Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.176/12-12-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 29-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2017

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,23.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă prima parte a ședinței de astăzi dedicată declarațiilor politice.

 
  Ștefan-Ovidiu Popa - intervenție consacrată împlinirii a 99 de ani de la Marea Unire;

Îl invit, pentru început, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Ștefan-Ovidiu Popa, de la Grupul PSD.

Următorii au depus în scris: Birchall Ana, Ciofu Tamara, Lupașcu Costel, Rotaru Răzvan, Huncă Mihaela, Gavrilă Camelia, Goga Octavian, Dumitrache Ileana, Tîlvăr Angel, Dîrzu Ioan, Nistor Laurențiu, Georgescu Nicolae, Mușoiu Ștefan și Weber Mihai.

Vă rog, domnule deputat, trei minute.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte,

Stimate colege,

Stimați colegi,

O să încep declarația mea de astăzi prin a ura tuturor românilor "La mulți ani!".

Anul acesta se împlinesc 99 de ani de la Marea Unire.

În ziua de 1 decembrie celebrăm momentul fondator al României moderne, Marea Unire din 1918, când la Alba Iulia a fost proclamată Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu țara, desăvârșind astfel România Mare. La înfăptuirea acestui eveniment istoric atât de important pentru identitatea noastră națională, ca, de altfel, și realizarea Unirii Principatelor din 1859, activitatea instituțiilor statului a jucat un rol foarte important.

Desigur, Ziua Națională a României este și un bun prilej de bilanț pentru anul care se încheie, un an dens din punct de vedere politic.

În contextul apropierii clipei în care se vor aniversa 100 de ani de la Unirea Basarabiei și a Bucovinei cu România trebuie să conștientizăm ce au însemnat eforturile politice în istoria și formarea României de acum, să conștientizăm că toate acțiunile noastre în calitățile oficiale pe care le onorăm, cât și inacțiunile noastre sunt la fel de importante și necesare pentru un viitor prosper al României.

Vă mulțumesc tuturor celor care, prin eforturi mai mari sau mai mici, reușim să ne finalizăm proiectele și să ne respectăm promisiunile pe care le-am făcut la începutul mandatului. Pentru mine, ca tânăr politician și reprezentant al cetățenilor din circumscripția din care fac parte, este foarte important să-mi duc la bun sfârșit fiecare proiect, și pentru asta le mulțumesc tuturor pentru sprijin!

Înainte de orice plan politic și indiferent de apartenența politică, eu consider că trebuie să fim în primul rând buni români, să ne iubim țara și să conștientizăm importanța dezvoltării și direcția evoluției societății noastre.

La mulți ani tuturor românilor!

La mulți ani, România!

Ștefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Constantin Șovăială - declarație politică intitulată Modernizarea infrastructurii ar trebui să fie o prioritate;

Grupul PNL, domnul deputat Constantin Șovăială.

Din partea Grupului PNL următorii au depus în scris: Turcan Raluca, Ghilea Găvrilă, Oprea Dumitru, Stamatian Florin, Huțucă Bogdan, Bumb Sorin, Roman Florin, Varga Glad, Fădor Angelica, Mareș Mara, Valeria Schelean, Pirtea Gabriel, Boroianu Robert, Cozmanciuc Mugurel, Varga Vasile și Nicoară Romeo.

Domnule deputat Constantin Șovaială, aveți trei minute.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Șovăială:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă denumirea "Modernizarea infrastructurii ar trebui să fie o prioritate".

Îl somez pe domnul ministru al transporturilor, Felix Stroe, să se preocupe și de problemele din infrastructură și nu numai de demisii și de vorbe goale.

Infrastructura rutieră din România nu a evoluat nici ea foarte mult în ultimii 28 de ani. Deși Compania pentru drumuri și autostrăzi are anual un buget de 1,7 miliarde de euro, România are mai puțin de 700 de kilometri de autostradă, acum, la peste 28 de ani de la Revoluție. Deși banii ar fi fost de ajuns pentru construirea a 300 de kilometri de autostradă pe an sau reabilitarea a 2.500 de kilometri de drum național, contractele date cu dedicație, supraevaluările de costuri sau plățile pentru lucrări inexistente sunt doar câteva dintre motivele pentru care astăzi România are în folosință doar 695,4 kilometri de autostrăzi.

România a reușit în 2015 o performanță unică în Europa - să termine anul cu mai puțini kilometri de autostradă decât i-a început, după ce o porțiune a lotului 3, între Sibiu și Orăștie, inaugurată cu două zile înaintea turului II al prezidențialelor, a fost demolată.

Astfel, absența unei infrastructuri funcționale care să lege România de celelalte state europene riscă să lase țara noastră la periferia Uniunii Europene și reprezintă un impediment serios în dezvoltarea ei, în atragerea de investiții sau promovarea turismului.

Totodată, lipsa unei infrastructuri rutiere performante este una dintre cauzele care plasează România pe locul doi în spațiul comunitar, într-un top al victimelor accidentelor rutiere, conform unei evaluări făcute de Eurostat.

Nici infrastructura feroviară nu arată mai bine. Forumul Economic Mondial a plasat România pe ultimul loc în UE în ceea ce privește calitatea infrastructurii feroviare, fiind devansați chiar și de bulgari. Mai puțin de 40% din rețeaua feroviară a României este electrificată, iar achizițiile de locomotive și automotoare electrice sunt inutile, în această situație.

Față de cele menționate mai sus, vă rog, domnule ministru, să luați măsurile care se impun pentru a evolua și noi în domeniul infrastructurii!

Constantin Șovăială, deputat al PNL, Sibiu.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Corneliu Bichineț - declarație politică cu titlul Să nu ucizi o pasăre cântătoare!;

La Grupul USR nu este nimeni.

UDMR, la fel.

ALDE nu.

De la Grupul PMP.

Vă rog, domnule Cornel Bichineț, colegul nostru de la Vaslui.

Aveți cuvântul, domnule deputat. Ați văzut, v-am așteptat.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Și astăzi vă voi vorbi de o temă foarte interesantă.

Titlul intervenției mele este unul tulburător: "Să nu ucizi o pasăre cântătoare!".

Și am pornit în demersul meu de la un eveniment care s-a petrecut în urmă cu 130 de ani, când unul dintre compatrioții noștri, un român bun, talentat, Petre Ispirescu, tocmai trecea la cele veșnice, cu scrierile lui bucurând, făcând viața frumoasă pentru milioane de copii.

Așa începea întotdeauna: "A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti..."

Ce îmi aud mie urechile, ce îmi văd mie ochii în această perioadă? La Târgul Gaudeamus, când ar fi trebuit să fie o sărbătoare a cărții, într-un templu al culturii, s-au reunit fără convocator, probabil, de data aceasta, o serie de cenacliști, avangardiști, futuriști, de la Jilava care au dat țării un nou tip de literatură, literatură de pârnaie; de parcă aveam de toate în țară și asta mai lipsea!

Eu acum nu-i apreciez prea mult pe cei care au scris mai multe cărți decât au citit în viața lor, dar pe cei care scriu - și eu făcând parte din categoria aceasta - și ajută lumea prin scriitura lor, chiar îi prețuiesc.

Nu-mi imaginez că Adrian Năstase a mers acolo să prezinte o carte "Cine fură azi un ou în mod cert este un bou" sau domnul Voiculescu s-ar fi gândit să-și lanseze noul său roman "Cum se fură un milion fără să te prindă nimeni".

Nu cred că domnul care a fost șeful SRI-ului se gândea să ne învețe cum să oscilezi între blândețea porumbelului și viclenia șarpelui cu ochelari sau fără.

Însă, un om mai tânăr decât ei, un fel de ziarist fără serviciu, care stă zilnic pe prispa DNA-ului, nehotărât dacă să intre sau să iasă, practic a făcut acolo un circ, un bâlci nemaiîntâlnit, încât bunicii nu și-au mai putut duce nepoții să vadă carte, să cumpere carte, studenții au plecat scârbiți și chiar și organizatorul a demisionat.

Înarmat cu întrebări bine ticluite de acasă, cu instrumente, un telefon într-un vârf de băț, individul cu pricina, care avea la el toată dotarea, mai puțin cămașa de forță, a reușit să strice un întreg eveniment cultural.

Eu le cer celor care iubesc cartea, copiilor, tinerilor, maturilor, să meargă în biblioteci, în librării, pentru că citind învață să trăiască, să genereze binele și învață cum să nu ucizi o pasăre cântătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae-Miroslav Petrețchi - declarație politică având tema Ziua Națională a României în actualul climat politic european;

Din partea Grupului minorităților naționale, domnul deputat Nicolae Petrețchi.

Se pregătește, de la Grupul PSD, domnul deputat Florinel Stancu, de la Craiova.

   

Domnul Nicolae-Miroslav Petrețchi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Tema declarației politice: "Ziua Națională a României în actualul climat politic european".

În calitate de cetățeni loiali statului în care trăiesc și muncesc, cei peste 50.000 etnici ucraineni din România întâmpină ziua națională cu încredere în democrație și în parcursul european al țării.

Nu voi insista asupra semnificațiilor istorice, voi spune doar că reîntregirea statului român s-a produs la prăbușirea unor imperii, în contextul afirmării mai largi a identităților etnice.

Cum se prezintă starea continentului după un secol? Deși imperii mai există în noi configurații, afirmarea identității etnice pare un bun câștigat. S-a format o conștiință europeană, bazată pe garantarea și aplicarea drepturilor omului. Această nouă treaptă a civilizației trebuie apărată, cum se spune, ca ochii din cap.

Am fi nesăbuiți dacă am considera că valorile europene exprimate fidel și în Constituția României nu cunosc nicio primejdie. Dimpotrivă! Există pericole foarte actuale, și aici numesc politica imperialistă și politica populistă. Ele par antagonice, dar în realitate exprimă o frățietate a răului îndreptată exact împotriva idealului multicultural european.

Este un adevăr că România nu a cunoscut în ultimul an emoțiile altor state în ceea ce privește ascensiunea partidelor și ideologiilor populiste. Acesta nu e un motiv să ne considerăm imuni la o asemenea epidemie. Retorica șovină poate renaște oricând, mai ales în condiții de insatisfacție socială.

De aceea trebuie să monitorizăm atent chiar și scânteile ocazionale de xenofobie sau de învrăjbire interetnică. Pentru mine, ca deputat al comunității etnice a ucrainenilor, mi s-ar părea o ipocrizie să le trec cu vederea.

Am să dau un exemplu ce ar putea fi considerat mărunt, dar mărunte sunt și semințele din care ies buruienile de care nu mai scăpăm.

De curând, Uniunea Ucrainenilor din România a încercat să organizeze în localitatea Lunca la Tisa, județul Maramureș, obișnuita "întâlnire a fiilor satului", populația de acolo fiind compusă din etnici ucraineni în proporție de 99,8%; era un prilej de afirmare a culturii și tradițiilor noastre.

Primarul comunei de care aparține satul nu a vrut nici măcar să înregistreze cererea, fiind amenințat inclusiv preotul parohiei să nu cumva să permită întrunirea fiilor satului în curtea bisericii.

Oricât de neplăcute ar fi asemenea incidente, noi, ucrainenii din România, știm să facem distincție între abuzurile izolate și politica națională a României, care este un exemplu pozitiv pe plan continental.

În același timp, privim atent evoluțiile din zonă și observăm că infiltrațiile politicilor imperiale sunt orientate în primul rând spre subminarea bunei înțelegeri interetnice, tinzând spre provocarea de fricțiuni. Una este perspectiva populismului șovin în țările consolidate statal, negativă și ea, și alta e perspectiva populismului șovin din țările a căror unitate statală este subminată din afară.

Iată de ce am considerat că prilejul luminos al sărbătoririi Zilei Naționale a României este compatibil și cu o arătare sinceră a unui precedent periculos.

La mulți ani, România!

La mulți ani, democrație!

La mulți ani, Uniune Europeană!

Deputat Nicolae-Miroslav Petrețchi.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Florinel Stancu - creionarea unor măsuri care să faciliteze accesul la angajarea în piața muncii;

Îl invit pe domnul deputat Florinel Stancu.

Se pregătește domnul deputat Daniel Olteanu, de la PNL.

Aveți trei minute, domnule deputat.

   

Domnul Florinel Stancu:

Bună dimineața!

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

În prezent România se confruntă cu un deficit de forță de muncă.

Am abordat acest subiect în data de 13 septembrie anul curent și am propus câteva soluții clare și punctuale ce trebuie adoptate cât mai urgent.

Problema în cauză a fost confirmată zilele trecute și de doamna ministru al muncii și justiției sociale, Lia Olguța Vasilescu.

Conform declarațiilor Domniei Sale, domeniile care vor resimți cel mai mult deficitul de brațe de muncă sunt construcțiile și agricultura. Asta se întâmplă în condițiile în care, la țară, în mediul rural, mai avem români care își caută un loc de muncă pentru a-și întreține familia.

De la anul, Guvernul României va pune în aplicare a doua etapă a Programului Național de Dezvoltare Locală, care va însemna investiții de 30 de miliarde de lei către proiecte de apă, de canalizare, construcții sau reparații generale de școli, grădinițe, dispensare, majoritatea în mediul rural, unde vom avea nevoie și mai mare de forță de muncă.

Este clar că trebuie să găsim soluții. Dezvoltarea țării nu poate să înceteze. Este absurd și nerealist să implementăm proiecte de infrastructură rurală doar cu muncitori din mediul urban.

De aceea, recent, Guvernul a aprobat înființarea agențiilor de mediere între cererea și oferta de muncă zilieră. Actul normativ urmărește asigurarea unui cadru normativ coerent și unitar care să faciliteze accesul la angajarea în piața muncii a persoanelor care desfășoară activități sezoniere, sporadice sau accidentale.

Proiectul de lege, adoptat de noi în Camera Deputaților, pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri stabilește că agențiile de mediere pot fi societăți înființate în condițiile Legii nr. 31/1990, care au ca obiect de activitate "activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă" sau societăți cu personalitate juridică înființate în state membre UE.

Aceste agenții nu pot percepe taxe, vor putea beneficia de fonduri externe nerambursabile pentru formarea profesională și vor asigura prin medierea și recrutarea lor creșterea gradului de ocupare pe piața muncii a persoanelor care nu au o calificare profesională.

Venim în întâmpinarea oamenilor, le majorăm numărul de zile în care pot munci ca zilier, desființăm miturile și minciunile care acreditează că românii nu vor să muncească și că Partidul Social Democrat nu face nimic să-i aducă în câmpul muncii.

Florinel Stancu, deputat al PSD, Dolj.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Daniel Olteanu - despre Programul național destinat celor mai sărace 100 de comunități locale;

În continuare, domnul deputat Daniel Olteanu, Grupul PNL.

Se pregătește doamna deputat Csép Éva-Andrea, de la UDMR.

   

Domnul Daniel Olteanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Există în România comunități care nu au nicio șansă. Sunt români fără acces la servicii de bază, fără acces la sănătate și educație, fără acces la apă și canalizare, înconjurați doar de drumuri de pământ și, mai presus de toate, fără speranță.

Acești români locuiesc în comunități care nu îndeplinesc nici acel minim punctaj prin care ar putea beneficia de fonduri europene. Izolarea în care se află îi condamnă și la nivelul consiliilor județene sau primăriilor, care direcționează fondurile de dezvoltare locală către comunitățile aflate mai aproape de centrul unității administrativ-teritoriale. Mai mult, din același motiv, nu ajung nici pe lista investițiilor prin PNDL.

Sumele pe care le cheltuiește statul cu venitul minim garantat în aceste zone sunt absolut infime.

Vreau să vă reamintesc câteva date oficiale.

Maximum 8 milioane de euro, suma care ar putea fi plătită în anul 2017 în contul venitului minim garantat, în județul Vaslui - 8 milioane de euro!

În comparație, 90 de milioane de euro, subvenții acordate Metrorex de către Ministerul Transporturilor.

800 de milioane euro, datoriile RADET către ELCEN, în contul agentului termic consumat de locuitorii municipiului București.

Este evident faptul că sume enorme sunt direcționate, prin subvenții, pentru susținerea regiunilor bogate, ceea ce este șocant pentru un vasluian, noi știind că legenda este cu totul alta.

Adevărul bate, însă, legenda, iar Bucureștiul și alte zone dezvoltate au parte nu doar de uriașe alocări pentru investiții, ci și pentru subvenții.

În aceste condiții, când este evident că "întreținuții" bugetului de stat nu sunt în primul rând românii din regiunile sărace, consider că în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, România trebuie să arate că a învățat ce înseamnă solidaritatea, iar solidaritatea nu este doar a săracilor cu bogații.

Voi înainta, în acest sens, o propunere de susținere anuală a celor mai sărace 100 de comunități locale, prin intervenția directă a Guvernului, comunități alese prin criterii anuale care pleacă de la accesul la servicii de sănătate și până la rata de abandon școlar sau ponderea angajaților din totalul populației apte de muncă.

La 100 de ani de la Marea Unire, România are obligația de a salva și de a readuce la viață anual, printr-un program național, cele mai sărace comunități locale. Vor fi mereu altele, în fiecare an. Direct și transparent, fără birocrație, fără proceduri stufoase și fără favoritisme politice sau regionale, pentru că timpul nu mai are răbdare cu cei mai săraci români.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Csép Éva-Andrea - declarație politică intitulată Violența domestică - nu există explicație, dar nu există nici scuză;

O invit în continuare pe doamna deputat Csép Éva-Andrea, Grupul UDMR.

Se pregătește domnul deputat Doru-Petrișor Coliu, de la PMP.

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulțumesc.

Declarația mea politică se intitulează "Violența domestică - nu există explicație, dar nu există nici scuză".

Violența împotriva femeilor a fost recunoscută, ca și concept, în legislația din România prin ratificarea Convenției de la Istanbul, intrată în vigoare în septembrie 2016.

Cele mai recente statistici raportate privind violența în familie datează din septembrie 2016 și relevă următoarele date: aproape 9.000 de cazuri de loviri și alte violențe fizice, psihice și verbale; 80 de violuri în familie; peste 200 de cazuri de femei care s-au soldat cu decese în primele 6 luni ale anului 2016, sub loviturile celor cu care și-au împărțit destinele.

Aceste cifre dezvăluie, așadar, o Românie barbară, în care bărbatul încă mai crede că are dreptul de a-și abuza fizic și psihic partenera.

Aceste cifre se referă numai la cazuri care ajung să fie sesizate la poliție, un număr infim raportat la realitate, cifrele reale ale violenței fiind considerabil mai mari. Un studiu recent al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene arată că la nivel național 75% dintre cazurile de violență domestică nu sunt raportate.

Numărul extrem de redus de acte de violență fizică sau acte de viol, denunțate la Poliție, demonstrează lipsa încrederii victimelor acordate autorităților statului și faptul că instrumentele legale și serviciile de asistență existente nu le oferă siguranță imediată ori că victimele nu sunt informate cu privire la existența acestora și nici cu privire la drepturile pe care le au.

Doamnelor și domnilor,

Sănătatea unei societăți stă în capacitatea ei de a denunța la timp abuzul, înainte de a deveni un fenomen cronic!

Pe baza unui sondaj efectuat de Comisia Europeană, în 2016, 55% dintre românii chestionați în cadrul Eurobarometrului asupra violenței de gen, consideră că există situații în care "contactul sexual fără consimțământ" este justificat. Așadar, suntem pe primul loc în Europa la justificarea violului în cadrul cetățenilor.

Cu toate acestea, cercetarea arată că 96% dintre români cred că violența domestică împotriva femeilor nu este de acceptat și că ar trebui pedepsită prin lege.

Măsurile pentru prevenirea și combaterea violenței domestice din Programul de guvernare includ acțiuni îndelung așteptate și necesare în mod urgent societății noastre.

Există multe promisiuni, însă de aproape un an încă nu avem noi locuințe protejate pentru victime, locuințe promise în Programul de guvernare, nu există noi centre de criză, nu există echipe specializate de intervenție, nu există sprijin pentru organizațiile care întreprind și coordonează activități și servicii de combatere a violenței domestice, majoritatea fiind susținute în continuare din finanțări străine și, ca urmare, în tot acest timp, ne lovim în permanență de cazuri noi și de alte victime ale acestora.

Pentru a putea dezvolta politici pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor este necesar ca autoritățile din România să implementeze măsurile prevăzute în Programul de guvernare și, totodată, să armonizeze legislația cu prevederile Convenției de la Istanbul, cum ar fi: adoptarea și implementarea ordinului de interdicție emis de polițist; monitorizarea agresorului după ce se emite un ordin de protecție; responsabilizarea agresorului și, nu în ultimul rând, să se înființeze în toate județele țării cel puțin un adăpost pentru victimele violenței în familie.

Menționez că, în iunie 2017, am depus inițiativa legislativă de introducere a ordinului de protecție de urgență, deoarece la nivelul UDMR am considerat necesară introducerea imediată a acestui instrument emis pe loc la constatarea faptei. Însă, de atunci această inițiativă deosebit de importantă și a cărei realizare ar trebui să constituie o urgență se află încă în procedură legislativă.

Doamnelor și domnilor,

Suntem în plină campanie dedicată activismului împotriva violenței.

La nivel internațional, în fiecare an, în perioada 25 noiembrie - 10 decembrie, se desfășoară Campania celor 16 zile de activism împotriva violenței. Datele de debut și de sfârșit ale campaniei nu sunt alese întâmplător: 25 noiembrie este Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeii, iar 10 decembrie este Ziua internațională a drepturilor omului - tocmai pentru a se sublinia faptul că violența este o încălcare a drepturilor omului.

Am demarat și în județul Mureș această campanie, scopul fiind sensibilizarea și conștientizarea comunității mureșene privind violența domestică și nu numai, precum și asupra consecințelor, de cele mai multe ori dramatice.

Impactul actelor de violență este devastator nu doar asupra victimelor, ci și asupra celorlalți membri ai familiei, asupra prietenilor și asupra societății. Lumea trebuie să vorbească despre existența violenței și despre nevoia de a reacționa și de a nu accepta violența ca fiind ceva normal.

De aceea, în concluzie, aș dori ca începând de acum, când observați sau aflați despre o femeie - fie ea membră a familiei voastre, prietenă, colegă de serviciu, vecină, persoană apropiată sau străină -, observați că este victima unui act de violență domestică, asumați-vă că nu veți rămâne tăcuți și indiferenți, asumați-vă că veți lua atitudine, asumați-vă că veți interveni în orice fel posibil.

Nu stați deoparte! Nu fiți ignoranți! Ignoranța ucide!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Doru-Petrișor Coliu - declarație politică intitulată Zeci de mii de copii sacrificați din cauza sistemului educațional;

Domnul deputat Doru-Petrișor Coliu.

Se pregătește, din partea deputaților neafiliați, doamna deputat Oana Bîzgan.

   

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Conform statisticilor, din 61 de copii ce se nasc în România, trei suferă de dizabilități cu sindromul ADHD și autism.

Acești copii au coeficiente de inteligență ridicate, însă, din cauza faptului că personalul din educație este slab pregătit, iar clasele au un număr foarte mare de elevi, aceștia sunt în mare majoritate în eșec școlar.

Dincolo de jignirile propriilor colegi de clasă, aceștia trebuie să înfrunte și graba sistemului educațional din România care i-a declarat irecuperabili pentru societate, deși acești copii pot deveni mâine oameni de bază ai societății. Pentru asta este nevoie însă de muncă făcută de specialiști și de ceva bani.

Conform specialiștilor, recuperarea unui copil costă între 12.000 și 20.000 de lei. Statul însă pune la dispoziția părinților doar o alocație și personal nepregătit pentru o asemenea muncă.

Vă imaginați câți asemenea copii pot fi salvați cu banii din indemnizația unor parlamentari care fac figurație în Parlament și care deschid gura doar atunci când depun jurământul?!

Ați avut vreodată curiozitatea să cunoașteți infernul trăit de părinții unui copil ce suferă de dizabilități, părinți care, din dragoste pentru copiii lor, fac orice pentru ca aceștia să nu se simtă diferiți?!

Ce pot face, însă, acești părinți împotriva unui sistem incompetent și împotriva unei societăți cu o mentalitate medievală?

V-ați întrebat ce chin poate îndura mama Nicoleta Milea atunci când vede că fiul său este tratat la școală ca un mic delincvent, deși are un IQ superior colegilor săi, un copil tratat așa doar din cauza faptului că suferă de sindromul ADHD?!

Fac apel la Guvernul României și la Parlament, la toți cei care pot ajuta acești copii pentru a-și găsi un loc în societate.

Prioritatea noastră trebuie să fie copiii, viitorul acestei națiuni, nu cei din penitenciare sau scăparea de brațul Justiției a celor care au furat, distrugând astfel viitorul acestui popor.

Prioritatea noastră trebuie să fie zecile de mii de copii cu nevoi speciale care pot deveni o parte a viitorului de mâine al acestui popor.

Fac apel la părinții colegilor acestor copii cu nevoi speciale să renunțe la sfaturile pe care le dau propriilor copii, de a evita joaca împreună.

Cum v-ați simți dumneavoastră, ca părinți ai unui copil cu dizabilități? Ați putea rezista acelorași condiții?

Guvernul, Parlamentul, societatea trebuie să transforme calvarul acestor copii într-o victorie răsunătoare.

O terapie completă pentru recuperarea unui copil cu nevoi speciale costă până la 20.000 de lei, domnule Dragnea, echivalentul unui metru de drum construit de firma Tel Drum.

Ce ziceți, faceți un apel la ei pentru finanțarea câtorva terapii? Nu ar fi decât un just retur al banilor furați de această firmă către cei care au cu adevărat nevoie de bani.

Doru-Petrișor Coliu, deputat de diaspora.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică referitoare la respectarea drepturilor femeilor;

Doamna deputat Oana Bîzgan.

Se pregătește domnul Ilie Toma, PSD.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Dragi colege,

Dragi colegi,

Respectarea drepturilor femeilor este un angajament pe care România și l-a asumat prin Constituție și legislația internă, ca semnatară a mai multor tratate și convenții internaționale.

Cu toate acestea, în România doar 22% dintre femei știu că este dreptul lor de a se adresa justiției, în caz de discriminare sau de violență. Și cele care știu acest lucru ezită să o facă, pentru că nu au încredere în sistemul care le stigmatizează și le umilește. Dovada este numărul foarte mic de plângeri penale, mai ales pentru cazuri de violență psihologică, de violență economică, de hărțuire sexuală sau de viol marital. Este o urgență asigurarea sesizării din oficiu pentru cazurile de violență domestică. Este o urgență eliminarea procedurilor de mediere pentru cazurile de violență de gen și violență domestică.

Femeile și fetele trebuie să se simtă în siguranță în fiecare clipă, cu atât mai mult atunci când se adresează justiției. Vă amintesc că, în prezent, numele victimelor sunt publice în procesul de obținere a ordinului de protecție. Femeile cu venituri scăzute nu pot să acceseze măsurile de protecție oferite de lege prin ordinul de protecție, pentru că acesta nu poate fi emis decât dacă victima prezintă un certificat medico-legal. Nu se monitorizează situațiile când agresorul încalcă ordinul de protecție; nu se investighează toate cazurile în care agresorul continuă să urmărească și să hărțuiască victima; în lipsa monitorizării, distanța minimă indicată în ordinul de protecție este de multe ori o măsură ineficientă.

În plus, nu există suficiente adăposturi la nivel național. Accesul victimelor la consiliere psihologică și juridică este extrem de restrâns. Victimele - adesea fugite de-acasă în miez de noapte, cu copiii după ele - sunt obligate să prezinte documente de identitate, atunci când intră într-un adăpost. Este necesară introducerea de urgență în legislație a ordinelor de protecție emise de Poliție, aplicabile atât cuplurilor căsătorite, cât și celor necăsătorite. În prezent, Poliția nu are instrumente legale pentru a interveni pe loc într-o situație de violență.

Este urgentă asigurarea accesului total și gratuit la servicii medicale și la consiliere psihologică pentru toate fetele și femeile, victime ale violenței de gen, în adăposturi care să fie în întreaga țară.

Este urgentă monitorizarea și pedepsirea discursului care incită la ură. Am văzut amploarea Campaniei "# Me too", dar multe și grave sunt cazurile de discriminare multiplă, în care se ajunge la violență asupra femeilor rome, migrante, cele din mediul rural, cele cu dizabilități.

Este de datoria noastră să asigurăm protecția împotriva tuturor formelor de violență asupra femeilor și fetelor, atât din cadrul căsătoriei, cât și din cadrul cuplurilor necăsătorite, atât în spațiul privat, cât și în spațiul public. Este obligația noastră să facem în așa fel încât să se implementeze de urgență prevederile Convenției de la Istanbul, Convenție pe care România a ratificat-o acum mai bine de un an de zile.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați.

 
   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

În consecință, fac încă un apel pentru avizarea de urgență, de Guvernul României, prin ministerele de resort, a Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 217/2003.

Vă rog, nu este nicio figură de stil și nicio exagerare, acest proiect de lege salvează vieți.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat independent.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Vă reamintesc, avem trei minute; să poată să vorbească toți colegii, vă rog să vă încadrați.

 
  Ilie Toma - declarație politică intitulată Apel la toleranță, unitate și echilibru!;

Domnul Ilie Toma.

Se pregătește domnul Vasile Gudu, de la PNL.

Domnul deputat Corneliu Olar, de la PNL, a depus scris.

   

Domnul Ilie Toma:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Apel la toleranță, unitate și echilibru!".

"Jur credință patriei mele România;

Jur să respect Constituția și legile țării;

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României;

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor;

Așa să mă ajute Dumnezeu".

Cu emoția unui copil, am rostit acest jurământ la învestirea în funcție și am început mandatul de deputat cu credința că, prin prezența mea în Parlamentul României, vom forma o echipă care are puterea să schimbe în bine viața românilor. Eu vreau să lupt pentru aproapele meu, pentru fiecare cetățean al țării, să îi ofer certitudinea că viața lui se va îmbunătăți. Am venit la București, convins fiind că rolul meu este să reprezint, în totalitate, interesele fiecărui cetățean, folosindu-mă de cunoștințele dobândite în sânul familiei, al școlii și al societății.

După 11 luni de mandat ca deputat, observ însă cu mâhnire și indignare că principiul "Divide et impera" - dezbină și stăpânește - a devenit scopul principal al celor care vor să-și impună puterea prin forță, folosind strategii bine elaborate împotriva noastră, a tuturor românilor. Nu au curajul să își dezvăluie identitatea, dar ostilitatea lor pune pe noi o presiune negativă și distructivă, ne zdruncină încrederea în propriile forțe, ne degradează comunicarea și ne dezbină, obligându-ne să construim ziduri în jurul nostru, în loc de poduri.

Suntem peste 19 milioane de oameni, de români, din diverse regiuni ale țării. Fie că suntem moldoveni, ardeleni, dobrogeni, munteni, locuim aici sau în alte țări, toți suntem români. Nu putem să fim catalogați buni sau răi, iar culturile ne sunt identice. Nevoile noastre sunt multiple: avem sete de cunoaștere, de dezvoltare personală și familială, dorim să dezvoltăm o carieră pentru un trai decent și nu numai. Cu ce preț, dacă uităm să fim oameni și uităm să ne îndreptăm privirea spre cel de lângă noi și spre Dumnezeu?

Aceste diferențe între oameni sau mentalități sunt un bun prilej de a învăța reciproc, prin schimburi de experiență și informații. Pentru consolidarea României și relațiilor între români, trebuie să conviețuim în armonie, într-un prezent economico-tehnologic în perpetuă schimbare. O Românie stabilă se clădește pe valori, pe un sistem de democrație sănătos, construit pas cu pas, care apără interesele tuturor cetățenilor, și nu doar pe cele ale unui grup fără identitate.

Vă invit să ne oprim în loc și să cugetăm asupra lucrurilor cu adevărat importante.

Este esențial să ne păstrăm unitatea ca popor, să evoluăm și să reclădim România, prin păstrarea unei permanente stări de echilibru. Să-i contracarăm pe cei care urmăresc distrugerea încrederii în oamenii de lângă noi și în liderii noștri și să cultivăm tuturor noțiunea de român, prin promovarea adevăratelor valori românești!

Rolul nostru este să clădim un viitor pentru România și pentru toți cetățenii ei.

Vă rog, să nu facem opoziție propriei noastre țări!

Haideți să ne oprim în a judeca pe cel de lângă noi și să ne ajutăm reciproc să evoluăm!

Politica trebuie schimbată. Lumea trebuie schimbată, în sensul percepției adevărate și reale, politicienii trebuie să fie primii cei care zidesc și creează cu sufletul, real și sustenabil. Totul în țară trebuie clădit de acum înainte bazat pe valori, pe principii, astfel încât țara să aibă o direcție bună, să aibă vitalitate, totul trebuie clădit legal, nepărtinitor, dar cu sufletul.

Să arătăm într-adevăr generațiilor viitoare că au ce învăța de la noi, astfel încât să fie pregătiți pentru intrarea pe piața muncii.

Politicienii trebuie să fie proactivi în educația tinerei generații, să fie sensibili la nevoile ei, dar în același timp să aibă soluții la problemele acestora.

Ne apropiem de ziua Marii Uniri de la 1918 și nu pot să nu reamintesc faptul că înfăptuirea acesteia nu poate fi atribuită unei singure persoane, vreunui partid sau guvern, ci este atribuită întregii națiuni române. Ziua Națională a României poate fi un bun prilej de a rememora sacrificiul înaintașilor noștri, de a întinde o mână aproapelui nostru și a ne întoarce la valorile care ne definesc - omenie, curaj, cinste, prietenie, înțelepciune, cumpătare.

Să nu ignorăm istoria și să ne unim interesele pentru țară!

Să ne lăsăm călăuziți de conștiință, să ne respectăm istoria și strămoșii, și să nu-i lăsăm pe alții să ne răpească ceea ce ne definește - ospitalitatea, bunătatea, toleranța poporului român, și nu numai.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Toma:

Mă închin în fața drapelului României, cu respect și credință în jurământul depus pentru țară și cetățenii ei.

Vă invit să ne prindem toți de mână într-o horă a toleranței, a echilibrului și a speranței.

La mulți ani, România! La mulți ani, celor ce ne simțim români!

 
  Vasile Gudu - declarație politică cu titlul Amenințare la adresa democrației;

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vasile Gudu.

   

Domnul Ilie Toma:

Toma Ilie, deputat al PSD.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Vasile Gudu.

Vă rog, totuși, să ne încadrăm în trei minute. Sunt mulți colegi...

Domnul Vasile Gudu.

Au depus scris Ioan Balan, Nicolae Giugea, Claudiu Răcuci și Dănuț Bica.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

 
   

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Amenințare la adresa democrației".

Evoluția societății este grav amenințată de războiul care se duce, de cel puțin trei ani de zile, cu niște arme inimaginabile la adresa a tot ceea ce înseamnă instituție, inclusiv cele din domeniul justiției. Modificarea Legilor justiției, precum și acțiunile întreprinse de PSD reprezintă o amenințare la adresa democrației.

În paralel cu planul PSD, la Bruxelles discuțiile merg implacabil spre tăierea fondurilor europene, în cazul țărilor care nu respectă statul de drept. După ce Guvernele din Polonia și Ungaria au operat schimbări masive de legislație, preluând controlul asupra unei părți a sistemului de justiție, principiile democrației europene s-au demolat. Guvernul și majoritatea guvernamentală din România s-au înscris pe același drum. Oricum ar fi, România va fi aspru penalizată, cu bani, bani absolut necesari dezvoltării.

Toată lumea știe, la Bruxelles și în țară, că modificările Legilor justiției au un singur scop - scăparea de problemele juridice ale liderilor PSD și ALDE, dar și ale sponsorilor din lumea afacerilor subterane.

Niciun politician european nu va mai accepta ca România să mai primească acești bani dacă în fruntea sa este un partid condus de un om cu dosar penal pentru fraudarea banilor europeni, dosar făcut la sesizarea unei instituții europene. România își joacă o parte a viitorului ei.

Eu și colegii mei din Partidul Național Liberal vom ataca cu toată puterea orice atentat al acestei guvernări cu efecte dezastruoase, care vor afecta generații. Nu mai vrem alte generații de sacrificiu și alt timp pierdut. România merită politicieni care să lupte pentru democrație și pentru respectarea justiției.

Vă mulțumesc.

Deputat Vasile Gudu, Circumscripția electorală nr. 38, Tulcea.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

 
  Matei-Adrian Dobrovie - declarație politică intitulată Confiscarea justiției este dăunătoare credibilității externe a României;

Din partea Grupului USR, domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie. Aveți trei minute.

Au depus scris, de la Grupul PMP, Adrian Todoran și Cătălina Bozianu.

Vă rog, domnule deputat, trei minute.

   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Confiscarea Justiției este dăunătoare credibilității externe a României".

Doamnelor și domnilor,

Derapajele guvernării PSD-ALDE nu cunosc limite, determinându-i pe partenerii europeni și transatlantici să-și exprime în mod ferm îngrijorarea față de respectarea statului de drept în România. Reacția sfidătoare a președinților celor două Camere ale Parlamentului României pune într-o lumină nefavorabilă credibilitatea României pe plan extern. Neplăcuta surprindere exprimată de Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, în numele Parlamentului României, reprezintă un semnal de alarmă al încercării liderilor coaliției PSD-ALDE de a izola România în raport cu Washington-ul și cu Bruxelles-ul.

După ce a respins solicitarea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, de a consulta Comisia de la Veneția înaintea modificării Legilor justiției, majoritatea PSD-ALDE aplică aceeași rețetă și în relația cu partenerii americani.

Din păcate, demersul coaliției de guvernare, de confiscare a justiției, servește intereselor particulare ale lui Liviu Dragnea și Tăriceanu, motiv pentru care solicitările Departamentului de Stat nu sunt luate în considerare de majoritate. Blocarea luptei anticorupție plasează într-o lumină nefavorabilă credibilitatea externă a României, aruncând, din păcate, în aer tot ce a câștigat România în ultimii ani.

După încercările repetate de a apropria România de Grupul de la Visegrád, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, PSD și ALDE au declarat un război statului de drept, pe care l-au etichetat, în mod iresponsabil și populist, un stat paralel.

În timp ce liderii europeni și americani se îndepărtează în mod vizibil de liderii statelor eurosceptice și liberale, membre în Visegrád 4, interesele personale ale liderilor PSD-ALDE de a zădărnici lupta împotriva corupției conduc la aproprierea tocmai de aceste state din Grupul de la Visegrád, ai căror lideri s-au remarcat prin subminarea normelor democratice și ale statului de drept.

Tentativele PSD-ALDE, de slăbire a independenței judiciare în România, au atras îngrijorarea instituțiilor Uniunii Europene și a Departamentului de Stat. Totuși, eforturile luptei împotriva corupției de nivel înalt și mediu sunt zădărnicite de demersurile ministrului justiției, Tudorel Toader, și de senatori precum Șerban Nicolae.

Repercusiunile atacului împotriva justiției vor fi însă dramatice. România urmează modelul polonez și se îndepărtează de drumul european. Spre neplăcuta surprindere a majorității PSD-ALDE, liderii europeni și americani vor continua să sancționeze derapajele de la funcționarea statului de drept, inclusiv prin intermediul rapoartelor MCV și a opiniilor Comisiei de la Veneția.

Doamnelor și domnilor,

Sigur, ne dorim ca România să rămână un stat de drept, puternic integrat în structurile europene și transatlantice, dar nu putem ignora faptul că ultimele crize au arătat că lucrurile stau exact invers. Dacă ar fi să ne raportăm la alte state din regiune, interesul României ar fi să se inspire mult mai mult din abordarea statelor baltice a relațiilor cu restul Uniunii Europene, decât din cea a duo-ului eurosceptic polono-maghiar.

Corupția generalizată și abuzurile din România au generat de nenumărate ori critici din partea Departamentului de Stat și a instituțiilor europene, care au semnalat nerespectarea statului de drept în România.

Vă amintiți de "marțea neagră", votul parlamentarilor împotriva ridicării imunității unor membri suspectați de fapte de corupție, vă amintiți de conflictele de interese, acțiunile Guvernului Grindeanu din noaptea de 31 ianuarie, celebra Ordonanță 13 - toate au atras îngrijorarea partenerilor europeni și transatlantici. Deciziile luate la București au plasat România la același nivel cu Polonia, stat oferit drept exemplu pentru inițiativele legislative ale Guvernului de la Varșovia, de limitare a sistemului judiciar și de slăbire a statului de drept.

În concluzie, orice atac la adresa independenței justiției și a statului de drept ne plasează într-o zonă gri, de periferie estică, demers care echivalează cu o apropiere de Rusia, al cărei comportament s-a dovedit, încă o dată, așa cum am avut ocazia în istorie să îl cunoaștem pe propria piele, agresiv și lipsit de orice scrupule.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Tocmai de aceea integrarea avansată în nucleul dur al Uniunii Europene este pentru România singura opțiune strategică reală.

În concluzie, așa cum am prezentat foarte clar în Programul USR, România trebuie să se poziționeze ferm, în viziunea noastră, alături de Statele Unite și de nucleul dur al Uniunii, de motorul franco-german, și să-și întărească relațiile bilaterale cu aceste state.

Nimeni nu poate să confiște justiția și să vorbească în numele Parlamentului, criticând în mod absurd...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... o poziție a Departamentului de Stat... nu în numele meu...

Vă mulțumesc.

Matei Dobrovie...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Totuși, haideți să ne respectăm, stimați colegi!

Avem trei minute, să poată vorbi toți colegii.

 
  Robert-Nicolae Turcescu - considerații privind Comunicatul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii cu privire la activitatea Comisiei speciale pentru modificarea Legilor justiției;

Grupul PMP, domnul deputat Robert Turcescu.

Domnul Biro Zsolt-Istvan, UDMR, și Constantin Avram au depus scris.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Stimați colegi,

Sunt convins că ați citit cu toții Comunicatul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, cu privire la activitatea Comisiei speciale pentru modificarea Legilor justiției. În urma lui au fost zeci de dezbateri televizate, sute de articole și opinii în presa scrisă.

Cheia acestui mesaj este, în opinia mea, una foarte simplă: condamnatul penal Liviu Dragnea trebuie să plece de la conducerea Camerei Deputaților. Mesajul SUA, transmis în special deputaților și senatorilor PSD, este foarte clar - "Fraților, decideți: sunteți alături de partenerul strategic al României, adică de Statele Unite ale Americii, sau sunteți alături de Liviu Dragnea, vremelnic președinte al Partidului Social Democrat?"

Șeful Camerei Deputaților este în faza în care trecutul l-a ajuns din urmă, iar păstrarea lui la șefia forului legislativ ar însemna o tragedie, o pată pe obrazul României, cu grave efecte pe plan intern și internațional. Șeful Camerei Deputaților nu trebuie să fie neapărat liderul partidului care a câștigat alegerile parlamentare, ci poate fi și un parlamentar cu calități de conducere, bine pregătit și fără condamnare penală, capabil să conducă activitatea forului legislativ. Este evident că Liviu Dragnea nu întrunește niciuna dintre aceste condiții și, tocmai de aceea, condamnatul penal Liviu Dragnea trebuie să plece din poziția de al treilea om în stat.

Ca de obicei, PSD încearcă să minimizeze mesajul Statelor Unite și să devieze de la subiect. Oficial, grija PSD este suveranitatea statului, despre care spune că a fost încălcată de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Eu zic să admitem fără ipocrizie că după atentatele de la 11 septembrie 2001, în discursul chiar și diplomatic al oficialilor americani, în țările în care aceștia au parteneriate strategice, au cam fost eliminate referirile la suveranitate, întrucât este cât se poate de clar că SUA consideră în acest moment țările cu care au parteneriat strategic adeseori ca fiind parte dintr-un stat american global.

În acest context, chiar dacă nu se încadrează în uzanțele diplomatice, tonul folosit în comunicarea Departamentului de Stat poate fi trecut destul de ușor cu vederea, întrucât mult mai importantă este esența comunicatului decât forma în care el a fost transmis. Și, atenție!, trebuie neapărat să ținem cont de faptul că, fără implicarea masivă a americanilor în deciziile NATO, România poate n-ar fi fost astăzi stat membru NATO și, fără implicarea și sprijinul americanilor în deciziile, chiar ale Uniunii Europene, poate că România n-ar fi fost membră a Uniunii Europene.

E limpede, deci, între Parteneriatul Strategic cu SUA și Liviu Dragnea care trebuie să fie prioritatea României. Tocmai de aceea, condamnatul penal Liviu Dragnea trebuie să plece de la conducerea Camerei Deputaților.

Aș vrea să fie foarte clar. Americanii nu ne fac ordine în propria ogradă și nici nu ne încalcă în acest moment suveranitatea ca stat, dar ne atrag atenția asupra faptului că gașca PSD-istă din fruntea statului, dirijată de liderul de partid, a derapat teribil de la ceea ce înseamnă asumarea valorilor euroatlantice, pe care le avem ca literă de lege de aproape 30 de ani. Tocmai de aceea, condamnatul penal Liviu Dragnea trebuie să plece de la conducerea Camerei Deputaților.

Însă PSD trebuie să își facă ordine și în propria ogradă și să ia o decizie clară. Rămâne și luptă până la capăt pentru Liviu Dragnea, în detrimentul statului de drept, despre care și ambasadele dau semnale clare că este în pericol, ori se trezește, chiar și în ceasul al 12-lea, și salvează atât partidul de la pieire, cât și țara de haos, cu un simplu gest - îl concediază pe condamnatul penal Liviu Dragnea, mai întâi, din funcția de șef al Camerei Deputaților, iar apoi, chiar din cea de lider de partid. E stupid să punem în pericol statul de drept, Parteneriatul Strategic cu SUA, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană, doar pentru a satisface orgoliile lui Liviu Dragnea. Și cred că este imposibil ca într-un partid atât de mare să nu existe măcar niște creiere care conștientizează gravitatea situației. Le trebuie doar curaj. Hai, că se poate!

Deputat al PMP, Robert-Nicolae Turcescu, Circumscripția nr. 14, Constanța.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică cu tema Legea educației pentru sănătate este o urgență. Ea poate salva viața celui de lângă tine;

Grupul PSD, domnul deputat Tudor Ciuhodaru. Aveți trei minute.

Se pregătește domnul Nicolae Neagu, de la PNL.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Legea educației pentru sănătate este o urgență. Ea poate salva viața celui de lângă tine".

Din păcate, românii mor pe scenă sau pe stradă și nimeni nu știe să le aplice manevrele salvatoare.

Vă reamintesc că în cazul accidentului vascular cerebral, formula FAST, o formulă simplă, poate salva viața celui de lângă tine. Vorbesc de modificări la nivelul feței. Un semn de alarmă este faptul că atunci când este pus să zâmbească, pacientul are asimetria feței sau gura este căzută într-o parte.

A vine de la "arms" - brațe. Dacă îl rugați să ridice brațele, unul dintre ele rămâne mai jos.

S vine de la "speech" - vorbire. Dacă este pus să vorbească o propoziție scurtă, vedeți că este dizartic - nu poate să pronunțe cuvintele sau este afazic - are dificultăți de înțelegere.

Și T vine de la "time". Pentru că timpul este esențial de fiecare dată când vorbim de salvarea de vieți. Orice intervenție făcută rapid și corect poate salva această viață.

Din păcate, am depus această lege de patru ori în Parlamentul României și ea până acum a fost respinsă. Dar voi reveni cu acest proiect de lege, pentru că, vedeți, că aceste noțiuni de prim-ajutor, de educație pentru sănătate ar trebui cunoscute și repetate încă de la școală, pentru ca atunci când se întâmplă un astfel de eveniment, ele să fie la fel de ușor utilizate, precum alfabetul și tabla înmulțirii.

Și vă reamintesc că dincolo de toate, dacă sănătate nu e, nimic nu e. Cine poate face acest lucru salvează o viață.

Sunt lucruri pe care le-am făcut și pe Programul de guvernare. Programul Național de Stroke funcționează. Și la spitalul la care lucrez, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu" din Iași, primul spital de neurochirurgie din România, se fac aceste proceduri pe bandă rulantă, datorită fondurilor alocate și personalului care știe să-și facă repede și bine treaba.

Dar, dacă ar fi toate aceste cunoștințe răspândite în întreaga populație, predate de la școală, mă gândesc că încă alte vieți ar putea să fie salvate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Neagu - declarație politică România trebuie să intensifice efortul de susținere a integrării europene a Republicii Moldova;

Grupul PNL, domnul Nicolae Neagu.

Se pregătește domnul deputat Ionuț Simionca, de la PMP.

Domnul Mihai Niță de la ALDE a depus scris.

Vă rog, domnule deputat, aveți trei minute.

   

Domnul Nicolae Neagu:

"România trebuie să intensifice efortul de susținere a integrării europene a Republicii Moldova".

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne apropiem de sărbătorirea Centenarului Unirii, a creării Statului Național Unitar Român. Ne desparte un an până la jubilarea a 100 de ani de existență statală românească modernă.

Și România nu trebuie să uite că dincolo de Prut până la Nistru sunt frați moldoveni, care au în majoritatea lor aceleași aspirații culturale, lingvistice și religioase și care, sper, că au în continuare aceeași dorință, ca și noi, și anume, integrarea în valorile Europei comunitare.

În această cheie trebuie înțeleasă și vizita la București a delegației Comisiei Comune pentru Integrarea Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

Participând la această întâlnire, în calitatea mea de vicepreședinte al Comisiei Comune a Senatului și Camerei Deputaților pentru coordonarea activităților parlamentare, necesare pregătirii preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, care revine României, am reiterat necesitatea intensificării eforturilor României de integrare europeană a Republicii Moldova.

Dar pentru aceasta trebuie ca și Republica Moldova să intensifice pașii spre integrarea europeană.

Implementarea noului Cod electoral, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și cu standardele internaționale și europene în materie, este esențială pentru recâștigarea încrederii partenerilor externi ai Republicii Moldova.

Anul Centenarului României, 2018, va fi un an de referință pentru Republica Moldova.

Continuarea parcursului european și democratic al Republicii Moldova depinde atât de succesul forțelor politice proeuropene în alegerile parlamentare ce vor urma, cât și de implementarea consecventă a angajamentelor de reformă asumate de Guvern.

Susținerea dinamică de integrare a Republicii Moldova în Comunitatea Europeană se vede în portofoliul consistent de proiecte ale României către Republica Moldova, sub raport energetic, al infrastructurii, al instituțiilor, dar și al valorilor.

Vizitele demnitarilor români, inclusiv a Președintelui României, domnul Klaus Johannis, 24-25 februarie 2015 la Chișinău, cât și prezența premierului Republicii Moldova la București confirmă această dinamică.

Implementarea Acordului de Asociere și continuarea de către Chișinău a procesului de reforme și modernizare prezintă o importanță crucială.

Susținerea României, pe 4 iulie anul curent, a aprobării de Parlamentul European, a deciziei privind acordarea condiționată de asistență macro-financiară, în valoare de 100 milioane de euro, confirmă interesul manifestat de România în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova.

Iată numai câteva argumente care mă determină să spun că situația geopolitică actuală, care a dus la o ușoară stagnare a procesului de integrare a Republicii Moldova în structurile europene, poate fi depășită, dacă România și Republica Moldova își vor dori în egală măsură integrarea europeană.

Anul 2018, ca an al Centenarului României, trebuie să găsească România și Republica Moldova mai aproape de interesul comun al românilor de dincoace și dincolo de Prut, acela al apartenenței la marea familie a valorilor Comunității Europene.

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ionuț Simionca - declarație politică cu titlul Coaliția de guvernare continuă să îi dezamăgească pe români, chiar și pe cei mai tineri;

Îl invit, în continuare, pe domnul deputat Ionuț Simionca.

Aveți trei minute, domnule deputat.

   

Domnul Ionuț Simionca:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește "Coaliția de guvernare continuă să îi dezamăgească pe români, chiar și pe cei mai tineri".

Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință faptul că Programul pentru școli al Uniunii Europene, la care participă și România, nu funcționează la noi în județ, în Bistrița Năsăud. Mai exact, la trei luni de la începerea anului școlar, copilașii nu își primesc cornul, laptele și fructul, așa cum este normal sau așa cum se întâmplă în majoritatea zonelor din țară, iar acest lucru l-am aflat după mai multe discuții pe care le-am avut cu cadrele didactice din județ.

Aș vrea să vă amintesc că fondurile pentru acest proiect vin, în mare măsură, din partea Uniunii Europene. De exemplu, pentru laptele din școli, Uniunea Europeană finanțează cu aproape sută la sută, iar pentru achiziționarea cornului sau fructului, mărului, peste 50%. Chiar săptămâna trecută, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, din care fac parte, am reglementat câteva detalii despre acest proiect, Programul pentru școli al Uniunii Europene.

Fac astăzi această declarație pentru a atrage atenția Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Educației și Ministerului Fondurilor Europene că trebuie să lucreze împreună cu administrațiile locale și să se asigure că acest program funcționează peste tot în țară la nivelul la care a fost organizat. Căci altfel, părinții din județul Bistrița Năsăud, care văd că în alte județe elevii primesc la școală corn, lapte și măr, iar la noi nu, pot considera, pe bună dreptate, că statul le discriminează copiii.

Iar pentru mulți copilași din toată țara această masă era probabil cea mai importantă din acea zi.

Deputat Ionuț Simionca, de Bistrița Năsăud.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Laurențiu-Dan Leoreanu - declarație politică intitulată Lupta cu guvernarea PSDragnea trebuie să continue!;

Grupul PNL, domnul deputat Laurențiu Leoreanu.

Vă rog, domnule deputat.

Aveți trei minute, vă rog frumos.

   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Lupta cu guvernarea toxică PSDragnea trebuie să continue!

Din nefericire pentru români și pentru România, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Tudose nu a fost adoptată. Ne bucură însă numărul de voturi, pentru că acesta demonstrează că am reușit să adunăm nu doar voturile PNL și USR, dar și unele din voturile colegilor din alte partide, ceea ce înseamnă că din ce în ce mai mulți își dau seama că actuala guvernare trebuie să plece din funcție. De asemenea, mitingul organizat de PNL în ziua moțiunii, și la care au participat peste 6.000 de persoane, demonstrează că românii, la rândul lor, încep să realizeze că guvernarea PSDragnea nu mai poate fi tolerată.

Lupta noastră trebuie să continue pentru că, după ce au distrus economia, sunt deciși să își ducă la bun sfârșit și celălalt obiectiv de la începutul anului: subjugarea justiției.

Dezbaterile rapide pe legile justiției, fără să mai aibă răbdare și să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, sunt relevante în acest sens. Le este teamă pentru că inclusiv CSM a respins forma propusă de ministrul justiției. Însă nu le pasă. Unele dintre prevederile PSD-ALDE, oricât de mult ar încerca să le ascundă, sunt deosebit de toxice. Președintele României nu mai are posibilitatea de a refuza numirea magistraților și numirea președintelui și vicepreședinților Înaltei Curți. Practic, Președintele României devine un fel de notar, la aceasta se va reduce rolul lui. Înființarea Direcției Speciale pentru Cercetarea Penală a Magistraților se poate transforma într-un instrument politic de represiune. Prevederile referitoare la Inspecția Judiciară ar genera un haos instituțional, în condițiile în care nu este prevăzută nicio garanție cu privire la statutul independent al viitoarei Inspecții Judiciare, componența acesteia, mecanismele de selecție și numire în funcție, raportul juridic clar în legătură cu CSM.

În același timp, buzunarele românilor sunt din ce în ce mai goale. Reducerea contribuției la Pilonul II de pensii - de la 5,1% la 3,75% din salariul brut - presupune diminuarea sumelor nominale virate la Pilonul II de către fiecare angajat. Prin urmare, scăderea pensiei private va fi de 20%-30% la finalul stagiului de cotizare, conform simulărilor realizate de analiștii financiari de profil.

PSD nu guvernează în niciun caz pentru români, ci tocmai împotriva lor. Puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă. Rata inflației anunțată de BNR ajunge anul acesta la 2,7%, față de 0,2% la începutul anului. Practic, până acum a crescut de 13 ori. Scade și puterea leului în raport cu euro, iar cursul BNR a ajuns la 4,65 lei/ 1 euro. Ratele la bănci cresc, sunt afectați toți cei care au contractat un credit. ROBOR la 3 luni, indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a atins 2,19%.

Prețurile crescute la carburanți, electricitate și gaze îi exasperează pe români. Carburanții s-au scumpit, la pompă, în medie cu 12%, august versus noiembrie, iar un plin este cu circa 30 de lei mai scump. Electricitatea s-a scumpit cu 7% în octombrie față de septembrie, și cu 12% față de decembrie 2016. Gazele s-au scumpit cu 6% și există deja semnale grave privind asigurarea necesarului pentru sezonul rece. Asistăm la o îndatorare accelerată a României, fapt care ne afectează pe toți, întrucât sunt bani care trebuie returnați. Numai până în 1 septembrie datoria guvernamentală a ajuns la 333 de miliarde de lei. Copiii noștri vor plăti aceste datorii.

În 2017 avem cel mai mic nivel al investițiilor, cel puțin din ultimii 10 ani, de la aderarea la Uniunea Europeană. În primele 9 luni, nivelul de investiții este cu 20% sub 2016.

Toate datele pe care vi le-am prezentat arată un singur lucru: lupta cu guvernarea PSDragnea continuă.

Deputat al PNL, Laurențiu-Dan Leoreanu, Circumscripția nr. 28 Neamț.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
  Constantin Codreanu - declarație politică având titlul Nimeni și nimic nu ne împiedică să refacem cele 14 poduri peste Prut distruse de sovietici!;

Domnul Constantin Codreanu, PMP.

Vă rog, aveți trei minute, domnule deputat.

Urmează domnul Petru Movilă.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi.

Vineri, 1 decembrie, vom sărbători 99 de ani de la Marea Unire. Basarabia, chiar dacă a dat tonul reunirii cu patria mamă la 27 martie 1918, rămâne în afara granițelor țării. Râul Prut, peste care se așternuse Cortina sovietică de fier, are acum o Cortină europeană de aur, pentru că și astăzi, ca și în trecut, numele râului Prut este citit geopolitic drept "Trup Rupt".

Podurile peste Prut, dacă ne referim la organismul nostru național viu, sunt punctele de suturare prin care cele două maluri comunică între ele, amintindu-ne că Prutul trebuie să ne unească, nu să ne separe.

Până la ocupația sovietică în România, pe Prut, au existat 22 de poduri. Majoritatea au fost distruse de sovietici în 1944. Au supraviețuit doar două, feroviare, cele de la Fălciu - Cantemir și de la Holboca - spre Nicolina - Ungheni.

După instalarea sovieticilor în Basarabia au fost refăcute 4 poduri: Galați - Giurgiulești în 1949, Albița - Leușeni în 1956, renovat în 1978, Oancea - Cahul în 1963, Sculeni - Sculeni în 1966. Acestora li s-au adăugat coronamentul barajului Stânca - Costești în 1978, și podul de la Rădăuți Prut - Lipcani în 2005, singurul refăcut după prăbușirea URSS, cu sprijinul financiar de la Bruxelles. Pentru cei 684 de kilometri de frontieră, România și Republica Moldova au doar 8 puncte de trecere peste Prut, cu o medie de 85 de kilometri între ele, față de o medie de 31 de kilometri în perioada interbelică.

Din 22 de poduri peste Prut în România interbelică, acum avem abia 8 puncte prin care Basarabia poate comunica cu restul României. 14 poduri din cele distruse de sovietici așteaptă să fie refăcute. Refacerea lor este o formă de desovietizare și revenire la normal.

Reconstrucția unui singur pod se ridică la o medie de circa 10 milioane de euro, sumă față de care pot exista variațiuni, în funcție de parametrii tehnici din fiecare caz aparte. Ajutoarele financiare nerambursabile acordate Chișinăului de către București ar fi fost suficiente pentru refacerea acestor 14 poduri, ca elemente strategice de interconexiune între cele două părți încă separate ale națiunii noastre.

De ani de zile trenează discuțiile privind refacerea podului de la Bumbăta, comuna Vetrișoaia - Leova, a podului din preajma localității basarabene Zagarancea, modernizarea podului de la Fălciu - Cantemir.

Cunoaștem că la Chișinău există un pod metalic, moștenit de la imperiul sovietic, având pe timpuri destinație militară și putând fi asamblat în timp de o săptămână, în caz de invadare a României de către sovietici. Acest pod, păstrat în bune condiții, ar putea fi utilizat acum pentru stabilirea unei noi interconexiuni între cele două maluri ale Prutului, pentru decongestionarea traficului tot mai intens de călători, mijloace de transport și mărfuri.

Cer Guvernului României ca la apropiata ședință comună cu Guvernul de la Chișinău să aducă pe agenda bilaterală chestiunea refacerii celor 14 poduri, ca element strategic pentru refacerea unității distruse a națiunii noastre. Privită realist și pragmatic, Unirea înseamnă cât mai multe poduri peste Prut.

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală nr. 43, diaspora, PMP.

 
  Petru Movilă - declarație politică intitulată Statul paralel, de 1 Decembrie;

Domnul Florin Iordache:

În continuare, domnul Petru Movilă.

Se pregătește domnul Florin Roman, de la PNL.

   

Domnul Petru Movilă:

Bună dimineața, stimați colegi, domnule președinte.

Declarația se numește "Statul paralel de 1 Decembrie".

Acum aproape 100 de ani, o mână de oameni au făcut imposibilul: au înfăptuit Marea Unire și au împlinit visul tuturor românilor. Între timp unitatea, mândria națională, mândria de a fi român au devenit uneori doar vorbe goale, idealuri care de-a lungul timpului și-au pierdut din însemnătate și care, de cele mai multe ori, poartă o conotație negativă. Câți dintre noi nu se vor gândi de 1 decembrie că viitorul acestei țări este incert, că hoția este la ea acasă și că lucrurile merg din ce în ce mai rău?

Nu-mi aduc aminte să fi avut în ultimi ani, stimați colegi, un 1 decembrie atât de dezbinat, cu dispute și contre atât de dure între clasa politică și cetățeni. Cele mai recente discursuri ale politicienilor aflați la putere împotriva românilor care consideră că țara lor merge din ce în ce mai rău și care-și apără drepturile în stradă sunt frapante. Protestatarii au fost asemănați unor hoți de buzunare, au fost făcuți "inculți", "ignoranți", "manipulați" și nu numai. Astfel de declarații, din partea unor oameni care au avut șansa de a se afla pe listele PSD-ALDE la alegeri și care nu s-au remarcat cu nimic, nu fac cinste clasei politice.

Ce respect să aibă românii pentru Guvernul care ia hotărâri doar în favoarea colegilor de partid și în defavoarea populației? Cât respect să mai ai pentru cei care dau legi doar ca să-și apere propriile interese sau să-și scutească de la plata impozitelor și taxelor locale lacurile pe care și le-au luat datorită influenței și prietenilor pe care i-au avut în funcții cheie?

Nu poți să tratezi cu atâta dispreț milioane de oameni, să-i duci la sapă de lemn pe cei care și-au deschis afaceri, să-i afunzi și mai tare în sărăcie pe cei care deja sunt săraci și apoi să spui că cei care te blamează trăiesc într-un stat paralel.

Dar cei din Regiunea Moldovei cer o autostradă, cer ca în țara în care trăiesc, domnule Tudose, să aibă autostrada Ungheni - Iași - Târgu Mureș. Sau cetățenii ce-și plătesc taxele și impozitele la zi, dar sunt nevoiți să meargă zilnic la serviciu pe niște drumuri județene de pământ? De ce este mai greu să rezolvi o problemă a unui județ întreg decât a unui om care dorește să aibă în proprietate Lacul Belina? Două milioane de români depind de o autostradă, dar dumneavoastră, cei din Guvern, sunteți mai interesați să rezolvați problemele celor puțini, dar apropiați.

Dumneavoastră ce faceți de 1 decembrie, domnule prim-ministru? Vă pregătiți discursul pentru Marea Unire?

Veniți la Iași și veți găsi români uniți în jurul proiectului autostrăzii. Veniți la Iași să vedeți ce înseamnă oameni uniți pentru același țel. Dar veniți cu dovada că veți construi autostrada Ungheni - Iași - Târgu Mureș. Altfel, Guvernul României nu are ce căuta la Iași.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Petru Movilă.

 
  Florin-Claudiu Roman - declarație politică având titlul Trăiască România Mare!;

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL, domnul deputat Florin Roman.

Cu ocazia Unirii, cred că...

Da, vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vineri, 1 decembrie, capitala de suflet a românilor de pretutindeni, Alba Iulia, vă așteaptă cu brațele deschise, pentru a sărbători împreună 99 de ani de la înființarea statului român modern. Să sărbătorim împreună, în unitate, intrarea în Anul Centenarului României Mari.

La 1 Decembrie 1918, cei 1.228 de delegați, de drept sau aleși, au hotărât Unirea pe vecie a Transilvaniei cu România.

Rezoluția Unirii, citită de Vasile Goldiș, a fost votată în unanimitate de delegați. Decizia de unire cu România a fost primită cu mare entuziasm de cei peste 100.000 de români adunați la Alba Iulia, din toate colțurile țării. A fost desemnat Marele Sfat Național Român, prin nominalizarea a 200 de membri.

O delegație, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș, căruia i s-au alăturat Alexandru Vaida-Voevod, episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu, s-a deplasat la București, unde i-au prezentat Regelui Ferdinand și Guvernului Actul Unirii. Decretul-lege nr. 3631, din 24 decembrie 1918, consfințea actul memorabil de la Alba Iulia. Decretele de unire au fost ratificate în ședința solemnă din 29 decembrie 1919 a primului Parlament al României Mari, legea fiind promulgată la 31 decembrie.

Actul Marii Uniri a primit recunoașterea oficială internațională, din punct de vedere juridic, la Conferința de Pace de la Paris, delegația română fiind condusă de premierul de atunci, marele om de stat liberal Ion I.C. Brătianu.

Tratativele au fost extrem de dificile. La 4 iunie 1920, delegații României și ai Ungariei semnau, la Trianon, Tratatul dintre Puterile Aliate și Asociate și Ungaria, prin care era recunoscută Unirea de la Alba Iulia.

La intrarea în Anul Centenar, vă invit, dragi colegi, să ne ridicăm la înălțimea urmașilor noștri și să iubim România prin fapte.

Și poate este timpul ca de aici, din inima democrației, din Parlamentul României, să dăm semnalul unității. Să ne gândim cu toții la România, iar prioritatea pentru întreaga clasă politică să devină legarea provinciilor românești și prin Autostrada Unirii și Autostrada Sibiu-Pitești.

Monumentul Unirii, cu ajutorul lui Dumnezeu, devine realitate.

Trăiască România Dodoloață!

La mulți ani, România!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Mai sunt alți colegi care au declarații? Nu.

Bun. Restul colegilor care s-au înscris îi rog să depună la secretariatul tehnic declarațiile politice și intervențiile.

Închidem aici prima parte a ședinței noastre.

Continuăm la ora 10,00.

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Adrian-Mihăiță Todoran - declarație politică: Bâlbâială politicianistă;

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

"Bâlbâială politicianistă"

Mă fac astăzi ecoul nedumeririlor pe care tot mai mulți concetățeni le exprimă la adresa jocului duplicitar, incoerent și contraproductiv pe care îl practică azi PSD-iștii, atât în actul de guvernare, cât și aici în forul legislativ.

Când e vorba de indus în eroare electoratul în campanii gălăgiose, trebuie să recunoaștem că stângiștii noștri nu sunt deloc stângaci. Dimpotrivă, ei mint, promit și stârnesc iluzii cu o artă a persuasiunii greu de egalat și, ca urmare, obțin scoruri electorale neverosimile. După care, de fiecare dată, o dau din sârbă în horă și din vals Boston în tango d’amour, de nu mai înțelege nimeni nimic. Știe tot omul că, având o majoritate confortabilă în Parlament, ei pot trece lejer orice fel de act normativ, chiar dacă noi, opoziția, le-am demonstra cu argumente indubitabile carențele, ascunzișurile și nocivitatea acestora. Ei, dacă vor, pot schimba până și legile gravitației, ca să ne pomenim într-o zi plutind ca astronautul Prunariu în imponderabilitate! Guvernul lor azi promovează gogorița "split TVA", iar a doua zi vine și ne spune "să o uităm - punct!" Vine apoi cu eliminarea pilonului II al sistemului public de pensii. Imediat, premierul ne spune să uităm și de asta, tot punct. Vine Guvernul PSD cu năzdrăvănia impozitului pe gospodărie. Nici nu am apucat să ne dumirim bine despre care gospodărie era vorba, fiindcă la ei te poți gândi inclusiv la Gospodăria Agricolă Colectivă, că îndată vin și ne spun să-l uităm și pe acesta. Mâine-poimâine ne putem aștepta că vin și ne cer să uităm și de trecerea plății asigurărilor sociale de la angajat la angajator, ceea ce nu ar fi rău, dar nu poți să nu te minunezi de unde tot scot atâtea bâlbe și atâtea năsărâmbe?!

Fapt e că politica aceasta de stânga-dreapta împrejur și din gard în gard ne costă pe toți. Ne costă falimentul unor branduri naționale, gen Tarom, stagnarea lucrărilor la infrastructura rutieră, feroviară, portuară și aeroportuară, urbană și rurală, risipa de resurse naturale, materiale și umane, neutilizarea banilor europeni, descurajarea investițiilor străine și autohtone, bulversarea sistemului de educație cu manualul de limba gimnastică și a celui de sănătate cu lipsa vaccinurilor, a medicamentelor, ambulanțelor și a instrumentarului de bază. Despre bâlbele proiectelor de lege privind salarizarea și pensiile, vă rog să mă credeți că nici nu mai vreau să-mi amintesc, fiindcă din cauza lor nu mai știu ce să le spun oamenilor îngrijorați, speriați de spectrul cețos al tuturor șubrezeniilor amatoristice, care de care mai aiuristice și contradictorii, aruncate zilnic în spațiul public de ministrul muncii, protecției și tuturor confuziilor. Omul simplu și încă zdravăn la cap știe că pentru a da ceva cuiva, trebuie ca mai întâi să produci, să ai acel ceva pe care vrei să-l dăruiești. PSD-iștii, nu! Ei mai întâi promit, fac legi și proiectează modul de distribuire a ceea ce încă nu au. Și nu au fiindcă nu au avut răbdarea să strângă mai întâi banii, și numai după aceea să-și pună problema cum, cât și cui să-i dea.

În final, suntem cu toții supuși unui ridicol ucigător, deoarece cred că suntem singurul Parlament din lume căruia i se va cere să voteze un buget pentru anul 2018 fără să avem votate legile fiscale, legile salarizării și pensiilor. Deci vom vota că suntem de acord să cheltuim ceea ce nu se știe dacă vom colecta, având în vedere că modificările la Codul fiscal sunt încă în dezbatere publică, schimbându-se de la o zi la alta, după cum bate vântul. Drept pentru care închei și eu cu parafraza shakespeareană (șeikspiriană) din titlu: Bâlbâială politicianistă, numele tău e PSD!

    Angel Tîlvăr - declarație politică: 1 Decembrie 1918 - izvor al unității de neclintit al tuturor românilor și al viitorului democratic, prosper și european al României;

Domnul Angel Tîlvăr:

"1 Decembrie 1918 - izvor al unității de neclintit al tuturor românilor și al viitorului democratic, prosper și european al României"

Peste 100 000 de români din toate colțurile țării se îndreptau, în pragul lui 1 Decembrie 1918, spre locul și spre momentul în care avea să se desăvârșească destinul nostru național. Încărcați de însuflețire și de entuziasm, strămoșii au înțeles contextul mișcării de eliberare a popoarelor europene și au valorificat acest moment complex cu multă dragoste de patrie și de neam.

Actul cel mai însemnat al istoriei românilor s-a înfăptuit în urmă cu 99 de ani și a fost încununat de "Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia". Atunci, ca și acum, lumea din jurul nostru nu era nici simplă și nici sigură. Prima conflagrație mondială tocmai se încheiase, lăsând în urmă zeci de milioane de victime și pierderi materiale însemnate, iar sentimentele naționale erau în fierbere în întreaga Europă. Noi granițe erau trasate, iar ordinea socială cunoscută era tulburată.

Și totuși, în această atmosferă încărcată de incertitudine și de tensiune, românii au găsit puterea și înțelepciunea de a împlini destinul național și de a pune bazele României moderne. Marea Unire este, mai presus de orice altceva, manifestarea supremă a unității noastre, a afirmării hotărârii neștirbite de a ne decide propria soartă și de a ne croi un viitor comun.

Parcurgând textul Rezoluției de la Alba Iulia, înțelegem faptul că, dincolo de împlinirea aspirațiilor naționale esențiale, românii s-au regăsit uniți în jurul unui număr de principii pe care astăzi le considerăm intrinseci democrației și fireștii noastre apartenențe la valorile Europei. "Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice", "votul obștesc, direct și egal", respectarea drepturilor minorităților și a libertății religioase, "desăvârșita libertate de presă, asociere și întrunire" și dialogul pașnic între "toate națiunile mari și mici, deopotrivă" se numără printre prevederile fundamentale ale acestui document istoric primordial. Devin astfel evidente atât spiritul vizionar al înaintașilor noștri, cât și continuitatea peste timp a identității noastre profund europene.

Aflați în pragul Centenarului Marii Uniri, avem obligația de conștiință de a reflecta la trecut și de a îndrăzni pentru viitor. Lecțiile secolului de istorie românească încununat de marea sărbătoare din 2018 trebuie să ne fie temelie. Importanța unității, a conservării sentimentului de mândrie națională și spiritului de acțiune în beneficiul întregii societăți trebuie să ne inspire la nivel individual și colectiv. În mod specific, ca membri ai Parlamentului României, trebuie să ne îngrijim ca învățămintele de preț ale istoriei să se oglindească în promovarea identității noastre, acasă și oriunde ne-am afla în lume, în educarea tinerelor generații în spiritul profund al acestei identități și, totodată, din perspectiva apartenenței noastre la familia europeană.

Într-un climat geopolitic complex, România anului 2018 trebuie să își valorifice rădăcinile istorice de garant al stabilității regionale și să își consolideze profilul de actor activ și implicat pe termen lung în parteneriatele sale la nivel european și al Alianței Nord Atlantice. O astfel de poziționare reprezintă, în sine, o confirmare a spiritului de responsabilitate și demnitate națională în care au acționat și semnatarii Rezoluției de la Alba Iulia. Năzuința lor pentru o Românie puternică și respectată în lume trebuie să își găsească astfel împlinirea.

Noi, cetățeni ai României prezente, împărtășim cu înaintașii aceeași viziune a democrației, stabilității și prosperității pentru România. Trecând peste diferențele dintre noi, naturale într-un stat democratic modern, depășind asperitățile inerente prin dialog pozitiv și neviciat de prejudecăți, avem îndatorirea de a păstra vie flacăra frăției care a fost aprinsă în urmă cu aproape 100 de ani. Numai astfel putem onora cu adevărat viziunea născută la Alba Iulia, pe 1 Decembrie 1918. Nu vom repeta niciodată îndestul. Viitorul, progresul și însăși dăinuirea peste timp a României pe care o iubim stă în puterea noastră de a rămâne uniți!

În acest spirit și cu acest mesaj, să spunem împreună, sub același steag și sub aceeași stemă, la mulți ani, România! La mulți ani, români! Dumnezeu să ne binecuvânteze!

    Liviu-Ioan Balint - intervenție ce are ca temă 1 Decembrie, Ziua Națională a României;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"1 Decembrie, Ziua Națională a României"

Ziua națională a României sărbătorită pe 1 decembrie, o zi în care fiecare român din această țară sau din afară se simte român. Noi, românii, trebuie să fim mândri de naționalitatea noastră și oriunde om pleca în această lume mare să spunem fără jenă că suntem români. La auzirea imnului național trebuie să ne amintim de eroii neamului care și-au dat viața pentru această țară și să fim mândri că suntem români.

Pentru mine, 1 decembrie a fost întotdeauna o mare sărbătoare. Părinte fiind, am avut grijă să îi explic copilului meu ce înseamnă această zi pentru români. Cu orice ocazie îi aminteam că românii sunt frații noștri, că avem aceeași strămoși, că avem același sânge, că vorbim aceeași limbă, că în urmă cu ceva ani am fost aceeași țară și că, mai devreme sau mai târziu, ne vom uni din nou într-un singur stat. Astfel, unirea, idealul meu, a devenit și idealul copilului meu.

În fapt, ziua de 1 Decembrie 1918 semnifică unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului la Regatul României. Alipirea ultimei bucăți de pământ românesc, cuprinsă între Mureș, Tisa și Dunăre, a reprezentat continuarea firească a demersurilor de unire a tuturor provinciilor românești, începute la jumătatea secolului al XIX-lea. Atunci, la 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești, era începutul marelui eveniment istoric al spațiului Carpato-Danubiano-Pontic, Marea Unire, care a cunoscut înfăptuirea câțiva ani mai târziu, în 1 Decembrie 1918. De la această dată poporul român a putut răsufla ușurat, visul se împlinise, și anume cu toții se aflau sub oblăduirea aceluiași stat: statul român. Frați în cuget și simțire, în limba vorbită, cultură, tradiții, obiceiuri și sărbători, românii puteau circula liberi și nestingheriți pe pământurile vechiului Regat Dacic și pe cel vremelnic al lui Mihai Viteazul.

Ziua Națională a României reprezintă, totodată, pentru întreaga suflare românească un prilej de cinstire a memoriei celor care au reușit să ducă la îndeplinire idealul de unire al locuitorilor tuturor provinciilor românești.

Un modest omagiu adus țării cu ocazia Zilei Naționale a României.

La mulți ani România!

La mulți ani, frați români!

    Ana Birchall - intervenție intitulată 1 Decembrie - sărbătoarea națională a României și a tuturor românilor;

Doamna Ana Birchall:

"1 Decembrie - sărbătoarea națională a României și a tuturor românilor"

Fiecare popor își așază la loc de cinste reperele istorice care i-au marcat devenirea și existența, nu doar pentru a le sărbători așa cum se cuvine, ci mai ales pentru a cinsti memoria înaintașilor care, prin eroism și sacrificiu, au luptat pentru idealurile colective ale popoarelor lor.

Noi, românii, avem la rândul nostru zile adânc întipărite în memoria colectivă, momente care ne-au marcat istoria și destinul, dar parcă niciunul nu are anvergura și profunzimea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

Noi, românii, am fost de atât de multe ori dezbinați, asupriți, copleșiți în multe momente în istoria noastră, dar am știut de fiecare dată să depășim clipele grele, să privim cu optimism atunci când totul părea a fi împotriva noastră, să acționăm cu mult curaj atunci când soarta ne părea pecetluită. Am demonstrat tuturor că a fi român e un motiv de mândrie fiindcă puține neamuri sunt înzestrate de la Dumnezeu cu onestitatea, omenia, hărnicia sau frumusețea și spiritul de sacrificiu pe care le regăsim la românii noștri.

Noi, românii, avem a le mulțumi strămoșilor noștri pentru că, în momentele de răscruce ale istoriei noastre, rivalitățile și orgoliile - care, la fel, nu ne sunt străine - au fost lăsate deoparte. Atunci când interesele neamului românesc au fost mai presus de mizele mărunte, nimeni nu a pregetat în a acționa pentru devenirea noastră ca țară. În 24 ianuarie 1859, dar mai ales în 1 decembrie 1918, înaintașii noștri ne-au predat lecții de patriotism pe care avem datoria să nu le uităm, ci să le transmitem mai departe copiilor noștri, generațiilor frumoase care vin din urmă și care trebuie să cunoască pe de-a-ntregul moștenirea minunată pe care am primit-o.

Noi, românii, în pragul centenarului Marii Uniri, avem obligația de a reflecta la ce ne-a unit și la ce ne-a dezbinat. Avem datoria de a privi cu admirație în urmă, cu toleranță în prezent și cu speranță în viitor. Mă uit la bunicii noștri și văd nu suferințele prin care au trecut, ci dorința de mai bine pentru poporul lor. Mă uit la cei din generația mea și din generații apropiate și îmi este clar că în noi zace un potențial uriaș pe care vrem și trebuie să-l punem în slujba României. Mă uit la copiii și tinerii de astăzi și văd entuziasmul creator și dorința de afirmare care ar trebui să se regăsească în fiecare din noi.

Noi, românii, suntem un popor prea frumos pentru a ne irosi în conflicte. Suntem latini și ne aprindem repede, dar cred că trebuie să păstrăm flacăra aprinsă pentru a ne călăuzi către acele țeluri mărețe cu care să ne putem mândri la rândul nostru că le-am lăsat drept moștenire generațiilor viitoare. Eu cred că românii au vocația solidarității, că pot ține aproape și în vremuri bune, și când le e greu. Și mai cred că talentul nostru, dublat de muncă, este cea mai mare bogăție dintre toate.

Noi, românii, mai ales cei care sunt plecați în afara granițelor pentru un trai mai bun, suntem adesea defăimați pe nedrept în urma unor generalizări pripite care nu au corespondent în realitate. Și atunci când sunt departe de casă, românii sunt insule de cinste, bunăvoință, muncă și generozitate. Noi nu predăm lecții, dar vrem să fim respectați, nu huliți.

Noi, românii, înțelegem patriotismul dincolo de cinstirea simbolurilor naționale. A fi patriot înseamnă să-ți respecți țara și să acționezi întotdeauna cu România în inimă. Patriotismul nu înseamnă vorbe mari, ci fapte, puterea exemplului și altruism în numele țării în care te-ai născut și pe care o iubești. Am cunoscut foarte mulți astfel de români, mulți dintre ei oameni discreți care își fac treaba cu pasiune și care pun suflet în tot ceea ce fac, ceea ce mă face să afirm că România noastră are șansa de a fi mai bună, indiferent de cât de pesimiști sunt unii sau alții.

Noi, românii, avem o bogăție spirituală de neasemuit, tradiții minunate în toate provinciile istorice și un folclor autentic care este apreciat peste tot în lume. Toate acestea sunt parte a identității noastre naționale, a ADN-ului nostru, care a fost transmis din generație, în generație. România. Așa cum am spus de fiecare dată, eu cred într-o Românie a valorilor tradiționale, o Românie profundă în care să dăinuie frumusețea și simplitatea spiritului autentic românesc.

Vă doresc tuturor o zi națională care să vă deschidă inimile și sufletele, o zi în care să reflectăm împreună la ce am făcut bine și la ce am greșit. O zi națională în care să ne bucurăm de tot ceea ce ne-a dat Dumnezeu, în care să ne respectăm unii pe alții și în care să cinstim eroismul celor care ne-au lăsat drept moștenire o patrie aleasă, unică în lume. O zi națională în care să trăim și să simțim sărbătoarea împreună!

La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor de 1 Decembrie, ziua noastră națională!

    Biro Zsolt-Istvan - despre Ziua Națională a României și așteptările și obiectivele comunității maghiare;

Domnul Biro Zsolt-Istvan:

Peste două zile va fi 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Permiteți-ne ca odată cu această ocazie să supunem atenției Parlamentului și a Guvernului așteptările și obiectivele comunității maghiare.

La 1 Decembrie 1918 românii adunați la Alba Iulia, odată cu proclamarea unirii Ardealului cu România, au adoptat o rezoluție în care au promis libertate deplină tuturor popoarelor conlocuitoare. Aliniatul unu al punctului trei prevede deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare: "Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc". De asemenea, aliniatul doi al punctului trei garantează egalitatea tuturor confesiilor: "Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat." Aceste promisiuni stau la baza creării României moderne. Considerăm că, odată cu obligația morală asumată, a sosit timpul creării unei baze juridice ale acestor promisiuni.

Suntem convinși că România, ca stat național unitar, își poate îndeplini menirea numai odată cu garantarea democrației și respectarea drepturilor tuturor minorităților și ale comunităților conlocuitoare. În acest scop propunem includerea în Constituția României a principiilor formulate la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. Doleanțele noastre le-am cuprins în cinci puncte, puncte pe care intenționăm să le formulăm ca amendamente la Revizuirea Constituției, după cum urmează:

1. România este stat suveran, indivizibil și național al românilor și al comunităților naționale autohtone conviețuitoare.

2. Comunitățile naționale istorice și autohtone din România sunt factori constituenți ai statului român.

3. Proclamația de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, este fundamentul moral, istoric și juridic al egalității naționale și libertății naționale, etnice din România.

4. Comunitățile naționale istorice și autohtone recunoscute din România sunt acele comunități care conviețuiesc cu populația română de minimum 100 ani, respectiv de pe timpul creării României moderne.

5. Drepturile comunităților naționale autohtone din România sunt garantate prin lege organică, în măsura și în funcție de voința legitim exprimată a comunității, în spiritul Proclamației de la Alba Iulia, conform normelor și standardelor europene în materie și cu respectarea integrității teritoriale a României.

Sperăm că va fi apreciată atitudinea maxim democratică a comunității maghiare pe care o poartă de 99 de ani, respectiv în acei 28 de ani, care au trecut de la Revoluția din Decembrie 1989, timp în care doleanțele comunității au fost cerute respectând principiile dreptului, cu referiri la recomandările internaționale, precum și la exemplele pozitive europene în materie.

    Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică: O.U.G. nr. 82/2017 - o altă ordonanță marca PSD-ALDE care lezează interesul românilor;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"O.U.G. nr. 82/2017 - o altă ordonanță marca PSD-ALDE care lezează interesul românilor"

Suntem la aproape un an de când coaliția PSD-ALDE a ajuns la guvernare în baza unui program de guvernare pe care noi, cei din PNL, l-am demontat încă de pe atunci, fiind neaplicabil și total nerealist. Putem observa, astăzi, că implementarea măsurilor din program a rămas la stadiul de simple promisiuni neîndeplinite, iar România se afundă și mai mult, în ciuda unei creșteri economice substanțiale, ale cărei efecte ar fi trebuit să se traducă în bunăstare pentru cetățeni.

Însă, în loc de bunăstare, românii au primit de la guvernanți o creștere accelerată a prețurilor la carburanți și bunurile de consum, o monedă națională tot mai slabă, fapt care a determinat o scumpire a ratelor la credite, noi taxe și impozite, dar și o megaescrocherie, Guvernul naționalizând practic o parte din banii pe care românii îi puneau deoparte, prin Pilonul II de pensii, pentru a beneficia de o bătrânețe mai liniștită.

Astfel, în loc să vină cu o nouă lege a pensiilor cu care se tot lăuda, Guvernul a adoptat, fără o dezbatere serioasă, o nouă ordonanță de urgență, așa cum ne-a obișnuit, de altfel, și atunci când au vrut să schimbe legile justiției sau să majoreze acciza la carburanți. Este vorba de Ordonanța de urgență nr. 82/2017, prin care Guvernul nu face altceva decât să ia cu japca o bună parte din banii destinați pentru pensia privată, afectând dreptul la pensie, materie pentru care Constituția interzice modificarea normelor prin intermediul ordonanțelor de urgență.

Tocmai de aceea, PNL a depus la Avocatul Poporului, săptămâna trecută, o scrisoare prin care cere sesizarea Curții Constituționale privind excepția de neconstituționalitate a ordonanței de urgență ce modifică pilonul II de pensii.

Dreptul la pensie nu este un simplu slogan de campanie, iar banii pe care românii îi economiseau prin pilonul II de pensii sunt bani pe care statul îi garanta în baza unor legi, care iată că sunt modificate peste noapte de Guvernul Tudose.

Ce stat este acela în care legea nu este respectată chiar de către cei care ar trebui să vegheze la respectarea ei?!

Românii trebuie să știe că acest Guvern se face vinovat de încălcarea prevederilor Legii nr.411/2004, prin care se prevedea obligația ca, începând cu data de 1 ianuarie 2017, această contribuție la pilonul II trebuia să fie în valoarea de 6%, și nicidecum să fie redusă la nivelul de 3,75%.

Unde este multlăudata creștere economică, pe care ne-o prezentați ca o mare reușită a guvernării PSD-ALDE, când în realitate veniți și luați astfel de măsuri doar pentru a mai acoperi din găurile de la buget cu banii de pensie pe care îi luați din buzunarele românilor?!

Domnii Dragnea și Tudose, împreună cu doamna Olguța Vasilescu reușesc fără prea mult efort să arunce țara în haos prin astfel de măsuri, totul doar pentru a mai colecta niște bani la bugetul pe care l-au sărăcit și pentru a avea de unde să mai împartă către clientela de partid. De aceea, domnilor din PSD și ALDE, fac un apel către dumneavoastră și vă rog, în numele românilor, să îi opriți pe acești domni să se mai joace cu interesele cetățenilor acestei țări!

    Bogdan-Alin Stoica - 105 ani de la proclamarea independenței Albaniei;

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Anul acesta, la 28 noiembrie, poporul albanez sărbătorește împlinirea a 105 ani de la proclamarea independenței naționale. Un moment glorios, petrecut la Vlora în anul 1912, dar care a fost precedat de uriașe eforturi politice și diplomatice, precum și de mișcări sociale impresionante. Pe acest drum anevoios au pășit împreună albanezii care trăiau în Țara Vulturilor și cei pe care vremurile i-au purtat până pe pământul românesc. Colonia albaneză din București a jucat un rol extrem de important în pregătirea terenului pentru istorica declarație de independență a Albaniei. Astfel, la 5 noiembrie 1912, așadar cu foarte puțin timp înainte de evenimentul de la Vlora, România a fost gazda unei mari adunări a coloniilor albaneze, la care a luat parte, după cum știm, inclusiv Ismail Qemali. Marele poet albanez Asdreni, pe atunci secretar al coloniei albaneze, consemnează entuziasmul și susținerea cu care albanezii din România i-au primit pe fruntașii mișcării naționale. Aici, pe pământ românesc, în acel început de noiembrie, Ismail Qemali, Luigj Gurakuqi și ceilalți au realizat că istoria era într-un punct de cotitură și că lupta de eliberare a poporului albanez se apropia - "acum ori niciodată". După veacuri de stăpânire otomană, albanezii se aflau în fața unei uși întredeschise, dincolo de care începea o nouă eră, o eră a autodeterminării, a independenței și a suveranității. Imperiul Otoman era slăbit, iar națiunea albaneză se arăta mai puternică și mai hotărâtă ca niciodată. În fața ochilor lui Ismail Qemali, anul 1912 trebuie să fi arătat la fel cum arăta 1877 în ochii lui Carol I, ai lui Mihail Kogălniceanu și ai celorlalți fruntași ai independenței naționale a României.

Dincolo de sprijinul firesc al albanezilor din România, Ismail Qemali a primit și promisiuni de susținere din partea autorităților statului român, care în acea vreme devenise o veritabilă putere balcanică, iar liderii tânărului stat albanez nu au uitat acest sprijin. Chiar pe 28 noiembrie, de la Vlora, Ismail Qemali îi scria plin de bucurie prim-ministrului României, Titu Maiorescu, vestindu-i ceea ce el numea "un eveniment extrem de important pentru albanezi și români", și anume proclamarea independenței Albaniei și formarea guvernului provizoriu. Într-adevăr, popoarele noastre, atât de strâns legate de istorie, erau stăpânite, în acea vreme, de un incredibil entuziasm național, astfel încât orice pas pe drumul devenirii sau întregirii era de natură să provoace o mare bucurie comună. De altfel, peste numai câțiva ani, la capătul Marelui Război, România avea să-și reîntregească hotarele străvechi.

După extraordinarul eveniment din 28 noiembrie 1912 au urmat, pentru Albania, ani de intense eforturi diplomatice și administrative, pentru că, asemenea oricărei țări desprinse din imperiile multinaționale ale vremii, și statul albanez a trebuit să își consolideze poziția în rândul națiunilor independente. În tot acest proces, albanezii din România au fost alături de confrații lor, iar guvernele României și-au menținut sprijinul pentru Albania independentă.

Astăzi, parcă mai mult ca niciodată, contextul geopolitic din această parte de lume începe să semene cu epocile tulburi ale istoriei, iar amenințările clasice și hibride planează asupra Balcanilor și estului Europei. Albania este încă pe drumul integrării europene, al redefinirii și redescoperirii valorilor autentice pe care deceniile de dictatură comunistă le-au pus în umbră. România, pe de altă parte, chiar dacă are propriile sale probleme, este un stat matur, atașat ideii europene, un partener strategic al Statelor Unite ale Americii. La fel ca în 1912, România poate juca rolul unei puteri regionale, sprijinind Albania în drumul său, încă anevoios, către Europa. Poporul albanez, a cărui onoare nu poate fi nici măcar pusă sub semnul întrebării, va fi mereu recunoscător pentru această susținere, așa cum astăzi ne exprimăm recunoștința pentru sprijinul pe care românii l-au acordat în formarea și afirmarea statului albanez modern.

Așadar, la acest ceas de mare sărbătoare, transmitem cele mai calde urări de sănătate, liniște și prosperitate albanezilor de pretutindeni. Aceleași gânduri sincere îndreptăm și către poporul român, care peste numai câteva zile își va sărbători a 99-a aniversare a Marii Uniri.

Për shumë vjet gëzuar!

La multi ani fericiți!

    Marius-Constantin Budăi - declarație politică despre Bonurile de masă și norma de hrană;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Bonurile de masă și norma de hrană"

Există nemulțumiri în rândul bugetarilor că nu mai primesc bonuri de masă. În realitate însă, bonurile de masă au fost înlocuite cu norma de hrană, care reprezintă valoarea unui salariu minim pe economie în cursul unui an.

Toți bugetarii vor primi, nu doar personalul din sistemul de educație și sănătate, de la 1 decembrie 2018 o indemnizație de hrană în valoare de două salarii minime pe țară, adică de 3.800 de lei. Deci nu vor mai primi bonuri de carton, ci bani adevărați în plus la salariu.

Conform Legii salarizării unitare, de la 1 decembrie 2018, din sectorul bugetar, toți salariații vor primi o indemnizație de hrană în valoare de două salarii minime brute, adică 3.800 lei pe an. Această sumă se împarte la 12 luni și se adaugă la salariul lunar al fiecărui bugetar.

Până în prezent primeau bonuri de masă doar bugetarii din domeniul sanitar și din învățământ.

Angajații din sănătate vor primi aceste bonuri până la data de 1 decembrie 2018 când va intra în funcțiune noua indemnizație de hrană.

În ceea ce privește persoanele care lucrează în domeniul educației, aceștia vor primi în schimb 25% majorare a salariului net, precum și o creștere a sporurilor cu 30%.

Celelalte categorii de bugetari, care nu primesc în prezent bonuri de masă, vor beneficia și ele de indemnizația de hrană prevăzută în Legea salarizării unitare.

Singurele excepții sunt cei care lucrează în apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție unde există un regim special privind indemnizațiile de hrană.

    Cristina Burciu - Moțiunea de cenzură a liberalilor: [E ușor a scrie versuri, Când nimic nu ai de spus!];

Doamna Cristina Burciu:

"Moțiunea de cenzură a liberalilor: «E ușor a scrie versuri, Când nimic nu ai de spus!»"

Dicționarul explicativ al Limbii Române definește termenul "moțiune" printr-o hotărâre a unei adunări, aprobată prin vot, prin care aceasta își exprimă atitudinea, doleanțele sau revendicările în anumite probleme majore. Mai exact, în probleme de actualitate, stringente în definirea destinului unei societăți. În opinia Partidului Social Democrat, subiectul prezentat în această moțiune de cenzură nu este nici de actualitate, nu se referă nici la vreo chestiune arzătoare și nici un are un obiect fundamentat pe realitate.

După ce s-au antrenat cu câteva moțiuni simple, soldate cu tot atâtea eșecuri, reprezentanții opoziției au considerat că, în plin post al Crăciunului, ar fi de bonton pentru alegătorii lor bulversați și din ce în ce mai puțini să le demonstreze că muncesc. În consecință, au redactat un document fără dovezi politice și mai ales economice bazate pe luciditate și i-au dat numele moțiune de cenzură. Foarte bine, corect și democratic din punct de vedere al unui demers parlamentar, cu toate că nu are deloc acoperire în fapte.

Realitatea României și a românilor din acest sfârșit de 2017 arată cu totul altfel decât cea descrisă de semnatarii moțiunii de cenzură. Creșterea economică a României este de 7%, depășindu-se astfel previziunea inițială de 5,5%, iar toți indicii economici au fost îndepliniți. Atenție! Acest lucru nu îl susține PSD și Guvernul PSD-ALDE, ci chiar un recent clasament mondial întocmit de Fondul Monetar Internațional, care clasează pe locul I la creșterea economică, cu 7 %, urmată de China și India, iar într-un top estimat de OECD ne situăm pe locul trei, după India și China.

O altă realitate indiscutabilă este numărul de salariați care a depășit după mult timp numărul de pensionari în România. De asemenea, se estimează că peste un milion de români vor avea salariul de peste 1.000 de euro brut până în 2020, vor fi create peste 850.000 de locuri de muncă, va fi redus șomajul sub 3,5%, dar va scădea și numărul românilor cu risc de sărăcie sau excluziune socială.

Alte fapte concrete realizate de Guvernul PSD în acest an sunt creșterea salariilor din sectorul public cu 21,2%, față de o creștere asumată de 20%, majorarea salariului minim pe economie la 1.450 de lei, precum și a punctului de pensie la 1.000 de lei.

Totodată, alte măsuri îndeplinite în cele zece luni de guvernare sunt eliminarea CASS pentru toți pensionarii, eliminarea impozitului pe venit pentru pensiile mai mici de 2.000 lei, reducerea impozitului pe veniturile din pensii de la 16% la 10% pentru pensiile mai mari de 2.000 lei, creșterea pensiei minime - de la 400 lei la 520 lei, de la 1 martie 2017, și la 640 lei, de la 1 iulie 2018.

Practic, au fost îndeplinite peste 100 de măsuri din Programul de guvernare, în toate domeniile vitale de activitate, de la educație la sănătate și de la asistență socială la agricultură, apărare, infrastructură, combaterea evaziunii fiscale, susținerea IMM-urilor etc.

Cu alte cuvinte, moțiunea de cenzură a opoziției - care oricum nu are nicio șansă, în lipsa voturilor parlamentarilor UDMR și ai minorităților naționale - se înscrie în sensul frumoaselor versuri ale marelui Mihai Eminescu din poezia "Criticilor mei": "E ușor a scrie versuri, Când nimic nu ai a spune, Înșirând cuvinte goale, Ce din coadă au să sune; Critici voi, cu flori deșarte, Care roade n-ați adus, E ușor a scrie versuri, Când nimic nu ai de spus".

    Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică: Transformarea studenților români în iobagi - un nou argument pentru demiterea ministrului Liviu Pop;

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Transformarea studenților români în iobagi - un nou argument pentru demiterea ministrului Liviu Pop"

Săptămâna trecută, ministrul Liviu Pop a lansat în spațiul public o nouă năstrușnicie din seria celor care l-au făcut celebru. De această dată, domnul Pop ne-a informat că intenționează să promoveze un act normativ prin care studenții care urmează cursuri fără plată în facultățile de stat să fie obligați să muncească în România un număr de ani egal cu cel al studiilor universitare pe care le-au urmat.

Abordarea ministrului Pop l-ar face invidios pe orice ministru al educației cu șapte clase făcute pe bune, din perioada comunistă. Ea ar fi comică, dacă prin consecințele sale nu s-ar putea dovedi tragică pentru viitorul copiilor noștri. A-i transforma pe cei mai buni tineri ai României într-un soi de iobagi ai mediului economic instabil de la noi din țară este nu doar imoral, ci chiar contraproductiv economic. Dacă își va aplica ideea, domnul Pop (în fapt, guvernarea PSD-ALDE) îi va transforma pe acești copii în oameni blazați, plafonați profesional, care vor funcționa după vechea zicală de pe vremea comunismului: "ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim".

Le atrag atenția ministrului Pop și colegilor săi din PSD-ALDE că studenții nu sunt proprietatea statului. Le amintesc faptul că învățământul superior gratuit nu este o pomană, ci o îndeplinire legală a unei obligații constituționale. Le pun în vedere acestor oameni, care se joacă cu libertatea de alegere, cu viețile copiilor noștri, că obligația pe care și-au asumat-o în fața românilor nu a fost să lege copiii de glie prin legi absurde, ci să creeze cadrul legislativ propice dezvoltării economice a României, astfel încât studenții să aibă șansa de a rămâne la mai bine, acasă, de bunăvoie și nesiliți de nimeni.

Consider și această declarație a ministrului Pop o glumă proastă, care însă trebuie tratată cu toată seriozitatea. Pe acest temei, le cer încă o dată lui Liviu Dragnea, lui Călin Popescu-Tăriceanu și lui Mihai Tudose să-l demită pe Liviu Pop din fruntea Ministerului Educației.

    Tamara-Dorina Ciofu - despre Ziua Internațională pentru eliminarea violenței asupra femeilor;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua Internațională pentru eliminarea violenței asupra femeilor"

Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluția din 54/134 din 17 decembrie 1999, data de 25 noiembrie drept Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.

Violența împotriva femeilor și a minorelor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului. Potrivit unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății, la nivel mondial, în 2013, 35% dintre femeile din întreaga lume s-au confruntat cu violența fizică și sexuală.

Violența în familie reprezintă poate una dintre cele mai dureroase și distructive boli ale societății în care trăim. Modul în care autoritățile, fie ele executive sau legislative, aleg să abordeze o problemă atât de delicată, precum violența în familie, separă comunitățile dezvoltate de cele în curs de dezvoltare. Cu toate că mentalitatea oamenilor nu poate fi schimbată peste noapte, există numeroase pârghii prin care vinovații să fie trași la răspundere și descurajați, iar victimele să fie protejate.

Cu toate că prin Legea nr. 25/2012 s-a instituit ordinul de protecție pentru victimele violenței în familie, există încă probleme nerezolvate și la nivelul serviciilor de protecție a acestor persoane. În mai multe județe din țară nu funcționează servicii specializate de tip rezidențial sau adăposturi pentru victime.

România se situează pe locul șapte în topul european al cheltuielilor cauzate de discriminare și violență, întocmit de Institutul European pentru Egalitate de Gen, care estimează că Uniunea Europeană are costuri economice de 258 miliarde de euro anual pentru violența asupra femeilor.

În România violența domestică se află între primele 30 de cauze de deces la femei, dintr-un total de 51 de cauze-fenomen monitorizate de Ministerul Sănătății.

De aceea, consider că este datoria puterilor executive și legislative să se asigure că victimele și potențialele victime ale violenței domestice sunt informate și protejate.

În acest sens, solicit Ministerului Justiției, în conformitate cu art. 5 lit. (b) din H.G. nr. 14/2017 privind înființarea Institutului Național de Criminologie, să elaboreze de urgență politicile penale și penitenciare care să răspundă eficient la fenomen și să asigure atât protecția victimelor agresiunilor sexuale, cât și responsabilizarea agresorilor.

Totodată, adresez un apel public către Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Procurorul General să ia măsuri ferme care să transmită atât autorilor, cât și societății faptul că violența fizică și sexuală nu este tolerabilă.

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, Convenția de la Istanbul, intrată în vigoare în România la 1 septembrie 2016, prevede în art. 56, alin. (1), literele a-i și alin. (2) răspunderea statului de a lua măsuri în vederea protecției victimelor, precum și protecției familiilor lor și a martorilor față de intimidare, represalii și victimizare repetată și, în mod deosebit, protecția copilului, victimă căruia "trebuie să îi fie oferite, dacă este cazul, măsuri de protecție speciale, luând în considerare cele mai bune interese ale copilului."

    Constantin Avram - declarație politică referitoare la rolul organizațiilor neguvernamentale din România;

Domnul Constantin Avram:

Am să încerc astăzi să mă lămuresc și, de ce nu, să ne lămurim cu toții despre rolul organizațiilor neguvernamentale din țara noastră, în viața socială, economică și politică internă. Teoretic, acestea, adică ONG-urile, ar trebui să reprezinte interesele legitime ale societății civile, ale tuturor acelora care monitorizează activitatea instituțiilor statului și în special ale Guvernului României și să propună soluții pentru unele probleme de interes general.

Acestea, adică ONG-urile, unele declarate de utilitate publică și finanțate de la Bugetul României, altele finanțate din exterior, au devenit foarte active mai ales după alegerile parlamentare din anul 2016, deoarece lipsa de activitate, mai ales în perioada 2008-2012, adică în vremea Guvernului Boc, s-a dovedit a fi foarte greu de justificat. Din cele aproximativ 1.600 de ONG-uri, câteva (doar câteva...) s-au remarcat numai în mobilizarea protestelor de stradă din Piața Victoriei, majoritatea dintre ele fără autorizație de la Primăria Capitalei, dar folosind rețelele sociale, tocmai pentru a da acestora "un caracter spontan".

Care ar fi adevăratul scop al acestor manifestări de stradă, este ușor de anticipat! Scopul declarat al acestor acțiuni a fost, este și va fi de dărâmare a Guvernului României prin mijloace nedemocratice. Or, după cum știm cu toții, guvernele din țările cu vechi tradiții democratice se schimbă numai în urma unor alegeri libere și corecte.

Cu prilejul unor dezbateri pe această temă, cineva sublinia ipoteza că dacă la alegerile parlamentare din 2016 actuala opoziție ar fi mobilizat electoratul de dreapta la vot, așa cum sunt organizate și mobilizate protestele din Piața Victoriei, de după alegeri, rezultatele scrutinului parlamentar ar fi fost cu totul altfel.

Eu personal înțeleg asta și încep să-i dau dreptate pentru că îmi amintesc limpede că electoratul de dreapta a preferat să rămână acasă, decât să meargă la vot. Și atunci ne întrebăm cum ajung acești oameni să conteste ceva, dacă nici măcar nu s-au deranjat să meargă la vot. Să conteste măsurile guvernamentale după ce au fost validate clar de votul popular! O întrebare cu caracter retoric rămâne: cum poți să ieși în stradă pentru justiție, încălcând legea de organizare a mitingurilor?! O singură explicație logică se desprinde: manipularea în funcție de interesele străine României și crearea unui climat de instabilitate economică, socială și politică înainte de sărbătoarea Zilei Naționale a României, concomitent cu abaterea opiniei publice din România de la problemele reale cu care se confruntă societatea românească. Și aici unii din ONG-iștii cei mai vocali îndeplinesc foarte bine rolul "cozilor de topor". Dureros este faptul că sunt destul de mulți!

Și în acest context, găsesc binevenită inițiativa deputatului Liviu Pleșoianu și a senatorului Șerban Nicolae de modificare și completare a legilor de funcționare a ONG-urilor.

    Corneliu Olar - declarație politică: Guvernul Tudose disprețuiește munca cinstită a fermierilor;

Domnul Corneliu Olar:

"Guvernul Tudose disprețuiește munca cinstită a fermierilor"

Joi, 23 noiembrie 2017, atunci când s-a dezbătut moțiunea de cenzură a PNL, domnul Tudose una spunea, alta făcea. Mihai Tudose declara pe un ton grav că economia duduie, că banii la buget curg cu nemiluita, că românii nu mai pot de binele pe care l-a făcut Guvernul PSD în acest an și că prețurile au scăzut numai la auzul discursului său plictisitor din Parlament.

În timp ce domnul Tudose se lăuda cu nerușinare în fața noastră, a parlamentarilor, cu marile realizări nevăzute, Guvernul, rămas cu vistieria goală, tăia banii de la programe esențiale pentru economia agrară românească. Da, domnilor, ce vă miră?! Așa face mereu PSD. Una spune, alta face. Nu este pentru prima dată.

Mai precis, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale se punea în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care Guvernul Tudose urmează să taie subvențiile guvernamentale de la un proiect esențial pentru agricultura românească. Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2018, vreme de 4 ani, Guvernul nu va mai subvenționa Agenția Națională de Cadastru. Guvernul a decis să taie nu mai puțin de două miliarde de lei de la unul dintre cele mai importante programe din ultimii ani, cadastrarea terenurilor agricole, pentru a intra și noi în rândul lumii.

Toți ne-am întreba, firesc, dacă s-a tăiat finanțarea la acest program, înseamnă că s-a terminat cadastrarea națională și nu mai e nevoie ca Guvernul să finanțeze acest program. Știm cu toții că este o glumă și că, în atâția ani, Agenția de Cadastru, tocmai pentru că nu a avut bani suficienți, a înregistrat în sistemul cadastral doar 3 milioane de hectare din cele peste 9,5 milioane de hectare, adică nici măcar o treime.

În fundamentarea acestei decizii, Ministerul Dezvoltării Regionale ne ia peste picior și pe noi, și pe primari, și pe miile de fermieri, spunând că Agenția de Cadastru va mai face ceva rost de bani din fonduri europene. Din care fonduri europene, domnilor? Din alea din care Guvernul Tudose nu a luat nimic, iar Uniunea Europeană este pe cale să le suspende din 2018 pentru că Guvernul nu a îndeplinit toate condițiile?

Ceea ce face Guvernul Tudose cu programul național de cadastrare este un atentat la tot ceea ce înseamnă agricultura românească. Fără realizarea acestui program, este o iluzie să ne gândim la faptul că fermierii vor mai primi în viitor subvenții la hectar sau pentru zootehnie, dar și pentru îmbunătățiri funciare. Uniunea Europeană a schimbat regulile, iar dacă nu ne conformăm toți fermierii vor pierde.

Nu vreau să cred că o să vină Tudose să spună, ca în atâtea rânduri, că înregistrarea cadastrală ar fi bine să o facă tot primarii, tot din bugetul lor. Din care buget, când primarii nu mai au bani nici pentru facturile de utilități?

Guvernul acesta trebuie să plece cât mai repede pentru că face numai rău românilor. În anul 2018 peticește bugetul pe seama unor programe esențiale pentru România. Ce o să mai facem oare din 2019, când Guvernul nu mai are de unde să taie, căci programul de cadastrare era ultimul care scăpase de tăierile Guvernului PSD-ALDE?

    Dănuț Bica - declarație politică: Obiectiv prioritar - să ne aducem tinerii acasă, în România;

Domnul Dănuț Bica:

"Obiectiv prioritar - să ne aducem tinerii acasă, în România"

Cea mai dureroasă pierdere pe care a înregistrat-o România în ultimii douăzeci și șapte de ani este cea produsă de exodul masiv al tinerilor, care au căutat un loc de muncă și șansa de a-și construi o viață decentă bătând la porți străine. Aproape cinci milioane de români au emigrat, muncind astăzi pentru prosperitatea și dezvoltarea altor state, mai ales din Uniunea Europeană, în vreme ce țara noastră profită parcă mult prea puțin de apartenența la marea familie europeană, dar și mai puțin de creșterea economică statistică înregistrată în ultimii ani. Conform celui mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite, România se situează pe locul 2 în topul mondial al creșterii migrației, după Siria, stat lovit de un crunt război civil, riscând ca, în câțiva ani, să se confrunte cu o gravă criză în ceea ce privește forța de muncă necesară economiei proprii. Nu cred că vreunul dintre milioanele de fii ai acestui popor, stabiliți în afara granițelor, nu a plecat cu tristețe cruntă în suflet din casa părintească și nu cred că ar fi plecat vreunul dacă în țara lui ar fi găsit un loc de muncă bine plătit, care să-i ofere șansa reală de a-și construi o familie, de a putea să-și crească în liniște copiii.

Reprezint în Parlamentul României județul Argeș, care a fost și este, din punct de vedere economic, mult mai bine poziționat în comparație cu alte județe din Moldova, Muntenia sau Oltenia. Argeșul are una dintre cele mai însemnate contribuții la formarea produsului intern brut al României, cu un PIB/cap de locuitor de peste 35.000 euro. Acest lucru se datorează, în principal, faptului că în Argeș își desfășoară activitatea cea mai mare companie din țară, dar și cel mai mare exportator, Grupul Dacia Renault, care, prin investițiile făcute, a produs un miracol economic la Mioveni și a antrenat, pe orizontală, apariția unui mare număr de afaceri mici, mijlocii și mari în sectorul construcțiilor de mașini, pieselor de schimb și serviciilor și a generat crearea a aproape 200.000 de locuri de muncă.

Din păcate, de această efervescență economică se bucură practic doar localitățile din zona Pitești - Mioveni, adiacentă uzinei producătoare de autoturisme, și într-o oarecare măsură cele din preajma municipiului Curtea de Argeș, în vreme ce alte orașe și comune au regresat, resimțind din plin durerile tranziției. Municipiul Câmpulung Muscel, fostă capitală a Țării Românești, faimos odinioară pentru uzina Aro, dar și pentru alte obiective economice importante, este astăzi un oraș dezindustrializat, trist și sărac, din care tinerii își doresc să plece cât mai repede posibil, chiar înainte de a finaliza studiile obligatorii. În aceeași situație se găsesc și orașele Costești și Topoloveni, precum și cea mai mare parte a comunelor argeșene. Mii de tineri din aceste așezări au luat calea străinătății în căutarea unei vieți mai bune. Unii au plecat definitiv, alții trăiesc acolo cu speranța că vor reveni cândva pe plaiurile natale. Trebuie să vă spun că dintre cei aproximativ 100.000 de copii români, care trăiesc și cresc astăzi fără părinții plecați la muncă în străinătate, nu mai puțin de 2.239 sunt argeșeni. Și acestea sunt doar cifrele oficiale pe care le dețin autoritățile, în realitate numărul acestor copii nefericiți fiind chiar mai mare. Putem oare să nu ne întrebăm cum este copilăria unui micuț care nu-și vede părinții cu lunile? Dar viața unui părinte care nu-și vede copiii decât o dată sau de două ori pe an? Cum va arăta această țară în viitor, dacă astăzi nu ne îngrijim de soarta copiilor ei?

România are acum o șansă uriașă, pe care nu are voie să o rateze! România își poate aduce fiii înapoi, în țară, acum, nu mai târziu! Premisele actuale sunt cele mai favorabile: avem o creștere economică mare, ce-i drept cam nesănătoasă prin structura ei, dar o avem; avem o cerere uriașă de forță de muncă în zona economiei private. Tot ceea ce ne rămâne de făcut este să ne aducem tinerii acasă, în România, dar trebuie să vrem să o facem.

Știu că nu-i ușor. Mai știu că nu doar din cauza salariilor mici și a locurilor de muncă au plecat tinerii noștri, au plecat și din cauza școlilor dărăpănate în care nu au vrut să-și ducă copiii, au plecat și de spaima spitalelor insalubre în care încă se moare cu zile, au plecat și din cauza relației încă nereformate dintre instituțiile statului și cetățean, au plecat și din multe alte motive.

Nu înseamnă că pentru a-i aduce înapoi acasă trebuie să rezolvăm peste noapte tot ceea ce nu am fost în stare în douăzeci și șapte de ani. Pentru a-i convinge pe tineri să se întoarcă în România este suficient să le demonstrăm că țara noastră se schimbă în fiecare zi în bine, că nu mai face un pas înainte și doi înapoi și că progresele și modernizarea acesteia sunt procese ireversibile. Oamenii au nevoie de încredere, stabilitate și speranță. De asemenea, această guvernare PSD-ALDE trebuie să se oprească de urgență din adoptarea unor decizii tot mai aberante, tot mai greu de înțeles, care sperie pe toată lumea, inclusiv pe propriii membri de partid și sădesc neîncredere în toți și în toate. Sau și mai bine să plece, deoarece în cele unsprezece luni de când a fost instalată la cârma țării și-a dovedit din plin incapacitatea.

Așadar, depinde numai de noi dacă vom ști să ne aducem copiii înapoi, acasă. Suntem membri ai Parlamentului României și avem o responsabilitate imensă în acest sens.

    Ioan Dîrzu - declarație politică: 99 de motive să îndrăznești să crezi în România;

Domnul Ioan Dîrzu:

"99 de motive să îndrăznești să crezi în România"

Cei 99 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia ne găsesc împreună: ardeleni, moldoveni, olteni, munteni, dobrogeni, crișeni și bănățeni. Suntem un stat național, suveran, unitar, independent și indivizibil. Suntem în a treia republică, o democrație constituțională, membră a Uniunii Europene și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord.

Emoțiile celebrării Centenarului ne găsesc poate nevrednici să celebrăm cum se cuvine cei 99 de ani de Unire și stat național unitar. Totuși, îndrăznesc să enumăr motivele care, până acum, ne-au făcut să fim ceea ce suntem - o Românie puternică.

Pentru prima dată în istora postdecembristă, România este guvernată după un program de guvernare amplu, dezbătut, votat și asumat de către Parlament și asupra căruia guvernează o monitorizare strictă chiar din partea partidului de guvernământ.

România preia, în anul 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene, un eveniment important pentru viitorul nostru în marea familie europeană, dar și pentru crezul în dezvoltarea și lărgirea granițelor Uniunii.

România este singura țară din cadrul Uniunii în care valorile democrației sociale și ale statului bunăstării ghidează guvernarea și unde nu există mișcări liberale sau eurosceptice care să pună în pericol proiectul nostru european.

România a devenit acea țară unde pluralismul politic și participarea societății civile la actul guvernării sunt realități fundamentale care definesc viața politică. În ciuda divergențelor, nimeni nu va putea să spună că în România libertatea de exprimare, asociere și cea individuală nu sunt garantate și încurajate de stat.

Perioada dintre celebrarea a 99 de ani și Centenar ne provoacă pe toți, clasă politică și cetățeni, la niște proiecte ambițioase, dorite, dar nerezolvate încă din fașele formării noului stat de la 1918:

  • Unificarea tuturor regiunilor istorice ale României printr-o infrastructură dezvoltată. Două autostrăzi, care să lege Moldova de Transilvania și Vechiul Regat, se impun de urgență, iar eu sunt sigur că vor fi finalizate în actuala guvernare PSD-ALDE;
  • Codificarea și reformarea administrativă. Adoptarea Codului administrativ și a Codului de procedură administrativă încununează munca unor generații de profesioniști ai dreptului care au creat legi, uzanțe, jurisprudență și doctrină pentru ceea ce înseamnă astăzi dreptul administrativ românesc;
  • Descentralizarea serviciilor publice, a competențelor materiale, funcționale și teritoriale reprezintă un al deziderat al elitei politice moderne. Partidul Social Democrat a înțeles și și-a asumat finalizarea procesului descentralizării până în 2020;
  • Continuarea operei educaționale a ministrului Spiru Haret, aceea ca fiecare copil să meargă la școală, se traduce astăzi printr-un program de guvernare coerent în domeniul educației: proiecte de construcție și reabilitare de școli din PNDL 2, pilotarea masei calde pentru elevi, asigurarea manualelor școlare, asigurarea și respectarea drepturilor elevilor;

Așa cum am mai spus, pentru mine și Partidul Social Democrat, Marea Unire nu este doar o celebrare a trecutului, ci mai degrabă o motivație de a construi pentru viitor, împreună. Tot ceea ce credem, tot ceea ce spunem și tot ceea ce facem, politicieni și societate civilă, trebuie să fie numai în interesul românilor și României, cu viziune, spre viitor. Un viitor al tuturor.

Vă urez la mulți ani și vă aștept cu sufletul deschis și multă bucurie la Alba Iulia, de 1 Decembrie, așa cum a făcut-o și clasa politică acum 99 de ani.

    Dumitru Oprea - declarație politică cu titlul Atacul împotriva ONG-urilor, un nou episod de ură a coaliției PSD-ALDE împotriva românilor;

Domnul Dumitru Oprea:

"Atacul împotriva ONG-urilor, un nou episod de ură a coaliției PSD-ALDE împotriva românilor"

Părea doar o chestiune de timp până când PSD, adversar dintotdeauna al societății civile și al presei cu adevărat independente, să încerce să reducă la tăcere unul dintre cele mai active sectoare ale democrației noastre. Trecerea tacită prin Senat a modificărilor la Legea ONG-urilor reprezintă un moment critic în lupta actualei majorități parlamentare împotriva a tot ceea ce i se opune. Este motivul pentru care noi, Partidul Național Liberal, avem datoria de a depune orice efort, parlamentar, civic, legal pentru ca amendamentele domnilor Pleșoianu și Nicolae să nu ajungă niciodată să aibă putere de lege.

Asistăm la un nou episod izvorât din mitologia "anti-sorosismului", propaganda ieftină folosită de PSD și ALDE după preluarea puterii. Constatăm că membrii acestei coaliții transformă preluarea legitimă a conducerii statului într-o cruciadă ilegitimă împotriva a tot ceea ce are curajul să li se opună. Majoritatea parlamentarilor PSD-ALDE, generată de o minoritate a celor care s-au prezentat la vot și a pus ștampila pe coaliția PSD-ALDE, ia cu asalt statul român. Această majoritate își dorește să schimbe întreaga arhitectură instituțională și legală după propriul chip. Un chip hâd, care transmite doar ură.

Un partid social-democrat, care se pretinde reprezentantul celor mulți și obidiți de soartă, a înlocuit dialogul cu pumnul în gură. A înlocuit empatia cu vrajba, solidaritatea socială cu dezbinarea între diversele categorii ale societății. A înlocuit redistribuirea bogăției cu centralizarea ei în conturile protejaților lui Liviu Dragnea, prin instrumentele jafului și intimidării.

Țintele modificării Legii ONG-urilor sunt, la prima vedere, organizațiile civice, care denunță corupția și militează împotriva ei, țin sub lupă politicienii, indiferent că sunt la putere sau în opoziție. Însă cei doi PSD-iști lovesc, de fapt, un sector întreg, pentru că se știe foarte bine că ONG-urile din România intervin acolo unde statul român a eșuat.

Serviciile sociale, pe care fundațiile și asociațiile le oferă românilor năpăstuiți de soartă, celor care locuiesc în așa-numitele pungi de sărăcie, nu au, din păcate, un corespondent eficient în activitatea desfășurată de instituțiile statului. Aceste organizații au dovedit, de multe ori, că pot ameliora situațiile de vulnerabilitate, că pot combate sărăcia și pot aduce alinare acolo unde statul nu a văzut sau, mai grav, a ignorat realitatea cruntă.

Acum, ONG-urilor li se cere să se retragă din teren, din comunitățile vulnerabile unde oferă alinare și să facă suplimentar muncă de birou. Totul cu scopul ca Pleșoianu și Nicolae să fie siguri că între sutele de mii de donatori inimoși de 2 euro prin SMS nu se ascunde cumva și numărul de telefon al lui George Soros. O astfel de propunere arată micimea și mentalitatea bolnavă a actualilor conducători ai României, orbiți de putere și aliniați, fără pic de voință proprie și o minimă morală, în spatele unui Mugabe de Teleorman.

    Angelica Fădor - intervenție intitulată 28 noiembrie - Ziua Unirii Bucovinei cu România;

Domnul Angelica Fădor:

"28 noiembrie 1918 - Ziua Unirii Bucovinei cu România"

Sărbătorim astăzi 99 de ani de la Unirea Bucovinei cu România și, totodată, celebrăm pentru a treia oară și Ziua Bucovinei, sărbătoare instituită prin Legea nr. 250/2015.

Acum 99 de ani, la 28 noiembrie, a avut loc proclamarea Unirii Bucovinei cu România, moment istoric important în făurirea statului național român. După aproape un secol și jumătate de ocupație străină, Bucovina redevenea, la 28 noiembrie 1918, parte integrată a țării din care fusese ruptă în 1775.

"Congresul General al Bucovinei", format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Bucovina, a hotărât, la 28 noiembrie 1918, în unanimitate, "Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul României".

Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român. Un prim act se săvârșise la 27 martie 1918, când Basarabia se unise, prin voința Sfatului Țării, cu România. Ulterior, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, prin Unirea Transilvaniei cu țara-mamă se desăvârșește actul Marii Uniri. La 27 octombrie 1918 se reunește la Cernăuți Adunarea Constituantă, sub președinția lui Dionisie Bejan, adunare care a ales un Consiliu Național compus din 50 de membri, care, la rându-i, instituie un guvern condus de Iancu Flondor.

Noul Guvern cere ajutorul armatei române și astfel, la 9 noiembrie 1918, Divizia a 8-a, condusă de generalul Iacob Zadik, intră în Bucovina, iar două zile mai târziu trupele române sunt în Cernăuți, rezervându-li-se o primire entuziastă. De acolo ele ajung la vechea graniță a Bucovinei de la Ceremuș, Colacin și Nistru. La 11 noiembrie 1918 a avut loc un schimb de telegrame între Consiliul Național și Regele Ferdinand privind eliberarea Bucovinei, pentru ca în ziua următoare Consiliul să voteze legea prin care își asumă întreaga putere în Bucovina. Convocat de către Consiliu, în data de 28 noiembrie 1918, în sala de marmură a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuți, Congresul General al Bucovinei a adoptat "Declarația de Unire", citită de șeful Guvernului, Iancu Flondor. A doua zi, la 29 noiembrie, o delegație formată din 15 persoane i-a prezentat, la Iași, Regelui Ferdinand Actul Unirii.

Entuziasmul acelor zile sfinte din istoria României a întrecut orice așteptare. De-a lungul timpului, indiferent de contextul politic, spiritul și identitatea românească au dăinuit pe întreg ținutul bucovinean. În primul rând este meritul oamenilor care, în pofida tuturor greutăților la care i-a supus istoria, nu au contenit să gândească, să simtă, să trăiască românește. De aceea, Bucovina ocupă un loc special în istoria României și în conștiința poporului român.

La mulți ani, Bucovina!

La mulți ani, România!

    Florica Cherecheș - declarație politică: Tratați cauza, nu efectul!;

Doamna Florica Cherecheș:

"Tratați cauza, nu efectul!"

Acum câteva zile, ministrul Liviu Marian Pop, preocupat de plecarea din țară a absolvenților în căutarea unui loc de muncă, ne informa că intenționează să ia măsuri care să impună absolvenților de studii superioare, beneficiari de locuri subvenționate de la bugetul de stat, să lucreze în România o perioadă egală cu cea a studiilor superioare subvenționate de stat.

Domnul ministru ignoră faptul că libera circulație a lucrătorilor este un principiu fundamental înscris la articolul 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Ulterior, legislația secundară a U.E. și jurisprudența Curții de Justiție au dezvoltat acest principiu, în baza căruia cetățenii U.E. au dreptul să-și caute un loc de muncă într-o altă țară din U.E.; să lucreze în țara respectivă, fără a avea nevoie de un permis de muncă; să locuiască în țara respectivă în acest scop; să rămână în țara respectivă după expirarea perioadei de angajare; să beneficieze de același tratament ca și cetățenii țării respective în ceea ce privește accesul la piața muncii, condițiile de muncă și toate celelalte avantaje sociale și fiscale.

Lăsând aceste precizări legislative deoparte, eu doresc să subliniez altceva și să-l rog pe ministrul Pop să se aplece asupra cauzelor migrării tinerilor absolvenți și nu asupra efectelor, pentru că altfel vom ajunge să cerem banii pentru învățământul preuniversitar obligatoriu, părinților care părăsesc țara cu copiii lor, vom ajunge să cerem bani absolvenților învățământului profesional care, deși calificați în România și la operatori economici care activează pe teritoriul țării noastre, nu sunt suficient de motivați pentru a se și angaja aici ș.a.m.d.

Cu toții știm că în țara noastră există un deficit de personal calificat pentru cererea de pe piața muncii. Deficitul de personal se datorează în principal inexistenței unor direcții clare de dezvoltare economică a țării, lipsei de corelare dintre oferta educațională și cererea de pe piața muncii. Infrastructura insuficient dezvoltată și desele modificări ale fiscalității blochează dezvoltarea investițiilor în România, ceea ce are un efect negativ asupra creării de noi locuri de muncă bine plătite, atrăgătoare pentru tinerii absolvenți.

În concluzie, stimați guvernanți, vă propun să armonizați oferta educațională cu cererea de pe piața muncii, să dezvoltați infrastructura, pentru că cei 15 km. de autostradă din 2017 nu fac mare diferență, să asigurați un climat economic predictibil și să nu modificați codul fiscal de zeci de ori într-un an, zăpăcind agenții economici care creează locurile de muncă. În acest mod, ne vom putea ține copiii acasă, în România, și vom reduce fenomenul migrațional. Măsurile polițienești nu rezolvă problema, ci doar aduc bani unui Guvern neperformant, lipsit de viziune.

    Vasile-Florin Stamatian - declarație politică: Vin sărbătorile de iarnă cu un mare cadou pentru români - bugetul de stat pentru anul 2018;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"Vin sărbătorile de iarnă cu un mare cadou pentru români - bugetul de stat pentru anul 2018"

Sfârșitul anului se apropie cu repeziciune, iar majoritatea parlamentară nu a găsit nici timpul și nici înțelepciunea de a acorda construcției bugetare pe anul 2018 importanța cuvenită. Mult mai importante au fost luptele politice, legile justiție și fuga de răspundere, dar și satisfacerea unor orgolii personale și nu în ultimul rând, neputința de a găsi banii suficienți pentru a-și onora promisiunile electorale.

Potrivit legii, Guvernul Tudose trebuia să trimită Parlamentului României, spre dezbatere, amendare și adoptare, Proiectul de Lege privind bugetul de stat al României pentru anul 2018. Dar cine își închipuie că această guvernare respectă legea, se înșeală!

De mai bine de două luni bugetul țării se află în chinurile facerii, este zarvă mare în laboratoarele partidului și chiar dacă domnul Dragnea a dat ca prim termen 31 octombrie, bugetul nu este definitivat.

În plus, ceea ce nu vrea să recunoască actualul Guvern și nici ministrul de finanțe este faptul că bugetul de stat nu este al PSD-ului, ci al României. Discuția și adoptarea în termen a acestuia are un rol fundamental nu numai pentru ordonatorii de credit, care vor ști cum să se încadreze în ținte, dar și pentru mediul macroeconomic. Bugetul aprobat în termen creează predictibilitate și stabilitate și determină investitorii să privească economia României într-o notă optimistă.

Domnilor guvernanți, nu mai prostiți pe nimeni, românii știu mai bine decât în trecut diferența dintre vorbe și fapte, dintre demagogie și adevăr. România are nevoie de un buget solid pentru anul următor, care să nu solicite rectificări succesive.

Teama dumneavoastră de a trimite proiectul de buget are o singură componentă: românii nu mai pot fi prostiți și s-au cam lămurit de modul dezastruos în care ați condus țara în numai 11 luni, dar și faptul că nu găsiți banii pentru ordonatorii de credite.

Eu încă mai sper că nu veți aproba bugetul prin ordonanță de urgență. Disperarea vă face să luați decizii din ce în ce mai proaste.

Țara are nevoie de o lege a bugetului de stat cât mai rapid, iar actuala guvernare trebuie să demonstreze mai mult ca niciodată responsabilitate față de interesul național. Încerc să cred că poate vă veți trezi înainte de a fi prea târziu.

Dacă nu vă veți onora promisiunile probabil electoratul va dori să mai repetați analiza ADN-ului, pentru că acesta nu mai înghite minciuni. El vrea fapte, nu vorbe, este sătul de discursuri populiste și soluții fără efect.

    Mirela Furtună - intervenție cu tema: 25 noiembrie - Ziua Internațională a eliminării violenței împotriva femeilor;

Doamna Mirela Furtună:

"25 noiembrie - Ziua Internațională a eliminării violenței împotriva femeilor"

Sâmbătă, 25 noiembrie, am sărbătorit Ziua Internațională a eliminării violenței împotriva femeilor.

În calitate de membru al Grupului multisectorial de lucru pentru egalitate de gen consider că este de datoria mea să marchez această zi printr-o declarație politică.

Ziua Internațională a eliminării violenței împotriva femeilor a fost consacrată relativ recent la nivel mondial și european. Astfel, în 1999 Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția Adunării Generale nr.54/134 prin care a fost consacrată la nivel universal această zi.

De asemenea, Consiliul Europei a adoptat Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, la Istambul, pe 11 mai 2011, Convenție ratificată de România prin Legea nr.30/2016.

Dar nu despre asta aș dori să discut, despre Convenții și Rezoluții, oricât de importante ar fi acestea, ci despre situația dramatică în care se află foarte multe femei din Europa acum, în secolul 21, pe continentul care are cele mai multe măsuri de combatere a acestui flagel.

Din statisticile Uniunii Europene rezultă că una din trei femei a fost victima unui act de violență sexuală sau fizică și una din două femei a suferit în urma hărțuirii sexuale.

Aceste statistici dau fiori reci oricărei persoane care are o minimă conștiință și moralitate. În spatele fiecărui caz de violență împotriva femeii se află o poveste reală, o persoană care va rămâne marcată și care, de multe ori, este ignorată de societate.

Opinia publică din România nu acordă atât de multă atenție acestui flagel și trece foarte repede peste astfel de cazuri, poate pentru că a devenit, din păcate, oarecum imună, fiind mult prea multe cazuri de acest gen.

Vreau să subliniez faptul că violența împotriva femeilor are un impact negativ atât din punct de vedere al vieții sociale, cât și din punct de vedere al vieții economice.

Chiar dacă nu credem, un act de violență săvârșit asupra unei femei are un impact negativ indirect asupra noastră a tuturor.

De aceea, prin marcarea zilei de 25 noiembrie, trebuie să tragem un semnal puternic că astfel de acte nu mai sunt tolerate, că trebuie să acordăm mai mult sprijin femeilor aflate în situații de acest gen și că trebuie să fim mai receptivi și să luăm atitudine împotriva acestui flagel. În caz contrar, vom fi părtași la actele de violență, vom fi și noi vinovați pentru că am tăcut, pentru că nu am intervenit, pentru că am considerat că nu este treaba noastră.

În acest sens, salut decizia Guvernului de a introduce în Programul de Guvernare, în Capitolul Politici publice în domeniul muncii și justiției sociale, a punctului 8: "Respect și demnitate pentru femei".

Mai mult, salut înființarea Grupului multisectorial de lucru pentru egalitate de gen, din cadrul Comisiei pentru politică externă, cu scopul de a deveni un factor ce grăbește și facilitează rezolvarea problemelor de acest gen, care reprezintă un pas înainte făcut de Parlament în adresarea acestui flagel.

Nu voi adresa urări, deoarece nu este încă cazul, dar vreau să asigur toate femeile din România că îmi voi dedica toate eforturile și energia pentru a crea pârghiile legislative necesare, astfel încât femeile agresate să aibă la dispoziție cât mai multe mijloace pentru a lupta împotriva agresorilor.

    Camelia Gavrilă - intervenție: 1 Decembrie 2017 - reafirmarea unității naționale, valori și sensuri ale prezentului;

Doamna Camelia Gavrilă:

"1 decembrie 2017 - reafirmarea unității naționale, valori și sensuri ale prezentului"

Regele Ferdinand al României în ziua de 1 Decembrie 1918:

"Trăiască România mare, puternică și unită!"

Subiectul declarației politice de astăzi se referă la dimensiunea istorică, spirituală și simbolică a zilei de 1 Decembrie, moment în care România de astăzi trăiește cu aceeași emoție și ardoare idealul unității naționale transpus în faptă de premergătorii noștri, prin înfăptuirea României Mari. În anul 1918, animați de o conștiință națională autentică și de ideea desăvârșirii unui ideal politic mult așteptat, călăuziți de principiul solidarității și pe fondul consecințelor în plan politic ale Primului Război Mondial, românii au reușit să finalizeze unirea de neam și țară, un vis sub stindardul României întregite.

Istoricul zilelor naționale ale României își are începutul în ziua de 10 mai a anului 1866, odată cu urcarea pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol de Hohenzolern, viitorul rege Carol I al României. În cinstea acestei date unghiulare a istoriei noastre, timp de mai bine de jumătate de veac, data de 10 mai a constituit ziua națională a României, cu atât mai mult cu cât, ulterior, aceasta coincidea și cu data proclamării independenței de stat, rostită în Parlamentului României de domnitorul Carol I, la 10 mai 1877. Una din cele mai spectaculoase și grandioase aniversări dedicate Zilei Naționale a avut loc pe 10 mai 1881 și a fost dedicată proclamării Regatului României, act istoric adoptat de camerele reunite ale Parlamentului în 14/26 martie a aceluiași an.

Pe întregul parcurs al regimului dictatorial comunist, ziua națională a României a fost legiferată a se sărbători la data de 23 august, celebrându-se astfel lovitura de palat din anul 1944, urmare căreia România ieșea din alianța cu Germania nazistă și se alătura frontului constituit de Puterile Aliate, act politic care, în conformitate cu evaluările ulterioare, avea să scurteze durata celui de-al Doilea Război Mondial cu aproximativ șase luni. Așadar, până în anul 1989, România a sărbătorit ziua națională pe data de 23 august, o zi cu semnificație puternic ideologizată, dincolo de împliniri incontestabile asociate finalizării celei de-a doua conflagrații mondiale.

Prin Legea nr.10 din 31 iulie 1990, promulgată de noul regim politic instaurat la conducerea țării ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989 și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua națională a României devine data de 1 Decembrie, moment de sărbătoare pentru fiecare român, pentru fiecare generație, formă de recunoaștere a valorilor și idealurilor naționale, prilej de reamintire a sacrificiilor, a jertfei supreme a multora dintre înaintașii noștri, gesturi eroice săvârșite în numele unității și al neatârnării naționale. Amintind de sublimul act patriotic al Marii Uniri, consumat în prima zi de decembrie a anului 1918, ziua națională trebuie evocată și trăită cu emoție, cu reflecție responsabilă, cu mândrie și demnitate de toți românii, oriunde s-ar afla aceștia, pentru că vorbim despre un moment istoric de referință și un reper pentru devenirea națiunii române.

Desigur, într-o istorie bimilenară, așa cum este istoria poporului român, se pot găsi multe date care să merite a fi aniversate drept sărbătoare națională, data proclamării independenței de stat ar putea sta, fără îndoială, la loc de cinste în rândul acestora. Totuși, niciuna dintre acestea nu cred că poate avea o încărcătură spirituală mai puternică, mai plină de semnificații patriotice decât ziua în care, pentru prima dată în istoria lor, majoritatea copleșitoare a românilor se adună, prin propriile forțe, jertfe și voință, în cuprinsul granițelor primitoare ale aceluiași stat, Statul Național Unitar România. Și chiar dacă vitregia vremurilor ce nu au întârziat să vină a transformat această împlinire într-o realizare cvasiefemeră, marea victorie a poporului român de la 1 Decembrie 1918 reprezintă pentru noi, românii, deopotrivă, realizare și năzuință, prezent palpabil și vis neîmplinit complet, fapt concret sau ideal abstract. Este greu, fără îndoială, de găsit în calendarul milenar al istoriei noastre o dată cu semnificații mai profunde.

Astăzi, la aproape 100 de ani de la aceste evenimente minunate și la 27 de ani de la înfăptuirea României democratice, ca la o uvertură a Marelui Centenar, ne regăsim în spațiul comun al unei istorii onorante, al unor valori, idealuri și tradiții care ne încadrează în matricea românismului. Suntem datori morali să continuăm modelul trecutului, spre desăvârșirea idealului național și a obiectivelor prezentului: o bună colaborare cu partenerii noastră externi în cadrul spațiului european comun al Uniunii Europene, parteneriatul cu NATO în vederea asigurării păcii și securității în Balcani, în Europa, în spațiul internațional, în general, păstrarea și permanentizarea valorilor și demersurilor umaniste comune ale Organizației Națiunilor Unite, implementarea politicilor și integrarea sustenabilă în spațiul Uniunii Europene, existența unor politici educaționale, legislative, economice care să asigure o viață mai bună cetățenilor români. Să nu uităm că, indiferent de opinii, discursuri, intenții bune, suntem judecați în final pentru ceea ce construim și lăsăm în urmă, pentru împlinirile concrete, pentru datele istorice și politice ale timpului în care ne încadrăm ființarea.

În acest context, Programul de guvernare al Partidului Social Democrat - dacă parcurgem doar un inventar sumar de împliniri și demersuri, într-o scurtă retrospectivă a anului 2017 - a reușit să realizeze creșterea salariilor în sectorul public cu 21,2%, prin majorarea fondului de salarii cu 9,9 miliarde de lei, o creștere economică de peste 5,5%, creșterea veniturilor bugetare cu mai mult de 20 de miliarde de lei, de la 187,5 miliarde în ianuarie - octombrie 2016, la 207,5 miliarde în aceeași perioadă a anului curent. În primele zece luni de guvernare au crescut cu 266.471 numărul de contracte de muncă, salariul minim a fost stabilit la 1.450 lei, punctul de pensie a ajuns la 1.000 de lei, iar pensia minimă garantată la 520 de lei. 1 decembrie reprezintă startul ultimei luni din anul calendaristic, moment în care trebuie să analizăm, să observăm rezultatele acțiunilor noastre, să proiectăm completări și desăvârșiri ulterioare. Acolo unde politicile publice se aplică în mod consecvent și își urmează cursul logic, rațional, cu bună-credință și competență, evident că se consemnează și rezultate, după cum în zonele de ezitare, întârziere sau imperfecțiune trebuie să intervenim și să echilibrăm balanța. Obiectivitatea, analizele științifice, statistice, corecțiile economice avizate, respectarea principiilor sunt condițiile unei bune guvernări, așa cum a fost aceasta proiectată.

Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de unitate națională, de o unitate a ideilor, a demersurilor de politică internă și externă, de abordări transpartinice care pot aduna energiile partidelor politice în realizarea proiectelor de țară, de o unitate a celor peste 3 milioane de români din diasporă, dar și a celor ce trăiesc în țară. Sărbătoarea națională este a tuturor cetățenilor ce simt și trăiesc românește, uniți de sensurile unui patriotism adevărat, cu dragoste față de țară, de istorie, de tradiție, dar și cu o credință nestrămutată în perenitatea valorile naționale. Înainte de a fi europeni, angajați sau angajatori, din mediul rural sau urban, intelectuali sau cercetători, politicieni sau funcționari publici suntem români. Această sărbătoare națională trebuie trăită alături de ceilalți români, în mijlocul lor, alături de familie, de prieteni, de cei dragi, nu doar în fața televizorului, într-o comoditate care ne depărtează de bucuria întâlnirilor cu ceilalți, o bucurie colectivă ce trebuie împărtășită și care ne adună sub cupola unei spiritualități alese, a unor idealuri comune.

De 27 de ani discursurile de 1 decembrie au fost rostite în contexte diferite, uneori în momente grele, ce au anunțat trecerea spre o formă de organizare politică democratică, alteori în momente de presiune, de criză financiară, economică sau politică, cu pasiune sau amărăciune în fața dificultăților. Trăim și noi o istorie recentă fastă sau umbrită, cu dezamăgiri personale, cu împliniri sau cu bucurii discrete. Dincolo de clipe și experiențe subiective, dincolo de politicieni agreați sau contestați, de comparații și analize internaționale, de paradoxurile României de astăzi, 1 Decembrie este ziua de sărbătoare a României, o zi în care lecția trecutului vorbește despre unitate, jertfă, ideal și comuniune, iar prezentul trebuie, firesc, să se raporteze mereu la modelul și valorile trecutului, să aleagă ceea ce ne unește în sensul evoluțiilor pozitive și al binelui comun într-o țară modernă, echilibrată, conștientă de rolul ei internațional și de vocea pe care o poate reprezenta pe scena mondială.

În sensul acestor gânduri, emoții și reflecții de decembrie, vă adresez un cald la mulți ani, în zi de sfântă sărbătoare a românilor, Ziua Națională a României.

    Găvrilă Ghilea - declarație politică: Miniștri scumpi la vedere și fără avere...;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Miniștri scumpi la vedere și fără avere..."

Am adresat, în urmă cu o săptămână, o interpelare prim-ministrului, în care îmi manifestam surprinderea că fotografiile a nu mai puțin de cinci demnitari, titulari ai unor portofolii ministeriale, lipseau de pe pagina de prezentare a cabinetului pe care Domnia Sa îl conduce, acestea fiind suplinite neinspirat de un logo al Guvernului României.

Era vorba despre domnii Paul Stănescu viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, Gheorghe Șimon, ministrul economiei, Felix Stroe, ministrul transporturilor, Marius Nica, ministrul delegat pentru fonduri europene și Victor Negrescu, ministrul delegat pentru afaceri europene, care, presupun că nu din modestie sau exces de notorietate, până la data de 19.11.2017 - când redactasem interpelarea adresată prim-ministrului - nu au găsit de cuviință să pună la dispoziția administratorului de site propriile fotografii.

Ceea ce mi s-a părut însă mai grav a fost faptul că, la aceeași dată, domnii Felix Stroe, ministrul transporturilor și Marius Nica, ministrul delegat pentru fonduri europene nu aveau postate pe site-ul oficial al Guvernului României nici măcar propriile declarații de avere și interese, deși trecuseră mai mult de 30 de zile de la învestirea lor în funcție și depunerea jurământului, ceea ce contravenea nu doar respectului față de cetățean, ci și legislației în vigoare.

Chiar dacă, săptămâna trecută, premierul Tudose și membrii Cabinetului său au avut o agendă încărcată, luni, 20 noiembrie, fiind citită, în plenul reunit al celor două camere, moțiunea de cenzură depusă de opoziție, iar joi, 23 noiembrie, aceasta a fost supusă dezbaterii și votului Parlamentului, lipsa de reacție a prim-ministrului la deficiențele grave pe care le-am semnalat nu poate fi scuzată.

Susțin aceasta pentru că demersul meu a fost diseminat public prin intermediul unui comunicat de presă, intitulat sugestiv "Miniștrii fără chip ai Cabinetului Tudose", care a fost preluat și publicat în data de 22 noiembrie atât pe site-ul Camerei Deputaților, cât și pe portalul de știri al Agenției Naționale de Presă Agerpres, a căror sinteză presupun că ajunge în fiecare zi pe masa de lucru a premierului.

Cu toate acestea, după mai mult de o săptămână de la semnalarea unor grave deficiențe de comunicare, de altfel nepermise la un asemenea nivel instituțional, pe pagina de prezentare a Cabinetului de miniștri de pe site-ul oficial al Guvernului României sunt postate numele acelorași cinci miniștri fără chip, doi dintre aceștia fiind, în continuare, cu declarațiile de avere și interese bine ferite de ochii curioșilor. Sper că nu și de ai inspectorilor Agenției Naționale de Integritate, care acum au toate motivele să ceară verificarea din oficiu a averilor acestora.

    Nicolae Georgescu - intervenție intitulată 1 Decembrie - ziua noastră, a tuturor românilor;

Domnul Nicolae Georgescu:

"1 Decembrie - ziua noastră, a tuturor românilor"

Ziua națională este o zi de sărbătoare stabilită în mod oficial pentru cinstirea unui eveniment important din istoria unui stat.

Între anii 1866-1947, ziua națională a României a fost 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost desemnată zi națională și sărbătoare publică în România. Constituția României din 1991 și Constituția României din 2003, republicată, prevăd la alineatul (2) al articolului 12 că Ziua națională a României este 1 Decembrie.

Data de 1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria românilor, fiind data la care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, cerându-se un singur stat național. Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege nr.3.631 din 11 decembrie 1918 privind Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Satmarului și Maramureșului cu Vechiul Regat al României de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaților în ședința din 29 decembrie 1919.

La 1 decembrie 1918, Vasile Godiș a citit Rezoluția Unirii din care reieșea că "Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre".

Ziua de 1 decembrie este importantă deoarece este mărturie peste veacuri că în anul 1918 toate provinciile românești au acționat împreună, în aceeași direcție, ca una singură, și de aceea Marile Puteri nu au putut să le ignore voința. Dorința exprimată la 1 decembrie 1918 a fost plătită scump, cu mii de vieți ale românilor, ostași ce sunt modele de iubire de neam și țară pentru generațiile prezente și viitoare.

Istoricul Florin Constantiniu afirma că "Marea Unire din 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreția ei stă în faptul că desăvârșirea unității naționale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii națiuni române, realizată într-un elan țâșnit cu putere din străfundurile conștiinței unității neamului, un elan controlat de fruntașii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligență politică remarcabilă spre țelul dorit. [...]"

Marea Unire de la 1918 a dat românilor un mare impuls de a-și dori să trăiască împreună într-un singur stat, să fie o singură națiune. Această unire a fost nu doar împlinirea unui deziderat, dar le-a oferit românilor avantaje economice și toate drepturile rezultate din convențiile internaționale la care statul a aderat. Astfel, la finalul anului 1938, România a ajuns la punctul său culminant, în care s-a semnalat cel mai mare produs intern brut, iar statisticele privind rata de încredere în Guvernul român a fost cea mai înaltă din toată istoria statului. La acel moment, România Mare a devenit una din cele mai prospere economii ale Europei de Răsărit.

Aniversarea Zilei Naționale trebuie să fie un moment deosebit de afirmare a identității și a tradițiilor naționale, de unire a gândurilor și a ideilor către un țel comun al poporului nostru.

Acum, la aproape 100 de ani de la aceste evenimente unice și la 27 de ani de la înfăptuirea României democratice, trebuie să analizăm și să pătrundem înțelesurile și învățăturile transmise de evenimentele din anul 1918. Poporul român este unul unit, cu o voință puternică, care poate realiza ceea ce își propune dacă acționează ca un tot unitar către un țel, un vis. Prin muncă și sacrificiu, orice ideal poate deveni realitate.

Educația, profesionalismul, munca asiduă sunt doar câteva elemente pe care trebuie să le utilizăm fiecare dintre noi pentru a ne duce la îndeplinire dezideratele.

Toți trebuie să ne cinstim țara prin faptele noastre, să căutăm calea unității, a construcției, a unei societăți demne și puternice. Trebuie să fim mândri de toți cei care au ridicat drapelul României în lume, fie că vorbim de sportivi cu mari performanțe, de cercetători sau inventatori, de elevii și studenții olimpici, medaliați la competiții externe sau de artiști.

Fiecare dintre noi este dator străbunilor noștri să continue modelul pe care aceștia ni l-au arătat, spre desăvârșirea idealului național și a obiectivelor prezentului. Fie că este vorba despre adoptarea unor politici publice care să asigure o viață mai bună cetățenilor, fie că ne gândim la spațiul Uniunii Europene și la colaborările cu alte state, toți trebuie să contribuim la o Românie a noastră, a românilor, pe care ne-au lăsat-o bătrânii neamului.

Este important ce construim, ce lăsăm în urmă. Copiii noștri, românii ce sunt viitorul, trebuie să poată avea șansa să ducă mai departe moștenirea de neam și țară.

România trebuie să fie, prin simbolurile sale naționale, locul natal, al copilăriei, vatra străbună în care să ne întoarcem cu drag și cu mândrie. Românii ar trebui să poată privi spre viitor cu gândul că noi, cei de acum, avem rolul să dăm noilor generații un nou proiect, un nou sens, o nouă speranță.

    Glad-Aurel Varga - declarație politică: Coaliția PSD-ALDE a dus în derizoriu instrumentele de control parlamentar asupra Executivului;

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Coaliția PSD-ALDE a dus în derizoriu instrumentele de control parlamentar asupra Executivului"

Suntem în pragul lunii decembrie și, la un an de la începerea activității mele ca deputat, sunt în măsură să fac o constatare.

Am adresat, din ianuarie până în prezent, întrebări și interpelări către mare parte din membrii Guvernului PSD-ALDE, pe probleme de mediu, ape, păduri, fonduri europene, administrație, sănătate, educație și cercetare, situații de urgență. Domenii diferite, și totuși răspunsurile la întrebări și interpelări au în comun mai multe decât v-ați putea imagina.

80% din răspunsurile primite de la miniștrii coaliției PSD-ALDE conțin informații vagi, pe lângă subiect, paragrafe din legi și memorandumuri, trimiteri la alte instituții aflate în subordinea sau coordonarea autorităților publice centrale în cauză, texte copiate din strategii. Lipsa de interes pentru asigurarea transparenței guvernării, lipsa de acțiune și, în consecință, lipsa măsurilor concrete, în baza cărora să fie formulate răspunsuri la obiect au caracterizat toate aceste răspunsuri. În plus, răspunsurile au fost transmise frecvent cu întârzieri peste intervalul legal de minimum două săptămâni și astfel problemele abordate s-au disipat, și-au pierdut caracterul de eveniment curent în termeni politici, sociali sau economici.

Trebuie să recunoaștem că din nefericire "puterea corupe, iar puterea absolută corupe absolut", caracterizează pe deplin viața politică din România la momentul actual. Membrii Guvernului PSD-ALDE au dus în derizoriu instrumentele prin care se exercită controlul parlamentar asupra executivului, după cum parlamentarii PSD-ALDE au dus în derizoriu rolul comisiilor parlamentare, prin inițiativa înființării de "comitete și comiții" în scopuri majoritar partinice. Miniștrii deleagă secretari de stat sau directori cu mandate limitate la lucrările în comisiile de specialitate, iar dezbaterile din cadrul acestora au devenit simple spectacole ale majorității PSD-ALDE, pentru a se bifa activitatea parlamentară.

Vă îndemn să reflectați cu toții la aceste aspecte și la importanța pe care un Parlament o are în sfera politicului și în tot ceea ce înseamnă stat de drept. În România, mecanismele democratice sunt în pericol, controlul parlamentar asupra executivului, ca funcție a puterii legislative, este deficitar, iar calea către abuz e netedă. E timpul ca România să scape o dată de eticheta de "fost stat comunist cu scurtă experiență democratică".

    Octavian Goga - intervenție: 1 Decembrie, Ziua națională a României;

Domnul Octavian Goga:

"1 Decembrie, Ziua națională a României"

Această dată marchează Unirea Transilvaniei cu România și va rămâne una dintre cele mai importante pagini ale istoriei și unității naționale românești. Ziua de 1 decembrie este o poveste mai veche, chiar dacă pentru noi, de puțină vreme, de doar 26 de ani, reprezintă Ziua Națională. De aproape 100 de ani a fost o festivitate care, în fiecare an, a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918. Totodată, această zi marchează un eveniment istoric foarte important - unirea Transilvaniei cu România în anul 1918. În această zi, românii de pretutindeni sărbătoresc pe stradă, la paradele militare din Alba Iulia sau București, ori acasă alături de cei dragi.

Adunarea Națională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluție în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania și Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiș a citit rezoluția Unirii: "Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre."

În conștiința națională, 1 Decembrie 1918 simbolizează momentul în care întreaga românime devenea stăpână absolută, recunoscută de celelalte state ale lumii, peste moștenirea lăsată de bunicii și străbunicii acestor pământuri. Începând cu acest decembrie friguros, dar ca simbol deosebit de luminos și călduros, românii erau în sfârșit la ei acasă, erau singurii care-și hotărau destinele și locul în istorie. Statul român garanta oricărui cetățean al său dreptul de a putea vorbi fără opreliști limba strămoșilor, de a putea învăța limba vorbită în casele lor, de a se putea ruga în biserici în limba română. România devenea astfel un cadru în care orice român putea trăi demn, putea spera și munci după bunul-plac. În plus, 1 Decembrie 1918 reprezintă un nou început pentru locuitorii spațiului românesc, dar și un nou parcurs pe valurile agitate ale istoriei. Deosebirea majoră față de secolele trecute este că din acel 1 Decembrie pentru fiecare român soarele răsare dintr-un singur loc, și anume din capitala României. Deciziile care privesc destinele acestui neam nu mai sunt luate în diverse capitale cu tot atâtea cancelarii, ci conform voinței acestui neam și a aleșilor acestuia, ora exactă vine de la București.

Cu ocazia acestei zile speciale pentru români, vă îndemn să ne gândim la cei care și-au dat viața pentru țară și să ne rugăm pentru ei, să purtăm în suflet această zi ca pe una deosebită, să fim mai generoși cu noi înșine și unii cu alții.

    Mihaela Huncă - declarație politică: Instituirea de măsuri la nivel legislativ pentru continuarea studiilor și integrarea în sistemul de învățământ a copiilor care provin din grupuri sociale vulnerabile;

Doamna Mihaela Huncă:

"Instituirea de măsuri la nivel legislativ pentru continuarea studiilor și integrarea în sistemul de învățământ a copiilor care provin din grupuri sociale vulnerabile"

Ministerul Educației Naționale și UNICEF în România au lansat, la finalul săptămânii trecute, studiul "O privire asupra participării la educație folosind analiza pe cohortă" cu scopul de a obține o imagine detaliată în legătură cu dimensiunea fenomenului de abandon școlar în unitățile de învățământ cu elevi care provin, în special, din mediul rural, din familii cu probleme sociale.

Deși se înregistrează o reducere semnificativă a decalajului dintre mediul urban și rural, se menține diferența semnificativă dintre cele două medii de rezidență în defavoarea celui rural.

Datele studiului elaborat de Institutul de Științe ale Educației și UNICEF în România arată că 391.000 de copii sunt în afara sistemului de educație, iar 8 elevi din 10 în vârstă de 15 și 16 ani finalizează învățământul obligatoriu, în timp ce doar 7 elevi din 10 finalizează liceul sau învățământului profesional. Unul din patru tineri de vârstă corespunzătoare nu mai continuă studiile după clasa a VIII-a sau după ce au reușit să finalizeze învățământul obligatoriu de 10 ani.

În acest sens, vă propun să ne îndreptăm atenția asupra acestui fenomen și să luăm măsuri concrete la nivel legislativ pentru a integra în sistemul de învățământ toți acești copii și pentru a-i stimula apoi să continue parcursul educațional, iar în final să se integreze pe piața muncii la nivel local.

Astfel, apreciez că trebuie să introducem un sistem de motivare financiară a elevilor care aparțin grupurilor vulnerabile din mediul rural pentru continuarea studiilor gimnaziale, liceale și profesionale prin asigurarea unor burse sociale pentru continuarea studiilor.

Selecția ar urma să se realizeze pe baza mai multor criterii de performanță și pe baza unei anchete sociale, realizate de fiecare unitate administrativ-teritorială, cu privire la situația materială a familiei sau a susținătorilor legali ai elevului. Astfel, am putea avea în vedere ca elevii selectați pentru acordarea acestor stimulente să nu aibă un număr de absențe nemotivate mai mare de 10% din totalul orelor de curs, iar media generală să nu fie mai mică de nota 7,00, și nota la purtare mai mică de 10 pentru anul școlar anterior celui în care se acordă bursa.

Această bursă socială pentru continuarea studiilor ar trebui să se acorde în plus față de alte burse de care poate beneficia elevul, conform Legii educației naționale nr. 1/2011. Acordarea burselor pentru continuarea studiilor trebuie să înceapă înainte de anul școlar, astfel încât elevii în cauză să își poată achiziționa rechizitele și alte materiale de studiu necesare încă din prima zi a noului an școlar.

Este necesar ca la nivel legislativ să se stabilească un prag minim al ajutorului acordat, astfel încât legea să își atingă scopul vizat, de a acorda un sprijin util elevilor din grupurile vulnerabile din mediul rural. De asemenea, cuantumul minim trebuie raportat la salariul minim pe economie astfel încât relevanța acestui ajutor să se mențină la un nivel acceptabil în raport cu creșterea nivelului de trai din România.

    Ioan Balan - declarație politică cu tema: [Statul paralel] te arde la buzunar!;

Domnul Ioan Balan:

"«Statul paralel» te arde la buzunar!"

Românii simt tot mai puternic efectele unei guvernări slabe, dezorientate, pe alocuri antieuropeană, care a reușit să destabilizeze practic toate echilibrele câștigate cu greu în ultimii ani. Dobânzile nu se mai opresc din creștere, cursul leu/euro a depășit și deprecierea maximă din perioada crizei economice, prețurile la toate bunurile din coșul zilnic al românilor au luat-o razna, iar veniturile și puterea de cumpărare a populației continuă să se deprecieze. Aceasta este realitatea pe care o trăiesc românii și nimeni nu poate să o conteste. Cum se întâmplă ca în an de creștere economică să se declanșeze, ca într-un joc de domino, toate aceste efecte negative, se explică simplu - toate sunt cauzate de măsurile proaste luate de Guvern.

Incompetența și eșecul Guvernului PSD-ALDE nu trebuie să dea satisfacție nimănui, pentru că nu este eșecul acestor partide sau al liderilor lor, ci este eșecul românilor și al României. Este un eșec decontat de toți. Un Guvern incompetent nu poate să bucure pe nimeni, nici măcar pe competitorii politici, pentru că incompetența sa se răsfrânge asupra stabilității financiare a țării, asupra atragerii efective de fonduri europene, asupra competitivității agenților economici români, asupra salariilor, pensiilor, alocațiilor, locurilor de muncă. Or, toate acestea chiar se văd în România de astăzi: deficitul bugetar este dublu față de anul trecut, din fondurile europene nu s-a luat mai nimic și există riscul suspendării acestora, agenții economici sunt loviți săptămânal prin actele normative emise de Guvern, salariile sunt tot mai slabe ca putere de cumpărare, majorarea pensiilor este amânată încă o dată, școlile, spitalele și infrastructura nu resimt în niciun fel creșterea economică. Aceasta este demonstrația cea mai clară a eșecului guvernamental.

În viață, când greșești, e bine să recunoști și să-ți asumi eșecul. La fel este și în politică! Omul politic responsabil, "bărbatul" politic al cărui program a eșuat își asumă eșecul și pleacă, nu persistă în greșeală! Nu se agață de funcții, chiar dacă o societate întreagă i-o cere! Nu am mai avut, în cei 27 de ani care au trecut de la căderea comunismului, o situație în care Guvernul, din cauza măsurilor nocive, să ajungă să coalizeze împotriva sa practic întreaga societate: patronate, sindicate, angajați, pensionari, societatea civilă, intelectuali și mare parte din mass-media.

Cine a sperat că Dragnea, Tăriceanu, Tudose, Olguța Vasilescu și alți lideri ai coaliției de guvernare își vor asuma eșecul, își vor cere scuze electoratului pentru această mare înșelătorie care poartă numele Programului de guvernare "Îndrăznește să crezi" și vor pleca acasă rușinați pentru că i-au păcălit pe români, s-a înșelat amarnic. PSD-ul a fost mai tot timpul la guvernare în ultimii 27 de ani și nu a plecat niciodată de la guvernare, ori de câte ori a guvernat împotriva românilor, decât gonit de furia poporului. Vă rog să vă uitați la ultima născocire a acestora, prin care aruncă vina pentru toată incompetența lor, pentru toată nepriceperea și pentru eșecul guvernării pe un inamic nou, inventat în laboratoarele propagandei PSD. Cine-i vinovat pentru toate? Statul paralel!

Statul paralel este responsabil pentru tot eșecul guvernamental! Și pentru creșterile de prețuri, și pentru salarii scăzute de la 1 ianuarie 2018, și pentru amânarea majorării pensiilor, și pentru zero investiții în infrastructură și pentru posibila înghețare a fondurilor europene. Da, statul paralel i-a mințit pe români în 2016 că le va crește veniturile peste noapte și prețurile vor scădea. Statul paralel promovează legi ale justiției care să-i ducă pe procurori și judecători să dea explicații în fața CEx al PSD. Statul paralel a tăiat din finanțarea administrațiilor publice locale, încât le-a dus în sapă de lemn. Statul paralel i-a mai păcălit, încă o dată, pe profesori, medici și funcționari cu dublări de salarii, iar acum poate le va da un 2-3%, adică mai puțin decât au crescut prețurile în 2017. Statul paralel i-a amăgit pe toți pensionarii cu o viață mai bună și tot statul paralel a atentat la drepturile persoanelor cu dizabilități. Tot statul paralel și-a bătut joc și de tinerii absolvenți de medicină, la examenul de rezidențiat, și tot statul paralel a fost incapabil să cumpere vaccinuri împotriva rujeolei, pentru a stopa decesele în rândul copiilor.

Așa este! Statul ăsta paralel chiar este extrem de nociv! A făcut enorm de mult rău românilor. Dincolo de ironie, această invenție a PSD o iau ca pe un gest de sinceritate a liderilor săi, pentru că așa cum reiese din realitatea pe care o trăim cu toți, statul paralel este chiar PSD! PSD este paralel cu realitățile din România. Degeaba încearcă liderii PSD-ALDE să mai caute inamici nevăzuți pentru a-și justifica eșecul guvernamental, pentru că nu mai au niciun fel de credibilitate în societatea românească. Românii au fost păcăliți, iar asta nu se iartă și nu se uită așa ușor!

    Laura-Mihaela Moagher - intervenție cu titlul: România este a românilor;

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

"România este a românilor"

Poporul român se afla pe aceste meleaguri încă din cele mai îndepărtate timpuri ale istoriei.

Suntem un popor de oameni liniștiți și înțelepți, suntem un popor de oameni muncitori și cinstiți, suntem un popor de oameni care știu să prețuiască adevăratele valori morale ale unui om, suntem un popor de oameni care au învățat de-a lungul istoriei că se poate trăi în pace și înțelegere, indiferent de religie, naționalitate sau culoare.

Istoria și-a întipărit adânc amprentele în viața acestui popor minunat, un popor care de fiecare dată când a fost nevoie a știut să arate că locul lui este aici pe acest pământ, situat la nord de Dunăre, așa cum menționau istoricii de-a lungul vremii. Elocvente sunt Răscoala de la 1848, Războiul de Independență de la 1877-1878 și Revoluția din Decembrie 1989.

Numeroase popoare au cotropit aceste plaiuri minunate încercând să ne subjuge, însă niciodată nu au reușit să ne dezrădăcineze. Contopirea românului cu natura și legătura puternică dintre oameni, calități menționate în mai toate capodoperele literare românești, au făcut ca acest popor să iasă învingător de fiecare dată.

Pe pământurile noastre au trecut multe popoare. Au venit și au plecat. Câțiva dintre ei au ales să rămână aici, fermecați fiind de frumusețea și liniștea acestor minunate locuri.

Românii i-au primit cu brațele deschise, i-au tratat ca pe frații lor, i-au îngăduit și i-au respectat. Le-au respectat tradițiile, le-au respectat portul, le-au respectat limba, i-au făcut români.

Maghiari, sași, svabi, romi, turci, tătari, sârbi, croați, bulgari, ucraineni, evrei, ruși lipoveni sunt doar câteva dintre etniile care au ales să-și trăiască viața sub numele de români pe aceste meleaguri pline de frumusețe și liniște.

Avem o țară bogată plină de oameni minunați, o țară greu încercată de-a lungul istoriei, o țară în care bunătatea, cinstea și hărnicia sunt caracteristici relevante pentru locuitorii ei.

Suntem mulți Români și trăim într-o țară în care vrajba între etnii a devenit tema de campanie electorală, trăim într-o țară din care milioane de locuitori fug care încotro.

Chiar dacă suntem de naționalități diferite, atâta vreme cât trăim pe aceste meleaguri, atâta vreme cât mândria de a fi român încă ne înfierbântă sângele în vene, atâta vreme cât putem trăi liniștiți pe aceste plaiuri, putem spune cu toții la unison că România este a românilor.

    Costel Lupașcu - declarație politică: Moțiunea de cenzură a opoziției, un exercițiu de imagine;

Domnul Costel Lupașcu:

"Moțiunea de cenzură a opoziției, un exercițiu de imagine"

Moțiunea de cenzură a opoziției a reprezentat doar un exercițiu de imagine, dar un bun prilej pentru Guvern de a-și prezenta realizările. Moțiunea nu putea fi votată de niciun parlamentar normal și onest pentru că a fost doar o înșiruire de minciuni și de acuzații fără obiect.

Este chiar penibilă depunerea unei moțiuni în care se contestă realizările economice, creșterile de pensii și salarii de un partid - PNL, fost PDL, care atunci când a fost la guvernare a luat un sfert din veniturile românilor, a tăiat și salarii și pensii.

Guvernul PSD - ALDE a reușit, în numai 10 luni, să îndeplinească peste 100 de obiective esențiale, cât nu au reușit alte guverne să facă în tot mandatul.

Vreau să vă prezint faptele certe realizate de coaliția de la guvernare:

  • Creșterea economică record - 8,8 % pe ultimul trimestru, 7% pe primele nouă luni;
  • Noua Lege a salarizării care aduce o majorare consistentă a salariilor;
  • Majorarea pensiilor;
  • Scăderea fiscalității până la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană;
  • Rezolvarea gravei probleme a dezechilibrului bugetului de pensii prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și reducerea evaziunii din acest domeniu - peste două milioane de salariați nu au contribuțiile plătite;
  • Crearea unui cadru concurențial corect pentru investitorii români și străini prin adoptarea directivei Uniunii Europene privind interzicerea externalizării profitului obținut în România;
  • Cel mai înalt plafon din Europa pentru indemnizațiile maternale;
  • Sprijin pentru înființarea de noi afaceri prin programul start-up;
  • Sprijin pentru agricultori și pentru crescătorii de animale și atragerea record a finanțării europene pentru aceste sectoare;
  • Sprijin pentru studenți.

Moțiunea de cenzură a picat, dar orice alte acțiuni menite să îngrădească prin forță dreptul legitim de guvernare ori legiferare dat de români PSD-ALDE sunt nedemocratice și anticonstituționale.

    Mara Mareș - declarație politică: Domnule ministru Pop, este absolventul noul dușman al educației?;

Doamna Mara Mareș:

"Domnule ministru Pop, este absolventul noul dușman al educației?"

Domnule ministru Liviu Marian Pop, portofoliul de ministru al educației nu reprezintă o armă pe care s-o utilizați în vendetele dumneavoastră personale. În caz că nu știați, școala a început deja de 3 luni de zile.

De când ați devenit ministru și până în prezent, educația românească stă să se prăbușească sub cupla orgoliului dumneavoastră personal, sub patosul de care dați dovadă în încercările dumneavoastră de a demonstra nu că dumneavoastră aveți dreptate, ci că alții nu au.

V-ați folosit de funcția de ministru pentru a intra în război cu editurile și apoi cu inspectorii școlari pe care i-ați demis în mod ilegal. Acum se pare că a venit rândul absolvenților de studii care - culmea surprinderii, nu? - pleacă din țară.

Una dintre întrebările grele care apasă pe societatea noastră este: cum oprim exodul absolvenților, domnule ministru al educației? Cum facem treaba asta?

Când vi s-a solicitat un răspuns, ați ales să vă ascundeți după scaunul de ministru și ați aruncat mișelește răspunderea în sarcina Parlamentului, deși deciziile de acest gen sunt executive și țin de Guvern.

Dacă n-ați fi fost atât de preocupat de vendetele dumneavoastră, probabil că ați fi avut timp să vă gândiți serios și temeinic la ce puteți să faceți pentru acești oameni.

Soluția pentru a inversa fenomenul exodului absolvenților nu este "legarea de glie" a acestor absolvenți - ca să vă citez, cu această metaforă medievală -, ci adoptarea de măsuri executive de stimulare a inserției lor profesionale.

Dumneavoastră ați auzit despre acest concept, "stimularea inserției profesionale"? Înseamnă că Guvernul adoptă măsuri prin care practicarea în România a profesiilor în care acești oameni s-au specializat devine atractivă. Adică oferta din țară să fie competitivă cu oferta din străinătate. Este atât de simplu.

Dumneavoastră aveți timp să vă gândiți la chestiunile acestea, sau calendarul vă este prea încărcat cu luptele personale?

Dumneavoastră realizați că, în afară de scandaluri și acuze, cine vrea să vă evalueze activitatea n-are după ce să tragă linie?

Pentru această lipsă crasă de competență și viziune, sunteți un ministru-fantomă, domnule Pop, sunteți un ministru incapabil să construiască și o veritabilă sperietoare pentru cei ce vor să facă ceva pentru educația românească.

Așteptăm acum, cu interes, propunerile dumneavoastră pentru ca tinerii absolvenți să nu mai fie tentați să plece din România. Cu mare interes.

    Marilen-Gabriel Pirtea - declarație politică: Atac inițiat de PSD asupra societății civile - proiectul de supracontrol al activității organizațiilor civile de utilitate publică este inacceptabil pentru o societate democratică;

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Atac inițiat de PSD asupra societății civile - proiectul de supracontrol al activității organizațiilor civice de utilitate publică este inacceptabil pentru o societate democratică"

Proiectul pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații, inițiat de către domnii senatori Nicolae Șerban și Liviu Ioan Adrian Pleșoianu, se află în etapa de adoptare tacită la Senat.

În opinia mea, forma și spiritul acestei inițiative, care va ajunge în dezbatere la Camera Deputaților, reprezintă un grav atac asupra societății civile, introducând mecanisme de supracontrol asupra organizațiilor neguvernamentale, fundații și asociații de utilitate publică. Prin urmare, le solicit doamnelor și domnilor deputați să ia în considerare importanța respingerii acestei inițiative nedorite pentru orice societate democratică.

Proiectul inițiat la Senat prevede că fundațiile și asociațiile sunt obligate să publice, la fiecare șase luni, o declarație detaliată de venituri și cheltuieli, în care să fie menționată fiecare persoană care a donat bani respectivei fundații sau asociații, cât și valoarea acestei donații. Dacă acest lucru nu se întâmplă la timp, ONG-ul respectiv ar urma să-și înceteze de îndată activitatea.

Aceste prevederi sunt de natură să provoace discriminări semnificative între organizațiile neguvernamentale, cele de utilitate publică urmând să fie obligate să publice mult mai multe date despre veniturile și cheltuielile pe care le au, date pe care celelalte organizații neguvernamentale le raportează legal o dată pe an. Mai mult decât atât, proiectul inițiat la Senat introduce condiții și obligații noi față de legislația actuală, discutabile și nerelevante: introduce un algoritm al finanțării cu fonduri publice în funcție de obiectul de activitate al organizațiilor nonguvernamentale: 40% - Servicii Sociale (Asistență-Protecție-Incluziune-Coeziune-Securitate-Dezvoltare-Economie Socială), Caritate și Ajutor Umanitar, Sănătate, Sport; 30% - Educație; 10% - Știință, Cercetare, Inovație, Mediu și Protecția Animalelor, Protecția Consumatorului; 10% - Valori naționale și ale minorităților naționale - Tradiții și Patrimoniu Cultural; 10% - Diplomație și Relații Internaționale, Militar-Apărare-Cultul eroilor. Cine își poate asuma prin inițiativă legislativă direcționarea vieții civice printr-un astfel de algoritm artificial?

Toate aceste prevederi ale proiectului de modificare a legii sunt de natură să aducă grave prejudicii ONG-urilor de utilitate publică, prejudicii produse prin efectul de discriminare cu care ar urma să fie tratate prin prevederile legale organizațiile neguvernamentale de utilitate publică. Probabil că pentru oamenii fideli actualei guvernări sunt normale aceste acte de supracontrol în activitatea societății civile, dar nouă, tuturor celor care credem în rolul democratic al instituțiilor societății civile, ne este imposibil să girăm o inițiativă ce nu are alt rol decât acela de a cenzura manifestările și expresiile democratice ale societății civile. Oare această inițiativă nu este cumva menită să aducă pe masa guvernanților lista de contributori din societatea civilă care au susținut financiar organizațiile neguvernamentale ce au dezvăluit afacerile cu iz de ilegalitate ale liderilor PSD?

    Mihai Niță - declarație politică: Repetiție de Ziua națională, Ziua Marii Uniri;

Domnul Mihai Niță:

"Repetiție de Ziua națională, Ziua Marii Uniri"

În ajunul Zilei Naționale a României, pregătirile fervente pentru defilarea armatei au captivat, deja, atenția celor dornici să participe la manifestările tradiționale prilejuite de evenimentul cel mai important al românimii, sărbătorit la 1 decembrie. Putem considera că ne pregătim acum și pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri de la 1918. Totuși, pe scena politică, nimic din ce ar prevesti bucuria marii sărbători nu se întrevede, discordia fiind cuvântul de ordine al momentului.

Duminică seara, politicieni ai opoziției, ONG-uri și unele grupuri omogene care preferă anonimatul au organizat demonstrații de protest împotriva celor care, în urma sufragiului popular, au fost desemnați prin vot să conducă țara. Acești "tineri frumoși și liberi" n-au aflat însă că libertatea fiecăruia "se termină acolo unde începe libertatea celuilalt", ocupând ilegal spațiul public, respectiv străzile pe care au dreptul să circule autovehiculele. Lucrurile ar fi fost cât se poate de simple și normale, dacă dumnealor, protestatarii, ar fi înțeles că nimeni nu are dreptul să le îngrădească voința de a protesta public și pașnic, obținând în prealabil o autorizație de la primărie, conform legii. Constituția României asigură oricărui cetățean dreptul liber de exprimare a opiniilor, inclusiv prin proteste asumate de către organizatori.

Câteva zeci de mii de persoane ieșite în stradă consideră că reprezintă poporul, ignorând milioane de oameni care gândesc altfel și care votează ca atare. Grupurile de protestatari sunt activ susținute și de o parte a televiziunilor libere, care incită la răzmeriță și declară, prin vocea analiștilor abonați, că "poporul a ieșit în stradă să-și exprime nemulțumirile". Este greu de crezut că poporul român ar fi ajuns atât de mic și dezbinat!

Convingerea mea este că nu ne vom lăsa manevrați cu atâta ușurință și că vom rămâne în continuare un popor important al Europei și al lumii, mândri de valorile naționale și de istoria noastră milenară. România a mai trecut prin momente dificile, dar conștiința națională nu s-a pervertit. Statul modern, reprezentat prin instituțiile sale constituționale, are capacitatea să impună forța legii, pe care unele grupuri de interese o vor înlocuită cu forța străzii. Cei care n-au aflat că și democrația are norme obligatorii, se mai pot documenta, înțelegând, eventual, cum se exprimă democrația în țările cu civilizație avansată, pe unde călătoresc adesea.

Am speranța că, și de această dată, românii vor dovedi forța unității și vor sărbători cum se cuvine o zi cu însemnătate istorică, marcând cu bucurie și fermitate ziua unității naționale, înnobilată cu jertfe grele de către înaintași. Îi vom comemora cu pioșenie, demnitate și recunoștință pe eroii martiri ai neamului.

De Ziua Națională a României, adresez întregii populații a țării cele mai frumoase gânduri și urări de bine, încrezător în forța solidarității poporului român. La mulți ani, Românie, la mulți ani români, oriunde v-ați afla!

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - intervenție: 1 Decembrie, zi de unitate națională;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"1 Decembrie, zi de unitate națională"

La 1 Decembrie sărbătorim împreună 99 de ani de la Marea Unire, un eveniment sublim al istorie noastre naționale. 1 Decembrie este un moment în care fiecare dintre noi trebuie să aducă un omagiu profund celor care au făcut jertfa supremă pentru apărarea și întregirea teritoriului național. Generației eroice de la 1918 îi datorăm respectul nostru profund pentru cugetul, curajul, onoarea și dragostea de țară.

Privesc cu mândrie și recunoștință spre trecut, dar și cu încredere și speranță spre viitor, un viitor pe care noi, ca națiune, alegem să-l construim.

Astăzi, poporul român are nevoie mai mult ca oricând să rămână unit. Încrederea reciprocă trebuie să constituie temelia unei viziuni coerente, în care fiecare dintre noi să aibă un rol bine determinat. Aripile identității naționale ale României trebuie să rămână puternice în ciuda unor evenimente consumate sub auspicii incerte.

1 Decembrie este prin excelență un îndemn la unitate, solidaritate, cumpătare și mândrie națională. Cred că națiunea română are resurse umane și materiale pentru a-și îndeplini idealurile. Nimeni nu le poate lua românilor curajul, jertfa și spiritul de sacrificiu, elemente adânc înrădăcinate în ființa națională.

România are nevoie mai mult ca oricând de un proiect de țară, un proiect pe care l-a mai avut, și aici amintesc faptul că Moldova istorică a oferit un astfel de proiect în 1917, într-un moment de grea încercare pentru poporul român. Uitându-mă spre trecut, văd o istorie plină de încercări pentru România, cu dictatură regală, dictatură în regim de război, dictatură comunistă, care nu au slăbit ființa națională.

Îmi doresc o Românie stabilă având în centrul ei cetățeanul. Avem nevoie de profesionalism și responsabilitate în ceea ce facem și ne propunem să facem, de încredere și devotament față de valorile noastre comune. Țara noastră este un partener de încredere, respectat la nivelul instituțiilor din care face parte, prin modul cum și-a îndeplinit atribuțiile. România nu are nevoie de egoism, și, mai ales de egoism politic, nu are nevoie de lupte interne care să servească interese personale.

Folosesc acest prilej pentru a le transmite tuturor românilor un mesaj: aveți încredere în voi înșivă, aveți încredere în România și astfel vom reuși să transmitem generațiilor viitoare ceea ce generațiile trecute ne-au transmis nouă: dorința de a fi o națiune mai puternică și mai bună.

La mulți ani, români! La mulți ani, România!

    Ștefan Mușoiu - declarație politică: Populismul politic, singura preocupare a opoziției;

Domnul Ștefan Mușoiu:

"Populismul politic, singura preocupare a opoziției"

Opoziția actuală ține să ne demonstreze tot timpul că nu are habar care este rolul adevărat al celor care nu fac parte din arcul de guvernământ. Zi de zi, ceas de ceas, nu auzi din gura reprezentanților opoziției decât declarații care mai de care mai bombastice, populiste, adresate unor miniștri sau unor colegi de bancă din Parlament. La grămadă și fără să calculeze șansele reale ale unei moțiuni de cenzură, partidele de opoziție inițiază un astfel de demers în fiecare sesiune. Este adevărat că moțiunile simple sau de cenzură sunt apanajul partidelor aflate în afara arcului decizional, însă aceste gesturi politice trebuie fundamentate cu cât mai multe argumente reale, și nu cu fantasmagorii demne de colecția de basme ale lui Petre Ispirescu.

Și că tot a venit vorba de povești, trebuie să remarc faptul că încă din titlu moțiunea de cenzură, care n-a avut nici cea mai vagă șansă să răstoarne Guvernul Tudose, concurează cu succes narațiunile depănate copiilor seara, înainte de culcare, prin însuși subiectul său. Nu ne-a bufnit doar pe noi, cei de la putere, râsul când i s-a dat citire în plenul Parlamentului, ci și pe mai mulți liberali i-am zărit distrându-se copios. Tocmai din acest motiv noi, cei de la PSD, am refuzat să acordăm până și votul de blam acestui demers. O astfel de înșiruire de vorbe goale care sfidează realitatea și care s-a vrut a fi moțiunea de cenzură pentru al cărui text s-au încordat la maxim două partide, și nu unul singur, a avut un sfârșit pe cât de previzibil, pe atât de tragic, ca orice simulacru. Vă întrebați, probabil, unii dintre dumneavoastră, de ce fac astfel de afirmații tranșante.

Toate aberațiile susținute în moțiune nu au suport în realitate, ci dovedesc o ipocrizie ajunsă la cote alarmante, stimați colegi de la PNL și USR. Mai mult, tentativa dumneavoastră nereușită, ca să nu o numesc rușinoasă din cauza conținutului ei, denotă disperarea care v-a cuprins din cauza implementării cu succes a programului de guvernare. Dacă vreunul dintre dumneavoastră vine și solicită dreptul la replică din cauza considerentelor mele, atunci mă văd obligat să constat că senatorii și deputații de la PNL și USR trăiesc într-o lume paralelă. În varianta în care veți continua să vă folosiți de această fățărnicie, veți convinge tot mai mulți români că nu faceți nimic altceva decât un joc ieftin de imagine.

    Nicolae Giugea - declarație politică intitulată Găina nu se plimbă cu mașina. Oul, carnea și brânza... da!;

Domnul Nicolae Giugea:

"Găina nu se plimbă cu mașina. Oul, carnea și brânza... da!"

Un Guvern nu se poate conduce doar în glumă, doar cu ironii ieftine, prin minciuni și prin încercări eșuate de găsire a unor inamici inexistenți, care să justifice eșecul și incompetența miniștrilor în funcție. Un Guvern nu poate performa și nu poate produce efecte favorabile pentru cetățeni, atâta vreme cât acesta este total debranșat de la realitățile economice și sociale, le neagă în mod absolut și, mai mult, încearcă să deformeze realitatea cu o realitate paralelă.

Nu cred că este vreun cetățean român care să nu se fi minunat atunci când unul din cei doi lideri ai coaliției actuale de guvernare, fost liberal și al doilea om în statul român, spunea cu toată gura că el nu a văzut nicăieri ca benzina să se fi scumpit, ca urmare a creșterii accizei la carburanți. Din păcate, domnul Tăriceanu nu a fost nici primul și nici ultimul dintre liderii actualei coaliții, care găsesc justificări, care mai de care mai trăsnite pentru a justifica efectele negative resimțite de populație, ultima "inovație" fiind invenția năstrușnică a existenței unui "stat paralel". Da! "Statul paralel" este vinovat pentru toate nereușitele Guvernului, pentru toate promisiunile făcute de Liviu Dragnea și PSD, uitate la numai un an de la alegerile generale.

Din acest peisaj guvernamental sinistru nu putea să lipsească și domnul ministru Petre Daea, care, chestionat pe marginea scumpirii fără precedent a unor bunuri alimentare din coșul de bază al consumatorului român, în special legat de explozia prețului la ouă și influența negativă a scumpirii cu aproape 20% a carburanților, domnul Daea a crezut că, prin gluma "găina nu se plimbă cu mașina", va acoperi rușinea unui Guvern care face, de la o zi la alta, tot mai scumpă viața românilor.

Este drept faptul că găinile nu se plimbă cu autoturismele, însă ouăle da, iar tot ciclul de producție al unui ou este influențat în foarte mare măsură de prețul carburanților. Producția agricolă este mai scumpă, pentru că lucrările agricole se fac cu ajutorul carburanților, transportul producției agricole, al produselor procesate pentru hrana animalelor și încălzirea halelor de producție sunt influențate în mod decisiv de prețul la produsele energetice - gaz mai scump cu peste 6%, energie electrică mai scumpă cu aproape 10%, carburanți mai scumpi cu cca. 20%. Din păcate, explozia prețului la ouă, de peste 200%, a acoperit și alte creșteri de prețuri la produsele de bază, cum ar fi carnea, laptele, brânzeturile, legumele și fructele.

Vreau să cred și sper că prin această afirmație, domnul Petre Daea nu și-a exprimat adevăratele intenții și adevărata sa viziune asupra agriculturii românești. Vreau să cred că este doar o scăpare produsă de intenția de a nu lipsi și el din corul bocitoarelor PSD, care acuză "statul paralel". O agricultură care nu este influențată de prețul carburanților este o agricultură rudimentară, care nu se realizează cu metode moderne, cu utilaje și mecanizare, cu tractoare și treierătoare. Nu știu dacă domnul Daea a aflat că în economiile agrare moderne, porumbul nu se mai cultivă cu sapa, iar cerealele nu se mai recoltează cu secera, ci mecanizat, irigațiile nu se mai fac cu găleata și cana, ci cu motopompe care consumă combustibili. Nici găina, ca să producă ouă și în anotimpul rece, nu se mai plimbă, ca odinioară, liberă pe islazuri, ci este crescută în locuri încălzite, luminate și este hrănită corespunzător.

Oricâte tertipuri vor căuta cei din PSD și ALDE pentru a justifica pierderea de bunăstare pe care a adus-o guvernarea Dragnea, nu vor reuși, pentru că oamenii au înțeles deja faptul că viața mai scumpă, facturile tot mai mari, ratele bancare tot mai greu de onorat sunt rezultatul unei guvernări incompetente, care a demonstrat deja că are cu totul alte obiective decât cele care privesc creșterea standardului de viață al populației.

A trecut un an de zile și niciun român nu poate spune că trăiește astăzi mai bine decât trăia anul trecut, pe aceeași vreme, sau față de acum doi ani. Toată lumea a așteptat de la această coaliție un singur lucru: să pună în aplicare acel program fantastic de guvernare. Nimic mai mult. Acesta era în fapt testul dacă programul și promisiunile făcute în campanie sunt sau nu mincinoase. Or, adevărul a ieșit singur la suprafață și ne arată astăzi că românii au fost înșelați îngrozitor, pe toate palierele de așteptare publică: pensii, salarii, investiții, debirocratizare, respect pentru instituții și lista poate continua.

În ceea ce privește atitudinea domnului Daea, care, ca ministru, a avut și unele foarte mici realizări, eu, personal, i-aș recomanda să se preocupe mai degrabă de soarta fermierilor, de scoaterea acestora din subzistență, de sprijinirea lor prin investiții guvernamentale serioase și să lase propagandei de partid sarcina de a se ocupa de spălarea rușinii Guvernului condus de Dragnea și Tudose.

Domnul Petre Daea știe foarte bine faptul că nici oaia, nici vaca și nici porcul nu se plimbă cu autoturismul, însă carnea, brânza și lâna o fac din plin, iar creșterea prețurilor de la raft pentru produsele alimentare nu poate fi aruncată la infinit pe spinarea altora, când cauzele, care sfidează evidența, sunt chiar în curtea Guvernului.

    Alexandra Presură - declarație politică cu titlul Un an de măsuri eficiente pentru sistemul educației naționale;

Doamna Alexandra Presură:

"Un an de măsuri eficiente pentru sistemul educației naționale"

Domeniul educației din țara noastră este încadrat de Guvernul României la capitolul priorități naționale. Pentru actuala coaliție de guvernare educația nu este o problemă politică oarecare, iar din acest motiv ne străduim să realizăm obiectivele propuse.

În același timp, îmi pare rău să constat cum cei mai mulți dintre activiștii, formatorii de opinie, aleșii din opoziție se mulțumesc să critice orice inițiativă menită să aducă ceva nou și bun în acest domeniu. Auzim aproape zilnic glume și atacuri din cele mai nedemne la adresa educației și persoanelor preocupate să schimbe ceva. Criticii de serviciu nu au stat pe gânduri și au implicat chiar și educația în scandalul cotidian ca să lovească în Partidul Social Democrat și în coaliția de guvernare. Tocmai din această cauză, considerăm demersul lor de a critica orice măsură în domeniul educației drept o campanie electorală, și nicidecum o dorință sinceră de a schimba lucrurile în bine.

Majoritatea problemelor pe care le întâlnim în sistemul educațional românesc se datorează finanțării precare din ultimii 25 de ani. Cu salarii mici, cu infrastructură învechită, cu lipsa de noi tehnologii ne-am confruntat cu toții. Întreaga societate a suferit în toată această perioadă de tranziție, dar asta nu înseamnă că nu au existat oameni devotați și elevi bine pregătiți. Dimpotrivă, avem copii foarte buni în numeroase domenii, care au obținut cunoștințe și au dat dovadă de abilități deosebite cu resurse puține. Avem cadre didactice bine pregătite, care depun suflet ca să demonstreze că școala românească este una bună și eficientă. Zilnic sunt adoptate măsuri menite să vină în sprijinul cadrelor didactice și al elevilor. Dar acest lucru nu înseamnă că vom rezolva toate problemele din sistemul educației naționale într-un singur an.

Într-un an de guvernare s-a reușit lansarea proiectului Legii manualului școlar, reabilitarea unor școli din județele Brașov, Constanța, Iași și Botoșani, construirea a 13 grădinițe, au fost adoptate măsuri pentru a diminua exodul creierelor prin stimularea cercetării și alocării de resurse semnificative în domeniu. Au fost majorate salariile specialiștilor români implicați în proiecte de cercetare, dezvoltare și inovare pe bază de contracte de finanțare din fonduri publice. Nu am ignorant nici elevii olimpici și am asigurat suport financiar în vederea continuării studiilor universitare în unitățile din România prin acordarea unor burse.

Cu siguranță există loc de mai bine, și problemele acumulate în sistem nu au fost nici pe departe depășite. În același timp, se încearcă, pentru prima dată, ca întârzierile în tipărirea unor manuale să dispară, îmbunătățirea transportării elevilor din anumite localități la școală, furnizarea pachetelor de alimente în școli și alte măsuri necesare, iar cel mai important aspect, pe care ni l-am propus, este acela de a face din domeniul educației un domeniu atractiv și de avansare în carieră.

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică: Dialog social cu forța;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Dialog social cu forța"

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative este dovada supremă a eșecului total al Guvernului Dragnea-Tudose în numai 11 luni. În mai puțin de un an de guvernare, într-un termen atât de scurt, au reușit ceea ce nu a reușit niciun Guvern iresponsabil din lume, și anume să prăbușească stabilitatea finanțelor publice, într-un context favorabil, de creștere economică.

Puțini știu faptul că Ordonanța nr. 82, aprobată în aceeași ședință cu alt act normativ ucigaș, Ordonanța nr. 79/2017, prin care se vor tăia salariile angajaților din sectorul privat, nu a fost publicată în Monitorul Oficial, așa cum ar fi trebuit, decât după mai bine de o săptămână de la aprobarea ei. De ce a durat atât de mult, știm cu toții. Toți membrii Guvernului cunosc faptul că este un act normativ în integralitatea lui neconstituțional și, mai mult, le-a fost teamă de mânia populației, care va vedea, negru pe alb, că toate promisiunile electorale ale PSD și ALDE nu au fost decât un foc de paie care deja s-a stins.

Ordonanța nr. 82 va rămâne în istoria post-comunistă a României drept ordonanța ucigașă la adresa tuturor pensiilor, atât a celor prezente, cât și a celor viitoare. În privința pensiilor în plată, PSD a amânat creșterea acestora, așa cum legea îi obligă, de la începutul anului, de la 1 ianuarie 2018, cu un procent care să acopere 100% inflația și cu 50% din sporul de creștere a valorii salariului mediu brut. Păi, cât valorează legea în fața PSD? Nimic. Drept dovadă, această majorare a fost amânată până la 1 iulie 2018, iar majorarea promisă este de 10%. Cei mai mulți dintre pensionari vor spune că e bine și așa, decât să nu fie deloc, însă cei mai mulți pierd din vedere faptul că inflația cumulată, la care se adaugă și evoluția artificială a salariului mediu brut, ar fi trebuit să oblige Guvernul la o creștere mult mai mare de 10%. Deci, pensionarii în plată au fost păcăliți.

Despre tinerii pensionari, adică cei care vor ieși la pensie peste 10-15 ani, prin Ordonanța nr. 82, Guvernul Dragnea-Tudose-Olguța Vasilescu le-a tăiat între 20% și 25% din pensiile la care au contribuit și ar fi fost îndreptățiți în viitor. Cum a fost posibil acest lucru? Prin diminuarea brutală a contribuțiilor la Pilonul 2 de pensie, de la 6% la 3,7%, și prin dirijarea diferenței către plata pensiilor actuale pentru care Guvernul nu mai are bani.

Și de parcă nu era suficient faptul că Guvernul PSD-ALDE a distrus și sistemul actual de pensii, dar și pe cel viitor, prin aceeași Ordonanță neconstituțională, s-a gândit să aplice o lovitură și salariaților și sindicatelor, dar și angajatorilor. Cum așa? Mutilând Legea dialogului social nr. 62/2011 și obligând angajații și angajatorii să demareze renegocierea a peste 4 milioane de contracte de muncă din economie. Aceasta este de departe cea mai mare dovadă de cinism, dovada supremă prin care PSD și ALDE înțeleg dialogul social într-o economie, adică cu forța.

Această din urmă prevedere a Ordonanței nr. 82 este o altă minciună sfruntată, un alt tertip șmecheresc prin care Olguța Vasilescu și Mihai Tudose au premeditat o altă scuză pentru tăierile de salarii din sectorul privat. Nu! Stați liniștiți! Nu "statul paralel" va fi vinovatul pentru scăderea salariilor angajaților din sectorul privat, ci vinovații de serviciu vor fi angajatorii care nu au crescut cu forța salariile și care nu au acceptat impozite mai mari, care să se ducă să alimenteze deciziile falimentare ale Guvernului.

Cu toții am anticipat dimensiunea rușinoasă a minciunilor cuprinse în Programul de guvernare PSD-ALDE. Cu toții am știut că nici măcar 10% din acele promisiuni nu vor fi puse în practică, din cauza lipsei resurselor financiare și a incompetenței celor care guvernează. Cu toții am bănuit că România va înregistra reculuri serioase atât în privința investițiilor care ar fi trebuit să ne aducă modernizarea, cât și în privința diminuării decalajelor de dezvoltare dintre țara noastră și statele membre U.E.

Cu toate aceste anticipații, niciunul dintre noi nu cred că s-a așteptat la o scădere a standardului de viață al populației, la scăderi salariale, la tăieri din pensiile viitoare și la amânări succesive de indexare a celor prezente, precum și la zero investiții publice. Nimeni, nici cei mai sceptici analiști, nu a putut prefigura dimensiunea dezastrului economic și social în care ne-a dus PSD și ALDE într-un timp atât de scurt, precum și dezechilibrele uriașe pe care aceștia le-au creat cu bună știință.

    Anișoara Radu - intervenție intitulată 99 de ani, 99 de motive să fim mândri;

Doamna Anișoara Radu:

"99 de ani, 99 de motive să fim mândri"

Mi-am intitulat declarația politică de astăzi simplu, 99 de ani, 99 de motive să fim mândri, pentru că vineri se vor împlini 99 de ani de la Proclamația de la Alba Iulia prin care a fost realizată Marea Unire.

Prin crearea României Mari, românii și-au îndeplinit cea mai arzătoare dorință, aceea de a trăi liberi și independenți într-un stat care să aducă laolaltă toți românii.

Pentru această măreață realizare trebuie să fim recunoscători înaintașilor noștri, care și-au jertfit viața pentru ca noi să putem trăi într-un stat unit.

Ziua de 1 decembrie reprezintă însă și un motiv în plus să fim mai uniți, mai buni și să avem încredere în viitor. Este de datoria noastră să facem tot ceea ce ne stă în putință pentru a construi un stat așa cum ni-l dorim, în care drepturile și libertățile fundamentale să fie respectate, iar valorile democratice să stea la baza construcției instituționale a României.

Avem 99 de motive să credem în viitor, datorăm acest lucru atât înaintașilor noștri, cât și generațiilor viitoare.

Ziua de 1 decembrie ne reamintește faptul că românii au reușit să răzbată și să-și îndeplinească idealul unirii, deși contextul politic și militar de atunci ne erau potrivnice. Numai tenacitatea elitei politice românești și sacrificiul soldaților noștri ne-a ajutat să construim o Românie unită și modernă.

Secolul trecut a fost pentru România un secol al încercărilor și vicisitudinilor istoriei, țara noastră participând la două războaie mondiale și experimentând peste 4 decenii de comunism.

Toate aceste încercări ne-au făcut mai puternici, mai determinați și mai uniți, de aceea consider că avem 99 de motive pentru a fi încrezători în forțele noastre.

Ziua de 1 decembrie nu reprezintă doar un prilej de a rememora trecutul, ci și un imbold de a privi spre viitor, de a stabili obiectivele strategice și de a lupta pentru idealurile noastre.

România este astăzi un stat respectat pe scena internațională, avem parteneriate strategice importante, suntem membri ai Uniunii Europene și ai NATO, ceea ce ne oferă 99 de motive pentru a fi încrezători în dezvoltarea țării noastre.

Închei prin a vă mulțumi tuturor pentru rolul pe care îl jucați în societatea românească și vreau să nu uitați niciodată că România este reprezentată de noi toți. Aveți încredere în voi, aveți încredere în România!

La mulți ani, români! La mulți ani, România!

    Raluca Turcan - declarație politică: PNL solicită amânarea votului pe legile justiției și dezbaterea acestora în comisiile permanente ale Parlamentului;

Doamna Raluca Turcan:

"PNL solicită amânarea votului pe legile justiției și dezbaterea acestora în comisiile permanente ale Parlamentului!"

Am solicitat Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului:

  1. să desesizeze comisia specială cu privire la acest pachet legislativ și să transmită proiectele comisiilor permanente de resort;
  2. să solicite avizul Comisiei de la Veneția, așa cum însuși ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat la întâlnirea cu Frans Timmermans;
  3. să supună aceste legi unei dezbateri ample și să se realizeze studii de impact ale acestor legi atât de importante.

Reamintim că CSM a dat o amplă motivare atunci când a formulat un punct de vedere negativ. CSM este, în baza Constituției, garantul independenței justiției.

Nimănui de bună-credință din societatea românească nu-i servește graba dezbaterii acestui pachet legislativ, cu excepția celor care sunt în război cu legea, celor care vor controlul politic al justiției.

    Aurel-Robert Boroianu - declarație politică: Guvernul Tudose pune în pericol șansa ca fermierii români să beneficieze de fonduri europene și plăți directe după anul 2020!;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Guvernul Tudose pune în pericol șansa ca fermierii români să beneficieze de fonduri europene și plăți directe după anul 2020!"

Deja a devenit un clișeu ca promisiunile făcute în campanie românilor de către PSD să rămână nerespectate. Astfel, parte dintre promisiunile importante ale puterii actuale sunt fie amânate, fie blocate sau chiar uitate definitiv, iar consecințele acestor tertipuri devin din ce în ce mai grave.

Din păcate, una dintre cele mai mari probleme, pe care le generează guvernarea PSD-ALDE, o reprezintă blocarea investițiilor prin retragerea finanțării necesare derulării acestora, cum este și cazul sacrificării programului care prevedea cadastrarea gratuită a imobilelor și a terenurilor agricole.

Adică, prin retragerea de către Guvernul Tudose a celor două milioane de lei puse la dispoziția OCPI și a primăriilor pentru acest program, care este oricum unul destul de dificil de implementat, se pune în pericol posibilitatea ca fermierii români să mai poată beneficia de fonduri europene și plăți directe după anul 2020.

Mai trebuie spus și faptul că Programul Național de Cadastru prevede înregistrarea, până în 2023, a tuturor imobilelor din România, fie că acestea reprezintă clădiri sau terenuri agricole. În acest an, ANCPI a cadastrat doar puțin peste 300.000 de imobile. Din acest motiv, primarii se tem de faptul că, în lipsa banilor alocați de către Guvern, autoritatea de resort nu va mai putea, sub nicio formă, să reușească să ducă programul de cadastrare la capăt doar din fondurile proprii.

Mai mult decât atât, Guvernul PSD-ALDE se pregătește, potrivit unui proiect de ordonanță al Ministerului Dezvoltării, să sisteze plata subvențiilor nu numai pentru anul următor, ci pe următorii 4 ani pentru cadastrare, suma totală economisită astfel fiind de două miliarde lei, astfel încât ANCPI va fi aruncată în aer dacă nu va găsi rapid alte metode pentru a asigura integral toate cheltuielile de cadastrare.

Deci, cu alte cuvinte, guvernanții domnului Dragnea intenționează să retragă subvențiile de două miliarde lei, pe care trebuia să le plătească prin ANCPI în următorii 4 ani, chiar dacă instituția menționată are în derulare un program prin care se obligă să cadastreze gratuit toate imobilele și terenurile agricole din țară.

Consider că retragerea fondurilor alocate de către Guvernul României pentru cadastrarea gratuită a terenurilor agricole reprezintă un gest absolut iresponsabil, care poate crea grave prejudicii fermierilor români, precum și întregului sector agricol și de aceea - ca parlamentar liberal, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților, ținând cont de faptul că oricum fermierii din România se confruntă cu numeroase probleme, reușind să supraviețuiască cu greu pe o piață concurențială acerbă - îi solicit Premierului Tudose să anuleze acest demers al Ministerului Dezvoltării și să nu adopte ordonanța prin care se vor retrage subvențiile pentru cadastrare!

    Romeo Florin Nicoară - declarație politică cu tema: Degringolada PSD-ALDE, o redesenare a intereselor naționale ca interese de grup pentru Dragnea și Tăriceanu;

Domnul Romeo Florin Nicoară:

"Degringolada PSD-ALDE, o redesenare a intereselor naționale ca interese de grup pentru Dragnea și Tăriceanu"

Domnii Dragnea și Tăriceanu s-au demascat ieri. Am văzut, în splendoarea lor, ce îi mână în luptă pe acești lideri neobosiți în declarații conspiraționiste, seară de seară, la televizor. Cei doi nu au mai așteptat să trunchieze sistemul de justiție, să îl lase pe președinte fără prerogative, să pună talpa în gâtul ONG-urilor sau să aducă la ordine SRI, așa cum își doresc. Plini de energie și avânt s-au iscălit ca reprezentanți ai poporului și Parlamentului, întrupând însăși suveranitatea națională, pentru a combate Departamentul de Stat al SUA.

Viziunea celor doi despre regimul politic din România se rezumă la acest gest: doresc să își exercite, asemeni unor monarhi absoluți într-o democrație contorsionată, atribuții nelimitate, să poată să ordone, să acumuleze, să negocieze și să facă din România absolut tot ce le taie capul.

Concepția acestor indivizi asupra, de exemplu, parteneriatului cu SUA este una de nivel tribal: noi deținem după bunul-plac o țară, cu niște resurse, suntem la comanda ei și o tranzacționăm ca în Obor pentru a fi lăsați în pace în curtea noastră.

Degringolada produsă de PSD-ALDE, sub comanda celor doi, este un spectacol dirijat în care nu este afectat doar nivelul de trai al oamenilor prin creșteri de prețuri, ci întreg sistemul politic și instituțional al României.

În economie sunt atacate companiile, prin taxare și reguli aberante. În societatea civilă, ONG-urile sunt atacate prin modificări legislative și supuse unui linșaj politic în mass-media direct de către partidul de guvernare. În justiție nu sunt schimbate doar niște proceduri pe ici și colo, ci se realizează o întreagă operă de dezechilibrare a puterilor în stat și de punere sub comandă politică a celor care înfăptuiesc anchete sau iau decizii în procese.

În plus, deși vedem că aproape nimeni nu susține vreunul din demersurile majorității, și, prin urmare, ne-am aștepta la un pas înapoi din partea PSD-ALDE, situația este tocmai inversă.

Orice critică serioasă venită împotriva actualei puteri Dragnea-Tăriceanu este un prilej pentru aceștia de a mai accelera în direcția opusă și de a lovi mai puternic în adversarii instituționali. Dacă oamenii ies în stradă, sunt atacate legislativ ONGurile. Dacă mai sunt ziare sau televiziuni critice, atunci se inventează o conspirație în care "serviciile" și președintele acționează nelegitim și, deci, trebuie sancționați și lăsați fără atribuții. Dacă SUA transmit îngrijorări despre justiția din România, atunci se merge până la suspendarea achizițiilor de rachete în Comisiile Parlamentului sau până la punerea în discuție a Acordurilor și parteneriatelor pe care se întemeiază securitatea României.

Această lipsă de responsabilitate politică - accountability, dublată de reacțiune furioasă - este apanajul unor regimuri antidemocratice, care au devenit model de conduită pentru domnii Dragnea și Tăriceanu și pentru coaliția lor.

Din păcate, majoritatea parlamentară de astăzi, formată de PSD și ALDE, este captivă unui grup politic radical și reacționar ce lucrează pentru a schimba pe fond regimul politic din România. Forma politică urmărită este una incertă, fără reguli clare, echivocă în valori, cu o clientelă politico-economică cât mai largă, prin ale cărei mecanisme să sugrume orice forme de opoziție și rezistență. Totul în beneficiul personal al unor politicieni.

În lumina acestor realități, pentru a nu ne cufunda iremediabil în întuneric, solicit, în special, colegilor din partea puterii de azi să izoleze acest grup ostil intereselor României, așa cum le înțelegem încă împreună: apartenența la societatea euroatlantică, ca societate democratică cu economie de piață și cu un regim al controlului reciproc al puterilor în stat.

    Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică: Guvernul a luat măsuri concrete pentru promovarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din Ucraina;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"Guvernul a luat măsuri concrete pentru promovarea drepturilor la identitate lingvistică a etnicilor români din Ucraina"

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaților am solicitat europarlamentarilor social-democrați și Guvernului României să se implice activ și susținut pentru modificarea Legii educației adoptată de Parlamentul de la Kiev.

În urma demersurilor pe care le-a făcut Guvernul și Parlamentul României în ultima perioadă cu privire la situația din Ucraina, s-a convenit ca limba română să se predea în ordine descrescătoare în comunitățile de români de la învățământul primar către formele superioare.

Săptămâna trecută, Guvernul condus de domnul prim-ministru Tudose, prin Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, a inițiat o serie de măsuri de sprijinire directă a etnicilor români înscriși în sistemul de învățământ ucrainean cu predare în limba română. Astfel, a fost modificată, prin ordonanță de urgență, Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Noile reglementări consolidează cadrul legal prin care etnicii români din Ucraina să beneficieze de sprijin educațional din partea României pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învață în limba română în Ucraina și susținerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română.

Pachetul de măsuri educaționale cuprinde: alocarea de burse pentru etnicii români care studiază în sistemul de învățământ de limba română din Ucraina, suplimentarea burselor alocate etnicilor români din Ucraina în sistemul de învățământ românesc și organizarea, cu sprijinul Ministerului Educației Naționale, de stagii de perfecționare pentru profesorii din școlile de limba română din Ucraina. Numărul beneficiarilor, cuantumul burselor de studiu și mecanismele de selecție vor fi stabilite ulterior prin consultări între reprezentanții Ministerului pentru Românii de Pretutindeni cu asociațiile românilor din Ucraina și aprobate prin hotărâre de Guvern.

În scopul promovării și protejării dreptului de a studia în limba maternă, Ministerul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni va continua dialogul bilateral cu partea ucraineană și cu etnicii români din Ucraina, inclusiv prin intermediul unui mecanism de consultare din care vor face parte autoritățile centrale, locale, asociațiile românești din Ucraina, elevi și profesori.

Iată că, spre deosebire de președintele Iohannis, care a întrerupt orice dialog cu autoritățile ucrainene, abandonându-i astfel pe românii din Ucraina, Guvernul și Parlamentul au continuat negocierile și au obținut predarea în limba maternă pentru comunitățile de români din această țară, și, mai mult decât atât, acum au implementat programe prin care consolidează și promovează drepturile comunității de români din Ucraina.

    Silviu Nicu Macovei - declarație politică: Politica socială trebuie schimbată. Ne îngropăm copiii în sărăcie!;

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Politica socială trebuie schimbată. Ne îngropăm copiii în sărăcie!"

În aceste zile suntem preocupați de subiecte pe care majoritatea dintre noi le considerăm arzătoare. Vorbim de justiție, manifestații, președinte, multinaționale. Toate acestea însă pălesc în fața unui subiect cu adevărat grav, un subiect care ne va afecta nu doar în viitorul apropiat, ci timp de generații.

Ultimul raport publicat de agenția europeană Eurostat, chiar de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, arată că în România avem parte de o situație catastrofală: jumătate dintre copiii români sunt supuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Mai grav decât atât, situația din 2016 este mult mai rea decât cea din 2010, an de criză economică.

Suntem țara cu cei mai mulți copii care sunt și riscă să rămână în sărăcie, fiind depășiți de absolut toate țările Europei! Dacă în șase ani de zile în Bulgaria, țara care este pe al doilea loc, procentul copiilor în risc de sărăcie a scăzut cu 4,2%, în România a crescut în aceiași perioadă cu 1,1%, de la 48,1% în 2010 la 49,2% anul trecut. Dacă vreți, în termeni nominali, 1.88 milioane de copii români sunt în risc de sărăcie. Mai direct, ne-am sărăcit copiii și mai mult în acești ani.

Un raport separat al UNICEF arată că în țara noastră, de care suntem atât de mândri, 8% dintre copii trăiesc în sărăcie severă, adică cu mai puțin de 15 lei pe zi. Iar de aici provine și riscul de excluziune socială, adică lipsa de acces la educație și la sistemul sanitar.

Sărăcia pentru copii nu înseamnă doar lipsa banilor, ci și lipsa condițiilor decente de locuit și imposibilitatea de a participa la activități sociale și culturale alături de colegi (asta în cazul în care nu au abandonat deja școala!).

Cred că este momentul să ne aplecăm cu seriozitate asupra sistemului românesc de protecție socială, mai ales în ceea ce înseamnă protecția drepturilor copilului. Va trebui să elaborăm cu maximă celeritate o serie de reforme în sistemul de protecție socială și de combatere a sărăciei, căci în zece-cincisprezece ani vom avea tot copii săraci, dar și tineri sub pragul de subzistență! Adică acești copii pe care acum îi ignorăm.

Gradul de sărăcie în rândul copiilor ne va afecta țara timp de generații, căci acești copii nu vor avea acces la educație, la sănătate, vor crește fără repere și fără speranță. Viitorul lor va arăta sumbru, închis și îi va împinge fie spre infracționalitate, fie spre a părăsi țara în căutarea unei șanse de a scăpa de sărăcie.

Nu cred că ne mai permitem ca țară, după ce am pierdut milioane de oameni capabili de muncă, să ne îngropăm și copiii în sărăcie.

    Sorin-Ioan Bumb - declarație politică intitulată Fondul suveran - New Deal sau sinecură de partid?;

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

"Fondul suveran - New Deal sau sinecură de partid?"

PSD a pus pe repede înainte Legea privind înființarea Fondului Suveran, o megastructură economică ce ar urma să înglobeze circa 90 de companii de stat, cu un capital social de peste 9 miliarde de lei. Săptămâna aceasta proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului în procedură de urgență, dorindu-se adoptarea lui cu ocolirea dezbaterilor parlamentare necesare și normale, mai ales în cazul unui astfel de proiect, cu un impact gigantic asupra economiei românești și a bugetului de stat.

PSD încearcă să justifice această grabă, prezentând Fondul Suveran ca un proiect salvator, ce ar urma să rezolve problema investițiilor în diverse sectoare economice, în special în infrastructura mare. Un proiect asemănător cu New Deal-ul propus de președintele american Roosevelt pentru regenerarea economiei Statelor Unite, după criza economică din anii 30.

În realitate însă, nu este deloc așa. Probabil pentru că Liviu Dragnea nu crede în soluțiile promovate de străini, ci în cele românești, cu rezultate garantate, precum afacerea Belina...

Personal, încă din luna septembrie, folosind mecanismele parlamentare, i-am adresat ministrului economiei mai multe întrebări despre acest fond, cerând lămuriri, pentru că în proiectul de lege există foarte multe lucruri neclare. Am primit însă doar un răspuns de trei rânduri, de la un secretar de stat, prin care mi se spune să studiez proiectul de lege publicat pe site-ul ministerului. Înțeleg acum că acest mod de abordare nu este izolat, ci face parte dintr-o strategie a PSD, de a evita orice dezbatere pe acest proiect de lege. Un fel de "noaptea ca hoții" transformat acum în "iute ca ciorditorii". Tocmai de aceea proiectul a și fost depus în procedură de urgență, urmând, probabil, să fie adoptat către sfârșitul anului, în sunet de colinde, când românul va fi atent la ce va mai putea pune pe masa de Crăciun, după ce euro se apropie de 5 lei și nu va mai fi atent la ce furtișaguri face PSD prin Parlament.

Prin Fondul Suveran PSD pregătește o megațeapă prin care ar urma să aducă la pușculița de partid cam tot ce a mai rămas companie de stat profitabilă în România. Astfel, începând chiar de anul viitor, participațiile statului la companii precum Hidroelectrica, Romgaz, TransGaz, Aeroporturi București, Imprimeria Națională, Nuclearelectrica, Electrica, Registrul Auto Român, Portul Constanța, SALROM, Poșta Română, Romsilva, Metrorex, Aeroportul Internațional Kogălniceanu, CEC, Eximbank, Tarom, GDF Suez Energy, E.ON, Rompetrol Rafinare, OMV Petrom ar urma să constituie acest Fond Suveran. Aceste societăți nu vor mai vărsa dividende la bugetul statului, ci la Fond, iar vânzarea pachetelor de acțiuni se va putea face direct, fără să mai fie necesară respectarea procedurilor prevăzute de lege în cazul privatizărilor. Bănuim însă ca va fi totuși necesară vărsarea unor comisioane grase prin conturi off-shore... Toată această megaschemă va fi administrată de doar 16 oameni, numiți de Parlamentul majoritar PSD, cel mai probabil după principiul "vocea și talentul".

Iată deci cum PSD pregătește un fel de al doilea FNI, o megasinecură de partid, prin care nu vrea nimic altceva decât să preia "pe persoană fizică" tot ce a mai rămas de valoare în economia românească.

    Valeria-Diana Schelean-Șomfelean - declarație politică: Victimele violenței în familie au nevoie de susținere!;

Doamna Valeria-Diana Schelean-Șomfelean:

"Victimele violenței în familie au nevoie de susținere!"

Nu rămâne pasiv și nu tolera violența domestică! Dacă vezi sau auzi că o femeie este bătută, înjurată, umilită, sau că este victima violenței domestice trebuie să intervii! Nu te face că nu vezi, nu întoarce privirea! Ia atitudine! Anunță autoritățile! Victimele violenței în familie au nevoie de susținerea noastră!

25 noiembrie, Ziua Internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, ne oferă un prilej de a reflecta asupra felului în care violența ne afectează viețile. Violența nu se reduce doar la latura sa fizică, ci și cea verbală, psihologică, sexuală, economică, socială și spirituală. Indiferent de forma de manifestare a acestor acte de agresiune, esențială este garantarea unui cadru legislativ și instituțional coerent pentru a răspunde acestui flagel, pentru a găsi cele mai bune modalități de evidențiere a fenomenului și de reacție la o problemă care se răsfrânge asupra funcționării și sănătății familiale și a societății în ansamblu. Victimele violenței domestice au, de fiecare dată, nevoie urgentă să fie puse la adăpost, au nevoie de ajutor și protecție, au nevoie de reacție din partea societății! Numai așa putem avea, cu adevărat, o societate sănătoasă.

România a făcut progrese în ceea ce privește asigurarea unui cadru legislativ care să reglementeze protecția victimelor violenței domestice, însă, evident, acesta trebuie îmbunătățit permanent în raport cu realitățile sociale. Mă bucur că aici, în Parlament, împreună cu dumneavoastră și cu ONG-urile de profil, am contribuit la îmbunătățirea acestui cadru legislativ, însă reglementările Parlamentului, ca și autoritate legislativă, în direcția stopării acestui fenomen, trebuie să fie dublate de politici publice, de programe ale Executivului pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Trebuie să facem mai mult decât discursuri și dezbateri sau diferite campanii ale căror rezultate nu pot fi măsurate prea bine!

Statul român, prin organele sale la nivel central, și, mai ales, la nivel local, ar trebui să dubleze eforturile pe care le fac organizațiile nonguvernamentale în acest domeniu și să realizeze o campanie activă de informare a tuturor femeilor și fetelor, potențiale victime ale violenței domestice, despre drepturile lor, despre măsurile de protecție de care pot beneficia și timpul efectiv necesar implementării unor astfel de măsuri, despre sprijinul pe care îl pot primi din partea autorităților pentru a depăși astfel de situații.

De multe ori, cazurile ieșite la iveală ne demonstrează și faptul că, la rândul lor, reprezentanții autorităților publice au nevoie de o mai mare instruire în legătură cu procedurile pe care trebuie să le urmeze în cazul în care se află în fața unei agresiuni domestice. Doar pentru că agresiunile se petrec într-un mediu familial, nu însemnă că autoritățile nu pot interveni. Dimpotrivă, cele mai mari tragedii se întâmplă atunci când agresiunile se petrec în familie, pentru că victima este mult mai captivă într-o relație cu agresorul și, în consecință, are mult mai multă nevoie de siguranță și protecție din partea societății și a autorităților statului pentru a putea "evada" dintr-un astfel de mediu ostil.

Consider că mesajul nostru trebuie să ajungă mai puternic în rândul acestor femei și fete. Fiecare fată și femeie, din toate localitățile României, trebuie să știe că nimic nu justifică o agresiune asupra ei, că, dacă se întâmplă acest lucru, trebuie să reacționeze imediat și să ceară ajutor. Trebuie să știe cui să se adreseze, ce pași are de făcut dacă ea sau copiii ajung într-o situație în care sunt victime ale violenței domestice. De aceea, consider că eforturile statului român trebuie să se concentreze pe o educație constantă și o informare a tuturor femeilor despre drepturile lor.

Tot pe educație trebuie pus accentul și atunci când vorbim despre măsuri pe termen lung. Cred că educația în acest domeniu trebuie să înceapă de timpuriu, chiar din timpul cursurilor de școală, prin dascălii, profesorii, diriginții care formează caracterul viitorilor adulți, viitorilor soți, viitorilor părinți. Și spun asta pentru că, de cele mai multe ori, copiii sunt influențați în comportamentul lor la maturitate de exemplele pe care le-au avut acasă, de modelele oferite de părinți. Un copil, care trăiește într-o permanentă agresiune fizică și emoțională în propria casă, trebuie ajutat de societate să distingă normalitatea în viața de familie, tocmai pentru a nu copia, a nu perpetua astfel de comportamente.

Să spunem nu violenței domestice! Și, da, să reacționăm!

    Vasile Cîtea - declarație politică: Abandonul școlar - o problemă socială a țării;

Domnul Vasile Cîtea:

"Abandonul școlar - o problemă socială a țării"

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă învățământul românesc este abandonul școlar. Acest fenomen a luat amploare în ultimul deceniu și apare cel mai frecvent în rândul adolescenților din ciclul liceal. Din păcate, cei mai mulți elevi care recurg la abandonul școlar provin din mediul rural, din familii numeroase, defavorizate, care nu realizează venituri; aceștia sunt preponderent elevi ai unor licee industriale, agricole sau tehnologice, deși victime ale acestui fenomen alarmant sunt înregistrate și în licee teoretice sau colegii naționale, pedagogice, cu specific umanist sau realist.

Dacă revenim la situația învățământului gimnazial, abandonul școlar vizează situații de-a dreptul dramatice, în care copiii lăsați în grija rudelor sau a unor prieteni de familie se distanțează atât de școală, cât și de părinți. Lipsa de grijă maternă sau paternă creează în inima și mintea copilului un sentiment de abandon social care va îndrepta minorul către crize ale personalității, în care singura preocupare devine dorința de a câștiga din nou dreptul de a vedea părinții sau îndreptarea către periferia comportamentului social.

România este fruntașa Europei din acest punct de vedere: doi din zece elevi români renunță la studii, conform celor mai noi studii.

Nu în ultimul rând, apare din ce în ce mai des categoria minorilor exploatați în muncă, plecați cu părinții în străinătate pentru o așa-zisă viață mai bună care sfârșesc lamentabil în ceea ce privește educația și adaptabilitatea socială.

Trebuie să ne gândim la măsuri pentru a reduce procentul de abandon școlar, dar și pentru a recâștiga pentru școală elevii care au recurs la abandon școlar.

    Vasile Varga - intervenție cu titlul: Unirea - un vis împlinit!;

Domnul Vasile Varga:

"Unirea - un vis împlinit!"

Zilele acestea suntem cuprinși de bucuria sărbătoririi revenirii frumoasei Bucovine la plai românesc (28 noiembrie 1918), cât și a Marii Uniri, corolarul dorit de înaintașii noștri, de-a lungul multor generații. Nu putem uita pasul făcut, cu câteva luni mai devreme, de bogata Basarabie, în 27 martie 1918, când și acest teritoriu străbun s-a întors la sânul patriei. Unirea Țărilor Române, din 1600, sub sceptrul lui Mihai Viteazul, dăduse speranțe peste veacuri românilor, și anume se putea trăi într-un teritoriu în care se vorbea aceeași limbă, erau tradiții asemănătoare, teritorii în care se simțea și se trăia românește.

Un alt pas spre reîntregire l-a reprezentat mișcarea genială prin care Moldova și Tara Românească, sub conducerea lui Al. Ioan Cuza, au făcut pasul către un stat modern puternic.

Chiar dacă vremurile erau vitrege, cu pierderile cauzate de Primul Război Mondial, luptele duse de eroica noastră armată, în anii 1916-1918, dublate de acțiunile clasei politice românești, care a dat dovadă de înaltă trăire patriotică, ideea reîntregirii teritoriale era mai presus de orice. Era momentul astral care era așteptat de veacuri.

La 1 Decembrie, la Alba Iulia, toți delegații prezenți din Transilvania, dar și din celelalte provincii care tocmai scăpaseră de jugul stăpânirilor străine, într-un glas, au spus că se unesc cu România. Consider că a fost cel mai important act din istoria României.

Ca liberal nu am voie să uit rolul extrem de important jucat de Ion I. C. Brătianu, președinte al PNL, alături de alți oameni politici marcanți în procesul Marii Uniri, figura centrală fiind Regele Ferdinand I "Întregitorul".

Atunci, în acele vremuri de înaltă trăire românească, prin sacrificiile înaintașilor, noi am primit moștenire o bogăție neprețuită - România cea Mare, datoria noastră este să o apărăm cu orice preț.

La mulți ani, România! La mulți ani, dragi români!

    Mihai Weber - intervenție intitulată Debutul sărbătorilor pentru Centenar, motiv de unitate pentru toți românii;

Domnul Mihai Weber:

"Debutul sărbătorilor pentru Centenar, motiv de unitate pentru toți românii"

Duminică, 26 noiembrie 2017, s-a dat startul acțiunilor care vor marca, timp de un an, Centenarul Marii Uniri. Până la 1 decembrie 2018, timp de un an de zile, se vor sărbători 100 de ani de la Marea Unire, cu manifestări organizate sub egida Guvernului României, Președinției, Parlamentului, Academiei Române și altor instituții publice. Se va aduce astfel un omagiu părinților fondatori ai noului stat român, personalităților precum Iuliu Maniu, Ilie Lazăr, episcopul Iuliu Hossu, Ion I.C. Brătianu, militanți neobosiți pentru realizarea aspirațiilor naționale de întregire și unitate.

Urmează un an în care România ar trebui să fie cinstită de către toți românii, un an în care ar trebui să demonstrăm că suntem continuatori ai unor înaintași fără culoare politică și să conștientizăm că faptele noastre de azi se vor răsfrânge asupra urmașilor de mâine.

PSD vrea să sărbătorească cu decență și mândrie Centenarul Marii Uniri, nu își dorește nicidecum un început de an Centenar plin de scandaluri, dezbinare, acuzații și români contra români pe străzi.

Să nu întinăm principiul fundamental al Marii Uniri - unitatea și fraternitatea.

    Lavinia-Corina Cosma - despre incluziunea socială a romilor;

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Romii reprezintă cea mai mare și mai vulnerabilă minoritate din Uniunea Europeană, comunitatea lor fiind, în general, marginalizată și discriminată.

Obiectivele U.E. de integrare a romilor vizează stabilirea unui cadru de acțiune în patru domenii esențiale: accesul la educație, ocuparea unui loc de muncă, servicii medicale și locuințe.

Prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Uniunea Europeana a alocat fonduri nerambursabile pentru investiții în infrastructură sanitară și socială, necesare pentru îmbunătățirea accesului la servicii sanitare și sociale și reducerea inegalităților în materie de sănătate, cu o atenție specială acordată grupurilor marginalizate, precum romii și persoanelor expuse riscului sarăciei.

Conform recensământului din 2011, în România, un număr de 619 mii de persoane s-au declarat de etnie romă, însemnând 3,2% din populația țării.

Membrilor comunităților de romi trebuie să li se ofere șanse egale la asistență socială și medicală, educație, muncă. Trebuie create și asigurate intern condițiile de bază și posibilitățile pentru ca romii să beneficieze de aceste șanse. În același timp, trebuie respectate tradițiile și mentalitatea comunităților de romi, iar particularitățile specifice trebuie armonizate cu reglementările general valabile din domeniul social. Acceptarea și respectul reciproc trebuie considerate drept bază pentru înregistrarea de progrese în domeniul incluziunii sociale.

Educația este extrem de importantă, deoarece înseamnă independență atât în gândire, cât și în alegeri personale și profesionale. Este esențial ca toți copiii romi să meargă la școală, să dezvoltăm o generație de copii cu șanse mai mari, competitivi și care să își apere onoarea, drepturile și să își asume apartenența etnică fără frică.

Din cauza multiplelor probleme cu care se confruntă romii, influențele prejudecăților și stereotipurilor asupra situației lor prezente, trebuie să conștientizăm problemele cu care această etnie se confruntă. În actualele condiții, pentru noi a devenit obligatorie cunoașterea și rezolvarea problemelor acestei minorități, pentru a putea crea un mediu democratic pentru toți cetățenii (indiferent de etnia căreia îi aparțin) și să construim în mod real o societate civilă.

Politizarea instituțiilor, prin numiri care nu au ținut cont de competența managerilor și de expertiza lor, ci de alianțele politice, a condus la transformarea instituției într-una de fațadă și cu competență foarte redusă. Colaborarea ANR cu ONG-urile rome și cu ministerele a fost și este un eșec, prin urmare, rolul ANR, la nivel de implicare publică, a fost decorativ. Ce măsuri prioritare credeți că ar trebui să ia actualul Guvern pentru a îmbunătăți situația romilor? Cu siguranță ar trebui să revizuiască noua Strategie pentru îmbunătățirea situației romilor, adoptată în 2011. România ar trebui să-și asume o politică publică reală, cu responsabilități clare ale autorităților centrale, regionale și locale, cu un buget definit, cu indicatori măsurabili ai progresului, cu monitorizări periodice.

    Laurențiu Nistor - intervenție cu tema: 1 Decembrie 1918 - evenimentul principal al istoriei României;

Domnul Laurențiu Nistor:

"1 Decembrie 1918 - evenimentul principal al istoriei României"

Pe 1 decembrie 2017 se împlinesc 99 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României și, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor granițelor vechii Dacii.

La acea dată avea loc, în sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Națională, cu participarea a 1.228 de delegați (deputați) aleși. Vasile Goldiș rostea cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție: "Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România".

Anul viitor se împlinesc 100 de ani de la acest eveniment istoric fără precedent, eveniment ce va fi marcat prin Centenarul Marii Uniri. Celebrarea Centenarului Marii Uniri începe, oficial, din acest an, printr-o implicare a tuturor - de la instituții, la administrații locale, oameni de cultură, societate civilă.

Evenimentele legate de Centenarul Marii Uniri se vor desfășura pe tot parcursul anului viitor. Pentru că 1918 este un moment al tuturor românilor, este o zi pe care nu avem cum să o dăm uitării și pe care trebuie să o purtăm vie în amintirea noastră.

Iar o frumoasă descriere a acestei minunate zile aparține lui Lucian Blaga: "Era o roire de necrezut. Pe câmp se înălțau, ici-colo, tribunele de unde oratorii vorbeau nației... în ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul național, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv, al oratorilor de la tribună".

La mulți ani, România!

    Natalia-Elena Intotero - intervenție despre 1 Decembrie - ziua noastră, a tuturor;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"1 Decembrie 1918 - ziua noastră, a tuturor"

În după-amiaza zilei de 23 noiembrie 1918, pe Câmpia Libertății de la Blaj, un aparat de zbor, pilotat de un erou, aducea un mesaj de pace, un sac plin cu manifeste și o geantă sigilată în care se găsea, printre alte documente, scrisoarea prim-ministrului Ion I.C. Brătianu pentru Consiliul Național Român Central.

Documentul era hotărâtor pentru convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, iar Guvernul român, aflat la Iași, și Consiliul Național Român Central nu puteau comunica decât par avion, din cauza iernii aspre.

Mesajul de pace a ajuns cu sacrificii la Blaj. Fiecare membru al echipajului avusese fața protejată de un strat gros de parafină, singura soluție pentru a supraviețui la -40 de grade Celsius. Piloții nu au avut nici parașute, nici armament, iar carlinga fusese deschisă pe tot parcursul zborului.

Pentru că ne apropiem de 1 decembrie, trebuie să ne reamintim cu toții că această zi este despre oameni, despre eroi neștiuți, despre sacrificii, dar mai ales despre credință și speranță.

1 decembrie este o zi pe care istoria a consemnat-o la adevărata ei valoare, iar nouă ne rămâne importanta misiune de a nu o uita. Și nici nu am avea cum, pentru că 1 decembrie este, practic, România.

România noastră frumoasă și mereu surprinzătoare, România noastră cu oameni darnici, buni și prietenoși, țara noastră clădită pe minuni și credință, România noastră pe care o vom iubi mereu, dincolo de cuvinte, declarații sau vremuri.

    Bianca-Miruna Gavriliță - declarație politică: România are nevoie de complete de magistrați destinate exclusiv judecării dosarelor de azil;

Doamna Bianca-Miruna Gavriliță:

"România are nevoie de complete de magistrați destinate exclusiv judecării dosarelor de azil"

351 de zile. Aproape un an. Aceasta este durata medie de soluționare a cererilor de azil în instanțele din România. Un an, timp în care statul român trebuie să le asigure refugiaților cazare, masă, consiliere, servicii medicale și asistență. De ce durează atât? Pentru că numărul refugiaților care solicită azil în România crește constant. Doar în primele 8 luni ale acestui an au fost depuse peste 4.000 de cereri de acordare a unei forme de protecție internațională, cerere de azil sau solicitare de obținere a statutului de refugiat. Practic, nu trece zi fără ca un grup de migranți să nu fie depistat fie pe fâșia verde de la granițele cu Serbia sau Bulgaria, fie în centrul unui oraș din zona de vest a țării. Din păcate, statul român face cu greu față acestui val de migranți. Locurile de cazare în centrele de specialitate sunt reduse, și aș face o paranteză să vă spun că la Timișoara au fost situații în care Centrul de primire în regim de urgență nu a mai avut loc pentru a primi alți solicitanți ai unei forme de protecție.

Mai mult, în perioada de un an, cât se judecă solicitarea depusă pentru obținerea statutului de refugiat sau cererea de azil, solicitantul, care obține un document cu care se poate identifica, nu este supus unei forme de control permanent, beneficiind de dreptul de liberă circulație atunci când este cazat într-un centru deschis, așa cum sunt cele din Timișoara sau București.

351 de zile. Atât au nevoie instanțele de judecată să se pronunțe în cazul solicitărilor de acordare a unei forme de protecție și asta pentru că, deși există magistrați oarecum specializați în acest domeniu, completele de judecată specializate nu se ocupă exclusiv de judecarea cauzelor în care se solicită o formă de protecție. Legislația actuală permite atacarea în contencios a hotărârii nefavorabile a Inspectoratului General pentru Imigrări la Judecătorie, iar mai apoi, în recurs, la Tribunal, ajungându-se astfel la prelungirea termenului în care solicitanții de azil pot rămâne pe teritoriul României.

Ca să vă dau câteva exemple. Judecătoria Sectorului 4, București are 156 de dosare de solicitări de statut de refugiat, iar durata medie de soluționare este de 184 de zile. La Galați, durata medie de soluționare este de 218 zile. Judecătoria Timișoara are nevoie de 63 de zile, și vorbim doar de dosare aflate în primă instanța. La aceste termene se adaugă dosarele aflate în recurs la tribunale. La Tribunalul Timiș, de exemplu, durata medie de soluționare a dosarului este de 108 zile, la Tribunalul București este de 223 de zile.

Trebuie precizat că judecarea solicitărilor pentru acordarea unei forme de protecție se face exclusiv în completele de contencios administrativ care au o încărcătură mare cu alte cauze ce nu țin de problemele refugiaților. Astfel, termenele ședințelor de judecată se stabilesc la interval de săptămâni, chiar luni.

Stabilirea unor complete de magistrați dedicați exclusiv soluționării cererilor de azil ar putea conduce la reducerea termenelor și stabilirea cu celeritate dacă solicitantul de azil capătă sau nu statutul de refugiat ori, după caz, protecția subsidiară, este expulzat din România. Acest lucru poate fi însă schimbat. Potrivit legii, la judecătorii și tribunale pot fi înființate complete specializate de magistrați destinați exclusiv soluționării cererilor de asigurare a unei forme de protecție. Președinții instanței pot face acest lucru la propunerea colegiului de conducere a fiecărei instanțe. Deci este nevoie doar de voință. De aceea, cred că CSM și Ministerul Justiției ar trebui să intervină în această situație și să susțină înființarea de complete specializate destinate doar soluționării cererilor de asigurare a statutului de refugiat. Magistrații din acele complete ar fi degrevați de alte dosare și, în plus, ar putea realiza o examinare mult mai atentă a fiecărei cereri de azil. Iar perioada până la care un solicitant de azil ar ști dacă poate rămâne în România sau nu s-ar scurta considerabil, reducând în același timp cheltuiala statului român și, de ce nu, riscul apariției unor probleme legate de securitatea națională.

    Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică: Practic, politicile fiscale actuale aduc un sprijin real tinerilor. Cu toate acestea, piața muncii din România suferă din cauza lipsei de forță de muncă calificată.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Practic, politicile fiscale actuale aduc un sprijin real tinerilor. Cu toate acestea, piața muncii din România suferă din cauza lipsei de forță de muncă calificată"

Europa, cea stabilă și prosperă pe care o știam, experimentează neliniști, neliniști care-i afectează deopotrivă pe cei tineri și mai puțin tineri.

Neliniștile se manifestă sub diverse forme, precum creșterea infracționalității juvenile, creșterea numărului mamelor minore, creșterea actelor de violență în școli și în familie, creșterea obezității infantile (o problemă reală în România zilelor noastre), creșterea consumului de substanțe halucinogene, acestea fiind doar câteva dintre fenomenele cu care se confruntă întreaga civilizație contemporană și din ce în ce mai mult și țara noastră.

Criza financiară globală s-a transformat treptat într-o criză socială care dezechilibrează sistemele funcționale de până acum. Analizele realizate pe categorii socio-profesionale relevă faptul că cea mai dezavantajată categorie este cea a tinerilor. Deși neuniformă, dinamica degradării condițiilor de viață a tinerilor este profund negativă și afectează funcționarea întregii societăți europene, internaționale și naționale.

Fenomenul accelerat al migrației, șomajul, scăderea angajărilor, inegalitățile socio-economice, sărăcia și excluziunea afectează disproporționat tânăra generație, a cărei autonomie, demnitate, bunăstare și acces la drepturi se erodează rapid. Accesul din ce în ce mai dificil la resurse și creșterea diferenței de statut dintre cei tineri și cei în vârstă, incapacitatea de a-și continua studiile sau de a se perfecționa în meseriile pe care le au, precum și pierderea încrederii în sistemele sociale conduc la blocaje pe piața muncii.

Cu toate acestea, politicile fiscale de până în prezent îndreptate către sprijinirea tinerilor și tinerelor familii, prin acordarea unor indemnizații substanțiale tinerelor mame; îmbunătățirea mobilității pentru studii, prin acordarea de gratuități la transport studenților și elevilor; relansarea liceelor vocaționale; reconversia profesională; sprijinul acordat tinerilor antreprenori, toate aceste măsuri reprezentând priorități ale guvernării social-deomocrate, și nu au avut efectul scontat.

Readaptarea unor politici macroeconomice pentru crearea de locuri de muncă sustenabile în toate zonele țării, cu precădere în cele defavorizate, sprijinirea mai ales a tinerilor proveniți din familii sărace, acordarea unor credite financiar-bancare avantajoase, cu dobânzi fixe și stabile tinerilor angajați, reașezarea scalei de valori și motivarea tinerilor merituoși, distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcția creșterii clasei de mijloc din România, precum și investiția într-o educație de calitate, ar putea avea un impact semnificativ în statisticile viitoare.

  Discuții procedurale privind comunicatul de presă al președinților celor două Camere ale Parlamentului României.  

După pauză

     

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi.

Vă rog să luați loc, să putem continua.

Vă anunț că din totalul celor 329 de deputați și-au înregistrat prezența un număr de 103.

Doamna Raluca Turcan, liderul Grupului PNL.

Vă rog.

Procedură, bănuiesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Pe procedură.

Domnule președinte de ședință,

Doream să afirm de aici, de la tribuna Parlamentului, că în calitate de lider al Grupului Partidului Național Liberal, susțin Parteneriatul Strategic încheiat cu Statele Unite ale Americii acum 20 de ani și susțin lupta împotriva corupției, susțin autonomia justiției.

Ca atare, consider neavenite, un abuz de putere, declarațiile lui Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu.

Și solicit demisia președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Acesta nu mă reprezintă, nu-i reprezintă nici pe alegătorii care m-au votat, așa cum nu reprezintă foarte mulți oameni cinstiți din această țară. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul deputat Munteanu, liderul Grupului PSD, procedură.

Vă rog.

 
Aprobarea unei modificări a ordinii de zi.  

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte de ședință,

Aș vrea să înscriem pe ordinea de zi - și am acceptul celorlalți lideri ai grupurilor parlamentare - Proiectul de Hotărâre de la Comisia juridică, privind vacantarea locului de deputat al colegului nostru, Chiriță Dumitru, care a plecat pe o altă funcție. Și după ce supuneți la vot, o să mai am și altă solicitare.

   

Domnul Florin Iordache:

Da. Rămâneți... adică mergeți în bancă, să supun la vot propunerea dumneavoastră de completare a ordinii de zi cu... pe prima poziție. Este vorba de vacantarea unui loc de deputat în urma demisiei domnului deputat Dumitru Chiriță, președinte, actualmente, la ANRE.

Supun votului introducerea pe primul punct al ordinii de zi. Să înceapă votul.

 
   

Mulțumesc.

65 de voturi pentru.

Vă rog, în continuare, domnule Munteanu.

Vreau să vă spun că voi da cuvântul liderilor sau viceliderilor. Restul intervențiilor... Au fost declarații politice, dimineață.

Mulțumesc.

Păi, nu pot, nu voi da cuvântul, repet, domnule deputat...

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Am acceptul liderilor de a aduce de pe poziția 42, PL-x 381/2017, respectiv completarea Legii nr. 152, care înseamnă o excepție pentru ca medicii care au peste 35 de ani să poată primi locuințe ANL.

Acum sunt deja unele localități din țară pregătite și așteaptă să facem această modificare pentru a le putea primi. Poate în felul acesta îi facem să rămână mai ușor în țară.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat,

Pe ce poziție vreți să fie introdus?

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

De pe poziția 42, să-l aducem pe poziția 12. Pentru că pe celelalte abia le-am mutat și nu putem să-l ducem în fața lor, că nu e corect.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Deci în aceste condiții vă propun ca PL-x 381, cu raport de la Comisia pentru administrație, să fie introdus pe poziția 12 a ordinii de zi. Să înceapă votul.

 
   

73 de voturi pentru. Adoptată.

În continuare...

Da, vă rog, domnul Popescu. Înțeleg că aveți o problemă de procedură...

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Dragi colegi,

Aș vrea să reiterez și eu, în calitate de deputat al Parlamentului României, faptul că susțin Parteneriatul Strategic România - SUA, încheiat în urmă cu două decenii.

Consider un abuz...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Pavel Popescu:

... declarația semnată de președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat,

Domnule deputat... procedură... Ați solicitat procedură.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Dragi colegi,

Vă rog să vă delimitați de ceea ce a făcut domnul Dragnea ieri, împreună cu Călin Popescu-Tăriceanu. (Aplauze.)

Ca deputat în Parlamentul României, militez pentru independența puterii... (Vociferări. Rumoare. Microfon întrerupt.)

... îi cer demisia domnului Liviu Dragnea... (Vociferări. Rumoare. Microfon întrerupt.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Următoarea...

Domnul Bichineț, vă rog.

Declarații politice au fost de dimineață, de la ora 08,30.

Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Pentru a detensiona, eu cred că nu este rău - și vă rog să luați aminte - ca Parlamentul României, în speță, Camera Deputaților, să formuleze el - noi - un răspuns către reacția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

De ce spun lucrul acesta? Pentru că noi avem și dreptul, și capacitatea, prin liderii noștri de grup, să formulăm un răspuns.

Nici - eu nu am să folosesc cuvinte dure - nici domnul Tăriceanu, nici domnul Dragnea nu lucrează pe persoană fizică și aici nu este nici într-un caz SRL...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

... și noi nu suntem angajații Domniilor Lor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Simionca, vă rog.

 
Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.86/2016 privind instituirea centrelor comunitare românești în străinătate (PL-x 264/2017). (retrimis comisiilor)  

Domnul Ionuț Simionca:

Bună dimineața, stimați colegi.

Domnule președinte,

Aș vrea să mutăm PL-x 264/2017 de pe punctul 46, în primul rând, pe punctul 12. Și după care să-l retrimitem, încă un vot, la comisie, pentru două săptămâni. Am acordul liderilor de grup.

Mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Să înceapă votul. Cine este pentru?

Să înceapă votul.

Vă rog, votați.

 
   

93 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptată și această propunere de modificare a ordinii de zi.

Alte intervenții?

Da, domnul Neagu.

Vă rog.

Tot pe procedură, da?

Vă rog.

 
Discuții procedurale privind comunicatul de presă al președinților celor două Camere ale Parlamentului României.  

Domnul Nicolae Neagu:

Pe procedură, domnule președinte.

Pentru că... și totuși nu putem chiar așa, rapid, nu ca declarație politică. Dar eu am înțeles, ca și majoritatea colegilor, și nu doar cei din PNL au înțeles, că atât domnul președinte Dragnea, cât și domnul președinte Tăriceanu s-au exprimat în numele Parlamentului României. Eu fac parte din Parlamentul României. N-am fost întrebat, nu știu să fi existat o dezbatere pe fond.

Iar, din alt punct de vedere, a ne face de lucru și a interpreta ceea ce extrem, extrem de serios avertizează Departamentul de Stat american este o chestiune pe care nu o putem lăsa așa. Motiv pentru care nu doar că mă delimitez, considerați că această acțiune trebuie îndreptată și eu totuși solicit...

   

Domnul Florin Iordache:

Reveniți la procedură, domnule...

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

... solicit majorității parlamentare să ia în considerare acest lucru și el să fie remediat.

Nu intrăm într-o discuție pe fond a problemei, dar nu putem pune sub îndoială acest Parteneriat Strategic, atâta timp cât nu cu mult timp în urmă, aici, în Cameră, am votat și o lege prin care dotăm armata cu armament extrem de important pentru România.

Eu cred că trebuie făcută o corecție cât se poate de rapid. Ne delimităm complet, cu atât mai mult cu cât... (Voci suprapuse.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

... doar chestiunile de justiție și chestiunile de acord și de principiu...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Stanciu-Viziteu.

Tot pe procedură, bănuiesc. Și dumneavoastră vă delimitați, nu? Nu știu...

Care e procedura? Vreau să-mi precizați procedura.

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă bucur că sunteți riguros.

Invoc art. 149 alineatul... toate alineatele, prin care orice deputat poate să ia cuvântul în afara ordinii de zi pe probleme de ordin personal.

Cât îl citiți dumneavoastră, vă spun că, personal, mă simt ofensat de poziția celor doi președinți, de ieri, și nu cred că este în numele meu sau al vreunui coleg din USR.

Și solicit pe această cale celor doi președinți să se delimiteze clar de acest mesaj și să spună că a fost în numele lor, și nu în numele Parlamentului. Pentru că mesaje în numele Parlamentului se adoptă prin procedură, menționată în legea organică a activităților comune.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Vîlceanu Dan.

Tot procedură, da, domnule deputat?

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că mai mult decât faptul că ar trebui să ne delimităm cu toții de mesajul pe care cei doi președinți - Dragnea și Tăriceanu - l-au dat ieri, cred că trebuie să cerem împreună ca această eroare majoră pe care cei doi președinți au făcut-o să fie îndreptată.

Și, pentru că și-au permis să dea comunicate în numele Parlamentului României, fără ca Parlamentul să adopte o rezoluție sau să adopte o poziție în legătură cu ce au spus dânșii ieri, cred că este de datoria noastră, a tuturor, să reiterăm, de la acest microfon, încrederea noastră și atașamentul nostru față de Parteneriatul Strategic cu Statele Unite și faptul că România...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Procedură, domnule deputat...

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

... este un prieten al Americii și America - un prieten al României și trebuie să...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

... respectăm...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Am înțeles, domnule deputat. Procedură... Dimineață, la declarații politice nu ați venit.

Domnul Bacalbașa, vă rog.

Îmi precizați procedura, domnule Bacalbașa.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Rog papagalii statului paralel să respecte suveranitatea poporului român! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ion Stelian, USR.

Vă rog, după domnul Stelian, domnul Munteanu, procedură.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dau citire unor articole din Regulamentul Camerei Deputaților care sunt relevante în activitatea desfășurată în cadrul acestei Camere.

Art. 85 din Regulamentul Camerei Deputaților: "Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri, moțiuni simple, mesaje, declarații, rezoluții și alte acte politice în prezența majorității deputaților, conform prevederilor prezentului regulament". Deci Camera Deputaților, da?

Art. 142: "Președintele Camerei, la cererea unui deputat sau din proprie inițiativă, poate să facă declarații oficiale, cu consultarea Camerei, cu privire la informațiile vădit inexacte - inclusiv omisiuni, deformări etc. - privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor, care ar putea aduce atingere imaginii instituției parlamentare".

Asemenea reglementări le regăsim și în Regulamentul Senatului. Sunt chestiuni care sunt foarte simple. Președinții celor două Camere nu au dreptul să impună anumite declarații în nume propriu, de fapt, în numele Parlamentului sau în numele Camerelor pe care le reprezintă, fără să aibă un mandat din partea acestor Camere. E o faptă deosebit de gravă și aceasta nu va rămâne fără niciun efect. Vor fi...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Vor fi efecte și vom formula plângeri...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... în acest sens. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád.

Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Trebuie să-l felicit pe domnul Stelian, care, dintre antevorbitorii mei, a fost singurul care s-a conformat Regulamentului Camerei Deputaților, pentru că tot conform Regulamentului nostru, orice persoană care cere cuvântul pe procedură, în primul rând, trebuie să citeze textul din Regulament în legătură cu care dorește intervenția.

Eu am auzit multe declarații, într-adevăr, declarații politice, de la acest microfon. N-am prea înțeles ce se dorește. Eventual, doriți să supunem votului, la votul final, declarația celor doi președinți? Că asta este o solicitare de procedură. Și, dacă doriți, se poate supune votului și devine oficial declarația Parlamentului. Doriți sau nu? (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnul Turcescu.

Vă rog.

Tot pe procedură? Dar aș vrea să-mi invocați articolul, domnule deputat, ca să nu fiu obligat să vă opresc.

Vă rog.

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Domnule Iordache,

Eu vă întreb așa, simplu, pe dumneavoastră: cât aveți de gând să mai conduceți dumneavoastră sau alt coleg ședințele Camerei Deputaților, iar condamnatul penal Liviu Dragnea...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Pe procedură, domnule deputat...

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

... care e președintele Camerei, să nu fie prezent?

Și vă mai spun un lucru - foarte clar. Dumneavoastră, Florin Iordache, vi se pare firească declarația făcută ieri, semnată în numele Parlamentului României, de cei doi, de Dragnea și de Tăriceanu?

Ceea ce spunem noi de la acest microfon este simplu. Și anume că Liviu Dragnea, condamnatul penal Dragnea trebuie să plece din fruntea Camerei Deputaților. Asta e clar! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Moldovan.

Vă rog, domnule deputat.

Să-mi invocați procedura. Că bănuiesc că tot pe procedură, da?

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Art. 151 alin. (1). Tot invocați procedura, aici. Păi, tocmai procedura a fost încălcată ieri de președinții celor două Camere care au făcut declarații și nu au urmat procedura stabilită în Regulament.

Vă rog frumos să-i chemați, domnule Iordache, pe domnul Liviu Dragnea... sau cel puțin măcar pe domnul Liviu Dragnea, și să-l trageți puțin de urechi, că a încălcat procedura.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul deputat Movilă Petru, Grupul PMP.

Tot procedură, domnule Movilă, da?

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, aș vrea să rog președintele de ședință să atragă atenția unor colegi că nu știu dacă avem colegi în sală papagali. Probabil toți care suntem aici am urmat un sistem democratic de a fi aleși, și n-am venit cu pluta nici pe Lacul Belina, nici pe alt curs de apă. Este inadmisibil acest lucru în Parlamentul României.

Și eu vă solicit acest lucru, ca un parlamentar care întotdeauna și-a respectat colegii, să nu mai admitem asemenea formulări.

Al doilea lucru important.

Domnule președinte,

Vreau să vă spun, ca membru al Parlamentului, că nu mă regăsesc în declarația semnată de domnul președinte Dragnea, care cred că a semnat-o ca președinte PSD, și domnul Tăriceanu, ca președinte ALDE. Pentru că, din ce îmi amintesc, pe procedurile parlamentare, plenul Camerei Deputaților, plenul Senatului sau în comun nu am discutat...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Movilă:

... nu am dezbătut.

Și pe viitor, vă rog să nu mai avem asemenea derapaje.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Cupșa.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, într-adevăr.

Este evident pentru oricine a citit Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Regulamentul activităților comune ale Parlamentului României, că... ceea ce au făcut cei doi președinți, în cursul zilei de ieri, respectiv domnul Dragnea și domnul Tăriceanu, este o încălcare a atribuțiilor care le revin.

În acord cu art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităților comune, doar Parlamentul susține acest lucru. Camerele reunite într-o ședință comună pot să adopte decizii sau declarații politice.

În mod evident, și-au încălcat atribuțiile.

Pentru că suntem în Camera Deputaților, președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, și-a încălcat în mod evident atribuțiile pe care i le-a stabilit regulamentul nostru.

Art. 34 arată limitativ care sunt atribuțiile președintelui acestei Camere.

Domnul Dragnea nu avea deci vreo atribuție, în calitatea sa de președinte, nici într-un caz, să adopte decizii, să le susțină și să le și comunice unor parteneri strategici ai României.

Sigur, în mod necesar, atunci când unul dintre noi încalcă regulamentul Camerei, ar trebui să i se angajeze și răspunderea disciplinară.

Se pune însă întrebarea: ce ar fi dacă l-am sancționa pe domnul Dragnea și sancțiunea aplicată ar fi aceea de a nu se prezenta la una dintre...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Permiteți-mi să termin, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Remarcați că intervenția mea este perfect regulamentară, este motivată - în drept. În fapt...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu v-am dat cuvântul regulamentar.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Lăsați-mă încă 15 secunde și voi încheia.

Deci subliniez. Ce-ar fi dacă am atrage răspunderea disciplinară a domnului președinte Dragnea? Ce-ar fi dacă i-am aplica sancțiunea disciplinară de a nu se putea prezenta la una dintre ședințe? Pentru că este o sancțiune, cum vă spuneam, regulamentară. Și care ar fi urmarea? Pentru că domnul Dragnea nu ne onorează cu prezența.

Remarcați un lucru, dragi colegi, nu cred că la o ședință din 10, președintele acestei Camere a fost prezent; și în felul acesta...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... își onorează funcția și ne onorează și pe noi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Eu vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu vreau să vă reamintesc că, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților, lit. i), președintele Camerei Deputaților reprezintă Camera Deputaților în relațiile externe, pe toată durata mandatului său.

Vă propun, stimați colegi, la vot, sistarea discuțiilor pe acest subiect. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog.

Rog colegii care discută pe procedură să invoce articolul pe procedură, ca să nu fiu obligat să-i opresc.

Vă rog, domnul Benga.

Domnul Benga, USR.

Vă rog.

Invocați-mi articolul...

Vă rog.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Domnule Árpád, dumneavoastră - legat de art. 87 alin. (5) - "Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent, pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puțin două zile înainte de ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei Deputaților nu se prevede un termen mai scurt".

Ceea ce spuneți dumneavoastră, că putem azi să supunem la votul final declarațiile aiurea a doi domni cu probleme penale este absurd. Nu putem face lucrul acesta, conform regulamentului. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Giugea.

Tot procedură, da?

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule președinte,

Fac trimitere la toate articolele din Regulament la care se vor conforma ceea ce voi spune eu.

Să știți că bunicii mei s-au prăpădit uitându-se pe cer că vin americanii, convinși că vin americanii. Tata are 82 de ani. Și acum crede în americani. N-a crezut niciodată în sistemul pe care îl perpetuați dumneavoastră. Partidul dumneavoastră s-a născut pe 8 mai 1921.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Procedură, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Da, exact pe procedură.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Procedură. Spuneți-mi procedura.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Să știți că nu am candidat pe liste alături de Liviu Dragnea. Nu am candidat pe o listă pe care și-a pus semnătura Liviu Dragnea sau Constantin-Anton-Călin Popescu-Tăriceanu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, procedură. Spuneți-mi procedura.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Da? Nu mă reprezintă pe mine nici Liviu Dragnea, nici Popescu-Tăriceanu. Nu sunt de acord cu ce au făcut și vă cer exact să puneți în aplicare regulamentul referitor la acest abuz de putere...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

... pe care l-au avut.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Eu vă mulțumesc.

Domnul Gigel Știrbu.

Vă rog, domnule deputat.

Tot procedură, da?

 
   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Art. 151 alin. (1).

Domnule președinte,

Acum, știți destul de bine, de fapt știți mai bine ca mine că, cu cât trece timpul peste această instituție, cu atât regulamentele, cutumele și statutul acestei instituții sunt călcate în picioare.

Într-adevăr, președintele acestei Camere reprezintă Camera. Dar președintele acestei Camere reprezintă această instituție atunci când are întrevederi cu omologii Domniei Sale, atunci când pleacă într-o delegație, atunci când reprezintă fizic această instituție.

Președintele acestei Camere, acestei instituții nu poate să semneze o declarație de o asemenea importanță, chiar și conform Regulamentului Camerei, domnule președinte, prin care să spună că reprezintă tot Parlamentul, toți deputații din această instituție.

Și dumneavoastră știți destul de bine că am dreptate. Sunteți la al cincilea mandat, sunteți un om cu mare experiență. Și n-aș vrea să fiu pus în situația dumneavoastră de astăzi.

De aceea, eu vă informez aici pe toți cei care sunteți prezenți că voi face un apel către toți liderii partidelor de opoziție, să semneze o declarație prin care să se delimiteze de această eroare făcută de președinții celor două Camere.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Leoreanu.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Art. 13 pct. 23 din Regulamentul comun prevede foarte clar cine și cum face aceste declarații politice.

În schimb, eu voi urma procedura pe care a urmat-o și domnul Liviu Dragnea. În sensul în care vreau să afirm cu tărie faptul că, ca deputat al Partidului Național Liberal, susțin cu tărie Parteneriatul Strategic, independența justiției și sigur mă dezic de acest demers făcut în nume propriu, pe persoană fizică.

Și, de aceea, aș ruga majoritatea parlamentară, întregul Parlament, să se dezică de acest comunicat făcut de președinții celor două Camere și să revenim la o situație de normalitate.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Iar domnul Liviu Dragnea să-și urmeze cursul firesc al vieții, adică printr-un prim pas, al demisiei din fruntea Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Andronache. Gabriel Andronache.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și vreau să risipesc o confuzie pe care inclusiv dumneavoastră, din păcate, încercați s-o induceți aici, acum. Și anume că dreptul de a reprezenta Camera Deputaților, ca atribuție a președintelui Camerei Deputaților, este unul și același lucru cu dispoziția din Regulamentul activităților comune referitoare la adoptarea de declarații sau alte acte - spune acel punct - cu caracter politic.

În mod evident, citind conținutul comunicatului care în mod clar are elemente ce țin de o declarație politică sau un alt act de poziție cu caracter politic al Parlamentului României, rezultă că președintele Camerei Deputaților și președintele Senatului României au încălcat Regulamentul activităților comune.

Ca atare, tot în acel Regulament veți regăsi clar scris că este atributul Parlamentului de a pune în aplicare Statutul deputaților și al senatorilor, în sensul în care a fost săvârșită o încălcare de regulament, adică o abatere disciplinară.

Este absurd ca președintele Camerei Deputaților să săvârșească abateri disciplinare, când el ar trebui să fie...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

... garantul respectării regulamentului.

Solicităm sancționarea domnului Dragnea, pentru că în mod evident a încălcat regulamentul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Invoc art. 151 din Regulament. O problemă personală. O problemă personală că domnul Dragnea și domnul Tăriceanu au vorbit în numele meu, fără să mi se ceară opinia în vreun fel, fără să ni se ceară niciunuia dintre noi.

Mandatul de reprezentare al președinților Camerelor este în limitele delegării date prin consultarea plenului. Deci este un abuz. Este probabil chiar o faptă penală, un fals în declarații. Acești doi domni și-au asumat o declarație, în numele Parlamentului, ca instituție.

Vom semna această declarație împreună cu toți colegii din opoziție și sper că și cu cei din majoritate care sper să nu se lase în acest fel călcați în picioare și să accepte o declarație, în numele lor, asupra căreia nu au fost consultați sub nicio formă.

Și repetăm. Și noi, cei din USR, și sperăm că toată lumea de aici. Această declarație nu este în numele nostru. Noi susținem Parteneriatul Strategic cu America.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Seidler Cristian.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule președinte,

Invoc art. 85 din Regulamentul Camerei Deputaților care spune că - și citez - "Camera Deputaților adoptă legi, hotărâri, moțiuni simple, mesaje, declarații, rezoluții și alte acte politice în prezența majorității deputaților, conform prevederilor prezentului regulament". Ceea ce, evident, nu s-a întâmplat.

Mă bazez în alocuțiunea mea și pe o declarație pe care acest Parlament în schimb a adoptat-o, atunci când domnii Dragnea și Tăriceanu doreau să-și exprime și să-și arate supremația. Și citez din Declarația adoptată de Parlament: "Parlamentul nu va accepta pe viitor să fie redus la condiția de spectator al unor decizii politice care se iau după criterii netransparente". Este exact ceea ce s-a întâmplat, din păcate, în ciuda Declarației adoptate de către Parlament. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Procedură. Art. 151.

Mi-aș fi dorit din suflet ca astăzi de la tribuna Parlamentului să discutăm sau să adoptăm o declarație politică a Parlamentului României despre actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Stimați colegi,

Vreau să vă reamintesc că în urmă cu aproape 100 de ani, o delegație avându-i în frunte pe Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu... (Vociferări.)

Dragii mei, e drept, haideți să vorbim despre statul român, dacă vrem. Să vorbim despre România dodoloață.

De ce aruncați în derizoriu România dodoloață? De ce aruncați în derizoriu ceea ce au făcut înaintașii noștri în urmă cu 100 de ani, vorbind astăzi de la microfon despre papagali?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Jenant... (Aplauze. Vociferări. Rumoare.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Oprea Dumitru.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Poate că spun o noutate pentru foarte mulți colegi din Parlamentul României. Universitatea din Iași a fost reprezentată în Parlamentul României, ca entitate distinctă, și Legile educației erau reglementate numai de mediul academic.

Universitatea din Iași este una dintre cele care au stabilit parteneriate strategice educaționale cu mult timp înainte de a se întâmpla în structurile noi de după 1990, adică pe vremea comunismului.

Parteneriatul Strategic pe care România l-a dobândit este anulat de doi numiți parlamentari care umilesc toate performanțele cadrului educațional.

Universitatea din Iași are peste 250 de parteneriate internaționale, de multe ori colegii spunând că este mai puternică instituția decât Ministerul Afacerilor Externe.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Nu, nu, dați-mi voie să... îmi mulțumiți... un pic mai târziu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Păi, domnule deputat, haideți să ne încadrăm... v-am dat pe procedură...

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

Ne încadrăm, dar ce, ei s-au încadrat în vreo lege, domnule? S-au încadrat în vreo lege? Mi-au cerut mie voie? (Vociferări.)

Nu, domnule..., nu... Este de acum... Dumneavoastră aveți grabă cu papagalii...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, vă rog frumos, continuați...

 
     

Domnul Dumitru Oprea:

Deci...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Finalizați...

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

... dați-mi voie să mă dezic de o astfel de reprezentare și în condițiile acestea România să intre acolo unde este ea de drept - în rândul țărilor civilizate care beneficiază de un astfel de parteneriat strategic, nu de ceea ce cer cele două...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul...

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

... persoane.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Simionca.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Tot pe procedură. Aș vrea să prelungim programul de lucru de astăzi, direct proporțional cu timpul folosit și să avem timp să parcurgem și niște legi. E foarte important să fie respectați toți colegii parlamentari și fiecare să aibă dreptul să ia cuvântul. Sau dacă trebuie orice coleg să ia cuvântul, să-l ia, după care o să continuăm și cu legile, că asta facem noi aici.

Mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ungureanu.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Vă rog să supuneți la vot prelungirea programului. Până la punctul... Știu că, de exemplu, la 26 avem o lege care...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Deci, domnule deputat, la ora 11,30, când vom încheia programul, țin cont de propunerea dumneavoastră, să prelungim până la poziția...

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

... 26. E o lege importantă pentru că asigură transportul elevilor - 50% reducere. Și eu o cred oportună.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun. Este o propunere de prelungire a programului. Să înceapă votul.

 
   

Mulțumesc.

113 voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 3 abțineri.

Înțeleg că mai sunt... să afișeze, să văd...

Domnul Ungureanu.

 
   

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Domnule Iordache,

Art. 151 alin. (1): "În afara dezbaterilor legislative sau politice care se desfășoară în Cameră, conform ordinii de zi, un deputat poate solicita să i se dea cuvântul pentru probleme de procedură, pentru un drept la replică sau pentru a comunica plenului probleme de ordin personal".

Ieri, la ora 15,29, am primit un mesaj, pe pagina de Facebook - se și poate verifica - din partea unei alegătoare, care sună în felul următor: "Domnule Emanuel Ungureanu, ca reprezentant al meu în Camera Deputaților, vă rog să-i anunțați pe cei doi domni care au semnat în nume propriu scrisoarea către Guvernul SUA, că nu mă simt reprezentată de dânșii".

Nici eu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul deputat Solomon.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ca să fiu în litera Regulamentului, citat de antevorbitorul meu, voi vorbi despre o problemă personală.

Și eu trebuie să spun că am fost revoltat de comunicatul de presă scris de un funcționar din Departamentul de Stat al partenerului nostru strategic.

Și eu sunt bucuros că cei doi președinți ai Camerelor Parlamentului au apărat instituția fundamentală în țara aceasta, în fața chiar și a partenerului nostru strategic.

De regulă, cei din dreapta mea au adoptat poziția ghiocelului sau a nevertebratelor, în fața unor instituții, chiar din țară sau din afară, în momentul în care aveau de legiferat ceva.

Eu sunt convins că niciunul dintre cei care au vorbit n-au urmărit pe intranet, pe intra-televiziunea noastră, dezbaterile din Comisia specială pentru Legile justiției. Dacă ar fi urmărit, și-ar fi dat seama că acolo sunt toți factorii implicați, inclusiv reprezentanții lor, și se iau decizii chiar mai favorabile procurorilor și judecătorilor decât există în legea de astăzi.

De unde neobrăzarea celor care au emis acel comunicat din partea Departamentului de Stat, nu pot să mi-o explic.

Pentru că dincolo de orice, parteneriatul înseamnă relații între doi parteneri egali.

Nimeni nu are dreptul în această lume să vină să ceară Parlamentului ceva, în afară de poporul român. Dacă poporul român ar fi emis, nu știu, printr-un referendum... (Aplauze.)... un astfel de punct de vedere... (Aplauze.)... cu siguranță trebuia luat în considerare.

În rest, nu putem decât să ne întrebăm dacă la 100 de ani după Marea Unire am schimbat Înalta Poartă, între timp, cu Moscova, și acum, cu altă Înaltă Poartă? (Aplauze.) Rachetele Patriot și avioanele sunt taxa haraciului sau taxă de protecție? (Aplauze.)

Reveniți-vă odată, stimați colegi! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Art. 150 alin. (1): "La propunerea președintelui de ședință sau a liderului unui grup parlamentar, plenul Camerei Deputaților, prin vot, are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcție de obiectul dezbaterilor".

Ca atare, sunt viceliderul Grupului UDMR; solicit sistarea discuțiilor pe această temă și intrarea în dezbaterea legilor, cică, importante. (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Supun votului, stimați colegi, propunerea făcută de Grupul UDMR de sistare a discuțiilor. Să înceapă votul.

 
   

Vă mulțumesc.

77 de voturi pentru, 59 de voturi împotrivă, două abțineri. Au fost sistate. Intrăm în ordinea de zi.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Dumitru Chiriță) (PH CD 102/2017). (rămas pentru votul final)  

4. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Dumitru Chiriță.

Întreb dacă...

(Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie solicită să ia cuvântul.)

   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

O scurtă observație pe procedură.

Am avut, la un moment dat, în acest Parlament, o declarație de subminare, prin care se spunea că președintele și CSM subminează Parlamentul.

Vă amintiți că domnul Tăriceanu și domnul Dragnea ne-au propus atunci acea declarație...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Și vă reamintesc...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Care este procedura?

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Procedura este următoarea - simetrie, principiul simetriei, da?

Acum, domnul Tăriceanu și domnul...

(I se întrerupe microfonul.)

(Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Întreb dacă domnul deputat Chiriță este prezent în sală? Nu.

Comisia juridică, în conformitate cu prevederile art. 237, a întocmit proiectul de hotărâre.

Dau cuvântul doamnei vicepreședinte, pentru a prezenta proiectul de hotărâre.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat

Ca urmare a demisiei din calitatea de deputat a domnului Dumitru Chiriță, ales în Circumscripția electorală nr. 42 București, în temeiul dispozițiilor art. 70 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale art. 7 alin. (1) lit. b) și ale alin. 3 din Legea nr. 95/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, precum și în baza art. 235 și art. 236 din Regulamentul Camerei Deputaților, începând cu data de 20 noiembrie 2017, dată înscrisă în demisie, președintele Camerei Deputaților a luat act de încetarea mandatului de deputat.

Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. b) și ale alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, ale art. 235 și art. 236 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Camera Deputaților declară vacant locul de deputat deținut de domnul Dumitru Chiriță, ales deputat în Circumscripția electorală nr. 42 București, începând cu data de 20 noiembrie 2017.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Dacă sunt obiecții cu caracter general? Nu.

Trecem la dezbateri.

Dacă la titlu sunt intervenții? Nu. Adoptat.

La preambul dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt intervenții? Nu.

Dezbaterile au fost finalizate.

Rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.28 din Legea tinerilor nr.350/2006 (PL-x 406/2017). (rămas pentru votul final)  

5. Proiectul de Lege pentru completarea art. 28 din Legea tinerilor nr. 350/2006; raport fără amendamente; PL-x 406/2017

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.

Comisia pentru învățământ?

Doamna președinte Gavrilă.

Vă rog, prezentați raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a fost sesizată pentru dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru completarea art. 28 din Legea tinerilor, nr. 350/2006.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare completarea articolului menționat, astfel încât consiliile locale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) al art. 28 - este vorba de consiliile județene, Consiliul General al municipiului București, consiliile locale ale municipiilor reședință de județ - deci și celelalte - să poată constitui anual, în cadrul bugetelor proprii, Fondul destinat activităților de tineret.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În Senat, proiectul de lege a fost adoptat.

În urma dezbaterii, Comisia pentru învățământ a votat, cu majoritate, pentru adoptarea proiectului de lege, considerând că este foarte important pentru susținerea programelor tinerilor, pentru implicarea acestora, pentru dezvoltarea lor personală și socială, pentru activitățile de voluntariat și pentru principiul simetriei.

Atât timp cât la nivel de consilii județene și de consilii locale, la municipiile reședință de județ, există posibilitatea finanțării programelor pentru tineri, este firesc să se întâmple acest lucru și la nivelul altor consilii locale, existând o bază legală pentru susținerea acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Zisopol, Grupul minorităților naționale.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Așa cum s-a explicat, de altfel foarte bine, Legea, în forma actuală, nu permite consiliilor locale, analog de altfel consiliilor municipale, să-și constituie un buget alocat activităților pentru tineri și în general pentru tineret.

A fost, este și va rămâne o problemă, până în momentul în care, cu siguranță, cu toții vom vota acest proiect de lege, care, sperăm noi să rezolve - într-o mică măsură, e adevărat - problema exodului tinerilor din localitățile natale, problema locurilor de muncă și, mai mult decât atât, o problemă economică fundamentală a României.

Este un început, deși foarte mic.

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al minorităților naționale va susține și va vota această propunere legislativă.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul PNL, domnul deputat Sorin Moldovan.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea și colegul meu, astăzi, Legea tinerilor permite, potrivit art. 28, consiliilor județene și Consiliul General al municipiului București, precum și consiliilor locale ale municipiilor reședință de județ să constituie, în cadrul bugetelor proprii, fonduri destinate activităților de tineret.

Prin prezentul proiect de lege, localitățile mai mici, care nu sunt municipii reședință de județ, dar care doresc să constituie un buget destinat activităților de tineret, vor avea posibilitatea să o facă.

Ceea ce nu îmi este mie clar, și nici colegilor din Comisia pentru învățământ, este de ce Guvernul a dat punct de vedere negativ și nu susține acest proiect de lege, motivând că există undeva, în sertarele ministerului, un proiect de lege care prevede acest lucru.

De altfel, Grupul parlamentar al PNL susține adoptarea acestui proiect de lege, fiindcă suntem de părere că investiția în tineret este cea mai bună investiție pentru viitorul țării noastre.

Drept urmare, Grupul PNL va vota pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PSD, domnul deputat Tudor Ciuhodaru.

 
   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Programele pentru tineret sunt o prioritate a Programului nostru de guvernare și, ca dovadă, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

De fapt, se înlătură un lucru discriminator. Consiliile locale care nu erau destinate orașelor mari, capitalelor de județe, nu puteau să aloce aceste fonduri pentru tineret. Rezerva mea o să rămână în continuare - într-adevăr, de unde vor fi aceste fonduri și dacă această posibilitate, doar formularea opțională, va rezolva această problemă.

Dar, până una alta, orice măsură bună pentru tineri va fi votată de grupul nostru parlamentar, așa cum am scris și în Programul de guvernare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Movilă, PMP.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Sigur, când aud de Programul de guvernare, mă întreb la ce bibliotecă se mai găsesc cărți cu povești, deoarece colegii antevorbitori de la PSD, ori de câte ori se întâmplă ceva fără acordul Guvernului, sunt salvatorii națiunii. Pe lucrurile serioase nu își asumă nimic și încă nu avem câte o ambulanță în fiecare comună și multe alte lucruri.

Însă, cert este că este nevoie ca în structura de buget a consiliilor locale să avem fonduri distincte pentru activități de tineret. În foarte multe situații, tinerii primeau banii care mai rămâneau de la ONG-uri sau nu primeau deloc.

Este important ca aceste instituții, aceste consilii locale, să aibă posibilitatea legală să aloce bani, mai ales acum, înainte de construcția bugetului fiecărei comunități... ca urmare a bugetului de stat.

Partidul Mișcarea Populară va susține acest proiect de lege și chiar ar fi interesant - colegul meu, vicelider de la PSD - îl provoc - după ce se vor vota bugetele consiliilor locale, să-mi spună și mie, din județul Iași, din cei 70 de primari ai PSD, câți au prins în structura de buget bani pentru tineret?!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul USR, domnul Cristian Seidler.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Grupul USR va vota pentru acest proiect de lege, dar ar trebui spus că înainte de a da posibilitatea tuturor consiliilor locale de a aloca bani pentru activități de tineret, ar fi trebuit să vedem o analiză a implementării legii, până în momentul de față.

Ar trebui văzut în ce măsură există criterii obiective de acordare a acestor bani pentru organizațiile neguvernamentale de tineret, și poate ar fi trebuit impusă obligativitatea legală ca și pe viitor, atunci când această prevedere se extinde la nivelul tuturor consiliilor locale, să existe obligativitatea unor criterii obiective, pentru a nu ajunge în situația, des întâlnită de altfel în practică, de foarte multe ori acești bani fiind acordați pe criterii politice, organizațiilor nonguvernamentale de tineret care sunt sateliți ai unor partide politice care, întâmplător sau nu, se află în momentul de față la guvernare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Éva-Andrea Csép, Grupul UDMR.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Știm foarte bine că acești tineri, în afară de faptul că se uită la televizor, merg la chefuri, umblă pe internet și se joacă pe telefoane, au niște ONG-uri, ies din casă și organizează activități pentru tineret în comitetul local, în consiliile locale, în acele comunități în care învață și socializează.

Este foarte important ca acele activități pe care ei le întreprind, din propria inițiativă, să fie sprijinite și financiar de UAT-urile locale, pentru că, dacă nu investim în acești tineri, dacă nu venim în sprijinul lor și nu oferim șansa de a face ceva bun pentru comunitățile locale, nu putem să discutăm despre faptul că vrem să investim în educație, vrem să investim în viitorul acestei țări, pentru că ei sunt garanția viitorului.

UDMR, ca inițiator, va vota pentru acest proiect de lege și mulțumim colegilor care au gândit la fel ca și noi, și ne vor sprijini în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Cel de-al doilea vorbitor de la Grupul PMP, domnul Corneliu Bichineț.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule ministru,

Colegul nostru, Petru Movilă, a anunțat că Grupul PMP va susține acest proiect de lege.

Eu trebuie să adaug câteva lucruri, ca om care am lucrat 12 ani în administrația unui județ. Este un lucru foarte bun că se prevăd bani la unitățile administrativ-teritoriale pentru susținerea activităților tinerilor, pentru bursele celor care câștigă la olimpiade, pentru sportivi, pentru copiii talentați.

Și ofer și sursa, dacă Guvernul nu a găsit-o. Din banii alocați pentru ajutoarele sociale nemeritate, pentru cei care sunt sănătoși și buni de muncă, să se ia jumătate și să treacă pentru tineret, și atunci va fi bine pentru toată lumea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Cel de-al doilea vorbitor de la UDMR, domnul deputat Botond Csoma.

Vă rog.

 
   

Domnul Csoma Botond:

Stimați colegi,

Cred că este o idee foarte bună să dăm această posibilitate UAT-urilor, să creeze aceste fonduri pentru tineret, așa cum există și fonduri pentru cultură.

Vreau să spun că un antevorbitor a spus că trebuie să avem grijă ca anumite criterii să fie transparente, în privința acordării acestor fonduri.

Eu cred că trebuie să lăsăm la latitudinea consiliilor locale să hotărască asupra acestor criterii într-un mod transparent. Nu cred că ar trebui să impunem noi, de la București, această chestiune.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulțumesc.

Nu sunt amendamente, domnule coleg.

Proiectul de lege rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii...

Da, doamnă Turcan, vă rog. Procedură, înțeleg...

 
Solicitare privind prezența domnului deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, la conducerea ședinței. (respinsă)  

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Tocmai aflarăm că domnul Dragnea a reușit să ajungă în Parlamentul României, așa că, vă solicităm, în baza art. 34 lit. b), prezența domnului Liviu Dragnea la conducerea acestei ședințe, pentru a explica, în plenul Camerei Deputaților, care sunt rațiunile pentru care periclitează imaginea României, afectează lupta împotriva corupției, blochează un parteneriat care are deja o vechime de 20 de ani, cu avantaje evidente pentru securitatea și prosperitatea cetățenilor români. (Vociferări.)

Așadar, să vină domnul Dragnea, aici, și să spună care sunt motivele pentru care decredibilizează instituția și jignește pe toți parlamentarii de bună-credință.

   

Domnul Florin Iordache:

Da, este o solicitare a unui grup parlamentar...

Este o solicitare a Grupului PNL...

Da, doamnă, este o solicitare a dumneavoastră, pe care o supun votului. Ce vreți?

Bun. Să înceapă votul.

 
   

Mulțumesc.

53 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă.

Propunerea s-a respins.

Mergem mai departe.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate (PL-x 331/2017). (rămas pentru votul final)  

9. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate - PL-x 331/2017; caracter ordinar

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Raport al Comisiei pentru buget, finanțe...

   

Domnul Veaceslav Șaramet (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Stimate domnule președinte,

Stimați aleși ai poporului,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru ocazia de a vă vorbi și este o onoare pentru mine de a vorbi astăzi, aici, de la această tribună, în calitatea mea de secretar de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, dar în același timp și ca român născut la Chișinău, în proximitatea sărbătorii zilei naționale, 1 decembrie, ocazie cu care vreau să vă felicit.

Proiectul de modificare al actului normativ este elaborat cu scopul de a schimba actuala lege, care este din 2006, într-un domeniu care necesită schimbări, cred că anuale, atât prin introducerea unor elemente de noutate, cât și prin reglementarea clară și lămurirea unor dispoziții existente, în scopul facilitării punerii în aplicare a prevederilor legale.

În ansamblul său, proiectul de act normativ urmărește trei tipuri de acordare de finanțare și anume, finanțare prin granturi, finanțare directă - pentru acțiunile proprii, și indirectă - pentru beneficiarii proiectelor.

Astfel, proiectul are următoarele modificări importante:

  • s-a precizat că beneficiarii de finanțări, persoane fizice, sunt de fapt persoane fizice autorizate, în sensul definit de lege;
  • se introduce un nou articol, prin care se instituie posibilitatea ca priorități geografice și tematice pentru acordarea finanțărilor nerambursabile să fie stabilite prin strategiile naționale pentru românii de pretutindeni, adoptate periodic;
  • introducerea modalității de finanțare prin granturi se impune, având în vedere necesitatea ca Ministerul pentru Românii de Pretutindeni să aibă un instrument de implementare a politicii în domeniul de competență.

Prin urmare, beneficiarii vor fi de două categorii, și anume: cei definiți la art. 2 din proiect și cei care vor beneficia de granturi și, respectiv, beneficiarii definiți la art. 42 alin. (4) din proiectul de lege.

Respectiv, proiectul distinge în mod corespunzător, cu privire la acordarea avansului, diferența între posibilitatea de a acorda sută la sută avans - în cazul granturilor, și până la 50% avans - în celelalte cazuri.

În acest fel, prin textul de lege se oferă posibilitatea de a acorda sprijin celor care sunt în imposibilitate să mai ceară de a susține cheltuielile unui proiect, în proporție de până la sută la sută.

S-a avut în vedere și elementul de extraneitate în relația cu beneficiarii din afara granițelor, astfel încât la analiza documentelor prezentate să se aibă în vedere și legislația statului de reședință a solicitantului.

S-a modificat și componența Comisiei de evaluare a programelor, proiectelor, acțiunilor, în sensul extinderii acesteia și al participării unor invitați, reprezentanți ai Grupului...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Veaceslav Șaramet:

... pentru românii de pretutindeni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru buget?

Vă rog, domnule deputat, prezentați raportul.

 
   

Domnul Radu-Adrian Pau:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, pentru această activitate.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, asupra prezentului proiect.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat Proiectul de Lege, în ședința din data de 4 octombrie 2017.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni drept important partener pentru orice asociație sau organizație care propune proiecte care pot produce rezultate concrete pentru comunitățile românești din afara granițelor.

Acest lucru va determina afirmarea și promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a comunităților românești, îmbunătățirea accesului elevilor la un învățământ de calitate.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Radu-Adrian Pau:

În urma examinării Proiectului de Lege, deputații au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Doamna Turcan? Nu.

Domnul Popescu? La dezbateri generale? Păi, era marcat...

Da, domnul Popescu... vă rog... a rămas...

Domnul Popescu, Grupul USR, dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

USR va vota pentru adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006.

Dragi colegi,

În această legislatură, este evident că a crescut numărul de parlamentari cu studii sau activitate profesională în străinătate, iar mulți dintre noi am putut constata, în mod direct, dificultățile cu care se confruntă asociațiile și românii din străinătate, în special cei care derulează programe sau activități în sprijinul comunităților noastre din afara României.

USR a avut la acest proiect de lege mai multe amendamente, care au fost adoptate în ședința Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, și le mulțumesc colegilor de acolo pentru dezbaterile productive.

Totuși, aș dori să fac două observații importante.

În primul rând, îmi este greu să trec cu vederea lipsa unui parcurs logic al procesului de modificare a unor legi de căpătâi ale României de dincolo de granițe. Mă refer aici la desincronizarea celor trei proiecte legislative care modifică și completează trei legi importante pentru noi, pentru românii din diaspora. Astăzi votăm Legea nr. 321, Proiectul de Lege... modificările introduse prin proiectul de lege... 321/2006 privind acordarea finanțărilor nerambursabile și normal ar fi fost să începem cu Legea-cadru, cu Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Apoi să-l discutăm pe acesta și ultimul proiect pe ordinea de zi a Camerei Deputaților să fie Legea nr. 86/2016 privind instituirea centrelor comunitare pentru comunitățile românești din străinătate.

A doua observație este legată de parcursul greoi al acestor proiecte legislative și de activitatea din Comisia pentru românii din afara granițelor. Pe această cale, îi rog respectuos pe liderii grupurilor parlamentare și pe președinții partidelor, de guvernare și unele din opoziție, să-și roage colegii să participe la ședințele comisiei...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule coleg.

 
   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Mulțumesc.

Concluzionez.

Am fost puși, de nenumărate ori, în situația de a nu putea discuta, a nu putea vota amendamentele sau de a lua decizii privind modificările aduse de aceste proiecte legislative, din lipsă de cvorum.

Dragi colegi,

Există posibilitatea de a trimite supleanți, da?

În momentul în care nu pot să ajungă la ședințele acestei comisii, partidele pot să delege supleanți.

Arătați, vă rog, că aveți respect pentru românii din străinătate!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Potrivit Regulamentului, intervențiile pot fi de maximum 5 minute. Grupul USR a depășit timpul. (Vociferări.)

Grupul PNL, domnul Voicu.

(Domnul deputat Ilie Dan Barna solicită să ia cuvântul.)

Procedură, domnule deputat. Vă rog.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule președinte,

Întrucât ați încălcat grav Regulamentul, folosind șmecheria propusă de domnul Márton Árpád, respectiv, asimilarea termenului de dezbatere pe norme legislative, cu procedura, și ați blocat discuția de la începutul ședinței, pe procedură, legată de declarația domnului Dragnea, și ulterior ați votat, pentru ca domnul Dragnea, în calitatea lui de președinte al Camerei Deputaților, să ignore această Cameră și să nu vină la ședință - deci refuzând să vină la noi.

În acest moment, Grupul USR - și invit și pe colegii din opoziție - vom părăsi sala de plen și vom merge noi la domnul Dragnea, pentru a ne explica declarația de separare a relațiilor noastre cu partenerul strategic.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Înainte de a pleca, vreau să vă reamintesc că, potrivit art. 151 alin. (5) din Regulament... spune așa: "... un deputat poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, iar președintele îi acordă cuvântul la început sau la sfârșit..."

Vă mulțumesc.

Nu vă mai dau cuvântul.

Nu aveți, pe procedură, ce invoca. (Vociferări.)

Vă mulțumesc.

Grupul PNL, domnul Voicu.

 
   

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

În opinia Partidului Național Liberal, deplina transparență în acordarea fondurilor pentru asociațiile românilor din străinătate trebuie să fie linia directoare a acestui proiect de lege.

În opinia noastră, această cerință nu este suficient îndeplinită în acest moment. Ne-am fi dorit ca cererea de retrimitere la comisie să fie aprobată, pentru a mai putea discuta puțin pe marginea acestui subiect.

Din păcate, această cerere a fost respinsă. Nu vom avea altă soluție decât să ne abținem la vot, pe acest proiect de lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupul PMP, domnul Coliu.

Vă rog, domnule deputat.

Și apoi, domnul Zisopol, din partea minorităților.

 
   

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor, domnișoarelor și domnilor deputați,

Trăim, am ajuns să trăim culmea ridicolului în acest Parlament. A venit un secretar de stat statalist, al Republicii Moldova, să ne explice cum trebuie să împărțim banii pe diaspora românească.

Un statalist care are un acord cu Plahotniuc, practici mafiote, și tot așa vor să împartă și acum banii și finanțările care ar trebui să fie efectuate pe diaspora.

În urma multor semnale pe care le-am primit din diaspora, eu fiind deputat de diaspora, nu suntem de acord cu această lege a finanțării și vrem să fie retrimisă comisiilor, deoarece se încalcă multe principii și mai ales se pune carul înaintea boilor.

Nefiind adoptată Legea diasporei, pentru ce vă grăbiți cu această Lege a finanțării, prin care doriți să controlați diaspora?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Procedură...

(Domnul deputat Dănuț Păle solicită să ia cuvântul.)

Numai puțin...

Domnul...

Grupul PNL, vă rog, domnule Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere discuțiile, pozițiile exprimate de PNL și de PMP, vă propun să retrimitem comisiei, pentru două săptămâni, acest proiect de lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da. Este o solicitare a Grupului PNL, pentru a fi retrimis comisiei acest proiect de lege. Să înceapă votul.

 
   

43 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă. Solicitarea de retrimitere nu a întrunit numărul de voturi.

Continuăm dezbaterile generale.

Domnul Zisopol, vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Apreciind că finanțarea în mod constant și consistent a unui număr cât mai mare de proiecte propuse de asociațiile românești va determina afirmarea și promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a comunităților românești, îmbunătățirea accesului elevilor la un învățământ de calitate, refacerea și dezvoltarea patrimoniului bisericesc comunitar, creșterea încrederii în valorile românești și în inițiativele și acțiunile României, dezvoltarea și consolidarea sectorului societății civile, instituirea unor relații bazate pe transparență, eficientizarea activității asociațiilor, creșterea capacității acestora din punct de vedere organizațional și, nu în ultimul rând, asigurarea continuității acțiunilor, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor susține proiectul de lege și vor vota în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Nu mai sunt intervenții cu caracter general.

Avem 21 de amendamente admise și 12 amendamente respinse.

Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.

De la 1 la 10. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 11 la 20. Dacă sunt intervenții? Nu.

La 21?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (PL-x 321/2017). (rămas pentru votul final)  

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice; PL-x 321/2017.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

   

Domnul Istrate Ștețco (secretar de stat, Ministerul Apelor și Pădurilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

În prezent, prețul unui metru cub de masă lemnoasă este reglementat prin Legea nr. 4/2015. Conform pct. 39 din Anexa la Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior reprezintă prețul de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă la nivel național, determinat pe baza datelor statistice din anul anterior, comunicate de Institutul Național de Statistică.

Având în vedere că la această dată avem toate datele de la Institutul Național de Statistică, prețul rezultat este 164 de lei/mc.

În consecință, Guvernul susține adoptarea acestui act normativ.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Raport comun, Comisia pentru agricultură și Comisia juridică.

Domnul președinte Alexandru Stănescu, Comisia pentru agricultură. Raport comun.

Vă rog să-l prezentați.

 
   

Domnul Alexandru Stănescu:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51 din 2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificare și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice până la 31 decembrie 2017.

În urma examinării proiectului de lege și a dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi - patru abțineri și un vot împotrivă - să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu amendamentele admise prezente în Anexa nr. 1 ce face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul său de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale?

Grupul PMP, domnul Simionca.

(Domnul deputat Corneliu Olar solicită să ia cuvântul.)

Domnule Olar, sunteți înscris, al doilea vorbitor...

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Noi susținem orice proiect legislativ care e important pentru cetățeni. Problema lemnului de foc încă este o problemă curentă. Sunt 1,4 milioane de metri cubi de doborâturi în urma furtunilor, iar cetățenii tot nu au lemn de foc.

Ce facem? Cu ce soluții venim, domnule ministru, și cum îi ajutăm pe oameni să stea, să aibă căldură la iarnă, să aibă lemne și să treacă iarna asta?

Asta e problema noastră - cele 1,4 milioane de metri cubi de doborâturi care sunt în păduri și care o să putrezească pentru că nu sunt tăiate, nu sunt scoase și nu sunt date populației.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Grupul PNL, domnul deputat Gheorghe Tinel.

Vă rog.

Păi, nu, uitați-vă...

Domnule... eu iau în ordinea înscrierilor. Vorbește și domnul Olar.

A, vreți procedură.

Da, domnule Olar.

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Domnule președinte,

Noi ne-am împăcat cândva. Cred că nu vă place mutra mea, deși am vorbit elegant de la tribună întotdeauna. Ați încurcat-o și cu Regulamentul, dimineață.

Cum spunea domnul Giugea, mi-a plăcut foarte mult, nu toată lumea a studiat din doscă în doscă, cum spunem noi, Regulamentul, însă acolo unde nu-l cunoaștem, răsfoiți dumneavoastră, prin Regulament, și ne încadrați dumneavoastră în Regulament.

Ce vreau să spun cu această lege?

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu știu dacă dumneavoastră cunoașteți. Știți cu cât crește lemnul de foc la ora actuală, pe actuala inițiativă? Cu 42%. Prețul... prețul la lemn pe picior.

Gândiți-vă că este în prag de iarnă. Toți parlamentarii, inclusiv cei de la PSD, au spus că este o criză majoră a lemnului de foc, dar nu vrea nimeni să rezolvăm criza lemnului de foc.

Cu ce venim noi să întâmpinăm criza? Cu majorarea prețului la lemn? 42%, țineți cont, de la 116 lei/m3 la 165; cu 42% crește prețul lemnului, influențând toate categoriile de lemn, inclusiv cel de foc.

De aceea vă cer - și Partidul Național Liberal nu va vota în forma asta - cerem retrimiterea la comisie, s-o regândim cu toți parlamentarii, dacă ținem la oamenii care trăiesc în zonele de munte și nu numai, care folosesc lemnul de foc.

Domnule ministru, am vorbit și cu doamna ministru.

Domnule secretar de stat, veniți aici în calitate de reprezentat al Guvernului și impuneți anumite prețuri, așa, pe sub masă, încât parlamentarii dumneavoastră de la PSD votează în necunoștință de cauză.

De asta am vrut să trezesc parlamentarii de la guvernare, să nu voteze de data asta, să retrimitem această inițiativă comisiei de specialitate, pentru a regândi-o.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Domnule coleg... numai puțin...

Regulamentar, voi supune votului dumneavoastră retrimiterea...

Da... numai puțin, lăsați-mă puțin, e procedural, e o solicitare. Dar, ca să înțelegeți ordinea luărilor de cuvânt, nu le dau cum vreau eu, e o înscriere, iar de la Grupul PNL domnul deputat Tinel Gheorghe era înscris înaintea dumneavoastră. De aceea...

Nu am o problemă personală cu dumneavoastră, dar ordinea la cuvânt se dă în funcție de cum v-ați înscris dumneavoastră pentru a lua cuvântul.

(Domnul deputat Dănuț Păle solicită să ia cuvântul.)

Procedură, și supun la vot retrimiterea.

 
   

Domnul Dănuț Păle:

Domnule deputat Olar, eu știu că dumneavoastră sunteți un om foarte serios. Dar haideți să spunem adevărul.

Stimați colegi, eu de profesie sunt medic veterinar și sunt în Comisia... Este vorba de prețul stabilit de minister pentru despăgubiri, nicidecum pentru lemnul de foc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulțumesc.

Este o propunere de retrimitere. Să înceapă votul pentru propunerea de retrimitere.

 
   

43 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, vă rog.

(Domnul deputat Corneliu Olar solicită dreptul la replică.)

Replică, aveți un minut.

Da, regulamentar aveți un minut.

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Stimate coleg, nu m-am băgat pe meseria matale. Influențează orice lemn. Prețul mediu pe picior influențează prețul, începând de la lemnul de foc până la lemnul de lucru.

Nu vă jucați cu vorbele aici, pentru că vom influența.

În prag de iarnă... în prag de iarnă, ne apucăm noi să creștem prețurile?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Corneliu Olar:

Ați văzut, au crescut cu 10%, cu 15% - toate prețurile. Cu 42% lemnul? Când lumea moare de frig...

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Tinel Gheorghe, al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Vedeți...

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dacă prin Codul silvic n-am stabilit clar că furtul de masă lemnoasă e furt, am lăsat portița asta și ne certăm acum pe stabilirea prețului mediu la masă lemnoasă. Pentru că, într-adevăr, Guvernul are dreptate, nu poate lua în calcul stabilirea contravențiilor și a celorlalte despăgubiri fără acest etalon al prețului la masă lemnoasă pe picior. Dar el este fundamentat artificial.

Nu poate fi argumentată și justificată și nici susținută o creștere cu 42% a prețului mediu la masa lemnoasă pe picior, de la 1 ianuarie 2018, față de 31 decembrie 2017. Nu se poate justifica, decât dacă - decât dacă - sunt alte rațiuni sau alte argumente. Pentru că aruncați, domnule secretar de stat, aruncați toată piața lemnului în aer.

Așa v-a spus colegul meu Corneliu Olar, fără prea multe chestiuni tehnice argumentate, că acesta e adevărul - aruncați totul în aer.

Și am să vă citesc acum din expunerea noastră de motive, a Guvernului. Fie vreți să ne încercați vigilența legislativă, fie nu vă pricepeți. Și o spun foarte clar.

La Secțiunea a 3-a - Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ - vă întreabă textul. Impactul asupra mediului de afaceri? - dacă are impact. Și dumneavoastră spuneți: "Nu are impact". Păi, cum să nu aibă impact? Are impact, domnule secretar de stat, că sunteți silvic și știți că orice exploatare de masă lemnoasă se lasă cu prejudicii. Și prejudiciile le calculați în funcție de prețul mediu, da? Are impact asupra sarcinilor administrative? Are impact, pentru că personalul silvic va plăti tot la 164, nu la 116, la o creștere de 42%. Și dumneavoastră știți cu ce se confruntă. Are impact asupra întreprinderilor mici și mijlocii? Are impact. Are impact social? Oho... ce impact social are, domnule secretar de stat!

Și atunci nu veniți și ne dezinformați? Ne dezinformați!, domnule secretar de stat.

Dar bănuiesc... bănuiesc că ori nu citiți toată expunerea de motive, toate capitolele, ori nu le acordați importanță, ori ne considerați pe noi ageamii, gândind că poate nu toți citim argumentele cu care dumneavoastră susțineți actul normativ.

La Secțiunea a 6-a - Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ - spuneți așa: "Informații privind procesul de consultare cu organizații neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate". Păi, trebuia să vă consultați, domnule secretar de stat, nu să spuneți: "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect." Cum să nu se refere, domnule secretar de stat? "Fundamentarea alegerii organizațiilor cu care a avut loc consultarea, precum și a modului în care activitatea acestor organizații este legată de obiectul proiectului de act normativ". Spuneți dumneavoastră: "Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect". Oare așa să fie? Oare sindicatele chiar acceptă creșterea asta?

Deci vreau să spun și închei, domnule secretar de stat și stimați colegi, că ar trebui să acordăm mai multă atenție argumentelor cu care Guvernul își fundamentează anumite măsuri care au un deosebit impact economic și social.

Partidul Național Liberal nu susține în forma prezentată proiectul de act normativ.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Grupul PMP, domnul Tabugan Ion.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ion Tabugan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Vreau să fiu pe înțelesul dumneavoastră. Chit că suntem din opoziție, mă văd obligat să dau dreptate modului în care a expus domnul secretar de stat aici problema. Acest preț de 164 este obținut prin întreaga cantitate de masă lemnoasă pe țară vândută de Romsilva, agenți privați, și ocoale private, și primării.

Institutul Național de Statistică n-a avut altceva de făcut decât întreaga sumă obținută să o împartă la numărul de metri cubi și a dat 164.

Piața a dus aici. Dar asta nu înseamnă - acum vin și spun partea cealaltă, care nu ne convine. Asta nu înseamnă că nouă o să ne convină. Pentru că tot ce înseamnă despăgubiri, natură... contravenții, tot ce înseamnă imputații personalului silvic face referire la prețul mediu, dat statistic, pe care noi venim doar să-l aprobăm, o formalitate. Scoaterea terenului din fondul forestier... Toate vin și se referă la acest preț mediu.

Va trebui să regândim.

Noi, la Comisia pentru agricultură și silvicultură, activități conexe, cum am spus-o de atâtea ori, și în mandatele anterioare, trebuie să calculăm un preț mediu pe regiuni. De ce? Pentru că sunt regiuni unde se vinde fag de proastă calitate și prețul mediu - dacă vreți, vă spun - e de 110 în Caraș; pot să vă spun că în Sălaj poate să fie de 98, dar prețul la rășinoase, care a explodat în zona Moldovei și în altă parte, face... care se vinde cu 280 pe picior, că aici este vorba, așa, face să aducă prețul mediu foarte sus.

Deci trebuie să regândim asupra acestui preț mediu.

Va trebui, în viitor, să regândim modul de calcul, să schimbăm legea, ca Institutul Național de Statistică să nu ne dea un preț, să ne dea o marjă.

De aceea, Partidul Mișcarea Populară se va abține de la acest vot.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Nu mai sunt alte intervenții, grupurile parlamentare și-au exprimat...

Avem trei amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Articolul unic. Intervenții? Nu.

III. Art. II și textul curge. Dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice (PL-x 356/2017). (rămas pentru votul final)  

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice; PL-x 356/2017.

Guvernul?

Doamna secretar de stat, vă rog.

   

Doamna Cristina Ionela Tărteață (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Ordonanța Guvernului nr. 26/2017 s-au aprobat următoarele: eliminarea riscului de nerambursare a sumelor achitate sau de nerepatriere a acestora, în cazul în care agențiile de turism sunt în dificultate financiară; reglementarea sistemelor de garantare a răspunderii agențiilor de turism pentru furnizarea serviciilor turistice către consumatori, ele putând fi reprezentate de scrisori de garanție bancară, polițe de asigurare sau alte instrumente de garantare legal constituite și pot funcționa în paralel sau asociat; se creează cadrul legal pentru posibilitatea oricărei agenții de turism de a comercializa pachete de servicii turistice sau componente ale acestora către consumatorul final, fie în calitate de organizator, fie în calitate de intermediar al unei agenții de turism organizatoare, iar modificările operate se referă, de asemenea, și la reglementarea modalității și procedurilor de transmitere către Ministerul Turismului a informațiilor referitoare la activitatea desfășurată în agențiile de turism, precum și la întărirea disciplinei asupra activității de comercializare a pachetelor de servicii turistice prin mărirea cuantumului amenzii.

Ministerul Turismului propune și susține aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise, conform raportului Comisiei pentru industrii și servicii.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Comisia pentru industrii?

Vă rog, domnule coleg, prezentați raportul.

 
   

Domnul Bende Sándor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, transmis cu adresa PL-x 356 din 17 octombrie 2017, înregistrat la comisie în 18 octombrie 2017.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 11 octombrie 2017.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 14 noiembrie 2017 și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Da, sunt 15 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu. Adoptat.

De la 2 la 10. Dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

De la 11 la 15?

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2017 pentru completarea art.6 din Legea nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia (PL-x 381/2017). (rămas pentru votul final)  

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia. (Discuții în sală.)

Deci... mergem mai departe. Este vorba... la dezbateri generale. Fără îndoială că în momentul în care îmi apar... Trecusem... la acel moment. V-ați înscris după ce începusem dezbaterile.

Suntem la PL-x 381. Înainte de a da cuvântul domnului Roman, dau cuvântul Guvernului.

Doamna secretar de stat.

Inițiatorul și apoi comisia.

   

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998, în sensul că Agenția Națională pentru Locuințe este autorizată să utilizeze pentru cheltuielile de funcționare până la 5% din resursele constituite din închirierea și vânzarea locuințelor, pe lângă 5% din investițiile realizate.

Totodată, se reglementează posibilitatea ca medicii rezidenți și medicii specialiști, precum și cadrele didactice calificate să poată depune cereri pentru repartizarea locuințelor construite prin Programul ANL și după împlinirea vârstei de 35 de ani.

Vă propunem a aproba acest proiect de act normativ, în forma adoptată de comisie și cu amendamentele propuse.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Claudiu Roman, Comisia pentru administrație, vă rog, raportul comisiei.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată prin adresa PL-x 381/2017, din 23 octombrie 2017, cu dezbaterea pe fond a proiectului de lege amintit.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998, în sensul că Agenția Națională pentru Locuințe este autorizată să utilizeze pentru cheltuielile de funcționare până la 5% din resursele constituite pe anul în curs, rezultate din închirierea și vânzarea locuințelor.

Totodată, se reglementează posibilitatea ca medicii rezidenți și medicii specialiști, precum și cadrele didactice să poată depune cereri pentru repartizarea locuințelor construite prin programele ANL și după împlinirea vârstei de 35 de ani.

La lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2017 cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

La dezbateri generale?

Domnul Leoreanu, vă rog.

Vă rog, domnule deputat, Grupul PNL.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prezentul proiect de lege vine așadar și completează Legea nr. 152 prin două elemente concrete. Unul privind completarea art. 6 cu privire la asigurarea cheltuielilor de funcționare pentru Agenția Națională de Locuințe, în sensul că poate să meargă cu cheltuirea până la 5% din resursele obținute prin vânzarea sau închirierea locuințelor ANL construite prin acest program, care ține practic de organizarea internă.

Dar esențial mi se pare faptul că reglementează modul în care cadrele didactice, dar și medicii rezidenți specialiști pot să obțină locuințe din fondul Agenției Naționale de Locuințe și după împlinirea vârstei de 35 de ani, un lucru foarte important pentru susținerea specialiștilor, acolo, în localitățile în care există probleme cu alocarea unui fond locativ.

În sensul acesta, Grupul PNL din Camera Deputaților va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

Din partea Grupului UDMR, domnul deputat Vass Levente.

 
   

Domnul Vass Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Un medic specialist, în cel mai bun caz, ajunge acasă, în locul de naștere, undeva la 31-32 de ani. Eu cred că această modificare este bine-venită. Și, în principiu, ar fi de dorit ca în zonele în care nu sunt medici, chiar la o vârstă de 40-45 de ani, acești medici să beneficieze de ajutorul statului.

Mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Intrăm în dezbaterea proiectului. Avem 17 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 2 la 10. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 11 la 17. Intervenții? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului Legii prevenirii (PL-x 423/2017). (rămas pentru votul final)  

15. Proiectul Legii prevenirii; PL-x 423/2017; procedură de urgență.

Avem 15 amendamente admise.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

   

Doamna Paula Pîrvănescu (secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat):

Bună ziua, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați.

Paula Pîrvănescu, secretar de stat, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Pornind de la obiectivele asumate prin Programul de Guvernare în rolul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în elaborarea de politici în vederea sprijinului și dezvoltării mediului de afaceri, constatăm necesitatea exercitării mai intense a funcției preventive a controlului și responsabilizarea funcționarilor cu atribuții de control, în sensul unei contribuții superioare la educarea antreprenoriatului privind obligațiile și responsabilitățile pe care le au, conform legii, am elaborat Proiectul Legii prevenirii.

Prin acest proiect de lege s-a urmărit să fie instituite o serie de măsuri care să aibă ca rezultat intensificarea, pe de o parte, a funcției preventive a controlului exercitat de autoritățile, instituțiile publice cu atribuții de control, dar și menținerea, pe de altă parte, a protecției legale, a siguranței, securității și sănătății populației.

Având în vedere cele precizate, vă supunem spre adoptare Proiectul Legii prevenirii în forma adoptată de Senat, cu amendamentele admise prezentate în raportul comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Din partea Comisiei juridice. Colegii mei. Raport comun, Comisia juridică, Comisia pentru buget.

Vă rog, prezentați raport comun.

 
   

Domnul Costel Neculai Dunava:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate în fond în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport comun.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma reexaminării Proiectului Legii prevenirii și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul Legii prevenirii cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1. Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa nr. 2.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Și noi suntem pentru o astfel de lege. Îmi pare rău că cel care a prezentat raportul a prezentat un lucru neconform cu raportul depus. Pentru că nu mai e vorba nici de Anexa nr. 1, nici de Anexa nr. 2, pentru că ambele au fost eliminate.

În prima variantă a raportului, aceste anexe puteau fi modificate prin hotărâre de Guvern, cu care noi n-am fost de acord; o lege nu poate fi modificată prin hotărâre de Guvern.

Din păcate, în loc să fie modificate aceste anexe, printr-o altă lege s-a adoptat varianta, după retrimiterea din plen, a eliminării anexelor. Ca atare, nu mai știm asupra căror elemente se va aplica această lege. Noi nu asta am dorit.

Cu toate acestea, vom vota această lege, în speranța că ANAF-ul, Curtea de Conturi și alte asemenea nu vor fi scoase de sub incidența acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupul PNL, domnul Nicolae Neagu.

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc.

Vom susține această lege, Grupul Partidului Național Liberal. În fond, una dintre chestiunile pe care le-am ridicat, importantă de altfel, pentru care, în plenul de săptămâna trecută, a fost retrimis la cele două comisii raportoare, a fost aceasta pe care a ridicat-o și domnul coleg. Adică, pe fond, putem printr-o hotărâre de Guvern să modificăm o lege sau nu?

E limpede că trebuia găsită o soluție. Noi am propus soluția, în plenul din săptămâna trecută, prin două articole care clarificau sensul anexelor 1 și 2 și sensurile din interiorul anexelor. S-au retrimis la comisie; unul dintre amendamentele noastre a fost acceptat, unul, nu.

Probabil că dacă ar fi fost acceptată toată poziția pe care a avut-o Partidul Național Liberal, acum discutam de un text suficient de clar.

Noi vom susține totuși, pentru că discutăm de o prevenție în fața contravenției. E bine să prevenim înainte de a intra în contravenții și a avea planuri de măsuri, în special, pentru mediul de afaceri.

Dar credem că va trebui corectat în lege, motiv pentru care noi vom și încerca, în perioada următoare - noi, Partidul Național Liberal - să venim cu o modificare a actualei legi de aprobare a acestei ordonanțe de urgență.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupul PMP, domnul Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În sfârșit, intrăm și noi în normalitate. Pe lângă prevenție, cred că fiecare instituție de stat, cel puțin ANAF-ul sau alte instituții, ar trebui să vină cu un ghid. Sunt mulți tineri care își fac firme, de exemplu, cu Programul "Start-up Nation", și nu știu cum funcționează o firmă. Dacă nu-i învață nimeni care sunt pașii, cum pot să conducă o firmă sau o afacere bine? Mergi la o instituție de stat și treci pe la 4-5 birouri, și nici atunci nu afli ce ai de făcut.

Deci în afară de prevenire cred că și educarea e foarte importantă.

Și să vină cu un ghid de funcționare, orice, o firmă, fiecare pe ce merge, un PFA. E nevoie de un ghid de funcționare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Avem...

Stimați colegi,

Avem 15 amendamente admise. Și avem și două amendamente respinse la Comisia pentru buget, cât și amendamentele colegilor noștri.

Deci vă rog să mă urmăriți. Cei care doresc să-și susțină amendamentele, să aibă posibilitatea să le susțină.

Deci la titlul legii?

1 marginal. Dacă sunt intervenții? Nu.

2 marginal? Nu.

3 marginal - art. 2. Dacă sunt intervenții? Nu.

4 marginal - este vorba de art. 3. Dacă sunt intervenții? Nu.

5 marginal - este vorba de art. 4. Dacă sunt intervenții? Nu.

6 marginal? 7? 8? 9?

10 marginal - art. 9, cu cele două alineate. Dacă sunt intervenții? Nu.

11? Nu. 12? 13? Nu.

14 marginal - Anexa nr. 1. Dacă sunt intervenții? Nu.

Și 15. Dacă sunt intervenții? Nu.

Vă mulțumesc.

Rămâne la votul final, cu cele 15 amendamente admise; caracter ordinar.

Următorul.

Proiectul de Lege pentru modificarea...

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Vă rog, procedură, domnul deputat Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat.

 
Aprobarea modificării ordinii de zi.  

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă propun să aducem în față punctul 27, fost 26, despre care s-a discutat la începutul ședinței - Pl-x 291/2017, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 din Legea educației naționale, pe punctul 18, și continuarea dezbaterilor cu punctele 15, 16, 17 și acest punct nou, 18, și apoi încheierea dezbaterilor și organizarea votului final.

Mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră noua ordine de zi propusă de Grupul PNL. Să înceapă votul.

 
   

Mulțumesc.

118 voturi pentru, 9 abțineri. Adoptată noua ordine de zi.

Continuăm.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea anexei nr.2 la Ordonanța Guvernului nr.20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii (PL-x 341/2017). (rămas pentru votul final)  

16. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii; PL-x 341/2017.

Guvernul?

Domnul secretar de stat Dragoș Titea.

   

Domnul Dragoș Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Principalele schimbări preconizate propuse se referă la informațiile care trebuie notificate de către nave către ANR, administratori portuari și operatori portuari implicați înainte de intrarea în port, în scopul diminuării descărcării deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii în apele naționale navigabile, în special a descărcărilor ilegale de la navele care utilizează porturile românești. Acestea constituie și o măsură de monitorizare și control de către Autoritatea Navală Română a cantității de deșeuri generate de nave care urmează a fi predate instalațiilor portuare de preluare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia pentru... Vă rog, Comisia pentru mediu.

 
   

Domnul Lucian-Eduard Simion (fără microfon):

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Microfonul, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Lucian-Eduard Simion:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate, în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii, transmis cu adresa PL-x 341/2017 din 17 octombrie 2017.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea Anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii, aprobate cu modificări prin Legea nr. 2010/2013, intervențiile legislative vizând transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei 2015/2087 a Comisiei Europene din 18 noiembrie 2015 de modificare a Anexei II la Directiva 2000/59 a Parlamentului European și a Consiliului privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Grupul PNL, doamna deputat Tudorița Lungu.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Tudorița Lungu:

Dragi colegi,

Poluarea mărilor și zonelor costiere reprezintă o problemă asupra căreia trebuie să se aplece toți factorii implicați.

Un element puternic poluator al mediului marin îl reprezintă deșeurile provenite din exploatarea navelor și reziduurilor de încărcătură.

Din acest motiv, prin optimizarea utilizării instalațiilor portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii se diminuează deversarea acestora în mare.

Anexa pe care am avut-o în dezbatere în comisii transpune de fapt Directiva 2015/2087 a Comisiei Europene și are rolul de a responsabiliza toate părțile implicate. Acest lucru însemnând prevenirea, combaterea și limitarea consecințelor poluării mediului marin.

Având în vedere toate aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal votează pentru adoptarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Nu mai sunt înscrieri la cuvânt. Avem cinci amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu. Adoptat.

Articolul I?

Articolul 2?

3 marginal? 4? 5?

Mulțumesc.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile (PL-x 370/2017). (rămas pentru votul final)  

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; PL-x 370/2017; caracter ordinar; procedură de urgență.

Guvernul?

Vă rog, doamnă secretar de stat.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Având în vedere susținerea puternică de care beneficiază introducerea planurilor de siguranță a apei promovate de Organizația Mondială a Sănătății, în proiectul de act normativ, care transpune Directiva Europeană 1787 din 2015, se introduc planuri de siguranță a apei pentru operatorii mari de apă, respectiv cei care produc mai mult de 1.000 m3 pe zi sau aprovizionează mai mult de 5.000 de locuitori.

Având în vedere aceste aspecte, susținem raportul elaborat de Comisia pentru sănătate și familie.

Mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Buicu sau cine îmi prezintă raportul?

A, domnul coleg, Comisia pentru sănătate și familie, vă rog să prezentați raportul.

Vă rog, domnule coleg.

 
   

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile; PL-x 370/2017.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, trimis comisiei cu adresa PL-x 370/2017 din 23 octombrie 2017.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și Regulamentului Camerei, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic; al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil, cu un amendament, al Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare transpunerea Directivei U.E. 1787/2015 a Comisiei din 6 octombrie 2015 de modificare a Anexelor 2 și 3 la Directiva 98/83 a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman, Directiva 1787/2015 și, implicit, proiectul de act normativ abordează aprovizionarea cu apă la modul global, creând legătura necesară pentru toate etapele procesului de producere și distribuție, programele de monitorizare, asigurând puntea de legătură între captare, tratare, înmagazinare și distribuție.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei au examinat inițiativa legislativă în ședințele din 1 și 22 noiembrie 2017.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați din totalul de 18 membri.

La dezbateri a participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2017...

 
     

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
     

Domnul Nicolaie-Sebastian-Valentin Radu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Avem 10 amendamente admise și două anexe.

Dacă la titlul legii, intervenții? Nu.

De la 2 la 5. Dacă sunt intervenții? Nu.

De la 6 la 10. Intervenții? Nu.

Anexa nr. 1? Nu.

Anexa nr. 2? Nu.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei și din distribuția acesteia de la terminale la stațiile de distribuție a benzinei precum și în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină (PL-x 273/2017). (rămas pentru votul final)  

18. Proiectul de Lege privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei și din distribuția acesteia de la terminale la stațiile de distribuție a benzinei precum și în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină; PL-x 273/2017.

Guvernul?

Vă rog, domnule secretar de stat.

Și apoi domnul Rotaru, raport comun Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi.

Microfonul, domnule secretar, vă rog.

   

Domnul Ion Cîmpeanu (secretar de stat, Ministerul Mediului):

Da, scuze.

Proiectul de lege creează cadrul legal pentru stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea, încărcarea, descărcarea și distribuția benzinei la terminale și la stațiile de benzină.

Prin prezentul proiect de act normativ se asigură transpunerea în legislația națională a prevederilor din două directive - Directiva 94/63/CE și Directiva 2014/99 a Uniunii Europene.

De asemenea, proiectul de act normativ preia și abrogă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 568/2001.

Ministerul Mediului susține adoptarea proiectului de lege, fiind prioritate legislativă a Guvernului, în forma prezentată și supusă spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților, în calitate de Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Rotaru, vă rog. Raport comun Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi.

 
   

Domnul Alexandru Rotaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate, spre dezbatere, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili rezultați din depozitarea benzinei și din distribuția acesteia de la terminale la stațiile de distribuție a benzinei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din 4 septembrie.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

Membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au examinat proiectul de lege în ședința din 7 noiembrie 2017. Din numărul total de 19 membri ai comisiei au fost prezenți la dezbatere 17 deputați.

Membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în ședința din 26 septembrie și 21 noiembrie 2017. Din totalul de 16 membri ai comisiei, au participat 11 deputați.

În urma examinării proiectului de lege, cu unanimitate de voturi... adoptarea Proiectului de Lege privind stabilirea cerințelor tehnice... cu amendamentele prezente în anexă.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Alexandru Rotaru:

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale?

Grupul PNL, domnul deputat Bodea, vă rog.

La dezbateri generale, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Marius Bodea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care îl dezbatem astăzi este o transpunere de directivă europeană.

Ceea ce doresc însă să subliniez în intervenția mea vizează discuțiile pe care le-am avut în cadrul Comisiei pentru transporturi cu reprezentanții Ministerului Mediului, referitor la impactul acestei legi asupra agenților economici.

În primul rând, vreau să subliniez faptul că Ministerul Mediului a avut o comunicare defectuoasă cu agenții economici. Și asta rezultă din răspunsul furnizat membrilor comisiei, conform căruia, în procedura de consultare publică au fost chestionate două societăți comerciale și o asociație de profil, ceea ce, din punctul nostru de vedere, este irelevant.

În al doilea rând, nu ne-a fost prezentat clar impactul financiar pe care îl va avea această directivă în ceea ce privește investițiile în echipamente și instalații pentru prevenirea poluării aerului în benzinării, mai exact la pompe. Astfel, cred că era necesar să avem imaginea de ansamblu în ceea ce privește impactul acestui act normativ asupra agenților economici, mai ales asupra stațiilor de benzină construite înainte de 1 ianuarie 2012.

Iar în al treilea rând, reprezentanții Ministerului Mediului nu ne-au prezentat criteriile care au stat la baza regimului de sancțiuni aplicate celor care nu se conformează prevederilor acestei legi, plaja fixată între 20.000 RON și 50.000 RON nefiind defalcată în funcție de gradul de gravitate a faptei, devenind astfel arbitrară.

Totuși, având în vedere faptul că statul român are obligația de a implementa această directivă, fiind și pe risc de infringement, Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege, dar atrage atenția Ministerului Mediului ca pe viitor astfel de proiecte să fie și corect și complet fundamentate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Continuăm.

Grupul UDMR.

(Domnul deputat Lucian-Eduard Simion solicită să ia cuvântul.)

Știu, procedură, știu ce vreți dumneavoastră, vă dau la final.

Grupul UDMR, domnul deputat Vass Levente.

Chestiunea de tehnică legislativă, vă dau la final acea corelare.

 
   

Domnul Vass Levente:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

 
   

Domnul Vass Levente:

Compușii organici volatili stau la baza apariției tumorii uroteliale. E o boală care afectează și tinerii, să știți.

Și eu, ca secretar al Comisiei pentru sănătate, salut această inițiativă și cred că merită votată.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții de tehnică legislativă, este o corelare.

Vă rog, domnule coleg, trebuia precizat la început în raport, dar spuneți acum dumneavoastră, chestiune de tehnică legislativă.

 
   

Domnul Lucian-Eduard Simion:

Domnule președinte,

Deputat Simion Lucian, Comisia pentru mediu.

O precizare referitoare la îndreptarea unei erori materiale.

La nr. crt. 40 marginal, art. 20 - a fost decalat termenul "nemodificat" din dreptul alin. (3), la forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Această corelare va fi supusă votului.

Avem 45 de amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

Mergem pe forma adoptată de Senat.

De la 2 la 20 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 21 la 45 dacă aveți intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Următorul.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2017 pentru modificarea art.4 alin.(1) lit.c) și d) din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 340/2017). (rămas pentru votul final)  

19. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2017 pentru modificarea art. 4 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

O rog pe doamna secretar de stat să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

   

Doamna Sirma Caraman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare modificarea art. 4 din Legea nr. 50, în sensul clarificării competențelor de emitere a autorizațiilor de construcție din zonele de protecție și zonele protejate ale monumentelor istorice, între primarul general al capitalei și primarii de sectoare, respectiv autorizațiile se emit de primarul general, dar cu avizul primarilor de sectoare.

De asemenea, suntem de acord și cu amendamentele care au fost făcute în comisiile de specialitate - Comisia juridică și Comisia pentru administrație.

Vă propunem a aproba acest act normativ în forma adoptată de aceste comisii.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, raportul, domnule Roman.

Raport comun - Comisia juridică și Comisia pentru administrație. (Vociferări.)

Următorul este, doamnă colegă. Știu! Sunt cu ochii...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2017 pentru modificarea art. 4 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, prin adresa nr. PL-x 340 din 17 octombrie 2017, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege amintit.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 424 din 6 iunie 2017, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 10 octombrie 2017.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a avizat favorabil inițiativa legislativă.

Obiectul de reglementare a fost prezentat de doamna secretar de stat.

Membrii Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au dezbătut inițiativa legislativă în ședința din 14 noiembrie 2017.

Din totalul de 25 membri ai Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, au participat la dezbateri 24 de deputați.

La dezbaterile care au avut loc, au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, doamna secretar de stat Caraman, domnul Bogdan Onofrei, consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și domnul Alexandru Pugna, secretar de stat.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au dezbătut proiectul de lege, în ședința din 27 noiembrie 2017.

La dezbateri au fost prezenți colegii deputați.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii comisiei s-a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea ordonanței de urgență amintite, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr. 2 la prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Avem cinci amendamente...

Dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Nu.

Avem cinci amendamente admise și patru amendamente respinse.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu. Adoptat.

La articolul unic dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

La 3 marginal: "Titlul ordonanței se modifică și va avea următorul cuprins..."

Dacă sunt intervenții? Nu. Adoptat.

La 4 marginal? Intervenții dacă sunt?

La 5 marginal? Mulțumesc.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Și ultimul proiect de lege, stimați colegi,

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.84 din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 291/2017). (rămasă pentru votul final)  

20. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011. Este vorba de Pl-x 291/2017.

Guvernul sau cine dorește să intervină?

Doamnă deputat, vă rog. Inițiatorii?

Raport - Comisia pentru învățământ.

Dumneavoastră, ca inițiator sau...

Deci inițiatori...

(Doamna deputat Violeta Răduț solicită să ia cuvântul.)

Doamnă, discutăm de Pl-x 291. Este Legea educației naționale. Aici avem o listă mare de inițiatori. Dacă nu intervin inițiatorii, o invit pe doamna președinte Gavrilă.

Deci aici inițiatori sunt deputați și senatori.

Doamna Gavrilă.

Domnule Ciuhodaru, lăsați-o să treacă!

Doamna Gavrilă. Raportul Comisiei pentru învățământ. Avem doar trei amendamente admise.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind modificarea art. 84 din Legea educației naționale.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) și alin. (4) ale articolului menționat, în sensul eliminării prevederilor care îngrădesc dreptul autorităților locale de a stabili facilități suplimentare pentru elevi, referitoare la costurile de transport și la accesul la manifestările culturale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, comisia noastră a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea acestei propuneri legislative, cu amendamentele admise.

Noi am considerat că sprijinul elevilor pentru transportul local și pentru participarea la evenimente culturale - spectacole, festivități - este important, iar comunitățile locale se pot implica mai mult, pot acorda sume suplimentare, în sensul prevederilor amendamentelor respective.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Sunt doi colegi. Vreau să verific.

Domnule Levente, mai doriți să interveniți? Nu. Ați marcat.

Grupul PNL, domnul deputat Sorin-Dan Moldovan.

Vă rog, domnule deputat.

La dezbateri generale.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL va susține această inițiativă legislativă, deoarece completează și proiectul pentru elevii și profesorii navetiști.

Este foarte important ca elevii din învățământul obligatoriu - profesional și liceal - acreditat/autorizat să beneficieze de tarif redus cu minimum 50% pentru transportul intern feroviar și naval pe tot parcursul anului calendaristic și cu minimum 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacolele de teatru, manifestări culturale, sportive, organizate de instituții publice.

Drept urmare, Partidul Național Liberal va susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Simionca, vă rog. Grupul PMP.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Mă bucur că am ajuns la acest punct. Eu l-am cerut la începutul ședinței.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 84 alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 1 din 2011, în sensul că elevii din învățământul obligatoriu profesional și liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus pentru transportul în comun, local și cu minimum 75% accesul la muzee, concerte, spectacole, teatru, operă, film și alte manifestări culturale.

Noi, cei din PMP, o să susținem și o să votăm acest proiect legislativ.

Credem că învățământul, cel puțin în școlile profesionale, trebuie încurajat. Ducem o lipsă acută de profesioniști pe orice ar fi și noi o să votăm acest proiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Avem trei amendamente admise.

La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.

Articolul unic. Intervenții? Nu.

Articolul 84, cu cele două alineate la care se propune modificarea. Intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter organic.

Oprim aici dezbaterile, stimați colegi.

Invit colegii la ședința Biroului permanent.

Revenim în sală la ora 12,30, la ședința de vot final.

12,30, da? Pentru ca stafful să poată pregăti lista de vot final.

 
     

- După pauză -

 
   

Domnul Florin Iordache:

Rog colegii să ia loc, să putem începe.

În același timp, colegii mei secretari... să putem începe. A venit și doamna Ioana Bran.

Procedură.

Vă rog, doamnă Raluca Turcan.

Vă rog, procedură. Înțeleg că doriți procedură? Vă rog.

Doamna Turcan, procedură.

 
Informare privind redepunerea moțiunii simple intitulate România în beznă. PSD și ALDE fură curent!, inițiate de parlamentari ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.  

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Partidul Național Liberal redepune astăzi moțiunea "România în beznă. PSD și ALDE fură curent". Este inițiată de deputați ai Partidului Național Liberal și vă reamintim că, prin refuzul dezbaterii în plenul Camerei Deputaților, a acestei moțiuni, dumneavoastră comiteți un abuz de drept, pentru că v-am adus spre înștiințare celelalte moțiuni, pe care dumneavoastră, în calitate de parlamentari ai opoziției, le-ați depus și unde încălcați în mod flagrant articolul din Regulament, art. 186, pe care dumneavoastră îl invocați.

Vă dau exemplu.

Moțiunea "Minciuna - adevărul justiției Macovei", moțiune prin care solicitați - citez -"demiterea ministrului justiției".

"Drepturile omului nu sunt un lux!" - este moțiunea prin care solicitați înlăturarea neîntârziată, de șeful Guvernului, din orice poziție de decizie publică.

Moțiunea Achim Irimescu - "Cel mai mare dezastru", moțiune prin care dumneavoastră solicitați demiterea și faptul că acest ministru trebuie să plece astăzi.

Așadar, vă atrag atenția aici, în plenul Camerei Deputaților, să încetați prin a mai folosi această instituție după bunul plan.

Există decizii ale Curții Constituționale, care susțin dreptul unui grup parlamentar de a iniția moțiuni de cenzură și moțiuni simple, atât timp cât ele nu produc un efect juridic prin votul dat.

Așadar, o moțiune simplă nu duce la demiterea ministrului justiției. Noi putem să solicităm ministrului sau prim-ministrului să-l demită pe ministrul respectiv, însă nu confundați lucrurile și nu faceți din nou un abuz în Camera Deputaților.

Subiectul este într-adevăr unul foarte sensibil pentru dumneavoastră, pentru că suntem în prag de iarnă și populația este în pericol cu asigurarea rezervelor de energie.

De asemenea, prețul la energie și la facturi a crescut într-un mod alarmant. (Vociferări.)

Dumneavoastră aveți obligația să purtăm în această instituție o dezbatere pe aceste chestiuni atât de importante.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi dați textul.

În viitoarea ședință a Biroului permanent vom discuta moțiunea depusă de dumneavoastră, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de Regulament.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule coleg.

Tot pe procedură înțeleg că aveți o intervenție.

 
Intervenție prilejuită de Ziua Bucovinei.  

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Domnule președinte,

Stimate doamne colege și stimați colegi,

Cu mândrie în suflet vreau să vă spun că, acum 99 de ani, mai exact pe 28 noiembrie, înainte cu trei zile de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, a mai avut loc o unire - una mai mică, ce-i drept - prin care cetățenii care locuiau în Bucovina au hotărât să-și ia destinul în mâini, să plece din Imperiul Austro-Ungar și să se unească cu Moldova și Țara Românească.

Ieri a fost Ziua Bucovinei, după ce am înaintat, în 2015, un proiect de lege în fața dumneavoastră, a colegilor mei, iar dumneavoastră ați votat ca Ziua Bucovinei să se celebreze la 28 noiembrie.

Vă mulțumesc pe această cale și spun - și o repet - aceasta înseamnă un gest de înțelegere, de respect față de bucovineni, de respect față de o zonă istorică și geografică de mare importanță pentru România.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Dacă-mi permiteți două secunde?

Aș vrea din tot sufletul să nu uităm, la Centenarul Marii Uniri, că a mai existat o unire, a Bucovinei cu Moldova și Țara Românească.

Și, 2, Cred că în momentul de față, pentru mine cel puțin și cred că pentru toți, unire înseamnă investiții în cultură, în sănătate, în educație și, nu în ultimul rând, în infrastructură, în posibilitatea ca fiecare român, indiferent de zona istorică în care se află, să se poată deplasa cu rapiditate, atât în interes personal, cât și în interes economic, turistic sau medical.

Vă mulțumesc foarte mult.

Felicitări pentru gestul pe care l-ați făcut! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții de procedură? Nu.

Intrăm în ordinea de zi.

Facem un vot de control, da?

Pe lideri îi întreb. Vot de control? Da. Un vot de control.

Să înceapă votul.

Merge, merge! Adică funcționează.

 
   

185 de colegi și-au înregistrat prezența. Suntem în cvorum.

Mulțumesc.

 
Supunerea la votul final:  

Primul punct al ordinii de zi.

  Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2018 (PHCD 96/2017); (adoptat)

1. Proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2018.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

173 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu și-a exprimat votul. Adoptat.

Doamna Săftoiu.

Vă rog.

Explicarea votului, doamnă, da?

 
   

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am votat împotriva bugetului, altfel decât a votat într-adevăr Partidul Național Liberal. Și am votat împotriva bugetului nu pentru că e mare sau pentru că e mic, ci pentru că înainte să ne votăm majorarea bugetului Camerei Deputaților, cu aproape 36%, aș fi fost atât de bucuroasă ca după două sesiuni să ne modificăm măcar programul. Din 329 de parlamentari, astăzi, miercuri, suntem prezenți 185.

Iertați-mă, dar noi lucrăm pe o săptămână... (Vociferări.)

Lăsați-mă să termin! Puteți să-mi dați după aceea drept la replică, de la microfon.

Noi într-o săptămână lucrăm poate patru ore în plen. Cele mai multe comisii, în proporție de peste 85%, ne propun studiu individual.

La sfârșitul lunii iunie mai mulți parlamentari am depus modificări la Regulamentul Camerei Deputaților. Nu sunt perfecte, nu sunt poate bune, dar merita măcar să luăm în discuție aceste modificări, să vedem ce putem face, pentru că Parlamentul e una dintre instituțiile cu cea mai mică încredere.

Am refuzat să votez acest buget și să-l susțin, tocmai pentru că nu există nicio diferență între ceea ce era la începutul anului și acum, când ne-am mărit și indemnizația și suma forfetară.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

N-aș fi intervenit, dar, pe de o parte, fiecare parlamentar într-adevăr are acea sumă forfetară, din care cheltuiește cât poate deconta. Nimeni nu oprește niciun deputat să nu cheltuiască niciun leu și la finele anului să returneze totul la bugetul de stat. 1.

2. Propunerea e interesantă, sunt de acord să stăm mai mult la lucru și să participăm la dezbaterile în comisii.

Să modificăm Regulamentul. Foarte corect! Dar, pentru aceasta, membrii Comisiei pentru regulament să fie prezenți atunci când este convocată pentru dezbaterea, de exemplu, a propriului amendament de modificare a Regulamentului.

Știți, doamnă Săftoiu, că astăzi dimineață dumneavoastră, la 9,30, n-ați fost la comisie!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Doamna Săftoiu, drept la replică.

Vă rog, doamnă Săftoiu.

 
   

Doamna Ana Adriana Săftoiu:

Domnule Árpád, în primul rând modul în care se anunță aceste comisii de Regulament ... (Vociferări.)

Domnilor, puteți să vă opriți un pic? Pe bune! După care puteți...

Domnule Bacalbașa, pe dumneavoastră oricum de-abia vă aștept la microfon!

Domnule Márton Árpád, în primul rând modul în care se anunță comisiile de Regulament... P>Doi la mână. Între ora 9,00 și 10,00 dimineața, împreună cu alți colegi - îmi pare rău, nu-l văd pe Florin Manole aici - între 9,00 dimineața și 10,00 am fost în Camera Deputaților, întâlnindu-ne cu ONG-urile care susțin lupta împotriva violenței domestice. (Vociferări.)

Da, știu, nu vă convin! Dar ne-am întâlnit să discutăm despre pachetul de legi privind violența domestică.

Iar, domnule Árpád, dacă vreți să venim la comisii, nu ne anunțați seara, pe la ora 6,00, că la 9,30 avem comisie și uneori nici nu ne știm agenda comisiei.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Avem un buget mai mare, mult mai mare. Din acest buget am fi putut, de exemplu, să luăm echipamentele necesare, pentru ca ședințele comisiilor să fie transmise, să fie înregistrate, cetățenii și oamenii interesați să poată vedea ce se întâmplă acolo.

Am depus în luna mai o propunere de modificare a Regulamentului în acest sens, care avea termen în luna iunie, dar domnul Nicolicea nu a întrunit Comisia pentru Regulament, timp de șapte luni. Acesta este un abuz, unul dintre multele pe care le faceți dumneavoastră, majoritatea. (Rumoare.)

Astăzi, după șapte luni și cu termenul depășit, s-a discutat și a fost respinsă această propunere de regulament, o propunere care are interesul transparenței, în interesul cetățenilor.

De ce avem creșteri de buget când nu le ducem spre interesul public, ci doar către buzunarele dumneavoastră?! (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Intervenții? Nu.

Declarațiile politice, totuși, au fost dimineață.

 
  Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat (ca urmare a demisiei domnului deputat Dumitru Chiriță) (PH CD 102/2017); (adoptat)

2. Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Dumitru Chiriță.

Să înceapă votul.

   

203 voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind instituirea Zilei limbii și teatrului idiș (PL-x 408/2017); (adoptat)

Legi ordinare. Adoptări.

3. Proiectul de Lege privind instituirea Zilei limbii și teatrului idiș.

Comisia pentru drepturile omului propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

Mulțumesc.

202 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere.

Vă rog.

Domnul Silviu Vexler, inițiator și reprezentantul minorităților.

Vă rog.

Unanimitate, domnule.... Consens.

 
   

Domnul Silviu Vexler:

"A bi gezunt! A git iur!", care se traduce prin "Să fie într-un ceas bun și într-un an bun!"

Stimați colegi,

Vă mulțumesc foarte mult pentru votul în unanimitate. Este un moment frumos și de suflet pentru mine și îl văd și ca pe un mod de recunoaștere publică a unui element deosebit de important al culturii evreiești din România și, nu în ultimul rând, pentru țara noastră, pentru România și în afara ei.

Profit de moment să-i mulțumesc domnului Ibram Iusein, colegul meu, și domnului președinte Nicolicea pentru sprijinul pe care l-am avut pe întregul proces legislativ, respectiv domnului președinte Munteanu și domnului deputat Pambuccian, pentru înțelegerea pe care au arătat-o față de mine și, nu în ultimul rând, domnului președinte pentru ședința de ieri.

Închei, spunându-vă că sunteți întotdeauna bineveniți să vizitați comunitățile evreiești din toată România, iar Teatrul Evreiesc de Stat este la cinci minute de Parlament.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Cu precizarea, ședința de luni, domnule coleg!

Domnul Petru Movilă.

Ședința de luni, nu de ieri; de alaltăieri.

Domnul Petru Movilă, vă rog. Grupul PMP.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Mișcarea Populară a votat pentru.

Teatrul Evreiesc din România are o tradiție de 141 de ani, inaugurat pe 19 august 1876 la Iași, în vestita Grădină de vară "Pomul verde", când artistul și scriitorul Avram Goldfaden a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc din lume.

Una dintre primele cronici la reprezentațiile lui Goldfaden a fost semnate de Mihai Eminescu, care aprecia jocul actorilor ca fiind foarte bun.

De asemenea, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, Isaac Bashevis Singer spunea: "Unii vor găsi în idiș expresia cea mai fidelă a bucuriei și a pioșeniei, dragostea de viață, așteptarea lui Mesia, răbdarea și înțelegerea pentru defectele ființei umane. Umorul specific idiș este ancorat în mulțumirea pentru o zi trăită, grăitoare pentru orice succes și dragoste în oameni."

De aceea, ca ieșean, nu am putut să nu prezint poziția Partidului Mișcarea Populară, locul unde comunitatea evreiască din România, cu bune și cu rele, există, se manifestă și face parte integrantă din mediul de afaceri, din cultura, din învățământul nostru ieșean.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Următorul.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea art.28 din Legea tinerilor nr.350/2006 (PL-x 406/2017); (adoptat)

4. Proiectul de Lege pentru completarea art. 28 din Legea tinerilor nr. 350/2006.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

Mulțumesc.

Unanimitate de voturi - 204 voturi pentru. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate (PL-x 331/2017); (adoptat)

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2006 privind regimul acordării finanțărilor nerambursabile pentru programele, proiectele sau acțiunile privind sprijinirea activității românilor de pretutindeni și a organizațiilor reprezentative ale acestora, precum și a modului de repartizare și de utilizare a sumei prevăzute în bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni pentru această activitate.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

   

156 de voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 38 de abțineri. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru aprobarea...

Vă rog.

Domnul Coliu? Nu.

Mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art.IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice (PL-x 321/2017); (adoptat)

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Comisia juridică și Comisia pentru agricultură propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

144 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, 24 de abțineri, un coleg care nu și-a exprimat votul. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice (PL-x 356/2017); (adoptat)

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice.

Comisia pentru industrii propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

202 de voturi pentru, un coleg care nu-și exprimă votul. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2017 pentru completarea art.6 din Legea nr.152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia (PL-x 381/2017); (adoptat)

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2017 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Comisia pentru administrație propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

198 de voturi pentru, o abținere. Adoptat.

 
  Proiectul Legii prevenirii (PL-x 423/2017); (adoptat)

9. Proiectul Legii prevenirii.

Comisia juridică și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

   

177 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă. Adoptat.

Proiectul de Lege pentru modificarea...

A, vă rog. Nu apare.

Domnule Cupșa, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am ținut să explic, în numele Partidului Național Liberal, acest vot pe care astăzi l-am dat, pentru că este cu adevărat un moment care merită a fi subliniat.

Această lege, pe care noi astăzi am adoptat-o, nu este doar un act normativ în sine, este și o declarație politică deosebit de importantă.

În fapt, Parlamentul, astăzi, ca unică putere legiuitoare, schimbă filosofia aplicării sancțiunilor contravenționale, ceea ce este un lucru absolut pozitiv.

Norma juridică, îndeobște, este un model comportamental ideal, un model comportamental ideal căruia ar trebui cu toții să ne supunem, sub sancțiunea forței de constrângere a statului.

Ce se întâmplă, însă, dacă eu, ca cetățean, sunt în imposibilitate să știu care este acel comportament ideal pe care statul mi-l impune și de ce n-o pot face?

Păi n-o pot face, pentru că, așa cum bine știți, complexitatea vieții sociale sporește de la o zi la alta. Drept urmare, relațiile sociale specifice sunt din ce în ce mai complicate și înțelegem din ce în ce mai greu ce ne cere statul.

De asemenea, este evident că păcătuim în a reuși să le explicăm cetățenilor noștri, în a reuși a-i informa pe ai noștri cetățeni care sunt legile care se aplică pentru fiecare dintre aceste momente ale vieții lor.

Altfel spus, faptul că prin această lege se nasc obligații clare pentru instituțiile și autoritățile publice de a informa, de a instrui și de a îndruma cetățenii, ne ajută, pe fiecare dintre noi, ca cetățeni, să ne conformăm și, mai mult decât atât, întărește domnia legii în România, legea fiind ușor de interpretat, ușor de aplicat, respectată de noi toți.

Este foarte important că se nasc și acele mecanisme care nu vor mai duce la sancționarea deîndată a contravenientului care a încălcat norma juridică, însă felul în care a făcut-o merită a nu-i atrage o sancțiune pecuniară sau de altă natură, ci a i se aplica un avertisment, a i se arăta ceea ce trebuie să facă și a i se permite prin acel plan de îndrumare să se conformeze modelului ideal pe care noi l-am impus prin lege.

Subliniez încă o dată, este un moment deosebit de important și atrag atenția fiecăruia dintre dumneavoastră - fiți atenți la felul în care legiferăm! Faceți în așa fel încât să avem timp suficient, suficientă minte, suficienți consilieri lângă noi, pentru ca toate normele juridice pe care le vom adopta să poată fi aplicate în practică.

Eu vă mulțumesc tuturor.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Haideți să respectăm, totuși, Regulamentul, să ne încadrăm în două minute.

Grupul USR.

Domnul Stanciu Viziteu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua!

Grupul USR a votat împotriva acestui text de lege.

Într-adevăr, sunt de acord că este un principiu bun și este un semnal bun pentru societate, care va arăta că forțele statului trebuie să vină în sprijinul mediului de afaceri, nu împotriva acestuia.

Totuși, în dezbaterea de la Senat, Grupul USR a depus amendamente care au fost acceptate, iar apoi în Camera Deputaților ele au devenit parte dintr-o anexă care nu mai este la latitudinea legislativului, și la latitudinea Guvernului, lucru care încalcă acest principiu.

Din acest motiv, și pentru că Guvernul poate în mod discreționar să aleagă pe cine sancționează mai mult sau mai puțin, fiind aici nu un arbitru imparțial, ci unul care să își susțină propriile idei, credem că acest principiu nu a fost respectat în proiectul de lege.

Deci susținem principiul, dar credem că modul în care el a fost dezbătut și adoptat în final în Comisia juridică din Camera Deputaților încalcă motivele inițiale pentru care această lege a fost propusă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule Băișanu, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Grupul ALDE a votat pentru dintr-un simplu motiv. Mi se pare normal ca toți cei care muncesc în țara aceasta, care aduc profit, care plătesc impozite la stat, care plătesc angajați și impozite pe muncă, să fie îndrumați, să fie ajutați, nu să fie executați de instituțiile de forță ale statului, fără a oferi nimic în schimb.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu.

Au fost exprimate toate punctele de vedere de la grupurile parlamentare.

 
  Proiectul de Lege pentru modificarea anexei nr.2 la Ordonanța Guvernului nr.20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii (PL-x 341/2017); (adoptat)

10. Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei nr. 2 la Ordonanța Guvernului nr. 20/2012 privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor generate de nave și a reziduurilor mărfii.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru industrii propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

198 de voturi pentru. Unanimitate. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile (PL-x 370/2017); (adoptat)

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

Comisia pentru sănătate propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

195 de voturi pentru și o abținere. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei și din distribuția acesteia de la terminale la stațiile de distribuție a benzinei precum și în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină (PL-x 273/2017); (adoptat)

12. Proiectul de Lege privind stabilirea cerințelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compuși organici volatili (COV) rezultați din depozitarea benzinei și din distribuția acesteia de la terminale la stațiile de distribuție a benzinei precum și în timpul alimentării autovehiculelor la stațiile de benzină.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

Adoptat în unanimitate - 196 de voturi.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/2017 pentru modificarea art.4 alin.(1) lit. c) și d) din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (PL-x 340/2017); (adoptat)

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2017 pentru modificarea art. 4 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun adoptarea.

Să înceapă votul.

   

163 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 10 abțineri. Adoptat.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 alin.(1) și (4) din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 291/2017). (adoptată)

Secțiunea III. Legi organice. Adoptări.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 alin. (1) și alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Comisia pentru învățământ propune adoptarea.

Să înceapă votul.

   

197 de voturi pentru - în unanimitate adoptată.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

Încheiem aici ședința noastră de plen.

La revedere!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 13,07.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 14 august 2018, 13:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro