta este lucrul cel mai importat, să trăim într-o atmosferă în care fiecare cetățean își găsește rostul, își găsește vocația, își găsește viitorul în această țară.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Varga. Raport comun al celor trei comisii: Comisia juridică, Comisia pentru administrație și Comisia pentru drepturile omului.

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cele trei comisii au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 215.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 215 a administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul scăderii ponderii numărului de cetățeni aparținând minorităților naționale, care au dreptul de a folosi limba maternă în relația cu autoritățile administrației publice locale, de la 20%, cât este în prezent, la 10% din numărul total al locuitorilor unei unități administrativ-teritoriale, precum și introducerii unui criteriu alternativ la această pondere, constând într-un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii reunite au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de respingere a prezentei Propuneri legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 215.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

România respectă în integralitate Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale. Documentul des invocat de către liderii UDMR pentru completarea și modificarea Legii nr. 215/2001, Legea administrației publice locale, nu conține niciun paragraf referitor la scăderea pragului pentru minorități. Nu se referă la steaguri pe criterii etnice și inscripții bilingve.

Toate prevederile din Convenție sunt respectate în România, în localitățile unde populația de etnie maghiară depășește 20% din totalul populației. Și se respectă și art. 120 din Constituție.

Recomandările Comitetului de Experți către Comitetul Miniștrilor, la care faceți referire, trebuia să precizați și de când datează - 2008. Iar acele recomandări sunt preluate în 2012. De atunci foarte multe lucruri s-au schimbat în bine pentru tot ceea ce înseamnă minorități naționale în România.

România - și cred că trebuie să fim mândri cu toții de acest lucru - este un exemplu de bune practici în domeniul protecției minorităților naționale și este recunoscută ca model de bune practici la nivel european.

Prezența constantă a UDMR în Parlamentul României, în ultimii 27 de ani, precum și cooptarea aproape permanentă, sub diverse forme, la guvernare reprezintă un alt exemplu, poate cel mai bun, de bune practici pentru respectarea drepturilor minorităților naționale.

Atunci când a avizat favorabil propunerea legislativă a celor 30 de parlamentari UDMR, Consiliul Legislativ a precizat foarte clar că nu se pronunță pe oportunitate.

Și nu înțelegem care este oportunitatea. Să vii cu un asemenea proiect, înainte de intrarea în Anul Centenarului, nu cred că te gândești la toleranță.

Liderii UDMR nu trebuie să uite că aceste abordări ating sensibilități istorice, pe care nu le putem depăși dacă le tratăm cu intoleranță, cu ostilitate și, îmi cer scuze, dragi colegi, cu hăhăit.

De ce puneți gaz pe foc, domnilor, afirmând că Anul Centenarului este an de doliu pentru UDMR? Îi reamintesc colegului meu, deputat de Covasna, care a făcut această afirmație, că ați jurat, alături de toți colegii deputați, să respectați Constituția României.

Citiți, vă rog frumos, articolele 12, 13 și 120 și atunci probabil lucrurile vor fi mai ușor de înțeles.

Consiliul Legislativ mai semnalează că proiectul legislativ al celor 30 de parlamentari UDMR, de redefinire a noțiunii constituționale de pondere semnificativă, ca reprezentând un procent de 10%, față de 20%, cât este în prezent, nu este fundamentat în expunerea de motive.

Procentul de 20%, stimați colegi, este în concordanță cu prevederile art. 7 din Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg.

Totodată, din expunerea de motive a proiectului - și eu să știți că recunosc, și sunt unul dintre parlamentarii care apreciază seriozitatea parlamentarilor UDMR atunci când vin cu inițiative legislative, și eu vorbesc la modul foarte serios -, de data asta, v-au scăpat lucruri importante: motivul emiterii actului normativ, impactul socio-economic, impactul financiar asupra bugetului consolidat și impactul asupra sistemului juridic.

Din toate aceste motive, Partidul Național Liberal votează pentru respingerea proiectului de lege.

Și cred că ar fi un moment bun să ne bucurăm cu toții de intrarea în sărbătoarea Centenarului.

Aș vrea încă 30 de secunde, dacă sunteți amabil, să citez din "Istoria Transilvaniei"... (Discuții în sală.) ... nu, domnul Ioan Aurel Pop, un mare român. Pe care eu, cel puțin, îl respect.

"Adoptarea de către Dieta Principatului, în 1842, a Legii de introducere treptată a limbii maghiare ca limbă oficială în Transilvania, deși maghiarii nu formau decât cel mult un sfert din toată populația Provinciei, a constituit un atentat la identitatea națională a românilor și a sașilor".

Și vreau să mulțumesc, în încheiere, celorlalte minorități naționale pentru modul în care au tratat și tratează patria mamă, România.

În numele Partidului Național Liberal vreau să le mulțumesc, încheind cu un citat al pastorului sas Stephan Ludwig Roth, care scria în 1842: "Domnii din Dieta de la Cluj voiesc să vadă născută o limbă de cancelarie și acum se bucură că copilul a fost adus pe lume. A declara o limbă drept o limbă oficială a țării nu e nevoie, căci noi avem deja o limbă a țării. Nu este limba germană, dar nici cea maghiară, ci limba valahă. Oricât ne-am suci, oricât ne-am învârti noi, națiunile reprezentate în Dietă, nu putem schimba nimic. Asta...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... este realitatea".

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Pașcan.

Are caracter organic și procedură de urgență.

Rog, din partea fiecărui grup parlamentar să desemneze câte un singur vorbitor.

Domnul Pașcan, Grupul PMP.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinși colegi,

În primul rând, permiteți-mi să le adresez felicitări celor care au respins acest proiect, de la nivel de comisii de specialitate. Îi felicit pentru luciditate și realism.

Există două chestiuni paradoxale care se potrivesc. Astăzi, în România, ne pregătim pentru pace înarmându-ne până în dinți și făcând investiții în acest sens. Tot așa, astăzi, în România, ne pregătim să trăim împreună, să conviețuim, să îndreptăm România într-o zonă a prosperității și concordiei, armoniei în relațiile interetnice, unde - de altfel, vă spunea și colegul meu antevorbitor - suntem model european.

Deci ne pregătim să conviețuim, să trăim împreună, dar cât se poate de separați. Și nu pregetă, nu scapă niciun prilej UDMR să vină cu astfel de inițiative legislative, cu caracter separatist, de neînțeles.

Dacă vă amintiți, inițial, odată cu Moțiunea PSD pentru Guvernul Grindeanu, exista un alt proiect legislativ, similar, cu prag de 15%, cu care s-a încercat, printr-un șantaj, printr-un troc politic, să fie promovată modificarea Legii minorităților. Imediat, înainte de vacanța parlamentară, s-a venit cu acest al doilea proiect, care a coborât pragul la 10%. Și aș vrea să vă detaliez, pentru cei care nu l-ați citit, ce înseamnă și ce prevede acest proiect legislativ.

În primul rând, este unul absolut retrograd, pentru că prin acest proiect s-ar interzice prin lege orice modificare și orice regionalizare pe linie administrativă, la nivelul României. Orice modificare a actualelor granițe administrative ar fi interzisă - ca să știți prevederea principală și câte subterfugii cunoaște acest proiect.

În al doilea rând, sigur, cei de la UDMR au interpretat întotdeauna într-o cheie originală Carta europeană a limbilor minorităților. O fac și de data aceasta, prin acest proiect.

Problema este nu coborârea pragului la 10%, ci faptul că prin introducerea conceptului de pondere semnificativă, și dându-se exemple, se ajunge chiar 2% să reprezinte o pondere semnificativă în localitățile de până la 5.000 de locuitori, unde se face trimitere directă cât este minimul reprezentanților minoritari - este 300 de persoane. Deci, de la 300 la 5.000 de locuitori, deja vorbim de o pondere semnificativă.

Pe de altă parte, ar consfinți, pe lângă oficializarea limbii maghiare în administrație, ar consfinți și oficializarea unui nou drapel național - cel al Ținutului Secuiesc, care ar deveni reprezentativ și un nou drapel al României.

Pe de altă parte, discriminări de natură pozitivă, tot separatiste, la nivelul Agenției Funcționarilor, care ar trebui să se ocupe, printr-un departament separat, doar de situația funcționarilor de etnie maghiară, iar în situația în care unul rămâne fără loc de muncă, să se îngrijească să-i găsească în altă parte, în mod discriminatoriu și prioritar.

Sunt astfel de prevederi și aberații cuprinse în acest proiect, pe care e bine să-l cunoașteți.

Și să știți că și ofensiva legată de Liceul Teologic Romano-Catolic de la Târgu-Mureș este absolut paralelă cu legea și s-a făcut printr-un separatism promovat politic, tot pe linia UDMR.

Așadar, această "gherilă" politică separatistă, cu care are România de-a face în aproape ultimele sale trei decenii, nu este de tolerat. Trebuie s-o spunem răspicat: România respectă minoritățile, le tratează conform Cartei europene a drepturilor minorităților și nu face niciun compromis în acest sens.

Nu trebuie să ne rușinăm în a ne afirma patriotismul, naționalismul luminat care a călăuzit și caracterizat întotdeauna acest popor. Iar atunci când pretențiile sunt aberante, sar peste cal și nu sunt conforme cu legislația europeană, pe care o respectăm, prețuim și promovăm, se cuvine să ne pronunțăm ca atare. Fără a avea nimic de-a face cu exacerbări sau extremisme de tip xenofob, șovin etc.

Din acest punct de vedere, vă mulțumesc încă o dată pentru luciditate, realism, tuturor.

Și sper ca votul dumneavoastră să fie acela de respingere a acestui proiect care n-ar face altceva decât să submineze liniștea etnică în chiar inima Ardealului.

Și cred că cu toții suntem mândri de ceea ce suntem astăzi și nu vrem să ne apropiem vreo clipă în vreo direcție...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Emil-Marius Pașcan:

... apropo de ce se întâmplă astăzi în Catalunya.

Vă mulțumesc tuturor. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați antevorbitori,

Să știți că eu cunosc textul Constituției României. Și ca să v-o demonstrez, o și citez.

Art. 11 alin. (1): "Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte".

Alin. (2): "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern".

Iar alin. (2) al art. 20 spune clar: "Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile".

Bun. Ni s-a spus că nu există un articol sau un rând în această recomandare adoptată de Comitetul Miniștrilor, la 13 iunie 2012, în cadrul celei de-a 1145-a Reuniuni a Miniștrilor Adjuncți.

Recomandă autorităților române să țină cont de toate observațiile și recomandările Comitetului de Experți, și se consideră ca prioritare următoarele:

"1. Adoptarea unei abordări structurate pentru implementarea fiecărui angajament asumat conform Cartei, în cooperare cu reprezentanții vorbitorilor limbilor minoritare".

"5. Reconsiderarea pragurilor instituite în ceea ce privește folosirea oficială a limbilor minoritare în administrație".

Deci, reconsiderarea...

Bun. Domnului antevorbitor. Din Carta europeană pentru protecția minorităților naționale, art. 16 - o Cartă tot ratificată de România -: "Părțile se vor abține să ia măsuri care modificând proporțiile populației din arii locuite de persoane aparținând minorităților naționale sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților decurgând din principiile înscrise în prezenta convenție-cadru". Da? Cu bună-credință și, întocmai, aplicabile legislației românești.

Bun. Vă dau doar câteva exemple, pentru așa-zisa incoerență legislativă pe care am avut-o.

Dincolo de faptul că m-a cam mirat intervenția din partea Grupului minorităților naționale, noi credem că sunt câteva minorități naționale care, într-adevăr, vorbesc limba lor maternă și sunt într-o pondere semnificativă, peste 10%, dar sub 20%, în multe sate și comune ale acestei țări, sunt cel puțin 10 dintre acestea - prin care, cum să spun, s-a respins această încercare de modificare a legii.

Dar exemplul, în cazul comunității pe care o reprezentăm noi, este destul de elocvent. Clujul, de exemplu, are 50.000 de vorbitori de limbă maghiară, da? Aceștia sunt sub 20%, actualmente, la Cluj. Ca atare, aplicând strict Legea nr. 215, nu au dreptul să-și folosească această limbă.

După cum știți, majoritatea minorităților naționale sunt sub acest număr de 50.000 de locuitori.

S-au încercat modificări, la Oradea, de exemplu, să se scadă pragul sub 20% din populație, pentru a nu se folosi limba existentă, deși avem o reglementare clară.

Și ni se mai spune, ni s-a spus că este surprinzător că, tocmai în anul premergător Centenarului, venim noi cu o astfel de inițiativă.

Noi credem că este corect să venim cu această inițiativă, pentru că la 100 de ani de la Declarația de la Alba Iulia ar fi bine să se respecte întocmai toată Declarația, inclusiv cea referitoare la minoritățile naționale.

Deci ar fi timpul ca, la anul aniversar, să avem o astfel de legislație, pusă de acord cu Declarația de la Alba Iulia, fapt pentru care o vom sărbători cu cel mai mare drag!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, doamna Popescu Mariana, din partea minorităților naționale.

Doamna Mariana-Venera Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă supun atenției câteva aspecte ale acestei propuneri legislative, care nu s-au discutat decât la nivelul comisiei.

Introducerea, la art. 22, a unui alineat privind interzicerea modificării limitelor teritoriale ale UAT-urilor, reprezintă un demers legislativ care va bloca orice demers de reorganizare administrativ-teritorială a României, dacă nu se va ține cont de granița etnică, așa cum prevede acest proiect legislativ.

Nu înțeleg de ce este necesar, pentru noi minoritățile, acest proiect legislativ, deoarece orice fel de regionalizare nu afectează în niciun fel ponderea etnică și drepturile minorităților.

Un alt aspect - introducerea posibilității ca aleșii locali să adopte simboluri ale minorităților, prin introducerea unor prevederi la art. 117 alin. (4) privind posibilitatea adoptării și folosirii de însemne și simboluri care să exprime identitatea etnică.

Noi, minoritarii, avem dreptul de a utiliza simboluri etnice la manifestările noastre proprii, în spațiul privat. Deci nici această reglementare nu o văd utilă pentru noi, ca minoritari.

Mai mult, legiferarea steagului secuiesc, după cum știm, este promovat ca simbol al autonomiei.

Un alt aspect - scoaterea pragului pentru folosirea limbii materne în instituțiile publice a fost, din punctul meu de vedere, un cal troian, în care au fost ascunse celelalte aspecte pe care tocmai vi le-am amintit.

Invocarea necesității alinierii cadrului normativ la legislația europeană și Carta limbilor regionale și minoritare pe care o tot amintim aici nu se aplică la noi în țară, pentru că această Cartă prevede aplicarea măsurilor privind protecția persoanelor aparținând minorităților care "nu trebuie să se facă în detrimentul învățării limbii oficiale".

Grupul minorităților naționale nu susține acest proiect. Am votat ieri, în cadrul Grupului parlamentar, în unanimitate.

Iar pentru noi, minoritarii, România este un model de bune practici și, în acest sens, aș vrea să mulțumim statului și Guvernului pentru drepturile de care ne bucurăm. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimați colegi,

Ultimul lucru de care avem nevoie, în zilele acestea, de la tribuna Parlamentului, sunt discursuri inflamatorii pe linia drepturilor minorităților naționale.

Mi-ar plăcea să putem vota pentru acest proiect, în beneficiul minorităților naționale, chiar prin reducerea, la un nivel inferior, al pragului care apare momentan în Legea administrației publice locale.

Vreau să cred că vom prezenta vocea rațiunii și a moderației de la această tribună. Totuși, includerea în acest proiect de lege a unor praguri alternative care duc spre 2%, în realitate, dincolo de caracterul său etnic, face ca măsura să devină nefezabilă din perspectiva administrativă și financiară. În plus, chiar Consiliul Legislativ, în avizul său, atenționează că legea prevede aspecte care ar putea fi considerate neconstituționale. Totuși, satele nu sunt unități administrativ-teritoriale, în sensul legii române.

În plus, legea, așa cum este ea concepută acum, face trimitere la recensământul din 1992, și nu la cel din 2011, un aspect de neînțeles în concepția inițiatorilor.

Un antevorbitor făcea referire la intenția expresă, vizavi de comasarea orașului Oradea cu comuna Sânmartin, de a reduce ponderea etnică. Nu există niciun argument în susținerea acestei declarații. Acea comasare a fost discutată și răsdiscutată și are, în principal, argumente ce țin de administrație și de economie. A considera orice comasare, chiar dacă pragul nu ar fi afectat - și mă refer chiar la cel de 10% -, a vedea într-o asemenea comasare o intenție anti unei minorități naționale, este o exagerare și, vă spuneam, cred că de la acest microfon ar trebui să vorbească rațiunea și moderația.

Problema majoră, de fapt de principiu, pe această lege, este că se încearcă un troc politic pe drepturile minorităților naționale. Dimpotrivă, noi considerăm, deși vom vota împotriva acestui proiect, că în materia aceasta ar trebui să avem un larg acord transpartinic și să adoptăm, în unanimitate, un proiect de lege realist și decent.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Pauză 15 minute, pentru ca stafful să pregătească documentele pentru votul final.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 16 decembrie 2017, 20:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro