Árpád-Francisc Márton
Árpád-Francisc Márton
Ședința Camerei Deputaților din 24 octombrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.152/01-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 24-10-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 octombrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.46 Márton Árpád-Francisc - declarație politică referitoare la măsurile de represiune la care a fost supusă comunitatea maghiară de-a lungul timpului;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În Europa mai toate mișcările reformatoare au avut un caracter continental. Totodată, mai toate puterile au încercat să-și consolideze dominația prin învrăjbirea diferitelor categorii de oameni. Începând cu secolul al XIX-lea, aceasta a primit un caracter național. Așa s-a întâmplat și în 1848 în Imperiul Habsburgic. Așa s-a încercat și în 1956 în Republica Populară Româna. Cu toate acestea, mișcările din acel an, începute în Polonia și preluate repede de Cehoslovacia, Ungaria și România, au avut peste tot un caracter reformator sau anticomunist, și învrăjbirea națională nu a funcționat. După izbucnirea revoluției din Ungaria, pe 23 octombrie 1956, foarte repede și studențimea din România a preluat ideile acesteia. Într-un singur loc, la Cluj, s-a reușit prin divizare naționalistă împiedicarea solidarizării tuturor studenților, indiferent de etnie. La Timișoara, în zilele de 30-31 octombrie, mii de studenți au manifestat, a-și zice ca în decembrie ’89, împotriva sistemului, ciocnindu-se cu forțele de ordine, fiind arestați în jur de 2000 dintre ei. În București, manifestarea ar fi trebuit să aibă loc pe 5 noiembrie, cu o zi după ce tancurile armatei sovietice au intrat în Budapesta. Forțele de ordine au ocupat Piața Universității pentru a împiedica această manifestare. A urmat o perioadă cruntă de răzbunare, puterea conducătorului de atunci, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a întărit, au apărut pe scena politicii mari tineri ca Ion Iliescu, Nicolae Ceaușescu, iar politica partidului comunist nu a mai urmat calea reformelor din restul blocului comunist, mai mult, a primit un caracter naționalist.

În anii care au urmat, în jur de 120.000 de evrei au părăsit țara, dar cel mai crunt lovit de măsurile de represiune a fost comunitatea maghiară. În 1958 este desființată secția maghiară a Liceului Pedagogic din Bacău. La ședința națională din februarie 1959 al UAS din RPR, Gheorghe Gheorghiu-Dej a lansat prima dată oficial ideea pericolului segregației etnice a învățământului, lansând demersurile pentru desființarea școlilor maghiare. În primăvara aceluiași an, sub îndrumarea directă a lui Nicolae Ceaușescu, Universitatea Bolyai este desființată prin comasare cu Universitatea Babeș și se înființează actuala Universitate Babeș-Bolyai. În toamna aceluiași an, toate școlile de la toate nivelele cu predare în limba maghiară devin doar secții în școli mixte. În 1960 Regiunea Autonomă Maghiară, care cuprindea teritoriile fostelor scaune secuiești, cu o populație de peste 77% maghiară, este transformată în Regiunea Mureș Autonomă Maghiară, din care două raioane majoritar maghiare sunt alipite Regiunii Brașov și un raion majoritar român din sud-estul județului Cluj este alipit noii regiuni, populația maghiară scăzând la 61%. Odată cu reorganizarea teritorială din ’68, dispare ultima formă de autonomie teritorială a maghiarimii din România și sunt înființate 3 județe: Mureș, Harghita și Covasna, iar populația maghiară din noul înființat județ Mureș scade sub 50%. În 1976, prin înființarea secției române a Institutului de Teatru "Szentgyörgyi István" din Târgu Mureș, în România, până în 1990, nu a mai existat nici o instituție de învățământ cu limbă de predare doar maghiară.

Astăzi constatăm cu stupoare că discursul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej se renaște prin vorbele, surpriză, politicienilor național-liberali, ai căror lideri erau întemnițați în anii ’50 tocmai de comuniști, și, tot surpriză, de partidul al cărui lider, în persoana senatorului Traian Băsescu, acum câțiva ani, a comandat o lucrare pentru condamnarea comunismului, în care, e adevărat, doar o pagină se referă la mișcările anticomuniste din 1956.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 noiembrie 2018, 16:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro