Nicolae Georgescu
Nicolae Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 7 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.160/16-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-12-2018 (comună)
12-12-2018
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 07-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 noiembrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.47 Nicolae Georgescu - declarație politică cu tema "Rata natalității, motiv de îngrijorare";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Nicolae Georgescu:

"Rata natalității, motiv de îngrijorare"

În România, familia continuă să fie un element esențial în viața individului, căsătoria oficială încă reprezentând un mijloc de întemeiere a unei familii și uniunea consensuală nefiind la fel de răspândită ca în alte state membre. Pe de altă parte, oamenii se căsătoresc la vârste mai înaintate, după ce procesul de instruire este complet, când sunt integrați pe piața muncii și au resursele materiale necesare pentru un trai decent în cuplu. Creșterea vârstei medii la prima căsătorie duce la o creștere a vârstei la care mamele decid să aibă un copil și implicit la o reducere a numărului de ani în care este posibilă nașterea și a altor copii. Totodată, tot mai mulți copii se nasc în afara căsătoriei, ceea ce înseamnă că această decizie nu mai depinde atât de mult de statutul de persoană căsătorită, de opinia altor persoane, ci este în principal determinată de alte criterii: găsirea unui partener de viață potrivit, un venit adecvat, deținerea resurselor materiale necesare pentru creșterea și educarea corespunzătoare a copiilor, circumstanțe speciale din viața fiecărui individ.

Natalitatea este elementul dinamic, activ, al bilanțului natural, și cunoaște o mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea. Natalitatea, împreună cu mortalitatea generală, este un indicator important pentru măsurarea creșterii naturale anuale. Natalitatea este frecvența nașterilor de copii vii în cadrul unei populații, exprimată prin raportul dintre numărul de nașteri dintr-un an și efectivul populației.

În România se nasc aproximativ 21 de copii pe oră. Deși pare mult, statisticile ne clasează pe ultimele locuri la nivel mondial la capitolul natalitate. Datele Institutului Național de Statistică arată că în primii 21 de ani de democrație, numărul copiilor nou-născuți aproape s-a înjumătățit.

Din punct de vedere istoric, în România, primele aspecte ale transformărilor calitative pe plan economic și social, care au dus la scăderea mortalității începând de la jumătatea secolului al XIX-lea, au apărut în perioada dintre anul creării statului român modern, 1859, și Marea Unire, 1918. Momentul începutului scăderii fertilității este controversat în studiile de specialitate, fiind considerat între 1900-1960, fie abia după Primul Război Mondial, după 1920, fie în jurul anului 1885. În anul 1870 se constată o scădere semnificativă a mortalității, iar din anul 1885 a început trendul descrescător al natalității, cu excepția perioadei 1910-1914, când s-a înregistrat o ușoară creștere a natalității. Între cele două războaie mondiale, atât mortalitatea, cât și natalitatea au înregistrat o scădere, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada 1947-1955, mortalitatea a scăzut brusc, în timp ce natalitatea s-a situat la un nivel înalt, apoi natalitatea se înscrie într-o traiectorie descendentă până în 1966. Ratele de natalitate au crescut de la 23,4 născuți-vii la 1000 de locuitori - 1947 la 25,6 născuți-vii la 1000 de locuitori - 1955, fără a atinge nivelul ratelor din perioada antebelică - 30-35 născuți-vii la 1000 de locuitori. Evoluția ambelor fenomene a avut loc ca urmare a combinării factorilor economici cu cei politici, culturali, educaționali, din perioada istorică traversată de România. Măsurile de politică demografică, în special referitoare la avorturi, adoptate la sfârșitul anului 1966 au avut ca efect redresarea natalității. Dar, după anul 1966, a avut loc și o creștere a mortalității generale, în special a mortalității infantile.

Factorii de scădere, începând cu anul 1991, sunt aceeași ca în aproape toate țările europene dezvoltate. În condiții de progres economic și social constant, a avut loc emanciparea femeii și participarea crescândă a acesteia la activități economice, mobilitatea socială în creștere, costul ridicat al creșterii copilului, reducerea funcției economice a copilului și îndeosebi a rolului său în securitatea economică a persoanelor vârstnice, apariția mijloacelor contraceptive moderne.

Rata natalității, în România, în ultimele decenii, arată o scădere anuală de la 13,6% în anul 1990, la 10,5% în anul 2000, 9,9% în 2010, urmând ca în anii 2015 și 2016 să fie 9,8% și, respectiv, 9,6% - 189.783 numărul născuților în 2016. În luna martie 2017 s-au născut 15.051 copii, 15,6%, cu 2.035 mai mulți comparativ cu martie 2016, și au decedat 22.709 persoane, în scădere cu 238, 1,1%, față de a treia lună a anului trecut.

Prin scăderea natalității, România s-a aliniat tendinței generale europene. Media europeană este, pentru anii 2015 și 2016, de 10%. În Uniunea Europeană, România este pe locul al treilea în rândul statelor cu cel mai mare declin demografic, după Germania, - 187.000 în 2015, și Italia - 161.800, ca număr absolut.

Transformările intervenite după 1989 în sistemul politic, în economie, în viața socială, ca și în mentalitatea oamenilor, au influențat comportamentul demografic al populației. Actuala situație demografică a țării este rezultatul cumulat al evoluției natalității, mortalității și migrației externe. Dacă examinăm dinamica acestor componente, putem observa că scăderea natalității are implicații mai mari, în comparație cu celelalte fenomene, în declinul demografic actual și mai ales pe termen lung și foarte lung, deoarece contribuie la scăderea populației și la deteriorarea structurii pe vârste a acesteia.

Având în vedere rata tot mai scăzută de la an la an a natalității, cercetătorii Academiei Române au ajuns la un deznodământ sumbru: populația României în 2050 va fi de 16 milioane de locuitori, iar potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite, ONU, publicat în iulie 2015, populația României va ajunge la 14,5 milioane locuitori în anul 2050.

Migrația externă, scăderea ratei fertilității și rata alarmantă a mortalității infantile din România față de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populației. Scăderea demografică este accentuată și de fenomenul reîntregirii familiilor emigranților români din străinătate care au început să-și ia în țările în care lucrează și copiii care inițial au rămas în țară. În conformitate cu studiile centralizate pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, rata natalității în rândul mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori în 2013, acestea fiind cele mai recente date disponibile, în timp ce în țară a fost de 9,3 copii la mie, în același an.

Analizele efectuate atât la nivel mondial, cât și în țara noastră, arată că cele mai importante măsuri care ar putea veni în ajutorul cuplurilor de a avea copiii vizează: creșterea numărului grădinițelor cu orar prelungit, pentru a permite femeilor să lucreze; înființarea grădinițelor și a creșelor, de angajator, pentru a oferi părinților opțiunea să fie aproape de copii; un program de lucru flexibil pentru creșterea timpului pe care tinerii părinți îl alocă familiei și casei. Alte măsuri care ar putea duce la creșterea natalității sunt: condițiile mai bune de viață, în special facilitarea accesului tinerilor la locuințe; programe de dezvoltare rurală; creșterea accesului și calității serviciilor de sănătate a reproducerii, inclusiv de planificare familială.

România trebuie să urmeze exemplul altor țări occidentale care au o situație mai bună, în contextul în care au politici de suport al familiei cu copii.

În acest sens, Programul de Guvernare al PSD are în vedere: sprijinirea părinților privind creșterea nou-născuților, prin asigurarea condițiilor de integrare a copiilor în creșe, respectiv, pentru accesul în învățământul preșcolar; reabilitarea, modernizarea și construirea de școli, grădinițe și creșe - 2500 astfel de unități; construirea de locuințe pentru tineri; analizarea standardului de cost per elev, în vederea susținerii reale a finanțării de bază în învățământul preuniversitar; reducerea vârstei de pensionare pentru mamele cu cel puțin trei copii, cu câte doi ani pentru fiecare copil; formarea profesională a bonelor și dezvoltarea serviciului de bonă profesionistă; garantarea gratuității tuturor analizelor necesare femeilor însărcinate; creșterea cuantumului stimulentului de reinserție până la terminarea perioadei de îngrijire a copilului, de la 500 lei la 650 de lei; dezvoltarea serviciilor educaționale și de supraveghere din învățământul preșcolar sau de îngrijire prin programe after-school; adoptarea actelor normative privind înființarea și organizarea serviciilor de creștere și îngrijire a copiilor pe timpul zilei.

Evenimentele demografice generează schimbări profunde și în structura socială, cu implicații importante la nivelul bugetelor de stat, a sistemului de pensii și a politicilor publice, în special din domeniul pieței muncii, al sistemului de sănătate și al celui de educație. Informațiile din domeniul natalității sunt de o importanță vitală, deoarece natalitatea influențează direct mărimea sporului natural și, deci, evoluțiile și schimbările demografice din România, cu implicații deosebite asupra îmbătrânirii demografice.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 14 decembrie 2018, 11:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro