Bogdan-Alin Stoica
Bogdan-Alin Stoica
Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.176/12-12-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 29-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.27 Bogdan-Alin Stoica - 105 ani de la proclamarea independenței Albaniei;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Bogdan-Alin Stoica:

Anul acesta, la 28 noiembrie, poporul albanez sărbătorește împlinirea a 105 ani de la proclamarea independenței naționale. Un moment glorios, petrecut la Vlora în anul 1912, dar care a fost precedat de uriașe eforturi politice și diplomatice, precum și de mișcări sociale impresionante. Pe acest drum anevoios au pășit împreună albanezii care trăiau în Țara Vulturilor și cei pe care vremurile i-au purtat până pe pământul românesc. Colonia albaneză din București a jucat un rol extrem de important în pregătirea terenului pentru istorica declarație de independență a Albaniei. Astfel, la 5 noiembrie 1912, așadar cu foarte puțin timp înainte de evenimentul de la Vlora, România a fost gazda unei mari adunări a coloniilor albaneze, la care a luat parte, după cum știm, inclusiv Ismail Qemali. Marele poet albanez Asdreni, pe atunci secretar al coloniei albaneze, consemnează entuziasmul și susținerea cu care albanezii din România i-au primit pe fruntașii mișcării naționale. Aici, pe pământ românesc, în acel început de noiembrie, Ismail Qemali, Luigj Gurakuqi și ceilalți au realizat că istoria era într-un punct de cotitură și că lupta de eliberare a poporului albanez se apropia - "acum ori niciodată". După veacuri de stăpânire otomană, albanezii se aflau în fața unei uși întredeschise, dincolo de care începea o nouă eră, o eră a autodeterminării, a independenței și a suveranității. Imperiul Otoman era slăbit, iar națiunea albaneză se arăta mai puternică și mai hotărâtă ca niciodată. În fața ochilor lui Ismail Qemali, anul 1912 trebuie să fi arătat la fel cum arăta 1877 în ochii lui Carol I, ai lui Mihail Kogălniceanu și ai celorlalți fruntași ai independenței naționale a României.

Dincolo de sprijinul firesc al albanezilor din România, Ismail Qemali a primit și promisiuni de susținere din partea autorităților statului român, care în acea vreme devenise o veritabilă putere balcanică, iar liderii tânărului stat albanez nu au uitat acest sprijin. Chiar pe 28 noiembrie, de la Vlora, Ismail Qemali îi scria plin de bucurie prim-ministrului României, Titu Maiorescu, vestindu-i ceea ce el numea "un eveniment extrem de important pentru albanezi și români", și anume proclamarea independenței Albaniei și formarea guvernului provizoriu. Într-adevăr, popoarele noastre, atât de strâns legate de istorie, erau stăpânite, în acea vreme, de un incredibil entuziasm național, astfel încât orice pas pe drumul devenirii sau întregirii era de natură să provoace o mare bucurie comună. De altfel, peste numai câțiva ani, la capătul Marelui Război, România avea să-și reîntregească hotarele străvechi.

După extraordinarul eveniment din 28 noiembrie 1912 au urmat, pentru Albania, ani de intense eforturi diplomatice și administrative, pentru că, asemenea oricărei țări desprinse din imperiile multinaționale ale vremii, și statul albanez a trebuit să își consolideze poziția în rândul națiunilor independente. În tot acest proces, albanezii din România au fost alături de confrații lor, iar guvernele României și-au menținut sprijinul pentru Albania independentă.

Astăzi, parcă mai mult ca niciodată, contextul geopolitic din această parte de lume începe să semene cu epocile tulburi ale istoriei, iar amenințările clasice și hibride planează asupra Balcanilor și estului Europei. Albania este încă pe drumul integrării europene, al redefinirii și redescoperirii valorilor autentice pe care deceniile de dictatură comunistă le-au pus în umbră. România, pe de altă parte, chiar dacă are propriile sale probleme, este un stat matur, atașat ideii europene, un partener strategic al Statelor Unite ale Americii. La fel ca în 1912, România poate juca rolul unei puteri regionale, sprijinind Albania în drumul său, încă anevoios, către Europa. Poporul albanez, a cărui onoare nu poate fi nici măcar pusă sub semnul întrebării, va fi mereu recunoscător pentru această susținere, așa cum astăzi ne exprimăm recunoștința pentru sprijinul pe care românii l-au acordat în formarea și afirmarea statului albanez modern.

Așadar, la acest ceas de mare sărbătoare, transmitem cele mai calde urări de sănătate, liniște și prosperitate albanezilor de pretutindeni. Aceleași gânduri sincere îndreptăm și către poporul român, care peste numai câteva zile își va sărbători a 99-a aniversare a Marii Uniri.

Për shumë vjet gëzuar!

La multi ani fericiți!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 6:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro