Camelia Gavrilă
Camelia Gavrilă
Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.176/12-12-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 29-11-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 noiembrie 2017

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.41 Camelia Gavrilă - intervenție: "1 Decembrie 2017 - reafirmarea unității naționale, valori și sensuri ale prezentului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Camelia Gavrilă:

"1 decembrie 2017 - reafirmarea unității naționale, valori și sensuri ale prezentului"

Regele Ferdinand al României în ziua de 1 Decembrie 1918:

"Trăiască România mare, puternică și unită!"

Subiectul declarației politice de astăzi se referă la dimensiunea istorică, spirituală și simbolică a zilei de 1 Decembrie, moment în care România de astăzi trăiește cu aceeași emoție și ardoare idealul unității naționale transpus în faptă de premergătorii noștri, prin înfăptuirea României Mari. În anul 1918, animați de o conștiință națională autentică și de ideea desăvârșirii unui ideal politic mult așteptat, călăuziți de principiul solidarității și pe fondul consecințelor în plan politic ale Primului Război Mondial, românii au reușit să finalizeze unirea de neam și țară, un vis sub stindardul României întregite.

Istoricul zilelor naționale ale României își are începutul în ziua de 10 mai a anului 1866, odată cu urcarea pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol de Hohenzolern, viitorul rege Carol I al României. În cinstea acestei date unghiulare a istoriei noastre, timp de mai bine de jumătate de veac, data de 10 mai a constituit ziua națională a României, cu atât mai mult cu cât, ulterior, aceasta coincidea și cu data proclamării independenței de stat, rostită în Parlamentului României de domnitorul Carol I, la 10 mai 1877. Una din cele mai spectaculoase și grandioase aniversări dedicate Zilei Naționale a avut loc pe 10 mai 1881 și a fost dedicată proclamării Regatului României, act istoric adoptat de camerele reunite ale Parlamentului în 14/26 martie a aceluiași an.

Pe întregul parcurs al regimului dictatorial comunist, ziua națională a României a fost legiferată a se sărbători la data de 23 august, celebrându-se astfel lovitura de palat din anul 1944, urmare căreia România ieșea din alianța cu Germania nazistă și se alătura frontului constituit de Puterile Aliate, act politic care, în conformitate cu evaluările ulterioare, avea să scurteze durata celui de-al Doilea Război Mondial cu aproximativ șase luni. Așadar, până în anul 1989, România a sărbătorit ziua națională pe data de 23 august, o zi cu semnificație puternic ideologizată, dincolo de împliniri incontestabile asociate finalizării celei de-a doua conflagrații mondiale.

Prin Legea nr.10 din 31 iulie 1990, promulgată de noul regim politic instaurat la conducerea țării ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989 și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua națională a României devine data de 1 Decembrie, moment de sărbătoare pentru fiecare român, pentru fiecare generație, formă de recunoaștere a valorilor și idealurilor naționale, prilej de reamintire a sacrificiilor, a jertfei supreme a multora dintre înaintașii noștri, gesturi eroice săvârșite în numele unității și al neatârnării naționale. Amintind de sublimul act patriotic al Marii Uniri, consumat în prima zi de decembrie a anului 1918, ziua națională trebuie evocată și trăită cu emoție, cu reflecție responsabilă, cu mândrie și demnitate de toți românii, oriunde s-ar afla aceștia, pentru că vorbim despre un moment istoric de referință și un reper pentru devenirea națiunii române.

Desigur, într-o istorie bimilenară, așa cum este istoria poporului român, se pot găsi multe date care să merite a fi aniversate drept sărbătoare națională, data proclamării independenței de stat ar putea sta, fără îndoială, la loc de cinste în rândul acestora. Totuși, niciuna dintre acestea nu cred că poate avea o încărcătură spirituală mai puternică, mai plină de semnificații patriotice decât ziua în care, pentru prima dată în istoria lor, majoritatea copleșitoare a românilor se adună, prin propriile forțe, jertfe și voință, în cuprinsul granițelor primitoare ale aceluiași stat, Statul Național Unitar România. Și chiar dacă vitregia vremurilor ce nu au întârziat să vină a transformat această împlinire într-o realizare cvasiefemeră, marea victorie a poporului român de la 1 Decembrie 1918 reprezintă pentru noi, românii, deopotrivă, realizare și năzuință, prezent palpabil și vis neîmplinit complet, fapt concret sau ideal abstract. Este greu, fără îndoială, de găsit în calendarul milenar al istoriei noastre o dată cu semnificații mai profunde.

Astăzi, la aproape 100 de ani de la aceste evenimente minunate și la 27 de ani de la înfăptuirea României democratice, ca la o uvertură a Marelui Centenar, ne regăsim în spațiul comun al unei istorii onorante, al unor valori, idealuri și tradiții care ne încadrează în matricea românismului. Suntem datori morali să continuăm modelul trecutului, spre desăvârșirea idealului național și a obiectivelor prezentului: o bună colaborare cu partenerii noastră externi în cadrul spațiului european comun al Uniunii Europene, parteneriatul cu NATO în vederea asigurării păcii și securității în Balcani, în Europa, în spațiul internațional, în general, păstrarea și permanentizarea valorilor și demersurilor umaniste comune ale Organizației Națiunilor Unite, implementarea politicilor și integrarea sustenabilă în spațiul Uniunii Europene, existența unor politici educaționale, legislative, economice care să asigure o viață mai bună cetățenilor români. Să nu uităm că, indiferent de opinii, discursuri, intenții bune, suntem judecați în final pentru ceea ce construim și lăsăm în urmă, pentru împlinirile concrete, pentru datele istorice și politice ale timpului în care ne încadrăm ființarea.

În acest context, Programul de guvernare al Partidului Social Democrat - dacă parcurgem doar un inventar sumar de împliniri și demersuri, într-o scurtă retrospectivă a anului 2017 - a reușit să realizeze creșterea salariilor în sectorul public cu 21,2%, prin majorarea fondului de salarii cu 9,9 miliarde de lei, o creștere economică de peste 5,5%, creșterea veniturilor bugetare cu mai mult de 20 de miliarde de lei, de la 187,5 miliarde în ianuarie - octombrie 2016, la 207,5 miliarde în aceeași perioadă a anului curent. În primele zece luni de guvernare au crescut cu 266.471 numărul de contracte de muncă, salariul minim a fost stabilit la 1.450 lei, punctul de pensie a ajuns la 1.000 de lei, iar pensia minimă garantată la 520 de lei. 1 decembrie reprezintă startul ultimei luni din anul calendaristic, moment în care trebuie să analizăm, să observăm rezultatele acțiunilor noastre, să proiectăm completări și desăvârșiri ulterioare. Acolo unde politicile publice se aplică în mod consecvent și își urmează cursul logic, rațional, cu bună-credință și competență, evident că se consemnează și rezultate, după cum în zonele de ezitare, întârziere sau imperfecțiune trebuie să intervenim și să echilibrăm balanța. Obiectivitatea, analizele științifice, statistice, corecțiile economice avizate, respectarea principiilor sunt condițiile unei bune guvernări, așa cum a fost aceasta proiectată.

Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de unitate națională, de o unitate a ideilor, a demersurilor de politică internă și externă, de abordări transpartinice care pot aduna energiile partidelor politice în realizarea proiectelor de țară, de o unitate a celor peste 3 milioane de români din diasporă, dar și a celor ce trăiesc în țară. Sărbătoarea națională este a tuturor cetățenilor ce simt și trăiesc românește, uniți de sensurile unui patriotism adevărat, cu dragoste față de țară, de istorie, de tradiție, dar și cu o credință nestrămutată în perenitatea valorile naționale. Înainte de a fi europeni, angajați sau angajatori, din mediul rural sau urban, intelectuali sau cercetători, politicieni sau funcționari publici suntem români. Această sărbătoare națională trebuie trăită alături de ceilalți români, în mijlocul lor, alături de familie, de prieteni, de cei dragi, nu doar în fața televizorului, într-o comoditate care ne depărtează de bucuria întâlnirilor cu ceilalți, o bucurie colectivă ce trebuie împărtășită și care ne adună sub cupola unei spiritualități alese, a unor idealuri comune.

De 27 de ani discursurile de 1 decembrie au fost rostite în contexte diferite, uneori în momente grele, ce au anunțat trecerea spre o formă de organizare politică democratică, alteori în momente de presiune, de criză financiară, economică sau politică, cu pasiune sau amărăciune în fața dificultăților. Trăim și noi o istorie recentă fastă sau umbrită, cu dezamăgiri personale, cu împliniri sau cu bucurii discrete. Dincolo de clipe și experiențe subiective, dincolo de politicieni agreați sau contestați, de comparații și analize internaționale, de paradoxurile României de astăzi, 1 Decembrie este ziua de sărbătoare a României, o zi în care lecția trecutului vorbește despre unitate, jertfă, ideal și comuniune, iar prezentul trebuie, firesc, să se raporteze mereu la modelul și valorile trecutului, să aleagă ceea ce ne unește în sensul evoluțiilor pozitive și al binelui comun într-o țară modernă, echilibrată, conștientă de rolul ei internațional și de vocea pe care o poate reprezenta pe scena mondială.

În sensul acestor gânduri, emoții și reflecții de decembrie, vă adresez un cald la mulți ani, în zi de sfântă sărbătoare a românilor, Ziua Națională a României.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 14:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro