Lavinia-Corina Cosma
Lavinia-Corina Cosma
Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.156/09-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 31-10-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 octombrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.14 Lavinia-Corina Cosma - declarație politică având titlul "Reintegrare, în loc de penitenciare";

 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

  ................................................

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, doamnei deputat Lavinia Cosma.

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă vorbesc astăzi despre "Reintegrare, în loc de penitenciare".

De mai bine de un an, situația persoanelor private de libertate din penitenciare preocupă opinia publică într-un fel aparte și pe responsabilii din Ministerul Justiției îi preocupă într-un fel special.

Ne aducem foarte bine aminte de Proiectul de Lege privind grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate, precum și de marota durelor sancțiuni pecuniare pe care România ar fi trebuit să le plătească, dacă nu soluționa problema supraaglomerării.

Vorbim despre condiții proaste. Știm cu toții, sunt unele cazuri chiar înjositoare în aceste clădiri.

Vorbim astfel de sancțiuni contra statului român, în ceea ce privește condițiile de detenție din penitenciare, care se traduc, din punct de vedere pecuniar, în despăgubiri morale și cheltuieli de judecată pe care le suportă contribuabilii români - persoane fizice și juridice, deopotrivă.

România, prin reprezentanții Guvernului, ai Ministerului Justiției în special, s-a grăbit să prezinte CEDO - resuscitând dezbaterile și realimentând temerile din luna februarie, că anumiți politicieni condamnați vor fi exonerați de executarea pedepselor - un pachet de măsuri care vizează: reducerea limitelor pedepselor pentru anumite infracțiuni; aplicarea amenzii penale ca alternativă la pedeapsa închisorii, renunțarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei.

Observând aceste intenții guvernamentale, chiar materializate normativ, mă surprinde neplăcut accentul așezat pe pedeapsă și constrângerile implicite, privarea de libertate fiind cea mai gravă, și foarte puțin, spre deloc, pe latura educativă și în timpul post-detenție de reintegrare socială.

Guvernanții au vorbit foarte puțin despre măsuri alternative reale.

Sistemul olandez și norvegian, cele două sisteme pot reprezenta modele de inspirație pentru soluționarea pe termen lung a suprapopulării penitenciarelor.

Și despre atingerea acelui procent ambițios de reducere a cazurilor de recidivă, de la 40% la 30% până în 2019, prin aplicarea Strategiei Naționale de Reintegrare Socială a Persoanelor Private de Libertate, 2015-2019, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 389 din mai 2015.

În martie a.c., recidiviștii reprezentau peste 38% din numărul total al persoanelor private de libertate. Dacă le mai adăugăm acestora în jur de 23% persoane cu antecedente penale, aflate în detenție, avem dimensiunea eșecului responsabililor instituționali de a-i reda comunității pe cei care și-au ispășit integral sau parțial pedeapsa și au fost eliberați sau liberați condiționat.

Consider că acesta ar trebui să fie dezideratul sistemului judiciar, penitenciar în special, și anume, cum să reducem numărul persoanelor care recidivează sau care ajung în penitenciar cu antecedente penale, nu să ridicăm mai multe locuri cu gratii.

Am citit cu multă atenție Strategia Guvernului. E generoasă, ca deziderat de reintegrare socială, în care sunt implicați atât sectorul public, cât și partea privată. Și totuși cifrele nu arată bine deloc, după mai bine de doi ani de la adoptarea sa, procentul de recidiviști menținându-se în continuare ridicat, cu toate că o țintă de 2,5% pe an înseamnă sub 300 de persoane pe an. La momentul actual, aproximativ 7 persoane pe penitenciar pe comunitate de domiciliu, de adopție ș.a.m.d., mai exact.

Dați-mi voie să consider că nu este o țintă imposibilă. Mai mult, cred că ar trebui să ne propunem una mai ridicată în Strategia care va fi elaborată pentru perioada 2020-2024, dând încă o șansă celor care și-au ispășit pedeapsa privativă de libertate, de a reveni în societate fără a purta stigmatul carcerei, fără a fi marginalizați și pregătiți din punct de vedere psihologic.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Apropiați-vă de încheiere, doamnă deputat.

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulțumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 noiembrie 2018, 18:52
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro