Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.165/23-11-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-04-2018 (comună)
18-04-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 14-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2017

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă ședința noastră dedicată prezentării declarațiilor politice.

Începem cu Grupul PSD.

 
  Ioan Dîrzu - declarație politică cu titlul: Istoria se repetă! Pro și contra interesului românilor;

Domnul deputat Dîrzu, de la Alba.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

   

Domnul Ioan Dîrzu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Istoria se repetă! Pro și contra intereselor românilor".

Stimați membri ai Parlamentului României,

PSD a avut și are curajul, viziunea fiscală de a adopta decizii decisive în folosul țării și pentru români, dar de fiecare dată se confruntă cu opoziția acelorași forțe.

În 2015, PSD a inițiat, susținut și adoptat actualul Cod fiscal. Cea mai vehementă opoziție au manifestat-o BNR și președintele Iohannis.

BNR deplângea - absolut nejustificat, după cum avea să dovedească realitatea - că noul Cod fiscal ar reprezenta factorul de risc sistemic din economia țării.

Iohannis, pur și simplu, a refuzat să promulge Legea de adoptare a respectivului Cod fiscal și a retrimis-o spre reexaminare Parlamentului.

În pofida opoziției BNR și a președintelui Iohannis, prin efortul parlamentarilor și al Guvernului PSD, noul Cod fiscal a devenit realitate și a intrat efectiv în vigoare din 2016.

Beneficiile au putut fi constatate de oricine: fiscalitatea a scăzut, a crescut salariul minim, au crescut veniturile, au crescut pensiile, mediul de afaceri s-a dezvoltat, România a avut în 2016 o creștere economică de 4,8%.

Acum, ca și în 2015, PSD - prin măsurile de modificare a Codului fiscal - merge mai departe, în interesul românilor.

Și, inevitabil, aceiași critici se mobilizează, în frunte cu președintele Iohannis și BNR atacă PSD. Sunt aceiași oameni care trăiesc mai bine decât majoritatea românilor și pe care echitatea fiscală îi deranjează cumplit.

Culmea ironiei însă, în critica lor, atât Iohannis, cât și BNR, fac dovada inconsecvenței și neseriozității, pentru că pur și simplu apără prevederile aceluiași Cod fiscal propus de PSD, pe care acum doi ani le criticau și le refuzau spre promulgare.

Acum însă, în hora anti-PSD au intrat și unele multinaționale ori bănci, care, prin modificările Codului fiscal, se văd obligate să plătească onest taxe și impozite în România, urmare a contracarării eficiente de către statul român a politicilor de diminuare artificială a profitului și de scoatere a banilor din țară. Le readuc aminte acestor entități că statul român nu mai acceptă politici de dumping și externalizare a profiturilor, cum același stat român nu mai acceptă să-i plătiți prost pe români, pe ore multe de lucru. România nu e nici aristocrație sclavagistă, nici stat în curs de dezvoltare.

Și acum, ca și în 2015, prin noile măsuri ale Codului fiscal, PSD face dovada că ține cu românii și servește interesele României. Iar opozanții săi, premeditat sau inconștient, fac jocul celor care vor ca România să rămână vaca de muls a Europei, cu cele mai mici salarii, cu taxe și impozite mici, legislație vulnerabilă și incompletă care permite optimizări fiscale, cu autorități timorate și Executiv obedient în fața multinaționalelor și a exponenților lor.

Eu îndrăznesc să cred în România! Voi?

Cu deosebită considerație, deputat de Alba, Ioan Dîrzu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Minciună și restaurație;

Grupul PNL, doamna deputat Florica Cherecheș.

De la Grupul PSD au depus scris domnul Stancu Florinel, Babuș Radu, Dumitrache Ileana, Vlăducă Oana, Cobuz Maricela, Rotaru Răzvan, Ciofu Tamara, Lupașcu Costel, Huncă Mihaela, Spânu Ion, Paraschiv Rodica, Tîlvăr Angel, Balint Liviu, Găină Mihăiță, Mușoiu Ștefan, Birchall Ana, Bucura-Oprescu Simona, Radu Nicolaie-Sebastian.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Minciună și restaurație".

Programul de guvernare cu care PSD a câștigat alegerile acum un an prevedea pe partea de educație cam tot ce ar trebui să se facă în acest domeniu pentru a asigura o educație de calitate pentru copiii noștri, pentru a perfecționa și motiva cadrele didactice, pentru a reduce abandonul școlar și a integra toți absolvenții pe piața muncii. După un an, chiar și votanții PSD și-au dat seama că au fost amăgiți și induși în eroare, că au fost mințiți cu bună știință.

Creșterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017 și cu 30% de la 1 ianuarie 2018, așa cum era trecută în Programul de guvernare, nu s-a realizat. Creșterile salariale statuate în Legea salarizării bugetarilor, odată cu trecerea contribuțiilor în sarcina angajatului, vor fi, începând cu 1 ianuarie 2018, de maximum 3%, deși promisiunile erau de dublare a salariilor. Toate astea, în condițiile în care prețurile cresc și se introduc o mulțime de taxe și impozite noi. Nici măcar o corelare cu rata inflației nu putem numi această mărire salarială. Legea salarizării nu numai că nu a adus nimic bun, dar, odată cu plata primelor salarii pentru personalul didactic încadrat cu 1 septembrie 2017, s-au creat diferențe mari și nejustificate în practică între veniturile cadrelor didactice, care creează discuții și tensiuni în rândul profesorilor.

Nu s-a făcut nimic concret nici pentru regândirea modalităților de avansare în carieră pentru cadrele didactice, pentru a motiva tinerii absolvenți să urmeze cariera didactică. Drept consecință, există un deficit major de personal didactic la nivelul mai multor discipline, în special în zona învățământului tehnic.

Promisiunile din Programul de guvernare nu s-au împlinit, în schimb învățământul se politizează masiv și se încearcă o centralizare a deciziei la nivel central. Concursurile pentru ocuparea posturilor de inspector școlar general și de director au fost politizate la maximum, iar ultima dovadă a acestei politizări se referă la repartizarea sumelor provenite din costul standard pentru cheltuieli salariale către unitățile de învățământ prin inspectoratele școlare. Nici această inițiativă nu duce la realizarea vreunui punct din capitolul pe educație al Programului de guvernare, dar, cu toate acestea, viteza cu care trece prin Parlament este scandalos de mare.

Considerăm că trecerea cheltuielilor salariale prin inspectoratele școlare și nu prin primării, ca până acum, va crea noi pârghii de control politic, cunoscând foarte bine nivelul de politizare al acestor instituții. Deși ne dorim depolitizarea sistemului de învățământ, prin astfel de acțiuni nu se face altceva decât se crește influența politică, iar cei care nu susțin actuala guvernare vor fi pedepsiți financiar și obligați în acest mod să se conformeze.

Stimați membri ai Guvernului, oamenii v-au ales ca să faceți ce ați promis, dar în loc de asta dumneavoastră vă ocupați de rezolvarea problemelor unor persoane sau ale unor grupuri de persoane, în timp ce România sărăcește, iar românii pleacă din țară. Vă cer să nu periclitați viitorul țării noastre prin luarea unor măsuri populiste și păguboase și prin neluarea măsurilor care îmbunătățesc învățământul din România. Măcar acum, după un an de guvernare păguboasă pentru România, asumați-vă realizarea promisiunilor electorale sau plecați acasă, ca să ne fie tuturor mai bine!

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, Grupul USR.

 
  Cornel Zainea - declarație politică despre Situația deșeurilor în România;

Domnul Zainea.

Vă rog.

   

Domnul Cornel Zainea:

Bună dimineața!

Declarația mea politică se numește "Situația deșeurilor în România".

Doamnelor și domnilor deputați,

În timp ce ne ocupăm cu revoluții fiscale, care mută banii dintr-un buzunar în altul, ne îndreptăm inexorabil spre un dezastru ecologic, spre proceduri de infringement, spre penalități și spre poluare masivă în toată țara.

Prin alte părți s-a conștientizat faptul că omul modern produce gunoi modern, adică materiale și substanțe care, ele însele sau prin descompunere, nu pot fi ignorate. Nu ne permitem așa ceva.

Fiecare dintre noi, laolaltă cu societăți comerciale de mică sau mare anvergură, producem gunoi care nu dispare undeva, într-un coș de gunoi generic. Nu e ca și cum dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, ați trage în Recycle Bin declarații politice, precum aceasta, care vă aduc în atenție adevăruri supărătoare.

Concret. În ultima perioadă, incendiile la depozitele de deșeuri sunt la ordinea zilei. Se întâmplă în diverse județe din România: în Bacău, în Vâlcea sau în Cluj - acolo unde a ars recent, timp de 23 de ore, depozitul de deșeuri de la Pata Rât. În acest caz, doamnelor și domnilor deputați, numai condițiile atmosferice favorabile au făcut ca locuitorii din zonă să nu fie grav afectați. Este doar ultimul din seria de incendii de la Pata Rât. Iar dacă mai adăugăm și scurgerile semnificative de levigat, care au afectat pânza freatică din proximitate, avem imaginea completă a unui eșec instituționalizat, pe toată linia celor responsabili, de la Guvern, prin Ministerul Mediului și agențiile de protecție a mediului, până la societățile care exploatează aceste gropi de gunoi.

Și mai concret. Aici, în apropierea noastră. Cum vi se pare afirmația: Bucureștiul și Zona Metropolitană nu au nicio groapă de gunoi autorizată, în acest moment? Este cât se poate de adevărată, doamnelor și domnilor deputați. Suntem capitală europeană, în prag de 2018, accesăm fonduri europene și nu suntem capabili să le implementăm. În acest timp, dezbaterea publică asupra Planului Național de Gestionare a Deșeurilor este ca și inexistentă. Acest PNGD ar trebui să fie o prioritate absolută a autorităților. Însăși doamna Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului, a admis întârzierea în implementarea PNGD și a avansat data de 15 noiembrie pentru primul pas, aprobarea acestuia. Astăzi suntem în 14. Numai astăzi nu e mâine!

Concluzia la care doresc să ajung este că protejarea mediului și dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, garantat, conform art. 35 din Constituția României, sunt transpartinice.

Inițiativele legislative, amendamentele și măsurile propuse de USR urmăresc un scop comun și trebuie sprijinite de majoritatea parlamentară.

Vă mulțumesc.

Cornel Zainea, deputat al USR de Ilfov.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Csoma Botond - declarație politică despre întețirea atacurilor fizice împotriva minorității maghiare din municipiul Cluj-Napoca;

În continuare, Grupul UDMR, domnul deputat Csoma Botond.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Csoma Botond:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să supun atenției un fenomen îngrijorător care are loc în ultima vreme în municipiul Cluj-Napoca. Vreau să vă spun că s-au întețit atacurile fizice împotriva minorității maghiare. Și aș dori să vă amintesc două exemple.

Primul. Acum câteva săptămâni, anumite persoane din Cluj și din Ungaria au participat la un eveniment particular, la un campionat de minifotbal, unde au fost atacați de suporterii U. Aceștia participau împreună cu familiile lor la acest eveniment particular. Vă spun că nu a fost un meci de fotbal din Liga I, ci un eveniment particular, unde au fost atacați în mod brutal de către suporterii U. Jandarmeria a intervenit foarte târziu.

A doua situație pe care aș dori să v-o supun atenției este un fapt care s-a petrecut în centrul municipiului, acum vreo două săptămâni, când un cunoscut actor maghiar de la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj s-a deplasat într-un magazin, să-și cumpere anumite bunuri, împreună cu niște prieteni, unde i s-a atras atenția, în magazinul respectiv, că se află în România și să nu vorbească în limba maghiară, după care a și fost lovit pentru faptul că a folosit limba maghiară în spațiul public.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cred că discursul naționalist, care caracterizează o parte a clasei politice, are efecte și în viața cotidiană, iar anumite fenomene sau anumite emisiuni dintr-o parte a mediei au, tot așa, un efect nefast asupra vieții cotidiene și, cred eu, înveninează relațiile interetnice dintre români și maghiari.

Aș dori să fac un apel la dumneavoastră și la partea mediei care numai pentru a avea rating utilizează un anumit discurs naționalist. Aș dori să fac un apel, să fim mai calmi și lucizi când analizăm anumite doleanțe legitime ale minorității maghiare, doleanțe care sunt discutate aici, în Parlament, sau în alte locuri, și să nu fim acuzați, cu orice ocazie când prezentăm aceste doleanțe legitime ale minorității maghiare, că aceste doleanțe de fapt sunt antiromânești și vrem să îngrădim drepturile românilor din România, din Transilvania sau alte regiuni. Pentru că, vedeți și dumneavoastră, aceste discursuri care sunt prezente și la televiziuni au un efect, zic eu, cum am precizat și mai înainte, nefast asupra relațiilor româno-maghiare și cred că ar trebui ca în mod pașnic să ne raportăm la anumite chestiuni ce intervin în spațiul public.

Mulțumesc.

Deputat de Cluj, UDMR, Csoma Botond.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

 
  Florică Ică Calotă - declarație politică: Apicultura, încotro?;

Îl invit, în continuare, Grupul ALDE, pe domnul deputat Florică Calotă.

Au depus scris, de la Grupul PNL, Marius Bodea, Costel Alexe, Constantin Șovăială, Găvrilă Ghilea, Aurel Boroianu, Bogdan Huțucă, Angelica Fădor, Viorica Cherecheș, Dumitru Oprea, Raluca Turcan și Dumitru Mihalescul.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Florică Ică Calotă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește "Apicultura, încotro?".

Realitatea sectorului apicol european, reflectată la nivelul pieței mierii din Uniunea Europeană, ne atrage atenția asupra unui aspect pe cât de real, pe atât de nefast asupra viitorului acestui sector în cadrul Uniunii Europene.

Prețul cu ridicata al mierii a înregistrat o scădere continuă de la începutul anului 2015, fapt ce a generat pierderi economice masive pentru apicultorii onești. Această scădere a prețului mierii se datorează unui surplus oferit pieței, surplus ce nu este justificat dacă luăm în considerare numărul familiilor de albine, ce a crescut doar cu câteva procente, sau productivitatea, ce a scăzut la nivel mondial. Singurul mod prin care se poate justifica acest surplus este acela că au fost introduse pe piață cantități însemnate de miere falsă.

Mascarea adevăratei origini botanice sau geografice pentru evitarea taxelor sau pentru a crește valoarea prețului pe care îl plătește consumatorul final reprezintă unul din factorii principali de introducere a mierii falsificate pe piață.

Prevederile Directivei 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea nu asigură o protecție produselor autohtone și, în același timp, interesul special al consumatorilor cu privire la caracteristicile geografice ale mierii și transparența completă în acest sens și se impune interzicerea amestecurilor de miere astfel încât consumatorul să nu fie indus în eroare cu privire la calitatea produsului.

În cazul în care mierea provine din mai multe state membre sau țări terțe și se aplică art. 2 pct. 4. lit. a) din Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001, sintagma "amestec" să apară pe etichetă aproape de denumirea produsului și cu aceleași caractere.

Nu suntem împotriva importurilor, dar, ținând cont de faptul că prin amestec se denaturează calitatea produselor obținute într-un areal geografic cu anumite particularități de climă, floră și sol, se impune amendarea legislației existente în acest moment.

România este invadată de miere adusă din import, uneori de calitate îndoielnică. Este un blocaj care persistă încă din anul 2015. Cauza este intrarea pe piața europeană cu tot felul de surogate, marfă ieftină provenită din China, Mexic, Argentina și mai nou din Ucraina, care produce peste 70.000 de tone în fiecare an.

Dacă nu se vor lua măsuri legislative urgente în domeniul apiculturii, va avea de suferit nu numai România, ci întreaga Uniune Europeană, după invadarea pieței unice cu miere falsificată.

Deputat ALDE de Teleorman, Florică Ică Calotă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Corneliu Bichineț - considerații despre dezastrul economic din România;

Grupul PMP, domnul Corneliu Bichineț.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Stimați colegi,

Domnule ministru Iordache,

Ori aveți o răbdare de fier, ori disimulați precum Moromete. Când colega noastră Cherecheș, deputat al PNL, v-a spus pur și simplu să plecați acasă, dumneavoastră ați disimulat precum Moromete și i-ați mulțumit de parcă v-a chemat la grupul de rugăciune să vă spovediți.

Acum, noi suntem în Parlament, nu ne pierdem nici simțul umorului și nici nu ne sfâșiem unii pe alții, cum cred că sugerează cei care au vrut să ajungă aici și n-au avut posibilitatea.

Apocalipsa pe Pământ eu nu cred că va veni prea curând și nici nu cred că va începe din România, lunea viitoare sau în 2018, deși astrele și astrologii parcă așa ne spun, seară de seară, la televizor, că sigur se va întâmpla o nenorocire.

Același lucru spun și meteorologii, care îngrozesc pur și simplu populația țării, că va veni o iarnă atât de grea, încât vor crăpa nu numai pietrele și ouăle corbului, ci pur și simplu va fi un îngheț total.

Analiștii economici spun că dezastrul economic a început, și parcă îmi vine să le dau dreptate, pentru că s-au scumpit toate. Și cel mai mult s-au scumpit alimentele, în România, o țară care poate hrăni 80 de milioane de locuitori, și lemnele de foc. Oare să nu fi aflat doamna ministru al pădurilor că în țara aceasta jumătate din populația țării se încălzește cu lemne de foc? A ajuns metrul cub 4 milioane și jumătate.

Dați un ordin, doamnă ministru, să se stopeze exportul de lemn de foc din România pe o perioadă determinată, și oamenii, mai ales bătrânii, la sate, să aibă cu ce se încălzi!

Analiștii politici spun că și noi, politicienii, suntem un dezastru. Dacă e așa, ar însemna să facem ceea ce ne sugerează domnul Orban, alegeri anticipate. Neavând preocupări în această perioadă și nici serviciu, Domnia Sa vrea neapărat alegeri anticipate.

Și sociologii spun că în România e un dezastru. Cei de la ONG-uri, la fel.

Eu mă încăpățânez să rămân optimist. O certitudine se impune însă. În mod cert vom avea un colț de iarnă, în decembrie, care, conform unei tradiții sănătoase la români, va lua autoritățile locale și centrale iar prin surprindere. Va ninge, vor fi drumuri întroienite, se vor răsturna mașini, nu vor ajunge salvările la cele care trebuie să nască. O să vedeți că așa se va întâmpla! Și n-aș vrea să se întâmple așa în fiecare iarnă în România. Dar oricum, dacă nu va ninge, va ploua, dacă nu va ploua, va fi îngheț, dacă nu e îngheț, sunt vânturi devastatoare care trântesc copacii în capul oamenilor. Dacă nici aceștia nu vor fi, spun cei care se ocupă de viitorul țării că va veni marele cutremur și va cădea tot Bucureștiul. Dar noi probabil că vom fi în teritoriu în perioada aceea.

Stimați colegi, s-a supărat natura pe noi, pentru că am pângărit-o. Munți de gunoaie se înalță precum piramidele în Egipt, la capătul fiecărui oraș. Se duce gunoiul de la Bârlad la Roman, de la Roman la Bacău, de la Bacău la Suceava. Este un pelerinaj al gunoiului în România. Apele sunt infestate cu nitrați, cu nitriți. Și atunci te întrebi: nu cumva vine Apocalipsa, chiar de anul acesta, la noi? Eu cred că nu.

Dar un fenomen și mai alarmant, domnule fost și viitor ministru, năvălesc peste români nu ungurii, nu rușii, nu musulmanii, nu pușcăriașii, ci câinii. Străzile orașelor României sunt pline de câini. N-am să spun ce fac ei, pentru că sfâșie copiii, îi mănâncă pe bieții români care aveau și ei o sursă de hrană la tomberoane. Și nu vreau să fiu cinic, o țară care produce alimente pentru 80 de milioane de locuitori nu poate să-și hrănească săracii orașelor.

De asemenea, mai nou, câinii și-au chemat ajutoare - au năvălit urșii pe străzile orașelor. Vine omul de la serviciu, când să se ducă în dormitor, în loc să-l găsească pe vecin acolo, găsește ursul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Vă rog, concluzionați, domnule deputat.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule ministru, eu vă spun că e rău tare de tot.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă spun să fiți optimist.

Totuși, ați depășit dublu timpul.

Mulțumesc.

 
  Victoria Longher - declarație politică despre Ziua Independenței Poloniei;

În continuare, Grupul minorităților, doamna deputat Victoria Longher.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Victoria Longher:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe 11 noiembrie, Polonia a celebrat Ziua Independenței, sărbătoare națională care marchează independența redobândită a Poloniei în 1918, după 123 de ani în care a fost împărțită de Austro-Ungaria, Prusia și Rusia.

În Polonia acest eveniment a fost marcat prin parade militare, slujbe religioase, diverse evenimente culturale și sociale, mai ales prin reuniunea familiilor și a celor dragi.

Uniunea Polonezilor din România, în colaborare cu Ambasada Republicii Polone din București a organizat la Solonețu Nou o serie de manifestări pentru a marca această zi atât de importantă pentru polonezii din întreaga lume. Aici a avut loc concursul de recitare "Adam Mickiewicz" - "Kresy", care se desfășoară în România deja de 21 de ani, anul acesta participând peste 120 de copii de la grădiniță și până la liceu. Copiii au interpretat versuri atât din poezia lui Adam Mickiewicz, dar și poezii patriotice pentru a aduce un omagiu eroilor care au luptat pentru independența Poloniei.

Cei mai talentați concurenți de la categoria de peste 16 ani vor participa la Concursul Internațional al Laureaților din Białystok, Polonia. Anul trecut, la concursul "Kresy" din Białystok au participat reprezentanți din 13 țări. România a participat pentru prima dată în anul 1997, mai exact acum 21 de ani. De atunci, și noi, polonezii din România, avem reprezentanți la acest gen de concursuri internaționale, lucru cu care ne mândrim.

În cadrul acestor manifestări, Institutul Polonez din București a adus la Solonețu Nou o expoziție specială dedicată istoriei cercetășiei poloneze, care pune accent pe participarea cercetașilor polonezi la evenimentele importante pentru istoria și independența Poloniei.

În aceleași context, pe 22 noiembrie, comunitatea poloneză din București va organiza o seară poloneză dedicată mareșalului Józef Piłsudski, șef de stat, ce a avut o influență majoră în politica Poloniei, fiind totodată și o figură importantă a scenei politice europene. A fost persoana cu cele mai mari merite în crearea celei de-a Doua Republici Polone, în 1918.

Vă mulțumesc.

Deputat Victoria Longher, Uniunea Polonezilor din România.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Sorinel-Marian Vrăjitoru - declarație politică cu tema: Opriți umilirea pensionarilor!;

În continuare, reluăm. Grupul PSD, domnul deputat Sorinel Vrăjitoru.

Se pregătește, de la PNL, doamna deputat Antoneta Ioniță.

   

Domnul Sorinel-Marian Vrăjitoru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Supun astăzi atenției dumneavoastră o declarație politică pe care o numesc simplu "Opriți umilirea pensionarilor!"

Pentru început, permiteți-mi să redau aici o mică parte din declarația șocantă făcută recent de un consilier PMP. Este vorba despre domnul Leonida Belgher, consilier la Alimpești, care, invitat la un post de radio local, și-a vărsat năduful pe oamenii în vârstă care votează PSD. Citez: "Nu suport și nu am suportat niciodată în viața mea pomanagiii ăștia. Acești pomanagii, care se duc și iau pomana ca să voteze, ăștia nu merită să trăiască pe pământ. Că din cauza lor suntem în halul în care suntem. Săraci! Să pună mâna să muncească. Își merită soarta! Ei au votat PSD-iștii ăștia de 28 de ani! Ei, pensionarii!". Am încheiat citatul.

Sunt revoltat peste măsură de această obrăznicie fără margini. Știți cine sunt ei, pensionarii?!

Ei, pensionarii, au muncit, au crescut copii și nepoți!

Ei, pensionarii, au trăit cu demnitate și au dat sfaturi înțelepte!

Ei, pensionarii, sunt părinții noștri, sunt bunicii noștri!

Ei, pensionarii, sunt cei care au construit aceasta țară!

Este inadmisibil ca seniorii României să fie tratați astfel, să fie umiliți public și să le fie adresate cuvinte jignitoare, iar Comisia pentru drepturile omului din Parlamentul României ar trebui să reacționeze imediat.

Personal, cred că preocuparea principală în privința seniorilor din această țară trebuie să fie creșterea pensiilor și a nivelului de trai, nicidecum jignirea și umilirea persoanelor vârstnice.

Mulțumesc.

Deputat al PSD Călărași, Vrăjitoru Sorin.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Antoneta Ioniță - declarație politică intitulată Femeile și diabetul - dreptul nostru la un viitor sănătos;

O invit, în continuare, pe doamna doctor Antoneta Ioniță.

Tot de la Grupul PNL au depus în scris Giugea Nicolae, Bica Dănuț, Ioan Balan, Claudiu Răcuci și Gabriel Andronache.

Vă rog, doamnă doctor.

   

Doamna Antoneta Ioniță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi se intitulează "Femeile și diabetul - dreptul nostru la un viitor sănătos".

În fiecare an, la 14 noiembrie, este marcată la nivel internațional Ziua Mondiala a Diabetului. Această zi are drept scop o mai bună informare și educare despre această boală cronică care reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, întrucât afectează peste 415 milioane de persoane din întreaga lume.

În România, diabetul afectează peste un milion de oameni, dintre care aproximativ 2.800 sunt copii.

Tema aleasă pentru acest an se intitulează "Femeile și diabetul - dreptul nostru la un viitor sănătos".

Diabetul este a noua cauză principală de mortalitate la femei, la nivel global, cauzând anual 2,1 milioane de decese. Peste 199 de milioane de femei sunt diagnosticate cu diabet zaharat și se estimează că acest număr va crește la 313 milioane până în 2040. Două din fiecare cinci femei cu diabet zaharat sunt de vârstă reproductivă, reprezentând peste 60 de milioane de femei din întreaga lume.

Ceea ce trebuie să ne îngrijoreze este faptul că femeile care prezintă această boală au mai multe dificultăți de concepere și prezintă un risc semnificativ de mortalitate și morbiditate maternă și infantilă. Aproximativ una din șapte nașteri este afectată de diabetul gestațional, ceea ce constituie o amenințare severă la adresa sănătății materne și a copilului. Aproximativ jumătate dintre femeile cu antecedente de diabet gestațional continuă să dezvolte diabet zaharat de tip 2 în decurs de cinci până la zece ani de la naștere.

Femeile cu diabet zaharat de tip 2 sunt de aproape zece ori mai susceptibile de a avea boală cardiacă coronariană decât femeile fără această boală, iar femeile bolnave cu diabet zaharat de tip 1 prezintă un risc crescut de avort spontan sau de naștere a unui copil cu malformații.

Sloganul actualei zile mondiale a diabetului orientează sistemele de sănătate spre o abordare țintă, accentuat pe nevoile și prioritățile specifice femeilor cu diabet zaharat.

Și în acest caz, prevenția are un rol important, întrucât până la 70% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 ar putea fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos, cunoscut fiind faptul că femeile sunt persoanele-cheie în adoptarea unui stil de viață sănătos.

Strategiile de prevenire a diabetului zaharat de tip 2 trebuie să se concentreze asupra sănătății materne, a alimentației și a altor comportamente de sănătate, înainte și în timpul sarcinii, precum și a alimentației copiilor, inclusiv celor mici.

Screening-ul pentru diabet și diabetul gestațional ar trebui să fie integrat la nivel de asistență medicală primară pentru a se asigura detectarea precoce, o mai bună îngrijire a femeilor și reducerea mortalității materne.

Promovarea de exerciții fizice la fete adolescente, în special în țările în curs de dezvoltare, trebuie să reprezinte o prioritate pentru prevenirea diabetului zaharat.

Întrucât până în prezent diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit, în ceea ce privește prevenirea diabetului de tip 2 sunt disponibile abordări eficiente care includ politici și practici în întreaga populație, care solicită o abordare a întregului Guvern și a întregii societăți, în care toate sectoarele trebuie să ia în considerare în mod sistematic impactul politicilor în domeniul comerțului, agriculturii, educației și planificării asupra sănătății.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Brăila, Antoneta Ioniță.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Lavinia-Corina Cosma - declarație politică despre nepăsarea Guvernului în ceea ce privește viitorul energetic al României;

În continuare, Grupul USR.

Doamna deputat Lavina Cosma. Vă rog.

V-am văzut, domnule Niță! V-am văzut.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să vă vorbesc astăzi despre o inițiativă a Guvernului PSD-ALDE, prin care demonstrează că nu îi pasă de viitorul energetic al României.

Guvernul PSD-ALDE tună și fulgeră împotriva companiilor multinaționale. În același timp, le face cadouri giganților internaționali din domeniul energiei.

Profitând de agitația cu split TVA, transferarea contribuțiilor de la angajator la angajat, protestele sindicatelor și cetățenilor îngrijorați de modificarea legilor justiției, Guvernul a copt un proiect de lege privind operațiunile petroliere offshore din Marea Neagră. Acest proiect care dezavantajează, evident, statul român, așa cum mi-a fost semnalat de către specialiști din domeniu, are o foarte mare problemă.

Vreau să vă semnalez astăzi această problemă. Și anume, la art. 18 din proiect toate taxele și tot ce plătește cel care are licența de exploatare sunt fixate la nivelul de la momentul apariției legii.

Practic, la fel ca în 2004, Guvernul încearcă amestecarea a două chestiuni total diferite, cuantumul redevenței, respectiv fixarea acesteia la un anumit nivel.

Acum, cuantumul de 13%, în condițiile prețului barilului de petrol de 60 de dolari, poate nu vă spune mare lucru, însă fixarea tuturor taxelor la procentul de 13% care vor fi plătite la nivelul actual reprezintă o mare problemă.

Să fiu mai explicită. Dacă peste 5 ani prețul barilului de petrol va fi de 150 de dolari, privatul va lua 87 de dolari, iar statul român 13 dolari, ceea ce consider că nu este echitabil.

Cei aproape 100 de dolari în plus la prețul barilului, peste cei 60 de dolari, cât e azi prețul, reprezintă profit pur pentru companiile care exploatează zăcămintele din Marea Neagră. Acest profit nu este afectat de nicio cheltuială suplimentară.

Consider că statul român trebuie să își păstreze posibilitatea de a impozita un astfel de profit conjunctural, realizat din fluctuația prețului petrolului.

De asemenea, să nu confundăm stabilitatea fiscală de care are nevoie privatul ca să investească, o cerință legitimă, de altfel, cu renunțarea statului la supraimpozitarea creșterilor conjuncturale ale prețului petrolului, pentru a echilibra beneficiile dintre stat și privat.

În consecință, consider că statul trebuie să își păstreze posibilitatea creșterii taxelor, când barilul depășește 60 de dolari.

De asemenea, propun ca această facilitate să fie limitată în timp, și anume 10 ani. În forma actuală este nelimitată, iar peste 100 de ani tot atât vor plăti pentru un baril extras, cât plătesc și azi, indiferent care vor fi condițiile atunci.

Cred că generația actuală nu trebuie să polueze cu lipsa ei de patriotism și viziune generațiile viitoare.

De asemenea, consider că prin modificările propuse mai sus statul poate atrage mai mulți bani în bugetul care înregistrează un deficit îngrijorător.

Vă mulțumesc.

Lavinia Cosma, deputat al USR.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Apjok Norbert - declarație politică despre faptul că Uniunea Europeană nu ar trebui să permită discursul populist extremist;

Grupul UDMR, Apjok Norbert.

   

Domnul Apjok Norbert:

Stimate președinte,

Stimați colegi,

Uniunea Europeană nu ar trebui să permită discursul populist extremist.

În condițiile în care acest tip de retorică s-a intensificat în ultimul timp, acesta este mesajul pe care l-am transmis la Forumul IU Forty care s-a desfășurat săptămâna trecută la Parlamentul European, la Bruxelles.

Aș completa puțin. Nici România nu ar trebui să permită discursul populist extremist, nici partidele din România nu ar trebui să permită discursul populist extremist.

Un om politic care se respectă nu poate apela la acest tip de discurs doar de dragul de a avea capital politic.

Iar dacă generația mai în vârstă apelează din reflex la aceste manifestări extremiste, generația nouă de politicieni trebuie să facă apel la calm. Este rolul nostru, al generațiilor tinere de politicieni, a tinerilor membri ai Parlamentului Național, să evităm aceste manifestări.

Având în vedere starea de spirit și tendințele actuale de informare a opiniei publice, avem o mare responsabilitate pentru modul în care ne raportăm la unele subiecte.

Deoarece în ultima perioadă s-a intensificat discursul naționalist și instigator împotriva comunităților maghiare, constatăm acest fapt și în legislativ, când inițiativele noastre referitoare la așteptările reale ale comunităților maghiare sunt respinse fără ca măcar să fie supuse dezbaterii și dialogului.

Iar când vine vorba de o dezbatere, am observat că putem întâlni dezinformări și declarații extremiste, și nu dezbateri pe fondul problemei.

Cred în inteligența generației mele și sper ca tinerii colegi să nu folosească discursul extremist populist.

Trebuie să depășim disputele din trecut și să muncim toți, indiferent de naționalitate, pentru ca în următorii ani, pentru ca în următorii 100 de ani să ne simțim cu toții acasă, pe pământul nostru natal.

Apjok Norbert, deputat al UDMR, Maramureș.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
  Mihai Niță - declarație politică: Este nevoie de mai multă toleranță, dar și de multă luciditate;

În continuare, Grupul ALDE.

Domnul deputat Mihai Niță, de la Olt.

   

Domnul Mihai Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul declarației: "Este nevoie de mai multă toleranță, dar și de multă luciditate".

În 1995, UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie drept Ziua Internațională a Toleranței. Cu acel prilej a fost identificat un număr de 16 tratate, convenții, declarații și recomandări, toate legate de nevoia de toleranță.

Declarația principiilor toleranței, care a fost enunțată în 1986, la Paris, în cadrul întrunirii reprezentanților UNESCO, definește fără echivoc acest termen: "Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul, democrația și statul de drept".

Toleranța politică este imperios necesară chiar în cadrul forumului pe care-l reprezentăm și care trebuie să constituie un exemplu de comportament politic și social pentru întreaga populație a țării.

Servirea interesului general trebuie să rămână obiectivul nostru constant, nealterat în vreun fel de contradicțiile pe care le pot provoca diferențele doctrinare sau interesele partinice.

În România contemporană, normele unei civilizații moderne cunosc o sensibilă extrapolare, dinspre democrație către anarhie. Ne confruntăm prea des cu opinii intransigente ale unor politicieni capabili să critice orice, oricând, dar incapabili să prezinte soluții rezonabile pentru redresarea erorilor pe care pretind că le-au constatat. În mod firesc, aceștia aparțin opoziției, datoare să mențină permanent starea de vigilență și responsabilitate.

Despre acest raport, pastorul american Ralph Sockman spunea că "testul curajului vine atunci când suntem în minoritate. Încercarea toleranței apare atunci când suntem în majoritate". Numai că toleranța, oricât de mult ar porni din moralitate, trebuie exprimată ca atitudine lucidă, bazată pe necesitățile statului și ale națiunii, să nu fie confundată cu slăbiciunea sau naivitatea.

În timp ce guvernanții lucrează la strategii economice mai coerente, adecvate noilor realități interne și internaționale, populația este instigată la revoltă, la ocuparea străzii. Organizatorii unor manifestații de acest gen contestă atribuțiile conferite de Constituție Guvernului și Parlamentului. Pentru ei, legea străzii, bazată pe dezordine și anarhie este aceea care trebuie să guverneze treburile țării.

Autoritatea statului este privită ca un surogat, iar statul de drept este recunoscut sau nu, în funcție de interesele statului paralel, despre a cărui existență se discută fervent, uneori cu probe irefutabile, în mass-media.

Or, statul de drept, stimați colegi, nu poate fi decât statul oficial recunoscut prin lege. Legea trebuie să rămână strictă și dreaptă. Acest adevăr nu se poate negocia. În această privință nu există loc pentru toleranță. Are și toleranța limitele ei raționale.

Rațiunea trebuie să-și spună cuvântul.

Astăzi, prin inconștiența și prin incompetența unor dregători de ocazie, România suferă profund, iar prețul este plătit de oamenii nevinovați. În Parlamentul României, atitudinea bășcălioasă a devenit obișnuință, fiind confundată de către unii cu ironia fină. Vocabularul pestilențial ia adesea locul elocinței retorice, decente și convingătoare care se impune unor deținători ai demnităților publice. Putem uita cu atâta lejeritate cine suntem și de unde am venit? Trebuie să redevenim serioși, dacă ne permite forța conștiinței și să acceptăm forța votului, impusă de Constituția Republicii.

Deputat de Olt, Mihai Niță.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc mult.

 
  Constantin Codreanu - câteva aspecte legate de reunirea României cu Republica Moldova;

Vă rog, stimați colegi, să vă încadrați, totuși, în trei minute. Sunt mulți colegi care vor să vorbească.

Grupul PMP, domnul Constantin Codreanu.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Valeri Kuzmin, ambasadorul Federației Ruse la București, se ține de glume.

Aflat la Suceava, acesta a evadat din cadrele limbajului diplomatic și ne-a servit cu o vădită mulțumire de sine, dar absolut provocator, anexarea Crimeii de către Rusia, urmată de o mascaradă de referendum, drept model de urmat pentru reunirea României cu Republica Moldova, acum ocupată parțial de trupele militare și controlată de serviciile secrete rusești.

Rusia, care a ocupat miliari și a anexat Basarabia în mod repetat, atunci când simte că își pierde pozițiile în regiune și nu mai poate controla populația românească dintre Nistru și Prut, este lovită subit de idealuri democratice, plebiscitare și scoate în față ideea otrăvită de referendum. Adică ei, rușii, anexează Basarabia fără referendum, iar noi, românii basarabeni, dacă dorim să scăpăm de ocupația și controlul rusesc, am putea-o face doar prin căi plebiscitare.

Propunerile ambasadorului rus sunt o recidivă istorică. De aceea, domnul Kuzmin are toate motivele să fie trist.

Nu vom mușca din mărul otrăvit al referendumului întins de Moscova.

Ideea unui referendum pentru Basarabia a fost lansată pentru prima oară de ruși, mai întâi de albgardiști, iar apoi și de bolșevici, după ce Sfatul Țării decisese unirea cu patria mamă România, la 27 martie 1918.

Recursul viclean la o soluție plebiscitară, ca tertip sofistic aruncat de bolșevici în fața României, nu avea drept țintă un autentic exercițiu democratic, ci insinuarea faptului că Hotărârea Sfatului Țării ar fi fost contrară voinței populare și astfel nulă.

În plus, bolșevicii pretindeau ca un referendum să fie organizat sub auspicii internaționale, cu condiția retragerii prealabile a administrației românești din Basarabia.

Orice referendum atestă voința populară într-o anumită chestiune. Referindu-ne la reunirea cu România, un referendum continuu are loc permanent, iar populația Basarabiei se pronunță cât se poate de clar și imposibil de contestat.

Un milion de cetățeni români basarabeni și-a restabilit deja cetățenia, alte câteva sute de mii au depus cereri de redobândire. Acest proces natural, liber, acumulativ și durabil, mai clar decât orice referendum, nu contenește. Foarte curând, numărul optanților pentru cetățenia română va depăși două milioane.

Cheia reunirii noastre stă în mecanismul de restabilire a cetățeniei și în viteza cu care funcționează acesta. Avem atâta reunire, câți basarabeni sunt deja restabiliți, la cerere, în cetățenia română.

Procesul reunificării noastre se va încheia în ziua în care ultimul basarabean va fi restabilit în cetățenia română.

Până atunci, dacă Moscova nu crede lacrimilor, domnule ambasador Kuzmin, Bucureștiul nu crede îndemnurilor pretins prietenoase la exerciții plebiscitare absolut redundante.

Basarabia a fost, este și va fi România, iar reunirea celor două state românești este inevitabilă!

Is România sluboviu!

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală nr. 43, diaspora, PMP.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vlad Bontea - declarație politică cu titlul Susținerea pentru Apărare nu se rezumă doar la Planul de înzestrare!;

În continuare, revenim.

Grupul PSD.

Domnul deputat Vlad Bontea.

Se pregătește, de la PNL, domnul Nicolae Neagu.

   

Domnul Vlad Bontea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acum câteva luni, Comisiile de apărare ale Parlamentului au avizat noile programe de înzestrare a Armatei României care au decurs din acordul politic de a dedica 2% din produsul intern brut al României pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Pentru Planul de înzestrare a Armatei 2017-2026 s-au alocat fonduri multianuale planificate în valoare de 9,8 miliarde de euro, avându-se în vedere și implicarea industriei naționale de apărare sau, mai bine spus, se are în vedere și relansarea industriei naționale de apărare.

Stimați colegi,

Trebuie să fim mândri pentru acest pas crucial și pentru că în acest mod lista lungă de necesități a Armatei României s-a mai scurtat. Mai mult, acest plan de înzestrare nu înseamnă doar achiziții de echipamente și armament, ci presupune și programe de tehnologizare, acorduri de parteneriat industrial, transfer de tehnologie.

Stimați colegi,

Vreau să vă invit alături de mine să susținem în mod activ transformarea Armatei României, să explicăm cetățenilor României importanța acestui proiect.

Poate ne este greu să vedem necesitatea acestor achiziții, dar aș vrea să vă adresați o simplă întrebare: cât costă securitatea mea, a copiilor mei, a familiei mele?

Trăim vremuri de pace, conflictele sunt în jurul nostru, dar nu fac parte din viața noastră de zi cu zi. Nu mai știm ce este războiul și nici nu trebuie să aflăm, dar trebuie să conștientizăm cu toții cât de importantă este capacitatea țării de a ne apăra, individual și în contextul Alianței Nord-Atlantice.

Totuși, transformarea și modernizarea Armatei se poate face doar cu susținerea populației. Pentru ca acest lucru să se materializeze, cetățenii trebuie să fie informați corect despre importanța acestor demersuri. Poate o pondere egală cu procesul de înzestrare o are și această inițiativă de susținere a Armatei României de către întreaga națiune.

La nivelul Alianței Nord-Atlantice, România își consolidează imaginea de membru serios.

După o perioadă în care cheltuielile pentru apărare în statele europene au scăzut dramatic, România se raliază la recomandările NATO și alocă 2% din PIB.

Trebuie să avem în minte că acesta este doar începutul și că fiecare trebuie să contribuim, îndeplinindu-ne rolul cel mai apropiat.

Așadar, dragi colegi, vă rog respectuos să susținem în continuare, prin campanii de informare a cetățenilor, dezvoltarea Armatei României și să contribuim la asigurarea securității întregii populații.

Chiar dacă ne înarmăm, nu vrem să mergem la război, dar trebuie să fim pregătiți și să întărim eforturile NATO pe flancul estic, în așa fel încât politica de descurajare să fie una solidă și credibilă!

Vă mulțumesc.

Deputat Vlad Bontea.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae Neagu - declarație politică ce are ca subiect Creșterea nivelului de trai - promisiunea cu care PSD a câștigat alegerile parlamentare și la ce am ajuns!;

În continuare, domnul Nicolae Neagu.

Se pregătește, de la USR, doamna Oana Bîzgan.

   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică: "Creșterea nivelului de trai - promisiunea cu care PSD a câștigat alegerile parlamentare și la ce am ajuns!". Realitatea confirmată de cifre oficiale este că în regimul Dragnea - Tăriceanu (PSD-ALDE) viața se scumpește, puterea de cumpărare scade, iar creșterile salariale se dovedesc a fi doar pe hârtie.

Sectorul privat - angajați și firme - este principalul segment pus să deconteze politica fiscală a actualului Guvern, care a suprasaturat economia, bazându-se în special pe consum.

Rata inflației și cursul de revenire a atins cel mai mare nivel din ultimii ani. Și prognoza nu este îmbucurătoare. Leul se îndreaptă vertiginos spre pragul de 4,65 lei/euro, producând o creștere considerabilă a prețului coșului zilnic al românilor, deoarece el conține prea multe produse de import, în raport cu cele autohtone.

Prețul crescut al carburanților, prin reintroducerea accizei, a contribuit și el la un val de scumpiri.

Locuințele sunt mai scumpe, ratele românilor cu credite în lei cresc îngrijorător.

Transferul cotelor de contribuții ale asigurărilor sociale și de sănătate la angajat anulează măririle salariale ale bugetarilor.

Angajatul din mediul privat va spera să nu-i fie afectat salariul net prin noua măsură fiscală, deși Guvernul știa că negocierile salariale în mediul privat s-au făcut la brut, și nu la net.

Anunțata mărire a pensiilor, amânată până la 1 iulie 2018, nu va compensa creșterea prețurilor la alimente, medicamente, utilități, făcându-i pe pensionari și mai vulnerabili.

Firmele românești mici și mijlocii spun adio investițiilor viitoare și nu exclud ca unele dintre ele să-și diminueze activitatea sau chiar să se închidă, ca urmare a noilor modificări aduse Codului fiscal.

Investitorii străini devin tot mai sceptici, fiind bulversați de aceste instabilități fiscale și nu vom ști dacă vor mai deschide sau nu noi locuri de muncă.

Bugetele de investiții ale primăriilor și consiliilor județene sunt serios afectate, iar anunțatele compensări ulterioare nu au încă un cadru legal.

Marile proiecte de investiții ale României - autostrăzi, spitale și școli, apă, canalizare și drumuri la sate - par a fi uitate.

Ce mai poate urma? O iarnă grea și scumpirea tarifului la electricitate și la gaze, ca tabloul amărăciunii populației și neputința guvernanților să fie complet.

Partidul Național Liberal spune nu este bine, Consiliul fiscal spune nu este corect, sindicatele, patronatele, consiliile locale și județene spun nu, drumurile României, dacă ar putea vorbi, ar spune dar cu noi ce ați avut de ne-ați abandonat?, însă PSD-ALDE spune da și fără nici un studiu de impact modifică Codul fiscal.

Și pentru ce? Pentru ca cei care pot fi amăgiți, să fie amăgiți, pentru ca toți cei care pot fi mințiți să fie mințiți.

PSD-ALDE știe una și bună - ținta de deficit sub 3% - și în această cheie pregătesc bugetul de stat pe 2018, sacrificând investițiile publice, singurele care duc la dezvoltarea României și creșterea nivelului de trai al populației.

Dar de ce le este frică, nu vor scăpa!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică: Violența verbală, psihologică, fizică, sexuală încalcă drepturi și libertăți umane fundamentale;

O invit pe doamna Oana Bîzgan.

Se pregătește Benedek Zacharie, de la Grupul UDMR.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Violența verbală, psihologică, fizică, sexuală încalcă drepturi și libertăți umane fundamentale.

Mai mult, violența de orice fel împiedică victima să dea randament la școală, la locul de muncă, să-și întemeieze o familie, să fie parte activă a comunității.

Violența implică un consum crescut de resurse umane și financiare, deci împiedică o societate să se dezvolte, să progreseze și să atingă bunăstarea, iar hărțuirea este violență.

Opt din 10 femei din România nu se simt în siguranță când merg pe stradă seara, 4 din 10 nu se simt în siguranță nici în timpul zilei, 7 din 10 femei din țara noastră nu se așteaptă ca vreo altă persoană să intervină în cazul în care sunt hărțuite pe stradă, inclusiv autoritățile.

O Românie prosperă nu poate fi decât o Românie sigură, cu legi ce descurajează violența de orice fel, inclusiv hărțuirea în spațiul public, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, la școală, la locul de muncă.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Am făcut împreună un pas important împotriva violenței. Am făcut împreună un pas important pentru combaterea activă a hărțuirii, prin modificarea Legii nr. 202/2002, proiect pe care-l voi depune cu semnăturile și sprijinul transpartinic al multora dintre voi, și pentru asta vă mulțumesc. Este doar o primă și mică etapă în lupta împotriva violenței. Sunt extrem de necesare inițiative ce vizează prevenția și combaterea fenomenului de bullying la minori, hărțuire sexuală, mobbingul, ce afectează angajații, indiferent de sex, este nevoie de un angajament ferm, constant și de durată din partea noastră, a Guvernului și a autorităților din subordine, la nivel local și central.

Este mult de muncă, dar atâta timp cât nu vom mai aștepta și încuraja violența, sub nicio formă, putem construi un viitor sigur, pentru noi, dar și pentru alții, pentru toți cetățenii pe care îi reprezentăm, în cea mai importantă instituție a statului român.

Vă puteți baza în continuare pe sprijinul meu în tot ceea ce ține de proiecte transpartinice care implică combaterea și prevenirea violenței și vă invit să-mi fiți și voi alături în tot ceea ce urmează.

Vă mulțumesc.

Hărțuirea este violență și să avem zero toleranță pentru violență!

Oana Bîzgan, deputat, București.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Benedek Zacharie - declarație politică despre AFIR, achiziții publice, criteriu de atribuire și UAT-uri;

În continuare, Grupul UDMR.

Domnul deputat Benedek Zacharie.

Se pregătește domnul Petru Movilă, Grupul PMP, de la Iași.

   

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

În declarația mea politică de azi expresiile-cheie sunt: AFIR, achiziții publice, criteriu de atribuire, UAT-uri.

Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice definește în mod clar și indubitabil cine stabilește criteriile de atribuire a unui contract de lucrări sau servicii. Tot această lege stabilește cadrul derulării unei proceduri de achiziție publică. Nu am găsit în niciun articol vreo prevedere cum că această lege va fi interpretată conform bunului plac și/sau interes al unei autorități, agenții sau instituții.

Totuși, există unele agenții care dau o interpretare originală acestei legi, cum ar fi Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, adică AFIR.

Această agenție, care funcționează în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, impune autorităților contractante fișa de date a achiziției pentru lucrările finanțate, deși în Legea nr. 98/2016 se stabilește, clar și fără a lăsa loc de interpretare, cine întocmește fișa de date a achiziției, și nu este vorba despre finanțator, ci despre autoritatea contractantă. Tot AFIR este cea care stabilește procedura de achiziție și chiar criteriul de atribuire a contractului.

Conform art. 187 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, în conformitate cu dispozițiile alin. (2), autoritatea contractantă și nu agenția de finanțare are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: prețul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preț sau cel mai bun raport calitate-cost.

Reprezentanții AFIR se substituie autorității contractante și stabilesc unilateral criteriul de atribuire, ca fiind cel mai scăzut preț, fără a consulta UAT-urile, fără a cunoaște în detaliu proiectele și fără a avea atribuții legale în acest sens.

Ca urmare a aplicării acestui criteriu de atribuire, vom fi martorii unui șir interminabil de contestații, lucrările vor fi atribuite la valori în care câștigătorii licitațiilor nu se vor putea încadra și în final, dacă va exista un final, la lucrări de calitate îndoielnică.

Domnule ministru, vă întreb, cui va folosi această situație, cine va beneficia de această situație, de ce nu vrem să lăsăm reprezentanții primăriilor să întocmească fișa de date a achizițiilor, mai ales că mulți dintre acești angajați au efectuat cursuri de specializare în acest domeniu, cursuri plătite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale?

În cazul în care conducerea AFIR va continua să se implice în acest fel în proiecte, sloganul "Împreună creștem satul românesc" îl vom putea în curând înlocui cu sloganul "Împreună distrugem satul românesc".

Vă mulțumesc.

Benedek Zacharie, deputat al UDMR, Harghita.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
  Petru Movilă - declarație politică Să mai îndrăznească Iașiul să creadă în PSD?;

Îl invit, în continuare, pe colegul nostru, domnul Petru Movilă, PMP.

Se pregătește domnul Eugen Bejinariu, PSD.

   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică se numește "Să mai îndrăznească Iașiul să creadă în PSD?"

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu aproximativ cinci luni, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care Mihai Tudose a devenit premier. Toată lumea vorbea despre nevoia de a pune punct cât mai repede crizei politice, pentru a nu dăuna "grav" României. Chiar și PSD-ul, care crease această criză, striga că președintele trebuie să o stopeze.

În lunile care au urmat, s-a dovedit faptul că un Guvern format din două partide, care și-au dovedit deja mediocritatea prin blocarea luptei anticorupție, care direcționează investițiile în funcție de relațiile pe care le are cu fiecare baron local și un Guvern care ia măsuri doar ca să poată bifa încă ceva în planul de guvernare, fără studii de impact, fără dezbateri publice, nu a făcut decât să bage țara într-o criză din care cu greu mai putem ieși.

România are în momentul de față un Guvern total iresponsabil, un Guvern care, prin acțiunile sale, reușește să scoată românii în stradă, iar pe investitori să-i alunge din țară.

Stimate domnule președinte Dragnea, ați reușit, prin Cabinetul Tudose, în doar cinci luni de guvernare, să paralizați efectiv această țară la toate capitolele. Dacă vorbim despre sănătate, ați reușit să duceți România pe primul loc în Europa, suntem singura țară unde părinții sunt obligați să-și vaccineze copii.

Dacă ne uităm la economie, observăm că și aici suntem primii! Din cauza revoluției fiscale, suntem singura țară în care povara contribuțiilor sociale cade în totalitate în sarcina angajatului. Moneda națională este și ea de cartea recordurilor, am atins cel mai slab curs euro din istoria României, stimați colegi!

Astăzi, însă, domnule președinte Dragnea, vreau doar să vă reamintesc a nu știu câta oară de faptul că România are și o regiune numită Moldova, uitată din păcate de guvernanți. Cu toate că Iașiul reprezintă unul dintre cele mai mari bazine electorale ale PSD-ului, din 2012, de când s-a deschis Institutul Regional de Oncologie și primul tronson din șoseaua de centură a Iașiului, PSD-ul doarme încontinuu, iar Moldova și Iașiul rămân rupte de restul țării și de Europa!

Stimați colegi,

Moldova, din cauza măsurilor populiste și discreționare ale guvernării, a rămas una dintre cele mai slab dezvoltate zone ale României. La o sută de ani de la unire, provinciile istorice ale țării rămân mai izolate ca oricând, iar o autostradă care să lege Moldova de Ardeal este imperios necesară.

Avem nevoie de un spital regional de urgențe, avem nevoie de o clinică de arși, funcțională la nivelul Iașiului și al Moldovei, avem nevoie de o sală polivalentă modernă care să susțină sportivii campioni la diversele concursuri naționale și internaționale la care participă și, cel mai important, avem nevoie, stimate domnule președinte Liviu Dragnea, să nu mai fim bătaia de joc a PSD-ului și să nu mai fim victime colaterale în războiul dus de PSD cu baronii locali.

Stimate domnule președinte Dragnea,

Stimați colegi,

O ultimă umilință pe care ați adus-o ieșenilor a fost anularea ședințelor festive ale Parlamentului și ale Guvernului, programate la Iași, în cadrul Centenarului Marii Uniri. Acest lucru nu denotă doar iresponsabilitate și lipsă de respect față de ieșeni, ci, totodată, teama pe care o aveți să vă întâlniți cu oamenii din țară. Țineți Moldova în mod voit izolată de restul țării, iar acum, când aveați ocazia de a le explica ieșenilor de ce lipsesc investițiile în județul lor, preferați să nu vă întâlniți cu aceștia și dați dovadă în continuare de iresponsabilitate și nepăsare!

În aceste condiții, vă întreb, stimați colegi, mai îndrăzniți să credeți în PSD?

De asemenea, stimați ieșeni și dragi români, vă asigur că moldovenii nu o mai fac de mult timp!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Eugen Bejinariu - declarație politică cu tema Noua paradigmă în relația angajat-angajator;

Domnul deputat Eugen Bejinariu, PSD.

Urmează Daniel Gheorghe, de la PNL.

Vă rog să vă încadrați în trei minute. Sunt mulți colegi și...

   

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să încerc.

Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la modificările Codului fiscal, la ceea ce în spațial public a fost denumit revoluție fiscală, și se intitulează "Noua paradigmă în relația angajat-angajator".

Trebuie menționat, din capul locului, faptul că, în ultimele luni, în spațiul public, au fost vehiculate scenarii și interpretări eronate referitoare la ceea ce pregătește Guvernul, ca modificări ale Codului fiscal. Foarte mulți analiști, pseudospecialiști și alte voci, în fapt angajate politic, au alarmat populația, au încercat să ridiculizeze aceste măsuri și, mai ales, le-au corelat greșit cu prevederi ale Programului de guvernare care se refereau la majorări salariale.

Cele mai multe dintre aceste voci au operat cu noțiuni pe care nu le stăpâneau și au indus în mod voit confuzii care să genereze nemulțumiri, fie în rândul angajatorilor, fie în rândul angajaților.

Dacă în cazul angajaților din mediul public lucrurile sunt clare și nu s-a putut genera suspiciunea că sumele ce reprezintă salariul net vor fi afectate, pentru mediul privat s-a perpetuat confuzia. Fie a fost vorba despre analiști care dezinformau în mod intenționat, fie a fost vorba despre voci care nu aveau cunoștință despre faptul că sunt trei noțiuni distincte: salariul net al angajatului, respectiv suma pe care acesta o primește efectiv în contul personal; salariul brut al angajatului, respectiv salariul net plus o serie de contribuții, taxe și impozite datorate statului de către angajat - acesta este ceea ce se numea în trecut, popular, salariul trecut în cartea de muncă; și, cea de-a treia noțiune, costul total al angajatorului legat de un angajat, respectiv salariul brut al angajatului, care este trecut în contractul de muncă, plus o contribuție pe care angajatorul o datorează statului.

Ce s-a schimbat? Fără a intra în detalii specifice, am să spun doar că s-au micșorat și s-au comprimat o serie de taxe și impozite, astfel încât în acest moment este posibil ca angajatorii să mărească salariul brut al angajaților, așa-numitul salariu din cartea de muncă, fără ca acest lucru să afecteze salariul net al angajatului sau costul total al angajatorului.

Cu alte cuvinte, sumele de care sunt în mod esențial interesați angajații și angajatorii, respectiv salariul net și costul companiei pentru angajat, nu s-au modificat deloc în sens negativ. S-a mai schimbat însă ceva, iar acest lucru este, de fapt, fundamental - angajații sunt acum conștienți de valoarea sumelor pe care fiecare dintre ei le datorează și le plătește statului. În plus, angajatorii răspund penal în cazul în care nu plătesc sumele reținute la sursă și datorate statului pentru fiecare angajat, iar angajații știu acest lucru. S-a schimbat, așadar, paradigma relației angajat-angajator, se schimbă o mentalitate trecută și acest lucru se numește progres.

În aceste măsuri nu a fost vorba despre angajamentul Programului de guvernare de a mări salariile. Nu este vorba despre companii românești sau străine, nu este vorba despre companii publice sau private. Este vorba de rău-platnicii, de orice fel, care nu mai pot continua vechile practici. Este vorba despre faptul că nu mai poate exista situația în care oameni bolnavi au ajuns la spital și au constatat că nu pot fi tratați, pentru că angajatorul nu le plătise contribuțiile datorate statului. Este vorba de justa măsură și competiție egală între companii care acționează corect și companii de orice fel care au păcălit nu numai statul, dar și pe propriii angajați.

În interpretarea legii apărute, este posibilă, teoretic, situația în care anumite companii pot decide că nu măresc salariul brut al angajaților, (lucru care presupune modificarea contractului de muncă), pentru că acest lucru, acum, se transpune într-o ușoară creștere a salariului net, dar, dacă o viitoare echipă guvernamentală, spun decidenții...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionați, domnule deputat!

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Imediat!

...decidenții acestor companii, modifică invers Codul fiscal și atunci modificarea salariului brut ar determina în mod cert o creștere a costurilor companiei sau o scădere a salariului net pentru angajați.

Cu alte cuvinte, există posibilitatea, teoretic, ca unele companii să aleagă astăzi o certitudine aferentă unui viitor improbabil...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

...iar aceste decizii ar însemna astăzi o scădere a salariului net pentru angajații acestor companii.

Și închei...

Mai erau și alte lucruri, dar o să vedeți pe site... Nu ne așteptăm ca membrii partidelor de opoziție să laude aceste măsuri, deși ele nu pot fi descrise ca fiind de stânga, dar ne așteptăm ca ele să nu fie exploatate politicianist, astfel încât să întrețină amenințarea că sunt reversibile. Acest lucru ar alimenta îngrijorările legate de predictibilitate...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

...și mai ales ar afecta buna-credință pe care toate companiile, sunt sigur, doresc să și-o manifeste în raporturile lor cu angajații.

Va mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - despre criza forței de muncă din România;

Domnul Daniel Gheorghe, PNL.

Vă rog, stimați colegi, haideți să respectăm, pentru că sunt o serie de colegi care nu au posibilitatea să mai vorbească!

Dacă am zis trei minute...

Vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi vorbi despre criza forței de muncă în România.

După cum știm, în ultimii 27 de ani, ca urmare a lipsei de oportunități și a nivelului redus al salarizării, aproape 4 milioane de români au părăsit țara.

Din păcate, astăzi companiile românești se confruntă cu o lipsă a forței de muncă, cum nu s-a mai întâmplat în ultimii 27 de ani. Acest fapt ar trebui să reprezinte o prioritate atât pentru Guvern, cât și pentru mediul economic românesc și cred că cel mai important lucru îl reprezintă astăzi o strategie națională a Guvernului, prin care românii plecați peste hotare să fie atrași să se întoarcă în România, indiferent de domeniile în care au lucrat, indiferent de nivelul de pregătire. Avem o forță de muncă de foarte înaltă calitate care, din păcate, a părăsit această țară.

De asemenea, mai este o chestiune aici, în acest context, al lipsei forței de muncă. Noi am putea să ne îndreptăm atenția către românii din Republica Moldova, care beneficiază de dreptul la cetățenie în baza legii românești și, de asemenea, cred că ar trebui să ne interesăm să atragem în piața muncii din România și reprezentanți ai comunităților românești din afara granițelor. Mă refer la românii din Ucraina, românii din Serbia, din Bulgaria, românii din Balcani, din Ungaria și din alte zone, oameni care, conform unei propuneri legislative pe care noi, PNL-ul, am inițiat-o, vor beneficia de dreptul lor legitim la a dobândi cetățenia română, în baza apartenenței la filonul etnolingvistic românesc și la comunitatea românească extinsă.

Mi se pare o chestiune strategică, să încercăm să-i readucem acasă pe cei care au plecat peste hotare și nu să apelăm la soluții profund greșite, cum ar fi atragerea de imigranți din Asia și din Orientul Mijlociu. Și spun acest lucru, deoarece toate țările occidentale care au adus imigranți în masă din Asia, Africa și Orientul Mijlociu, astăzi se confruntă cu grave probleme sociale. Astăzi ordinea publică este pusă sub semnul întrebării și chiar chestiuni care țin de siguranța și securitatea națională, cum ar fi amenințarea teroristă. Să nu uităm că multe orașe occidentale se găsesc astăzi într-un puternic proces de islamizare, iar costurile sociale, peste 10, 15, 20 de ani, a atrage acești imigranți, indiferent de unde sunt ei, dar din spații socio-culturale total diferite României, sunt mult mai mari decât beneficiul restrâns pe care noi îl putem căpăta astăzi.

De aceea, îndemnul meu este foarte simplu - să ne întoarcem atenția către frații noștri români care, din motive care țin de dramele istorice sau care țin de greutățile socio-economice din România, astăzi au plecat din țară, și să nu riscăm ca peste 20 de ani să avem minarete în loc de clopote și să avem zone urbane interzise în cartierele de la periferia marilor orașe!

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Silviu Dehelean - declarație politică intitulată Când ceva nu miroase bine în politica românească;

Grupul USR. Domnul Silviu Dehelean.

Se pregătește Grupul PMP, domnul deputat Doru Coliu.

   

Domnul Silviu Dehelean:

Bună ziua!

Declarația mea se numește "Când ceva nu miroase bine în politica românească".

Declarația politică pe care o fac astăzi este despre mirosuri fetide, despre aer toxic și despre poluare. Știu, pare ușor de recunoscut peisajul politic românesc, dar nu la el mă refer, ci la efectele politicului în viața comunităților și a mediului în care acestea trăiesc, acolo unde deseori interesele de grup prevalează și unde legea este ocolită chiar de cei care ar trebui să o aplice.

Oradea se luptă de câțiva ani cu mirosurile insuportabile care vin de la o ferma de porci. Orădenii au făcut reclamații, au semnat petiții, au protestat, au participat la dezbateri publice - toate degeaba. Ferma de porci împute la propriu viața celor care locuiesc în zonele adiacente. Zilele acestea lucrurile sunt cu atât mai discutate, cu cât ne apropiem de o reautorizare a fermei care, se pare, se va face în absența oricăror măsuri care ar permite orădenilor să respire aer curat.

Ce este și mai revoltător este că, în acest context, ALDE a considerat potrivit să numească la șefia Agenției pentru Protecția Mediului Bihor, exact persoana care a întocmit dosarul pentru reautorizarea fermei despre care vorbeam mai sus, numire făcută cu o zi înainte de începerea procedurilor legale. Suntem în prezența unei definiții de dicționar a conflictului de interese!

Pe lângă mirosuri, pentru care nu există limite stabilite de lege, se pare că în prezent concentrațiile de nitriți maximum admise din sol în zona Oradea-Sântandrei sunt depășite, emisiile de hidrogen sulfurat din aer nu sunt monitorizate și nici nu se prevede monitorizarea lor în viitor, nu se efectuează analize de sol din punct de vedere bacteriologic și nici nu se vor efectua în viitor.

Consider că este un eșec major al statului să tolereze și să protejeze astfel de situații, fie prin legislație lacunară, fie prin lipsa legislației, fie prin aplicarea greșită a legii. Sănătatea este pusă în pericol, calitatea vieții are de suferit, iar oamenii suferă frustrarea de a nu avea niciun cuvânt de spus în privința mediului în care trăiesc.

Cred în continuare că putem avea proiecte antreprenoriale de succes care sunt prietenoase atât cu mediul, cât și cu locuitorii.

De aceea, solicit transpunerea urgentă a Directivei europene privind evaluarea impactului asupra mediului din 2014, care va da posibilitatea unei implicări mai consistente a cetățenilor în autorizarea proiectelor care îi afectează direct. Solicit dotarea agențiilor de mediu cu instrumente de măsurare, eliminarea politizării din lanțul de autorizare și legiferarea unor praguri peste care nu este tolerat disconfortul olfactiv.

Vă mulțumesc.

Silviu Dehelean, deputat al USR, Bihor.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Doru-Petrișor Coliu - declarație politică având ca subiect Copiii diasporei;

Domnul deputat Doru Coliu.

Domnul deputat Sămărtinean a depus în scris.

   

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Bună ziua, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se numește "Copiii diasporei".

Astăzi vă voi vorbi despre copiii celor care sunt primii contribuitori la bugetul României, aproape 60 de miliarde de euro în ultimii 10 ani - românii din diaspora.

Cetățenii aceia, plecați pe meleaguri străine, lăsând în spate case, copii, părinți sau studii, sunt alungați din propria lor țară de politicieni corupți ale căror beizadele nesimțite și analfabete nu duc grija zilei de mâine, ba mai mult de atât, sunt propulsați pe funcții unde nu au ce căuta.

Conform datelor colectate de la inspectoratele școlare județene, în România sunt aproximativ 250.000 de copii ai căror părinți au plecat la muncă, peste hotare, pentru a putea hrăni familiile. Iar aceste date se referă doar la copiii școlarizați. Cei care au abandonat studiile și cei care au sub 6 ani nu sunt luați în acest calcul. Copiii care nu mai au copilărie, visuri sau speranțe, copiii care trăiesc abandonați în grija bunicilor, copiii ale căror calendare conțin o singură dată importantă - data când mama și tata se întorc acasă -, copiii care speră la acea dată un an întreg uită lacrimile timp de trei săptămâni, lacrimi care abia au timp să se zvânte pe fețele lor, părinții care pleacă și durerea care revine.

O dramă anuală trăită de peste un sfert de milion de copiii, sub privirile indiferente ale politicienilor - și nu vorbesc de cei ai căror părinți mor în accidente de muncă prin țări străine sau pe șoselele care duc spre România - copiii care nu își vor mai revedea vreodată părinții din cauza dumneavoastră, a tuturor.

De la nivelul unde sunteți nu puteți înțelege acest lucru, deoarece între păpușa cumpărată din trudă și ultima mașină de fițe oferită de dumneavoastră propriilor odrasle nu există asemănare. Ar fi ceva dacă ați avea conștiință, însă acela este primul lucru pe care l-ați vândut.

Atunci când neșansa vieții lovește copiii celor plecați, aceștia pot termina în mâinile serviciilor de protecție a copilului - un malaxor uriaș, în care sunt măcinați copiii și părinții, o autoritate cu o legislație și o mentalitate retrogradă, care se consideră atotputernică.

Odată luați copiii unui părinte, acesta devine o insectă în lupta cu justiția, neavând alte pârghii decât instanțele de judecată, dacă are bani.

În perioada imediat următoare, voi veni cu un proiect de lege care să reformeze sistemul de protecție a copilului. Până atunci, vă las cu propria conștiință și cu ura celor pe care i-ați izgonit de acasă.

Vă mulțumesc.

Doru-Petrișor Coliu, deputat de diaspora.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Mirela Furtună - declarație politică intitulată 14 noiembrie 1878, ziua în care Dobrogea a reintrat, oficial, în componenta statului român modern;

O invit în continuare, de la Grupul PSD, pe doamna deputat Mirela Furtună.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Mirela Furtună:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt chiar mândră să citesc astăzi declarația mea politică, pentru că este vorba de Ziua Tulcei, ziua orașului meu.

"14 noiembrie 1878, ziua în care Dobrogea a reintrat, oficial, în componența statului român modern"

În ziua de 14 noiembrie 2017, se împlinesc 139 de ani de când Dobrogea a revenit la patria mamă, după ce, în memorabila zi de 14 noiembrie 1878, Regele Carol I a proclamat Independența acestei provincii istorice și revenirea ei în componența statului român modern. S-a desăvârșit în acest fel debutul dialogului României către restul lumii. Gurile Dunării, pentru care s-au dat războaie crâncene de-a lungul timpului, și litoralul Mării Negre deschideau pentru România o largă perspectivă spre mările și oceanele lumii și posibilitatea de a participa din punct de vedere economic, politic și spiritual la dialogul mondial.

Pe 14 noiembrie 1878, au intrat în vigoare două documente fundamentale, semnate de către domnitorul Carol I: "Proclamația către dobrogeni" și "Înaltul Ordin de Zi către Armată". Documentele atestau faptul că "Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân și a lui Ștefan cel Mare, face parte din România. Salutați dar cu iubire, drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii!".

Intrarea trupelor și a reprezentanților administrației românești, în frunte cu Domnitorul Carol I, în Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, a rămas în istoria noastră un eveniment istoric major, al doilea după Unirea Principatelor, în procesul de construcție a statului unitar pe vatra de formare și existență milenară a poporului român.

La Tulcea, capitala de până atunci a Dobrogei, s-au ridicat trei mari arcuri de triumf, de români, unul în port, iar celelalte două pe traseul spre Catedrala "Sfântul Nicolae", într-o atmosferă de mare sărbătoare și de bucurie.

De asemenea, celelalte comunități etnice au ridicat arcuri de triumf împodobite cu flori. Cheiurile Dunării și străzile orașului erau pline de oameni care așteptau cu sufletul la gură sosirea bastimentelor de război. Cei peste 3.000 de dorobanți au debarcat la orele 15,00, în sunet de fanfară, de salve trase de tunurile amplasate pe vasele de război, de clopotele trase la toate bisericile orașului și în uralele nesfârșite ale mulțimii.

Trupele au trecut pe sub marile arcuri de triumf și s-au oprit în fața Catedralei, unde s-a oficiat un Te Deum, după care oamenii au sărbătorit cum se cuvine acest moment istoric pentru care și-au jertfit viața mulți eroi ai neamului...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Mirela Furtună:

... cărora doresc să le mulțumesc și astăzi, când ne aflăm în pragul Centenarului Marii Uniri.

Vreau să mulțumesc tuturor celor care au scris istoria cu prețul vieții, astfel încât noi să putem vorbi astăzi, aici, despre libertate și despre democrație.

Vreau să le urez dobrogenilor mei mulți ani fericiți într-o țară unită, cu reale perspective de dezvoltare.

La mulți ani, Tulcea!

La mulți ani, Dobrogea!

La mulți ani, România!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Nechita-Adrian Oros - declarație politică intitulată S.O.S. - Guvernul pune în pericol siguranța alimentară și sănătatea românilor!;

Adrian Oros, PNL.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "S.O.S. - Guvernul pune în pericol siguranța alimentară și sănătatea românilor!"

Profesia de medic veterinar este una dintre profesiile liberale reglementate la nivel european, iar organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar este reglementată în România prin Legea nr. 160/1998.

Sub pretextul transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei Uniunii Europene nr. 55/2013, în data de 5 octombrie, Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 70, unde, alături de aspectele directivei care trebuiau transpuse, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au introdus și alte modificări, care sunt abuzive și pun în pericol siguranța alimentară și sănătatea publică.

Vreau să precizez că această ordonanță a primit aviz negativ atât din partea Colegiului Medicilor Veterinari din România, cât și din partea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Justiției.

Ne punem întrebarea de ce această ordonanță a fost adoptată în grabă, pe data de 5 octombrie, la o zi după publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curții Constituționale a României nr. 511/4 iulie 2017, care respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate referitoare la art. 4 lit. i) din Legea nr. 160/1998?

Motivările din Nota de fundamentare sunt "forțări", din dorința de a modifica cât mai repede două articole. Două articole care deranjau industria medicamentului, de a se profita astfel de urgența modificării favorabile și pentru a rezolva anumite doleanțe care nu aparțin profesiei de medic veterinar.

Mai mult, Coaliția PSD-ALDE din Senat a reușit să aducă modificări și altor articole din ordonanță, care transpuneau corect directiva, modificări care nu fac decât să producă mai multă confuzie în modul de exercitare și organizare a profesiei de medic veterinar. Și, foarte grav, a schimbat caracterul legii, din lege organică, în lege ordinară, probabil, pentru a facilita adoptarea cât mai rapidă.

Astfel, prin adoptarea acestui act normativ, majoritatea parlamentară PSD-ALDE și actualii guvernanți aduc prejudicii majore profesiei de medic veterinar din România, singura profesie care deține competențe, obținute în urma studiilor, de a examina un animal, de a pune un diagnostic, de a prescrie și a utiliza produsele medicinale veterinare și care are și responsabilitatea acestor acțiuni.

Domnilor guvernanți, Ordonanța emisă de Guvernul PSD-ALDE produce grave disfuncționalități și abuzuri în comercializarea și utilizarea produselor de uz veterinar, pentru că astfel oricine poate vinde, poate administra medicamente animalelor, fără diagnostic, fără prescripție medicală și fără o evidență clară...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nechita-Adrian Oros:

... crescând astfel riscurile privind reziduurile medicamentoase în produse de origine animală, cu consecințe grave asupra aspectelor de siguranță alimentară, sănătate publică, precum și a schimburilor intracomunitare ale fermierilor și agenților economici din industria alimentară românească.

Adrian Oros, deputat al PNL de Cluj.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Sergiu Cosmin Vlad - declarație politică: Activitatea composesoratelor să intre în legalitate;

Ultimul vorbitor, domnul Sergiu Vlad, USR.

V-am rugat continuu, haideți să ne încadrăm în 3 minute, să poată vorbi cât mai mulți colegi.

   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Mai mulți cetățeni, membri ai unor composesorate din județul Arad, au adresat cabinetului parlamentar o sesizare prin care au fost supuse atenției următoarele aspecte:

  • în calitate de membri composesori, sătenii ar trebui să beneficieze de dividende în bani, iar în realitate unii membri primesc doar produse în natură;
  • la solicitarea adresată conducerii Composesoratului, de a prezenta situațiile financiare și modul de gestionare a banilor rezultați din vânzarea masei lemnoase, membrii composesori s-au lovit de un refuz sistematic;
  • exploatarea masei lemnoase a Composesoratului de către Ocolul Silvic ridică numeroase semne de întrebare privitoare la deținerea autorizației de exploatare a masei lemnoase, privitoare la modul de inventariere a arborilor propuși spre tăiere, a respectării tratamentului și regimului silvic;
  • transportul masei lemnoase exploatate se face cu mijloace de transport și de către persoane care nu îndeplinesc formele legale, evitând plata taxelor. Aceștia sunt foarte ușor de identificat și de controlat, ei fiind menționați în avizul întocmit de ocolul silvic în cauză.

Având în vedere cele sesizate mai sus, se poate identifica poziția vulnerabilă a multor cetățeni, membri în asociațiile composesorale, care, din cauza vârstei înaintate și a necunoașterii drepturilor de care beneficiază, sunt privați de beneficiile care li s-ar cuveni din exploatarea la comun a fondului forestier pe care îl dețin.

Estimând că nu avem de-a face cu o excepție, ci mai degrabă cu regula, consider că se impune demararea, prin intermediul instituțiilor abilitate, din subordinea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Apelor și Pădurilor, a unor controale la nivel național, a căror tematică să abordeze:

  • gestiunea internă și evidența financiar-contabilă a composesoratelor și a tuturor celor implicați în operațiunile de exploatare a masei lemnoase din proprietatea composesorilor, inclusiv a transportatorilor;
  • modul în care au fost respectate prevederile legale privind alegerea organelor de conducere și de control a composesoratelor, precum și legalitatea deciziilor luate în AGA composesoratelor, sub aspectul declarării acestora la judecătoriile teritoriale, pentru înscrierea în registrul special.

Sergiu Cosmin Vlad, deputat al USR de Arad.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Oprim aici.

Restul colegilor - de la PSD: Roxana Mînzatu, Alina Teiș; Daniel Olteanu, Vasile Achiței - de la PNL, cât și Matei Dobrovie, Dumitru Lupescu, Marius Pașcan și ceilalți, îi rog să depună scris.

Încheiem aici prima parte.

Începem în câteva minute partea a doua a ședinței noastre.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Alina Teiș - intervenție intitulată Mehedinți - locul unde poți păși peste Podul lui Dumnezeu;

Doamna Alina Teiș:

"Mehedinți - locul unde poți păși peste Podul lui Dumnezeu"

Prea puțin valorificată turistic, zona de nord a Mehedințiului dezvăluie, de departe, ceea ce pentru turiștii care se mai încumetă pe aici, ce înseamnă tradiția. Perenitatea populară este păstrată mai bine decât oriunde în această parte de țară, unde omul simplu, de la munte, îți vorbește deschis și calm despre viața lui, fără evenimentele marcate, de natură să-l deruteze de la sintagma de om simplu al pământului. Este o anumită bucurie și deplinătate în ceea ce-ți poate povesti un muntean - mehedințean, cum că animalele sunt singura lui avere, iar gospodăria și copiii, prețul vieții lui. Nimic nu-l poate întoarce de la rostul lui, iar politicul, asumat sau nu, abia izbândește să se facă simțit.

Lumea satului mehedințean dispare încet și molcom, precum o apă de izvor care cutreieră munții în căutarea unui rost. Năvalnice sunt însă trăirile, asemenea cascadelor ascunse privirilor întrebătoare. Nu se duce dorul orașului sau al modernizării excesive, deși, pe undeva, modernismul transformă de regulă încet, încet, această lume aparte. Un tractor într-o gospodărie nu este motiv de fală, ci mai degrabă o utilitate necesară pentru orice tip de vreme. Nu este important ce este în curte, cum ar crede cineva de faptul că un scuter sau un ATV mai străbate sălbăticia și naturalețea unui peisaj, lătrat, uneori, de un câine speriat.

Pentru majoritatea muntenilor, vitele din gospodărie sunt esențialul vieții. Grânele, mai puțin cultivate prin aceste locuri, se mai pot procura, uneori, la schimb cu alte produse. De altfel, în multe localități au început să se dezvolte magazine care rivalizează cu supermarketurile din oraș, semn de abundență. Rar vezi pe ulițe copii cu pungi de sticks-uri în mână, iar sucurile și băuturile carbogazoase nu prea rivalizează cu un pahar de apă de izvor, pe care simți nevoia să-l bei numai așa, să vezi cum e apa de acolo.

Pe alocuri, panouri albastre, cu proiecte în curs de derulare sau finalizare deja, privitoare la modernizarea drumurilor, oferă un fel de mulțumire pentru generațiile ca va să vină, probabil...

Lumea satului montan, diversă și nealterată, are caracteristicile ei, însă. Culorile care predomină se pot vedea cel mai bine în obrajii îmbujorați ai copiilor, pentru care orașul, ca tentație, nu este departe.

Constanța satului de munte mehedințean este, orice s-ar spune, carul cu boi, sau cu vaci, singurele animale care mai stau la temelia unei lumi nepieritoare. Prea multă liniște ascunde istoria și vremurile și, dacă ar putea, ni s-ar dezvălui într-o altă măsură.

Ca și țăranul muntean, Uniunea se miră, probabil de simplitatea unei vieți peste care istoria își așterne, cu încredere în generațiile trecute, prezente și viitoare, încă un strat de var alb. Ca să se păstreze, nu de alta...

    Angel Tîlvăr - declarație politică având ca subiect Ziua Internațională a Toleranței, moment de reflecție și de acțiune pozitivă pentru întreaga umanitate;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Ziua Internațională a Toleranței, moment de reflecție și de acțiune pozitivă pentru întreaga umanitate"

La 16 noiembrie, în conformitate cu Rezoluția nr. 51/1995 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, sărbătorim Ziua Internațională a Toleranței, prilej optim pentru consolidarea bunei înțelegeri între civilizații, între religii, popoare și culturi.

Evenimentul are, în acest moment al istoriei, o relevanță marcată. Promovarea respectului reciproc, ca și protejarea demnității umane și a drepturilor omului trebuie să producă, în conștiința fiecăruia dintre noi, un ecou cu atât mai puternic cu cât lumea de astăzi este afectată de conflicte mereu mai complexe, de o recrudescență îngrijorătoare a violenței și a extremismului, de terorism, crime împotriva umanității și forme agresive de discriminare a minorităților și migranților din ce în ce mai numeroși la nivel global.

Dincolo de prevederile tratatelor, ale convențiilor și ale recomandărilor internaționale, care trebuie însușite și respectate de toate statele lumii, aceste amenințări pot fi combătute prin cultivarea tuturor formelor de dialog, prin promovarea dezvoltării durabile și prin aprecierea diversității culturale.

Politicile pe care le dezvoltăm, ca membri ai legislativului României, trebuie să răspundă eficient și coerent preocupării permanente manifestate în această privință la nivelul cetățenilor. Prevenirea discriminării, excluziunii și marginalizării trebuie să se regăsească în programe destinate atât adulților, cât și copiilor, pentru ca efectul acțiunilor noastre să fie unul consistent pe termen lung.

România, stat european democratic, are obligația de a încuraja dialogul pașnic, izvorât din respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului și din responsabilitatea comună de a pune în valoare forme de expresie culturală variate, ca pe o reală resursă de progres și prosperitate.

Nevoia de bună înțelegere și toleranța trebuie să ne mobilizeze și să ne însuflețească pe toți. Parteneriatele pe această temă între autorități, între societatea civilă și mass-media, trebuie multiplicate. Cultivarea unor valori precum solidaritatea și a unor modalități de implicare, așa cum este voluntariatul, se cer încurajate, permițând coagularea acelor idei și energii care pot contribui la întărirea țesăturii sociale și la conviețuirea pașnică.

Tendințele izolaționiste, dogmatismul și absolutismul trebuie contracarate prin dezvoltarea unei culturi a toleranței la nivel național, regional și global. Această luptă trebuie dusă, însă, nu doar la nivel declarativ, ci mai ales în gesturile și în atitudinile pe care le adoptăm și le promovăm fiecare dintre noi, ca oameni politici și cetățeni, în viața de fiecare zi.

Sărbătoarea din 16 noiembrie celebrează principiile promovate de "Declarația principiilor toleranței", așa cum a fost aceasta enunțată în 1986 de UNESCO, și este un moment de reflecție, dar și de acțiune pozitivă pentru întreaga umanitate.

Pornind de la definiția pe care această Declarație o dă toleranței, ca fiind "respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor lumii noastre, a felurilor noastre de expresie și a manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane", să folosim acest prilej pentru a afirma public angajamentul nostru în elaborarea de politici specifice și în cultivarea acestei adevărate virtuți sociale.

    Liviu-Ioan Balint - declarație politică cu titlul 13 noiembrie, Ziua Internațională a Educației copiilor nevăzători;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"13 noiembrie, Ziua Internațională a Educației copiilor nevăzători"

Ziua internațională a educației copiilor nevăzători se marchează, din 1946, în ziua de naștere a pedagogului francez Valentin Hauy, 1745-1822, cel care a întemeiat prima școală pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784.

Prin manifestările dedicate Zilei internaționale a educației copiilor nevăzători, se doresc atenționarea și sensibilizarea opiniei publice asupra problemelor cu care se confruntă această categorie socială. Educația nevăzătorilor nu diferă prea mult de cea a persoanelor cu vedere normală, doar cadrul didactic este diferit. Există școli speciale, unde copiii nevăzători învață materii obișnuite, precum tainele calculatorului, cu ajutorul unor echipamente speciale și îndrumați de profesori special pregătiți.

Statisticile arată că, la ora actuală, în lume trăiesc 400 de milioane de oameni cu deficiențe de vedere și sunt organizate o serie de evenimente la care participă nevăzători și persoane care văd parțial, unde sunt oferite cărți care pot fi citite de aceștia.

Organizația Mondială a Sănătății a decis marcarea, la această dată, a Zilei internaționale a nevăzătorilor. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, la fiecare cinci secunde, în lume, o persoană își pierde vederea. Aproximativ 45 de milioane de oameni sunt complet orbi. La fiecare minut, orbește un copil.

În România sunt circa 10.000 de orbi și slab văzători. De la vârsta de 16 ani, acești oameni sunt considerați invalizi. Rezolvarea acestor dificultăți pentru pacienții nevăzători reprezintă una dintre prioritățile mele ca deputat.

Salut toate manifestările care vor fi organizate în toată țara cu ocazia Zilei internaționale a educației copiilor nevăzători de Asociațiile nevăzătorilor și, în mod deosebit, activitățile organizate în județul Sălaj.

    Ana Birchall - declarație politică despre Candidatura României la Agenția Europeană a Medicamentului;

Doamna Ana Birchall:

"Candidatura României la Agenția Europeană a Medicamentului"

În declarația politică din această săptămână doresc să vorbesc despre candidatura României, pentru a găzdui, la București, Agenția Europeană a Medicamentului. Așa cum se cunoaște în spațiul public, ieșirea Marii Britanii din UE va duce și la relocarea celor două agenții care se află pe teritoriul Marii Britanii: Agenția Europeană a Medicamentului, EMA, și Autoritatea Bancară Europeană, ABE. Pentru noi este o realitate faptul că, la 10 ani de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, România nu găzduiește, în prezent, niciun sediu al unei agenții europene. Tocmai de aceea am susținut, încă din septembrie 2013, înaintea declanșării momentului Brexit, ideea găzduirii Agenției Europene pentru Protecția Copiilor, Inovare și Incluziune Socială, acest pas fiind unul esențial, pentru ca statul român să își întărească poziția în interiorul Uniunii Europene. Am considerat la acea dată, așa cum susțin și acum, că România merită să găzduiască o agenție de o asemenea anvergură.

Am crezut încă de la început în acest proiect, pentru că România merită să găzduiască un sediu al unei instituții europene de prestigiu, și ca o recunoaștere a statutului său de stat important în arhitectura Uniunii Europene, la 10 ani de la integrare.

Sunt mulțumită că, în mandatul meu de ministru delegat pentru afaceri europene, am pus umărul la identificarea, la sprijinirea și la promovarea acestei candidaturi. Mai concret, am demarat, alături de colegii mei din Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Sănătății, procedurile necesare, inclusiv la nivel legislativ, prin care am construit dosarul cu care România are șanse reale de câștig. Astfel, prin memorandumul aprobat în Guvern pe 22 martie și prin dialog instituțional și eforturi diplomatice, pe toate palierele, am reușit să susținem argumentele legitime ale României în sensul găzduirii Agenției Europene a Medicamentului, cu atât mai mult cu cât există o regulă informală că fiecare stat membru să găzduiască cel puțin o agenție europeană.

De asemenea, promovarea candidaturii României pentru găzduirea sediului EMA a figurat în mod constant pe agenda discuțiilor cu omologii mei europeni, cum au fost, de exemplu: întrevederile cu secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE spaniol, Jorge Toledo, la Madrid, 5 mai; cu ministrul delegat pentru afaceri europene din Ministerul Afacerilor Externe elen, Georgios Katrougkalos, la Atena, 25 mai; cu ministrul afacerilor externe olandez, Bert Koenders, la 30 mai.

La inițiativa MAE, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, subiectul a fost abordat și în cadrul întrevederilor cu Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu ocazia vizitei acestuia în România, la 11 mai 2017.

Un alt pas important a fost aprobarea în ședința de Guvern, din 31 mai 2017, a Memorandumului privind reconfirmarea candidaturii României pentru relocarea la București a Agenției Europene pentru Medicamente și aprobarea pregătirilor logistice, care prevăd o serie de măsuri cu privire la alocarea sediului, elaborarea strategiei de promovare și materializarea ei. De altfel, și întrevederile fructuoase avute în luna iunie, atât cu secretarul de stat pentru afaceri europene ceh, Jan Kral, la 9 iunie, respectiv cu secretarul de stat pentru afaceri europene slovac, Ivan Korcok, la 15 iunie, au contribuit la consolidarea relațiilor diplomatice.

Mai mult decât atât, alături de echipa din MAE, după clarificările oficiale transmise de Comisia Europeană în prima parte a lunii iunie, am reușit să elaborăm, împreună cu Ministerul Sănătății, cu Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și cu secretarul de stat din cadrul SGG, liniile strategice de promovare a candidaturii României și a planului de acțiuni aferent, linii strategice care trebuiau continuate și intensificate în perioada imediat următoare.

Am considerat încă de la început faptul că promovarea candidaturii României pentru găzduirea sediului EMA trebuie să fie, indiferent de culoarea politică, un obiectiv național, întrucât România merită să aibă șansa de a demonstra că poate și dispune de toate măsurile necesare în îndeplinirea acestui obiectiv. În calitate de deputat, am votat, la 24 octombrie a.c., Ordonanța de urgență nr. 41/2017 privind unele măsuri pentru asigurarea participării României la procesul de relocare a instituțiilor/agențiilor Uniunii Europene, ordonanță aprobată în ședința Guvernului din 9 iunie 2017, care prevede măsuri legate de identificarea unei clădiri care să permită găzduirea EMA, în situația materializării unei decizii favorabile țării noastre în procesul de relocare.

În toată această perioadă a fost esențială continuarea demersurilor de formare și de securizare a alianțelor începute și absolut necesare pentru susținerea si promovarea acestei candidaturii. Sigur că îmi doresc ca la Consiliul Afaceri Generale din data de 20 noiembrie 2017, când va fi luată decizia relocării Agenției Europene a Medicamentului, România să aibă câștig de cauză și să fie țara aleasă pentru relocarea EMA. Țara noastră deține o expertiză consistentă în domeniul medical, aflându-se în partea superioară în ceea ce privește numărul de absolvenți de școală medicală, iar începând din 2007, 14.000 de români specializați în medicină și farmacie lucrează în țările Uniunii Europene.

De asemenea, în București își au sediul numeroase instituții de profil, inclusiv laboratoare și companii farmaceutice - Institutul Național de Cercetare Cantacuzino, Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie Ana Aslan, Institutul Național Victor Babeș, Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu - care au ca obiectiv gestionarea efectelor majore în situații de criză care pot afecta sistemul național de sănătate.

Relocarea sediului Agenției Europene pentru Medicamente este o oportunitate pe care am identificat-o pentru România încă de la începutul mandatului de ministru delegat pentru afaceri europene, atunci când am propus întocmirea si depunerea candidaturii țării noastre pentru această Agenție Europeană extrem de importantă. Consider că este inadmisibil ca la 10 de ani de când România este membră a Uniunii Europene, țara noastră să nu găzduiască o agenție, cu atât mai mult cu cât există o regulă informală ca fiecare stat membru să aibă pe teritoriul său cel puțin o agenție europeană.

Îmi exprim speranța că în toată această perioadă s-a asigurat, de instituțiile abilitate, promovarea și susținerea acestei candidaturi, întrucât România merită să fie gazda unei Agenții Europene.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică intitulată PSD-ALDE lucrează intens și în «interesul» comunităților. Revoluția fiscală riscă să pună lacăte pe ușile primăriilor;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"PSD-ALDE lucrează intens și în «interesul» comunităților. Revoluția fiscală riscă să pună lacăte pe ușile primăriilor"

După tăierea totală a investițiilor la ultima rectificare bugetară din acest an, prin noile modificări aduse săptămâna trecută Codului fiscal, prin ordonanță de urgență, de Guvernul Tudose, bugetele primăriilor vor fi reduse în medie cu 20%. Cu alte cuvinte, primăriilor nu numai că li se taie șansa de dezvoltare în comunitățile locale pe care le reprezintă, ci acestea sunt practic jefuite și trimise, în unele cazuri, chiar în faliment, dacă nu se vor lua măsuri pertinente și imediate de compensare a pierderilor!

Nu spune nimeni că România nu are nevoie de reducerea fiscalității. Sigur că este nevoie de relaxare fiscală, dar este nevoie, în primul rând, de un calcul serios al impactului pe care îl poate avea fiecare inițiativă pe care o legiferează un Guvern în acest sens, mai ales atunci când o măsură de acest tip poate afecta bugete și poate crea dezechilibre, domnilor guvernanți ai PSD-ALDE!

Nu spune nimeni că reducerea impozitului pe venit nu este o măsură bună sau așteptată de toți cei care încasează venituri în România. Dar reducerea impozitului pe salarii de la 16% la 10% nu se poate face, așa, neimpactat, adică fără a lua în calcul și faptul că acest lucru prejudiciază grav bugetele locale, care vor pierde aproximativ șapte miliarde de lei anual, adică 12% din veniturile de la nivelul anului trecut, dacă nu se implementează, în același timp, și alte măsuri care să echilibreze aceste bugete, domnule prim-ministru Tudose!

Prin acest nou tertip al guvernanților, de a aduna bani de oriunde și oricum - în acest caz prin reducerea veniturilor comunităților locale, sau mai bine zis, prin trecerea lor forțată în vistieria Guvernului Tudose -, sunt de fapt anulate toate eforturile comunităților locale de dezvoltare, care, în baza lor, și-au planificat investiții pentru proiecte concrete, menite să crească calitatea vieții în acele localități.

Mai mult decât atât, prin acest demers al Guvernului PSD-ALDE sunt crunt lovite tocmai localitățile cu un număr mare de angajați în mediul privat. Adică, cei din PSD-ALDE s-au gândit să-i penalizeze pe românii din acele localități în care aceștia, în loc să plece în alte țări unde salariile sunt mult mai bine plătite, au ales să rămână, să lucreze în mediul privat din țara lor, în speranța de a contribui la prosperitatea localităților lor și susținând, astfel, proiectele locale prin impozitele pe venit pe care le plătesc!

Noi, liberalii, considerăm că o soluție corectă în acest caz, pentru a compensa pierderile pe care le vor avea primăriile începând de la 1 ianuarie 2018, o reprezintă ajustarea cotei din impozitul pe venit care revine la nivel local, astfel încât fondurile să rămână cel puțin la același nivel ca și până acum și cerem Guvernului Tudose și PSD-ALDE să o implementeze de urgență!

    Simona Bucura-Oprescu - declarație politică având ca temă Redefinirea legislației cu privire la consumul de droguri în România;

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

"Redefinirea legislației cu privire la consumul de droguri în România"

Una dintre problemele importante cu care se confruntă România, în momentul de față, este consumul de droguri, consum care este în creștere de la un an la altul. Și mai grav este faptul că flagelul consumului de droguri afectează și tinerii, chiar minorii, consecințele sociale fiind deosebite. De la droguri ușoare, cum ar fi așa-numitele etnobotanice, până la substanțele de mare risc, drogurile sunt o realitate în România, iar acest lucru nu ne poate lăsa indiferenți.

Dinamica internațională a consumului de substanțe stupefiante este corelată cu cea din România, având un trend ascendent. Guvernele lumii luptă pe toate căile pentru a reduce fenomenul, dar adicția unora, combinată cu profitul altora, are efecte devastatoare. În România, au fost făcute, în ultimii ani, capturi importante de droguri. S-au făcut pași mari pentru eradicarea unor rețele de traficanți. S-a intervenit pentru diminuarea fenomenului etnobotanicelor, care luase amploare. Au fost create instituții și s-au definit strategii. Nu este de ajuns însă. Și nu este de ajuns, deoarece răul cunoaște multe căi, iar drogurile sunt încă prezente - și încă o prezență consistentă - în diverse medii din țară.

Se constată precocitate din punctul de vedere al vârstelor la care începe consumul de substanțe psihoactive. De asemenea, pe piață apar noi și noi produse. Riscurile asociate consumului de droguri sunt mari, începând cu cele de contractare a unor boli teribile, precum SIDA, până la hepatită și altele asemenea. Drogurile sunt asociate și cu violențe și alte acte antisociale. România se înscrie pe așa-numita "rută balcanică" a drogurilor, iar libertatea de mișcare, generată de deschiderea frontierelor, a facilitat "importul" de substanțe interzise. Așadar, este nevoie de acțiuni ferme.

Astfel, consider că se impune redefinirea legislației cu privire la consumul de droguri în România. Efectele urmărite ar trebui să fie, pe de o parte, reducerea consumului și combaterea rețelelor formate deja, iar pe de alta, este nevoie de un accent mai puternic, care să fie pus pe prevenție, pe educație și pe conștientizare, în special în rândurile categoriilor vulnerabile, a riscurilor generate de interacțiunea cu substanțele psihotrope. Este nevoie de adaptarea strategiilor naționale în domeniu, la tendințele de pe piață și ale consumatorilor, iar interacțiunea dintre instituțiile statului ar trebui să fie întărită. Nu în ultimul rând, colaborarea cu instituțiile internaționale de profil este, de asemenea, vitală.

Drogurile au intrat, din păcate, în societatea românească post-decembristă și au făcut ravagii. Mii de persoane au de suferit, unele au plătit cu viața. Este nevoie de principii și politici solide pentru combaterea fenomenului, dar și pentru a veni în sprijinul celor deja atinși de o adevărată maladie, care este reprezentată de droguri.

    Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică cu titlul Reforma administrativ-teritorială a României - diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Reforma administrativ-teritorială a României - diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni"

Regionalizarea sau reorganizarea administrativ-teritorială a țării este o reformă legată de modul însuși în care românii înțeleg viitorul nu doar al României, ci și al Uniunii Europene. România, în ciuda eșecurilor evidente, continuă, în linii mari, o formă de administrație centralizată preluată de la regimul comunist. O europenizare de fond a României ar pretinde însă o recuperare a propriilor tradiții locale, un respect sporit pentru patrimoniu și identitate națională, un spirit menit să așeze laolaltă ceea ce revanșa națională de la 1918 a tins să separe.

Dezvoltarea regională este un concept nou, care urmărește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, contribuția la reducerea șomajului și, nu în cele din urmă, să conducă la o îmbunătățire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională, s-au înființat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul României. Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe județe. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate și promovate de autoritățile administrației publice locale și centrale, în parteneriat cu diverși actori - privați, publici, voluntari -, în scopul asigurării unei creșteri economice, dinamice și durabile, prin valorificarea eficientă a potențialului regional și local, pentru îmbunătățirea condițiilor de viață.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor; piața forței de muncă; atragerea investițiilor; transferul de tehnologie; dezvoltarea sectorului IMM-urilor; dezvoltarea infrastructurii; asigurarea calității mediului înconjurător, dezvoltarea rurală. Regionalizarea administrativ-teritorială ar prelua din atribuțiile Guvernului, dar și din cele ale actualelor consilii județene, pentru că aici se vor afla organismele intermediare pentru absorbția de fonduri europene, aici ar fi principalii negociatori direct cu Uniunea Europeană privind absorbția de fonduri europene și, astfel, se vor putea institui taxe regionale și multe acte delegate la nivelul regiunilor.

După zece ani de apartenență la Uniunea Europeană, României îi lipsește o viziune unitară pe termen lung. România are nevoie de o reformă administrativ-teritorială, aceasta fiind soluția pentru diminuarea decalajelor de dezvoltare între regiuni și singura prin care se poate asigura armonizarea economică și socială între acestea. Această reformă se poate realiza înainte de o modificare a Constituției României, deoarece Guvernul are posibilitatea să înființeze, cu aprobarea Parlamentului României, unități de administrare a programelor de dezvoltare la nivelul regiunilor.

Înlocuirea județelor cu regiuni este o necesitate imperioasă, pentru a crea un alt decupaj administrativ-teritorial al dezvoltării economice și sociale a României, în deceniile viitoare. Politicile de dezvoltare teritorială ale Comisiei Europene sunt concepute pentru regiuni cu potențial natural, economic și uman. Finalitatea regionalizării presupune crearea unui alt cadru al dezvoltării economice și sociale a țării, obiectivul major al acestei dezvoltări fiind asigurarea unui standard de viață mai ridicat pentru populația regiunilor.

În calitatea mea de deputat ales în Circumscripția electorală nr. 37, Timiș, afirm cu mândrie faptul că Timișoara este un oraș european care întrunește toate condițiile să fie capitală de regiune, fiind un oraș cu un uriaș potențial economic, educațional și cultural. Județul Timiș se situează pe un loc fruntaș în ceea ce privește capitolul calitatea vieții, fapt concretizat prin dezvoltarea unui mediu economic competitiv, un mediu de afaceri performant și o capacitate mai bună de a gândi politici europene.

Consider că regionalizarea este de departe una dintre prioritățile momentului. Acest proces a devenit, de-a lungul timpului, un subiect îndelung dezbătut și menționat, însă el nu a fost pus în practică din cauza, probabil, a superficialității cu care a fost tratat. Harta regionalizării pare o nebuloasă pentru o mare parte a aleșilor locali, având în vedere faptul că ea afectează raportul de putere. Este evident că există o bursă a baronilor locali și a celor care vor să extragă capital politic din reorganizarea administrativ teritorială a țării. Și nu doar capital politic, ci și capital de imagine pentru anumite "personalități locale" actuale, care, deși nu au întreprins nimic pentru dezvoltarea comunităților locale, își doresc vizibilitate maximă cu efort minim.

    Costel Alexe - despre Cronica unei demisii necesare;

Domnul Costel Alexe:

"Cronica unei demisii necesare"

Vă mărturisesc că îmi doresc să fie pentru ultima dată când mă adresez cu această formulare Domniei Voastre! Spun asta, pentru că atât eu, cât și alți colegi din Camera Deputaților v-am cerut, în nenumărate rânduri, să faceți un pas în spate, să nu transferați rușinea personală asupra unei instituții deja zdruncinată de acțiunile PSD, care de fiecare dată a făcut scut în jurul penalilor și a respins cererile de urmărire penală și, astfel, posibilitatea ca justiția să își urmeze cursul!

Se împlinește un an de când, sistematic și neobosit, încercați, direct și prin diverși interpuși, să acaparați instituțiile anticorupție și mai ales să puneți justiția sub controlul politic al PSD. Fără o minimă demnitate, dând dovadă de o cruntă iresponsabilitate, ați ales să fugiți ca un laș de răspundere și să jucați cartea victimei politice. Ați fi avut ocazia să demonstrați că sunteți un om nevinovat, așa cum susțineți, să lăsați justiția să își vadă de treabă, iar țara ar fi dus-o mai bine. Nu sunteți victima agenturilor străine, cum tendențios încercați să induceți opiniei publice. Nu sunteți nici victima adversarilor politici și, mai mult ca sigur, nu sunteți victima procurorilor în fel de fel de scenarii închipuite și sugerate de consultanții dumneavoastră!

Știți prea bine, domnule Liviu Dragnea, că sunteți victima propriei lăcomii și mai ales sunteți autorul celui mai mare și evident jaf de după anii 2000 și, fără remușcări, v-ați permis să țineți în subdezvoltare un județ, ați prăduit Teleormanul și apoi v-ați extins "operațiunile" la nivelul întregii țări. Asemenea unei cangrene, v-ați extins conexiunile oneroase, uzitând de pârghiile politice și de funcțiile administrative! Nu sunteți o victimă, domnule Dragnea, ci sunteți un agresor care se întoarce constant la locul faptei pentru a repeta infracțiunea și a colecta prejudiciul! E rușinos că al 3-lea demnitar în statul român are deja trei dosare penale și nimeni din PSD nu are o minimă decență să vă ceară să vă retrageți, pentru că acest circ dăunează imaginii României în raport cu partenerii externi!

Ați reușit să intrați într-o galerie selectă, a președinților PSD care colecționează capete de acuzare pe bandă rulantă. Deși nu mai era nevoie de confirmări, sunteți dovada că PSD rămâne un partid nereformat, anchilozat în trecut, refractar și cu mesaj antieuropean. Este clar că epoca lui Adrian Năstase, continuată de Victor Ponta, a fost perfecționată de Liviu Dragnea!

Nu faceți cinste României. Nu faceți cinste funcției de Președinte al Camerei Deputaților. Nu faceți cinste românilor care v-au învestit cu încredere și acum se simt trădați. Nu faceți cinste nici colegilor dumneavoastră, oameni de bună-credință - profesori, doctori, avocați, academicieni, pe care, în repetate rânduri, i-ați umilit și forțat să vă facă jocul politic!

Pentru toate acestea vă solicit public demisia, domnule Liviu Dragnea!

    Costel Lupașcu - declarație politică despre Prezentarea argumentelor pentru respingerea atacurilor pe tema reformei fiscale;

Domnul Costel Lupașcu:

"Prezentarea argumentelor pentru respingerea atacurilor pe tema reformei fiscale"

Am constat că, deși după aprobarea Ordonanței de urgență prin care sunt implementate o serie de măsuri benefice atât pentru angajații, cât și pentru angajatorii din România pentru anul viitor, atât premierul, cât și ministrul finanțelor publice au explicat toate deciziile, în continuare colegii din Opoziție ne atacă și ne denigrează pe această temă. Probabil sunt supărați, pentru că majoritatea modificărilor sunt mai degrabă de factură liberală, de scădere a taxelor și nu sunt mulțumiți că nu sunt dânșii cei care au adoptat această reformă fiscală.

Prin declarația de astăzi, am în vedere să demontez principalele critici care au fost aduse în spațiul public în legătură cu modificările aduse Codului fiscal.

Angajatorii privați nu vor mări salariul brut pentru a menține netul la același nivel. Angajatorii nu au niciun cost suplimentar prin această măsură. Deci nu au niciun motiv să le scadă salariile angajaților.

Nu există niciun beneficiu pentru economie prin aceste măsuri. Principalul avantaj constă tocmai în faptul că se diminuează deficitul la Bugetul asigurărilor sociale de stat, cu aproape 9 miliarde de lei, bani care nu vor mai fi transferați de la bugetul de stat pentru plata pensiilor. Acest deficit scade de la 13,5 miliarde lei la 4,6 miliarde lei. Această diferență va fi folosită pentru spitale, școli, drumuri sau medicamente. Astfel, se reduc sumele de bani rămase necheltuite în fiecare an la autoritățile locale. Deci banii care până acum rămâneau neutilizați intră în circuitul economic și generează creștere economică și mai multe venituri la bugetul de stat.

Reforma se face în grabă, fără consultări, fără studiu de impact. Măsura transferului contribuțiilor a fost publicată încă de la începutul anului. Ea se regăsește în Programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu și a fost menținută și în Programul asumat de Guvernul Tudose. Așadar, măsura era publică și anunțată încă de la începutul guvernării. Toate negocierile cu sindicatele pentru Legea salarizării unitare s-au făcut în cunoștință de cauză, că va avea loc acest transfer al contribuțiilor. Deci sindicatele au știut încă din această vară că se va face acest transfer. Ordonanța de urgență privind măsurile fiscale a fost publicată cu două săptămâni înainte de a fi adoptată.

Toată lumea este împotrivă - sindicate, patronate, angajatori străini. Cele mai importate organizații ale patronilor români susțin măsurile fiscale și consideră că nu vor fi afectate de aceste modificări ale cadrului fiscal. Uniunea Generală a Industriașilor Români, Confederația Națională a Patronatului Român, Confederația Patronală a Industriilor din România - toate acestea s-au exprimat public că nu vor fi afectate de aceste măsuri și că, dimpotrivă, creșterea salariului minim este o măsură bună. Guvernul a avut întâlniri cu marii angajatori, care nu s-au exprimat deloc împotriva măsurilor propuse.

Creșterile de salarii sunt derizorii. Nicio creștere de salariu nu poate fi considerată derizorie. Este în plus, nu este în minus, așa cum a fost în alte guvernări. La cel cu salariul minim va fi o creștere a venitului net, în mână, de 9,1%. Cei care au venituri din dobânzi, chirii, pensii mai mari de 2.000 lei, agricultură, investiții pe bursă, PFA-uri, activități independente, arende, vor avea o creștere de 7,1% a acestor venituri. La bugetari, creșterile vor fi de peste 4 procente.

Consiliile județene și primăriile rămân fără bani de investiții. În primul rând, reducerea impozitului pe venit este o măsură de relaxare fiscală dorită de milioane de salariați și de mediul de afaceri. Deci este o măsură bună. Nu este afectată capacitatea niciunei unități administrativ-teritoriale. Se reduc doar sumele de bani care rămân nefolosite în fiecare an. Acești bani sunt reintroduși în economie și generează creștere economică și venituri suplimentare la buget. Cresc însă bugetele localităților și ale județelor mici sau cu venituri mici. Se reduc astfel decalajele de dezvoltare dintre localitățile și județele din România.

Pentru primării s-a mărit procentul privind cotele defalcate din impozitul pe venit încasat pe raza localității, de la stat, de la 41,75% la 43%.

Nu se acoperă riscurile de muncă, respectiv accidente de muncă, șomaj, creanțe salariale, concedii medicale, care acum sunt suportate de angajator. La nivelul angajatorului rămâne o contribuție de 2,25% din salariul brut, numită "contribuție asiguratorie de muncă". Din această contribuție se vor acoperi toate riscurile de muncă.

Nu mai există predictibilitate fiscală. Nimic din reforma fiscală nu încurcă planul de afaceri al unei companii sau realizarea în timp a bugetelor. Transferul contribuțiilor de la angajator la salariat nu modifică costul total cu forța de muncă. Scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% este un beneficiu pentru toate companiile, dar și pentru angajați, colaboratori sau pensionari. Prin urmare, nu afectează, ci avanatajează.

Nu e timp de implementare, de ajustare a contractelor, de pregătire a programelor informatice etc. În privința programelor informatice, operațiunea este banală, pentru că toate modificările sunt în sensul simplificării. Prin urmare, ajustările sunt simplu de făcut, se lucrează pe programele existente, nu se pune, în niciun caz problema unor noi programe. Toți cei care lucrează în departamentele financiar-contabile știu, pentru că au mai trecut de foarte multe ori prin astfel de operațiuni, că modificările programelor se fac practic în câteva ore.

    Dănuț Bica - declarație politică intitulată Reforma care deformează România. Primăriile, la mâna Guvernului!;

Domnul Dănuț Bica:

"Reforma care deformează România. Primăriile, la mâna Guvernului!"

Ziua de miercuri, 8 noiembrie 2017, va fi consemnată în istoria modernă a României drept una dintre zilele cele mai nefaste pentru administrațiile publice ale unităților administrativ-teritoriale, reprezentând momentul de cotitură în care s-a realizat reculul cel mai puternic pentru toate progresele făcute în acest domeniu, în cei douăzeci și șapte de ani de la căderea comunismului. Miercuri s-a decis nu numai bulversarea mediului de afaceri din țară, nu numai instituirea unui sistem de impozitare aberant, nu numai reducerea salariilor din sectorul privat și amânarea creșterii salariilor în sectorul bugetar, ci și recentralizarea financiară a administrațiilor publice locale. Scopul? Trecerea sub controlul politic de la București a tuturor deciziilor publice care ar fi trebuit luate la nivel local. Comitetul Executiv al PSD și încă șeful acestuia își doresc să devină un nou Comitet Central al PCR, cu față umană.

Din anul 2013, suntem spectatorii unei drame macabre, regizate până în cel mai mic detaliu de Liviu Dragnea și baronii PSD, de rit nou. De când a părăsit administrația județului Teleorman și s-a mutat în capitală, Liviu Dragnea s-a străduit, cu orice chip și cu orice cost, chiar în detrimentul interesului național, să controleze de la București toată administrația publică locală a României. Or, cum este cel mai simplu să realizezi acest lucru, având în vedere că în România sunt nu mai puțin de 41 județe și 3.181 de municipii, orașe și comune? Când administrațiile publice locale au sarcini multe de dus la îndeplinire și dispun de bani puțini, este evident că pârghia cea mai simplă și mai eficientă prin care acestea pot fi controlate o reprezintă finanțările care vin de la Guvern.

Prima demonstrație a intențiilor despotice ale lui Liviu Dragnea, a avut loc în anul 2013, atunci când, sub lozinca generoasă a descentralizării administrației publice locale, a promovat, pentru satisfacerea intereselor baronilor din PSD, o lege profund neconstituțională, a cărei punere în aplicare ar fi echivalat cu feudalizarea României.

Astăzi, după 11 luni de guvernare PSD-ALDE, mai bine de 1.500 de administrații publice locale din România au ajuns în pragul incapacității de plată. Majoritatea primăriilor de comune și de orașe mici, care au venituri proprii reduse, nu mai dispun de bani nici măcar pentru plata salariilor propriilor angajați, până la finalul acestui an. Despre investiții publice de interes local ar fi chiar o glumă să mai vorbim, pentru că la bugetele locale nu se mai găsesc bani nici pentru văruirea pomilor de pe marginile străzilor. Singurele investiții demarate - ce-i drept, deocamdată doar pe hârtie - stau toate în pixul domnului Liviu Dragnea, finanțarea lor urmând a se realiza prin controversatul Program Național de Dezvoltare Locală, a cărui implementare se face profund selectiv, în funcție de culoarea carnetului de partid al primarului.

Anul 2017 a fost un an foarte greu pentru administrațiile publice ale unităților administrativ-teritoriale din România, care abia și-au tras suflarea, iar la rectificarea bugetară din luna septembrie nu au primit resurse financiare suplimentare nici măcar pentru echilibrarea bugetelor și pentru onorarea cheltuielilor curente. Dacă anul acesta primăriile au scos-o sau o vor scoate la capăt, într-un fel sau altul, anul viitor situația va fi deosebit de grea.

În primul rând, trebuie să spunem, cu subiect și predicat, că majorarea salariilor din administrația publică locală, motiv de mare mândrie pentru domnul Liviu Dragnea și pentru Guvern, nu a fost însoțită și de transferarea sumelor necesare de la bugetul central către bugetele locale. Altfel spus, măriți salariile, dar nu vă dăm bani! Așa se face că multe administrații publice locale nu vor avea suficienți bani nici măcar pentru plata salariilor. Într-un gest cinic, Liviu Dragnea le-a arătat obrazul primarilor pentru că "au îndrăznit" să crească salariile funcționarilor și le-a cerut la fel de cinic "să se descurce" singuri!

Pseudoreforma fiscală, adoptată miercuri, 8 noiembrie, lasă primăriile fără circa 37% din veniturile pe care le primeau din cotele defalcate din impozitul pe venit, măsură care echivalează cu dezastrul pentru administrația publică locală. Nimeni nu contestă oportunitatea măsurilor de relaxare fiscală, însă ele trebuie gândite în așa fel încât să nu îngenuncheze instituțiile fundamentale ale statului. Și pentru această problemă Liviu Dragnea a găsit o soluție la fel de toxică ca și pentru cele precedente - bani atribuiți pentru administrațiile publice locale de la buget, de Guvern. Pe ce criterii, domnule Dragnea? Am înțeles! Criteriile le veți elabora tot dumneavoastră în ședințele de partid, iar interpușii de la Guvern le vor pune în practică.

Fiecare zi petrecută cu PSD la guvernare înseamnă pași consistenți înapoi, pentru România. În 11 luni ne-am întors în timp cu cel puțin 11 ani. Nu vă pot spune câți români au resimțit vreun beneficiu al guvernării PSD-ALDE în acest an. În orice caz, extrem de puțini și nu întotdeauna cei îndreptățiți. Ceea ce pot, însă, să vă spun cu certitudine este că această guvernare iresponsabilă, bazată pe minciună crasă, a bulversat și a demolat tot ceea ce se construise corect, în ultimii ani, în țara noastră, nenorocind perspectivele economice ale României. PSD și-a trădat mandatul primit în alegerile parlamentare, și-a trădat alegătorii, a pierdut legitimitatea de a guverna.

În consecință, trebuie să evacueze Palatul Victoria pe scara de urgență!

    Eugen Tomac - declarație politică privind reforma fiscală în România;

Domnul Eugen Tomac:

Niciodată în istoria postrevoluționară a României, țara noastră nu a fost supusă unor convulsii economice și financiare de o asemenea anvergură ca acum, fără altă logică decât cea de a vopsi un partid social-democrat în partid populist. Așa-zisa revoluție fiscală, inițiată de PSD, nu este altceva decât o rupere de reguli, bazată pe înșelătorie, un plan de generare a haosului, care nu creează noi opțiuni.

În timp ce alte partide de centru-stânga din Europa încearcă să se reinventeze, vorbind despre nevoia de reformă a sistemelor de taxe, pentru a încuraja o mai corectă distribuție a bunăstării și pentru a reduce inechitățile, PSD intervine brutal în sistemul de taxe din România, amplificând inechitățile, sărăcindu-i, în egală măsură, pe cei bogați și pe cei săraci.

Dacă partidele social-democrate de pe bătrânul continent vorbesc despre nevoia de a investi în infrastructură și despre politici economice care ajută la diversificarea economiilor locale, PSD aproape că a desființat investițiile publice și, în plus, a reușit să înăbușe orice apetit de investiții private în țara noastră.

Din păcate pentru noi toți, reforma fiscală bazată pe înșelătorie, inițiată de PSD, este o reformă originală, având trei caracteristici care îi determină unicitatea:

  1. Modificările aduse Codului fiscal au reușit să nemulțumească, în egală măsură, pe toată lumea - și pe salariați, și pe angajatori; și pe micii întreprinzători, dar și marile corporații; și persoanele fizice autorizate, pe cei organizați în asociații familiale, mulți din agricultură, precum și pe cei care obțin venituri din chirii sau din cedarea drepturilor intelectuale, și enumerarea poate continua.
  2. În loc să rezolve probleme structurale, reforma originală creează altele noi. De exemplu, creșterile salariale din sectorul bugetar, cu mult peste creșterea productivității, în contextul în care salariile din administrația publică sunt mai mari ca cele din sectorul privat, au creat haos pe piața forței de muncă, o piață a forței de muncă deja afectată de migrația din ultimii ani, care este bulversată de promisiuni salariale cu creșteri de până la 100% în sectorul public.
  3. Consecințele înșelătoriei fiscale și-au arătat pe loc roadele nefaste. În timp ce aproximativ șase milioane de angajați și angajatorii lor sunt în plin proces de modificare a tuturor contractelor individuale de muncă din România, au crescut prețurile la bunuri și servicii de larg consum, la combustibili, energie electrică și gaze, au crescut dobânzile, euro și dolarul față de leu, deficitul bugetar, deficitul comercial, deficitul de cont curent și datoria publică.

Românii s-au săturat de experimentele făcute de PSD în ultimii 27 de ani pe pielea lor, s-au săturat de democrația originală a lui Ion Iliescu și de reformele fără noimă lansate de noua gardă social-democrată, inclusiv în economie și finanțe.

O economie fără investiții este ca o plantă fără apă, ca un motor fără combustibil. PSD trebuie să se trezească la realitate și să revină pe drumul cel bun. Sau să facă un pas înapoi și să lase guvernarea pe mâna celor care se pricep, până nu e prea târziu.

    Angelica Fădor - declarație politică intitulată Revoluția fiscală a Guvernului PSD-ALDE, piatră de moară pentru primării;

Doamna Angelica Fădor:

"Revoluția fiscală a Guvernului PSD-ALDE, piatră de moară pentru primării"

Vă întrebați de ce sunt nemulțumiți primarii de revoluția fiscală a PSD?

E simplu. Prin reducerea impozitului de la 16% la 10%, doar Primăria Generală a Bucureștiului ar pierde un miliard de lei.

Bugetele locale pierd 7 miliarde lei, anual, după reducerea impozitului pe salarii, adică 12% din veniturile de la nivelul anului trecut.

Explicația este tot simplă - 71% din impozitul pe venitul salarial reprezintă venit al administrațiilor locale.

O reducere de la 16% la 10% a impozitului pe salarii presupune o reducere cu peste o treime a veniturilor statului din impozitul pe venitul salarial, deci și o reducere proporțională a veniturilor bugetului local.

Anul trecut, bugetul general consolidat a obținut din venitul salarial 27,7 miliarde lei, și aproape 20 miliarde au mers la administrațiile publice locale.

În condițiile în care impozitul pe venitul salarial scade de la 16% la 10%, atunci bugetul pierde 10 miliarde lei, iar administrația locală pierde și ea aproximativ 7 miliarde lei.

În această situație, este firească supărarea primarilor, indiferent de coloratura politică a acestora, pentru că ei sunt cei care trebuie să le explice oamenilor care au avut încredere în ei și i-au votat, de ce sunt nevoiți să amâne realizarea unor proiecte și de ce alte proiecte nu se vor mai realiza deloc.

Se pierd, practic, banii care ar fi fost destinați secțiunii de dezvoltare, dar dezvoltarea localităților este ultima preocupare a guvernării PSD-ALDE. Există chiar riscul ca unele administrații să intre în incapacitate de plată.

Poveștile cu care vine PSD pentru a-i păcăli pe primari, acea echilibrare a bugetelor, respectiv a dezvoltării, nu face decât să îi pedepsească pe acei primari care sunt harnici, care muncesc, se dezvoltă, dar se dezvoltă prea repede din punctul de vedere al PSD, un PSD care trebuie să îi premieze pe ceilalți.

Este evident, astfel, că revoluția fiscală a PSD, amânată deja de două ori, se sparge în capul cetățenilor, care vor fi nevoiți să plătească taxe și impozite mai mari, să nu beneficieze de facilități, să nu beneficieze de investiții, fiind în același timp și piatra de moară pe care primarii sunt nevoiți să o ducă.

    Gabriel Andronache - declarație politică cu titlul Brașov, atunci și acum. După 30 de ani...;

Domnul Gabriel Andronache:

"Brașov, atunci și acum. După 30 de ani..."

Brașovenii de vârsta mea, și nu numai au și acum vie în memorie acele momente din noiembrie 1987 când, pe fondul lipsurilor privind strictul necesar al fiecărei zile, precum și al scăderilor semnificative ale salariilor muncitorilor de la Fabrica de autocamioane "Steagul Roșu" - Brașov, aceștia nu au mai rezistat minciunilor regimului comunist și s-au revoltat.

După ce, în seara zilei de 14 noiembrie, au constatat că lefurile le fuseseră dramatic scăzute, au încetat lucrul, în semn de protest. Acțiunea lor, fără precedent într-un oraș liniștit de provincie, a fost imediat urmată de colegii lor care au venit la muncă în dimineața zilei de 15 noiembrie. Pentru că doleanțele lor nu au fost ascultate de conducerea întreprinderii, au pornit în marș spre sediul Consiliului Județean al Partidului Comunist Român.

Dacă inițial erau doar vreo 400 de manifestanți, lor li s-au adăugat pe traseu și muncitorii de la uzinele "Tractorul", "Hidromecanica", precum și mii de cetățeni, elevi și studenți.

Au fost scandate lozinci împotriva regimului comunist și a conducătorilor săi, împotriva tuturor privațiunilor care țineau de traiul de zi cu zi al brașovenilor din acele vremurilor. Deși orașul era cunoscut ca un puternic centru industrial, acest lucru nu se reflecta și în calitatea vieții locuitorilor. În schimb nomenclatura era înconjurată de huzur. Manifestația a escaladat și au fost înregistrate violențe.

În acea zi, Brașovul a cunoscut fața hidoasă a regimului comunist. Astfel, spre seară, trupele de securitate au înăbușit, prin măsuri specifice forțelor de ordine, revolta brașovenilor. Pe străzile Brașovului a curs sânge, au fost incendiate mașini. Oarecum la fel ca în București, 21 Decembrie 1989, scena violențelor a fost imediat spălată, ca și când nu s-a întâmplat nimic.

În zilele care au urmat, aproximativ 300 de brașoveni au fost arestați și anchetați ca în vremurile terorii staliniste, o parte dintre ei fiind transferați la București pentru anchete suplimentare. După simulacre de procese, mulți dintre manifestanți au fost deportați sub regim strict în alte județe ale României. Pentru unii dintre ei, calvarul deportării a continuat chiar până la sfârșitul vieții.

Revolta brașovenilor a arătat cât de lipsit de conținut era regimul comunist, cât de duplicitari erau cei din conducerea PCR, care, pe de o parte, cereau poporului sacrificii, iar pe de altă parte ei se bucurau, pe ascuns, de o viață fără griji.

Revolta brașovenilor a arătat că regimul nu era unul infailibil, era un regim care putea și trebuia să fie schimbat.

În amintirea acelei zile de toamnă târzie, dar și de început al sfârșitului comunismului în România, o arteră importantă a Brașovului a primit, dup㠒90, numele de Bulevardul 15 noiembrie!

Cu acest prilej, mă alătur și eu celor care doresc, prin toate mijloacele, să păstreze vie memoria celor care s-au împotrivit regimului comunist. Salut organizarea, zilele acestea, sub auspiciile Muzeului Județean de Istorie Brașov, a unor manifestări cu caracter cultural-artistic de înaltă calitate, prin care se urmărește rememorarea Revoltei din 15 noiembrie 1987, dar și conștientizarea tinerei generații cu privire la ororile regimului comunist, care nu trebuie să se mai repete niciodată!

    Mihăiță Găină - declarație politică având ca subiect Noi majorări pentru pensii și indemnizația de creștere a copilului;

Domnul Mihăiță Găină:

"Noi majorări pentru pensii și indemnizația de creștere a copilului"

PSD dă încă o dată dovadă de consecvență decizională prin adoptarea Ordonanței Guvernului privind majorarea indemnizației minime de creștere a copilului, de la 1 ianuarie 2018. Această sumă va crește la 1.250 de lei, față de 1.233 de lei, cât este în prezent. La ora actuală, valoarea indemnizației lunare pentru creșterea copilului are o limită minimă ce reprezintă 85% din salariul minim brut. Și cum acesta din urmă este stabilit, de la 1 februarie 2017, la 1.450 de lei, rezultă o valoare minimă de 1.232,5 lei a indemnizației pentru creșterea copilului.

Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință. În prezent, valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizația va avea valoarea a 2,5 ISR. În plus, pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleți sau multipleți, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naștere, nivelul indemnizației lunare se va majora, mai nou, cu 1.250 de lei, și nu cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară, așa cum este acum.

Așadar, încă de la debutul anului viitor, indemnizația lunară pentru creșterea copilului va fi cuprinsă între 1.250 și 8.500 de lei.

Țin să subliniez că veștile bune venite de la Executiv nu se opresc aici!

Potrivit Ordonanței de urgență, începând cu 1 iulie 2018, va crește și pensia minimă de la 520 de lei la 640 de lei, precum și punctul de pensie de la 1.000 de lei la 1.100 de lei.

Mai trebuie spus și că aceste măsuri vin la pachet cu reducerea procentului de plată către Pilonul II de pensii, de la 5,1% la 3,75%, fără a fi afectată valoarea nominală din prezent. Mai precis, suma care este achitată astăzi administratorilor Pilonului II va fi cel puțin aceeași, anul viitor, dar scăderea procentului este necesară, ca urmare a creșterii salariului mediu cu 20%, de la 1 ianuarie 2018, măsură pe care Guvernul o are în vedere în perioada imediat următoare.

    Găvrilă Ghilea - declarație politică intitulată La POAD-ul lăudat să nu te duci cu sacul!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"La POAD-ul lăudat să nu te duci cu sacul!"

Beneficiind de o alocare totală de peste 518 milioane de euro, Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014-2020 și-a asumat ca generos deziderat reducerea sărăciei extreme, prin distribuirea de alimente de bază, sub formă de pachete alimentare și mâncare preparată, de materiale școlare pentru copii, trusouri pentru nou-născuți, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte și produse de igienă persoanelor cele mai vulnerabile.

Nu întâmplător, din totalul alocării financiare pentru acest program, 85% reprezintă sprijinul Uniunii Europene prin Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane, FEAD, iar 15% reprezintă contribuția națională, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Cu toate acestea, deși au mai rămas doar câteva săptămâni până la finele anului în curs, amatorismul și superficialitatea redactării și lansării Ghidurilor solicitantului, aferente Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2017/2018, sunt în măsură să pună serios sub semnul întrebării implementarea sa în bune condiții, de sprijinul căreia, numai anul trecut, au beneficiat 3.286.466 de persoane vulnerabile din punctul de vedere al deprivării alimentare.

Situația este cu atât mai gravă, cu cât acest program ar trebui să contribuie la consolidarea coeziunii sociale și la reducerea sărăciei extreme, iar consistentul ajutor european acordat prin POAD este completat din bugetul de stat, care susține schemele naționale ce se adresează persoanelor aflate în dificultate.

Fără să țină cont de aceste premise, Ghidul Solicitantului POAD - "Acordarea de ajutoare alimentare și produse de igienă în cadrul POAD 2017/2018" - a fost lansat cu o nepermisă întârziere de 3 luni față de estimarea inițială, ceea ce pune sub semnul incertitudinii respectarea graficului de implementare a acestui program, sub sancțiunea returnării celor 59 de milioane euro alocați, din care 50 de milioane de euro pentru ajutoare alimentare și 9 milioane de euro pentru produse de igienă.

E suficient să reamintim că în actuala guvernare, la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, care deține calitatea de Beneficiar, responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor POAD, s-au aflat, până de curând, Sevil Shhaideh, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea încă de pe vremea când deținea chiar el însuși acest portofoliu, respectiv Paul Stănescu, un alt apropiat al liderului PSD, pentru a înțelege de ce nu a fost tras cineva la răspundere pentru aceste derapaje, o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, pentru devoalarea incompetenței actualului Guvern în atragerea fondurilor europene destinate creșterii coeziunii sociale, dar și a dezinteresului pentru sprijinirea categoriilor vulnerabile beneficiare ale programelor de reducere a sărăciei extreme.

    Ileana Cristina Dumitrache - intervenție intitulată La data de 14 noiembrie, românii din Regiunea de sud-est a țării sărbătoresc Ziua Dobrogei. Cu această ocazie, adresez un cald mesaj de felicitare dobrogenilor!;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"La data de 14 noiembrie, românii din Regiunea de sud-est a țării sărbătoresc Ziua Dobrogei. Cu această ocazie, adresez un cald mesaj de felicitare dobrogenilor! "

Ziua de 14 noiembrie are o semnificație specială pentru Dobrogea. La 14 noiembrie 1878, Regele Carol I proclama alipirea Dobrogei la patria mamă.

În acest an, se împlinesc 139 de ani de la unirea Dobrogei cu țara, act istoric după "Mica Unire" a Moldovei și Munteniei la 24 ianuarie 1859, care a dus la realizarea dezideratului înaintaților noștri de înfăptuire a Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Evenimentul este marcat la Constanța printr-o suită de manifestări la care contribuie toate naționalitățile conlocuitoare, Dobrogea fiind cunoscută ca un adevărat mozaic multicultural.

Și în Proclamația sa către dobrogeni, Regele Carol I spunea:

"Locuitori de orice naționalitate și religie, Dobrogea, vechea posesiune a lui Mircea cel Bătrân, de astăzi face parte din România. Voi de acum atârnați de un Stat unde nu voința arbitrară, ci numai legea dezbătută și încuviințată de națiune hotărăște și o cârmuiește. Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii: viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul unei Constituții pe care ne-o râvnesc multe țări străine. Religiunea voastră, familia voastră, pragul casei voastre vor fi apărate de legile noastre și nimeni nu le va putea lovi, fără a-și primi legitima pedeapsă. Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare decât a menține ordinea și, model de disciplină, de a ocroti pașnica voastră viețuire. Salutați dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi drapelul libertății, drapelul dreptății și al păcii..."

Iar mesajul Domnitorului către dobrogeni se încheia așa: "Iubiți țara la a cărei soartă este lipită de acum și soarta voastră!"

Și eu vă spun: iubiți țara și iubiți Dobrogea noastră!

    Ioan Balan - declarație politică cu titlul O nouă zi neagră pentru România, creată de PSD și ALDE;

Domnul Ioan Balan:

"O nouă zi neagră pentru România creată de PSD și ALDE"

Guvernul Tudose este Guvernul împotriva tuturor românilor! Așa poate fi cel mai simplu definit actul normativ ucigaș adoptat de Guvernul Dragnea-Tudose miercuri, 8 noiembrie 2017, în zi sfântă pentru creștinii ortodocși. Sindicate, patronate, angajați, angajatori, investitori străini și administrații publice locale, cu toții s-au opus adoptării ordonanței de urgență pentru modificarea Codului fiscal! Or, când toată țara se opune, când toți românii îți spun că nu sunt de acord și că nu e bine, iar Guvernul continuă cu o încăpățânare prostească să facă rău tuturor, atunci acest Guvern, cu siguranță, nu mai este Guvernul României, ci este doar Guvernul lor și al intereselor lor meschine. În miercurea neagră, PSD și ALDE au arătat adevăratul lor program de guvernare și au demonstrat cât se poate de clar cât de mult "bine" și-au dorit să facă românilor.

La mai puțin de o oră de la adoptarea ordonanței toxice, Partidul Național Liberal a anunțat activarea celui mai dur instrument de blam la adresa Guvernului Tudose, al doilea Guvern în numai 11 luni de zile, și anume, depunerea urgentă a unei moțiuni de cenzură, care să conducă la un final firesc pentru cei care guvernează împotriva românilor - demiterea Guvernului. Nu știu câte guverne din Europa și din lume au reușit o așa mare contraperformanță ca, în doar 4 luni de la învestitură, să își atragă nemulțumirea întregii populații și să fie confruntat, deja, cu o moțiune de cenzură în Parlament.

Țara este în colaps! Veniturile strânse de Guvernul PSD-ALDE la buget, în an de creștere economică, sunt cele mai mici din istoria ultimilor 15 ani. Dacă în anul 2011, abia după ce scăpasem de criza economică, la bugetul general consolidat al statului român se colectau venituri bugetare de aproape 33% din PIB, anul acesta, 2017, an de explozie economică, cu o creștere economică de invidiat, cu taxe și impozite mai mari și mai multe, Dragnea și Guvernul său abia dacă vor strânge 25-26% din PIB. Vorbim de o pierdere de încasări de aproape 7% din PIB, ca ritm de încasări! Este aritmetică pură dacă știm că un punct procentual din PIB este de peste 8 miliarde și că Guvernul PSD-ALDE a pierdut peste 7 puncte procentuale din colectare.

Putem spune că acest Guvern a pierdut din sacul bugetar, în numai un an, peste 50 de miliarde de lei. În loc să strângă banii din economia neagră, cea în care activează cele mai multe dintre afacerile lor personale, în loc să aducă în țară banii gratuiți de la Uniunea Europeană, Guvernul lui Dragnea mai bine împrumută România cu miliarde de lei pe lună și cu peste 30 de miliarde de lei într-un an. Unii ar spune că am fost prea dur când am vorbit despre colaps bugetar. Nicidecum! Am fost, poate, prea blând! Numai cine nu vrea nu-și amintește dezastrul bugetar lăsat de Popescu-Tăriceanu în anul 2008 și criza puternică pe care au trecut-o românii între 2009 și 2010. Numai cine nu vrea să vadă nu vede cu ce viteză și cu ce precizie PSD și ALDE reeditează un eșec economic clar, de la care se pare că nu-i abate nimeni!

În miercurea neagră, Dragnea și Tudose au decis tăierea salariilor din sectorul privat. Zică toți ce vor să zică, povara fiscală pe muncă nu scade, ci crește și își schimbă doar destinatarul, adică angajatul ia pe umeri toată povara taxelor bugetare! Ce mai poate fi oare de spus în legătură cu această decizie, luată în an de creștere economică, decât faptul că PSD și ALDE guvernează împotriva tuturor.

Despre amăgirea, pentru încă o dată, a profesorilor și a medicilor, cu veșnica majorarea a salariilor, aceasta chiar că nu mai este o surpriză! Dacă Dragnea ar fi avut respect pentru aceste categorii, atunci ar fi majorat lefurile lor încă de la 1 iulie 2017, or, ca și în anul 2008, profesorilor și medicilor doar li s-a promis, însă de dat nu li s-a dat niciodată.

Puțini știu că, în același act normativ, în aceeași ordonanță criminală, Guvernul Dragnea-Tudose a obligat aproape jumătate de milion de agenți economici din România, să plătească impozit pe cifra de afaceri, de 1%, pentru cei cu o cifră de afaceri inferioară a un milion de euro. Implicațiile negative ale acestei măsuri ucigașe sunt greu de estimat.

Așadar, Guvernul a decis, din pix, ca agenții economici din România să aibă neapărat o rată de profit mai mare de 10%. Altfel, vor merge cu siguranță în faliment. O altă mostră de inconștiență și incompetență guvernamentală! Numai Tudose, Dragnea și Vîlcov, care toată viața lor au lucrat la stat, ar putea să gândească că pot stabili de la Guvern cât de profitabile să fie afacerile! Numai niște nepricepuți nu ar ști că mare parte dintre afacerile agenților economici cu cifra de afaceri mai mică de un milion merg pe rate de profitabilitate de maximum 5-7%, pentru că ei nu sunt abonați la contracte cu statul, așa cum sunt firmele lui Dragnea și ale majorității miniștrilor. Așadar, de unde vor da acești agenți economici diferența de impozit? Doar din buzunarul lor!

Din majoritatea parlamentară, Partidul Național Liberal vă va da o mână de ajutor, iar la moțiunea de cenzură care se va dezbate și se va vota în Parlament, aveți oportunitatea să îl trimiteți pe Tudose direct acasă! Vă oferim șansa reală de a îndrepta lucrurile și de a nu vă fi rușine de oamenii care v-au ales, atunci când veți merge acasă și veți da ochii cu ei. Am încredere că v-a mai rămas ceva demnitate și veți vota o moțiune care reprezintă interesele tuturor românilor. Nu este numai moțiunea PNL, ci este moțiunea de cenzură pe care o vor susține toți românii.

    Marius Bodea - declarație politică intitulată Guvernul PSD-ALDE distruge autonomia locală din România. Îi cer primarului Chirica să își dea demisia din PSD, pentru că, în acest moment, are o atitudine ipocrită!;

Domnul Marius Bodea:

"Guvernul PSD-ALDE distruge autonomia locală din România. Îi cer primarului Chirica să își dea demisia din PSD, pentru că, în acest moment, are o atitudine ipocrită!"

Guvernul PSD -ALDE a luat, în această săptămână, cea mai dezastruoasă decizie din istoria postdecembristă a României, întorcându-ne, practic, în anii ’80, zdrobind atât principiul autonomiei locale, cât și al descentralizării. Trecând peste alba-neagra cu transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, explicată și calculată în tot acest timp în toate contradicțiile posibile, măsură a cărei impact cu adevărat îl vom vedea când obligația fiscală intră în vigoare, la fel de devastatoare este lovitura dată de PSD-ALDE asupra primăriilor și, în special, asupra marilor orașe.

Necrescând nici salariul brut și nici salariul net, ca urmare a aplicării acestor modificări legislative, rezultă că asistăm la modificări doar în interiorul contribuțiilor.

O parte dintre aceste contribuții reprezentau baza de venituri ale autorităților locale, și anume, impozitul pe salarii, impozitul pe venitul global.

Aceasta bază de venituri ale autorităților locale a fost diminuată cu aproximativ 40%, prin reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, însă acești bani nu rămân nici la angajat si nici la angajator, ci au fost pur si simplu mutați în interiorul acestor contribuții, de la bugetele locale la bugetul de stat. Adică Guvernul PSD-ALDE și-a băgat bocancii în autonomia locală și a sustras acești bani pentru propria dispoziție.

Măsura lovește, în principal, motoarele economiei românești, și anume, marile orașe, acolo unde sunt cei mai mulți salariați. În orașele cu peste 150.000 de locuitori, acest impozit pe venit reprezintă aproape jumătate din venitul local. În cazul municipiului Iași, prima gaură calculată și de municipalitate este de 20 de milioane de euro, dacă ne raportăm la veniturile din 2016.

Această măsură, dacă va rămâne neschimbată, va avea efect clar și neechivoc de decapitalizare a marilor orașe, experiment ce va eșua în orizonul de timp cel mai scurt.

Însă situația este mai dramatică decât 20 de milioane euro minus în cazul Iașiului, o sumă uriașă care va fi luată ieșenilor, pentru că rata medie de creștere a veniturilor la bugetele locale este de 10% pe an, adică suma cu care marile orașe vor fi vitregite în cele din urmă va fi, de la an la an, tot mai mare.

Guvernul, speriat, mutând haotic, anunță o promisiune, că va analiza punctual fiecare situație creată și va compensa prin alocări de la bugetul central ceea ce se pierde la nivel local, însă avem clar următoarele situații:

  1. Este o promisiune neacoperită, pentru că măsurile dispuse sunt tocmai să pună presiune pe primari și să distrugă investițiile locale, în dauna unor investiții centralizate, direcționate politic spre județele și orașele neperformante ale baronilor PSD sau spre plăți sociale tipic PSD-iste, creșteri de anvelope salariale fără productivitatea muncii în spate ș.a.m.d. Tocmai au băgat mâna în buzunarul primăriilor și este foarte puțin probabil să dea cu cealaltă mână înapoi.
  2. Neținând cont de rata medie de creștere anuală a veniturilor locale cu 10%, practic Guvernul PSD-ALDE îngheață timpul la nivelul anului 2016, vitregind bugetele locale și de acea creștere anuală.
  3. În calculul compensării promise, Guvernul PSD anunța că va scădea din sumele propuse spre compensare, sumele aflate în excedentul bugetelor primăriilor. Cu alte cuvinte, acele orașe care au avut administrații chivernisite și au strâns bani pentru investiții ulterioare, pentru cofinanțări ale proiectelor europene, sunt jefuite într-un mod stalinist. Este absolut nedrept și barbar să vii să pedepsești orașele mari ale României și administrațiile performante care au căutat să își mărească veniturile proprii și care, de multe ori, nici nu au primit nimic de la bugetul central, tocmai că s-a considerat că se descurcă singure.

Efectul va fi clar încetinirea, chiar blocarea dezvoltării economice naționale, instaurarea unui sistem ultracentralizat, comunist, de comandă a dirijării fondurilor publice.

Nu am văzut niciun parlamentar al PSD ori al ALDE de Iași care să vină în fața ieșenilor să explice ce au înțeles ei din aceste măsuri.

Apoi, nu pot să nu constat și ipocrizia primarului Chirica, membru al PSD, ajuns primar exclusiv cu ajutorul PSD, susținut de majoritatea PSD din consiliul local, care dimineața înjură PSD și Guvernul și după-amiază își trece proiectele cu sprijinul PSD. Această duplicitate imatură ne face să fim și mai izolați ca oraș, pentru că lipsa de caracter a unui primar al PSD raportat la propriul partid, îi face pe toți ieșenii să sufere.

De aceea, îi solicit respectuos domnului Chirica să își dea demisia din PSD, dacă tot îi critică când are chef, să aibă curajul să vină din nou în fața oamenilor să le ceară votul pe persoană fizică, dacă tot este convins că a făcut lucruri mărețe de când este primar.

    Marius-Constantin Budăi - declarație politică având ca obiect Beneficiile reformei fiscale;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Beneficiile reformei fiscale"

Domnul președinte Klaus Iohannis dezinformează grav populația când spune că reforma fiscală nu va aduce beneficii cetățenilor. Vă voi convinge că sunt o serie de lucruri bune și creșteri de venituri substanțiale pentru milioane de români, iar în plus se echilibrează bugetele asigurărilor sociale.

Vă prezint succint principalele efecte pozitive ale actului normativ adoptat de Guvern, săptămâna trecută.

Cresc cu 9,1% veniturile nete, în mână, ale angajaților cu salariul minim, adică pentru 1.250.000 de persoane.

Cresc veniturile celor care au salarii sub 3.000 lei și au persoane în întreținere, ca urmare a majorării cu 60% a sumelor scutite de impozit; este vorba de deducerile personale.

Cresc cu 7,1% veniturile pensionarilor cu pensii peste 2.000 lei, pentru suma care depășește acest prag. În această categorie se încadrează 250.000 de pensionari, pentru care impozitul se reduce de la 16% la 10%.

Cresc cu 7,1% veniturile celor cu activități independente, cei care au PFA-uri, avocații, experții contabili, jurnaliștii etc., ca urmare a scăderii impozitului pe venit de la 16% la 10%; peste 500.000 de persoane vor beneficia.

Cresc cu 7,1% veniturile pentru cei care obțin venituri din agricultură, dobânzi, arende, investiții pe bursă, tot ca urmare a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. Sunt milioane de români care obțin astfel de venituri.

Crește nivelul pensiilor cu 20%, ale celor care sunt astăzi în activitate, ca urmare a creșterii nivelului contribuțiilor în contul fiecărui salariat și în baza noii modalități de calcul a pensiilor, exclusiv pe baza contribuțiilor, care va fi în noua Lege a pensiilor.

Simplificarea fiscalității, prin reducerea numărului de taxe sociale de la 9 la 3 contribuții; deci angajatorii vor emite doar 3 ordine de plată, în loc de 9 în fiecare lună.

Creșterea semnificativă a gradului de colectare a contribuțiilor sociale, ca urmare a definirii ca infracțiune a faptei de a nu vira la stat sumele reținute la sursă de la angajați.

Echilibrarea bugetului de pensii; diminuarea cu aproape 9 miliarde lei, de la 13,5 miliarde în 2017 la 4,6 miliarde în 2018 a sumelor transferate de la bugetul de stat pentru completarea bugetului de asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor. În 2019 va fi pentru prima oară în ultimul deceniu când pensiile vor fi plătite integral din bugetul de pensii și nu va mai fi nevoie de completări de la bugetul de stat.

În concluzie, afirmațiile domnului președinte și ale celor care susțin că reforma fiscală nu va aduce beneficii pentru cetățeni sunt complet nefondate.

După ce inițial propaganda antiguvernamentală a susținut că salariile vor scădea, acum problema este că nu cresc suficient. Sunt însă milioane de români, mai ales cei cu venituri mici, care vor avea mai mulți bani în buzunar în 2018.

Prin urmare, fie președintele nu a înțeles efectele măsurilor fiscale, fie comite un act deliberat de dezinformare a opiniei publice, pentru a genera o stare de tensiune și îngrijorare în societate.

Fluturașul de salariu și de pensie vor reprezenta argumentul cel mai puternic al coaliției de guvernare.

Când vor veni salariile și pensiile mărite, la începutul lui 2018, se va pune capăt acestei propagande toxice din ultimele săptămâni.

    Emil-Marius Pașcan - declarație politică cu titlul Pământul este bogăția principală a țării!;

Domnul Emil-Marius Pașcan:

"Pământul este bogăția principală a țării!"

În timp ce țara este captivă în gâlceava zgomotoasă permanentă a guvernării, cu proprii cetățeni din diversele categorii sociale, cărora li s-a promis o viață mai bună, iar realitatea este, din păcate, tot mai sumbră, nu mai există parcă nicio preocupare pentru problemele cu adevărat importante, privitoare, de pildă, la conservarea și protejarea resurselor naționale, a celor care ne-au mai rămas. Adică, după decenii de politici haotice și de vânzare a României pe bucăți, într-un entuziasm politic iresponsabil, îmbuibați și furați de peisaj, cei din fruntea țării nu văd ansamblul interesului național de propriile interese oneroase și pricini mărunte.

Astfel, în socotelile lor ne aflăm cu toții pe post de cobai în aventuri exploratorii naționale: experimentăm marea revoluție fiscală, pe cea a proiectelor legislative pripite, aflate pe rol, menite a modifica fundamental domeniul justiției, asistăm la asaltul și tentativa de a pune justiția cu botul pe labe, stăm spectatori la marea liberare din penitenciare, la repolitizarea școlilor și a spitalelor, iar grandioasa guvernare PSD-ALDE, și pe alocuri UDMR, în doar câteva luni a reușit performanța de a ridica inflația pe cele mai înalte culmi, îndatorând concomitent România cu peste 10 miliarde de euro, într-un climat de harababură totală...

În acest timp, vocea conștiinței naționale, Academia Română, își exprimă îngrijorarea profundă față de nesiguranța și față de dezordinea care se manifestă de peste două decenii în domeniul proprietății funciare din România. Una dintre cele mai importante instituții care reunește elitele intelectualității și a oamenilor de știință din țara noastră este preocupată și atenționează asupra amplificării volumului tranzacțiilor de pe piața funciară românească, în contextul în care prețurile practicate în țara noastră sunt mult mai reduse decât prețurile europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat atât de persoane fizice, cât și de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiții.

Academicienii apreciază că funcționarea fără nicio constrângere a pieței funciare este defavorabilă fermierilor români. Totodată, în ultimul deceniu s-au înregistrat situații repetate de criză pe piețele agricole internaționale, manifestate prin creșteri excesive ale prețurilor agricole, iar posibilitatea reapariției acestor fenomene generează temeri privind securitatea alimentară a populației din România, prin crearea unor dezechilibre pe piața internă, cu atât mai periculoase în situația în care terenurile agricole cele mai fertile ale țării pot ajunge în proprietatea unor entități cu interese economice diferite de cele ale statului român.

Academia Română consideră că terenurile agricole reprezintă una dintre cele mai importante resurse naturale ale României și gestionarea lor responsabilă reprezintă o garanție pentru securitatea alimentară a generațiilor care vor urma. Așa cum arăta marele agronom Gheorghe Ionescu-Șișești, "...pământul este bogăția principală a României. Dar... nu este o comoară nesecată, un bun inalterabil. Avem datoria să-l păstrăm și să-l îngrijim, să rămână mereu izvorul de viață și mijlocul de existență al poporului român".

Iată, așadar, o problemă cu adevărat importantă, care trebuie să ne preocupe în acest marasm existențial al României prezente.

    Mihaela Huncă - declarație politică intitulată Avem nevoie de promovarea și dezvoltarea unei strategii naționale pentru educația parentală;

Doamna Mihaela Huncă:

"Avem nevoie de promovarea și dezvoltarea unei strategii naționale pentru educația parentală"

Modificările profunde și rapide ale mediului social, din ultimii ani, în condițiile unor destructurări și deconstrucții marcate de perioada expansiunii rețelelor media de socializare, ale creșterii vârstei femeilor care devin mame, ale înregistrării unui spor natural negativ - toate au efecte dintre cele mai semnificative asupra dezvoltării copiilor. Astfel, influența mediului familial a devenit din ce în ce mai redusă în construirea relațiilor sociale, ceea ce impune acordarea unui sprijin extern substanțial.

Acest tip de suport social este reprezentat cel mai bine de educația parentală, care se referă la programele care ajută părinții să își dezvolte și să își îmbunătățească abilitățile educaționale, să înțeleagă dezvoltarea copilului și să învețe să folosească modalități alternative de abordare a situațiilor dificile întâlnite cu copiii și cu adolescenții.

Astfel, pe măsură ce părinții participă la programe de educație parentală, devin mai responsabili și totodată capabili să ofere o îngrijire mai atentă a copiilor. Însă nu este suficient doar să informezi oamenii, ci ei să înțeleagă mesajele transmise în diferite campanii de informare pentru a schimba comportamentele.

De aceea, consider că trebuie să modificăm cadrul legislativ, pentru a dezvolta și promova în România educația parentală. Cel mai bun mijloc pentru a influența favorabil dezvoltarea copiilor este să acționezi asupra convingerilor, atitudinilor și comportamentelor părinților, căci aceștia sunt cei mai timpurii și cei mai apropiați educatori ai copiilor. Modul cum să fii părinte se învață și se exersează și nu este înnăscut sau moștenit.

Educația parentală în România are nevoie de o bază solidă, nu doar de programe-pilot desfășurate în diferite arii medicale, sociale și educaționale. De aceea, implementarea Strategiei Naționale Integrate de Formare și Dezvoltare a Competențelor Parentale, care include educația părinților ca parte integrantă a educației permanente, poate fundamenta bazele pentru constituirea, funcționarea și dezvoltarea unui sistem național, integrat, de educație parentală. În prezent nu există nicio reglementare care să stipuleze nevoia sau obligativitatea educației parentale.

De aceea, se impune implementarea de politici publice în domeniul educației parentale și consolidarea unei infrastructuri de formare, de finanțare, de certificare și de supervizare, la care actualii furnizori de educație parentală pot contribui cu expertiza, asistența tehnică, modele de bune practici etc.

În general, programele de educație parentală din România se centrează, în mod special, pe familie, aspectele legate de reprezentarea copilului în relație cu diferite instituții sunt prezentate în plan secund.

În prezent, există un deficit de training și de pregătire în domeniul educației parentale, mai ales în ceea ce privește programele de la nivel local, unde s-au dezvoltat cursuri ad hoc, valorificându-se background-ul profesional și experiența practică în domeniul social a practicienilor din organizații, psihologi, asistenți sociali, psihopedagogi etc.

Acreditarea educatorilor parentali este un subiect care nu este dezvoltat ca practică generalizată în domeniul programelor de educație parentală. Lipsa unui sistem de acreditare este legată de lipsa unei infrastructuri naționale și regionale de educație parentală și de inexistența unui proces de supervizare la nivelul multor furnizori de astfel de programe. În condițiile lipsei unui sistem coerent de formare, de certificare și de supervizare a educatorilor parentali, avem nevoie de elaborarea unor standarde profesionale necesare dezvoltării unui nucleu comun de competențe, care să sprijine dezvoltarea educației parentale și asigurarea unui mecanism flexibil de adaptare a acestor programe la culturile locale și familiale.

Domeniul prevenirii abuzului, neglijării, exploatării prin muncă, a abandonului, este subfinanțat, slab profesionalizat la nivelul autorităților locale, iar programele de prevenire sunt fragmentate, selective, adeseori izolate. Acestea nu urmăresc pe perioade mai lungi de timp efecte asupra unor segmente specifice de populații. Extinderea adresabilității programelor de educație parentală pe categorii de părinți, cu rețele sociale extinse și consolidate, ar permite o promovare mai bună a programelor care ar putea contribui la schimbarea comportamentelor parentale.

Adaptarea conținuturilor și a metodelor la caracteristicile diferite ale diverselor categorii de părinți reprezintă o altă direcție de dezvoltare, pe care trebuie să o luăm în calcul.

Consider că este important să acoperim toate nivelurile de dezvoltare ale copilului, de la programe de informare pentru alăptarea nou-născutului, nutriția și observarea copilului de vârstă mică, până la vaccinare și la modul de relaționare pe platformele de social media ale adolescenților.

Educația parentală poate constitui una dintre direcțiile cele mai importante si eficiente în dezvoltarea programelor de prevenire, care presupun costuri reduse, în comparație cu cele ale unor măsuri de protecție sau de intervenție specializată.

Asumarea de către autoritățile centrale și locale a finanțării serviciilor de prevenire, care să includă programe concrete de educație parentală, va conduce la reducerea unor fenomene indezirabile, precum: abuzul asupra copilului; reducerea abandonului școlar; problemele sociale ale adolescenților; consumul de droguri; delincvența juvenilă; eșecul școlar; violența tinerilor.

În acest sens, pentru modelarea pozitivă a comportamentelor, este necesară îndeplinirea a cel puțin două condiții: implicarea unui număr cât mai mare de părinți în programele de educație parentală, astfel încât să apară rețele sociale care să sprijine promovarea unor modele și menținerea achizițiilor realizate în cadrul programelor și implicarea reprezentanților instituțiilor din comunitățile locale, ca beneficiari ai programelor de educație parentală și ca promotori ai unor modele dezirabile de parenting.

    Dumitru Mihalescul - declarație politică Să nu uităm niciodată cine sunt cei care au strigat pentru prima dată «Jos Ceaușescu!»;

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Să nu uităm niciodată cine sunt cei care au strigat pentru prima dată «Jos Ceaușescu!»"

Nu avem voie să uităm niciodată faptul că la data de 15 noiembrie 1987, adică în urmă cu exact treizeci de ani, în România, la Brașov, s-a strigat pentru prima dată "Jos Ceaușescu!". Revolta a pornit, nu de la intelectuali și elite ca în alte state din Europa, ci de la oamenii simpli, de la muncitorii fabricilor brașovene - "Steagul Roșu", exasperați de viața grea și de lipsurile acute din viața lor și a copiilor lor: "Vrem mâncare și căldură!", "Vrem mâncare la copii!", "Vrem lumină și căldură!" și "Vrem pâine fără cartelă!".

Zeci de muncitori și-au pierdut viața în această revoltă, sute au fost anchetați și torturați și zeci au fost răniți sau persecutați, ei și copiii lor, până la căderea definitivă a regimului comunist. "România nu va mai fi niciodată la fel după protestele de la Brașov" - au spus la unison ziarele și televiziunile din lumea democratică, conștiente că regimului comunist i s-a aplicat o lovitură grea, care urma să fie devastatoare în numai doi ani. Acțiunile muncitorilor de la Brașov nu au zdruncinat doar comunismul românesc, ci și comunismul din toate statele Europei Centrale și de Est. O Europă întreagă ar trebui să cinstească, așa cum se cuvine, curajul muncitorilor brașoveni.

Din păcate, însă, nici acum, la trei decenii de la aceste evenimente tragice care aveau să ne aducă libertatea, nu s-au găsit nici responsabilii, nici vinovații, iar memoria celor care s-au jertfit este tot mai firav cinstită de noi, de cei care ne bucurăm de darul uriaș al libertății. Mai mult decât atât, cuprinși de febra evenimentelor efemere ale zilelor noastre, cinstim tot mai puțin pe cei care aveau să dea jos jugul teribil al comunismului românesc.

Au trecut trei decenii de la strigătele de disperare ale muncitorilor, care își doreau lucruri considerate de unii mărunte, dar esențiale în viața lor, cum ar fi, de pildă, să poată să pună mâncare pe masa copiilor lor.

Astăzi, după atâta vreme, nu putem să spunem cu toată încrederea că muncitorul român, care lucrează în economia de piață și trăiește în democrație, este mult mai prosper decât muncitorul de la fabrica din Brașov, din anul 1987. Mare parte a populației României continuă să se confrunte cu neajunsurile cotidiene și prea mulți copii români merg seara la culcare cu stomacul gol. Atunci nu se găsea pâine! Astăzi, pâinea se găsește, însă lucrătorul român face eforturi importante să o cumpere și să o ducă acasă, căci în puterea sa de cumpărare atârnă tot mai greu.

Nici condițiile de viață comunitare nu s-au schimbat radical. Școlile arată la fel, spitalele sunt aceleași, iar șoselele sunt doar pe alocuri cosmetizate. Dacă atunci apă caldă nu era deloc, astăzi facturile dau fiori reci tuturor celor care îndrăznesc să dea drumul caloriferului sau robinetului de apă caldă.

Cei care vor să ne păcălească și să spună că cinstesc memoria celor care s-au jertfit pentru noi, în anii ’80, și pe care o să-i vedem cu toții încolonați cu jerbe și coroane de flori pe la monumente și morminte, toți aceștia ar trebui să răspundă la o singură întrebare: "Cât au împlinit ei din dorințele și visurile de libertate și prosperitate ale eroilor?"

Să nu-i uităm niciodată pe cei cărora le datorăm libertatea! Ei au plătit un preț uriaș, pentru ca noi să avem ceea ce ei nu au putut avea. Am toată convingerea că, pe minerii din Valea Jiului, pe muncitorii de la Brașov și pe toți cei care s-au jertfit în tragicul decembrie 1989, îi cinstim cu adevărat numai dacă le vom demonstra că știm să prețuim libertatea, că dorințele lor privind alungarea sărăciei și un trai mai bun pentru toți românii nu sunt niște speranțe uitate, niște lozinci care s-au pierdut odată cu trecerea timpului.

Pe eroii noștri care s-au jertfit pentru a ne da nouă libertatea și oportunitatea de a trăi mai bine, îi putem cinsti numai prin fapte și prin îndeplinirea năzuințelor lor!

    Ștefan Mușoiu - declarație politică intitulată Vom continua procesul de îmbunătățire a legislației;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Vom continua procesul de îmbunătățire a legislației"

Guvernarea PSD-ALDE continuă să dovedească, prin intermediul măsurilor pe care le ia, că este interesată nu doar de îmbunătățirea calității vieții cetățeanului de rând, ci și de perfecționarea macroclimatului prin mai multe reforme de ordin legislativ.

Unul dintre aspectele pe care noi, cei de la PSD, ne dorim să-l îmbunătățim rapid și performant și despre care vreau să vă vorbesc astăzi este transparentizarea sistemului de licitații, astfel încât și instituțiile finanțatoare internaționale să poată participa la licitațiile pentru atribuirea de proiecte, cu preponderență în domeniul infrastructurii.

Vicepremierul Ion-Marcel Ciolacu și ministrul finanțelor publice, Ionuț Mișa, au avut săptămâna trecută, la Palatul Victoria, o întrevedere cu o delegație a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. În urma respectivei întâlniri, s-a decis să se ia în calcul mai multe eventuale modificări ale legislației, astfel încât acea tactică prin care unele companii au blocat anumite proiecte de infrastructură de peste 3-5 ani să devină istorie.

Este adevărat că pentru aceste investiții avem nevoie de suportul tehnic din partea BERD și al Băncii Mondiale, însă marea problemă a României până acum a fost sistemul de licitație și legislația din această zonă.

Și pentru că de cele mai multe ori s-a mers pe minus cu o multitudine de planuri de întreprindere, care au rămas nefinalizate sau s-a ajuns chiar în situația să se renunțe la ele, ne-am decis să facem mai fluidă legislația în domeniul investițiilor. Țin să subliniez că, în afară de această intenție pe care noi ne-am asumat-o, și reprezentanții BERD și-au exprimat dorința să continue angajamentele existente în România în domeniul pieței de capital și în cel al infrastructurii, dar și să finanțeze proiecte în noi sectoare, cum ar fi cel al irigațiilor sau al turismului.

    Nicolae Giugea - declarație politică intitulată Cum nu vii tu, Țepeș Doamne...;

Domnul Nicolae Giugea:

"Cum nu vii tu, Țepeș Doamne..."

"Și acum priviți cu spaimă, fața noastră sceptic-rece,/ Vă mirați cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?/ Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă/ Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă,/Azi, când fraza lustruită nu ne poate înșela,/Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa?/ Prea v-ați arătat arama sfâșiind această țară,/ Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară"

Geniul lui Mihai Eminescu se vede astăzi, parcă mai mult ca niciodată! Ori de câte ori ne întoarcem la versurile poetului nostru național, constatăm, cu tot mai mare surprindere, cât de valoroase sunt versurile sale, cât de actuale sunt zicerile sale și cât de potrivite sunt pentru a caracteriza, culmea!, chiar și în zilele noastre, pe cei care conduc vremelnic România, cu și prin minciună, împotriva intereselor poporului român și doar pentru interesele lor personale. Nu știu dacă cei din PSD și ALDE, care dețin majoritatea parlamentară, care au câștigat alegerile prin minciună și înșelăciune, și care au impus, în numai un an de zile, doi premieri de paie, unul mai nepriceput ca altul, au mutilat Programul de guvernare în fel și chip, mai pot afirma astăzi cu toată gura că sunt "mândri că sunt români". Mai pot aceștia să meargă acasă și să-i privească în ochi, cu sinceritate, pe părinți, pe rude, pe vecini, pe cetățenii români care le-au acordat încrederea și i-au votat? Mai au parlamentarii PSD și ai ALDE simțul rușinii față de milioanele de oameni cărora le-au promis că vor trăi mai bine?

De un an de zile, o gașcă de indivizi care se cred veșnic la guvernare și gândesc că vor conduce România la nesfârșit, terorizează România. Au aplicat cele mai dure măsuri economice și sociale, parcă într-un act de răzbunare, față de toți românii, fie ei angajați, angajatori, fermieri, agenți economici, pensionari și viitori pensionari. Nu este act mai mare de dispreț față de cei care muncesc, față de salariați, decât acela prin care Guvernul PSD-ALDE taie din lefurile oamenilor onești, deși promisese, nu demult, ci în urmă cu un an, că salariile vor crește pentru toți.

Nu cred că a arătat cineva vreun dispreț mai mare față de antreprenorul român, așa cum a făcut Guvernul Dragnea-Tudose, prin supraimpozitarea firmelor cu cifra de afaceri mai mică de un milion de euro! Profitabilitatea afacerilor se stabilește acum la Guvern. Nu va mai trece mult până când Tudose și Dragnea vor spune și ce afaceri au voie să facă antreprenorii români.

Nu știu dacă în alt stat din lume a mai existat un Guvern așa de incompetent, încât să taie din pensiile viitoare, pentru a le plăti pe cele actuale. Oare voi, parlamentari ai PSD și ai ALDE, i-ați întrebat pe cei de acasă dacă sunt de acord cu acest lucru? I-ați mințit că le veți crește pensia, dar nu ați spus și cum o veți face! Vă garantez că niciun bunic sau părinte nu ar accepta ca pensia lui să crească, iar a copilului sau a nepotului lui să scadă. Chiar nu aveți niciun Dumnezeu!

Prin comportamentul său, Guvernul PSD-ALDE, din păcate, nu a făcut decât să confirme faptul că, nici acum, la 27 de ani de la căderea comunismului, nu s-a descotorosit de haina obiceiurilor și a prejudecăților îmbâcsite din perioada comunistă, de tristă amintire, punând eșecurile politice proprii, pe seama inamicilor externi, văzuți sau nevăzuți sau pe seama "capitaliștilor și imperialiștilor occidentali care vor să ne fure țara".

Ionuț Mișa, deși este un ministru tânăr de vârstă, a demonstrat că are mentalitate și viziune care, în urmă cu treizeci de ani, l-ar fi putut promova de la un simplu membru UTC direct în structurile Comitetului Central al PCR. Să ajungă să afirme, așa de tânăr, cu atâta nerușinare, că cetățenii nemulțumiți care protestează în stradă sunt unelte unor companii și că aceștia nu știu să citească, nu știu să calculeze și nu sunt doar niște cetățeni nemulțumiți că Guvernul le taie din lefuri, le taie din pensii și le pune locurile de muncă în primejdie - este un lucru demn de tot disprețul.

Stimați parlamentari de la putere, Liviu Dragnea a promis că va fi om de cuvânt. Singur și nesilit de nimeni a declarat că, dacă PSD și ALDE se abate de la Programul de guvernare, el nu mai are curajul să iasă pe stradă, iar PSD și ALDE trebuie să plece de îndată de la guvernare. "Programul de guvernare adoptat în Parlament este lege..." spunea el! "Cine se abate de la el, pleacă acasă!"

Vă rog să-l ajutați pe Liviu Dragnea să se țină de cuvânt și trimiteți-l acasă! Cum o faceți? Este atât de simplu! Vă ajutăm noi! Vom depune moțiune de cenzură și va fi simplu să votați cu gândul la binele cetățenilor români. În partidele voastre încă mai aveți oameni valoroși, căci nu au plecat toți, încă puteți să vă salvați partidele, înlăturând impostorii care vă conduc. Votând pentru moțiunea de cenzură, votați și pentru români, și pentru România, și pentru voi, și pentru salvarea partidelor voastre.

Am speranța că v-a mai rămas o minimă demnitate și responsabilitate față de oamenii care au îndrăznit să creadă în voi!

    Rodica Paraschiv - declarație politică cu titlul Guvernarea adoptă măsuri concrete în domeniul protecției sociale;

Doamna Rodica Paraschiv:

"Guvernarea adoptă măsuri concrete în domeniul protecției sociale"

Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii este obiectivul fundamental din Programul de guvernare al Partidului Social Democrat. Ne-am asumat pentru România această misiune esențială și suntem determinați să continuăm strategiile de creștere economică, împletite cu cele sociale. Mai multă solidaritate și un stat preocupat de situația fiecăruia dintre cetățenii săi pot răspunde cu succes provocărilor viitoare. Aceasta este viziunea noastră, pe care am început să o implementăm cu măsuri concrete, atât în Parlament, prin adoptarea unei legislații mai bune, cât și în Guvern, prin politici și măsuri pozitive.

Exemplele vorbesc de la sine. În data de 8 noiembrie, anul curent, prin ordonanță de urgență, Guvernul a majorat indemnizația minimă de creștere a copilului de la 1.233 de lei la 1.250 de lei. Ca de obicei, opoziția s-a opus și a contestat mărirea, pentru că ar fi prea mică, dar, în ciuda contestațiilor neavenite, măsura a fost adoptată.

Considerăm că nicio majorare nu poate fi rea și nu poate afecta cetățenii. Dimpotrivă, reprezintă un sprijin important pentru familiile nevoiașe și pentru mamele care trăiesc la limita sărăciei.

De asemenea, prin aceeași ordonanță a fost majorată pensia minimă de la 520 la 640 de lei. O sută douăzeci de lei în plus pot însemna mai multă căldură la iarnă, mai multe produse alimentare pe masă, mai puține probleme și o viață puțin mai bună pentru vârstnicii din această țară, un alt sprijin pe care ei îl simt din partea statului, o nouă măsură menită să îndepărteze populația de sărăcie și umilință.

Iar deciziile care produc efecte pozitive nu se încheie aici. Eu personal consider că cea mai importantă măsură adoptată în ultimul an de Guvernul PSD-ALDE o reprezintă înființarea instituției Avocatului Copilului - o structură distinctă în cadrul instituției Avocatul Poporului, care se va ocupa exclusiv de domeniul drepturilor copilului, un loc unde mamele, copiii, rudele lor sau orice cetățean se vor putea adresa după ajutor, un instrument prin care ne propunem să reducem violența aplicată copiilor și abuzurile exercitate asupra lor, o instituție care să muncească exclusiv pentru copiii din țara noastră.

Salut această decizie, deoarece am fost o susținătoare a proiectului încă din timpul campaniei electorale. Sunt convinsă că este o măsură foarte bună, care va produce efecte pozitive. Voi opta și voi susține măsuri, pe durata întregului mandat, pentru o viață mai bună a copiilor din România, măsuri menite să îmbunătățească viața oamenilor, ca după patru ani de guvernare să atingem principalii indicatori din Uniunea Europeană privind bunăstarea copiilor, starea lor de sănătate, educația, șanse egale de dezvoltare.

Diverse studii realizate de organizațiile neguvernamentale arată că în 2016 stăm mai bine decât în 2014, iar asta nu poate decât să ne bucure!

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică cu titlul PSD-ALDE condamnă administrațiile locale la subzistență și creșteri de taxe locale;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"PSD-ALDE condamnă administrațiile locale la subzistență și creșteri de taxe locale"

În numai 11 luni, guvernarea PSD-ALDE a întors administrația publică locală cu două decenii în urmă, atât din punctul de vedere al finanțării, cât și al capacității de funcționare pe baze autonome, descentralizate. Pentru PSD și ALDE, cel mai mare dușman este o administrație care să trăiască pe propriile picioare, bazată pe o finanțare din resurse proprii și conectată direct la problemele comunității locale, ale cărei destine le conduce.

Cum adică o primărie din România să nu mai depindă de șeful de la București? Se poate o asemenea sfidare!? Cum să nu răspundă primarul și consiliul local în fața șefului său de partid? Cum să își permită un primar de la opoziție sau independent să fie eficient? Nu au învățat de la PSD că nimic nu se poate fără partid?

Cea mai puternică lovitură aplicată de Guvernul PSD-ALDE administrațiilor locale s-a făcut prin adoptarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cu această ocazie, administrațiile locale au fost înșelate cu majorări efemere de salarii pentru aleșii și funcționarii locali, fără ca Guvernul să ofere și finanțarea adecvată. Înșelătorie ieftină! Măriți salarii și apoi mai vedeți dacă aveți de unde le plăti! Acesta este motivul pentru care, de la aprobarea legii, administrațiile publice locale nu au mai reușit să susțină financiar niciun proiect local, nici măcar finanțarea programelor sociale sau ale Programului "Cornul și Laptele". Administrații ale unor comune nu au plătit salarii și au vistieriile goale încă din vară, iar la rectificarea bugetară, doar unele autorități locale au mai primit ceva mărunțiș, așa pentru subzistență, iar altele au rămas cu ochii în soare.

A venit toamna și, pentru a lovi fără milă și în sursele sigure de finanțare ale primăriilor, Guvernul Tudose a găsit de cuviință să afecteze, în mod semnificativ, sumele pe care autoritățile locale le primeau din cotele defalcate din impozitul pe venit. Incompetența lui Tudose și Dragnea se vede în modelul lor falimentar de a guverna. Nu sunt capabili să genereze bucurie pentru unii cetățeni, fără să creeze durere și frustrări pentru alți cetățeni!

Așa se face că, o măsură foarte bună, cum este reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, pe care oricine ar aprecia-o, fără un studiu de impact și fără asigurarea sumelor compensatorii pentru cei afectați, poate să fie o măsură rea pentru alți cetățeni. Doar cine nu știe cum funcționează administrația publică locală nu cunoaște faptul că administrațiile locale vor pierde 37% din finanțarea care venea din impozitul pe venit. Cum vor acoperii administrațiile locale această pierdere? Vor recurge la soluția nefericită pe care o prefigurează tot mai multe consilii locale, adică o creștere cu până la 20% a impozitelor și taxelor locale.

În aceste condiții, ce mai câștigă cetățeanul simplu? Căci ceea ce primește pe o parte, trebuie să dea, poate și mai mult, în altă parte.

Tot ceea ce trăiește administrația locală în prezent nu este decât rezultatul mofturilor lui Liviu Dragnea, care speră și el să se ridice la înălțimea ridicolului din perioada lui Adrian Năstase și Nicolae Mischie. Se visează despot luminat și își dorește ca primarii și șefii județelor să meargă la Domnia Sa, cu căciula în mână și fruntea în pământ, pentru a primi doi arginți din bugetul național și a scăpa bugetul local de intrarea în incapacitate de plată!

Nu mai este nici un secret faptul că toate măsurile luate de Guvernul PSD-ALDE, în aceste 11 luni negre, au dus România înapoi cu mai bine de 11 ani. Nu am crezut că, în anul 2017, va mai fi în România vreun om politic mânat de interese și obiective care să îndepărteze România și pe români de principiile democrației occidentale și ale economiei de piață.

Din păcate, însă, Dragnea și acoliții săi sunt mai răi și mai nocivi decât Năstase și Iliescu, pentru că privesc România ca pe brațul dunărean Belina, iar pe români ca pe niște slujbași fără drepturi, ci doar cu obligații, care trebuie să slujească în curtea conacelor lor de nababi. Nu se mai poate îndoi nimeni de faptul că orice zi care mai trece cu Dragnea, Vîlcov și Tudose la guvernare ne costă enorm și ne afundă, tot mai puternic, în lumea subdezvoltată!

    Anișoara Radu - intervenție intitulată 14 noiembrie 1878 - 14 noiembrie 2017 - 139 de ani de când Dobrogea s-a întors la patria-mamă;

Doamna Anișoara Radu:

"14 noiembrie 1878-14 noiembrie 2017 - 139 de ani de când Dobrogea s-a întors la patria-mamă"

Pentru noi, tulcenii, ziua de 14 noiembrie are o mare încărcătură emoțională și o importanță istorică deosebită. După sute de ani de ocupație, Dobrogea se întorcea la patria mamă, România, cu Gurile Dunării, pentru care s-au dat războaie sângeroase în toate timpurile, cu litoralul Mării Negre și cu Insula Șerpilor.

Astăzi, sărbătorim 139 de ani de la momentul când pământul dintre Dunăre și Mare, primul teritoriu în care a pătruns creștinismul propovăduit de Sf. Apostol Andrei, s-a reintegrat în trupul țării, cu emoție, cu mândrie, cu onoare și cu speranță.

Momentul debarcării în Dobrogea a Domnitorului Carol I și a Comitetului care urma să pună în aplicare Ordinul prin care armata română pășea pe pământul Dobrogei, "ca frați ai unor locuitori cari de acum sunt cetățenii noștri", a fost marcat de uralele mulțimii, de salve de tun și de bucuria oamenilor care salutau libertatea. "... Vă urăm ca această zi să devină, pentru această parte a României, începutul unui viitor de pace și înflorire, începutul bunului trai și al înfrățirii între fiii aceleiași țări".

Consider că actul istoric din 14 noiembrie 1878 este unul dintre cele trei mari momente importante pentru țara noastră, fără de care Marea Unire, al cărei Centenar ne pregătim să-l prețuim și să-l onorăm cum se cuvine, nu ar fi existat.

De aceea, doresc să mulțumim cu evlavie creștinească tuturor celor s-au jertfit pe câmpul de luptă, pentru ca noi să fim liberi, tuturor eroilor cunoscuți și necunoscuți, tuturor marilor și bravilor bărbați de stat care au hotărât în urmă cu 139 de ani că Unirea și Independența trebuie urmate cu orice preț.

Dobrogea a marcat, cu siguranță, destinul țării noastre, iar noi avem datoria morală să nu uităm acest moment istoric, să nu-i uităm pe toți cei care au făcut posibil ca această zi să fie o zi de sărbătoare, nu numai pentru dobrogeni, ci și pentru toți românii, și să le mulțumim cu respect și plecăciune.

De asemenea, doresc să urez tuturor tulcenilor, tuturor dobrogenilor, oriunde s-ar afla, să fie mândri că sunt urmașii unor astfel de eroi, să aibă înțelepciunea și încrederea că uniți putem continua dezvoltarea acestei provincii istorice, care a deschis odată pentru totdeauna noi orizonturi pentru România, într-o Europă unită. Așa să ne ajute Dumnezeu!

La mulți ani, Tulcea! La mulți ani, Dobrogea!

La mulți ani, România!

    Radu Babuș - intervenție cu titlul O zi importantă pentru istoria țării noastre este și ziua de 14 noiembrie 1878, ziua în care Dobrogea revenea la patria mamă. Felicitări tuturor dobrogenilor, oriunde s-ar afla!;

Domnul Radu Babuș:

"O zi importantă pentru istoria țării noastre este și ziua de 14 noiembrie 1878, ziua în care Dobrogea revenea la patria mamă. Felicitări tuturor dobrogenilor, oriunde s-ar afla! "

Pentru dobrogeni, și nu numai, ziua de 14 noiembrie este o zi specială, este ziua în care, în anul 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componența statului român modern, orașul Constanța fiind efectiv teritoriu românesc din data de 23 noiembrie 1878, dată la care trupele armatei române au intrat în oraș.

Congresul de pace de la Berlin, din iunie-iulie 1878, a recunoscut dreptul istoric al României asupra Dobrogei. Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești, își întinsese stăpânirea, la sfârșitul secolului al XIV-lea, până la Marea Neagră. După moartea sa, Dobrogea a intrat în componența Imperiului Otoman, însă teritoriul ei nu a fost integrat total structurilor noului stăpân. Până în secolul al XVIII-lea, regiunea nu a fost decât o provincie de margine a imperiului, populația românească continuând să viețuiască atât în mediul rural, cât și în cel urban.

În anii 1877-1878, s-a desfășurat conflictul militar dintre Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, al cărui principal scop a fost reorganizarea Țărilor Balcanice. România a intrat în acest război pentru a-și cuceri, pe câmpul de luptă, independența proclamată la 9 mai 1877.

Într-o zi importantă a istoriei noastre și, în același timp, dureroasă, Dobrogea, scena unor confruntări militare în timpul războaielor ruso-turce, a revenit la patria mamă, în schimb, alte teritorii au fost smulse, cele trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad și Ismail.

Cu toate acestea, unirea Dobrogei cu România a reprezentat o etapă importantă în procesul de unire națională a românilor.

Așadar, putem afirma că, în acest an, serbăm 139 de ani de la reîntregirea țării.

Felicitări, dobrogeni! Felicitări, români!

    Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu - declarație politică având ca subiect diabetul;

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Declarația politică de astăzi are ca subiect diabetul. Alegerea acestei teme a fost ocazionată de faptul că 14 noiembrie reprezintă Ziua Internațională a Diabetului, dar și pentru că incidența acestei boli cronice în rândul populației este din ce în ce mai mare și, în mod alarmant, în rândul copiilor și al adolescenților.

Ziua Internațională a Diabetului a fost creată în 1991, de Organizația Mondială a Sănătății și de Federația Internațională a Diabetului, ca răspuns la creșterea îngrijorării față de pericolul tot mai mare asupra sănătății pe care îl reprezintă diabetul. Această zi a fost adoptată oficial și de Organizația Națiunilor Unite, odată cu adoptarea Rezoluției 61/225.

Conform rapoartelor publicate de organizațiile din domeniu, în Europa sunt aproximativ 60 de milioane de persoane care suferă de o formă de diabet, iar alte 32 de milioane prezintă risc să dezvolte această boală. Un studiu efectuat în anul 2014 spune că aproape două milioane de români sufereau la acel moment de boala considerată epidemie mondială de OMS și încă 3 milioane aveau prediabet. În acest moment, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt tratați 780.000 de diabetici, din care 240.000 dependenți de insulină, 3.500 dintre aceștia sunt copii.

Diabetul este de două tipuri. Tipul I se dezvoltă în copilărie sau la adolescență și este în strânsă legătură cu incapacitatea pancreasului de a produce insulină. Încă nu se cunosc metode de a-l preveni și este insulinodependent. Cel de tip II este o afecțiune metabolică și este caracterizat de un nivel ridicat al glicemiei.

Incidența crescută în lume a îmbolnăvirii de diabet tip II, în ultimii 50 de ani, este strâns legată de cea a creșterii ratei obezității. Consumul de alimente grase, de băuturi carbogazoase cu un conținut foarte mare de zahăr și derivați, sedentarismul, stilul de viață nesănătos în general - toate duc la dezvoltarea bolii cunoscută și sub numele de diabet zaharat. Complicațiile care pot decurge din diabet sunt și ele numeroase: predispoziție de până la patru ori mai mare pentru afecțiuni cardiovasculare, amputări ale membrelor, orbire, insuficiență renală și multe altele.

Chiar dacă apariția bolii este favorizată și de factori genetici, o parte importantă a comportamentelor care duc la apariția timpurie a diabetului poate fi controlată. Și totul se face cu ajutorul informării și al prevenției. Noi, ca legiuitori, trebuie să luptăm pentru implementarea unor cadre legislative care să încurajeze punerea pe piață a unor opțiuni de hrană mai sănătoase, pentru susținerea unor programe de screening care să ducă la descoperirea bolii în stadii incipiente și putem oferi de câte ori avem ocazia un exemplu prin noi înșine de viață condusă în mod sănătos. Toate acestea ar duce și la costuri mult mai scăzute pentru tratarea bolnavilor de diabet, costuri care acum se ridică la sume de peste un miliard de lei anual, un procent considerabil din totalul cheltuielilor pe sănătate, neluând în considerare și sumele presupuse de tratarea complicațiilor care derivă din această boală cronică.

    Raluca Turcan - declarație politică Șantajează, oare, premierul Mihai Tudose unele companii private?;

Doamna Raluca Turcan:

"Șantajează, oare, premierul Mihai Tudose unele companii private?"

Să spună care sunt companiile cu probleme pentru care aruncă în haos toți agenții economici corecți din economia românească. Urmărește, oare, premierul ceva necurat prin repetatele "avertismente" publice pe care le transmite?

Toate companiile cu capital integral sau majoritar de stat își plătesc la timp obligațiile la buget și obligațiile față de furnizori? Cine își asumă răspunderea pentru căpușarea acestora cu rude și clienți politici, pentru stoarcerea de bani pe care Guvernul a declanșat-o în goana furibundă după fiecare leu din economie?

Încurajează oare această retorică naționalistă și retrogradă a premierului, a PSD-ALDE, atragerea de investitori străini?

Și acum, o convingere a mea - premierul Tudose distruge grav credibilitatea României. Pentru neputința și nepriceperea propriului său Guvern, și-a găsit un dușman - multinaționalele.

Premierul are un discurs ceaușist, naționalist, antieconomic și antieuropean. La ultima remaniere guvernamentală, a demonstrat clar că este un simplu executant al ordinelor Dragnea-Vâlcov. Prin astfel de "executări", face însă foarte mult rău României.

Până va citi aceste întrebări, să fiți siguri că euro a sărit de 4,64 lei!

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică: Manipularea despre «scăderea» salariilor;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Manipularea despre «scăderea» salariilor"

Manipularea cu scăderea salariilor este orchestrată de cei care au datorii mari la buget în privința contribuțiilor sociale și care nu vor mai putea acumula astfel de datorii, pentru că banii datorați vor fi ai angajatului, nu ai firmei.

Ordonanța adoptată în urmă cu câteva zile de Guvern nu prevede obligarea patronilor de a crește salariile brute cu valoarea echivalentă care se transferă din dreptul firmei, în dreptul salariatului. Prin urmare, se prezumă că unii patroni vor scădea salariile.

De ce este fals argumentul celor care manipulează că vor scădea salariile?

Angajatorul nu are nicio cheltuială în plus cu salariul angajatului. Transferul a 20 de puncte procentuale de la angajator în contul angajatului nu modifică costul total cu forța de muncă. Pur și simplu, dacă un patron plătește acum un salariu de 2.200 de lei net, are un cost total de 3.900 de lei. Același cost total de 3.900 de lei îl va avea si de la 1 ianuarie 2018, după transferul contribuțiilor, iar angajatul va primi tot 2.200 de lei net. Schimbarea este la contribuții, adică angajatorul va plăti, în 2018, doar 2,25%, contribuția asiguratorie pentru muncă, față de 22,75% cât plătește acum. În schimb, contribuțiile în contul angajatului cresc de la 16,5%, cât sunt acum, la 35% anul viitor.

În contextul deficitului de forță de muncă, angajatorul privat nu are deci, niciun motiv să scadă salariul net. În condițiile în care astăzi, este extrem de greu să găsești forță de muncă, deci este ilogic să admiți că patronii vor risca să-și demotiveze ori să-și piardă angajații, micșorându-le salariile nete.

Companiile private pot scădea salariile și în prezent, dar și după o eventuală reglementare care i-ar obliga să majoreze salariul brut cu valoarea reducerii contribuțiilor transferate. În fapt, oricând, și acum, și în 2018, patronii pot ajusta salariile angajaților. Din această perspectivă era o iluzie, o reglementare inutilă, introducerea acelei prevederi tranzitorii, reclamată populist, care ar obliga să mențină salariile nete neschimbate. Orice patron poate să dea orice salariu, în orice moment, pentru normă completă de muncă, atât timp cât salariul respectiv este mai mare sau egal cu salariul minim pe economie și este acceptat de angajat.

În România, în sectorul privat, salariile se negociază la valoarea netă, nu la cea brută. Este complet ireal și nejustificat ca, în condițiile în care tu, ca patron, ai stabilit cu angajatul un anumit salariu net, să propui diminuarea unilaterală, atât timp cât costurile tale nu se modifică.

În concluzie, transferul contribuțiilor de la angajator la angajat nu crește costul cu forța de muncă și nu determină scăderea salariilor.

De ce este nevoie de această măsură?

Sunt două argumente esențiale care justifică acest transfer al contribuțiilor.

În momentul în care contribuțiile devin ale salariatului, se transferă în contul său, plata acestora de către angajator devine obligatorie, pentru că banii respectivi nu sunt ai angajatorului, ci ai angajatului, angajatorul având doar obligația să-i rețină și să plătească, stopaj la sursă. Astfel, neplata sau întârzierea plății va atrage consecințe, inclusiv penale. Acesta este motivul pentru care patronii datornici de azi nu vor să se introducă această măsură. Câștigurile sunt evidente, pentru că mai multe contribuții vor aduce mai mulți bani pentru pensii și sănătate.

Mai multe contribuții pentru pensie în contul salariatului, înseamnă pensii mai mari după ieșirea din activitate.

    Aurel-Robert Boroianu - declarație politică intitulată După marțea neagră, PSD-ALDE au inventat și miercurea neagră;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"După marțea neagră, PSD-ALDE au inventat și miercurea neagră"

După ziua de marți, 10 decembrie 2013, marțea neagră sau rușinea națională, inventată de PSD, din cauza încercării adoptării pe șest a unor legi sau amendamente controversate la legi, care în opinia noastră, a liberalilor, dar și a întregii societăți civile și a mass-media națională și internațională, însemna un profund regres democratic, precum și un atentat nemaiîntâlnit la statul de drept, prin care parlamentarii PSD își făceau singuri cadou o superimunitate, a urmat ianuarie 2017, noaptea ca hoții, atunci când PSD-ALDE au vrut să adopte tot pe șest, într-o noapte, celebra, dar nu mai puțin controversata și contestata O.U.G. nr. 13, care lua cu asalt libertatea justiției, iar acum, la mai puțin de un an de la ultimul atentat la democrație, PSD-ALDE atentează și la buzunarele salariaților și ale mediului privat, inventând miercurea neagră!

Cum este posibil ca, împotriva opiniei tuturor, atât a mediului privat, angajatori sau angajați, a sindicatelor, a Consiliului Economic și Social, a tuturor celorlalte partide parlamentare, PSD și ALDE să continue acest demers nefast, prin care dinamitează tot ce s-a construit până în prezent în economia românească, în aproape 30 de ani de lupte serioase pentru consolidarea și stabilitatea economică a României?!

În miercurea neagră nu s-a inventat roata fiscalității, ci aceasta reprezintă doar un asalt fără precedent al Guvernului Tudose la salariile românilor, la stabilitatea și la predictibilitatea bugetelor firmelor din România și, implicit, a economiei!

Tripleta Dragnea-Tudose-Tăriceanu a promis salarii mai mari cu 25% din 1 ianuarie 2018, medicilor, profesorilor și altor categorii de salariați din sistemul public, și dau în schimb, în cel mai fericit caz, doar câțiva bănuți în plus la unele salarii, cât să mai cumpere doar o ceapă degerată!

Tripleta Dragnea-Tudose-Tăriceanu le-a promis pensionarilor că din ianuarie 2018 va avea loc recalcularea tuturor pensiilor, printr-o lege nou-nouță a pensiilor, mințind și în acest caz, amânând-o și pe aceasta pentru a fi discutată altădată, undeva, cândva, în viitor!

Tripleta Dragnea-Tudose-Tăriceanu a promis neimpozitarea salariilor de până în 2.000 de lei, iar acum trec toate contribuțiile de la angajator în responsabilitatea angajatului!

Tripleta Dragnea-Tudose-Tăriceanu a promis că va stimula piața muncii, prin crearea a nenumărate locuri noi de muncă, și acum alungă salariații din mediul privat, prin tăierea iminentă și substanțială a salariilor acestora!

Tot ei sunt cei care le-au promis românilor dezvoltare, salarii decente, un nivel de trai mai bun și foarte multe noi investiții, dar, în schimb, au demonstrat în acest an că nu sunt în stare decât să taie salariile, să taie investițiile și să gonească toți potențialii investitori și să scumpească tot ce se poate scumpi: carburanți, energie electrică, gaze, alimente sau rate ale românilor la bănci!

Îi întreb azi, aici, în Parlamentul României, pe toți parlamentarii puterii, dacă își asumă în fața românilor toate aceste minciuni, toate aceste experimente sinistre, toate aceste scumpiri, tot acest haos cu impact tragic asupra întregii societăți românești și a economiei în ansamblu?!

    Robert-Nicolae Turcescu - considerații privind drepturile persoanelor cu handicap;

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Mi-a scris recent domnul Mihai-Nicolae Sîrbu. Probabil numele vă sună cunoscut, pentru că v-a scris și dumneavoastră. Eu am ales să fiu vocea Domniei Sale în Parlament și să îi spun păsurile, poate, poate vom găsi împreună o soluție.

Domnul Sîrbu este o persoană cu handicap și spune că, pe an ce trece, drepturile sale în această țară se împuținează. O mare parte din vină pentru acest lucru o purtăm și noi, parlamentarii României.

De exemplu, Domnia Sa spune că Legea a fost modificată, astfel încât persoanele cu handicap pot circula gratuit pe Căile Ferate Române, doar strict alături de însoțitorii legali. Problema este că atunci când însoțitorul legal nu poate să facă o călătorie de care persoana cu handicap are nevoie, atunci aceasta din urmă este nevoită să plătească bilet întreg. Persoanele cu handicap sunt deci constrânse să folosească biletele CFR gratuite doar alături de tutorele legal, altfel își pierd practic acest drept. Mi se pare strigător la cer!

Mai mult, același domn Sârbu vine și cu o idee bună. În cazul distanțelor lungi, de exemplu București-Timișoara, biletul CFR gratuit, acordat persoanelor cu handicap, ar trebui să poată fi folosit, în cuantumul valorii sale, pentru curse low-cost cu avionul sau curse cu autocarul. Știu, pare science-fiction, dar se practică în alte țări și nu ar trebui să fie imposibil nici la noi.

Oamenii cu handicap nu sunt așa pentru că așa au vrut. Mulți s-au născut cu handicap și au nevoie să le fim alături, nu să le punem piedici.

Este timpul ca umilințele la care acești oameni sunt supuși zilnic să se oprească. Să nu îi mai ținem la cozi imense, pentru a dovedi că mâna sau piciorul lipsă nu au crescut la loc, să nu ne mai imaginăm că oamenii aceștia trăiesc decent cu bruma de bani pe care o primesc de la stat, să nu le mai dăm drepturi imaginare de care, de fapt, nu pot beneficia!

    Giureci-Slobodan Ghera - declarație politică privind Populismul și unitatea Europei;

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

"Populismul și unitatea Europei"

În zilele de 7 și 8 noiembrie 2017, la Bruxelles, a avut loc Forumul Tinerilor Parlamentari EU40, prilej cu care am avut și eu onoarea de a participa la analiza unei teme foarte de actualitate pentru politica europeană: "Populismul - o amenințare pentru unitatea și democrația europeană!"

Forumul Tinerilor Parlamentari s-a bucurat de participarea extraordinară a Președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, a Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, precum și a altor oficiali europeni de prim rang, și a avut ca scop, printre altele, generarea unei cooperări mai bune între parlamentele naționale și Parlamentul European și găsirea unor răspunsuri precum - "Europa mai este bastionul democrației, libertăților și multiculturalismului și încotro ne îndreptăm? "

A analiza populismul european, separat de populismul american sau cel din țările arabe, reprezintă o mare eroare, tocmai din cauza situațiilor care determină astfel de manifestări periculoase. Pe bătrânul continent, populismul s-a manifestat, cu putere, în special după debutul crizei economice din 2008, criză care a fost moștenită din criza financiară americană. Ulterior, acesta a dezvoltat o altă latură, odată cu accentuarea migrației populațiilor de origine arabă către țările din Europa și ca drept răspuns la populismul arab, care are ca scop final nu declanșarea "războiului sfânt" împotriva "necredincioșilor", ci câștigarea de noi adepți care să poată fi manipulați ulterior. Așa cum ușor se poate vedea, banii și conflictele armate pe criterii etnice reprezintă principalul factor generator de populism, fie că este vorba despre cel european, arab sau american.

Soluțiile propuse de cei care aruncă cu promisiuni mincinoase prin intermediul, cel mai adesea, al discursurilor bombastice, se rezumă la întoarcerea la popor și la omul simplu, așa ca titlu general, fără însă să ofere soluții concrete pentru problemele identificate.

De fapt, singurul caz pe care se sprijină populiștii, specialiști în vorbire meșteșugită de altfel, este specularea nemulțumirii populației, indiferent de nemulțumire, căutând să aducă în mentalul colectiv faptul că autoritățile, indiferent care ar fi ele, tratează cu nepăsare nevoile poporului și ale omului simplu. Și, de aici, specularea ideii că popoarele băștinașe se bucură de mai puține drepturi decât imigranții, că locurile de muncă sunt furate de mâna de muncă mai ieftină, că cei de altă naționalitate săvârșesc fapte reprobabile cu un puternic aspect antisocial și că autoritățile închid în mod premeditat ochii și, nu în ultimul rând, interesul cetățeanului este privit ca rezervă la interesul de clasă a politicienilor.

Pe acest fundal au apărut din ce în ce mai multe mișcări anarhice, sub umbrela unor partide politice sau unor mișcări autointitulate ca formațiuni politice care insistă asupra faptului că Uniunea Europeana ar fi un concept desuet sau că suveranitatea națională a fost răpită de instituțiile europene, într-un mod necinstit și fără adeziunea poporului.

Într-adevăr, Uniunea Europeană se confruntă, în acest moment, cu multe manifestări populiste, naționaliste sau de extremă dreaptă, din păcate, în unele țări aflându-ne în situația predării guvernării unor coaliții din care fac parte și astfel de formațiuni politice. Aceasta este o situație care trezește, fără echivoc, un profund sentiment de îngrijorare, raportat la faptul că scopul final al acestor mișcări este compromiterea Uniunii Europene.

Factorii decidenți europeni au insistat în continuare pe durabilitatea acestei construcții europene, care promovează, cu particularitate, democrația, libertatea și multiculturalismul alături de toleranța religioasă.

    Sorin-Ioan Bumb - declarație politică intitulată PSD îngrădește democrația parlamentară, punând pumnul în gura opoziției din Parlament;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"PSD îngrădește democrația parlamentară, punând pumnul în gura opoziției din Parlament"

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră forțat de împrejurările nefericite, generate de colegii din PSD, care au ales să ignore democrația parlamentară și să respingă dezbaterea moțiunii simple depusă de PNL pe tema crizei din domeniul energetic.

Văd, mai nou, că derivele autoritariste ale PSD, care au dus România în pragul colapsului, au început să se manifeste și în interiorul Parlamentului, printr-o încercare disperată de a pune pumnul în gura opoziției. Lucrurile trebuie însă spuse, de la această tribună, tocmai pentru a permite prezentarea situației reale în care se află țara, din cauza măsurilor greșite pe care Guvernul PSD le-a luat.

Textul moțiunii inițiate de PNL nu făcea nimic altceva decât să arate adevăratele probleme din industria energetică și modul în care PSD bagă mâna în buzunarul românilor, mărindu-le facturile la energie:

  • prin necesitatea de a importa gaze din surse externe, la prețuri mari, pentru că stocurile prevăzute de ANRE nu vor ajunge pentru consumul populației din această iarnă;
  • prin refuzul de a defini consumatorul vulnerabil și de a adopta măsuri de protecție a sa;
  • prin prelungirea unei scheme păguboase de subvenționare a certificatelor verzi, care ne va costa aproape 1.000 de dolari pentru fiecare român, în loc ca acești bani să meargă în autostrăzi sau spitale;
  • prin deturnarea dividendelor companiilor energetice de stat și alocarea acestor bani în plata de noi ajutoare sociale;
  • prin falimentarea industriei românești de extracție a cărbunelui și promovarea importurilor de cărbune;
  • prin numirea în conducerea companiilor de stat din sectorul energetic a unor incompetenți cu carnete de partid;
  • prin falimentarea producției de apă grea, necesară producerii de curent ieftin;
  • prin subvenționarea pierderilor uriașe din rețelele de termoficare ale Bucureștiului, în loc ca banii să fie investiți în reparații și retehnologizări.

Iată deci că moțiunea PNL era cât se poate de pertinentă, acesta fiind și adevăratul motiv pentru care PSD nu a permis nici măcar discutarea ei. Faptul este confirmat și de adresa transmisă CSAT, de Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaților, prin care se atrage atenția exact asupra problemei importului de gaze naturale. Atunci PSD a acceptat acest demers, pentru că a fost făcut într-un cadru restrâns, ferit de ochii presei. Când s-a pus însă problema unei discuții în plenul Camerei, transparent și de față cu presa, PSD a ales să calce în picioare orice noțiune de democrație parlamentară sau națiune de drept la exprimare, respingând criticile la adresa Guvernului într-un mod jenant, băgând pumnul în gura opoziției, așa cum, de altfel, un membru al său nu a ezitat să-l ridice, la propriu, asupra unui coleg parlamentar, într-o emisiune TV.

    Florinel Stancu - declarație politică Aducem un omagiu eroilor căzuți în luptă și multă recunoștință veteranilor Armatei române;

Domnul Florinel Stancu:

"Aducem un omagiu eroilor căzuți în luptă și multă recunoștință veteranilor Armatei române"

Săptămâna trecută, la 11 noiembrie mai exact, a fost marcată, în toată țara, Ziua Veteranilor. Autoritățile statului au organizat ceremonii militare și religioase închinate celor care și-au jertfit viața pentru pace și ordine și i-a felicitat pe cei răniți în urma luptelor.

Dar, trecând peste ceremonii, vreau să subliniez că statul român se mândrește cu toți veteranii lui și are grijă să le cinstească cum se cuvine memoria eroilor căzuți la datorie, așa cum poporul român le este recunoscător acestor eroi nemaipomeniți și se roagă pentru sufletele lor. Sacrificiul, pe care toți militarii români l-au făcut, a fost făcut pentru o cauză nobilă. Ei au fost cei mai fideli ambasadori ai țării noastre. Au plătit cu viața pentru a învinge extremismul din Afganistan și din alte locuri instabile de pe glob. Au plătit pentru ca să ne asigure nouă, celor de acasă, un viitor mai bun și o țară mai bine văzută în lume. Au plătit cu viața pentru a se antrena și a fi întotdeauna cei mai pregătiți să ne apere. Și când spun cei mai pregătiți, gândurile mele se îndreaptă către victimele exploziei din Poligonul de la Cincu unde, cu 7 ani în urmă, în timpul desfășurării unui exercițiu tactic cu trageri de luptă, trei militari de la Batalionul 26 Infanterie "Neagoe Basarab" din Craiova și-au pierdut viața, iar alți trei au fost răniți.

Pe această cale, transmit încă o dată familiilor toată recunoștința și cinstea pe care le-o purtăm. Le mulțumim și regretăm. Curajul de care ei au dat dovadă este admirabil. Nu-i vom uita niciodată, așa cum nu-i vom uita nici pe cei 28 de eroi căzuți pe câmpul de luptă din Afganistan.

Astăzi, când a spune că ești patriot al țării tale pentru unii nu mai este la modă, militarii din cadrul armatei române oferă o lecție de patriotism în fiecare zi. Pentru ei țara și familia este mai presus de orice pe lume.

De aceea, vă asigur că nu vom uita familiile îndurerate și nu-i vom uita nici pe cei peste 25.000 de veterani! Ministerul Apărării Naționale are prevăzute diverse forme de sprijin pentru ei.

România s-a alăturat altor state care marchează această zi de 11 noiembrie din anul 2014. Prin Legea nr. 150/2014 privind modificarea și completarea O.U.G. nr. 82/2006 sunt recunoscute meritele personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat. Astfel, după art. 6, a fost introdus un nou articol, care stipulează că "în semn de recunoaștere a meritelor veteranilor, pentru apărarea intereselor României, se instituie Ziua Veteranilor, care se organizează anual, pe 11 noiembrie, prin grija Ministerului Apărării Naționale".

Este nespus de important că acest lucru se întâmplă și că ne gândim mai des la ei, la veteranii noștri. Ei trebuie să știe că eroii nu mor niciodată pentru națiunile din care s-au născut și pentru care, prin curajul lor, s-au jertfit. Vă mulțumim!

    Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică având ca temă Ziua Internațională a Educației Copiilor Nevăzători;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua Internațională a Educației Copiilor Nevăzători"

Începând din 1946, în data de 13 noiembrie a fiecărui an, se celebrează Ziua internațională a educației copiilor nevăzători, întrucât este ziua de naștere a pedagogului francez Valentin Hauy, 1745-1822, cel care a întemeiat prima școală pentru nevăzători din lume, la Paris, în 1784.

Totodată, în 1946, în SUA, a fost votată Legea protecției educației nevăzătorilor. În același an, a fost lansată prima revistă dedicată copiilor nevăzători și a fost organizată Ziua națională a educației copiilor nevăzători. Ulterior, acest eveniment a căpătat un caracter internațional, fiind marcat în lumea întreagă, inclusiv de Organizația Mondială a Sănătății.

Consider că, în calitate de parlamentari, avem obligația să îmbunătățim legislația în acest domeniu, astfel încât cei peste 3.000 de copii nevăzători și 100.000 de adulți cu handicap vizual, care trăiesc în România, să beneficieze de servicii publice adaptate pentru necesitățile lor, astfel încât să se integreze în comunitățile în care trăiesc.

În urma dezbaterilor și consultărilor publice pe care le-am organizat, atât în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, cât și în județul Botoșani pe care îl reprezint în Parlament, am constatat că, deși sunt acte normative prin care se reglementează drepturile persoanelor cu probleme de vedere, nu sunt respectate întotdeauna, nu sunt puse în practică așa cum trebuie, sau avem dispoziții legale lacunare ori neclare și practici administrative defectuoase.

De aceea, cred că, prin intervențiile noastre concrete asupra legislației primare, vor putea fi prevenite conflictele apărute în relația persoanelor cu dizabilități de vedere cu administrația publică centrală sau locală.

Avem obligația să ne asigurăm că fiecare copil și adult nevăzător primește resursele financiare stabilite prin cadrul legislativ și are acces nemijlocit și neîngrădit la toate serviciile publice.

La nivelul copiilor nevăzători, am înțeles că manualele școlare dedicate lor sunt foarte puține sau inexistente în anumite cazuri. La toate materiile, planșele și cărțile pentru acești elevi se tipăresc pe o hârtie specială care nu se găsește în România, pentru că toate fabricile care produceau această hârtie s-au desființat. Așadar, școlile în care învață copiii cu dizabilități de vedere trebuie să cumpere hârtia Braille din străinătate, ceea ce este destul de costisitor, întrucât costă un euro o coală.

În legătură cu această problemă, vă propun ca, în cazul manualelor normale care vor fi editate de Editura Didactică și Pedagogică, și cele în limbajul Braille să fie realizate tot de această instituție, pentru a nu mai exista probleme din acest punct de vedere.

În absența unei definiții legale a termenului de nevăzător, unele comisii de evaluare a persoanelor cu handicap au considerat că nevăzători sunt toți cei care au handicap vizual și au comunicat această opinie caselor de pensii, fără a consulta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap Adulți. În aceste condiții, casele de pensii au emis decizii de pensii în temeiul art. 59 din Legea nr. 263/2010.

Ulterior, Casa Națională de Pensii Publice, considerând că nu s-a aplicat legea pensiilor corect, a cerut anularea acestor decizii și obligarea pensionarilor aflați în această situație la restituirea sumelor primite cu titlu de pensie, încasate necuvenit, fără a avea vreo vină.

O problemă foarte importantă și care afectează în prezent toate persoanele cu probleme de vedere este cea a circulației în zonele publice cu trafic intens.

În acest caz, deși se prevede în O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice că mijloacele de semnalizare rutieră pot fi însoțite și de dispozitive speciale de avertizare, nefiind o normă obligatorie, acest lucru nu se respectă.

În acest moment, în majoritatea orașelor din țară nevăzătorii așteaptă instalarea sistemelor sonore la semafoare. Acest lucru am înțeles că se poate face doar după ce administrațiile locale vor implementa noi sisteme de semaforizare pentru managementul de trafic.

În opinia mea, este obligatorie montarea de instalații acustice pentru nevăzători la semafoarele aflate în principalele locuri aglomerate din orașe.

Așa cum, în acord cu O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, nevăzătorii sunt obligați să poarte, în deplasarea lor, baston de culoare albă, iar participanții la trafic sunt obligați să respecte semnalele nevăzătorilor, așa se impune și modificarea legislației, astfel încât mijloacele de semnalizare rutieră să fie însoțite obligatoriu de dispozitive speciale de avertizare, cel puțin la nivelul semafoarelor.

De asemenea, în prezent nu se respectă facilitarea accesului efectiv al persoanelor cu handicap la transport și călătorie. Până la 31 decembrie 2010, autoritățile administrației publice locale aveau obligația să ia măsuri pentru adaptarea tuturor mijloacelor de transport în comun aflate în circulație, adaptarea tuturor stațiilor mijloacelor de transport în comun, conform prevederilor legale, inclusiv marcarea prin pavaj tactil a spațiilor de acces spre ușa de intrare în mijlocul de transport, montarea panourilor de afișaj corespunzătoare nevoilor persoanelor cu handicap vizual și auditiv în mijloacele de transport public și imprimarea cu caractere mari și în culori contrastante a rutelor și a indicativelor mijloacelor de transport în comun.

De aceea, consider că se impun adoptarea unor măsuri imediate la nivel legislativ, în vederea creșterii calității monitorizării, coordonării și controlului activității autorităților publice centrale și locale, implicate în acordarea drepturilor persoanelor cu handicap.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică având ca subiect Programul pasta și periuța de dinți, pentru copiii României;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Programul pasta și periuța de dinți, pentru copiii României"

Voi redepune propunerea mea legislativă, care prevede acordarea gratuită de produse de igienă orală preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII, în vederea susținerii sănătății dentare.

Motivația introducerii unei astfel de măsuri de prevenție este legată de datele negative privind sănătatea dentară, determinate de o serie de indicatori, precum consumul de periuțe și paste de dinți. Mai precis:

  1. Majoritatea copiilor au carii - 75% pe dinții temporari, iar 4 din 10 copii pe dentiția definitivă.
  2. Unul din cinci copii nu se spală pe dinți așă că...
  3. 400.000 nu au pus niciodată mâna pe periuța de dinti și nici nu știu ce gust are pasta de dinți.
  4. Majoritatea sunt din rural.

Nimic surprinzător, în condițiile în care schimbă doar o dată la 2 ani periuța și utilizează doar un tub și un sfert, 75ml, de pastă de dinți în fiecare an; durata medie de utilizare a unei periuțe este mai mare de 8 ori, 2 ani, în urban și de 40 de ori, 10 ani, în rural, față de durata recomandată de utilizare ce este de maxim 3 luni.

Pentru corectarea acestor indicatori, proiectul meu de lege prevede că se acordă gratuit, o dată la trei luni, preșcolarilor și școlarilor din clasele I-VIII din învățământul de stat și privat, produse pentru igiena orală, constând în paste și periuțe de dinți, în valoare de 0,1 ISR pe an. Limita valorică cuprinde prețul produselor, cheltuielile de transport, distribuție și depozitare a acestora.

Introducerea acestei măsuri de prevenție permite atât asigurarea sănătății dentare, cât și diminuarea patologiei determinate, favorizate sau agravate de igiena orală necorespunzătoare.

Studiul de impact arată că implementarea acestei măsuri va necesita 800.000 ISR anual. În schimb, se vor diminua eforturile financiare necesare asistenței stomatologice gratuite legate de igiena orală necorespunzătoare, cât și cele legate de tratamentul altor afecțiuni determinate de patologia dentară.

Fondurile pentru acordarea produselor pentru igiena orală, precum și cheltuielile generate de transmiterea acestor produse, beneficiarilor, se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației Naționale, care va fi suplimentat cu sumele necesare.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul aprobă prin hotărâre, la propunerea Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, normele metodologice de aplicare a prezentei legi potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006, în care se vor preciza cine se ocupă de achiziționarea acestor produse, modalitatea de repartizare către beneficiari și metoda de evaluare a eficienței măsurilor impuse prin acest act normativ.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicit sprijinul și votul pentru adoptarea acestui demers legislativ.

    Vasile Cîtea - declarație politică intitulată Ieșenii au parte, zilnic, de o porție de monoxid de carbon, benzen sau particule în suspensie!;

Domnul Vasile Cîtea:

"Ieșenii au parte, zilnic, de o porție de monoxid de carbon, benzen sau particule în suspensie!"

Capitala Moldovei se confruntă, încă din 2012, cu o problemă extrem de gravă, și anume, poluarea aerului. Vremurile când ieșenii se plimbau pe Bulevardul Copou pentru o "gură de aer curat", se pare, au rămas doar niște amintiri frumoase. Benzenul, monoxidul de carbon, ozonul, dioxidul de sulf, oxizii de azot și particulele în suspensie au pus stăpânire pe bulevardele, în parcurile ieșene și indirect și în curțile locuitorilor din Iași.

Anii 2012, 2016 și 2017 au înregistrat maxime istorice în ceea ce privește nivelul de poluare a aerului în municipiul Iași. Unele particule nocive, conform ultimelor studii făcute de specialiștii de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași, înregistrează depășiri ale mediei zilnice de cel puțin 12 ori.

Dacă analizăm valorile de pe culoarele de mers ale mașinilor din intersecțiile aglomerate sau bulevardele intens circulate, vom vedea valori ale poluării aerului atât de mari, încât sănătatea cetățenilor Iașiului poate fi pusă în mare primejdie.

Ca să fim mai exacți, în zona Podul de Piatră, Tătărași, Metalurgie și Bularga, s-au înregistrat și peste 91 de depășiri ale valorii limite zilnice de PM 10, pulberi in suspensie, încă din 2012.

Tocmai din aceasta cauză, Uniunea Europeană a amenințat România cu declanșarea procedurii de infringement, pentru motivul că țara noastră nu își protejează cetățenii împotriva poluării cu PM 10, monitorizarea fiind făcută pentru 3 mari orașe, București, Brașov și evident Iași. Avertismentul Uniunii Europene este cu atât mai serios cu cât acest tip de poluare afectează mai ales copiii, vârstnicii, bolnavii de astm, bolnavii cardiaci, putând conduce, în anumite cazuri, și la cancer pulmonar sau deces prematur.

Motivele creșterii indicelui de poluare, așa cum apare din multe surse de cercetare, constau în dezvoltarea industrială, metodele de încălzire folosite de populație și traficul din municipiul Iași.

Traficul greu încă este prezent pe arterele centrale din Iași, iar efortul autorităților locale, acela de a limita traficul greu la anumite ore sau de a fluidiza circulația, are rezultate minore.

Programul "O zi în oraș fără mașină" ar trebui înlocuit cu programul "O lună în oraș fără mașină", pentru a se vedea anumite rezultate, or, acest lucru este absurd, dar, dacă municipiul ar avea un inel ocolitor, atât pentru traficul greu, cât și pentru cel ușor, nu s-ar mai înregistra nici ambuteiaje în trafic și nici valori de poluare atât de crescute.

Extrem de curios este faptul cum autoritățile centrale au decis continuarea unor investiții la centurile ocolitoare ale altor localități în detrimentul Iașiului, în timp ce Uniunea Europeană amenința direct România cu infringement pentru poluarea rezultată din trafic, tocmai pentru valorile depășite înregistrate în municipiul Iași. Având un asemenea semnal de alarmă, nu înțelegem cum inelul ocolitor al municipiului Iași a fost din nou "sărit" de la priorități, însă avem totuși încredere că actualii factori guvernamentali se vor apleca mai atent pe această problemă și vor finanța corespunzător lucrarea reprezentată de centura ocolitoare a Iașiului, prin aceasta rezolvându-se și problema poluării cu monoxid de carbon și alte substanțe nocive care îmbolnăvesc treptat, dar constant, populația Iașiului.

    Viorica Cherecheș - declarație politică cu titlul Dispariția necontrolată a pădurilor are consecințe grave asupra mediului înconjurător;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Dispariția necontrolată a pădurilor are consecințe grave asupra mediului înconjurător"

Pădurile României dispar. Zilnic se defrișează 41 de hectare de pădure, dintre care o mare parte o reprezintă tăierile ilegale, arată datele Romsilva. Se taie peste 3 hectare de material forestier la fiecare oră, potrivit rapoartelor internaționale. În acest ritm, din anul 2000 încoace au fost defrișate ilegal aproape 300.000 de hectare de pădure.

Dispariția pădurilor este o problemă care ne privește pe fiecare dintre noi. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că pădurile sunt cele care ne oferă gratuit aerul pe care îl respirăm, că ele contribuie cel mai eficient la încetinirea încălzirii globale, că ne oferă materie primă pentru industrii, că tot ele ajută la reglarea cantității de precipitații.

Pădurile trebuie să fie una dintre principalele preocupări ale acestui Guvern, care dorește protejarea fondului forestier și susține împăduririle masive. Și societatea civilă are astăzi în România un rol extrem de important și este din ce în ce mai activă în acest demers.

Tornadele din verile trecute, ploile torențiale, creșterea debitelor râurilor au ras de pe fața pământului agoniseala de o viață a sute de oameni și toate acestea au fost cauzate, spun specialiștii, de defrișările ilegale. Mulți simt o mare sete de a distruge pădurea și de a o exporta pe bani grei. Zeci de hectare de copaci s-au transformat peste noapte în bușteni care au plecat la export ca materie primă. Acest dezastru ar trebuie să ne îngrijoreze pe toți, pentru a preîntâmpina dereglările climatice, inundațiile, eroziunile și alunecările de teren.

Fiecare dintre noi ar trebui să fie conștient de pericolul încălzirii globale, să ia atitudine și să militeze pentru protejarea și conservarea pădurilor.

Mai dureros este faptul că, prin dispariția acestor păduri, a fost distrus iremediabil habitatul animalelor sălbatice, care în ultima perioadă atacă oamenii în gospodării. Nu este zi în care să nu auzim sau să citim de urși care au atacat oameni și animale în Brașov, Mureș, Maramureș, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Harghita, iar lista poate continua. Oamenii sunt disperați, iar autoritățile ridică din umeri și nu au soluții la probleme.

Sunt un om care știe cu siguranță că o bună gestiune a resurselor naturale este secretul unei dezvoltări economice și sociale durabile. Sunt un om care a trăit zeci de ani în preajma pădurii și cunoaște îndeaproape problemele acesteia. Cred că un bun management în prezent presupune mult mai puține cheltuieli mâine, dar mai ales sunt un om care crede că viața oamenilor este prioritară. Este necesar ca în termenul cel mai scurt să fie capturate exemplarele care atacă oamenii și animalele din zonele locuite, dar și elaborarea în regim de urgență a unei strategii și legislații aferente.

Vă rog să reflectați cu maximă responsabilitate asupra acestui subiect!

    Constantin-Cătălin Zamfira - despre criza forței de muncă din România;

Domnul Constantin-Cătălin Zamfira:

Astăzi voi prezenta o problemă stringentă, care nu mai poate fi amânată sau ignorată.

Criza forței de muncă din România devine, pe zi ce trece, tot mai mare și tot mai apăsătoare.

Înainte de a fi parlamentar în Camera Deputaților și înainte de a fi membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, am fost om de afaceri și știu că, fără o echipă de profesioniști dedicați unui anume domeniu, nu se pot bune bazele solide ale unui business competitiv și de succes.

România a rămas acum fără mână de lucru... căutăm cu zilele un instalator, o asistentă, o bonă, sau un electrician și exemplele ar putea continua la nesfârșit...

Sunt conștient că există în continuare elite și specialiști care vor să ducă țara asta pe făgașul normal, dar mulți au preferat să plece.

Țara noastră e lovită acum de o depopulare continuă, dublată de o migrație masivă a forței de muncă.

A 13-a țară că mărime din Europa, cu peisaje de vis și oportunități multiple, a ajuns să fie părăsită de mulți români, iar fenomenul se acutizează de la an de an.

Avem valuri de migrare și avem spor demografic negativ.

Știu că interesul Guvernului PSD-ALDE pentru ameliorarea acestui fenomen în creștere este unul special.

De altfel, chiar zilele trecute, am aflat cu multă încântare că Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a lansat mai multe ghiduri privind accesarea fondurilor europene.

Acesta este cel mai mare pachet de măsuri finanțate din fonduri europene destinat șomerilor și tinerilor. Suma se ridică la valoarea totală de 550 de milioane de euro pentru firmele care vor să angajeze șomeri și tineri, în special din mediul rural. Aici vorbim de scheme de granturi, iar contribuția privată este sub 5%, deci nu există o povară administrativă pentru firme.

Guvernul PSD -ALDE a demarat deja numeroase campanii de atragere a celor plecați peste granițe și a lansat diverse programe de remediere a unor probleme din sănătate, educație, salarizare, asta pentru că este clar că avem nevoie de oameni bine pregătiți în toate domeniile, dar mai ales în educație, sănătate, sau domeniul juridic.

România, pe care vrem să le-o oferim familiilor și copiilor noștri, este una într-o continuă dezvoltare economică și socială, rata șomajului este la un minim istoric, puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu crește, în timp ce exporturile sunt la cifre încurajatoare....

Acum ar fi un moment oportun pentru o dezbatere serioasă legată de măsurile și soluțiile pe care ar trebui să le luăm, în așa fel încât românii aflați la muncă peste hotare să revină acasă. Cred că toți suntem conștienți că avem nevoie de experiența și de cunoștințele acumulate în străinătate, ale tuturor românilor!

    Mircea Marius Banias - considerații privind Ziua Dobrogei;

Domnul Mircea Marius Banias:

Astăzi, 14 noiembrie, sărbătorim 139 de ani de când Dobrogea a revenit în componența Regatului României și 2 ani de când s-a proclamat Ziua Dobrogei, ca sărbătoare națională.

Istoria Dobrogei este una interesantă. Deși locuită de geți și daci, colonizată de greci și apoi cucerită de romani, Dobrogea nu a făcut parte din Țara Românească decât în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. După moartea acestuia, Dobrogea a fost reocupată de Imperiul Otoman. Poziția sa geografică și importanța strategică au făcut din Dobrogea un teritoriu mult râvnit de vecinii noștri, dar, în mod interesant, au făcut din ea și un teritoriu cu adevărat multicultural, în care locuiau - și locuiesc în continuare - minorități importante de turci, tătari și lipoveni.

La data de 14 noiembrie 1878, Dobrogea s-a alăturat Regatului României, în urma victoriei în fața Imperiului Otoman, în războiul ruso-româno-otoman, cunoscut pentru noi mai bine sub numele de Războiul de Independență. Principele Carol I proclama alipirea cu România, spunându-le cetățenilor prin Proclamația către dobrogeni: "...cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii - viața, onoarea și proprietatea - sunt puse sub scutul unei Constituții".

Dobrogea lui Mircea cel Bătrân devine așadar Dobrogea noastră.

Din nefericire, așa cum ne-a demonstrat istoria în repetate rânduri, o victorie românească reușește rareori fără mari sacrificii. Pentru recunoașterea alipirii Dobrogei, Imperiul Țarist a cerut - și a primit - părți din Basarabia. Atunci când nu a pierdut teritorii, România a plătit prețul în sânge, cu pierderi zdrobitoare de vieți omenești în timpul Primului Război Mondial, în urma căruia s-a continuat aducerea teritoriilor românești sub steagul țării și s-a realizat Marea Unire.

Doresc să închei, prin a mulțumi colegilor care au decis, în 2015, prin vot, stabilirea zilei de 14 noiembrie ca sărbătoare națională. Apreciez recunoașterea care se oferă Dobrogei prin acest gest și îmi doresc ca valoarea strategică și economică a acestei regiuni să fie în permanență recunoscută. Înaintașii noștri nu au plătit un preț atât de mare pentru a o recupera, pentru a fi lăsată, în ziua de astăzi, în paragină.

    Vasile Cocoș - declarație politică cu titlul Salariații vor simți beneficiile trecerii contribuțiilor sociale obligatorii în salariul brut lunar, începând cu 1 ianuarie 2018;

Domnul Vasile Cocoș:

"Salariații vor simți beneficiile trecerii contribuțiilor sociale obligatorii în salariul brut lunar, începând cu 1 ianuarie 2018"

În ultimele săptămâni, s-a vorbit foarte mult în spațiul public despre cât de rău va fi pentru salariații români, dacă se vor introduce în salariul lunar brut individual contribuțiile sociale obligatorii ale angajatorului.

După ce Guvernul României a adoptat miercuri, 8 noiembrie 2017, Ordonanța de urgență nr. 79 privind unele modificări la Codul fiscal, mass-media catalogând aceste modificări drept o Revoluție fiscală, o mare parte a românilor a înțeles că aceste modificări sunt necesare și bine-venite.

În speță, introducerea contribuțiilor sociale obligatorii din sarcina angajatorului în salariul brut lunar al salariatului este benefică pentru acesta.

Sunt unul dintre parlamentarii PSD cu expertiză în zona drepturilor salariale, care am studiat cu mare atenție acest aspect și, după ce am procedat la simularea calculelor pentru diverse mărimi de salariu, începând cu cel minim pe economie și comparând procedura actuală cu ceea ce se va aplica începând cu 1 ianuarie 2018, am constatat că salariații români vor avea cel puțin următoarele avantaje:

  • Creșterea salariului brut lunar va duce la creșterea numărului de puncte pentru pensie, deoarece numărul de puncte de pensie se calculează prin raportarea câștigului salarial brut lunar la câștigul salarial mediu brut pe economie comunicat lunar de Institutul Național de Statistică;
  • Crește în sumă absolută nivelul contribuției individuale la fondul de sănătate;
  • Crește în sumă absolută nivelul contribuției individuale la fondul individual de pensie, inclusiv la fondul individual din Pilonul II de pensie;
  • Crește salariul net lunar, aceasta ca urmare atât a creșterii nivelului deducerii personale, cât și ca urmare a reducerii impozitului pe venitul salarial de la 16% la 10 %.

Am convingerea că angajatorii vor găsi soluții de menținere în 2018 cel puțin a salariului net lunar individual avut la 31 decembrie 2017 și, după analize atente, vor găsi soluții de compensare a eventualelor creșteri a fondului de salarii lunar.

Asigur românii că toate prevederile din O.U.G. nr. 79/2017 privind modificarea Codului fiscal au fost făcute pentru binele românilor și al României.

    Maricela Cobuz - declarație politică privind Ziua mondială a diabetului - 14 noiembrie 2017;

Doamna Maricela Cobuz:

"Ziua mondială a diabetului - 14 noiembrie 2017"

Ziua mondială a diabetului zaharat este sărbătorită în fiecare an, la data de 14 noiembrie. Această zi are loc la nivel internațional, la inițiativa Federației Internaționale de Diabet, IDF, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, și a fost propusă în 1991, ca urmare a creșterii numărului pacienților cu această boală. Anul acesta, femeile cu diabet zaharat reprezintă abordarea principală a discuțiilor, tema fiind "Femeile și Diabetul - dreptul nostru la un viitor sănătos." Există peste 199 de milioane de femei care au diabet la nivel mondial, conform Federației Internaționale de Diabet, IDF. Multe dintre aceste paciente nu au acces la educație, tratament sau îngrijire.

Acceptarea unei boli cronice depinde de echilibrul optim între responsabilitatea medicului și cea a pacientului, aflați într-un raport de parteneriat. Procesul de adaptare este de natură dinamică. Persoana cu diabet zaharat va evolua de la stadiul de pacient în sensul său pasiv, la stadiul de implicare activă și de coterapeut, ceea ce va produce o creștere a autonomiei. Prin cerințele și rigorile suplimentare pe care le reclamă, apariția unei complicații cronice reprezintă o nouă fază de adaptare în evoluția diabetului, care este trăită ca un nou obstacol psihologic în viața persoanei cu diabet zaharat.

Dacă până acum se putea spune că diabetul zaharat era o condiție nonletală cu care se putea trăi, existând o persoană cu diabet și nu un bolnav, în acest moment diabetul devine o boală, iar persoana care suferă de diabet zaharat complicat se numește bolnav.

În România, conform datelor furnizate de Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică, numai în primul semestru al anului 2016 au fost înregistrate 38.590 de cazuri noi de persoane care suferă de diabet zaharat, comparativ cu anul 2015, când au existat cu 4.000 de cazuri mai puțin. În evidență sunt aproape un milion de persoane bolnave, mai exact 991.537.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, pentru copiii cu diabet zaharat au fost crescute testele de automonitorizare, trimestrial, la 400. Ministerul Sănătății vine în sprijin, prin programele de screening, pentru testarea unor posibile complicații la un număr de 782.430 bolnavi cu diabet zaharat, precum și prin dozarea hemoglobinei glicozilate. Bolnavii sunt automonitorizați prin testele oferite gratuit în cadrul Programului național de diabet.

"Diabetul există la toate națiile, în toate nivelele societății, la săraci și la bogați, la negri și albi, la cei foarte educați și la cei needucați, la cei religioși și atei, la politicieni faimoși și la persoane necunoscute, fără adăpost" (Etu - Seppala L: Long Way but real Hope. Diabetes Voice, 2001).

    Oana-Silvia Vlăducă - declarație politică intitulată Podul de flori peste Prut s-a transformat în «Podul faptelor»;

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Podul de flori peste Prut s-a transformat în Podul faptelor"

Vicisitudinile istoriei au făcut ca poporul român să aibă parte de multe încercări de-a lungul veacurilor. Nu este colț de țară care să nu fi fost udat cu sudoare și sânge, nu este loc care să nu fi cunoscut ce înseamnă sacrificiul suprem. Sunt momente care s-au întâmplat și cărora poporul român le-a fost părtaș. Poate tocmai acest curs al destinului, mai îndepărtat sau mai recent, ne-a făcut mai înțelepți. Și am înțeles că istoria se construiește prin fapte, dedicate memoriei celor care au crezut în idealurile de veacuri și lăsate moștenire generațiilor care vor veni.

Înțelegând însemnătatea faptelor, în urmă cu câțiva ani județul Dâmbovița a început frumoasa misiune de a contribui la transformarea Podului de flori de peste Prut, într-un "poc!" al lucrurilor reale, concrete. Înfrățirile pe care le-am realizat cu Raioanele Ialoveni și Ștefan Vodă au fost modelul depășirii acestui stadiu al cuvintelor frumoase și al întâmplării faptelor de care vorbeam la început.

Știm că educația tinerei generații constituie cel mai important reper al societății și o investiție în viitor. De aceea, am ales să oferim susținere tocmai în infrastructura educațională, și anume, construirea unei grădinițe în localitatea Ruseștii Noi din Ialoveni, respectiv reabilitarea unuia dintre cele mai valoroase licee din Raionul Ștefan Vodă.

Am înțeles, în felul acesta, să construim o legătură vizibilă, palpabilă, care să dea consistență relației dintre noi și românii de peste Prut. Ambele parteneriate investiționale au fost în acest sens gândite, inițiate și duse la îndeplinire, iar rezultatele au fost pe măsură.

Inutil va fi, dragi colegi, să vorbim și să tot vorbim despre legătura de frățietate cu Republica Moldova, dacă nu vom ști să oferim sprijin necesar politic, în relația cu partenerii occidentali, pe zona domeniilor cheie - educație, independență energetică.

Asta a înțeles să facă Guvernul României, asta a făcut județul Dâmbovița și acesta cred că trebuie să fie drumul spre care eforturile merită îndreptate: grădinițe, școli, transport școlar, burse educaționale etc.

Vă asigur, în același timp, că românii de acolo înțeleg aceste gesturi pe care țara noastră le face și prețuiesc eforturile noastre.

După acest demers comun, am înțeles și eu, o dată în plus, că uniți în dorința de a construi, mai ales pentru tânăra generație, putem face ca proiectul nostru comun să devină lealitate. Indiferent cum i-am spune, indiferent cum l-am numi, drumul este același. Vorbim aceeași limbă, fără traducător, drapelul are aceleași trei culori, iar imnurile noastre sunt complementare. Costumele populare au aceeași frumusețe aparte, care vorbește despre tradiții, iar cântecele populare vechi spun aceeași poveste.

Văzând toate acestea, înțelegem că eforturile noastre, ale tuturor, trebuie să continue, iar Republicii Moldova să i se recunoască locul pe care îl merită, în Comunitatea Europeană, în familia unită, pentru a-și continua drumul reformelor și al dezvoltării.

Nu va fi ușor, dar sunt convinsă că, parcurgându-l împreună și având sprijinul fiecărui român, vom reuși. Suntem datori față de noi, față de strămoși și față de generațiile care vor veni!

    Ion Spânu - considerații referitoare la Ziua internațională a toleranței;

Domnul Ion Spânu:

"Ziua Internațională a toleranței"

În 1995, UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie ca Ziua Internațională a Toleranței, pentru ca oamenii să conștientizeze pericolele intoleranței, iar în anul următor Adunarea Generală a ONU a invitat țările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acțiuni de promovare a toleranței și păcii.

În 1986 reprezentanții UNESCO reuniți la Paris au enunțat Declarația principiilor toleranței care o definea ca "responsabilitatea care susține respectarea drepturilor omului, a pluralismului, a democrației și a statului de drept, ca atitudine activă de recunoaștere a acestor valori și ca o virtute care face ca pacea să fie posibilă, înlocuind cultura războiului cu cea a păcii".

În esență, toleranța nu înseamnă nici indulgență, nici indiferență, ci respectul și aprecierea diversității culturale și a formelor ei de expresie, a opiniei contrare, a deciziilor altor oameni, grupuri, popoare sau religii. Toleranța recunoaște drepturile universale ale omului și libertățile fundamentale și asigură supraviețuirea comunităților mixte în orice regiune a lumii.

Declarația UNESCO susține că toleranța nu este doar o datorie morală, ci și o cerință politică și legală pentru indivizi, grupuri sau state. Nedreptatea, violența, discriminarea și marginalizarea sunt forme ale intoleranței. Educația pentru toleranță trebuie îndreptată împotriva fricii și excluziunii și spre dezvoltarea capacității tinerilor de a judeca liber și independent. Diversitatea religioasă, lingvistică, culturală și etnică nu trebuie să fie pretext al conflictelor, ci să îmbogățească viața noastră comună.

Toate aceste aspecte sunt promovate, susținute și aplicate de Partidul Social Democrat, prin Programul său de guvernare, de la care vă asigur, stimați colegi, că parlamentarii și guvernanții PSD nu vor face rabat.

Toleranța și intoleranța sunt în toate faptele noastre de viață, ale copiilor, tinerilor și adulților, de la jocul din grădinițe, până la jocul marilor puteri, în familie, circulația pe stradă, conviețuirea vecinilor, în milioanele de procese din tribunale, în toate instituțiile publice.

Într-o lume și un timp al mondializării, al diversității și al mobilității, toleranța în familie, în comunitate sau între state - reprezintă o necesitate mai mult decât oricând.

    Dumitru Oprea - declarație politică intitulată Guvernul PSD-ALDE i-a umilit încă o dată pe ieșeni. A câta oară?;

Domnul Dumitru Oprea:

"Guvernul PSD-ALDE i-a umilit încă o dată pe ieșeni. A câta oară?"

Acum o săptămână, atrăgeam atenția asupra faptului că Executivul României i-a luat ostatici pe ieșeni în disputele politice locale din interiorul PSD-ului.

Este deja prea gravă privarea Regiunii Nord-Est și a Iașiului de resursele necesare, pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și rurale. Pe lângă acest fenomen, Iașiul mai trece printr-o nouă umilință - acțiunile anunțate, pentru 23 și 24 noiembrie, menite să dea startul Sărbătorii Centenarului României Mari, au fost amânate pentru o dată viitoare.

Sunt două cauze ale acestei situații: pe de o parte, disprețul suveran al guvernării Dragnea-Tudose față de Iași și Moldova, inclusiv prin aprobarea, abia pe 5 octombrie, a bugetului acelor evenimente; iar pe de altă parte, incompetența președintelui Consiliului Județean Iași de a demara organizarea ședinței Guvernului, respectiv a Parlamentului României.

Trist este că amânarea acestor evenimente a fost confirmată oficial doar prin intermediul CJ Iași, ceea ce demonstrează, încă o dată, că atât Guvernul, cât și premierul nu au pic de respect față de ieșeni.

Consiliul Județean Iași a motivat anularea evenimentelor prin "agenda încărcată" a premierului și a miniștrilor săi. Într-adevăr, agenda guvernanților a fost teribil de încărcată în ultima vreme, pentru a distruge ultima brumă de predictibilitate din economie și a sădi, cu mult devotament, neîncrederea totală în șansele României de a se dezvolta în următorii ani.

    Dumitru Lupescu - declarație politică despre Discriminarea rezerviștilor, bărbați și femei, deopotrivă, prin art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015 și mai ales prin O.U.G. nr. 59/2017;

Domnul Dumitru Lupescu:

"Discriminarea rezerviștilor, bărbați și femei, deopotrivă, prin art. 40 din O.U.G nr. 57/2015 și, mai ales, prin O.U.G nr. 59/2017"

Camera Deputaților, ca for decizional, a primit Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017, PL-x 310/2017, privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Azi se află la avizare, punctul 3 din ordinea de zi, la Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților.

Mă adresez dumneavoastră, în calitatea pe care o aveți în Camera Deputaților, cât și în baza declarațiilor asumate privind lupta împotriva a ceea ce se numește, îndeobște, "sistemul", rugându-vă să interveniți în următoarele situații:

I. Supunerea la vot, în Camera Deputaților, a art. 40 din O.U.G. nr. 57/2015, al cărui raport este gata în Comisia de muncă, așteptându-se avizul Guvernului, în sensul propunerii noastre de respingere.

În fapt, constatând discriminarea în interiorul sistemului militar, produsă de O.U.G nr.1/2011, care a introdus diferențele catastrofale între rezerviști cu aceeași vechime, aceeași funcție, același grad, la propunerea SCMD, a fost elaborată Legea pensiilor militare de stat, Legea nr. 223/2015. Aceasta nu a fost aplicată, deoarece premierul Ponta a stabilit data de intrare în vigoare, nu în 30 de zile, ci la 1 ianuarie 2016, fapt de care a profitat partea kaki a "Sistemului", pentru a-și acoperi ilegalitățile comise în 2011, drept probă, auditul efectuat la MApN, de Curtea de Conturi, în 2012.

Această parte a "Sistemului" a introdus, fără ca Guvernul Cioloș, abia numit, să observe o întreagă ordonanță în 30 de articole, drept articol - nr. 40, într-o banală O.U.G care se dădea, anual, în decembrie, pentru stabilirea salarizării civililor pe anul următor. Prin art. 40, din O.U.G nr. 57/2015, pe lângă discriminările din interiorul structurilor militare, s-a legiferat discriminarea militarilor față de magistrați și alte categorii socio-profesionale. Prin aceasta au fost încălcate prevederile Deciziei nr. 20 din 2 februarie 2000 a CCR, în Dosarul 5A/2000, care stabilea identitatea și imposibilitatea separării juridice a "pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați". Numai pentru rezerviști s-a stabilit, în mod discriminatoriu, coborârea limitei de 100% la 85% din venitul brut impozabil și a bazei de calcul de la 80% la 65%.

Tot discriminatoriu și ilegal s-au introdus, în baza de calcul a pensiei de serviciu, pensia privată, numită "suplimentară", instituită în 1967 ca "altceva decât pensia militară de stat", printr-o contribuție de 5% - 25% din venitul net al militarilor și al polițiștilor și, retroactiv, contribuțiile la pensie ale rezerviștilor care au lucrat în calitate de civili, în varii domenii, după trecerea în rezervă.

Și, tot abuziv și discriminatoriu, li s-a luat militarilor și polițiștilor dreptul de a opta, timp de 5 ani, între a deveni rezerviști, din punct de vedere juridic, sau a rămâne asistați social pe punctul de pensie, conform Legii nr. 263/2010.

Ca urmare a celor de mai sus, discrepanțele dintre promoțiile de rezerviști s-au triplat sub aspectul cuantumului - cei ieșiți înainte de 31 decembrie 2015 față de cei pensionați după 1 ianuarie 2016 - iar discriminarea între rezerviști și pensionarii civili din Pilonul I, beneficiari de legi ocupaționale, s-a legiferat.

II. Amendarea O.U.G nr. 59/2017, în sensul eliminării rezerviștilor din noua lege, numită "Legea pensiilor speciale", pe următoarele considerente:

Constituțional, "activitatea" militarilor și a polițiștilor este considerată altceva decât munca prestata de civili și nu se regăsește în Codul muncii, pentru că, prin Constituție, art. 42, se interzice folosirea, în cazul militarilor și polițiștilor, a termenului de "muncă forțată".

Conform tuturor adreselor primite în 2016 și 2017 de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale, ultima fiind nr. 2735/AMR/29 septembrie 2017, Ministerul Muncii nu are competență, de la 1 ianuarie 2016, și nu poate iniția acte legislative în privința sistemului militar.

În plus, pensiile militare nu sunt considerate speciale, ci pensii de serviciu, care sunt reglementate prin statute profesionale, orice inițiativă aparținând Ministerului Apărării, în calitate de coordonator al sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională.

În mod ilegal, așadar, actualul ministru al muncii i-a introdus pe rezerviști cap de afiș în O.U.G nr. 59/2017, aflat astăzi ca proiect legislativ în Camera Deputaților, PL-x 310/2017, și i-a supus unei ample ofensive mediatice de denigrare și umilire.

Prin O.U.G nr. 59/2017, discriminarea față de magistrați se păstrează, invocându-se decizii ale CCR, prin fals, deoarece amintita Decizie nr. 20, din 2 februarie 2000, statua deplina egalitate de tratament între militari și magistrați, atât în activitate, cât și la pensie. O.U.G nr. 59/2017 legiferează, în plus, discriminarea rezerviștilor militari și polițiști față de toate categoriile socio-profesionale civile prin faptul că rezerviștii reprezintă singura categorie la care calculul pensiei se face după net, nu după brutul impozabil și singura categorie la care pensiile îngheață până la moarte, deoarece nu mai cresc nici în conformitate cu creșterile salariate la activi, nici cu rata inflației.

În fapt, pensiile civililor cresc cu creșterea punctului de pensie și cu rata inflației, în timp ce, deja discriminați, rezerviștii trebuiau să opteze ori pentru aplicarea procentuală a creșterii unor elemente din veniturile activilor, ori pentru indexarea cu rata inflației. Spre exemplu, anul acesta indexarea a fost în ianuarie de 5,25% pentru toți pensionarii, pensionarilor civili le-a crescut pensia și cu punctul de pensie, în timp ce rezerviștilor creșterea cu 15% a soldei de funcție nu le-a adus în plus niciun ban.

De azi înainte, însă, prin adoptarea de dumneavoastră a O.U.G nr. 59/2017, în forma propusă, discriminarea este totală, deoarece, prin introducerea expresiei "indicator definitiv", pensiile de stat militare nu vor mai crește nici cu rata inflației.

Prin urmare, dacă pensiile șoferilor ieșiți în 2016, 2017 sunt de 2-3 ori mai mari decât ale generalilor ieșiți înainte de 1 ianuarie 2016, pensiile șoferilor care vor ieși peste 2-3 ani vor fi de 6 ori mai mari decât ale acelorași categorii de rezerviști.

Referitor la cele două ordonanțe, rezerviștii au adresat Președintelui României o sesizare de neconstituționalitate. În plus, au atras atenția Domniei Sale că O.U.G nr. 59/2017 echivalează cu trădarea intereselor naționale și cu prăbușirea flancului estic al NATO, deoarece, adoptată la 4 august 2017, s-a anunțat că va intra în vigoare la data de 15 septembrie 2017, ceea ce a însemnat hemoragia întregului sistem militar, astăzi aproape nefuncțional, peste 12.000 de profesioniști din Armată, Interne și Serviciile Speciale trecând în rezervă.

Având convingerea că veți cumpăni cu mare atenție asupra acestor subiecte, vă rog să primiți expresia deplinei mele considerații.

    Vasile Gudu - declarație politică privind Importanța integrării Dobrogei în statul român modern;

Domnul Vasile Gudu:

"Importanța integrării Dobrogei în statul român modern"

Dobrogea, această parte de țară românească, înzestrată cu frumuseți inegalabile, are și o istorie fascinantă. În spațiul îngust, cuprins între Dunăre și Mare, au alternat epoci de strălucită civilizație cu vremuri de restriște ale năvălirilor pustiitoare, s-au refăcut din cenușă așezări omenești, s-au întrepătruns valori culturale și s-a probat capacitatea poporului român de a supraviețui în vatra străbună.:

Dobrogea a fost spațiul unei continue sinteze etnice românești și se cuvine aducerea unui omagiu generației care, cu mulți ani în urmă, a împlinit năzuința de unire a acestui ținut cu România, la 14 noiembrie 1878.

Înaintea Războiului din 1877-1878, prin Dobrogea circulau liste de subscripții pentru unirea cu România, iar în timpul războiului, sub diverse forme, românii dobrogeni, ca și alți etnici, și-au adus contribuția la succesul operațiunilor militare antiotomane.

Angajându-se cu toate forțele în războiul antiotoman, poporul român și-a cucerit independența prin jertfele date la Plevna, la Rahova, la Smârdan, la Vidin și în alte bătălii, ca și prin întregul său efort material și uman cu care a contribuit la înfrângerea Imperiului Otoman. Părtașă la aceste jertfe și eforturi a fost și populația Dobrogei, nevoită să îndure silniciile unei stăpâniri care se zbătea să-și prelungească prin forță agonia.

În ajunul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878, prințul Carol și Guvernul de la București nu-și puteau stabili în mod expres obiectivul unirii Dobrogei cu România. Unirea s-a înfăptuit totuși în chip firesc și în mod fericit, dar bucuria nu putea fi întreagă, atâta vreme cât, pe de altă parte, țării îi erau răpite cele trei județe din sudul Basarabiei - Cahul, Bolgrad și Ismail.

Tratatul de la Berlin semnat la 1/13 iulie 1878 consfințea independența României, dar o condiționa de cedarea teritoriului pretins de Rusia. Prin art. 46 se atribuiau României: Insula Șerpilor, Sangeacul Tulcea - cuprinzând districtele Kilia, Chilia; Sulina; "Mahmudie", Mahmudia; Isaccea; Tulcea; Macin; Babadag; Hârșova; "Kiustenge", Constanța; Medgidia; precum și ținutul situat la sudul Dobrogei.

În ședința din 27 ianuarie 1878, Adunarea Deputaților era din nou informată despre existența unor cereri ale dobrogenilor de a se uni cu România. Luând în calcul evoluția relațiilor româno-ruse și anticipând mersul evenimentelor, Guvernul român trimitea în Dobrogea, la începutul anului 1878, două comisii - una militară și alta civilă - în scopul unei temeinice documentări privind regimul politic și juridic, serviciile publice, instituțiile, starea generală și nevoile imediate ale populației.

Lunga așteptare a populației dobrogene a încetat la 14 noiembrie 1878, marea zi a unirii efective a Dobrogei cu România. În acea zi, principele Carol a lansat, din Brăila, "Proclamația către dobrogeni" și "Înaltul ordin de zi către armată", iar primele unități militare au trecut Dunărea pe la Brăila și Galați, fiind întâmpinate peste tot în Dobrogea cu o imensă bucurie. Prințul Carol a ținut să pună și el piciorul pe pământul Dobrogei în ziua istorică de 14 noiembrie 1878. Trecând Dunărea cu o șalupă de la Brăila la Ghecet, a asistat împreună cu I.C. Brătianu la serviciul divin oficiat de învățatul Vlădică Melhisedec.

Unirea Dobrogei cu România, la 1878, reprezintă, după Unirea Moldovei cu Țara Românească, la 1859, o nouă și o importantă etapă în procesul formării statului național unitar român, proces încheiat prin Marea Unire din 1918. Integrarea Dobrogei în Regatul României a sporit importanța provinciei, deoarece asigura ieșirea la mare a statului român. Dobrogea aducea României, în primul rând, o fațadă maritimă în lungime de 240 de kilometri, revelându-și menirea de poartă a spațiului românesc spre mările și oceanele lumii. Se construiește podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, iar orașul Constanța devine principalul port la Marea Neagră.

Pentru dobrogeni, Unirea a însemnat conectarea la noile exigențe ale epocii, o deschidere spre progres și civilizație. Statul român a aplicat o politică largă, înțelegătoare, de stimulare a activității populației dobrogene, indiferent de naționalitate. Roadele acesteia s-au concretizat în sporirea numerică a populației, a cărei viață și activitate se aflau sub semnul ordinii și legalității.

În cinstea eroilor căzuți în războiul de independență și pentru imortalizarea momentului istoric al Unirii Dobrogei cu România, au fost ridicate monumente în numeroase localități dobrogene. "Monumentul Reanexării", înălțat pe promontoriul care domină orașul de la porțile Dunării, este nu numai o prețioasă podoabă a Tulcei, ci și o mărturie a sentimentelor patriotice de care erau animați dobrogenii în secolul trecut.

Cele două deziderate ale românilor, împlinite în urma Războiului de Independență, 1877-1878, și consfințirea pe plan internațional prin Tratatul de Pace de la Berlin, aveau să se materializeze prin faptul că Dobrogea, inclusiv actualul teritoriu al județului Tulcea, se va reîntregi cu întregul, de unde fusese rupt cu mult timp în urmă.

Din 1 aprilie 1914, Dobrogea se va integra total în sistemul de administrație care funcționa pe întreg teritoriul statului românesc.

Astăzi, 14 noiembrie 2017, se împlinesc 139 de ani de la Unirea Dobrogei cu România.

Dragi tulceni, locuitori ai vechii capitale ai Dobrogei, este datoria noastră să păstrăm spiritul viu de sacrificiu și onoare a străbunilor noștri care au reușit să înfăptuiască această unire!

La mulți ani, Dobrogea!

La mulți ani, dobrogeni!

    Constantin Șovăială - Să ne intereseze mai mult de cetățeni!;

Domnul Constantin Șovăială:

"Să ne intereseze mai mult de cetățeni!"

Îl somez pe domnul ministru, Lucian Șova, să rezolve situația cu privire la facturile Telekom. Majoritatea clienților Telekom primesc facturi ale căror valoare este mult mai mare decât abonamentul lunar, fără vreo justificare. De multe ori, angajații Telekom dau vina pe sistem, dar asta nu este treaba clienților că nu le merge lor programul! Este o bătaie de joc la adresa lor. Mulți se plâng că la numerele de telefon ale companiei nu răspunde nimeni, iar la zecile de mii de sesizări ale abonaților nici nu se sinchisesc să răspundă.

Compania nu a luat nicio măsură de a anunța și/sau a cere scuze abonaților până acum, chiar dacă clienții tot plătesc facturi uriașe și nu pot rezilia contractul, deoarece aceste companii au strategia lor de a-i ține "captivi". Mai exact, aceștia le dau telefoane la promoții clienților, fapt pentru care nu mai poți pleca de la ei decât în cazul în care plătești o clauză enormă.

Chiar dacă unele plângeri au ajuns la OPC, aceștia nu au luat măsurile care se impuneau, astfel încât aștept din partea domnului ministru să ia atitudine și să sesizeze toate instituțiile responsabile, pentru a hotărî care sunt soluțiile care se impun.

    Daniel Olteanu - declarație politică cu titlul Ajutoarele sociale din Vaslui, de zeci de ori mai mici decât subvențiile de care beneficiază Bucureștiul;

Domnul Daniel Olteanu:

"Ajutoarele sociale din Vaslui, de zeci de ori mai mici decât subvențiile de care beneficiază Bucureștiul"

A sosit timpul să punem punct legendei conform căreia ajutoarele sociale plătite în județul Vaslui și în județele sărace, ajutoare care reprezintă venitul minim garantat, sunt o piatră de moară în calea dezvoltării României. Această minciună a făcut foarte mult rău vasluienilor și tuturor locuitorilor din zonele sărace ale țării, care au devenit români de categoria a doua în ochii multora dintre cei care se exprimă în spațiul public.

Vă propun niște date oficiale - maximum 8 milioane euro, suma care ar putea fi plătită în 2017 în contul venitului minim garantat în județul Vaslui; 90 de milioane euro, subvenții acordate societății Metrorex de către Ministerul Transporturilor; 800 de milioane euro, datoriile RADET către ELCEN, în contul agentului termic consumat de locuitorii municipiului București.

Aș vrea să vă întreb, foarte sincer, cine sunt "întreținuții" bugetului de stat: cei foarte săraci, care primesc 8 milioane de euro, sau cei care beneficiază de subvenții de zeci și de sute de milioane de euro, aproape un miliard de euro, și care locuiesc în cea mai bogată regiune a României?

I-am adresat, în acest sens, o interpelare domnului prim-ministru, Mihai Tudose, în care l-am întrebat, pe românește, cât mai continuă dezmățul bogaților pe spatele săracilor. Cât mai acceptăm povești cu ajutoarele sociale din Vaslui, în condițiile în care subvențiile pentru locuitorii municipiului București trec de miliardul de euro, dacă e să le adunăm pe toate?! Și vorbesc de ajutoare sociale, pentru că aici Vasluiul mai primește ceva. La capitolul investiții ale Ministerului Transporturilor - zero în 2017, tot conform datelor oficiale. Orice comparație între Vaslui și București în privința fondurilor care vin de la bugetul de stat este inutilă, este o glumă, comparăm nimic cu miliarde de euro, indiferent despre ce vorbim, subvenții sau investiții.

Am rugămintea, așadar, să nu mai ascundem realitatea și să spunem lucrurilor pe nume: în România, de mult prea mulți ani, inclusiv în 2017, bogații sunt subvenționați de săraci, regiunile bogate primesc subvenții și beneficiază de investiții uriașe, în comparație cu județele sărace.

Această bătaie de joc trebuie să înceteze, iar domnul prim-ministru, în afara interpelării pe care i-am adresat-o, trebuie să răspundă concret prin Proiectul de buget pe 2018.

  Prezentarea de către domnul deputat Ionel Palăr, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, a unei alocuțiuni privind Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.  

După o scurtă pauză

   

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimați colegi, lucrările ședinței noastre și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 123 de deputați.

Ordinea de zi și programul au fost distribuite.

Program de lucru: până la ora 11,30 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză între 11,30 și 12,00, când va fi și ședința Biroului permanent, iar la ora 12,00 - ședință de vot final.

La punctul 3 pe ordinea de zi. Îl invit pe domnul deputat Ionel Palăr, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.

3. Prezentarea de către domnul deputat Ionel Palăr, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, a unei alocuțiuni privind Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ionel Palăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În data de 16 noiembrie se vor împlini 71 de ani de la adoptarea Constituției UNESCO. Aceasta reprezintă actul de naștere al acestei organizații.

UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial, de 20 de state, iar obiectivul declarat, încă de atunci, este acela de a contribui la pacea mondială și la colaborarea între națiuni prin cultură, ecologie, educație și știință.

România a aderat la UNESCO în data de 27 iulie 1956. Prezențele românești pe listele Patrimoniului Mondial, material și imaterial sunt numeroase.

Ca stat membru, România are înscrise pe lista UNESCO trei rezervații ale biosferei, respectiv: Pietrosul Mare, Retezat, Delta Dunării, precum și opt situri ale Patrimoniului Mondial - șase culturale și două naturale. Lista tentativă cuprinde 15 obiective.

De asemenea, România are înscrise șase bunuri culturale imateriale pe lista reprezentativă a Patrimoniului Mondial Imaterial: Doina; Ritualul Călușului; Ceramica de Horezu; Colindatul de ceată - dosar comun cu Republica Moldova; Dansul fecioresc din Ardeal, Meșteșugul țeserii covoarelor de perete - împreună cu Republica Moldova.

De asemenea, țin să vă informez că în cadrul celei de-a 12-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, ce va avea loc în Republica Coreea, Jeju, în perioada 4-9 decembrie 2017, se va discuta propunerea de înscriere în lista Patrimoniului Mondial Imaterial a Dosarului multinațional România, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Republica Moldova, privind practicile culturale asociate zilei de 1 martie.

Urmărindu-se evidențierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum și necesitatea protejării și conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a inițiat o propunere legislativă care a devenit lege, respectiv Legea nr. 160/2013, prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Țin să menționez că această dată nu a fost stabilită întâmplător. La a 34-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial s-a hotărât ca în 16 noiembrie să fie sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO, deoarece în 16 noiembrie 1972, la Paris, în Franța, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenția privind protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural.

Aceeași dată reprezintă, de asemenea, și momentul constituirii UNESCO.

România este printre țările ce își respectă angajamentele luate la nivel UNESCO.

De aceea, considerăm că ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile UNESCO.

De asemenea, reiterăm intenția noastră de a crea o dimensiune parlamentară la nivel UNESCO. O dimensiune importantă, credem noi, pentru o mai bună promovare a elementelor de patrimoniu național.

Comisia își propune, prin acțiunile sale, să sprijine demersurile de înscriere ale elementelor naționale în Patrimoniul UNESCO, pe cele pe care le consideră fezabile, precum și să susțină măsurile de protecție și conservare a monumentelor ce sunt în listă, dar sunt în pericol de a fi excluse.

Stimați colegi,

Constituția UNESCO, prin valorile și principiile pe care le instituie, poate reprezenta un punct de referință pentru orice națiune. Primul articol al acesteia definește scopul organizației, acela de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni, în educație, știință, cultură și comunicații, pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție, universal, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie.

În anul 1945, la înființare, printre obiectivele imediate ale UNESCO urmau să fie reconstrucția școlilor, bibliotecilor și muzeelor distruse de război. După 70 de ani, poate ar trebui să ne gândim la același lucru, nu în sensul material, ci la o schimbare de mentalitate. O abordare prin care să se reconstruiască un nou sistem de valori în educație și cercetare.

Elementele menționate mai sus, la care se adaugă cultura, reprezintă pilonii de bază ai unei națiuni sănătoase, elemente esențiale pentru o dezvoltare durabilă.

Schimbările climatice, creșterea nevoilor populației coroborate cu resursele limitate reprezintă, de asemenea, provocări ce sunt pe agendă și în atenția UNESCO și ar trebui să fie o preocupare permanentă la nivelul fiecărei națiuni, o gestionare atentă a acestora fiind necesară.

Ținând cont de situația actuală, de faptul că există zone fierbinți în lume controlate de teroriști, zone unde există monumente UNESCO, ce au fost distruse sau comercializate ilicit, și aș aminti aici: artefactele Muzeului din Mosul, anticul oraș Nimrud, dinamitarea ruinelor vechii capitale a Imperiului Part și a edificiilor palmirene - considerăm că se impun măsuri de consolidare a rolului UNESCO în materie de protecție a patrimoniului cultural și promovarea pluralismului cultural în situații de conflicte armate.

Această distrugere are două componente, și aș aminti aici:

1. existența unui plan de eradicare culturală prin care se urmărește subminarea identității culturale și a moralului populației locale;

2. ascunde traficul de artefacte, modalitate de finanțare a grupărilor teroriste.

Conform unui studiu efectuat de UNESCO, reiese că piața licită de antichități este evaluată la 50 de miliarde de dolari, în timp ce piața ilicită este estimată, de aceeași organizație, la aproximativ 6 miliarde de dolari.

Ca exemplu, contrabanda cu bunuri culturale era, la un moment dat, pentru ISIS, a doua sursă majoră de finanțare, după contrabanda cu petrol.

Lupta cu terorismul cultural necesită o strategie coordonată și multilaterală, mergând de la agregarea globală a ONG-urilor dedicate acestei problematici în diferite părți ale lumii, până la includerea terorismului cultural pe agenda globală de securitate și la extinderea capacității UNESCO de a oferi rapid zone sigure de păstrare a bunurilor culturale evacuate din zonele de conflict.

Ținând cont de contextul actual, atât intern, cât și extern, deviza UNESCO, regăsită și în Constituție, "Construim pacea în mintea oamenilor", nu a fost mai importantă sau mai relevantă ca în zilele noastre.

Prin eforturile noastre, dorim să putem construi o cultură a păcii, prin educație, cultură, știință, comunicare și informare.

Pacea reprezintă fundamentul, punctul de plecare pentru orice acțiune.

Stimați colegi,

Odată cu celebrarea Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, noi, membrii Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, dorim să reconfirmăm atașamentul profund față de principiile fundamentale ale Organizației Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură, în care fiecare cultură, națiune și individ contribuie la dezvoltarea umanității și realizarea unei societăți globale.

În dorința de a promova o viziune integratoare a societății românești, prin susținerea culturii, educației și științei, ca elemente fundamentale ale națiunii române, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO se angajează:

  • să contribuie activ la protejarea și conservarea monumentelor din patrimoniul național înscrise în lista Patrimoniului Mondial sau pe lista tentativă UNESCO;
  • să sprijine necondiționat și prin toate mijloacele creșterea calității educației și a cercetării științifice;
  • să se implice în promovarea valorilor culturale românești și a bunurilor românești înscrise sau a celor propuse pentru înscriere în lista Patrimoniului Mondial UNESCO;
  • să susțină interesele naționale la nivel UNESCO.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO și-a propus ca prin acțiuni de diplomație parlamentară să promoveze imaginea României pe plan internațional.

Pentru realizarea acestor deziderate, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO consideră că este necesară elaborarea unei strategii naționale susținute de efortul conjugat al tuturor instituțiilor naționale implicate în problematica UNESCO.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a UE COM(2017) 294 (PH CD 88/2017). (rămas pentru votul final)  

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Următorul punct pe ordinea de zi.

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii Europene; este vorba de COM(2017) 294.

O invit, în continuare, pe doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene, doamna deputat Rovana Plumb.

Vă rog, doamnă președinte.

   

Doamna Rovana Plumb:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi,

Raport privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării; COM 294.

Scopul propunerii de program european de dezvoltare industrială în domeniul apărării este de a spori competitivitatea și inovarea industriei de apărare a Uniunii, inclusiv apărarea cibernetică.

Comisia pentru afaceri europene își exprimă sprijinul pentru inițiativa europeană privind instituirea programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii Europene.

Comisia apreciază utilitatea acestui regulament datorită necesității unei dezvoltări a industriei de apărare, datorită prioritizării cooperării în domeniu, precum și datorită efectului preconizat privind sporirea competitivității industriei de apărare.

Apreciind că astfel de demersuri se înscriu în logica priorităților de securitate și apărare a Uniunii Europene, Comisia pentru afaceri europene a subliniat poziția României referitoare la obiectivul major pe plan european, a dezvoltării unei baze industriale de apărare inovatoare și competitivă.

Comisia pentru afaceri europene a formulat o serie de recomandări față de propunerea de regulament înaintată de Comisia Europeană, apreciind necesitatea încurajării cooperării transfrontaliere și a cadrului regional, într-o manieră care să țină însă seama și de cadrul național și de nevoia unei împărțiri echilibrate și bine argumentate a resurselor alocate.

Comisia pentru afaceri europene recomandă instituirea unui cadru prin care pot fi cuantificate inclusiv avantajele și avansul tehnologic în domeniul apărării, ale anumitor state membre, pentru beneficiul întregii Uniuni Europene.

Comisia a atras totodată atenția asupra nevoii asigurării complementarității cu cooperarea cu NATO, subliniind totodată necesitatea luării în considerare a situației geopolitice și de securitate, atrăgând atenția și asupra pericolului ca diverși terți să poată profita de rezultatele acestora.

Comisia pentru afaceri europene recomandă stabilirea unei strategii pe termen lung, care să vizeze cooperarea în acest domeniu, precum și reflectarea sa în negocierile privind cadrul financiar multianual.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene, în 7 noiembrie, și a fost adoptată în unanimitate.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă președinte.

La dezbateri generale?

Grupul PNL, doamna deputat Roberta Anastase.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc, domnule președinte.

Președintele Comisiei Europene a subliniat în nenumărate rânduri faptul că în prezent Uniunea Europeană se confruntă cu probleme de securitate, cele mai grave din ultimii 60 de ani.

Pentru ca Europa să aibă un control mai mare asupra propriei sale apărări, Comisia subliniază în documentul înaintat spre dezbatere importanța consolidării competitivității și încurajării inovării în întreaga industrie de apărare a Uniunii.

Proiectul de opinie elaborat de Comisia pentru afaceri europene subliniază importanța implementării cu succes a programului descris în documentul european și atrage atenția asupra riscului ca acest program să fie transformat într-un instrument aflat la dispoziția principalilor contributori din Uniunea Europeană.

Pentru România rămâne ca principală prioritate dezvoltarea unei baze industriale de apărare competitive, care să fie în măsură să facă față principalelor obiective europene în materie de capabilități.

PNL va vota adoptarea acestui proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecții la titlu? Nu.

La preambul? Nu.

La Articolul unic? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare COM(2017) 295 (PH CD 89/2017). (rămas pentru votul final)  

Următorul.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare COM(2017) 295.

Doamna președinte Rovana Plumb.

Vă rog.

   

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc.

Raport privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare COM(2017) 295.

Comisia pentru afaceri europene a salutat, în primul rând, interesul crescut al Comisiei Europene pentru construirea unei apărări puternice a Uniunii, subliniind poziția României de a susține operaționalizarea Fondului european de apărare.

Apreciind modul în care inițiativa Comisiei Europene se înscrie în logica obiectivelor asumate prin strategia globală a Uniunii, Comisia pentru afaceri europene atrage atenția că Fondul european de apărare trebuie să țină cont inclusiv de prioritățile confirmate prin aceasta, dintre care securitatea cibernetică reprezintă, în primul rând, un obiectiv de top.

Comisia subliniază susținerea României față de acordarea unei atenții speciale sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou înființate în acest domeniu.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din 7 noiembrie, a fost adoptată, în unanimitate, și supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dacă sunt intervenții? Da.

Grupul PNL, doamna Roberta Anastase.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc.

Și această comunicare face parte din același pachet care vizează domeniul apărării și are ca subiect crearea unui fond care să... de fapt, un buget creionat astfel încât subiectul legat de apărarea Uniunii Europene, de asigurarea unui climat sigur al frontierelor Uniunii Europene și, implicit, al cetățenilor săi să fie îndeplinit.

Fondul propus de Comisia Europeană va coordona, completa și consolida investițiile naționale în domeniul apărării, va stimula inovarea și va realiza economii de scară, sporind competitivitatea industriei europene de apărare.

Totodată, acesta va spori și excelența și eficiența în Uniunea Europeană, în domeniul echipamentelor și tehnologiilor de apărare, prin susținerea întregului lanț de producție, înțelegând prin aceasta cercetarea, dezvoltarea prototipului și achiziția.

În proiectul de opinie elaborat, Comisia pentru afaceri europene a subliniat necesitatea ca acest Fond de apărare să ia în considerare prioritățile confirmate prin strategia globală a Uniunii Europene și atrage atenția asupra necesității unei analize atente cu privire la amenințările specifice ale războiului hibrid.

O prioritate pentru România este deplina operaționalizare a Fondului european de apărare, fapt ce ar întări componenta de securitate a fiecărui stat membru în parte.

Luând în considerare toate aceste lucruri, Partidul Național Liberal va exprima un vot favorabil pentru acest proiect de hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt alte comentarii? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Preambul? Nu.

La Articolul unic. Observații? Nu.

Adoptat. Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) COM(2017) 343 (PH CD 90/2017). (rămas pentru votul final)  

Următorul.

6. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) COM(2017) 343.

Doamna președinte Rovana Plumb.

Vă rog, doamnă președinte.

   

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc.

Raport privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale COM(2017) 343.

Comisia Europeană propune un produs paneuropean de pensii personale facultativ ce urmărește susținerea investițiilor pe termen lung în piețele de capital, ameliorarea caracteristicilor acestora, astfel încât cetățenii să beneficieze de un produs simplu, sigur și rentabil, având posibilitatea de a alege dintre diferitele tipuri de furnizori și să încurajeze furnizarea transfrontalieră de produse de pensie și transferabilitatea lor între statele membre.

Comisia pentru afaceri europene a salutat contribuția produsului paneuropean de pensii personale la asigurarea de pensii adecvate sigure și viabile, în beneficiul cetățenilor Uniunii, a considerat și a atras atenția asupra necesității analizei impactului asupra pieței de capital în profil regional și a recomandat restricționarea utilizării instrumentelor financiare derivate.

Comisia a mai subliniat că supravegherea adecvată și protecția consumatorilor reprezintă sarcini administrative specifice fiecărui stat membru și a recomandat armonizarea procedurilor de autorizare și a regimului fiscal, precum și furnizarea de sprijin european unde se dovedește necesar.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei din 7 noiembrie și a fost adoptată în unanimitate.

Pe cale de consecință, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Pe articole.

La titlu. Obiecții? Nu. Adoptat.

Preambul? Adoptat.

(Domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler solicită să ia cuvântul.)

A, haideți să termin...

Articolul unic. Obiecții? Nu. Adoptat.

Vă rog.

Domnul deputat Cristian Seidler, Grupul USR.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

La dezbateri generale, domnule președinte.

Nu pot să nu remarc că acest COM, pe care probabil îl vom adopta astăzi - de obicei prin unanimitate -, vine oarecum în contradicție cu o măsură guvernamentală recentă, și anume aceea de a scădea contribuția la Pilonul 2 de pensii, de la 5,1% la 3,75%.

Se vorbește despre responsabilitate în gestionarea fondurilor de pensii și despre luarea în considerare a scăderilor demografice și a impactului pe care acestea le vor avea asupra situației financiare a membrilor Uniunii Europene.

În realitate, măsura guvernamentală recent adoptată, raportat la un salariu mediu pe economie, înseamnă o scădere cu cel puțin 12% a contribuțiilor pentru pilonul privat de pensii, adică exact acel pilon care asigură sustenabilitatea veniturilor din pensii pentru viitorii pensionari ai Uniunii Europene.

E, deci, o ipocrizie între ceea ce vom adopta foarte probabil astăzi și măsura guvernamentală recent aprobată. Acest lucru trebuia menționat, inclusiv de la tribuna Parlamentului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu. Nu mai sunt.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE COM(2017) 358 (PH CD 91/2017). (rămas pentru votul final)  

Următorul.

7. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor Uniunii Europene COM(2017) 358.

Doamna președinte Rovana Plumb.

   

Doamna Rovana Plumb:

Mulțumesc.

Raport privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaților redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor Uniunii Europene COM(2017) 358.

Pe fondul dezbaterii generale privind viitorul Europei - Cartea albă privind viitorul Europei. Reflecții și scenarii pentru Uniunea Europeană - 27 până în 2025, Comisia Europeană a lansat o nouă consultare publică privind viitorul finanțelor Uniunii, respectiv, Construcția bugetului Uniunii Europene și structura alocărilor financiare pentru politicile europene.

Comisia consideră că Uniunea are nevoie de un buget mai adecvat obiectivelor urmărite și care să valorifice mai bine fiecare euro, în beneficiul cetățenilor din statele membre ale Uniunii Europene.

Comisia Europeană arată că bugetul Uniunii se confruntă cu o provocare majoră, aceea de a finanța mai multe acțiuni cu mai puține resurse, iar obiectivele Uniunii vor trebui îndeplinite având la dispoziție un buget redus, după ieșirea din Uniune a Regatului Unit.

În opinia Comisiei pentru afaceri europene se arată că România susține un viitor buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii în domeniul creșterii economice, coeziunii și ocupării forței de muncă.

Comisia pentru afaceri europene semnalează că evitarea unei abordări condiționale în raport cu rezultatele în implementarea actualei perioade de programare, 2014-2020+3 este esențială pentru România.

Gradul de absorbție nu trebuie să constituie, sub nicio formă, un criteriu pentru alocarea fondurilor de coeziune în viitorul buget. România se concentrează, de altfel, pe accelerarea implementării actualului cadru financiar.

În ceea ce privește durata cadrului financiar multianual, Comisia pentru afaceri europene susține menținerea actualei durate, de 7 ani, dată fiind importanța prezervării caracterului strategic al bugetului, ca instrument stabil și predictibil care să susțină îndeplinirea obiectivelor Uniunii pe termen mediu și lung.

Comisia pentru afaceri europene consideră că politica de coeziune, politica agricolă comună, politica de vecinătate și procesul de extindere a Uniunii trebuie să rămână în continuare între pilonii fundamentali ai proiectului european, cu obiectivul de a reduce disparitățile și de a genera coeziunea social-economică.

Contribuabilii europeni își doresc un buget al Uniunii transparent și ușor de înțeles, dar și norme simplificate pentru solicitările lor de finanțare din partea Uniunii. Astfel, pentru realizarea acestui obiectiv, Comisia pentru afaceri europene recomandă crearea unui set de norme unice concepute pentru toate instrumentele de finanțare. O opțiune în acest sens ar putea fi un cadru unic de reglementare.

Comisia pentru afaceri europene recomandă ca noile provocări legate de migrație, controlul frontierelor, terorism, apărare și securitate să fie încadrate în viitorul cadru financiar multianual, dar nu în detrimentul celor două politici tradiționale - politica de coeziune și politica agricolă comună.

Comisia subliniază că România va rămâne un susținător ferm al politicii de coeziune și al politicii agricole comune, politici tradiționale care sunt destinate eliminării decalajelor în cadrul Uniunii și care ar permite să valorifice progresele recente din domeniul politicilor de securitate și apărare.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința comisiei din 7 noiembrie și supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Anastase, comentarii, discuții generale.

Vă rog.

 
   

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulțumesc, domnule președinte.

Numai acum două săptămâni, comisarul pentru buget, domnul Günther Oettinger, vizita România. În cadrul întâlnirii pe care Comisia pentru afaceri europene, împreună cu Comisia pentru finanțe am avut-o cu comisarul pe buget, am discutat tocmai despre modul în care se pot finanța mai multe programe cu mai puțini bani. Cam despre asta este vorba și în această comunicare a Comisiei, Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor Uniunii Europene.

Elementele puse în discuție de documentul european urmează arhitectura economică conturată în jurul celor 5 posibile scenarii ale Cărții albe, așa cum apar ele reflectate în Carta albă propusă de președintele Comisiei, domnul Juncker.

În plus, Documentul de reflecție stabilește caracteristicile de bază ale bugetului Uniunii Europene și trasează principalele tendințe și evoluții în domenii de politică esențială, cum ar fi agricultura și coeziunea.

Comisia pentru afaceri europene recomandă Comisiei Europene crearea unui set de norme unice, cu scopul de a asigura o utilizare adecvată a fondurilor europene, în beneficiul cetățenilor.

Pentru România, este vital ca viitorul cadru financiar multianual să păstreze actuala arhitectură economică europeană, cu focusare directă pe menținerea actualului coeficient bugetar destinat politicii de coeziune și politicii agricole comune. Acest lucru l-am subliniat și în întâlnirea cu comisarul pentru buget, îl subliniem și în această opinie formulată în proiect de hotărâre.

Luând în considerare toate aceste lucruri, PNL va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PSD, doamna deputat Roxana Mînzatu.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este important, cu fiecare ocazie, să subliniem că este esențial pentru România și pentru Europa ca politica de coeziune să fie bugetată corespunzător și după 2020. O Europă puternică în fața tuturor amenințărilor care s-au configurat la orizont nu poate fi decât o Europă coezivă, o Europă care investește în continuare în tot ceea ce înseamnă reducerea decalajelor dintre statele membre.

Să nu ignorăm faptul că politica de coeziune a însemnat cea mai mare sursă de a alimenta investiții publice pe perioada crizei, în toate țările europene, și nu doar în România, chiar în multe țări din vestul Europei.

Să nu uităm de efectul de spill-over al politicii de coeziune și cât de multe companii beneficiază de toate investițiile susținute din această politică. Va fi cu siguranță o temă a președinției României pentru Consiliul Uniunii Europene și este foarte important ca în România să discutăm și să argumentăm permanent dimensiunea economică, strategică a politicii de coeziune în viitorul buget.

Grupul PSD, desigur, susține proiectul de hotărâre prezentat și poziția României, sper, în favoarea păstrării politicii de coeziune, ca o politică esențială în viitorul buget al Uniunii Europene.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

La titlu. Dacă sunt intervenții? Nu.

Preambul? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observații? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 92/2017). (rămas pentru votul final)  

Următorul.

8. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Dacă sunt comentarii de ordin general? Nu. Adoptat.

Trecem la dezbaterea pe articole.

La titlu. Observații? Nu. Adoptat.

Preambul. Observații? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observații? Nu. Adoptat.

Rămâne la votul final.

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (PL-x 556/2015/2017). (rămasă pentru votul final)  

10. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici; PL-x 556; caracter organic.

Avem 35 de amendamente admise.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Domnul președinte Adrian Solomon, Comisia pentru muncă. Raport comun Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație.

   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea adoptată de Parlament în data de 26 iunie 2016 are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în scopul simplificării unor proceduri de ocupare a funcțiilor publice și pentru întărirea respectării principiilor egalității de șanse, nediscriminării și echității între funcționarii publici.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, pentru următoarele considerente.

1. Intervenția legislativă prevăzută la art. I pct. 18 și pct. 22 din legea transmisă la promulgare nu se justifică. Excluderea funcționarilor publici din sfera aplicării măsurii suspendării raportului de serviciu în cazul trimiterii în judecată generează multiple efecte negative. Pe de o parte, prin această măsură legislativă se creează, fără nicio justificare obiectivă, o situație unică în ansamblul reglementărilor privind exercitarea funcției publice. Pe de altă parte, considerăm că prin eliminarea acestei forme de protecție a instituției publice se vulnerabilizează însăși autoritatea publică, iar norma preconizată pare a avea în vedere, mai degrabă, protejarea funcționarului public trimis în judecată aflat într-o asemenea ipoteză, decât protejarea funcției publice, în general. O asemenea normă afectează funcția publică și poate genera o serie de consecințe dificil de gestionat. Spre exemplu, atunci când în cadrul aceleiași instituții publice, unui contractual trimis în judecată angajatorul îi poate suspenda contractul de muncă, în timp ce împotriva unui funcționar public aflat în aceeași situație, angajatorului îi este interzisă această posibilitate.

2. În ceea ce privește aplicarea în timp a dispozițiilor privitoare la suspendarea raporturilor de serviciu, se impune reanalizarea art. II alin. (1) din legea transmisă la promulgare, întrucât prin utilizarea sintagmei "precum și cu cele aduse prin prezenta lege" norma este lipsită de claritate, putând genera interpretări diferite în practică, mai ales prin raportare la art. I pct. 22 din lege.

În urma reexaminării legii, proiectul a fost adoptat cu amendamente de către Senat, în ședința din 30 octombrie 2017.

În legătură cu obiecțiile formulate în cererea de reexaminare, în urma reanalizării textului legii și a opiniilor exprimate în cadrul dezbaterilor, membrii comisiilor au formulat următoarele observații.

1. În reglementarea privind regimul juridic al răspunderii trebuie avută în vedere atât instituirea unor măsuri pentru protejarea funcționarului public, cât și statuarea unor măsuri de natură a proteja interesele autorității sau instituției publice. Din acest punct de vedere, s-a considerat că prevederile alin. (1) și (5) ale art. 86 sunt acoperitoare, legea precizând că, de la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale, în situația în care funcționarul public poate influența cercetarea, persoana care are competența numirii în funcția publică are obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorității ori instituției publice, fără a afecta dreptul la muncă al funcționarului public.

2. Referitor la reanalizarea art. II alin. (1), Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reformulat textul în acord cu obiecțiile din cererea de reexaminare.

3. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, sunt necesare două corecții în textul legii adoptate de Parlament, în sensul punerii de acord a trimiterii la cadrul legislativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv identificarea actului normativ la care se face trimitere în cuprinsul art. II alin. (1).

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, în temeiul art. 137 alin. (3), membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea, în parte, a cererii de reexaminare.

Totodată, membrii comisiilor au hotărât să supună plenului Camerei Deputaților prezentul raport asupra cererii de reexaminare formulată de Președintele României, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Pașcan, dezbateri generale, Grupul PMP.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Consider că a fost insuficient analizată și ambiguu soluționată cererea de reexaminare făcută de Președintele României. În această situație vorbim de funcționari cercetați penal pentru fapte de corupție cărora, prin formula actuală a legii, nu li se suspendă temporar sau de drept activitatea, ci, prin formula actuală a proiectului legislativ, persoana care are competența numirii în funcția publică are și obligația să dispună mutarea temporară a funcționarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorității ori instituției publice, fără a afecta dreptul la muncă al funcționarului public.

Deci creăm o obligație, fără să asigurăm și cadrul acestei obligații pentru angajator. Pentru că s-ar putea să nu existe acea funcție. S-ar putea să nu existe chiar acea structură fără personalitate juridică, să nu existe un post disponibil.

Deci îl obligăm pe cel care este în măsură, are competența numirii în funcție, îl obligăm la ceva ce nu îi putem asigura. Și atunci ce ne facem?

Eu consider că Președintele României a solicitat în mod corect și concret ca o persoană trimisă în judecată pentru fapte de corupție să aibă parte, cum era inițial, de formula suspendării temporare, până când îi este clarificată situația.

Or, noi ce vrem să facem? Îl trimitem să lucreze în aceeași instituție, într-un serviciu posibil, nu știm care, fără personalitate juridică, și îl obligăm și pe șeful instituției să facă acest lucru. Este, stimați colegi, un nonsens.

De aceea, Partidul Mișcarea Populară va vota împotriva acestui proiect, întrucât cererea de reexaminare nu a fost analizată judicios, iar formula găsită este ambiguă și neclară.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul USR, domnul deputat Cristian Seidler.

Și apoi, domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Dragi colegi,

Suntem în fața unui nou episod al unei epopei căreia noi, cei de la USR, îi spunem: "Fără penali în funcții publice!".

De fapt discutăm aici despre un funcționar public care săvârșește una dintre următoarele infracțiuni: contra umanității, contra statului sau autorității, infracțiuni de corupție, de serviciu, care împiedică înfăptuirea justiției, de fals, infracțiune săvârșită cu intenție care l-ar face incompatibil cu exercitarea funcției publice.

Dacă avem de a face cu un funcționar public care a săvârșit una dintre aceste infracțiuni și - atenție - rechizitoriul este înaintat instanței, chiar și așa, acest funcționar public rămâne în continuare, prin efectul a ceea ce doriți să aprobați astăzi, pe funcție, și în continuare "va servi" țara, prin autoritatea publică în cadrul căreia își desfășoară activitatea.

Propunerea de revizuire, a Președintelui, solicita ca un asemenea funcționar să fie suspendat până la judecarea cauzei și, în cazul în care s-ar dovedi nevinovăția, să fie repus în funcție și să primească drepturile salariale aferente.

Respingeți probabil astăzi o asemenea posibilitate și lăsați o persoană trimisă în judecată pentru infracțiuni de corupție să-și desfășoare nestingherită activitatea în cadrul instituției care i-a dat ocazia și în cadrul funcției care i-a dat ocazia să săvârșească o asemenea infracțiune.

O măsură preventivă de suspendare din funcție ar fi fost pur și simplu de bun-simț.

Și, de aceea, vom și reveni cu susținerea amendamentelor respinse în comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați contestatari ai măsurii prevăzute, contestate de domnul președinte și care a rămas nemodificată în comisie,

De multe ori v-am spus, nu vreți să aflați, există o Directivă a Uniunii Europene privind prezumția de nevinovăție, care a intrat în vigoare pe 1 aprilie 2016, și România este ținută să se conformeze acestei directive până în 1 aprilie, anul viitor.

Noi imediat am depus un proiect de lege. Stimații colegi din Senat n-au avut timpul necesar să-l aprobe.

Am încercat și în procedura penală să introducem câteva prevederi din acea directivă. Ni s-a spus că nu le este locul acolo.

Acum, unii contestatari doresc să introducă o prevedere legală contrară acestei directive. Adică, orice persoană până când nu este condamnată, conform acestei directive, este considerată - este prezumția de nevinovăție - a fi nevinovată. Și, tot conform acestei directive, nu-i este permis niciunei persoane să se declare față de această persoană de parcă ar fi fost condamnată, și nicio autoritate să se comporte față de acea persoană ca și când persoana respectivă ar fi fost condamnată.

Ca atare, ce facem? În loc să includem în prevederile noastre legale prevederi din directiva care este obligatorie, și nu numai în legile noastre, ci și în actele normative subsecvente, care să intre în funcțiune până în 1 aprilie 2018, încercăm să introducem niște prevederi contrare acestei directive. Păi, noi suntem membri ai Uniunii Europene?!

Ca atare, noi nu degeaba am depus acel amendament la Codul de procedură penală, prin care să se introducă prevederile din directivă.

Noi suntem convinși că prezumția de nevinovăție trebuie să funcționeze și în statul român. Și acest stat nu trebuie să fie dominat de procurori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Domnul Solomon, Grupul PSD.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

A explicat domnul Márton Árpád atât de bine esența acestor modificări, încât poate ar fi mai bine să facă direct la Târgu Mureș lucrurile acestea și domnului Pașcan, poate ar înțelege despre ce este vorba.

Nu numai că n-am... noi din 2015 analizăm și reanalizăm, și Curtea ne-a retrimis-o o dată la reanalizare. Dacă nici după aproape trei ani putem să spunem că n-am analizat cu atenție acest text înseamnă că domnul Pașcan este în eroare. Îi spun numele pentru un drept la replică. Sper să-l folosească.

Ceea ce trebuie spus, înainte de toate, pe lângă prezumția de nevinovăție, se întâmplă și... asta-i viața. Ne demonstrează, cu atâtea cazuri în ultima vreme, că mulți funcționari au fost ținta unor abuzuri din partea unor delatori și din partea unor procurori, trimiși în judecată, achitați, în cele din urmă, de către instanțe.

Ce se întâmplă cu perioada când, conform legii, au fost suspendați din raporturile de serviciu și n-au avut drept de muncă? Prin urmare, acei oameni au dreptul la despăgubiri din partea instituțiilor publice care i-au pus să șomeze, fără drept de muncă.

Din punctul nostru de vedere, inclusiv cei asupra cărora planează o oarecare bănuială, dar care se bucură de prezumția de nevinovăție, trebuie să aibă dreptul la muncă, nu trebuie să-i condamnăm apriori la sărăcie și la pauperizare, ci trebuie să avem grijă ca ei să nu influențeze prin locul de muncă pe care îl au bunul mers al cercetărilor.

De aceea, forma finală a celor două comisii este una corectă, una care vine în sprijinul cetățenilor cu drept de muncă din această țară și cu toate drepturile constituționale, inclusiv acea prezumție de nevinovăție.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul Pașcan, drept la replică.

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Stimați colegi,

Vorbim de fapte foarte grave. Și tocmai aici se face o confuzie.

Evident, până la condamnare, orice om, fie el și funcționar, se bucură de prezumția de nevinovăție. Și aici nu încape discuție, e o prevedere constituțională.

Dar un funcționar trimis, pentru grave fapte de corupție, în judecată, deci în faza unui rechizitoriu, e firesc să lucreze în aceeași instituție în continuare, în condițiile în care - și aici este fractura de logică pe care nu vreți să o pricepeți. Și v-o spun ca un fost prefect și cu o bogată activitate în administrația publică, de vreo 14 ani.

Cum îl obligi pe șeful instituției să-l detașeze într-un serviciu public fără personalitate juridică dacă nu are un asemenea serviciu public, nu are un loc liber în acest sens? Vă întreb.

Pe de altă parte, cum răspundeți discriminării care se face între un astfel de funcționar și un simplu salariat, personal contractual? Lui i se poate - celui de-al doilea - desface contractul de muncă, nu și funcționarului. Poate ar trebui și premiat, dus într-un alt serviciu și să i se dea și o recompensă pentru faptele de corupție pentru care este cercetat.

Așadar, am studiat foarte bine aceste aspecte care țin și de logică, și de bun-simț.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

S-au terminat dezbaterile generale.

Avem 35 de amendamente admise.

Dacă la titlu sunt observații? Nu.

De la 1 la 10. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 11 la 20. Dacă sunt intervenții? Nu.

21-30?

Vă rog.

Domnul Seidler.

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule președinte,

Cred că avem de-a face din nou cu ceea ce se numește o eroare materială. Pentru că la pct. 20, respectiv la pct. 24 din raport, cele care se referă la inițial pct. 18 și pct. 22 din art. I al legii supuse revizuirii, ieri, în cadrul Comisiei pentru muncă și Comisiei pentru administrație publică, de aici, din Camera Deputaților, ne-am exprimat prin vot asupra revenirii la forma inițială. S-a adoptat forma propusă de Senat.

Din păcate, raportul nu indică acest lucru și, de aceea, înțeleg că mă aflu în imposibilitatea de a susține în plen amendamentele respinse.

Din acest motiv, strict procedural, o să vă rog să retrimitem acest proiect comisiei, pentru ca raportul să revină cu amendamentele discutate în cadrul comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

 
   

83 de voturi împotrivă, 36 de voturi pentru, două abțineri.

Propunerea de retrimitere nu a fost adoptată.

De la 30 la 35 dacă sunt observații? Nu.

Mulțumesc.

Rămâne la votul final; caracter organic.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare (Pl-x 413/2016/2017). (rămasă pentru votul final)  

11. Următorul, Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare; PL-x 413/2016/2017; caracter organic; procedură de urgență.

Domnul președinte Iulian Iancu.

Să propuneți și timpul de dezbatere, domnule președinte.

   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă vorbesc în calitate de inițiator.

Pe fond este Comisia pentru transporturi...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Inițiator, da!

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc foarte mult pentru că mi-ați dat cuvântul.

Stimați colegi,

Avem în reexaminare un proiect de lege care a fost inițiat în Parlamentul anterior, în condițiile în care, la nivelul Uniunii Europene, Uniunea Europeană promova noi coridoare de transport intermodal, dinspre Marea Nordului, pe mare, feroviar, rutier, fluvial, iar noi înregistram o acută ineficiență în administrarea porturilor și căilor navigabile, cu o influență directă asupra infrastructurii și capacității de dezvoltare a porturilor, nu numai de la Marea Neagră, dar și cele fluviale.

În aceste condiții, Parlamentul, în ultima lui sesiune, a declanșat o comisie de anchetă, a investigat situația porturilor maritime și fluviale și a ajuns la concluzia că trebuie să modificăm cadrul legislativ. Acest lucru s-a întâmplat cu reprezentanți ai tuturor partidelor.

În consecință, a fost avut în vedere modul în care este valorificat domeniul public al statului, adică terenurile care fac parte din domeniul public, infrastructura, gestiunea, societăți în administrare și s-a ajuns la concluzia că, pe lângă regimul de administrare, trebuie pusă în discuție și valorificarea a 75% din profitul activității portuare, în sensul dezvoltării acesteia.

Proiectul de lege a fost votat de Parlament.

În schimb, în urma dezbaterilor la nivelul acționarului minoritar, au fost făcute anumite observații privind modul de constituire a Consiliului de Supraveghere, a Consiliului de administrație, dezvoltarea infrastructurii și valorificarea profitului; au fost făcute niște propuneri. Propunerile respective, venite dinspre Președinție, au fost preluate în totalitate în proiectul de lege, trecut în consecință de Senat și asumat și amendamentul ca cei de la Consiliul Concurenței să fie organism de supraveghere a nediscriminării concurenței și transparenței.

Prin urmare, avem un act normativ, astăzi, care ne dă garanția că vom putea avea concurență, vom putea elimina monopolul, vom mări activitatea, vom crea noi locuri de muncă și un trafic de marfă la nivelul celor 80 de milioane de tone, cât, spre exemplu, are astăzi capacitate Portul Constanța.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru transporturi?

Domnule președinte Bode, vă rog frumos, prezentați raportul.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așadar, Reexaminare, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurii de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu reexaminarea acestei legi.

Conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Ca urmare a cererii de reexaminare, Comisia pentru transporturi și infrastructură a dezbătut actul normativ în ședința din data de 7 noiembrie 2017.

Actul normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999, în scopul creșterii traficului de mărfuri în sistemul transporturilor pe apă, o utilizare mai eficientă a infrastructurii portuare, precum și o creștere a investițiilor în domeniu.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților prezentul raport asupra cererii de reexaminare, formulată de Președintele României, prin care se propune adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile, în forma adoptată de Senat, cu amendamentele respinse prevăzute în anexă.

În raport de obiectul și conținutul său, actul normativ face parte din categoria legilor organice.

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți, în continuare, să îndreptăm o eroare materială.

Articolul 662 alin. (9) face trimitere la art. 671 alin. (2), dar art. 671 nu are alineat.

Așadar, propun îndreptarea erorii materiale, textul urmând să aibă următorul cuprins.

Articolul 662 alin. (9): "Procesele-verbale de constatare și de aplicare a unor sancțiuni, în conformitate cu prevederile art. 671, pot fi contestate la Judecătoria Sectorului 1 București, în termen de 15 zile de la comunicare".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, propuneți-ne și timpul de dezbatere; este procedură de urgență.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Cinci minute.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere pe care l-a propus domnul președinte - cinci minute; este procedură de urgență. Să înceapă votul.

Mulțumesc.

 
   

128 de voturi pentru, un vot contra, o abținere. A fost adoptat timpul.

La dezbateri generale, domnul Iulian Iancu.

Vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Domnule președinte,

Doar zece secunde - mi-a scăpat și îmi cer iertare! - să salut prezența în sală a unuia dintre inițiatori, domnul Mircea Toader, colegul nostru care a fost extrem de activ la acest proiect.

Îi mulțumesc și îi doresc în continuare succes!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Bode, apoi domnul Turcescu.

Vă rog. La dezbateri generale, Grupul PNL.

 
   

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulțumesc Grupului PSD pentru salutul adresat domnului Mircea Toader; îl salut și eu.

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă, așa cum s-a spus aici, a fost elaborată în urma concluziilor raportului întocmit de Comisia de anchetă parlamentară asupra activității Companiei Naționale Administrația Portului Maritim SA Constanța, comisie înființată în anul 2015.

Raportul comisiei a relevat o serie de probleme grave care îngreunează activitățile de transport naval, afectând în mod direct volumul mărfurilor transportate, prin porturile maritime și pe căile navigabile, media traficului realizat în porturile din România fiind de circa 30%, față de capacitate și față de volumul traficului la nivelul anului 1989.

Cred că în urma modificărilor făcute de comisia noastră, actul normativ este mult mai clar, mai coerent, fiind clarificate o serie de aspecte care, prin lipsa lor de precizie, ar fi făcut dificilă aplicarea legii.

Administrația Portului Constanța, precum și administrațiile porturilor fluviale, trebuie să fie conștiente că profitul trebuie investit în lucrări de modernizare a infrastructurii portuare, cu scopul dezvoltării acestor porturi. Este o regulă care trebuie să ghideze activitatea economică a acestor administrații, pentru că relansarea acestor porturi depinde în mod crucial de volumul de investiții făcut.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține acest proiect și are convingerea că o nouă politică tarifară, coroborată cu investiții susținute din partea acestor administrații, reprezintă singura șansă pentru ca sectorul naval românesc să fie competitiv în regiune.

Așadar, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru admiterea cererii de reexaminare a Președintelui României, votând pentru forma adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Am convingerea că, iată, după doi ani, epopeea acestui proiect va avea un final fericit. Acest proiect a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională și l-am îndreptat, a fost cerută reexaminarea lui de Președintele României și l-am reexaminat, în conformitate cu solicitările Președintelui.

Sper ca azi, într-un final, să dăm un vot favorabil și acest proiect să devină lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc și eu.

Grupul PMP, domnul deputat Turcescu Robert.

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Bună ziua, stimați colegi!

În primul rând, aș vrea să le spunem la mulți ani dobrogenilor, pentru că astăzi, 14 noiembrie, este Ziua Dobrogei. La 14 noiembrie 1878 Dobrogea a revenit la patria mamă.

Și acum, aș vrea să vă ofer câteva informații, pentru că, în calitate de deputat de Constanța, am fost la fața locului, am vrut să văd ce se întâmplă cu acest proiect de lege și de ce este el atât de important.

Primul lucru pe care vreau să-l stabilim foarte clar este că ne aflăm în fața stingerii unui conflict, care însă va mai dura. Pentru că ceea ce se întâmplă acum în port este, în bună măsură, o luptă între operatorii portuari, care cunosc foarte bine activitatea și ce se întâmplă acolo, și unul dintre acționarii minoritari pe care domnul Iancu mai devreme nu l-a pomenit, este vorba de Fondul "Proprietatea".

Pe scurt, să înțelegeți de ce acest conflict va mai dura, Fondul "Proprietatea" vrea dividendele din port, în vreme ce operatorii portuari vor ca banii să fie folosiți pentru investiții în infrastructura portuară. Iar din acest punct de vedere, înființarea, prin acest proiect de lege, a unui Consiliu de supraveghere în domeniul naval, este un lucru extrem de important. Dar atrag atenția asupra faptului că acest conflict nu se stinge odată cu modificările pe care sper să le votăm astăzi. Grupul PMP va vota acest proiect de lege.

Pe de altă parte, pentru a înțelege de ce era nevoie de acest Consiliu de supraveghere în domeniul naval, vă dau un exemplu.

În 2016, în Portul Amsterdam, care este un port concurent puternic cu Portul Constanța, au fost crescute tarifele portuare cu 1%, în condițiile în care au avut loc discuții și negocieri intense cu operatorii portuari.

În România, în urmă cu 3-4 ani, au crescut tarifele cu 3-4%, în condițiile în care n-a existat nicio discuție cu nimeni.

Pomenea ceva mai devreme domnul Bode - și cred că nu numai dânsul - despre nevoia de a dezvolta această chestiune, și anume, activitatea în porturile din România, care suferă foarte tare.

Da, dar mai e o problemă mare! A doua mare problemă a noastră este Canalul Dunăre-Marea Neagră și administrarea acestui canal, care a devenit stat în stat și care marchează creșteri de tarife extraordinar de mari.

Iar cea mai mare problemă, dincolo de Portul Constanța, este ceea ce se întâmplă cu Dunărea, stimați colegi. Și e un subiect asupra căruia trebuie să reflectăm și chiar să dialogăm, poate toate forțele politice, pentru că Dunărea astăzi e navigabilă doar două luni pe an, nu s-au alocat bani pentru a fi dragată, iar operatorii portuari degeaba aduc marfa la un moment dat, să spunem, în Portul Constanța, când cea mai ieftină și cea mai profitabilă cale de transport din România, dinspre Marea Neagră, dinspre Constanța spre Occident, este blocată prin faptul că nu se poate naviga pe Dunăre.

Și, atenție, nu e vorba numai de incapacitatea statului român! Dunărea are probleme la noi pe sectorul navigabil, dar are probleme și pe alte sectoare. Avem probleme cu bulgarii, avem probleme pe mai departe chiar cu austriecii, care n-au dragat, la rândul lor, Dunărea sau n-au făcut pescajul necesar navelor de transport.

Nu vreau să vă plictisesc! Am vrut doar să vă atrag atenția asupra unui lucru extrem de important. Este un moment bun să reflectăm asupra acestei situații.

Portul Constanța, chiar dacă după acest proiect de lege va avea parte de o creștere a calității și poate chiar de tarife ceva mai competitive cu restul porturilor europene, nu-i suficient. E nevoie de mai mult decât atât!

I-aș recomanda, de asemenea, și Ministerului Afacerilor Externe să se implice în ceea ce înseamnă în momentul de față conflictul operatorilor portuari și a transportatorilor navali cu autoritățile bulgare. Sunt mari probleme și, credeți-mă, este un sector care nu poate să-și rezolve singur aceste probleme, are nevoie de implicare inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice și al Ministerului de Externe.

În final, sigur, fără legătură cu ceea ce spun acum...

Domnule Iordache, mă adresez dumneavoastră, ca președinte de ședință, suntem deja la finalul acestei probabil...sau, mă rog, ne apropiem de finalul acestei sesiuni parlamentare, mai avem, e adevărat, de lucru, dar, domnule Iordache, domnule, dacă tot conduceți dumneavoastră ședința - și vă văd acolo de atâta amar de vreme -, având în vedere și contextul în care ne aflăm, nu vreți să-i spuneți domnului Dragnea să plece, domnule, să-și dea demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților?! Eu zic că e momentul să se întâmple lucrul acesta!...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Declarații, dimineața!

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Alegeți un alt președinte al Camerei Deputaților din Grupul PSD!

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

În continuare, domnul deputat Benedek Zacharie, Grupul UDMR. Vă rog.

 
   

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Ministerul Transporturilor, ca for tutelar al administratorilor porturilor și căilor navigabile, avea de respectat câteva funcții, dintre care cea mai importantă fiind funcția de control. Atunci când o comisie de anchetă găsește nereguli în conducerea unei agenții sau instituții, se modifică o lege.

Atunci când se ajunge ca o comisie de anchetă să ancheteze o stare de fapt, nu poate face altceva decât să constate această stare, dar, până în acel moment, acei administratori sunt de capul lor, nu răspund în fața ministerului? Nu sunt controlați periodic? Nu dau rapoarte?

De ce administratorii acestor unități nu sunt în stare să conducă eficient? Nu cunosc prioritățile acestor instituții, acestor agenții?

Conducerea Ministerului Transporturilor, chiar și ministrul, ar trebui să fie mai atenți la selectarea administratorilor, conducătorilor de companii, de instituții, de agenții din subordine.

Criteriul principal ar trebui să fie profesionalismul, experiența, aptitudinea de conducător, nu alte criterii, cum ar fi clientela politică sau nepotismul.

Sper ca modificările și completările aduse Ordonanței Guvernului nr. 22 din 1999 privind administrarea porturilor și căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activității de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare își va atinge scopul și vor avea efectul scontat.

În concluzie, Grupul UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul USR, domnul deputat Moșteanu Liviu-Ionuț.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Dragi colegi,

Așa cum spuneau și antevorbitorii mei, Portul Constanța - în realitate la el ne referim și el este principalul beneficiar al acestui act normativ - este un câmp de bătălie de foarte mulți ani și această lege, la care și eu am lucrat, și anul trecut când eram în minister, și anul acesta, repară foarte multe lucruri care s-au rostogolit istoric și ne-au adus, la 20 de ani de la privatizarea operațiunilor portuare, în situația de astăzi, în situația în care toată lumea se ceartă cu toată lumea, toată lumea se judecă cu toată lumea acolo. Și asta pentru că, în realitate, statul român, prin reprezentanții lui, fie minister, fie administrație portuară, nu și-a făcut treaba.

Da, statul român trebuia să-și facă treaba și să asigure o administrare bună a portului, să asigure o adâncime corectă, să asigure un drum de acces corect și, haideți....(Vociferări.) Da, și eu sper, deși am îndoielile mele că acolo vor veni oameni competenți, oameni care își vor face treaba de administratori. Pentru că, așa cum spuneau și colegii dinainte, oportunitatea e foarte mare și Portul Constanța poate deveni un hub major în transportul de marfă. Dar pentru aceasta este nevoie, de exemplu, Canalul Dunăre-Marea Neagră să treacă la Portul Constanța, cum spunea și colegul, să fie o anexă a portului, pentru că el nu funcționează singur, el trebuie să facă parte din strategia comercială a Portului Constanța.

Dunărea - cum spunea și domnul Turcescu - trebuie dragată... Aici am niște date și știu că partea română își face treaba. Pe segmentul nostru se draghează în fiecare an, sunt bani, nici nu e vorba de foarte mulți bani. Partea bulgară nu draghează de 20 de ani și în fiecare an sunt câteva luni în care operatorii, transportatorii navali fac adevărate scamatorii, să-și treacă marfa în câteva puncte critice și asta nu trebuie să se mai întâmple. Anul trecut s-a semnat un memorandum, în Guvern, prin care se pun bazele modificării Acordului din '55 de la Belgrad, astfel încât să putem draga noi, în punctele critice ale bulgarilor, atunci când ei n-o fac. Trebuie ca acest demers să fie dus mai departe de actualul Guvern. Sper să se întâmple acest lucru! Repet, nu e vorba de bani foarte mulți.

Și când vorbim de forța unui port, aceasta este dată de predictibilitate, pentru că degeaba avem noi cea mai mare adâncime din Marea Neagră la Portul Constanța, dacă niciun operator logistic nu poate avea predictibilitate, nu poate ști când îi ajunge la Arad un container și când îi ajunge la Turnu Severin o barjă. Pentru că asta se întâmplă și de aceea sunt favorizați bulgarii, de aceea preferă să trimită containerul la Burgas și de la Burgas să-l pună pe camion.

Legea este bună, în momentul acesta, în proporție de 99%. Are, însă, o singură problemă, un articol - am și un amendament și o să doresc să-l susțin mai târziu - un articol care este profund neconstituțional.

Voi reveni la susținerea amendamentului și voi explica despre ce este vorba. Sper să aveți înțelepciunea să trecem acest amendament și să avem o lege 100% bună.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterea.

Avem patru amendamente respinse.

Dacă la titlul legii, la forma adoptată de Senat, sunt intervenții? Nu. Adoptat.

1 marginal, la art. 40. Observații?

La alin. (5) aveți dumneavoastră o propunere de eliminare.

Vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:

Alineatul (5) de la art. 40 spune așa: "În termen de 12 luni de la publicarea contractelor, conform alin. (3), contractele existente se vor modifica conform noilor prevederi legale".

Stimați colegi,

Constituția spune la art. 15 alin. (2) că "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția Legii penale sau contravenționale mai favorabile".

Acest articol, în condițiile date, este profund neconstituțional. Nu poți schimba regulile jocului în timpul meciului și de aceea propun eliminarea acestui articol 5.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare propusă de cei doi deputați. Să înceapă votul.

 
   

23 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, 34 de abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea de eliminare nu a trecut.

Supun votului dumneavoastră, stimați colegi, alin. (5) în forma propusă de comisie. Să înceapă votul.

 
   

109 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 5 abțineri, doi colegi nu votează. Adoptat.

Mergem mai departe. 3 marginal, art. 42. Dacă sunt intervenții? Nu. Adoptată forma comisiei.

4 marginal. Dacă sunt intervenții? Nu. Adoptată forma comisiei.

Rămâne la votul final; are caracter organic.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice (PL-x 153/2017). (rămas pentru votul final)  

12. Următorul, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice; PL-x 153/2017; caracter ordinar; procedură de urgență.

Guvernul? Vreți să interveniți? Vă rog. Nu. Bun.

Comisia pentru buget?

Vă rog, domnule vicepreședinte.

Raport comun - Comisia pentru buget, pentru muncă și pentru administrație.

   

Domnul Sorin Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 28 februarie 2017.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013, Ordonanța Guvernului nr. 25/2001, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, Legea nr. 76/2002, Legea nr. 299/2017.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și-au desfășurat lucrările în ședințe, astfel: membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au examinat proiectul de lege menționat mai sus în ședințele din zilele de 24 octombrie 2017 și 13 iunie 2017; membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială și-au desfășurat lucrările în ședința din 5 septembrie 2017; iar membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și-au desfășurat lucrările în ședințele din zilele de 19 septembrie 2017 și 21 martie 2017.

În urma examinării proiectului de lege, membrii comisiilor prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Neagu, Grupul PNL. Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

A venit momentul să discutăm o ordonanță de urgență extrem, extrem de importantă, așa cum era ea motivată în ianuarie 2017.

Și vă reamintesc, pe fond, urgența.

Modificăm prin Ordonanța nr. 9 Legea nr. 500 a finanțelor publice, intervenim în Ordonanța nr. 6 cu un amalgam de modificări a unor legislații și a unor legi foarte importante, pentru a crea, în Ministerul Dezvoltării, un fond de 30 de miliarde de lei, gestionabil în timp de 4 ani - 2017-2020 -, ca și credite de angajament, încercând a respecta niște articole din Legea finanțelor publice, în limita creditelor bugetare.

Atât de urgent a fost să avem Ordonanța nr. 6, 9, ulterior 13... Vă reamintiți de Ordonanța nr. 13, care probabil că "împacheta" edificiul economic financiar, construit prin Ordonanțele nr. 6, 9, încât Senatul, primă Cameră sesizată, o adoptă în 28 februarie, iar Camera Deputaților, ca și Cameră decizională, ajunge astăzi a o discuta, după rapoarte făcute de trei comisii de specialitate.

Este corect! Colegul nostru de la Comisia pentru buget, finanțe, spunea - "o majoritate de voturi".

Dragi colegi ai majorității PSD-ALDE,

Este limpede că, în definitiv, timpul scurs din ianuarie, februarie, adoptat în Senat și până în prezent nu a făcut nimic altceva decât să încerce să așeze în pagina, în special a MDRAP, anumite obiective investiționale pe care să le regăsim probabil în rectificări bugetare ulterioare, inclusiv cea care urmează, înspre un final de an prin care închideți un exercițiu bugetar. Dar unde sunt obiectivele de investiții publice? Sau, cumva, ulterior - și nu fac o declarație politică - așezăm pe același principiu și aceeași bază și construcția bugetului de stat din 2019?! Pentru că, e limpede, amalgamul de problematici trasate în Ordonanța nr. 6 este extrem, extrem de larg, de vast.

Mie mi se pare corect sau mi s-ar fi părut corect dacă intram în succesiunea lor, a problemelor din Ordonanța nr. 6. Adică nu aveam nimic împotrivă să discutăm pe fond Ordonanța nr. 28, care reglementa investiții publice sau cele referitoare la anumite chestiuni legate de muncă și de plata unor servicii, cum ar fi, știu eu, salarizare sau chiar și alocația pentru copii, dar cuprinse toate într-o ordonanță care atunci clama necesitatea construcției bugetului de stat și să ne trezim astăzi a vota la Camera Deputaților, spre finalul exercițiului bugetar, mi se pare complet neproductiv.

Este motivul de fond pentru care Partidul Național Liberal a atras atenția atunci, la începutul anului, la sfârșitul lunii ianuarie, când pe fond, în Comisia pentru buget, discutam bugetul de stat pe 2017 și același motiv pentru care spunem "venit întârziat", chiar dacă pe parcursul anului exercițiului bugetar ceva... s-au corelat din cadrul Ordonanței nr. 6...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionați!

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

...cu modificări legislative, nu putem susține această ordonanță.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Înainte de a da cuvântul domnului Simionca, supun votului dumneavoastră prelungirea programului de lucru până la finalizarea acestui proiect de lege. Să înceapă votul.

   

Mulțumesc.

Cu 133 de voturi pentru, s-a aprobat prelungirea programului de lucru.

În continuarea dezbaterilor, îl invit pe domnul Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ne aflăm în situația de a aproba prin lege Ordonanța Guvernului Grindeanu care, printre alte măsuri importante, se instituie etapa a doua a Programului Național de Dezvoltare Locală, în cadrul căruia - citez din textul ordonanței - "se va asigura finanțarea a 9.500 de obiective de investiții noi, din care 2.500 de creșe și grădinițe".

Instituirea acestei obligații legale a fost primită cu speranță de PMP, cu atât mai mult cu cât, încă de la constituirea bugetului pe anul 2017, am solicitat alocarea de fonduri suficiente pentru creșe și grădinițe.

Dar haideți să vedem ce se întâmplă și ce se schimbă la comisia de fond!

Comisia de fond propune, nici mai mult, nici mai puțin, modificarea sintagmei imperative a numărului de obiective respective - și citez din textul propunerii - "Se va asigura finanțarea pentru un număr de până la 9.500 de obiective de investiții noi, din care cel mult 2.500 de creșe și grădinițe", cu motivația că "În urma analizei solicitărilor de finanțare depuse de UAT-uri, rezultă că nu pot fi îndeplinite cele două condiții, de încadrare imperativă".

Stimați colegi,

Programul de guvernare Tudose este un ansamblu de obiective, precum, citez: "...peste 50.000 de locuri noi de muncă care vor fi create în domeniul sănătății, prin nouă mari spitale construite până în 2020, dar și prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată țara și scoaterea lor la concurs...".

Pe aceeași logică juridică, a comisiei de fond, dacă până în anul 2020 obiectivele nu pot fi îndeplinite, PSD va schimba sintagmele. "Peste 50.000 de locuri de muncă" va fi înlocuită cu "până la 50.000 de locuri de muncă", "nouă mari spitale" va fi înlocuită cu "până la nouă mari spitale" și așa mai departe.

Ne vom trezi în situația... 100 de locuri noi de muncă sau cu jumătate din spitale.

PSD va considera că Programul de guvernare este realizat.

Aceasta se întâmplă, la fel, și cu creșterea salarială. Brutul a crescut cu 20%, iar netul aproape deloc, adică cu doi lei.

E o minciună! Eu cred că trebuie să vă asumați, să faceți ce ați promis, fără niciun fel de subînțeles.

Grupul Partidului Mișcarea Populară se va abține.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul USR, domnul deputat Năsui.

Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimați colegi,

O.U.G. nr. 6/2017 este ceea ce se numește un "O.U.G. trenuleț" - cu foarte multe măsuri alandala. Dar cea mai importantă dintre aceste măsuri, și cea mai nocivă, și cea pe care ar trebui să ne concentrăm, este alocarea de 30 de miliarde de lei pentru un program numit PNDL. 30 de miliarde de lei ce înseamnă? Înseamnă munca a un milion de români, pe venit mediu, pe salariu mediu, timp de un an. Deci vorbim de o sumă enormă pe care o alocați unui program numit în presă - și pe bună dreptate - "pușculița partidelor", un program corupt și ineficient, din care s-a furat efectiv ca din codru.

Sunt bani care în anii trecuți s-au dus exact - culmea ironiei! - la o firmă a nimănui, aparent, Firma "Tel Drum", care se știe doar că... câștigă pe bandă rulantă contracte cu statul. Din 11 obiective de investiții în Teleorman, 10 au fost câștigate de "Tel Drum"! Uitați-vă în Raportul Expert Forum, finanțat de Uniunea Europeană, care a analizat cum au fost cheltuiți banii pe PNDL 1! Sunt efectiv bani din taxele și impozitele românilor, pe care îi luați și îi direcționați pentru a menține o mafie de partid și pentru a vă susține baronii locali în județele în care sunteți fruntași.

Ca să înțelegeți unde se duc banii aceștia, și în PNDL 2, acest PNDL în care vărsați acum 30 de miliarde de lei, fruntașe sunt județele Teleorman și altele asemenea.

Dar dacă nu credeți Raportul Expert Forum, nu vă faceți griji, este suficient să vă uitați la Raportul Curții de Conturi, Curte de Conturi care a fost condusă până de curând de Nicolae Văcăroiu, tot de la dumneavoastră. Și este un raport care a fost, spre rușinea dumneavoastră, ținut secret și făcut public de USR anul acesta și care arată risipa masivă care a avut loc în PNDL!

Acestea sunt motivele pentru care USR se va opune acestei risipe și acestui jaf din banii publici.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Grupul PSD. Domnul Bacalbașa.

Domnule Bacalbașa, v-am dat cuvântul! Grupul PSD. Sau nu vreți să vorbiți?

 
     

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa (din sală):

Am dreptul să vorbesc!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, da, v-ați înscris și eu v-am dat cuvântul și vă uitați la mine!

 
     

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa (din sală):

N-am auzit!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bine.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

România refuză să mai fie o colonie străină! (Aplauze.)

Elementul real pentru că a refuzat să fie o colonie, înseamnă să te opui politic și în primul rând economic.

Forma noastră de opoziție economică, la stoarcerea sevei, vlagăi poporului român, în interesul altora, este, între altele, și alocarea PNDL-ului, structură, la "firul ierbii", pentru această țară.

Sunt convins, sunt mândru în primul rând că partidul meu face acest lucru, iar scheunatul reprezentanților politici ai statului paralel îmi arată că suntem pe calea cea bună! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Am terminat dezbaterile generale.

Avem 21 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

De la 1 până la 10 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 11 la 20? Nu.

20, 21? Nu.

Rămâne la votul final.

Oprim aici dezbaterile.

Ne vedem la ora 12,00 la votul final.

Începe ședința de Birou permanent.

 
  Intervenție prilejuită de împlinirea a 30 de ani de la revolta muncitorilor brașoveni, din 15 noiembrie 1987, și păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor revoltei de la Brașov.  

- După pauză -

   

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe ședința de vot final.

La Grupul PSD, rog colegii...

Pe procedură, doamna deputat Roxana Mînzatu.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu îngăduința dumneavoastră,

Dragi colegi,

Mâine se împlinesc 30 de ani, din data de 15 noiembrie 1987, când, la Brașov, s-a cântat "Deșteaptă-te, române!".

Împlinim 30 de ani de când revolta muncitorilor brașoveni a însemnat primul semnal care prevestea, practic, Revoluția Română.

Astăzi, salut prezența unui grup de muncitori din acele vremuri, astăzi pensionari din Săcele, în loje, și le mulțumesc că au venit astăzi alături de noi.

Ridicați-vă în picioare!

Vă mulțumim. (Asistența se ridică în picioare. Aplauze prelungite.)

Vă mulțumim!

Sunteți parte din cei care acum 30 de ani ați dat voce protestului! (Aplauze.)

Și aș vrea să onorăm memoria celor care au ieșit în stradă, la Brașov, acum 30 de ani, cu un moment de reculegere.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

În numele brașovenilor și al românilor, vă mulțumesc! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Informare privind redepunerea moțiunii simple intitulate România în beznă. PSD și ALDE fură curent!, inițiate de parlamentari ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.  

Tot o chestiune de procedură, domnul deputat Vîlceanu, de la Grupul PNL.

   

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

PNL anunță redepunerea moțiunii simple "România în beznă. PSD și ALDE fură curent!", adresată ministrului energiei, domnul Toma Petcu.

Pe această cale vreau să vă informăm că liberalii nu se vor lăsa intimidați de atitudinea abuzivă a coaliției și a majorității din Parlament, PSD-ALDE, prin care ne-a fost refuzat acest drept constituțional de a depune moțiuni simple și înțelegem că nu vă convine ca dumneavoastră să dați curs unei discuții serioase pe o problemă de maximă importanță și o problemă foarte gravă, dar dezastrul din sistemul de energie românesc trebuie discutat în Parlamentul României și domnul Toma Petcu trebuie să vină și să dea explicații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, vreau să fac o precizare. În Biroul permanent a fost respinsă acum o săptămână, din cauza faptului că prevederile care erau trecute nu erau în concordanță cu deciziile Curții Constituționale.

 
     

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

...și Regulamentului!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Intrăm în...

...și Regulamentului... sigur!

 
Supunerea la votul final:  

Intrăm în ordinea de zi.

Vă propun să facem întâi un vot de control. Să înceapă votul.

   

257 de colegi.

Intrăm în ordinea de zi.

O rog și pe doamna Oprescu să ia loc.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a UE COM(2017) 294 (PH CD 88/2017); (adoptat)

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a UE - COM (2017) 294.

Să înceapă votul.

   

270 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare COM(2017) 295 (PH CD 89/2017); (adoptat)

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Lansarea Fondului european de apărare - COM (2017) 295.

Să înceapă votul.

   

272 de voturi pentru, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) COM(2017) 343 (PH CD 90/2017); (adoptat)

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) - COM (2017) 343.

Să înceapă votul.

   

271 de voturi pentru, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE COM(2017) 358 (PH CD 91/2017); (adoptat)

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE - COM (2017) 358.

Să înceapă votul.

   

270 de voturi pentru, un coleg care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 92/2017); (adoptat)

5. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Să înceapă votul.

   

275 de voturi pentru. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice (PL-x 153/2017); (adoptat)

Legi ordinare. Adoptări.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investițiilor finanțate din fonduri publice.

Comisia pentru buget, Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

181 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivă, 13 abțineri. Adoptat.

 
  Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, reexaminată la cererea Președintelui României (PL-x 556/2015/2017); (adoptată legea cu amendamente)

Legi organice. Adoptări.

7. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru muncă propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

170 de voturi pentru, 93 de voturi împotrivă, 7 abțineri, 2 colegi care nu votează. Adoptată.

Explicarea votului. Grupul USR, domnul deputat Cristian Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimați colegi,

Așa cum am prevăzut la dezbaterile generale, ați adoptat această lege. În schimb, USR a votat împotrivă, așa cum probabil vă și așteptați, pentru că noi suntem fideli principiului conform căruia persoane penale n-ar trebui să ocupe funcții publice.

Argumentul pe care l-am auzit împotriva principiului nostru este că s-ar îngrădi - vezi Doamne! - dreptul la muncă, de parcă statul și funcția de funcționar public ar fi singurele în care cineva își poate desfășura activități lucrative.

O fi așa pentru o anumită clientelă politică, pe care, cu siguranță, o reprezentați foarte bine în Parlament.

Un alt argument este că s-ar răsturna prezumția de nevinovăție, ceea ce e fals, pentru că știm că există o altă categorie, mai exact trei alte categorii - judecătorii constituționali, magistrații și practicienii în insolvență -, în cazul cărora operează această prevedere pe care tocmai ați respins-o, și anume de a li se suspenda raportul de serviciu în momentul în care sunt trimiși, pe bază de rechizitoriu, în judecată.

Dar chiar și a lua de bun argumentul dumneavoastră, există cel puțin două persoane în acest organism, în Camera Deputaților, care au deja condamnări penale definite. Este un bun moment să le cerem demisia.

Așadar, domnule Liviu Dragnea, chiar dacă nu sunteți momentan în Parlament, vă așteptăm demisia! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenții dacă sunt? Nu.

 
  Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare, reexaminată la cererea Președintelui României (Pl-x 413/2016/2017). (adoptată legea în forma adoptată de Senat)

8. Următoarea. Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum și desfășurarea activităților de transport naval în porturi și pe căi navigabile interioare, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia pentru transporturi propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

247 de voturi pentru, 30 de abțineri. Adoptată.

Am finalizat lista prevăzută la votul final.

Mulțumesc mult.

Declar ședința închisă.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 12,17.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 20 aprilie 2018, 13:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro