Ion Spânu
Ion Spânu
Ședința Camerei Deputaților din 11 octombrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.142/19-10-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-02-2019
15-02-2019 (comună)
15-02-2019
14-02-2019 (comună)
13-02-2019 (comună)
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 11-10-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 11 octombrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.58 Ion Spânu - declarație politică cu tema "Dezastrele naturale - un pericol real pentru România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ion Spânu:

"Dezastrele naturale - un pericol real pentru România"

Ziua Internațională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale a fost desemnată prin Rezoluția nr. 44/236 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 22 decembrie 1989, cu scopul promovării unei culturi globale de reducere a riscului dezastrelor naturale, prevenirea și diminuarea acestora. Sărbătorită la 13 octombrie, ziua celebrează modul în care oamenii și comunitățile din întreaga lume își reduc expunerea la dezastru și conștientizează importanța riscurilor cu care se confruntă.

Este cunoscut faptul că 90% dintre toate calamitățile naturale sunt legate de vreme, climă și apă. Statistica din ultimul deceniu arată că numărul total de calamități naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendință de creștere, atât după intensitate, cât și după frecvența lor. Aceasta duce la creșterea pagubelor materiale și a numărului de jertfe umane.

Schimbările climaterice la scară globală și regională contribuie la accentuarea intensității și la creșterea frecvenței fenomenelor și proceselor periculoase ca secetele, aversele de ploaie, inundațiile, înghețurile etc. Pentru realizarea cu succes a luptei cu urmările negative a influenței fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, este necesară studierea multilaterală a acestor fenomene, perfecționarea metodelor de prognozare a lor și în special a măsurilor de prevenire sau reducere a daunelor de pe urma influenței acestora asupra economiei naționale și a securității oamenilor.

Având în vedere că majoritatea dezastrelor nu pot fi evitate, pentru a reduce semnificativ, în primul rând, pierderile de vieți omenești și pentru a limita pierderile de bunuri, este bine ca populația să fie informată.

Potrivit unui studiu al World Risk Report din 2015, România se afla pe locul 87 din 171 în topul țărilor cu cele mai mari riscuri de dezastre naturale, unde pe primul loc se afla Vanuatu, cu cel mai mare risc, de 36,72%, iar pe ultimul este Qatar, cu un risc de dezastru natural de doar 0,08%.

În ceea ce privește țara noastră, 75% din populația României și 45% din rețelele vitale sunt expuse riscului unui cutremur, iar probabilitatea unui cutremur major în 30-40 de ani este o realitate statistică.

În ultimii ani, în România, inundațiile au provocat mari pierderi materiale. Județele Galați și Tulcea pot fi printre zonele cele mai afectate de inundații, dar și Bacău, Vrancea, Vaslui, Teleorman, Olt și Dolj pot fi într-o situație similară, potrivit IGSU. Siretul, Mureșul, Crișurile, Oltul, Prutul și Dunărea pot provoca pagube extrem de mari.

"Potrivit unor evaluări, pagubele înregistrate de țara noastră, ca efect al inundațiilor din ultimii 12 ani, au avut o valoare de 4 miliarde de euro, reprezentând circa 2,7% din PIB", a declarat, în 2016, Iulian Jugan, fost secretar de stat în Ministerul Mediului.

Conform datelor publice, în România, inundațiile și furtunile au afectat aproximativ 656.392 de hectare de terenuri agricole, 10.420 de kilometri de drumuri, 23,8 de kilometri de cale ferată, 9.113 de poduri și picioare de pod și 90.394 de fântâni.

Este foarte important de precizat că, pe lângă aceste distrugeri materiale, inundațiile au provocat, din păcate, și pierderi de vieți omenești. Numai în timpul inundațiilor din 2005 și 2006 s-au înregistrat peste 90 de decese, iar în total, începând cu 2001, inundațiile au dus la peste 180 de vieți omenești pierdute, fenomen cu atât mai îngrijorător.

Prin deciziile pe care le ia în cadrul actului de guvernare, PSD încearcă să sporească gradul de conștientizare privind acțiunile, politicile și practicile eficiente luate pentru a reduce expunerea la riscul de dezastre la nivel comunitar, contribuind astfel la salvarea locuințelor și a mijloacelor de subzistență. Aceasta este o provocare considerabilă care se poate realiza numai prin coordonare, cooperare și colaborare între actorii implicați direct.

Nimeni nu știe unde vrea natura să se manifeste, să se dezlănțuie. Nu ne rămâne decât să fim pregătiți, sufletește și fizic. Trebuie să ne maturizăm și să fim conștienți de faptul că multe din acțiunile noastre contribuie la dezvoltarea dezastrelor. Tăierile de arbori, proasta exploatare a albiilor râurilor, incendierile pajiștilor, necurățarea rigolelor, gunoaiele aruncate la întâmplare etc. - toate acestea formează cadrul propice dezvoltării unor posibile dezastre. Astăzi avem inundații, viituri care spală zeci de case, mâine se pot isca alunecări de teren care să înghită într-o clipă localități întregi fără a acorda vreo șansă vieții. Riscurile, indiferent de natura lor, nu trebuie ignorate. Un versant defrișat accelerează șuvoaiele de apă, un incendiu scăpat de sub control se poate transforma într-unul de masă, aproape imposibil de oprit, și lista situațiilor minore ce pot degenera în dezastre rămâne deschisă...

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 20 februarie 2019, 9:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro