Plen
Ședința Camerei Deputaților din 6 decembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.183/20-12-2017

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-04-2018 (comună)
18-04-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 06-12-2017 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 6 decembrie 2017

Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 08,32.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, înlocuit de domnul deputat Petru Gabriel Vlase și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu, înlocuit de doamna deputat Ioana Bran, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor.

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

 
  Ștefan-Ovidiu Popa - intervenție ce are ca temă Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități;

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți, motiv pentru care dau cuvântul domnului deputat Ștefan Popa.

Vă rog.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc.

Bună dimineața!

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are ca temă "Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități".

Ziua de 3 decembrie a fost proclamată "Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități", în 1992, de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin Rezoluția 47/3, pentru a marca încheierea Deceniului Națiunilor Unite, dedicat persoanelor cu dizabilități.

Peste 15% din populația lumii suferă de o dizabilitate, motiv pentru care trebuie să fim conștienți că persoanele cu dizabilități pot accelera procesul de dezvoltare incluzivă și durabilă și pot promova o societate puternică pentru noi, toți. Instituțiile statului, persoanele cu dizabilități și organizațiile reprezentative, instituțiile academice și sectorul privat trebuie să funcționeze în echipă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Agenda 2030 a Națiunilor Unite se angajează să "nu lase pe nimeni în urmă".

România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligativitatea de a se alinia țărilor membre și în ceea ce privește asigurarea normalității și demnității persoanei cu dizabilitate.

Uniunea Europeană și statele sale membre dispun de un mandat ferm pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a persoanelor cu dizabilități.

Art. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene prevede următoarele: "Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată și protejată". Art. 26 prevede că "Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor cu dizabilități de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității". În plus, art. 21 interzice orice discriminare pe motiv de dizabilități.

Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene solicită Uniunii să combată orice discriminare pe motiv de dizabilități în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale și îi conferă puterea de a adopta legislație în vederea combaterii unei astfel de discriminări.

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, primul instrument obligatoriu din punct de vedere juridic în domeniul drepturilor omului, la care Uniunea Europeană și statele membre sunt parte, se va aplica în curând pe teritoriul întregii Uniuni Europene. Convenția Națiunilor Unite solicită statelor care sunt parte la aceasta să protejeze și să garanteze faptul că persoanele cu dizabilități se pot bucura de toate drepturile omului și de libertățile fundamentale.

Constatăm că angajarea persoanei cu handicap nu este încurajată la nivelul societății românești, și nivelul de sărăcie a persoanelor cu dizabilități este mult superior mediei înregistrate, fapt care se datorează parțial accesului lor limitat la ocuparea forței de muncă.

Trebuie să conștientizăm și la nivel statal importanța persoanelor cu dizabilități în procesul de dezvoltare incluzivă și durabilă și să încercăm să facem tot posibilul ca aceste persoane să fie pe deplin integrate în societate ca orice altă persoană fără dizabilități, să ne asigurăm că acestea beneficiază de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității.

Vă mulțumesc.

Ștefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Constantin Șovăială - declarație politică intitulată Se moare în spitale de atâta nepăsare!;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Constantin Șovăială?

Vă rog.

   

Domnul Constantin Șovăială:

Doamnă președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă denumirea "Se moare în spitale de atâta nepăsare!".

Am avut numeroase declarații cu privire la sistemul medical din România care va fi distrus în câțiva ani dacă nu intervenim pentru a găsi soluții referitoare la problemele actuale. Se moare în spitale de atâta nepăsare și nu e de glumit cu acest lucru. Nu mai sunt medicamente, nu mai sunt bani, nu mai avem investiții.

În ultimii 28 de ani nu s-a făcut nicio reformă reală a sistemului de sănătate. Deși bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat, sistemul a rămas sărac, raportat la standardele europene, iar accesul la serviciile medicale în mediul rural rămâne limitat.

În acest moment, nu există un sistem eficient de asigurări de sănătate, care să permită standarde ridicate de tratament al pacienților, dar și un nivel de salarizare și dotare a spitalelor. Monopolul în domeniu aparține Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. De asemenea, scenariul înființării unor centre regionale este departe de a fi pus în practică. În cazuri de criză majoră sistemul s-a dovedit a fi incapabil să facă față provocării, momentul tragediei din Colectiv fiind un exemplu în acest sens.

O altă problemă este cea a personalului. Salariile mici au determinat exodul necontrolat al medicilor români după 1989. Numărul total al celor care au părăsit România, în ultimii șase ani, depășește 15.000. Astfel, conform unui comunicat al Colegiului Medicilor, de la începutul anului 2017, numărul medicilor din spitalele românești era de doar 13.521 - comparativ cu 20.648 în 2011 și 14.487 în 2013. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât pe categorii de vârstă, dintre medicii de spital, 2.961 au peste 60 de ani, 2.610 sunt între 50 și 60 de ani, 3.642 între 40 și 50 de ani și 3.901 între 30 și 40 de ani. Doar 407 medici au vârsta sub 30 de ani.

Potrivit datelor Colegiul Medicilor din România, anual intră în sistem aproximativ 3.000 de medici și ies aproximativ 3.500 - prin migrație, pensionare și deces.

Domnule ministru al sănătății, Florian Bodog, dumneavoastră conștientizați ceea ce se întâmplă?

Mulțumesc.

Cu stimă, Constantin Șovăială, deputat al PNL, Sibiu.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Lavinia-Corina Cosma - declarație politică despre situația patinoarului din Târgu Mureș;

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna Lavinia Cosma?

Vă rog.

   

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulțumesc.

Vreau să vă vorbesc astăzi despre situația patinoarului din Târgu Mureș.

Din păcate, de-a lungul ultimilor 10 ani, acest patinoar din Târgu Mureș a reprezentat un fel de ciumă pentru guvernanți.

Dragi colegi,

Discutăm de ceva timp despre sport și despre importanța de a susține sportul. Despre finanțare. Cât și cum să permitem autorităților locale să aloce pentru sport. Cred că trebuie să vorbim însă mult mai des și mai apăsat despre bazele sportive. Cred că rolul Ministerului Tineretului și Sportului, în general, și al primăriilor, în special, este de a se asigura că toți cetățenii au un drept la a accesa aceste baze. Copiii, în special, au nevoie să practice acest sport. Trebuie să ne asigurăm că au și unde să-l practice. Au nevoie să facă performanță.

În acest context vreau să vă supun atenției situația concretă.

În 2008 a început construcția patinoarului artificial acoperit din Târgu Mureș, o investiție prognozată a fi finalizată încă din 2008. De atunci au trecut nouă ani, iar patinoarul nu este încă finalizat. Pentru investiție au fost deja alocate 30 de milioane de lei, iar pentru a fi terminat ar mai fi nevoie de încă două milioane de euro.

Am văzut copii ajungând majori de când a început construcția patinoarului. Avem un club de hochei, însă copiii nu au unde să se antreneze. Târgu Mureș a avut cândva patinatori la viteză și hocheiști foarte buni, iar azi sportivii se străduiesc să performeze în aceste condiții vitrege.

Municipiul Târgu Mureș a solicitat transmiterea patinoarului în patrimoniul propriu pentru finalizarea investiției, dar acest transfer nu s-a perfectat. Motivele nu mai sunt importante astăzi, însă întrebările, da.

Oare cât timp va mai trebui să treacă pentru ca acest patinoar să fie finalizat? Oare care ministru își va asuma finalizarea acestei construcții sau să fie de acord să-l transfere către Primăria Târgu Mureș?

Foști și actuali miniștri ai sportului au vorbit, de aproape 10 ani de zile, folosind cuvinte mari: finanțarea sportului, susținerea sportului și multe altele. Însă faptele arată dezinteres pentru anumite zone ale țării și pentru sportivii și viitorii sportivi din acele zone. Nu mă pot gândi la altceva, atâta vreme cât finanțăm stadioane falimentare, însă punem în conservare, cheltuind alți bani dificil de recuperat, un patinoar.

În curând vom începe dezbaterea bugetului de stat al României, iar unul dintre amendamentele pe care intenționez să le susțin este pentru finanțarea acestui patinoar.

Vă mulțumesc.

Lavinia Cosma, deputat al USR.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Vass Levente - declarație politică: Reducerea contribuției la sănătate conduce la subfinanțare;

Domnul Levente Vass, UDMR, vă rog.

   

Domnul Vass Levente:

"Reducerea contribuției la sănătate conduce la subfinanțare" - declarație politică.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Într-un raport recent al Comisiei Europene, realizat împreună cu OCDE și Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate, intitulat "Starea sănătății în Uniunea Europeană", se arată faptul că în România sistemul de sănătate este subfinanțat, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor fiind cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Principalele concluzii referitoare la România ar trebui să îngrijoreze și, în același timp, să reprezinte o provocare pentru o reformare substanțială a sistemului de sănătate, dar și a modului în care se realizează politicile publice din domeniul sănătății.

Încă de la bun început, precizez că acest raport trebuie luat în considerare, cel puțin din perspectiva imaginii pe care România o are în afara granițelor. Situația din sistemul de sănătate este îngrijorătoare, oricum am privi lucrurile - ca pacienți sau ca specialiști în domeniu.

Permiteți-mi să sintetizez câteva aspecte pe care acest Raport le relevă:

  • Sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută și utilizare ineficientă a resurselor publice, cu cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor ca pondere din PIB în Uniunea Europeană. De altfel, serviciile medicale nu acoperă tot teritoriul României, populația având acces la un pachet minim de servicii. În raport se mai arată că există inegalități cu privire la accesul la servicii între populația din zonele rurale și cea din zonele urbane, ca și pentru grupurile vulnerabile. Speranța de viață la naștere rămâne cu aproape șase ani sub media Uniunii Europene și este una dintre cele mai scăzute din Uniune, o tendință nefavorabilă în acest sens fiind creșterea ratelor de mortalitate pentru cele mai frecvente cauze de deces - boli cardiovasculare și cancer pulmonar, de sân și colorectal -, creșterea numărului de cazuri noi de HIV/SIDA și scăderea ratelor de imunizare;
  • În România nu există niciun program național pentru a combate consumul episodic excesiv de alcool în rândul bărbaților, care reprezintă o problemă de sănătate publică gravă, cu cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană;
  • Îngrijorător este faptul că șpăgile sunt "larg răspândite și substanțiale" în sectorul medical din România, cheltuielile "din buzunar" reprezentând o cincime din cheltuielile totale cu asistența medicală;
  • De asemenea, există mari întârzieri în ceea ce privește trecerea de la serviciile de îngrijire medicală cu internare și asistența spitalicească la asistența medicală ambulatorie și asistența medicală primară. Eforturile de îmbunătățire a sistemului sunt îngreunate de lipsa de informații. Nu sunt date suficiente pentru a evalua calitatea asistenței, iar evaluarea tehnologiei medicale se află încă într-un stadiu de dezvoltare incipient.

Stimați colegi,

Există un mare număr de inițiative legislative pentru îmbunătățirea sistemului sanitar.

Însă în fiecare zi avem un caz, o situație nefericită care ne arată că trebuie să muncim mai mult pentru ca acest sistem bolnav să se însănătoșească. Consider că însănătoșirea trebuie să pornească de la cauză, și nu de la efect. Una din cauze ar putea fi subfinanțarea sistemului sanitar. Nimeni nu vorbește despre efectele reducerii contribuțiilor la asigurările de sănătate, fapt care va conduce...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit cele trei minute regulamentare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Vass Levente:

Dacă îmi permiteți...

Mulțumesc.

... fapt care va conduce, inevitabil, la creșterea subfinanțării. Chiar dacă va crește baza de impozitare, în condițiile descrise anterior, nu se poate justifica reducerea contribuțiilor la asigurările de sănătate, de la 10,7% la 10%.

Contribuția la sănătate cu o cotă totală de 10,7% înseamnă pentru salariați acces la pachetul de bază de servicii medicale. Chiar dacă mărești baza de impozitare, este păgubos să scazi această contribuție, tocmai din prisma concluziilor din raportul menționat mai sus. De asemenea, creșterile salariale din sistemul medical, preconizate pentru anul viitor, vor crește cheltuielile de salarizare. La fel, Guvernul va fi obligat să crească și valorile punctelor acordate pentru medicina de familie.

Subliniez încă o dată: sistemul sanitar din România este...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă apropiați de cinci minute. O declarație durează trei minute, potrivit Regulamentului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vass Levente:

Mulțumesc.

Sistemul sanitar din România este caracterizat prin finanțare scăzută, cu cele mai scăzute cheltuieli pe cap de locuitor ca pondere din PIB în Uniunea Europeană, ceea ce face ca argumentul "utilizării ineficiente a resurselor publice" în discursul politic să nu poată fi folosit ca explicație privind oportunitatea și eficiența scăderii contribuțiilor pe sănătate. Aceasta este poate cea mai îngrijorătoare concluzie care ar trebui să ne dea de gândit.

Pe termen scurt și mediu, o astfel de reducere denotă lipsă de viziune, lipsă de planuri fezabile în domeniul sanitar. Pe termen lung, o politică de menținere procentuală a actualului nivel de contribuții la sănătate și o politică sanitară coerentă ar putea asigura, în condițiile creșterilor salariale, dublarea bugetului pe sănătate, sustenabilitatea serviciilor și cooptarea inovațiilor medicale într-un ritm acceptabil pe termen mediu și lung.

Decizia de reducere a contribuției la sănătate...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă apropiați de șase minute. Vă apropiați de șase minute.

 
   

Domnul Vass Levente:

Decizia...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiați.

 
   

Domnul Vass Levente:

Ultima propoziție.

Mulțumesc pentru înțelegere.

Stimați colegi,

Decizia de reducere a contribuției la sănătate nu trebuie luată la pachet cu celelalte modificări de impozitare. Atrag atenția, la modul cel mai serios, că o astfel de decizie trebuie cântărită foarte atent. Să ne amintim că astfel de reduceri, de la 15% la 14% sau la 10,7% nu au condus la nimic bun. Eventual au condus la entuziasm populist, de scurtă durată, în niciun caz la îmbunătățirea sistemului sau performanță în interesul bolnavilor.

Vă mulțumesc.

Și mulțumesc pentru înțelegere.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Colegii ar trebui să înțeleagă lucrul acesta.

 
  Corneliu Bichineț - declarație politică cu referire la ultimele evenimente petrecute în România;

Domnul Corneliu Bichineț, vă rog.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Regele Mihai, figură emblematică și zbuciumată a neamului nostru, a murit. Dumnezeu să-l ierte pentru cele nefăcute sau mai puțin bine făcute! Dumnezeu să-l odihnească pentru cele foarte multe bine făcute și să-l ocrotească acolo unde este liniște, pace, multă verdeață, seninătate.

Iată cum apar paradoxurile istoriei, când te aștepți mai puțin.

Hegel vorbea în "Fenomenologia spiritului" de "viclenia istoriei". Decedând, Regele Mihai lasă țara în doliu, dar oferă răgaz, o șansă de a reveni celor de la PSD și, în primul rând, domnului Liviu Dragnea, de a stopa a greșeală crucială - aceea de a scoate oamenii liniștiți ai PSD-ului și la locul lor la mitinguri în țară, să se lupte cu himerele, cu statul paralel, cu statul perpendicular și cu angoasele domnului Liviu Dragnea.

Vă cer, domnule Liviu Dragnea, următoarele chestiuni:

1. Mergeți singur la mormântul Regelui Mihai cu o coroană uriașă de flori, aprindeți 96 de lumânări pentru sufletul Regelui și patru lumânări ca Dumnezeu să vă lumineze mintea și să faceți ceea ce e greu de făcut - o retragere elegantă, lăsând opoziția, astfel, în ofsaid. Rămâneți președintele PSD-ului, nimeni nu vă contestă capacitatea dumneavoastră.

Și dacă Regele Mihai, abdicând forțat, a putut renunța la o țară și a plecat în exil, dumneavoastră ce pierdeți? O insulă care nici măcar nu este Atlantida?

Încercați, domnule Liviu Dragnea, chiar dacă nu vă cer, un comportament de rege, să fiți bărbat!

De asemenea, nu vă mai luați după sfătuitorii rău-voitori care din interior vor să vă piardă!

Sfătuiți-vă, la mormântul Regelui, cu acesta, și nu cu Codrin Ștefănescu și alți oameni care practic v-au făcut mai mult rău decât vă imaginați că vă face opoziția!

De asemenea, adresez pe această cale doamnei primar general al Capitalei: încetați cu barbarismele, doamnă! Nu mai puteți păcăli și manipula pe nimeni! În fața Palatului Victoria, piața nu se poate chema decât Piața Victoriei, și acolo se adună cine vrea și manifestă cum vrea.

Ea are, Capitala, un loc unde să se poată înălța o statuie a Regelui Mihai. Pentru că, astfel, vă vedeți cât de mică sunteți. Și locul respectiv se poate chema "Locul Regelui Mihai".

Corneliu Bichineț, PMP, Vaslui.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Camelia Gavrilă - declarație politică despre o guvernare rațională și echitabilă în procesul de dezvoltare a unității naționale;

Doamna deputat Camelia Gavrilă.

Vă rog.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Pe fondul unei eterne dispute asupra construirii autostrăzilor din România, pe fondul unei infrastructuri rutiere precare, declarația mea politică de astăzi sugerează și subliniază rolul activ pe care trebuie să îl asume fiecare formațiune politică, fiecare parlamentar, dar și instituțiile și cetățenii în înfăptuirea unității naționale ca proces continuu, prin care valorile și idealurile trecutului sunt translate în realități și în fapte ale prezentului nostru.

În felul acesta, Ziua Națională, pe care tocmai am sărbătorit-o, trebuie să aibă ca laitmotiv idei care înseamnă responsabilitate, guvernare rațională și echitabilă, implicare, dincolo de doctrine, de ideologii, de programe politice care, evident, pot avea nuanțe firești, pot avea accente diferite.

Cred că acum, mai mult decât oricând, avem nevoie de unitate. Și pentru Moldova, și pentru țară, autostrada Iași - Târgu Mureș a devenit și un simbol, dar și o realitate care ar trebui să se înfăptuiască, un proiect de țară mult susținut și așteptat, și de Moldova - Moldova noastră -, și de Republica Moldova, și de ideea de unitate între regiuni diferite, regiuni culturale diferite. Pentru că până acum am avut doar declarații politice, memorii, studii de fezabilitate, tot felul de forme de susținere, dar elementele concrete sunt doar la modul ipotetic.

Într-o privire retrospectivă, constatăm că din 2007 vorbim de această autostradă, plecând de la licitația pentru studiul de prefezabilitate; au urmat, 2009 - studiul de fezabilitate; au urmat indicatori tehnico-economici, estimări de costuri, ezitări, segmentări pe tronsoane și o veșnică reinventare a acestei povești a autostrăzii care întârzie să apară. Autostradă însă care ar trebui să unească ținuturi, economii, regiuni, oameni și locuri.

Ce înseamnă Moldova? Ce ar trebui să unească această autostradă? E vorba de o Moldovă care a stat prea mult într-un con de umbră; o Moldovă plină de istorie, de vibrație culturală, de valori culturale; o regiune care a reușit să mențină în timp stabilitatea, pacea în zonă, dar și rezervor de cultură, de sensibilitate artistică, de gesturi istorice și politice memorabile.

Astăzi, la 10 ani după aderarea României la Uniunea Europeană, autostrada Iași - Târgu Mureș ar putea uni aceste regiuni, unele sărace, modeste, cu o dezvoltare precară, față de Occident, față de modelul european spre care privim.

Cred că anul 2018 trebuie să fie un start concret în acest sens. Cred că acum, în preambulul Proiectului de buget pentru anul 2018, trebuie să ne aplecăm cu seriozitate asupra acestui proiect al Moldovei.

Cred că noi, parlamentarii de Iași, dar nu numai de Iași, de Moldova - și probabil cred că rezonanța și empatia este la nivelul întregului Parlament - trebuie să prioritizeze domeniile cheie, pentru că alături de educație, de sănătate, la nivel de secol XXI, este firesc să ne preocupe și domeniul acesta, segmentul investițional și legătura concretă, simbolică între regiuni ale țării.

Deci parlamentarii ieșeni, în calitate de promotori ai proiectelor și opțiunilor circumscripțiilor pe care le reprezentăm, suntem datori să abordăm acest subiect și să-l plasăm pe ordinea de zi a Guvernului.

Reiterăm aprecierea pentru opțiunile cetățenilor, pentru opinia societății civile, pentru argumentele economice, culturale, sociale aduse în sprijinul acestui proiect, iar în noul exercițiu bugetar, majoritatea parlamentară trebuie să rețină, chiar și secvențial - precizez acest lucru - într-o abordare pe etape și tronsoane, într-un orizont de timp rezonabil...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit cele trei minute regulamentare.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

... definit, precizat clar, fără echivocuri politice.

Cred că este un element care poate uni și care trebuie să fie susținut de toți parlamentarii care consideră că România nu se poate dezvolta inegal, fragmentar, având zone cu un real decalaj financiar, economic și social.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Olar - Guvernul PSD-ALDE a crescut cu 42% și prețul porcului de Crăciun;

Domnul deputat Corneliu Olar, vă rog.

   

Domnul Corneliu Olar:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu șase ani eram aici, în Parlament, când de la acest microfon s-a adresat Majestatea Sa Regele Mihai parlamentarilor și întregii țări. Îi aduc un omagiu și îl rog pe bunul Dumnezeu să-l ierte și să... dacă a greșit, poate că multe le-a făcut bune pentru țara noastră. Și vreau să-i aduc un omagiu.

Dumnezeu să-l ierte.

Declarația politică de astăzi este "Guvernul PSD-ALDE a crescut cu 42% și prețul porcului de Crăciun".

La împlinirea unui an de guvernare, coaliția PSD-ALDE golește dramatic buzunarele populației.

Este suficient să dăm doar două exemple. După ce zilele trecute, în Parlamentul României, coaliția PSD-ALDE a mărit, prin lege, cu 42% prețul lemnului pe picior, fapt care agravează criza lemnului de foc, acum, cu câteva săptămâni înainte de Crăciun, asistăm la o creștere de 42% a prețului cărnii de porc "în viu".

PSD, prin vocea ministrului agriculturii, se laudă că România are anul acesta o producție agricolă record. Dacă așa este, de ce, domnilor politicieni din PSD, prețurile la animale și la alte alimente au crescut așa de mult și așa de repede?

Probabil că domnul ministru al agriculturii, mândru că este român PSD-ist, va spune și acum, în preajma Crăciunului, "Alege oaia!".

De un an de zile, liderii PSD și ALDE spun și fac lucruri trăsnite care duc România spre criză economică, socială și politică.

Este evident pentru orice om responsabil că această coaliție PSD-ALDE nu este capabilă să guverneze România în acest an al Centenarului.

Este evident pentru toți cei ce au votat PSD și ALDE că la alegerile din decembrie 2016 au ales lupul îmbrăcat în blană de oaie.

Deputat Corneliu Olar, deputat de Alba.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Iulian Bulai - comemorarea copiilor care au murit abandonați în orfelinatele groazei, înainte de 1989 și păstrarea unui moment de reculegere în memoria acestora;

Domnul Iulian Bulai.

Vă rog.

   

Domnul Iulian Bulai:

Doamnelor și domnilor colegi parlamentari,

Pentru a doua oară în România, aseară a avut loc comemorarea copiilor abandonați ce au murit în orfelinatele României înainte de 1989.

Conform Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, au murit în "orfelinatele groazei", înainte de 1989, aproximativ 10.000 de copii.

Inițiativa acestei comemorări aparține tinerilor crescuți în orfelinate, dar când îi vom comemora și noi, ca instituție?

Comemorarea trecerii în lumină a morților este un act simbolic împotriva crimelor pe care sistemul de protecție a copilului le-a comis sau le-a ignorat.

Astfel de distrugeri de vieți au un nume: crime împotriva umanității.

Și totuși partea a doua a tragediei este mușamalizarea lor, în cei 27 de ani care au urmat. Nicio anchetă, niciun vinovat. Subiectul a fost tratat târziu și dezbătut marginal.

În realitate, este una dintre cele mai mari răni deschise ale României. O națiune adevărată n-ar fi avut somn până n-ar fi văzut criminalii în pușcărie, de la personalul lagărului, până la prim-secretar și miniștri.

Nu știe nimeni cu exactitate câți copii au murit din 1989 până în prezent. Știm doar că se vorbește de câteva mii, având în vedere criza prin care a trecut România, cu fenomenul copiilor străzii, copiilor abandonați, bolnavi de hepatită, SIDA, leucemie și alte boli incurabile.

Leșinată, străvezie la față, micuța Cristina, într-un centru de plasament din Craiova, este transportată de urgență la spital, dar se stinge în ambulanță, după mai multe resuscitări. Fetița de 14 ani se spânzurase acum doi ani, chiar în centrul de plasament, după 11 ani petrecuți alături de o mamă de împrumut. A lăsat și un mesaj: "Mami, te iubesc! De ce v-ați răcit de mine și nu m-ați luat?".

La cinci zile distanță, Nicu, un prieten al fetei, din același centru, și-a anunțat decizia pe Facebook și imediat s-a aruncat de pe bloc.

Sunt doar două din nenumăratele cazuri de suicid din centrele de plasament, de după 1989, care ascund în spatele lor drame ce nu pot fi transpuse în cuvinte.

Anul 2017 a coincis cu încă nouă cazuri de suicid în centrele de plasament.

Câte trebuie să mai urmeze pentru a lua măsuri care să dea și rezultate?

Pentru toate aceste suflete, pe care le comemorăm în fiecare an pe 5 decembrie, dragi colegi parlamentari, care suntem aici în sală - foarte puțini, totuși -, vă rog să vă ridicați în picioare și să ținem câteva secunde de reculegere în cinstea acestor suflete nevinovate.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

 
  Csép Éva-Andrea - intervenție legată de Ziua internațională a voluntariatului;

Doamna Éva Csép.

Vă rog.

   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimați colegi,

Ziua internațională a voluntarilor este sărbătorită în fiecare an la data de 5 decembrie și oferă voluntarilor și organizațiilor ocazia de a celebra munca în folosul celorlalți, de a împărtăși valorile voluntariatului, de a promova această activitate în cadrul comunităților, în cadrul organizațiilor neguvernamentale, al autorităților guvernamentale sau în cadrul sectorului privat.

Începând cu anul 2000, astăzi - deci ieri - această zi este marcată și în România.

Voluntariatul este acea activitate desfășurată în urma deciziei personale de a face un bine, și pe baza unei motivații individuale, care nu urmărește câștigul financiar, fiind de multe ori desfășurată prin intermediul unei organizații nonprofit sau în cadrul unei inițiative comunitare, dar și informal, direct în beneficiul altor persoane sau al comunității.

În România această activitate este reglementată prin Legea nr. 78 din 2014.

În cadrul societății, totuși, există numeroase prejudecăți în ceea ce privește voluntariatul. Majoritatea populației este de părere că acest gen de contribuție se adresează celor mai înstăriți, nu și cetățeanului de rând. Confuzia între voluntariat și practica de specialitate, dar și lipsa de informare privind conceptul de voluntariat și practicarea acestuia sunt realități ale României în care trăim.

Domeniile în care o persoană se poate implica în calitate de voluntar sunt numeroase, printre care se află: ajutor de urgență, ajutor umanitar, dialog intercultural, tineret și sport, cultură și artă, informare europeană, minorități, conservarea patrimoniului, dezvoltare rurală sau urbană, programe antidrog, informarea tinerilor, cooperare regională, sănătate, educație, dizabilitate, protecția mediului, rolul activ al femeii, șanse egale etc.

Voluntarii sunt indispensabili într-o societate în care milioane de oameni au nevoie de ajutor. În fiecare zi ne întâlnim cu numeroase cauze care merită susținute. Acestea merită timpul și implicarea cât mai multor cetățeni.

Cum am arătat mai sus, voluntarii sunt cei care își oferă talentele, energia și timpul în folosul altcuiva, din proprie inițiativă, fără a primi o recompensă de natură financiară.

În ciuda ideilor preconcepute împărtășite de multe persoane, voluntariatul nu este "muncă pe gratis". Din contră, beneficiile, deși nu de ordin material, sunt multe și de o importanță deosebită, cum ar fi: dobândirea experienței de muncă; dobândirea unor competențe; deprinderea lucrului în echipă; contribuția la dezvoltarea comunității și a înțelegerii problemelor acesteia; responsabilizare și dobândirea încrederii de sine; un stil de viață activ și o viață socială mai dinamică.

Resursele autorităților și organizațiilor neguvernamentale sunt limitate atât din punct de vedere financiar, cât și în ceea ce privește personalul. Aici este nevoie de intervenția voluntarilor. De aceea, promovarea activității de voluntariat reprezintă un prim-pas spre sensibilizarea și responsabilizarea comunității.

Avem nevoie de activități de promovare...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit cele trei minute regulamentare.

Vă rog să încheiați.

 
   

Doamna Éva-Andrea Csép:

... a voluntariatului, de manifestări care să promoveze dezbateri și să sensibilizeze opinia publică cu privire la importanța și la valoarea activităților de voluntariat, stimulând angajamentul cetățenilor.

Doamnelor și domnilor, timpul este cel mai prețios lucru pe care îl putem oferi unei cauze. De aceea, este foarte important să dedicăm o parte din el unei cauze în care chiar credem.

Stimați colegi, fac apel la simțul dumneavoastră umanitar și civic - putem renunța cu toții, măcar pentru câteva ore sau poate chiar o zi, la laptop-uri, la ședințe și deadline-uri, în favoarea unor activități de voluntariat. Am certitudinea că suntem cu toții capabili și dispuși să o facem.

Tuturor voluntarilor le doresc mult succes, avem mare nevoie de voi!

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Astăzi cred că vreți să concurați cu colegul nostru, Levente Vass.

Vă reamintesc că dispozițiile regulamentare sunt clare. Declarațiile sau intervențiile nu pot depăși trei minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

N-am făcut asta până acum, nu vreau s-o fac nici de aici înainte.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
  Constantin Codreanu - declarație politică despre Recrudescența extremismului ucrainean contra comunității românilor din Ucraina;

Din partea Grupului parlamentar al PMP se află vreun coleg în sală?

Domnul Codreanu.

Vă rog.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi.

Declarația mea politică de astăzi face referire la un alt episod regretabil care s-a petrecut în Ucraina, și anume Comunitatea Românilor din Ucraina a fost recent, din nou, ținta atacurilor extremiștilor ucraineni.

Centrul Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi" și Restaurantul "București" din Cernăuți au avut parte de o descindere violentă a reprezentanților Partidului Corpul Național, chiar în ziua de 1 decembrie, sub protecția forțelor de ordine ale statului ucrainean.

Extremiștii ucraineni au proferat amenințări directe la adresa academicianului Vasile Tărâțeanu, președinte al Centrului Cultural Român "Eudoxiu Hurmuzachi", cu avertismentul că va fi "umflat și dus pe sus" dacă va mai încerca să organizeze manifestații de protest contra prevederilor antiminoritare și discriminatorii ale Legii ucrainene a educației. Precizăm că academicianul Vasile Tărâțeanu a fost unul dintre organizatorii mitingului pașnic de protest din 17 octombrie, de la Cernăuți, contra prevederilor neeuroconforme ale art. 7 din respectiva lege.

Autoritățile ucrainene nu au oferit până acum informații privind caracterul autorizat sau neautorizat al acțiunii extremiștilor din Partidul Corpul Național și nici nu s-au delimitat de această acțiune. Faptul poate fi interpretat drept complicitate tacită cu extremiștii ucraineni.

Presa ucraineană a preluat în totalitate insinuările aberante și acuzațiile nefondate de separatism ale extremiștilor din Partidul Corpul Național, prezentându-le drept adevăruri absolute și inducând o atmosferă de maximă ostilitate față de liderii comunității românești din nordul Bucovinei și ținutul Herța.

Academicianul Vasile Tărâțeanu a calificat atacul extremiștilor ca fiind îndreptat contra tuturor liderilor asociațiilor românești din Ucraina, cu un scop vădit de intimidare, amenințare și reducere la tăcere, atât la modul general, cât și vizavi de discuțiile contradictorii față de art. 7 al Legii educației din Ucraina.

"În mod clar ei vor să ne închidă gura, ca să acceptăm ucrainizarea forțată", a menționat liderul românilor din Ucraina, subliniind că "atacurile directe, precum și cele mediatice asupra Centrului Cultural Român «Eudoxiu Hurmuzachi» din Cernăuți, ar putea degenera în atacuri cu mult mai grave, de pe urma cărora am putea regreta cu toții".

Denunțăm de la tribuna Parlamentului României atacurile contra comunității românești, atacuri tolerate și încurajate tacit de către autoritățile ucrainene.

Facem apel către Guvernul României, în special către Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, să intervină prompt, conform prerogativelor, în apărarea românilor din Ucraina contra oricărui atac extremist ce riscă să degenereze, spre satisfacția centrului de putere imperială din Răsărit, în dauna minorității românești din Ucraina și în dauna relațiilor de bună vecinătate dintre Ucraina și România.

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală nr. 43, diaspora, PMP.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Suntem prea dezbinați pentru a celebra cu adevărat Marea Unire;

Domnul Silviu Macovei.

Vă rog.

   

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineața, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește "Suntem prea dezbinați pentru a celebra cu adevărat Marea Unire".

Stimați colegi parlamentari,

Tocmai am sărbătorit 99 de ani de la Marea Unire, nașterea oficială și pe deplin recunoscută a Statului Unitar Român. Este un moment important, fiindcă deja suntem la mai puțin de un an până la sărbătoarea Centenarului Marii Uniri și, de aceea, putem considera anul acesta ca o repetiție pentru anul 2018.

Stimați colegi, bucuria Zilei Naționale a României a fost umbrită în acest an de un mare pericol pentru națiunea română - dezbinarea. Chiar dacă măcar acum, în sărbătoare, ar fi trebuit să ne dăm mâinile și să reflectăm cu sufletul și mintea deschise către direcția în care îndreptăm această țară, oriunde am fi privit în jur, am văzut doar lupte pentru mize mici, nesemnificative pentru viitorul României. Subiectele de dezbatere din societatea noastră sunt minore față de provocările pe care le avem în față. Văd televiziuni care condamnă sărăcia în care mulți dintre semenii noștri se zbat, dar în același timp consideră sistemul de asistență socială cel mai mare dușman al prosperității. Este cinic să condamni niște oameni care nu au din ce trăi pentru faptul că sunt ajutați de stat.

Tocmai în declarația politică anterioară vă prezentam cifre care arată că aproape jumătate dintre copiii României sunt în stare de risc de sărăcie.

Privim în jur și vedem dezbinare între diferite ramuri profesionale, între instituții ale statului, între administrații locale și centrale. O prăpastie din ce în ce mai mare se deschide între românii de acasă și cei din afara granițelor. Copiii nu se mai înțeleg cu părinții, părinții cu bunicii, familii dezbinate; se ceartă pentru lucruri care sunt în afara lor, pentru subiecte lansate de alții și care, în esență, nu ar trebui să îi pună în conflict.

Nu știu și nici nu este menirea mea să speculez motivele pentru care societatea românească este atât de dezbinată. Aici este rolul psihologilor, sociologilor, specialiștilor, în general. Ceea ce mă preocupă acum pe mine, ca parlamentar, este cum să facem să găsim acele soluții care să ne aducă românii înapoi împreună, uniți pentru un scop comun mai înalt și mai nobil decât micile dispute locale.

Nu am un răspuns universal valabil, dar vă pot spune ceea ce cred eu, personal, că ar trebui să facem mai bine pentru a atinge acest deziderat.

Avem nevoie să ne convingem prietenii, familia, cunoscuții plecați în străinătate să se întoarcă acasă. Avem nevoie ca jumătate din forța de muncă a României să se întoarcă acasă. Poate nu va fi ușor la început, dar putem construi perspective și posibilități de a trăi împreună.

Avem nevoie să ne convingem medicii să nu părăsească România, lăsând sate și orașe fără specialiștii de care au nevoie și pe care, tot prin efortul nostru comun, i-am creat.

Avem nevoie de profesori dedicați care să înțeleagă faptul că viitorul nu ne aparține nouă, ci copiilor noștri. Iar mintea deschisă, inteligența valorificată sunt singurele garanții că nu vom eșua ca țară.

Avem nevoie ca administrația locală, de oriunde, să înțeleagă că noile tehnologii și debirocratizarea vor face ca cetățenii români să se simtă respectați de statul pe care tot ei îl finanțează.

Avem nevoie ca Guvernul să înțeleagă că noțiunea de unitate înseamnă șanse egale de dezvoltare economică între toate regiunile istorice ale României. Pentru aceasta este nevoie de infrastructură și investiții.

Dacă anul viitor nu vom avea o viziune clară și soluții pentru problemele reale ale României, celebrarea Centenarului nu va fi decât un dans pentru neputința noastră de a fi demni și de a conta în Europa.

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iași.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Vasile Gudu - declarație politică: Amenințările la adresa democrației continuă;

Domnul Vasile Gudu.

Vă rog.

   

Domnul Vasile Gudu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi parlamentari,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Amenințările la adresa democrației continuă".

Primarul General al Capitalei a luat, în sfârșit, în calcul anularea infamului târg din Piața Victoriei. Ne facem că nu știm sau că nu înțelegem de ce a avut în vedere ocuparea acestei locații.

În cei 27 de ani nu s-a organizat vreo activitate festivă sau recreativă în Piața Victoriei. De ce? Pentru că este, de la prima vedere, din cauza amplasamentului, un spațiu impropriu pentru organizarea de târguri, spectacole sau alte asemenea evenimente, în general, dar cu atât mai mult când vorbim despre participarea unui număr însemnat de copii. Este o locație care pune în pericol viața participanților.

Mai mult decât atât, Piața Victoriei a devenit, în ultimele 12 luni, un simbol al exprimării libere pentru o altfel de Românie, al luptei pentru democrație și pentru dezvoltare.

Sunt adeptul protestelor ferme, nonviolente și fără nicio urmă de degenerare a acestora. Condamn însă orice fel de încercare de stopare a mișcărilor de protest. Piața Victoriei liberă reprezintă o victorie simbolică uriașă pentru democrație.

Partidul Național Liberal își menține poziția contra "măsurilor nocive" pe care actuala putere și-a manifestat-o și vom fi pregătiți să ripostăm oricărei găselnițe din disperarea Partidului Social Democrat de a proteja imaginea, și așa extrem de șifonată.

România trebuie să lupte pentru democrație!

Vă mulțumesc.

Deputat al Partidului Național Liberal, Vasile Gudu, Circumscripția electorală nr. 38, Tulcea.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Vasile Cîtea - declarație politică: Iașiul se dezvoltă;

Colegi de la PMP se află în sală? Nu.

Dau cuvântul domnului Vasile Cîtea, PSD.

Vă rog.

   

Domnul Vasile Cîtea:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Iașiul se dezvoltă".

Dragi colegi,

În ultimele săptămâni am prezentat de la tribuna Parlamentului României declarații politice despre proiectele capitalei Moldovei. Voi miza, în continuare, pe aceeași temă, deoarece dezvoltarea județului Iași este de o importanță strategică nu numai pentru zona Moldovei, ci și pentru toată România, inclusiv pentru statul vecin și înfrățit, Republica Moldova.

Guvernul României trebuie să înțeleagă, și pare a fi înțeles, totodată, că izolarea în care a stat până acum județul Iași nu a adus profit nimănui, ba, dimpotrivă, a adâncit și mai mult decalajele de dezvoltare față de alte regiuni ale țării, deși politica de dezvoltare de la nivel european insistă tocmai asupra reducerii decalajelor, și nu a adâncirii lor.

Astăzi voi vorbi despre trei proiecte ale județului Iași în care beneficiar și cofinanțator este Consiliul Județean Iași.

Pe "Axa Rutieră Strategică Iași-Suceava" sunt prevăzute până în anul 2021 modernizări și reabilitări ale infrastructurii rutiere pentru 167,933 km., în proximitatea rețelei TEN-T. Evident, toată lumea recunoaște necesitatea unei autostrăzi care să lege județul Iași de partea de vest a țării, dar și a unei rețele de drumuri expres care să lege județul Iași de granița de nord a țării. Tocmai acest lucru a făcut să se uite de drumurile folosite efectiv de locuitorii județului și care nu au avut până acum programe de reabilitare implementate de foarte multă vreme. Prin acest proiect enunțat deja se urmărește și crearea de legături între rețeaua TEN-T și 22 de localități urbane și rurale, beneficiarii acestor lucrări de infrastructură rutieră fiind un număr de aproximativ 137.580 de locuitori ai județului Iași. Ca segmente de infrastructură rutieră menționăm DJ 282 - Limita Iași - Rediu -Movileni - Gropnița; DJ 281D și DJ 281B, între localitățile Coarnele Caprei - Focuri - Gropnița și Belcești - Coarnele Caprei; DJ 281 până la E85, de la Belcești la Ceplenița, precum și segmentul rutier de la Scobinți la Lespezi, și apoi până la limita cu județul Suceava.

Nu în ultimul rând, ținem să amintim și fazarea Proiectului "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Iași", care are ca scop, printre altele, reducerea cantității de deșeuri depozitate, realizarea unei infrastructuri adecvate pentru colectarea deșeurilor, reducerea numărului de depozite neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclarea deșeurilor.

Domnilor guvernanți, atât Primăria Municipiului Iași, cât și Consiliul Județean Iași au demonstrat expertiza în câștigarea unor proiecte de finanțare cu bani europeni, însă județul Iași are nevoie și de bani de la bugetul de stat pentru finanțarea tuturor obiectivelor de infrastructură aflate pe lista de priorități, cum ar fi Autostrada Ungheni - Iași - Târgu Mureș, Sala Polivalentă, Șoseaua de centură și altele.

Suntem încredințați de faptul că în anul 2018 vor sosi la Iași și fonduri guvernamentale pentru a reuși, în bună parte, finanțarea corespunzătoare a tuturor proiectelor care se află în derulare și care reclamă urgență.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Vasile Cîtea.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - despre personalitatea Regelui Mihai;

Din partea PNL, domnul Mugur Cozmanciuc depune în scris; domnul Sorin Bumb, în scris; Florin Roman, Găvrilă Ghilea...

Robert Boroianu se află în sală? Va depune în scris.

Domnul Bogdan Huțucă, doamna Viorica Cherecheș, domnul Dumitru Oprea, doamna Florica Cherecheș - în scris.

Se mai află cineva în sală din partea PNL?

Doamna Antoneta Ioniță, în scris.

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Astăzi mă gândeam la un anumit subiect politic, dar prefer să vorbesc despre personalitatea Regelui Mihai.

Este un moment trist pentru România, acest moment implacabil, al despărțirii de ultimul rege al României, de o personalitate istorică de mare importanță, de un om de o simplitate și smerenie, care ar trebui să fie model pentru noi toți, indiferent de funcție, indiferent de poziția socială pe care o ocupăm și indiferent de opțiunile și valorile noastre politice.

Regele Mihai este, fără doar și poate, probabil, personalitatea istorică cea mai mare cu care am avut onoarea și șansa de a fi contemporani.

Din păcate, noi, românii, nu am știut să ne punem în valoare acest atu, atuul de a-l avea lângă noi pe regele nostru, timp de 28 de ani după Revoluție. Tot felul de tulburări politice, tot felul de evenimente, care au intervenit și interese care nu au fost tocmai în folosul revenirii României la normalitate, revenirii României la monarhia constituțională, au făcut ca rolul și personalitatea Majestății Sale Regele Mihai I de România să nu fie atât de bine puse în valoare și atât de bine exprimate, și atât de bine simțite de noi, de către români.

Dar, una peste alta, trebuie să înțelegem că este un moment de despărțire a noastră de un simbol istoric, de un simbol al unei Românii mai bune, al unei Românii libere, al unei Românii democratice.

Majestatea Sa Regele Mihai I, care a domnit la o vârstă foarte fragedă, la o vârstă la care este extrem, extrem de greu să iei decizii majore, s-a remarcat prin momente deosebite, precum ar fi: Actul de la 23 August, în urma căruia al Doilea Război Mondial a fost scurtat cu aproximativ o jumătate de an, iar România a reușit să recupereze nord-vestul Ardealului, răpit prin Dictatul de la Viena; rezistența în fața comunizării țării, printr-o serie de acțiuni, cum ar fi greva regală, cât și toate intervențiile diplomatice pe care le-a avut pe lângă liderii occidentali; iar apoi, prin decența, prin modestia și prin caracterul cu care a știut să înfrunte exilul în perioada regimului comunist.

Astăzi, o parte din istoria acestei țări - monarhia - practic se închide prin moartea ultimului rege al României.

Să sperăm că în viitor vom reuși să restaurăm monarhia!

Dumnezeu să-l odihnească pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României! Și să ne dea Dumnezeu inteligența și înțelepciunea de a lua drept model această mare personalitate a Românei secolului XX!

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Alina Teiș - declarație politică: Și ei așteaptă daruri...;

Doamna Laura Moagher? Depune în scris.

Domnul Ioan Dîrzu, în scris.

Doamna Alina Teiș?

Vă rog.

Din partea PMP-ului au mai depus în scris următorii colegi: Doru Coliu, Petru Movilă, Cătălina Bozianu, Marius Pașcan, Robert Turcescu, Eugen Tomac și Adrian Todoran.

Vă rog.

   

Doamna Alina Teiș:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colegi,

În urmă cu trei zile a fost Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, iar gândul meu se îndreaptă acum către copiii cu probleme, către părinții acestora și către profesorii lor.

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Și ei așteaptă daruri...".

Copilul cu dizabilități trebuie considerat ca făcând parte din societate. Nu putem să-l ascundem, nu are nevoie de mila noastră, ci de sprijinul nostru, permițându-i să trăiască alături de ceilalți copii, ca parte integrantă a comunității.

Persoanele cu dizabilități din România constituie o categorie dezavantajată a României, în special cei care locuiesc în mediul rural sau în alte medii. Prezența handicapului, starea materială precară - în cele mai multe cazuri -, izolarea psihologică determinată de statutul de persoană exclusă, lipsa unor servicii alternative adresate acestora, dificultatea accesului la informațiile în domeniu, accesul defectuos la serviciile medicale de calitate reprezintă dificultăți suplimentare pentru această categorie de persoane.

Atitudinea pozitivă zilnică a adultului față de copilul cu dizabilități îl poate ajuta efectiv în dezvoltarea capacităților de comunicare. Copilul va comunica mai ușor dacă dorește să o facă, dacă dorește să exprime lucrurile pe care le trăiește. Folosind eficient capacitățile noastre de comunicare vom putea stimula modul de comunicare a copilului. Este foarte important ca un copil cu dizabilități să fie ajutat să devină cât mai independent posibil în toate acțiunile pe care le întreprinde.

Copiii au nevoie de foarte multă protecție. Se spune că modul în care te porți cu copiii arată adevărata față a omului.

Având câștigate cât mai multe deprinderi din această arie de dezvoltare, copilul cu dizabilități are șanse reale de a fi acceptat sau integrat în viața socială a comunității din care face parte, pe de o parte, și, pe de altă parte, o comunitate permisivă în ceea ce privește această categorie de copii dă dovadă de responsabilitate, acceptare și omenie.

Asigurarea accesului efectiv la educație al acestor copii este vital, cel puțin din două puncte de vedere. Mai întâi, este vorba de valorizarea socială, inerentă acordării dreptului la educație, valorizarea ca ființă umană cu drepturi egale. În al doilea rând, integrarea școlară este o formă efectivă de integrare socială, a cărei reușită este fundamentală pentru inserția socială.

Din punctul meu de vedere, nu există copii cu dizabilități, există doar părinți, profesori și societate nepregătită pentru ei. Există teama de ceva ce nu e ca tine. Există lipsa de educare a oamenilor în acest sens. Există lipsa de compasiune, umanitate și dragoste.

Și ei râd, plâng și iubesc la fel. Și înainte de toate... au suflet și trebuie tratați ca atare.

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD de Mehedinți, profesor Alina Teiș.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Nicolae Neagu - declarație politică intitulată Companiile energetice românești sunt coloana vertebrală a motorului economiei! Știe și Guvernul PSD?;

Domnul Nicolae Neagu. Vă rog.

Au mai depus în scris: doamna Mara Mareș, doamna Tudorița Lungu, domnul Costel Alexe, domnul Marius Bodea, doamna Angelica Fădor, domnul Ioan Balan, domnul Dănuț Bica, domnul Nicolae Giugea, domnul Claudiu Răcuci, domnul Pavel Popescu, domnul Daniel Olteanu, domnul Dumitru Mihalescul, doamna Raluca Turcan și domnul Romeo Nicoară.

Mulțumesc.

   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația politică: "Companiile energetice românești sunt coloana vertebrală a motorului economiei! Știe și Guvernul PSD?"

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Motorul economiei românești va funcționa doar dacă companiile energetice vor reuși să țină piața energetică în capacitatea optimă și la prețuri rezonabile. Și aceasta se face investind!

Din păcate, anul 2017, care se va încheia în curând, nu a fost înțeles ca an de investiții în sectorul energetic românesc, ci mai mult, dimpotrivă, actualul Guvern PSD-ALDE a stors dividende de miliarde de la Romgaz, Hidroelectrica, Transgaz, Transelectrica și Nuclearelectrica, punând astfel în pericol infrastructura energetică a României!

"Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant și ineficient", recunoaște actualul Guvern, care încă își mai propune "finalizarea" celei de-a treia strategii energetice naționale din ultimii 10 ani.

Până la adoptarea viziunii strategice, Guvernul PSD-ALDE omoară în schimb investițiile în infrastructura energetică, chiar dacă știu situația capacităților de producție care, îmbătrânite, își reduc semnificativ randamentul sau chiar s-ar putea opri!

Ar fi nevoie de investirea a cel puțin 7 până la 14 miliarde de euro, până în anul 2030, doar pentru înlocuirea capacităților de producție care se apropie de sfârșitul duratei de viață, potrivit strategiei energetice finalizate în decembrie 2016 de Guvernul tehnocrat și neasumată de Guvernul PSD nici până în prezent!

Dincolo de acest aspect, vine și întrebarea: ce face România - în viziunea, sau mai bine spus lipsa de viziune - în materia interconectării cu restul piețelor energetice europene, atât pe partea de gaze naturale, cât și în energie electrică?

Planul de dezvoltare a sistemului național de transport gaze naturale 2014-2023, cu cele 5 proiecte majore de circa 1,5 miliarde de euro, mai contează pentru PSD?

Dar planul de interconectare al Transelectrica, ca operator al monopolului de transport magistral al energiei electrice?

Ce se întâmplă cu cele 2.645 de milioane de lei prevăzute pentru investiții în Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica și Transgaz în bugetele din 2017? Se vor transfera în bugetele de investiții pentru 2018, urmând a avea același scenariu ca în anul 2017?

Ce vrea acest Guvern să decidă în privința exploatărilor de lignit?

Este pregătită România pentru o abordare curajoasă, de dublare a capacității energetice actuale?

Iată doar câteva întrebări la care Ministerul Energiei și Guvernul României ar fi trebuit să răspundă în 2017 și să se pregătească în bugetului lui 2018.

Din păcate, eu nu cred că la aceste întrebări actuala guvernare poate să răspundă și să fie credibilă!

Nimicul care s-a întâmplat cu investițiile în sectorul energetic pe anul 2017 pare că va creiona un buget de remediere a avariilor curente ale sistemului energetic în 2018 și aceasta, bineînțeles, nu este suficient.

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - declarație politică având ca temă Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități;

Doamna Oana Bîzgan.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE se află cineva în sală?

Domnul Mihai Niță și Constantin Avram au prezentat în scris declarațiile.

Vă rog.

   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Dragi colege,

Dragi colegi,

Data de 3 decembrie este Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, o zi în care peste tot în lume se celebrează dreptul la demnitate, respect și nediscriminare, dreptul la autonomie, participare deplină și egalitate de șanse a celor aproximativ un miliard de persoane cu dizabilități, la nivel global. Dintre acestea, peste 100 de milioane sunt copii sub 14 ani; 90% dintre ei nu merg la școală.

În România trăiesc aproape 800.000 de persoane cu o formă de dizabilitate, conform datelor oficiale. Pentru a răspunde tuturor nevoilor acestora, în 2016 Guvernul a adoptat Strategia Națională 2016-2020 "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități". Strategia vizează accesul la servicii integrate de sprijin - sociale, de sănătate, educaționale -, reducerea situațiilor de discriminare multiplă și a ponderii persoanelor cu dizabilități aflate în risc de sărăcie și excluziune socială.

În realitate, în România persoanele cu dizabilități sunt lipsite de multe dintre drepturile fundamentale. În egală măsură, cetățeni ai acestei țări, cei care suferă de o anumită formă de dizabilitate, nu au acces egal la servicii și oportunități de incluziune educațională și socio-profesională. O problemă majoră rămâne lipsa infrastructurii adecvate, ceea ce le limitează libertatea de mișcare, accesul în clădiri și spații publice, la mijloacele de transport, precum și toate celelalte drepturi pe care nu și le pot exercita în consecință.

Un alt aspect extrem de îngrijorător care afectează persoanele cu dizabilități este violența crescută. Femeile și tinerele cu dizabilități sunt expuse unui risc de violență și abuzuri psihologice de până la 10 ori mai mare decât oameni fără dizabilități. Riscul de abuz sexual este de cel puțin două ori mai mare decât la cei fără dizabilități. De cele mai multe ori, abuzatorii sunt chiar membrii familiei sau îngrijitorii. Este de datoria noastră să asigurăm realmente cadrul legal și măsurile de prevenție și combatere a acestor abuzuri.

Asigurarea egalității de șanse a persoanelor cu dizabilități este esențială pentru o societate incluzivă, echilibrată și competitivă din punct de vedere economic.

La nivel european, șomajul reprezintă principala cauză de sărăcie pentru populația de vârstă activă.

În România, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de sub 20%, asta deși sunt la fel de capabile ca orice alt cetățean de a contribui la dezvoltarea României, dacă au mecanismele funcționale și sprijinul necesar în a-și atinge și valorifica potențialul maxim. Înțelegerea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități și gestionarea eficientă a obstacolelor în calea egalității de șanse sunt condiții esențiale pentru construirea unei societăți echilibrate și productive.

Ca reprezentanți ai tuturor românilor, avem datoria să asigurăm tuturor cetățenilor României accesul la oportunități egale. În curând, voi depune o serie de proiecte legislative în sprijinul persoanelor cu dizabilități. Sunt sigură că pot conta pe spirijinul dumneavoastră, dragi colege și dragi colegi.

Vă mulțumesc.

Oana Bîzgan, deputat de București.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Bianca-Miruna Gavriliță - declarație politică intitulată România are nevoie de complete de magistrați destinate exclusiv judecării dosarelor de azil;

Doamna Bianca Gavriliță. Vă rog.

   

Doamna Bianca-Miruna Gavriliță:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea se intitulează "România are nevoie de complete de magistrați destinate exclusiv judecării dosarelor de azil".

351 de zile. Aproape un an. Aceasta este durata medie de soluționare a cererilor de azil în instanțele din România. Un an, timp în care statul român trebuie să le asigure refugiaților cazare, masă, consiliere, servicii medicale și asistență. De ce durează atât? Pentru că numărul refugiaților care solicită azil în România crește constant. Doar în primele 8 luni ale acestui an au fost depuse peste 4.000 de cereri de acordare a unei forme de protecție internațională - cerere de azil sau solicitare de obținere a statutului de refugiat. Practic, nu trece zi fără ca un grup de migranți să nu fie depistat, fie pe fâșia verde de la granițele cu Serbia sau Bulgaria, fie în centrul unui oraș din zona de vest a țării.

Din păcate, statul român face cu greu față acestui val de migranți. Locurile de cazare în centrele de specialitate sunt reduse și aș face o paranteză să vă spun că la Timișoara au fost situații în care Centrul de primire în regim de urgență nu a mai avut loc pentru a primi alți solicitați ai unei forme de protecție.

Mai mult, în perioada de un an cât se judecă solicitarea depusă pentru obținerea statutului de refugiat sau cererea de azil, solicitantul, care obține un document cu care se poate identifica, nu este supus unei forme de control permanent, beneficiind de dreptul de circulație liberă atunci când este cazat într-un centru deschis, așa cum sunt cele din Timișoara sau București.

351 de zile. Atât au nevoie instanțele de judecată să se pronunțe în cazul solicitărilor de acordare a unei forme de protecție și asta pentru că, deși există magistrați oarecum specializați în acest domeniu, completele de judecată specializate nu se ocupă exclusiv de judecarea cauzelor în care se solicită o formă de protecție. Legislația actuală permite atacarea în contencios a hotărârii nefavorabile a Inspectoratului General pentru Imigrări la Judecătorie, iar mai apoi, în recurs, la Tribunal, ajungându-se astfel la prelungirea termenului în care solicitanții de azil pot rămâne pe teritoriul României.

Să vă dau câteva exemple.

Judecătoria Sectorului 4 București are 156 de dosare de solicitare de statut de refugiat, iar durata medie de soluționare este de 184 de zile.

La Galați, durata medie de soluționare este de 218 zile.

Judecătoria Timișoara are nevoie de 63 de zile - și vorbim doar de dosare aflate în primă instanță.

La aceste termene se adaugă dosarele aflate în recurs la tribunale. La Tribunalul Timiș, de exemplu, durata medie de soluționare a dosarului este de 108 zile, la Tribunalul București este de 223 de zile.

Trebuie precizat că judecarea solicitărilor pentru acordarea unei forme de protecție...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit cele trei minute regulamentare. Vă rog să încheiați.

 
   

Doamna Bianca-Miruna Gavriliță:

Mulțumesc.

România are nevoie de aceste complete specializate.

Este important, pentru că se pot judeca cu mai multă celeritate toate cazurile de solicitare, iar perioada până la care un solicitant de azil ar ști dacă poate rămâne în România sau nu s-ar scurta considerabil, reducând în același timp cheltuiala statului român și, de ce nu, riscul apariției unor probleme legate de securitatea națională.

Deputat de Timiș, Gavriliță Bianca.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Tudor Ciuhodaru - declarație politică având subiectul Această lege va salva vieți;

Domnul Tudor Ciuhodaru. Vă rog.

   

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Această lege va salva vieți

Voi propune o nouă încadrare juridică pentru cei care agresează Poliția, Jandarmeria, trupele speciale, personalul medical ce intervin în urgență și profesorii.

Constat că sunt tot mai multe astfel de cazuri, iar ieri, la Unitatea de Primire a Urgențelor de la Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Nicolae Oblu" din Iași am preluat acel luptător grav afectat în urma unei astfel de agresiuni.

În timp ce interlopii primesc pedepse minime, 4 din 5 colegi de-ai mei, ce lucrează la unitățile de primire a urgențelor, la salvare, la terapie intensivă sunt agresați fizic sau verbal în fiecare zi. Și țineți cont că, spre deosebire de cei de la trupele speciale sau cei antrenați să facă acest lucru, noi nu am făcut o astfel de materie la facultate, iar viața colegilor mei este la fel de importantă.

Nu uitați că atunci când salvăm vieți suntem în misiune și, în aceste condiții, voi propune Parlamentului României, din nou, - și vă voi invita pe toți să semnați acest proiect de lege - ca agresarea personalului medical aflat în misiune și agresarea personalului didactic să fie considerate tot ultraj.

Sper că împreună putem face legi bune pentru oameni și este un nou început pentru sistemul în care viețile sunt mai importante decât infractorii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Rodica Paraschiv - declarație politică intitulată Mai mult respect pentru drepturile omului;

Doamna Daniela Oteșanu? Prezentați în scris.

Domnul Petre Manole? În scris.

Doamna Rodica Paraschiv? Vă rog.

Au mai prezentat în scris următorii colegi: Florinel Stancu, Tamara Ciofu, Costel Lupașcu, Răzvan Rotaru, Mihaela Huncă, Angel Tîlvăr, Oana Vlăducă, Nicolae Velcea, Laurențiu Nistor, Georgeta Holban, Liviu Balint, Octavian Goga, Aurel Căciulă, Petru Marica, Mihăiță Găină, Mihai Weber.

Vă rog.

   

Doamna Rodica Paraschiv:

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi poartă denumirea "Mai mult respect pentru drepturile omului".

La sfârșitul acestei săptămâni vom marca Ziua Internațională a Drepturilor Omului.

În data de 10 decembrie a fiecărui an, din 1948, evaluăm cât de respectată este Declarația Universală a Drepturilor Omului în lume și la noi în țară, așa cum a fost ea adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Declarația este considerată prima reglementare juridică internațională modernă care a introdus criterii privind promovarea și respectarea individului și a libertăților sale civile, economice, sociale, politice ori culturale.

Țin să menționez această zi însemnată în plenul Camerei Deputaților, pentru a fi auzită și de români și de toți locuitorii României. A fi liber sau a beneficia de un proces echitabil în justiție, a merge la școală sau a-ți exprima liber opinia, a beneficia de primul ajutor medical în caz de boală sau a beneficia de dreptul de a alege și de a fi ales nu sunt lucruri banale. Sunt drepturi fundamentale. Istoria ne-a oferit o mare șansă după adoptarea acestui tratat universal. Este o șansă să fim respectați și să-i respectăm pe ceilalți, indiferent de naționalitate, rasă, etnie, religie și gen.

România a semnat Declarația la 14 decembrie 1955 și nu a respectat întotdeauna ce și-a asumat. După 1989 am tins să devenim o țară în care drepturile omului sunt apărate și am reușit să pășim în rândul statelor civilizate.

România este, din 1994, stat parte la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și se supune jurisdicției Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Ziua de 10 decembrie nu este o zi pe care trebuie să o marcăm și atât. Este o zi în care trebuie să facem apel la solidaritate față de semenii noștri, în care declarațiile se transformă în acte și gesturi concrete, în reacții adecvate din partea organelor de conducere a statelor democratice, îndreptate împotriva statelor ce comit abuzuri. Doar așa vom întări și vom legitima instituțiile care luptă împotriva încălcării flagrante a drepturilor omului, atât de greu încercate în diverse zone ale lumii.

Îmi doresc din tot sufletul ca această zi să devină peste tot în lume un prilej de a reitera necesitatea luptei împotriva oricărei forme de discriminare sau abuz ce atentează la drepturile și libertățile fundamentale ale omului.

De Ziua internațională a drepturilor omului urez românilor și omenirii întregi să respecte și să apere drepturile omului ca pe ceva sfânt, pentru că drepturile omului sunt despre respect față de cei din jur, iar "respectul este soclul din care se înalță statuia armoniei", cum afirma Teodor Mazilu, marcant dramaturg român.

Vă mulțumesc.

Rodica Paraschiv, deputat Prahova, Circumscripția nr. 31.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc frumos.

 
  Alexandra Presură - Bilanțul unui an de la începutul implementării Programului de guvernare «Îndrăznește să crezi»

Doamna Alexandra Presură. Vă rog.

   

Doamna Alexandra Presură:

Mulțumesc, doamnă președinte.

"Bilanțul unui an de la începerea implementării Programului de guvernare «Îndrăznește să crezi»"

Stimați colegi parlamentari,

Iată, a trecut un an de când, împreună, ne-am asumat implementarea unui program de guvernare care are ca scop transformarea României într-o țară stabilă și echilibrată din toate punctele de vedere - economic, politic și social. A fost un an greu, cu destule tensiuni sociale care, din păcate, nu au făcut decât să ne îngreuneze drumul pe care noi am îndrăznit să credem că-l putem contura pentru țara noastră și care ne-au pus la îndoială bunele intenții în fața opiniei publice. Din fericire, aceste piedici nu ne-au oprit din misiunea noastră, din contră, ne-au făcut să ne dorim și mai mult să ducem la bun sfârșit ceea ce ne-am propus.

Dacă în urmă cu un an, viziunea noastră pentru 2017-2020 reprezenta o provocare, acum este o certitudine. Și mă refer aici la numeroasele măsuri pe care Guvernul a reușit să le implementeze anul acesta, măsuri care nu fac decât să ridice nivelul de trai al tuturor românilor, așa cum ne-am asumat în campania electorală din toamna anului 2016, dincolo de populismul și demagogia afișată de colegii noștri din opoziție.

Acțiunile noastre, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, au avut rolul de a aduce un plus de valoare economiei noastre, printr-o creștere economică semnificativă de 7% în primele 9 luni de guvernare, ceea ce face ca România să se plaseze pe primul loc între statele Uniunii Europene în acest domeniu.

Pentru mediul economic, comparând anul 2016, când au fost acordate doar 6 ajutoare de stat pentru firme cu capital străin, cu anul 2017, când au fost acordate ajutoare de stat pentru 8.900 de firme autohtone, nu mai este loc de niciun comentariu, dragi colegi.

În sănătate au fost luate o serie de măsuri cu scopul de a ne păstra medicii în țară, pe de o parte, și de a dezvolta un sistem care să deservească românii la un nivel superior, pe de altă parte. Astfel, în acest an au fost făcute investiții record în infrastructură, au fost modernizate și extinse spitale publice, au fost identificate amplasamente pentru 3 viitoare spitale regionale, dar și pentru Spitalul Republican al Capitalei, au fost alocate sume foarte mari de bani pentru aparatură medicală, pentru unitățile de primiri urgențe și pentru dotarea ambulatoriilor, ca să amintim doar câteva dintre măsurile implementate în acest domeniu.

În educație, de asemenea au avut loc o serie de transformări importante. 2017 este primul an când elevii au avut în sfârșit manuale școlare la timp. Studenții, pentru prima dată în istoria României postdecembriste, au primit transportul gratuit pe calea ferată. Totodată, a fost crescut fondul de burse de 2,5 ori. În ceea ce privește cadrele didactice, a fost luată una dintre cele mai importante măsuri, și anume creșterea salariului, pentru că, stimați colegi, cu toții știm ce dezastru era în sistemul de salarizare din învățământul românesc. Poate că nici acum nivelul de salarizare nu este așa cum ar trebui să fie pentru dascălii noștri, pentru cei care ne-au făcut ca azi să fim aici, însă au fost făcuți primii pași, urmând ca în prima parte a anului 2018 să fie implementate și alte măsuri în acest sens.

Reținem atenției dumneavoastră și lansarea celui mai important proiect al ultimilor ani, în care 55 de mii de profesori din învățământul primar și gimnazial vor fi formați pentru a preda în conformitate cu noile planuri-cadru și programele școlare aferente.

Stimați colegi,

Am amintit doar câteva dintre domeniile care au beneficiat de îmbunătățiri vizibile în acest an de guvernare. Știm cu toții că în toate domeniile au fost implementate măsuri benefice - în învățământ, agricultură, infrastructură. De asemenea, știm cu toții că trebuie să mergem mai departe cu viziunea noastră pentru o Românie mai bună, mai prosperă și mai echilibrată, indiferent de relele intenții exprimate de colegii din opoziție sau de manipularea opiniei publice.

Vă mulțumesc.

Deputat Alexandra Presură.

 
  Marius-Constantin Budăi - declarație politică având ca subiect Bugetul anului 2018 este unul al investițiilor și suportului pentru mediul de afaceri românesc;

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Ana Birchall a prezentat în scris.

Mirela Furtună, de asemenea.

Doamna Anișoara Radu a prezentat în scris.

Domnul Marius Budăi, ultimul vorbitor. Vă rog.

   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos.

Obiectul declarației politice: "Bugetul anului 2018 este unul al investițiilor și suportului pentru mediul de afaceri românesc".

Stimați colegi,

La câteva zile de finalul acestui an, orice român bine intenționat poate să constate că economia funcționează bine, iar actuala coaliție a reușit să guverneze eficient, să mărească salariile și pensiile, dar și să mențină echilibrele economice, deși au existat și câteva poticniri pe parcursul anului 2017.

În câteva minute vreau să vă prezint succint principalele coordonate ale bugetului pentru anul viitor, buget al cărui proiect a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Așadar, este un buget al dezvoltării, este un buget construit pe o creștere economică realist-pesimistă, de numai 5,5%, cu una dintre cele mai mici datorii publice din Europa - 37,6 % din PIB -, a cincea cea mai mică datorie din Europa, cu respectarea deficitului bugetar de 2,97% și cu investiții consistente.

Bugetul pentru 2018 are prevăzute resursele necesare pentru majorările de pensii și salarii, potrivit calendarului stabilit prin Legea salarizării și angajamentul creșterii punctului de pensie cu 10%.

Un obiectiv esențial al bugetului pe 2018 este susținerea mediului de afaceri prin câteva măsuri concrete: reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%; reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total, cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%; simplificarea fiscalității, prin reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 9 la 3; mecanismul îmbunătățit de colectare a TVA, care va reduce evaziunea la TVA declarată și neplătită în prezent.

Următoarele două obiective principale ale bugetului pentru anul următor se referă la sprijinirea firmelor mici și mijlocii și la susținerea investițiilor publice.

În anul 2018 se mai adaugă un motor de creștere economică foarte important, și anume, investițiile. 38,5 miliarde de lei, aproximativ 8,5 miliarde de euro se alocă în anul 2018 doar pentru investiții, deși colegii din opoziție ne critică că va fi austeritate în acest domeniu. Astfel, investițiile vor reprezenta 4,2% din PIB, aproape de 3 ori mai mult decât în acest an, în care am fost nevoiți să remediem o parte din problemele lăsate de Guvernul tehnocrat.

Datele esențiale ale bugetului pentru 2018 sunt: PIB în valoare de 907,852 de milioane de lei; creștere economică de 5,5%; inflația medie anuală de 3,1%; numărul șomerilor - 351.000 de persoane; câștigul salarial mediu net lunar în valoare de 2.614 lei.

Vă mulțumesc.

Deputat de Botoșani, Marius-Constantin Budăi.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Încheiem aici prima parte a ședinței de astăzi.

Vă doresc o zi bună!

 
   

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
  Dumitru Mihalescul - declarație politică: Cauza subdezvoltării României - ineficiența cheltuirii banilor publici;

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Cauza subdezvoltării României - ineficiența cheltuirii banilor publici"

Guvernul României se pregătește să aprobe bugetul pentru anul următor și, urmărind principalele prevederi din acesta, nivelul veniturilor, nivelul cheltuielilor, deficitul mare, nu ai cum să nu te întrebi de ce se colectează atâția bani din economie, pe ce se cheltuiesc atâția bani publici și de ce România nu se schimbă, nu se modernizează, nu se dezvoltă. Economia a crescut și va crește, ce-i drept nesănătos, prea mult axată pe componenta consum, până la peste 900 de miliarde de lei. Din această valoare creată de economia privată se vor colecta aproape 290 miliarde și ne vom mai împrumuta, pe deasupra, încă 3% din PIB, adică încă vreo 27 miliarde lei.

Așadar, deși se cheltuiesc peste 300 de miliarde de lei anual, acest lucru nu se reflectă practic în nimic. Tavanele școlilor cad peste elevi pentru că cea mai mare parte a unităților de învățământ nu a mai beneficiat de ani buni de renovări serioase. Spitalele sunt tot aceleași, tot cele construite înainte de 1989, iar absența vaccinurilor și a medicamentelor de bază produce victime zi de zi. Despre infrastructură, ce să mai spunem? În 27 de ani am construit mai nimic. Trenurile sunt tot mai puține și tot mai lente, autostrăzile continuă să fie tot pe hârtie, iar jumătate din populația acestei țări nu are încă acces deplin la utilitățile de bază. Ce ar putea răspunde guvernanții care au condus România în ultimii 27 de ani la întrebarea unui cetățean simplu, curios de faptul că nu vede nimic construit din banii plătiți de el și familia lui prin taxe și impozite. Unde s-au dus toți acești bani?

Nu este foarte greu să nu înțelegi că, deși se cheltuiesc bani foarte mulți, faptul că ei nu ajung în creșterea standardului de viață al populației, în modernizarea țării are o cauză obiectivă la care nu s-a umblat niciodată în ultimii 27 de ani. Este vorba despre eficiența și eficacitatea utilizării lor. Nu de puține ori cetățeanul român este surprins de sfidarea realizării sau nerealizării unor lucrări la prețuri greu de imaginat. Nu de puține ori un bun care la magazin costă un leu, atunci când este cumpărat din bani publici acesta costă și de zece ori mai mult. Aproape în fiecare an, Guvernul promite investiții cu duiumul, bani cu sacul pentru proiectele de investiții locale, însă, atunci când vine sfârșitul anului, când se trage linie și se face bilanțul, se constată, fără excepție, că pentru școală nu au mai rămas bani, că spitalul a funcționat așa 40 de ani, deci mai poate să o ducă alți câțiva ani și fără investiții, că drumurile pietruite sunt mai rustice decât cele asfaltate și că apa curentă ori canalizarea sunt doar un moft occidental.

Se spune că gospodarul bun își face iarna car și vara sanie, și că un Guvern competent și responsabil ar trebui să construiască atunci când economia crește, când resursele sunt mai multe și când riscurile sunt mai mici. Este trist faptul că, la peste 5 ani de la reluarea creșterii economice de către România, cele mai slab dezvoltate regiuni de dezvoltare ale Uniunii Europene, dintre care Regiunea de Nord-Est conduce detașat, nu au beneficiat de investiții serioase care să înlăture decalajele de dezvoltare. Bucovina este la fel de izolată de restul țării ca și în urmă cu mai multe decenii, motiv pentru care tinerii continuă să plece la muncă în străinătate, iar fabricile noi nu mai apar ca să creeze locuri noi de muncă.

Să știți că cetățenii bucovineni plătesc și ei taxe și impozite ca oricare alt cetățean român sau european. Atâta vreme cât o parte din aceste resurse nu se vor întoarce și către ei - nu direct, ci prin investiții publice absolut necesare - să nu sperăm vreun moment că această parte a țării va avea vreo șansă să scape de sărăcia în care se zbate. Pe nimeni nu bucură faptul că se cheltuiesc bani cu titlul de investiții, dacă ei nu se văd în proiecte finalizate de care să se bucure cetățenii.

  Angel Tîlvăr - declarație politică: Începe un an aflat sub semnul Declarației Universale a Drepturilor Omului;

Domnul Angel Tîlvăr:

"Începe un an aflat sub semnul Declarației Universale a Drepturilor Omului"

Puține sunt înscrisurile internaționale cu un asemenea răsunet, o asemenea importanță și acoperire precum Declarația Universală a Drepturilor Omului. Cel mai tradus document al lumii, disponibil în peste 500 de limbi, această primă exprimare globală a acestor drepturi fundamentale reprezintă, fără îndoială, una dintre marile realizări ale Organizației Națiunilor Unite și ale comunității internaționale.

Adoptarea sa în 1948 a fost urmată de instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului, cu ocazia plenarei 317 a Adunării Generale de la 4 decembrie 1950. Cu acest prilej, prin Rezoluția 423(V), statele membre, ca și multe alte organizații interesate, erau invitate să celebreze faptul că toți oamenii se nasc cu drepturi egale și inalienabile și cu libertăți fundamentale.

Prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului au fost, în timp, întregite prin adoptarea altor documente fundamentale, dintre care pot fi amintite Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (1965), Convenția internațională asupra drepturilor politice și civile (1966), Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979) și Convenția drepturilor copilului (1989).

Începând cu 10 decembrie 2017, lumea întreagă și fiecare dintre noi va fi, într-un fel sau altul, parte a campaniei de un an care va culmina cu cea de-a 70-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Principiile enunțate de această declarație privesc viața fiecărei ființe umane și nu pot fi ignorate sau minimalizate. Ele își fac simțită importanța în viața noastră de fiecare zi și constituie trunchiul comun al umanității, cel care ne dă forța pentru a apăra egalitatea, justiția socială și libertatea, pentru a promova pacea și pentru a ne ridica, prin vocile și acțiunile noastre, în apărarea celor mai slabi.

Momente precum Ziua Drepturilor Omului trebuie marcate așa cum se cuvine, ele trebuie să reprezinte încununarea eforturilor noastre de peste an în susținerea unor principii la fel de relevante astăzi ca și în 1948, atunci când au fost formulate de către reprezentanții statelor și culturilor din toate colțurile lumii. Acum ca și atunci, Declarația Universală a Drepturilor Omului aduce în prim-plan valori universale și stabilește un standard esențial pentru toate popoarele, pentru toate națiunile. Trecând testul timpului, ea dovedește că principiile egalității, libertății și demnității umane sunt perene și contribuie la construirea unui destin mai bun pentru milioane de oameni de pe întregul mapamond.

Constituind o adevărată fundație pentru societatea mai bună a viitorului, actul adoptării sale de către Națiunile Unite a fixat ținte multiple, pornind de la satisfacerea nevoilor bazice pentru hrană, apă și adăpost ale fiecărui om și ajungând la dezideratele complexe ale prezentului, așa cum sunt asigurarea accesului la educație, sănătate, muncă și informație liberă.

În afara evenimentelor organizate cu acest prilej la nivel internațional, regional și național, fiecare dintre noi trebuie să privească în jurul său și să cântărească influența majoră pe care acest document o are asupra vieții și lumii noastre. Încă din vecinătatea imediată, a propriei familii ori comunități, suntem datori să apreciem toate eforturile, mici și mari făcute în beneficiul celor care sunt mai puțin norocoși decât noi. La nivel personal, implicarea și voluntariatul în sprijinul unor cauze legate de respectarea drepturilor omului reprezintă cel mai adecvat mod în care putem celebra Ziua Drepturilor Omului.

Societatea românească, în ansamblul său, trebuie să își aplece atenția asupra acelor situații particulare, acelor zone vulnerabile ale sale, în care respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului reprezintă încă o provocare, fie că este vorba despre discriminare, intoleranță, violență ori abuzuri. Acestea trebuie prevenite și sancționate fără ezitare, formele de educație cu privire la principiile enunțate în Declarația Universală a Drepturilor Omului trebuie diversificate și multiplicate, iar legislația izvorâtă din Parlamentul României, în sprijinul valorilor promovate de către acest document universal, trebuie adusă în actualitatea atât de complexă.

Flageluri, precum exploatarea și traficul de ființe umane, violența împotriva femeilor și copiilor, sau fenomenele complexe, precum mișcările ample de migrație la nivel regional și global, trebuie să fie gestionate în mod obligatoriu prin prisma acestei carte de căpătâi a umanității. Este unul dintre lucrurile pe care nu avem voie să îl uităm, în mod special, în acest an aniversar pentru Declarația Universală a Drepturilor Omului!

  Viorica Cherecheș - declarație intitulată Dați o șansă învățământului românesc!;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Dați o șansă învățământului românesc!"

Aproape zilnic, în presă, sunt prezentați români care au descoperiri remarcabile, au inventat ceva deosebit sau pur și simplu au dovedit că sunt cei mai buni în țările unde au emigrat.

Vorbim despre români care au ales să plece în străinătate și și-au luat și copiii cu ei pentru că sistemul educațional din România nu mai este unul performant.

Eu sunt absolventa unei Facultății de Medicină, iar la admitere am avut patru sau cinci contracandidați, mulți dintre ei din străinătate. Mi-e greu să o spun, dar medicina absolvită în România era un motiv de mândrie pentru orice student în lumea asta, acum nu mai este așa.

Da, în urmă cu ceva ani, sistemul de învățământ din România dădea lumii întregi absolvenți cu care te puteai mândri, acum nu se mai întâmplă acest lucru.

Motivul nu este că nu se mai nasc copii geniali, din contră. De vină sunt sistemul în care intră în fiecare an dascăli fără chemare, dezinteresul celor care ar trebui să fie atenți ca la început de an să fie manuale tipărite și programe care să capteze interesul celor mici.

Ultimele cabinete de Informatică pentru școli au fost finanțate de Guvernul României în perioada 2007- 2008 și nu cred că are rost să vă povestesc despre calculatoarele din aceste laboratoare și programele de operare care sunt uzate moral.

Prin Programul Euro 200, fiecare copil fără posibilități materiale a reușit să-și achiziționeze câte un computer. Nu cred că există vreun copil care să nu știe să utilizeze Internetul și să lucreze pe un calculator. Din păcate, copiii vin acum la școală ca la muzeu - totul vechi, antic și de demult.

Le rupem spatele cu ghiozdane pline de maculatură, în condițiile în care colegii lor europeni vin la școală cu o tabletă sau un dosar cu fișe.

Bonus la infrastructura învechită sunt și dascălii tot mai saturați de situație și care nu mai găsesc metode să capteze atenția celor mici. Frustrarea este reciprocă și se ajunge la situații în care profesorii răbufnesc în fața elevilor sau elevii sunt cei care îi provoacă deliberat din dorința de a obține o reacție.

Manualele sunt neinspirat editate și pline de informații prezentate neatractiv pentru cei mici. Mai mult, sunt vechi și se predau de la o generație la alta. Deși pare greu de crezut, în România anului 2017 mai sunt școli care nu au Internet.

Avem copii geniali, copii care ar putea să facă performanță aici, la noi acasă, dar care nu pot din cauza sistemului de învățământ. Dați o șansă învățământului, pentru că nu toți părinții emigrează sau nu își permit o școală în străinătate!

  Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică: Să nu fii bucuros! Țara te vrea prost!;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

"Să nu fii bucuros! Țara te vrea prost!"

După zece ani de la semnarea Pactului pentru educație, în anul 2007, constatăm cu toții că acel act a fost un alt gest de fariseism politic, în care toate partidele politice parlamentare de la acel moment mimau responsabilitatea față de cea mai importantă problemă după agenda publică a societății românești - educația copiilor, adică viitorul acestei țări. Au trecut zece ani și banii pentru finanțarea sistemului de învățământ nu au crescut ca pondere în PIB, așa cum se angajaseră solemn partidele politice, până la 6% din PIB, ci, dimpotrivă, sumele alocate au scăzut de la un an la altul. Motivul care a stat în permanență la baza tăierilor de resurse financiare a fost acela că oricum natalitatea scade, tinerii pleacă la muncă în străinătate, numărul de elevi este tot mai mic, numărul cadrelor didactice de carieră a scăzut și se poate face educație și cu suplinitori prost plătiți sau cu personal necalificat, iar investiția în infrastructura școlară este tot mai inutilă, căci peste 2-3 ani vor pleca și copiii ăștia la muncă în străinătate, și atunci școala se va închide de tot.

2017 - zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. 2017 - România este "tigrul" Europei, cu cea mai mare creștere economică statistică din spațiul Uniunii Europene! 2017 - anul în care finanțele publice au intrat într-un colaps asistat, iar investițiile au intrat deja în cartea de istorie la evenimente trecute. În tot acest context de glorie, pe care vrea să-l înfățișeze Mihai Tudose, școala românească ne izbește o cu totul altă realitate: tavanele cad peste elevi în clasele de curs, pentru că de peste 20 de ani acestea nici măcar nu au mai fost văruite, dar apoi să fie reparate; toaletele continuă să funcționeze în spatele curților; autorizațiile sanitare sau de incendiu vor fi iarăși veșnica promisiune electorală a politicienilor locali sau de la centru.

Ce dacă România e "tigrul" economiei europene, căci la iarnă micuții vor scrie tot cu mănușile în mâini, pentru că administrațiilor locale nu le-au mai rămas bani suficienți pentru lemne de foc, cadrele didactice bine calificate vor continua să părăsească sistemul de învățământ, pentru că salariile mărite nu au venit nici în 2017 și nu vor veni nici în 2018. Miere pentru preșcolari și școlari nu se va da nici anul viitor, pentru că această creștere economică pare a fi alergică la o alimentație sănătoasă. Nici cupoane sociale pentru preșcolari și școlari și nici demararea contului educațional pentru copiii nou-născuți nu va avea loc, pentru că economia crește prea repede și i-ar putea deruta pe elevi dacă s-ar răsfrânge și asupra șansei lor la o viață mai bună.

O veche zicală românească spune că țara te vrea prost, adică slab pregătit, slab instruit, astfel încât cei care guvernează să te poată manipula veșnic cu promisiuni neîndeplinite și cu realizări inexistente. Uite că, deși suntem membri ai Uniunii Europene și cu toții credeam că am scăpat de metehnele regimului de tristă amintire, Guvernul PSD-ALDE, cel care a păcălit populația în anul 2016, pare să fie ghidat de aceleași intenții. Nici Ponta, nici Dragnea, nici Tudose și nici vreun alt lider marcant al acestei coaliții de guvernare nu dau doi bani pe școala românească și pe șansa copiilor de a se dezvolta și a-și croi o carieră corectă printr-o educație sănătoasă. Nici nu ne putem aștepta la așa ceva de la ei, atâta vreme cât ei înșiși nu se pot lăuda că ar fi trecut prin școală altfel decât gâsca prin apă și că orice calcul electoral se lovește ca de un zid de ideea unei generații bine instruite.

Imaginați-vă cum ar fi arătat România astăzi dacă Pactul pentru educație s-ar fi transpus în realitate. Câți profesori n-ar fi plecat din cauza salariilor mici în străinătate, la muncă, pentru o viață mai bună. Câți elevi n-ar fi abandonat școala și câți studenți și-ar fi terminat studiile începute. Vă garantez că astăzi piața muncii nu s-ar fi zbătut într-o penurie de forță de muncă bine calificată, iar demagogii nu aveau nicio șansă să ajungă la guvernare, pentru că minciunile lor nu ar fi fost acceptate de niciun alegător bine instruit. Să nu sperați de la PSD și ALDE în vreo schimbare de atitudine față de școala românească, pentru că aceasta nu se va întâmpla. Își vor dori în continuare o țară săracă și un electorat slab instruit pe care cred că îl pot păcăli la nesfârșit și căruia să-i poată băga pe gât noi și noi taxe și impozite.

  Ioan Balan - declarație politică: Buget de criză în plină creștere economică?;

Domnul Ioan Balan:

"Buget de criză în plină creștere economică?"

Recent, premierul Mihai Tudose, compara creșterea economică din România cu cea înregistrată de China și, ca să ne impresioneze cu performanțele uluitoare ale Guvernului pe care îl conduce, spunea despre economia țării noastre că aceasta este "tigrul" Uniunii Europene. E drept că Domnia Sa a făcut referire, în mod exclusiv, la niște date statistice comunicate de Institutul Național de Statistică, sub rezerva revizuirii acestora. Dar știți ce se spune, în mod ironic, despre statistică. Dacă el mănâncă doi pui și eu nu mănânc niciunul, atunci, statistic vorbind, fiecare mâncăm câte un pui. Așadar, cu toții ar trebui să fim mai prudenți la cifrele statistice și la modul în care premierul arată populației doar ceea ce-i convine, doar cifrele pozitive. Ascunzând dezechilibrele interne și externe pe care le-a creat guvernarea Domniei Sale, acest lucru nu-l ajută nici pe Domnia Sa, nici pe partidele care îl susțin, și nici populației nu-i ține de foame.

Să pornim de la premisa în care i-am da dreptate domnului Tudose și România chiar este "tigrul" Uniunii Europene la capitolul creștere economică. Chiar și în aceste condiții, chiar că nu înțelegem de ce acest "tigru" nu a reușit, într-un an cu 6% creștere economică, să construiască nimic în această țară. Nu înțelegem de ce nicio investiție deja demarată nu s-a mișcat din loc, iar alte investiții noi nu au apărut nicăieri în țară. Școlile sunt la fel de dărăpănate, spitalele la fel de vechi, drumurile tot găurite și trenurile merg mai încet decât în urmă cu un secol. Nu înțelegem nici de ce importăm mai mult decât exportăm, de ce veniturile la buget sunt tot mai mici în comparație cu avansul PIB și de ce România a ajuns, ca o țară aflată în plină criză economică, să trăiască doar pe datorie, doar din împrumuturi scumpe, contractate aproape în fiecare zi. Oricât ne-am strădui să vedem în România un "tigru", oricât am încerca să-i dăm dreptate domnului Tudose, nu reușim să vedem în economia românească decât un animal slăbit, înfometat și însetat, căruia nu i se dă nici apă și nici mâncare, ci i se pun în spinare tot mai multe sarcini fiscale.

Se spune că anul 2017 este aproape încheiat și că ar trebui să ne orientăm atenția către viitor, adică spre anul ce va veni, 2018. Este drept că așa ar trebui să procedăm, însă nu putem să nu constatăm că dacă anul 2017 nu a adus prosperitate în casa niciunui român, în anul 2018 această șansă este și mai mică. Nu o spun eu, o spun chiar datele publicate de Guvernul în funcție, cu privire la situația macroeconomică și la proiecția bugetară pentru anul următor. Oricine ar analiza Proiectul de buget pentru anul 2018, tocmai făcut cunoscut opiniei publice, și-ar pune imediat întrebarea dacă România a intrat într-o criză financiară profundă și românii nu au fost informați.

Astfel, nu poți să nu constați că, deși Guvernul face pe "tigrul" Uniunii Europene, tot el impune ordonatorilor de credite să reducă majoritatea cheltuielilor pentru anul 2018 cu cel puțin 10%. Păi, dacă ne merge așa bine, de ce trebuie tăiate cheltuielile publice? Același proiect de buget ne spune că s-a renunțat la principiul descentralizării administrației publice locale, că primăriile vor primi și mai puțini bani din cotele defalcate și că dacă nu vor vrea să intre în incapacitate de plată, atunci vor trebui să meargă cu căciula în mână pentru a primi milă de la Guvern.

Nu știu cum va explica domnul Tudose faptul că "tigrul" Uniunii Europene nu are bani nici în anul 2018 pentru finanțarea cupoanelor sociale pentru preșcolari și elevi, nici pentru contul educațional al noilor născuți! Cum va explica domnul Tudose amânarea majorării punctului de pensie tocmai până în luna iulie a anului 2018, deși legea îl obliga să îl majoreze de la 1 ianuarie? Cum vor mai crede cetățenii că economia duduie și că "tigrul" Uniunii Europene le aduce prosperitate, atâta vreme cât creșterea salariului minim este doar pe hârtie, nu și în buzunar, în vreme ce prețurile cresc în ritmuri amețitoare! Dacă acum nu sunt posibile aceste creșteri, aceste finanțări, atunci când?

Toate aceste constatări dureroase nu le spun cu satisfacția omului politic din opoziție și nici doar din dorința de a critica, doar de dragul criticii, însă pare inacceptabil ca, pe de o parte, Guvernul să se laude că este "tigrul" Uniunii Europene, iar, pe de altă parte, banii care ajung în societate să fie tot mai puțini, iar populația tot mai săracă! Mi-aș fi dorit ca PSD și ALDE să mă fi contrazis și să fi demonstrat că am greșit noi toți cei care am spus că ei se joacă cu speranțele oamenilor. Din păcate pentru români și pentru țară, PSD și ALDE nu au făcut decât să ne confirme temerile și să confirme că au înșelat încrederea oamenilor.

PSD și ALDE au compromis, încă o dată, un moment economic extrem de favorabil, care ar fi trebuit să conducă la o consolidare a mediului de afaceri din România, la un ritm susținut al investițiilor publice, la școli și spitale renovate, la drumuri modernizate, la salarii mai bune, în termeni ai puterii de cumpărare. Acest moment favorabil trebuia să însemne și o scădere a datoriei publice a României, nu o creștere a ei, dobânzi mai mici plătite de români, fonduri europene care să facă din țara noastră, "o țară ca afară". Eșecul guvernării PSD-ALDE nu este nici eșecul lui Dragnea și nici al lui Tăriceanu, ci este eșecul unei țări și al întregii populații.

  Nicolae Giugea - declarație politică: Suntem salvați! Olguța Vasilescu a inventat apa caldă;

Domnul Nicolae Giugea:

"Suntem salvați! Olguța Vasilescu a inventat apa caldă"

Dacă doamna Vasilescu nu ajungea ministru, nu am fi aflat probabil niciodată de ce oltenii sunt săraci, de ce locurile de muncă sunt puține și destul de slab plătite la noi, în Oltenia, de ce Regiunea de Sud-Vest este în continuare una dintre "reginele" subdezvoltării și sărăciei la nivelul Uniunii Europene, de ce tinerii visează doar la cum să plece mai repede din țară. Dar uite că dădu norocul peste noi, au încoronat-o pe doamna primar Vasilescu în funcția de ministru și ne-a luminat pe toți. Se vede treaba că de acolo, de la minister, de la București lucrurile se văd mult mai bine și mai clar decât de aici, de la noi. Ăsta e avantajul când unul de-al nostru ajunge la București, la Capitală, în funcții înalte și nu uită de unde a plecat. Sau nu e chiar așa?!

Da, ce să mai spunem, suntem salvați! Am aflat de la doamna Vasilescu unde este rădăcină tuturor relelor. Am aflat de ce suntem săraci. Nu Soros, nu americanii, ci multinaționalele, bate-le-ar Dumnezeu, sunt de vină. Da. Ele sunt vinovate pentru că nu vin la noi și nu creează locuri de muncă în Oltenia, adică acolo unde trenul circulă mai încet decât căruța, iar camionul cu marfă care ar pleca azi de la Calafat nu se știe dacă ajunge la Sibiu mâine, poimâine sau deloc. Tot multinaționalele sunt vinovate pentru că se duc în Vestul României, căci, na, acolo au niște utilități minimale, cum ar fi curentul, apa și canalizarea. Ele sunt vinovate că nu vin în Oltenia unde cea mai mare parte a populației trăiește în continuare ecologic, adică familia are toaleta în spatele curții, iar apa o ia de la fântâna sau cișmeaua din sat.

Tot doamna ministru, responsabilă acum cu treburi grele, cum ar fi destinele muncii și justiției sociale, spune că oltenii sunt leneși și că nu vor să muncească acasă la ei, și din această cauză șomajul e așa de mare în sudul țării. De aceea, cei mai mulți olteni sunt vinovați pentru că preferă să plece la muncă în străinătate, în loc să moară de foame, patriotic, la ei pe bătătură.

Doamna ministru, care are școli înalte, doctorate în științe și cărți publicate, ce-i drept nu știm dacă le-a și citit înainte de a le publica, îi ceartă pe olteni că nu le place cartea și că nu au chef să se califice profesional pentru meserii căutate pe piața muncii. Ori doamna Vasilescu nu a mai trecut de multă vreme prin Oltenia, ori nu a ieșit niciodată din Craiova. Păi, altfel ar fi constatat că oltenii s-ar califica și fără să fie certați, s-ar reorienta profesional dacă ar exista măcar un loc de muncă disponibil pentru ei, măcar pe termen mediu. Sper că nu s-a referit, doamna ministru, la reconversia profesională pentru dat cu sapa sau pentru prașila porumbului. Și, ca să nu se supere vreun oltean că a scăpat de apostrofările doamnei Vasilescu, atunci nici agenții economici nu au fost iertați. Acestora li s-a reproșat că nu accesează banii gratuiți de la minister, care sunt dați cu toată generozitatea de care numai guvernul dumneaei este în stare, pentru formarea profesională a angajaților și că agenții economici se plâng doar de măsurile fiscale aberante ale Guvernului.

Eh, dacă n-ai ști cum stau lucrurile în realitate, chiar ai putea să cazi în capcană și să crezi că nu o merităm pe doamna Olguța Vasilescu! Din păcate, însă, știm cu toții că banii gratuiți de la Guvern sunt cei mai scumpi. Agent economic, administrație publică sau ONG, care au căzut în capcană și au accesat fonduri nerambursabile, în special din fondurile europene nerambursabile, ulterior și-au blestemat zilele. Acești bani "gratuiți" i-au dus pe unii în faliment, pe alții datori vânduți băncilor comerciale, iar pe alți beneficiari i-a făcut clienți ai parchetelor de pe lângă judecătorii. Câtă lipsă de rușine îți trebuie să acuzi că banii stau necheltuiți, atâta vreme cât știm cu toții că de la Uniunea Europeană nu am primit deocamdată mai nimic din fondurile aferente exercițiului financiar 2014-2020, iar dacă vreunul ar mai îndrăzni să acceseze acești bani, știe încă de pe acum că trebuie să se ducă la București cu un camion de documente, cu un sac de ștampile, și nimeni nu-i poate garanta dacă va lua sau nu măcar o parte din acei bani.

Cât privește "plânsul agenților" economici, despre care vorbește doamna Vasilescu, și aici ar trebui să nuanțăm lucrurile. De plâns, plâng cei care încă nu au intrat în faliment sau nu și-au luat bagajele și au plecat din România. Și, oare chiar n-ar avea agenții economici de ce să se plângă atâta vreme cât, numai în primele 11 luni din anul 2017, Codul fiscal al României a suferit 261 de modificări, legislația muncii alte zeci, dialogul social a fost impus cu forța, iar profiturile s-au transformat în pierdere?

Sper că ați înțeles nota ironică pe care i-am dat-o acestei declarații, pentru că un Guvern care tratează România în glumă, chiar nu poate fi abordat în mod serios. Dacă șeful PSD a visat și încă își dorește să facă din România un mare Teleorman, adică sărac lipit pământului și supus total partidului unic, nici doamna Vasilescu, prima aspirantă la scaunul de președinte al domnului Dragnea, nu se lasă mai prejos și vrea să extindă modelul falimentar de la Craiova în toată țara. Veniți să vedeți ce-a lăsat în urmă doamna primar Vasilescu la Craiova și o să constatați singuri că la Ministerul Muncii nu s-ar califica nici măcar pentru un post inferior de execuție, dar apoi pentru funcția de ministru.

Modul în care doamna Vasilescu se raportează la români, modul în care îi ceartă că sunt leneși, modul în care se raportează la agenții economici generatori de valoare adăugată și le arată că ea a descoperit pentru prima dată apa caldă, ne demonstrează în cel mai clar mod limitele în care se încadrează competența Domniei Sale și dispariția oricărei urme de bun-simț.

  Dănuț Bica - declarație politică cu titlul Fabricat în România - o șansă reală pentru creșterea bunăstării românilor;

Domnul Dănuț Bica:

"Fabricat în România - o șansă reală pentru creșterea bunăstării românilor"

Creșterea economică înregistrată de România în anul 2017 ar trebui să bucure necondiționat doar pe cei care nu cunosc modul în care funcționează pârghiile economiei de piață. Știm cu toții că o creștere economică reală, sănătoasă nu ar trebui să fie purtătoare de dezechilibre macroeconomice interne (deficit bugetar, deficit de forță de muncă, inflație accelerată, creșterea dobânzilor) și nici nu ar trebui să aducă dezechilibre externe, cum ar fi deficitul contului curent sau deficitul balanței comerciale. Acest ultim aspect ar trebui să ne îngrijoreze în mod special, pentru că o balanță comercială puternic dezechilibrată în favoarea importurilor denotă că noi, românii, consumăm mai mult din produsele venite pe calea importurilor decât din cele fabricate de producătorii autohtoni, la noi în țară. Vom auzi imediat scuza sau explicația potrivit căreia, producătorii noștri exportă și nu-i nicio problemă dacă aceștia își valorifică bunurile mai eficient, pe piețele externe, la prețuri superioare.

Din păcate, creșterea, numai într-un singur an, a deficitului balanței comerciale cu peste 30% ne arată contrariul, și anume că importăm tot mai mult și exportăm din ce în ce mai puțin. Dacă am extrage din volumul total al exporturilor românești cota parte care revine Grupului Dacia Renault, chiar nu știu cât de semnificativă ar mai fi valoarea totală a exporturilor rămase. Teoria și practica economică ne spun că nu-i un mare dezastru nici dacă ai un dezechilibru de balanță comercială, dacă importurile țării tale presupun achiziția de tehnologii noi, de ultimă generație, de mașini și utilaje moderne, tehnică de calcul, know-how, care, ulterior, să stea la baza relansării producției interne pe termen lung. Din păcate, știm cu toții că lucrurile nu stau așa și că România nu importă tehnologii noi, ci produsele necesare pentru coșul zilnic de consum. Da, România importă în cantități foarte mari produse agroalimentare, textile și chiar lemn de foc. Pare greu de crezut, dar aceasta este realitatea zilelor noastre. De aceea, creșterea economică mare nu generează nici sporirea bunăstării angajaților sau pensionarilor, nici creșterea profitului angajatorilor.

Modelul creșterii economice prin stimularea consumului agregat, drept consecință a creșterii susținute a veniturilor populației, ar putea fi bun numai într-o singură situație, și anume atunci când cererea suplimentară ar fi direcționată către bunurile și serviciile produse în România de către agenții economici care activează pe teritoriul țării noastre. Aceștia ar putea să crească volumul producției, să devină mai eficienți și, în consecință, să poată plăti salarii mai mari propriilor angajați. Aceasta este construcția teoretică, însă în practică producția internă este departe de așteptările consumatorului român.

Aș dori să vă dau exemplu Argeșul care, înainte de căderea regimului comunist, era unul dintre cele mai dezvoltate județe din punct de vedere economic, cu o industrie puternică și diversificată. Astăzi, cu excepția marelui producător de automobile de la Mioveni, mare parte din industria de odinioară a devenit istorie. Cu toate acestea, nu putem să trecem cu vederea faptul că întreprinzători curajoși au pus pe picioare în județ afaceri cu rezonanță națională și internațională, mai mici sau mai mari, pe care Guvernul nu le vede aproape niciodată, și în loc să le sprijine mai mult le încurcă existența. Avem așa numitele branduri locale, cum ar fi "Magiunul de Topoloveni", "Cașcavalul de Rucăr", "Țuica de Pitești" și, mai nou, "Condimentele de la Curtea de Argeș" sau "Bunătățile de Topoloveni", dar și multe altele. Nu cred că există vreun consumator român sau vreun turist străin care nu ar renunța la brânza de import pentru un cașcaval tradițional sau o brânză de burduf produse în zona Rucărului, nu ar da o băutură spirtoasă obținută industrial prin alte țări pe o țuică făcută din prunele culese în localitățile din jurul Piteștiului sau nu ar prefera conservele de fructe și legume fabricate în Argeș celor din import. După ce ani de zile ne-am intoxicat cu produse de o calitate îndoielnică provenite din alte țări, cu toții ne dorim astăzi să consumăm alimente sănătoase, fabricate în România. Dar pentru ca acest deziderat să devină realitate, produsele românești trebuie să poată ajunge pe piață în cantități suficiente și la prețuri competitive, cu susținerea și sprijinul guvernanților, așa cum se întâmplă în celelalte state din Uniunea Europeană.

Având în vedere cele prezentate anterior, se poate deduce foarte clar că șansa reală pentru ca România să prospere în viitorul apropiat depinde în cea mai mare măsură de crearea condițiilor pentru ca producătorul român, mic, mijlociu sau mare să poată deveni competitiv, să poată vinde și să poată plăti salarii decente. Acest lucru nu se poate face decât printr-o susținere puternică a produselor fabricate în România. Avem avantaje competitive uriașe pe care, dacă nu vom ști să le promovăm și să le gestionăm, le vom pierde în favoarea producătorilor din alte state comunitare sau chiar extracomunitare. Așa cum se spunea înainte de înfăptuirea Unirii de la 1859, "Europa ne-a ajutat, mai rămâne să ne ajutăm și noi înșine". Și să nu uităm că suntem membri ai Parlamentului României și avem responsabilități majore în acest sens.

  Dumitru Oprea - declarație politică cu tema: Statul iliberal, creația cleptocrației PSD-ALDE!;

Domnul Dumitru Oprea:

"Statul iliberal, creația cleptocrației PSD-ALDE!"

În ciuda disputelor politice violente, România a reușit în istoria recentă să se dezvolte, deoarece a beneficiat de consensul aproape unanim al partidelor politice. Mai mult, consensul nu a fost niciodată subiect de dispută atunci când a vizat strategia de politică externă pro Europa și pro America. Țara noastră, care se pregătește să își serbeze, în 2018, Centenarul, iar în 2019 să preia președinția Consiliului Uniunii Europene, a dat dovadă că poate fi un actor corect pentru piața unică și că are determinarea de a institui și păstra valorile statului de drept, ale democrației liberale.

Anii '90 și începutul anilor 2000 ne-au găsit uniți în dorința de a accede ca membri cu drepturi depline la Uniunea Europeană și NATO. Tratatele au fost ratificate în Parlament cu largul acord al tuturor formațiunilor politice și au beneficiat, din plin, de susținerea populară. Cu prilejul Centenarului, ne-am fi putut legitima ca națiune cu o nouă generație de conducători. Generație care, dincolo de defectele și opintelile specifice perioadei postdecembriste, a reușit, la nivelul idealurilor, să-și onoreze eroii care au înfăptuit Unirea Mică, de la 1859 și Marea Unire de la 1918.

Având în vedere toate aceste lucruri, astăzi, din păcate, suntem amenințați de acțiunile politice ale actualei puteri. Reprezentanții coaliției dezastruoase PSD-ALDE au călcat în picioare consensul politic proeuropean și proamerican și au decis, fără a cere un mandat popular, deraierea României spre un stat iliberal, total opus celor mai importante idealuri, deopotrivă, ale forțelor de dreapta și de forțele de stânga de după 1989.

Ziua Națională ne-a găsit, în 2017, într-o situație de neimaginat cu un an în urmă. Trăim într-un tablou în care mai-marii zilei au constituit o cleptocrație gata să sacrifice 27 de ani de evoluție economică și socială doar pentru a-și salva propria piele de problemele penale. Asistăm uluiți cum cleptocrații din vârful PSD-ALDE atacă multinaționalele, transformă proprietarii de afaceri în dușmani ai poporului, se războiesc cu sindicatele, vechii lor aliați de nădejde, inventează dușmani imaginari împotriva cărora construiesc o propagandă pestilențială. Aceeași cleptocrație rupe toate punțile de dialog cu partenerul nostru strategic, Statele Unite ale Americii, și arată spre Bruxelles ca spre un inamic, nu un sfătuitor și un prieten.

Câțiva politruci, care au pus stăpânire pe frâiele executive și legislative ale statului român, vor să pună mâna pe toată puterea, inclusiv să subordoneze politic procuratura și instanțele de judecată. Putere absolută și propagandă deșănțată! Sunt cele două arme pe care PSD-ALDE ar dori să le folosească împotriva propriului popor.

Însă cleptocrații de azi au uitat să ia în calcul faptul că românii au avut timp suficient, în 27 de ani, să simtă gustul libertății și al traiului într-un stat de drept. Căci statul paralel, pe care gașca Dragnea-Tăriceanu îl propovăduiește, nu înseamnă altceva decât statul de drept. Generațiile născute după 1989 ajung astăzi la maturitate. Sunt oamenii care au deprins libertatea și au trăit în acord cu valorile occidentului, iar ei nu mai pot fi manipulați și nici conduși prin propagandă. Sunt acei români pe care îi vedem protestând în piețele publice ale orașelor noastre sau în diaspora, care și-au asumat rezistența civică împotriva conducătorilor de azi.

Lupta nu este nici pierdută, dar nici ușor de câștigat! Urmează zile, săptămâni și luni cruciale pentru viitorul nostru ca națiune, iar Partidul Național Liberal și-a asumat și a demonstrat că îmbrățișează valorile democrației liberale, ale pieței libere, că susține independența justiției, a presei și pune libertatea de conștiință și exprimare deasupra oricărei îndoieli.

  Găvrilă Ghilea - declarație politică: Guvernul una promite, alta comite!;

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Guvernul una promite, alta comite!"

Recenta amânare, de către coaliția de la guvernare, a creșterii valorii punctului de pensie la 1.100 lei, abia de la 1 iulie 2018, nu este decât o altă mostră de inconsecvență electorală marca PSD-ALDE.

Deși mult așteptatul reviriment - datorită căruia milioane de pensionari au creditat la alegerile parlamentare de anul trecut, prin votul lor, programul de guvernare al social-democraților - a fost anunțat inițial pentru începutul anului viitor, simultan cu creșterea salariului minim la 1.900 lei, totul nu s-a dovedit a fi decât o butaforie ieftină, o abracadabrantă inginerie financiară prin intermediul căreia veniturile și pensiile românilor sunt grav prejudiciate de beneficiile promise și binemeritate.

A trebuit să treacă aproape un an pentru ca misterul iscat în jurul vehiculatei creșteri cu 25% a salariului minim să se risipească, beneficiul net al angajaților români urmând să fie în final egal cu zero.

Aidoma răspunsurilor cu tâlc difuzate în eter de Radio Erevan, putem admite ca adevărată creșterea salariului minim în România, de la 1 ianuarie 2018, cu 25%, însă strict în matricea sa brută, dar nu prin majorarea vechii valori cu aceste procente, ci exclusiv prin transferul în sarcina angajatului a cotelor de contribuții sociale plătite până la acea dată de angajator.

Prin urmare, deși beneficiarul unui salariu minim brut de 1.450 lei va figura, scriptic, de la începutul anului viitor, cu un salariu minim brut de 1.900 lei, în matricea sa netă suma încasată în mână va fi aproximativ aceeași ca până în prezent.

Mai mult, în realitate, având în vedere avalanșa de scumpiri stârnită de reintroducerea supraaccizării carburanților, cu efecte devastatoare asupra prețurilor cu amănuntul ale principalelor bunuri de consum, puterea de cumpărare a viitoarelor salarii nete va fi semnificativ redusă.

Pe de altă parte, Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevede, la Art. 102 (2), că valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

Chiar dacă aplicarea acestei dispoziții legale a fost prorogată în perioada de criză, pensiile fiind practic înghețate între anii 2010-2012, începând cu anul 2013 s-a revenit la majorarea anuală, conform algoritmului de mai sus, a valorii punctului de pensie.

Astfel, acest indicator a crescut succesiv, începând cu 1 ianuarie 2013, de la 732,8 la 762,1 lei, de la 1 ianuarie 2014 la 790,7 lei, de la 1 ianuarie 2015 la 830,2 lei, de la 1 ianuarie 2016 la 871,7 lei, de la 1 ianuarie 2017 la 917,5, respectiv, de la 1 iulie 2017 la 1.000 lei.

Pe cale de consecință, de la 1 ianuarie 2018, valoarea punctului de pensie trebuia majorată cu rata inflației, care conform prognozelor cele mai optimiste ale BNR va depăși 3%, precum și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu brut, de la 2886,9 la 3271,9 lei, care reprezintă nu mai puțin de 192,5 lei.

Cu alte cuvinte, pentru a respecta legea, valoarea punctului de pensie trebuia majorată de la începutul anul viitor cu peste 220 lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de 22%, și nu cu doar 100 lei, de la 1 iulie 2018, ceea ce nu reprezintă decât o tardivă indexare cu 10%.

Dar cum pentru coaliția de la guvernare năravul din fire n-are lecuire, aceeași iuțeală de mână și nebăgare de seamă ca în cazul majorării scriptice a salariului minim se va regăsi și în cazul preconizatei majorări a valorii punctului de pensie: aceasta va crește de anul viitor, dar nu de la 1 ianuarie, cum s-a promis, ci de la 1 iulie, cum s-a decis, și nu cu 22%, cât ar fi fost legal, ci doar cu 10%, că nu-i an electoral.

  Florin-Claudiu Roman - declarație politică: Guvernul Tudose promovează prin ordonanță de urgență furtul din pensiile private ale românilor;

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Guvernul Tudose promovează prin ordonanță de urgență furtul din pensiile private ale românilor"

Guvernul Tudose a devenit unul profund antiromân și anticonstituțional, pentru că adoptă în ultima vreme tot felul de ordonanțe de urgență, unele mai controversate decât altele, dar și foarte contestate de toată lumea.

Susțin acest lucru aici, în Parlamentul României, deoarece, prin adoptarea Ordonanței de urgență nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, Guvernul PSDragnea încalcă în mod flagrant Constituția și drepturile constituționale ale românilor, contribuabili la pensiile private.

Mai mult decât atât, este limpede și faptul că prin această ordonanță de urgență, prin care se diminuează contribuția angajaților la Pilonul II de pensii, se încalcă dreptul acestora la proprietate privată, adică unul din drepturile pentru care și-au dat viața mulți români la Revoluția din 1989.

Imediat cum a fost publicată în Monitorul Oficial al României - O.U.G. păguboasă pentru viitorul și siguranța celor care au plătit timp de 10 ani pentru a-și asigura o pensie privată, care mai au cel puțin încă pe atât pentru a avea vârsta necesară și dreptul de a beneficia de pensie -, PNL a cerut în scris Avocatului Poporului să atace actul normativ la CCR. De asemenea, PNL îi îndeamnă pe toți cetățenii afectați de măsură să acționeze pe calea contenciosului administrativ pentru suspendarea efectelor O.U.G. nr. 82/2017 și ridicarea excepției de neconstituționalitate în instanțele de judecată.

Trebuie precizat faptul că prin prevederile acestei ordonanțe de urgență se reducere contribuția la Pilonul II de Pensii, de la 5,1 la 3,75% din salariul brut, ceea ce presupune diminuarea sumelor nominale virate la Pilonul II de fiecare angajat. Cu alte cuvinte, sumele efectiv virate în fiecare cont individual, lunar, vor fi mai mici cu circa 11%, chiar dacă procentul stabilit pentru contribuții se raportează la un salariu brut mai mare. În concluzie, scăderea pensiei private va fi de 20-30% la finalul stagiului de cotizare, conform simulărilor realizate de analiștii financiari de profil.

Ca parlamentar liberal, consider că prin acest demers nejustificat Guvernul Tudose jecmănește contribuțiile la Pilonul II de Pensii a circa 7 milioane de români atât din sectorul privat, cât și din sectorul public. Adică, fără să întrebe pe nimeni și deci fără a avea în niciun fel acordul de a tăia din fondurile aflate în proprietatea salariaților, Guvernul PSDragnea ia cu japca de două ori și mai și minte cu nerușinare că nu vor scădea deloc contribuțiile.

  Bogdan-Iulian Huțucă - declarație politică intitulată O creștere economică bazată pe consum nu aduce nimic bun economiei românești!;

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

"O creștere economică bazată exclusiv pe consum nu aduce nimic bun economiei românești!"

În acest an, România se confruntă cu un dezastru în privința colectării veniturilor la buget. Mai mult decât atât, având în vedere că Guvernul Tudose a inventat peste noapte tot felul de ordonanțe controversate, cu multiple efecte adverse, aplicarea celei referitoare la split TVA reprezintă un paradox total în acest moment, când rezultatele colectării de TVA în 2017 sunt, de asemenea, unele la fel de dezastruoase. Mă întreb, fără a găsi vreun răspuns plauzibil, de ce ne trebuia tocmai acum o astfel de ordonanță, domnule prim-ministru Tudose?!

Cred că știți foarte bine faptul că, pe fondul acestei creșteri economice bazată pe consum de peste 5%, colectarea TVA (principala taxă pe consum) este chiar o catastrofă. În acest an, în decurs de 9 luni, ați adus la buget 38,9 miliarde lei (2017) față de 39 miliarde lei (2016), adică 4,7% din PIB (2017) față de 5,1% din PIB (2016). În plus, situația este similară și în privința colectării accizelor.

Ce să mai spunem despre faptul că PSD, partidul din care faceți parte, promisese pentru anul 2017 venituri la buget din TVA de 57,8 miliarde lei, adică 7,1% din PIB. Dar după cum bine spune proverbul, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, de data aceasta nici măcar pentru un PSD aflat la putere.

Mai trebuie spus și faptul că, în condițiile acestei creșteri economice bazate exclusiv pe consum - analiză confirmată de către BNR -, Guvernul dumneavoastră, domnule Tudose, ar fi trebuit să dubleze investițiile, și nicidecum să le sisteze. Iar toate aceste decizii luate pe genunchi în privința modificărilor fiscale pe care vreți să le impuneți cu forța românilor și, implicit, mediului privat, cred că puteți constata chiar și dumneavoastră că își fac deja, din păcate, simțite în mod acut efectele.

Nu înțeleg nici eu și nici toți cei afectați de aceste decizii absolut iresponsabile, pe care le-ați tot luat de-a valma în ultimele luni și care nu au nicio legătură cu Programul de Guvernare cu care ați venit în Parlament, cum de nu vedeți faptul că un prim efect advers al creșterii economice bazată doar pe consum își face deja simțită prezența în dezechilibrarea balanței comerciale a României (importuri vs. exporturi)?! Mai bine spus, în cele 9 luni din 2017, importurile au fost cu 8,8 miliarde de euro mai mari decât exporturile, raportat la aceeași perioadă din 2016, adică deficitul balanței comerciale a crescut cu 28%, domnilor din PSD!

Cred că, cu totul altfel ar fi stat lucrurile dacă industria autohtonă ar fi fost susținută de Guvernul dumneavoastră PSD prin investiții care să echilibreze raportul import-export. De asemenea, cred, domnule prim-ministru Tudose, că acest split TVA nu poate fi implementat pe repede înainte, în orb, așa cum doriți dumneavoastră, fără a fi calculate înainte toate consecințele și fără a fi făcută o analiză pertinentă și lucidă a tuturor implicațiilor pe care le poate aceasta genera!

  Florica Cherecheș - declarație politică despre Dezastrul din educație;

Doamna Florica Cherecheș:

"Dezastrul din educație"

În această săptămână, Monitorul educației și formării 2017 al Comisiei Europene a lansat un studiu în care prezintă factorii educaționali și provocările ce țin de echitate, pentru că accesul la educație de calitate este o provocare pentru elevii din zonele rurale și pentru romi.

Din cauza finanțării insuficiente a sistemului de învățământ, rata abandonului școlar se menține la o cotă foarte înaltă, de peste 18%, deși ținta asumată de România pentru 2020 este de 11%. Consecințele sunt dramatice pentru țara noastră, care pierde în fiecare lună echivalentul a două comune, adică în jur de 7-8.000 de oameni, pentru că duc la creșterea abandonului școlar, neintegrarea pe piața muncii și, adesea, migrația externă.

O măsură care are potențialul de a reduce abandonul școlar, Programul "Masă la școală", s-a împotmolit în primele luni de implementare, în faza pilot, din cauza dezinteresului Ministerului Educației și a Inspectoratelor Școlare Județene.

Studiul mai menționează că elevii din mediul rural, copiii de etnie romă și elevii cu dizabilități au reale probleme de integrare, în timp ce statul ignoră să îi asculte și să le dea soluții. Învățământul profesional nu este nici el promovat și dezvoltat, ceea ce îi face pe mulți tineri să plece din țară, în căutarea unui loc de muncă.

Programele de tip "a doua șansă" sunt, de asemenea, ineficiente și puțin răspândite, cuprinzând doar 1,2 % din populația adultă, spre deosebire de media europeană de peste 10%, îngrădind astfel dreptul unor persoane marginalizate de a participa și a dobândi un minim de educație.

Nici la învățământul superior nu stăm mai bine, pentru că ocupăm locul III în Europa în ceea ce privește numărul de tineri care nu fac facultate.

Avem o mare problemă și cu calitatea cadrelor didactice, insuficient pregătite și motivate, ne spune același raport. Deși au fost lansate două apeluri naționale - finanțate din Fondul social european (FSE) - pentru susținerea măsurilor de prevenire în școlile dezavantajate și sprijinirea furnizării de educație de calitate prin atragerea de personal motivat, proiectele nu au fost încă implementate.

Educația timpurie suferă și ea, din cauza numărului insuficient de creșe și a lipsei de pregătire specifică a personalului.

Raportul constată multe neajunsuri și mă întreb dacă Ministerul Educației și Guvernul vor lua măsurile care se impun pentru corectarea situației, sau vor continua să fie indiferenți, ignorând nevoile reale ale societății și încurajând în continuare mediocritatea și lipsa unor practici etice și morale în educație.

Se apropie votarea bugetului de stat pe anul 2018 și cer ministrului Pop să îndrăznească să propună un buget mult crescut față de acest an, pentru a finanța acele lucruri absolut necesare, care ar reduce abandonul școlar și ar crește calitatea educației în România.

Nu vă mai bateți joc de viitorul copiilor noștri, domnule ministru!

  Costel Alexe - declarație politică: Proiect de țară - România pe butuci;

Domnul Costel Alexe:

"Proiect de țară - România pe butuci"

În nenumăratele intervenții avute de la tribuna Camerei Deputaților am încercat să atrag atenția și, totodată, să fac apel atât către majoritatea PSD-ALDE, dar și către președintele Camerei Deputaților să oprească asediul asupra justiției și economiei României.

Vă mărturisesc că atât opoziției, cât și opiniei publice, societății civile și partenerilor internaționali le este tot mai greu să țină pasul cu isprăvile juridice și economice pe care această majoritate toxică le propune. Tehnica actualei puteri este ca, asemenea unui tir de mitralieră, săptămânal să fim bombardați de o ploaie de lovituri economice pentru a deturna atenția publică de la "cartoful fierbinte" numit "legile justiție", singurul obiectiv real de pe agenda PSD!

Actuala majoritate PSD-ALDE a lovit sistematic în fiecare categorie socială, în fiecare om liber care a îndrăznit să se ridice împotriva ei - mamele, vinovații de serviciu în materie de evaziune fiscală, au fost puse la punct în primăvară prin plafonarea indemnizațiilor, angajații part-time și-au văzut job-urile puse în pericol printr-o aberație legislativă, medicii au fost păcăliți cu măriri de salarii, dar în realitate prin diverse artificii le-au fost reduse veniturile. Transportatorii, disperați de scumpirea de patru ori a carburantului, sunt forțați fie să își reducă activitatea, fie să alimenteze în țările vecine la costuri reduse, iar clasa mijlocie gâfâie, abia reușește să se mențină pe o linie de plutire sub efectul creșterii euro și a indicelui ROBOR.

Nimeni din PSD nu ia atitudine față de dezastrul economic ce își va face simțite efectele începând cu anul viitor! Indiferenți la criticile Comisiei Europene, nepăsători la sugestiile partenerilor occidentali, ignoranți față de mulțimea adunată de 12 luni în stradă! Iată că ultima ispravă a guvernării PSD este să trântească ușa banilor europeni și astfel să dea o palmă usturătoare și celor care accesau cinstit acele fonduri, celor care țineau zeci, sute de angajați cu bani europeni!

Sunt consternat să aflu că în timp ce toate țările riverane Dunării au semnat un memorandum pentru simplificarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene, tocmai România, recunoscută pentru că e codașa Europei la acest capitol, a absentat, ba, mai mult, niciun reprezentant al României nu a fost prezent la întâlnirea autorităților de management.

Totodată, este strigător la cer că deși Consiliul Județean Teleorman și Ministerul Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene au fost notificate de către DNA pentru a se constitui parte civilă în dosarul "Tel Drum-Liviu Dragnea", deși prejudiciile sunt de 31 de milioane de lei, respectiv 20 milioane de lei, nici o instituție nu a făcut demersurile pentru recuperarea prejudiciului.

Iată că reacția lui Liviu Dragnea și a Guvernului Tudose nu se lasă așteptată în materie de fonduri europene: dacă europenii îi monitorizează drastic pe Dragnea&Co, iar ei nu se pot înțepa gratis la conducta de bani, atunci nimeni nu trebuie să beneficieze de acele fonduri. Sunt niște fonduri pe care ei nu le pot deturna, nu le pot direcționa discreționar către baronii fideli și către clientela de partid, deci nu prezintă interes.

În tot acest timp, sub povara majorărilor salariale din iulie 2017, cu toate pomenile electorale preconizate pentru 2018, cu efectele dezastruoase ale "revoluției fiscale" și cu dezinteresul pentru absorbția fondurilor europene, se pare că proiectul de țară propus de către PSD, în anul centenarului, este unul falimentar - "România pe butuci, o țară din care guvernanții te obligă să fugi!"

  Mihai Weber - declarație politică: Infrastructura, punct prioritar pe ordinea de zi a Guvernului PSD;

Domnul Mihai Weber:

"Infrastructura, punct prioritar pe ordinea de zi a Guvernului PSD"

Din păcate, asistăm cu toții la circul creat de colegii noștri opozanți, care, prin declarații mincinoase, încearcă să manipuleze populația țării. După părerea dânșilor, Partidul Social Democrat nu a reușit să creeze nimic benefic pentru sănătate, infrastructură și educație.

Referitor la aceste segmente importante pentru echipa PSD, statisticile arată că atât în sănătate, cât și în infrastructură și educație a fost investită muncă și dedicare. Au fost create programe care să vină în ajutorul dezvoltării și modernizării fiecărui segment.

Infrastructura a fost un punct vizat încă de la început, din momentul preluării guvernării, moment în care, pe atunci, proiecte semnificative erau blocate. Anul acesta au fost transmise către ANAP lucrări de proiectare și execuție în valoare de 14,8 miliarde de lei. Când vorbim de infrastructură, merită să ne amintim de finalizarea procedurii de transmitere la Comisia Europeană a aplicației de finanțare pentru proiectul autostrăzii Sebeș-Turda. O altă autostradă pentru care Guvernul a demarat procedurile de acord cu Banca Mondială, primul lot fiind deja contractat, este autostrada Ploiești-Brașov, iar pentru drumul expres, cu regim de autostradă, Pitești- Craiova, au fost deschise ofertele pentru toate loturile.

În materie de căi ferate au fost lansate licitații în valoare de peste 2,8 miliarde de lei din fonduri europene. Tot în 2017 au fost demarate și lucrările de construcție a tronsonului Lac Săulești-Gara Progresul, din cadrul Liniei 4 Metrou.

Un lucru ce merită subliniat este că pentru prima dată, după ani mulți de muncă, flota Tarom a fost reînnoită cu două aeronave. De altfel, și pista nr.1 a Aeroportului Henri Coandă a fost reabilitată, dar și căile de rulare a aeronavelor, însumând 67 de mii de metri pătrați.

Avem de dat o varietate de exemple în ceea ce privește domeniul infrastructurii, și nu numai, modificări și modernizări existând cu certitudine.

Să dați vina pe cei de la Guvernare și să arătați cu degetul este foarte ușor, însă să veniți cu un plan, cu o idee pe care voi, cei aflați în opoziție, să o puneți în aplicare e greu, drept pentru care ieșiți cu critici și incertitudini care cu timpul vor demonstra românului că PSD-ul este un partid care merită să guverneze, capabil și unit.

  Liviu-Ioan Balint - intervenție cu tema: 3 decembrie - Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități;

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"3 decembrie - Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități"

Încă din anii 1970, Organizația Națiunilor Unite a adoptat o serie de declarații privind drepturile persoanelor cu dizabilități, anul 1981 fiind proclamat de Adunarea Generală a ONU drept an internațional al persoanelor cu dizabilități, iar perioada 1983-1992 a fost declarată Decadă pentru persoanele cu dizabilități.

În 1992 Adunarea Generală a ONU a făcut apel la statele membre să marcheze pe data de 3 decembrie Ziua Mondială a Persoanelor cu Dizabilități pentru ca aceste persoane să fie tot mai mult integrate în societate (Rezoluția 47/88).

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în prezent, peste un miliard de oameni, adică 15% din populația lumii, trăiesc cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre aceștia provenind din țările în curs de dezvoltare, iar 50% neavând acces la sistemul de îngrijire medicală. O statistică îngrijorătoare este și aceea care arată că mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilități sunt copii, iar probabilitatea ca aceștia să se confrunte cu violența este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme.

Marcarea zilei are ca obiectiv promovarea unei mai bune înțelegeri în ceea ce privește problemele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități și susținerea demnității, a drepturilor și a bunăstării acestora. Este, totodată, o ocazie pentru o schimbare de atitudine față de aceste persoane, prin eliminarea barierelor în ceea ce privește implicarea lor în diverse sfere de activitate.

Prin aceasta se încearcă, de asemenea, sensibilizarea opiniei publice cu privire la avantajele care ar rezulta din integrarea persoanelor cu dizabilități în fiecare aspect al vieții politice, sociale, economice și culturale.

În România, acest domeniu este reglementat prin Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Aceasta are ca obiect protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități potrivit nevoilor reale ale acestor persoane, crearea serviciilor la nivelul comunității, în conformitate cu particularitățile locale, ocuparea și încadrarea în muncă, în concordanță cu noile reglementări europene în domeniu.

Participarea deplină, economică și socială a persoanelor cu dizabilități este esențială pentru succesul Strategiei Europa 2020 a U.E. în promovarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Construirea unei societăți din care nimeni nu este exclus oferă oportunități de piață și stimulează inovația.

  Octavian Goga - intervenție despre Ziua internațională a drepturilor omului;

Domnul Octavian Goga:

"Ziua internațională a drepturilor omului"

În fiecare an, la data de 10 decembrie, este marcată Ziua Internațională a drepturilor omului, în ziua în care, în anul 1948, la Paris, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului, prin Rezoluția nr. 217 A (III), declarație care legiferează, în principal, faptul că toți oamenii s-au născut cu drepturi egale și inalienabile și beneficiază de un număr de libertăți fundamentale. Tot Adunarea Generală a ONU a stabilit, prin Rezoluția 423 (V) din anul 1950, ziua de 10 decembrie drept "Ziua internațională a drepturilor omului", invitând prin acest demers statele membre, precum și organizațiile din domeniu să inițieze manifestări dedicate popularizării, recunoașterii și respectării drepturilor și libertăților omului.

Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată în anul 1948 de ONU, a fost primul document care reunește și legiferează unitar drepturile și libertățile fundamentale ale omului, cu aplicabilitate universală, însă, evident, nu a fost primul document care a încercat să stabilească un cadru legal privind libertatea și demnitatea umană.

Astfel, în istorie există foarte multe documente curente și personalități care au avut ca scop întărirea drepturilor omului, încă din cele mai vechi timpuri.

În acest moment, există organisme internaționale mondiale și regionale care se preocupă de diverse aspecte privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului: Organizația Națiunilor Unite (ONU), Organizația Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură (UNESCO), Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Organizații regionale sunt: Consiliul Europei (CE), Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Organizația Statelor Americane (OSA), Organizația Unității Africane (OUA) etc.

De asemenea, există numeroase ONG-uri naționale care luptă pentru această cauză.

În România, respectul pentru drepturile omului reprezintă o prioritate, fiind ratificate majoritatea tratatelor universale și europene privind drepturile omului.

Țara noastră a înscris în Constituție prevederi care arată că România este stat de drept, democratic și social în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și sunt garantate.

Având enunțate aceste principii de funcționare ca stat de drept, România a acționat pe plan internațional pentru înființarea unor instituții puternice menite să asigure protejarea drepturilor omului.

  Mihaela Huncă - declarație politică: Introducerea, cel puțin o dată pe an, a unei perioade de învățământ interdisciplinar;

Doamna Mihaela Huncă:

"Introducerea, cel puțin o dată pe an, a unei perioade de învățământ interdisciplinar"

Având în vedere numeroasele intervenții care au avut loc asupra Legii educației nr. 1/2011, cred că este necesară o actualizare a cadrului legal în acest domeniu, care să fie în acord cu cerințele de pe piața muncii și să integreze în procesul educațional metode și tehnologii inovatoare.

În acest sens, vă propun să luăm în considerare adaptarea educației la realitățile lumii în care trăim, astfel încât tinerii să iasă din școală pregătiți pentru piața muncii, și nu doar cu anumite cunoștințe teoretice.

În ceea ce privește acumularea de cunoștințe, cred că ne putem inspira din cele mai avansate sisteme de educație din lume, cum sunt școlile din Finlanda și Statele Unite ale Americii, unde se pune accent pe utilizarea metodei jocului într-un mod intensiv pentru învățare și crește interesul copiilor pentru carte.

Astfel, lecțiile vor implica întotdeauna activități în care sunt antrenați toți elevii, de la exerciții de povestit, în care sunt structurate noțiuni gramaticale, până la exerciții de imaginație despre călătoria în interiorul organismului uman, pentru predarea cunoștințelor de anatomie.

Prin structurarea programei de studiu ca un joc, profesorii oferă o provocare pentru elevi încă de la începutul anului școlar. În acest fel, pe parcursul anului, prin lecții și activități, școlarii acumulează cunoștințe pentru a răspunde provocării finale și a câștiga jocul. Pe parcursul anilor de studiu, jocurile sunt adaptate pentru vârsta elevilor, deoarece pe măsură ce se maturizează, sunt tot mai puțini dispuși să accepte acest model. În schimb, sunt încurajați să găsească soluții pentru problemele reale cu care se confruntă chiar în cadrul comunității în care trăiesc.

Cred că cele mai importante lucruri sunt dezvoltarea capacității de a rezolva problemele reale și de a lucra în echipă pentru a identifica cele mai bune soluții.

În același timp, cred că se impune și o modificare a modului de raportare a elevului la profesor, prin încurajarea colaborării dintre profesori și copii, care vor lucra în grupuri mici pentru a rezolva diverse probleme, prin care își vor îmbunătății abilitățile de comunicare.

În Finlanda, noile metode de predare pe care le-am prezentat au fost deja aplicate sub diverse forme în ultimii doi ani, iar datele preliminare arată că ele sunt benefice pentru că rezultatele elevilor s-au îmbunătățit. Școliile din Finlanda au fost obligate să introducă cel puțin o dată pe an o perioadă în care să fie aplicată noua metodă de predare, lucru care în școlile din Helsinki s-a întâmplat chiar de două ori pe an. Până în 2020, în toate școlile din Finlanda maniera de predare va fi schimbată.

De aceea, consider că putem începe prin introducerea cel puțin o dată pe an a unei perioade de învățământ interdisciplinar, astfel încât copiii să devină, în timp, din consumatori, producători de tehnologie și inovații.

  Petru-Sorin Marica - declarație politică: Legea prevenției - menită să schimbe mentalități;

Domnul Petru-Sorin Marica:

"Legea prevenției - menită să schimbe mentalități"

Legea prevenției, adoptată săptămâna trecută în Parlamentul României, este mai mult decât un simplu act normativ, este unul din cele mai importante angajamente pe care Partidul Social Democrat și le-a asumat în campania electorală din noiembrie 2017. Iar acest angajament este expresia unei viziuni politice de ansamblu în cadrul căreia relația dintre stat și mediul de afaceri trebuie să fie o relație de respect reciproc, de egalitate și corectitudine.

Legea prevenției este cu adevărat necesară, scopul ei principal fiind prevenirea contravențiilor și infracțiunilor economice, și nu sancționarea directă a firmelor, așa cum se întâmplă în prezent.

Autoritățile cu atribuții de control vor fi obligate să procedeze, în primul rând, la educarea și perfecționarea antreprenorilor, precum și la prevenirea greșelilor de orice fel. Nu se va lua nicio măsură punitivă din partea instituțiilor de control fără derularea premergătoare a etapelor de informare și prevenire. Acest act normativ va veni mai ales în ajutorul firmelor mici și mijlocii, care sunt în cele mai multe cazuri afaceri de familie și nu au capacitatea logistică de a cunoaște toate legile și obligațiile ce le revin.

Prin adoptarea Legii prevenției, România s-a alăturat unui grup foarte restrâns de țări, care, odată cu adoptarea unor reglementări similare, au experimentat o revigorare amplă a cadrului de afaceri și, de asemenea, o creștere economică susținută.

Nu în ultimul rând, există semnale că adoptarea acestei legi a fost foarte bine primită de românii din diaspora care poate ar fi dorit să înceapă o afacere în România și care au acum un motiv foarte serios să o facă. Dar, personal, consider că efectul cel mai însemnat al acestei legi va fi schimbarea unei mentalități care grevează încă asupra climatului social din societatea românească, și anume tendința de a aplica eticheta "vinovat" asupra cuiva, fără a avea destule dovezi care să demonstreze că este, în mod cert, responsabil de acțiunea care îi este imputabilă. Sau, cu alte cuvinte, premisa de vinovăție este perspectiva preferată de evaluare în viața noastră de zi cu zi.

Cu teoria stăm bine. Din punct de vedere juridic, România este aliniată în termeni legislativi la principiile Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În acest sens, Constituția României, în art. 23 alin. (11), consfințește prezumția de nevinovăție ca principiu constituțional. La rândul său, Codul de procedură penală în vigoare arată explicit că orice persoană este considerată nevinovată până la momentul stabilirii vinovăției sale printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Din păcate însă, ceea ce ar trebui să fie un principiu fundamental și o garanție juridică și socială pentru orice cetățean, apare ca fiind un simplu beneficiu individual conjunctural, când, de fapt, prezumția de nevinovăție trebuie să asigure că nimeni nu va fi tras la răspundere în mod discreționar sau abuziv.

Un proces imparțial și neutru, ca linie generală de atitudine în fața opiniei publice, este cea mai utilă sursă de experiențe personale în sprijinul promovării și susținerii în plan social a ideii că trebuie să privim oamenii mereu prin prisma prezumției de nevinovăție. Această abordare contribuie la realizarea și creșterea încrederii ce ar trebui să existe între membrii corpului social, încredere care este baza funcționării normale a societății.

Din acest punct de vedere, Legea prevenției aduce o completare și o revizuire necesară activității instituționale. O lege prin care organele de control ale statului au obligația de a preveni mai întâi și apoi de a sancționa poate deveni un exercițiu instituțional exemplar. Și, în același timp, pornind de la reașezarea relației dintre stat și cetățean pe o bază etică, echitabilă, această lege poate schimba în mod fundamental actualele mentalități și minimiza prejudecățile gratuit incriminatoare cu care suntem atât de familiari în dialogul zilnic.

Altfel spus, prin modificările aduse de lege procedurii birocratice de efectuare a controlului firmelor de către instituțiile de stat cu atribuții, va fi cu siguranță ameliorată nu numai relația dintre stat și cetățean, ci și relațiile dintre oamenii obișnuiți. Statul nu este doar un concept generic abstract. Mecanismele de control sunt formate tot din oameni, și noul cadru legal propune un nou stil de dialog social, un dialog bazat pe încredere, informare, educare și conformare colaborativă, un dialog de nivel european.

  Nicolae Velcea - intervenție cu titlul Toți oamenii s-au născut liberi și egali în demnitate și drepturi!;

Domnul Nicolae Velcea:

"Toți oamenii s-au născut liberi și egali în demnitate și drepturi!"

Din 1992, Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități a fost sărbătorită la 3 decembrie în fiecare an, în întreaga lume. Scopul său este de a promova drepturile și bunăstarea persoanelor cu handicap în toate sferele societății și de a crește gradul de conștientizare a situației lor în toate aspectele vieții politice, sociale, economice și culturale.

Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități a fost proclamată, în 1992, de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, prin Rezoluția 47/3. Astăzi este ocazia să reafirmăm anumite principii de bază, adesea uitate: "Toți oamenii s-au născut liberi și egali în demnitate și drepturi!".

Tema aleasă în 2017 pentru a marca Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități este "Transformarea către o societate durabilă și rezistentă pentru toți".

Din păcate, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în prezent, peste un miliard de oameni, adică 15% din populația lumii, trăiesc cu anumite forme de dizabilitate, 80% dintre aceștia provenind din țările în curs de dezvoltare, iar 50% dintre ei nu au acces la sistemul de îngrijire medicală. O statistică îngrijorătoare este și aceea care arată că mai mult de 100 de milioane de persoane cu dizabilități sunt copii, iar probabilitatea ca aceștia să se confrunte cu violența este de patru ori mai mare decât în rândul copiilor fără probleme.

Agenda pentru dezvoltare durabilă din 2030 se angajează să "nu lase pe nimeni în urmă. Persoanele cu handicap, în calitate de beneficiari, dar și de agenți ai schimbării, pot accelera procesul de dezvoltare incluzivă și durabilă și pot promova o societate pentru toți."

Împreună, factori decizionali, persoane cu dizabilități și organizații reprezentative, instituții academice, dar și sectorul privat trebuie să colaborăm pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Așa cum menționa și domnul Antonio Guterres, secretar general al ONU, "de prea multe ori aceste persoane suferă discriminări în ceea ce privește accesul la locurile de muncă, educație și alte servicii.

Pentru a depăși această problemă, persoanele cu dizabilități, cu consimțământul și participarea lor, trebuie să beneficieze de facilități, tehnologii, infrastructuri, servicii și produse care sunt flexibile, accesibile și utilizabile".

Cu ocazia Zilei Internaționale a persoanelor cu dizabilități, reiterez, încă o dată, necesitatea de a ne angaja să îndepărtăm barierele fizice și culturale, să construim societăți rezistente și să creăm oportunități pentru toți semenii noștri.

  Oana-Silvia Vlăducă - intervenție: Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, un moment cu mesaj important: barierele de orice fel trebuie eliminate!;

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități, un moment cu mesaj important: barierele de orice fel trebuie eliminate!"

De 25 de ani, ziua de 3 decembrie este una cu semnificații speciale, în anul 1992 Organizația Națiunilor Unite proclamând-o drept Ziua Internațională a persoanelor cu dizabilități. Din acel moment, în întreaga lume, este promovat același mesaj care vorbește clar despre "Oameni egali - Drepturi egale". Acesta reprezintă un mesaj pe cât de simplu, pe atât de important, de conștientizare a faptului că persoanele cu dizabilități au aceleași drepturi ca toți ceilalți. Cu toții trebuie să înțelegem că, în ciuda unei eventuale dizabilități, sufletul rămâne același și că oamenii au drepturi egale, iar pentru aceasta este nevoie de măsuri, la nivelul fiecărei comunități, care să conducă la înlăturarea oricăror bariere care ar împiedica o viață normală, decentă, pentru toți. Această zi reprezintă un prilej de reafirmare a valorilor și drepturilor fundamentale ale persoanelor cu dizabilități, fiind o zi care reunește instituții, persoane cu dizabilități și organizații din domeniul dizabilității pentru atingerea acestor deziderate.

Marcarea Zilei internaționale a persoanelor cu dizabilități are scopul de a ne ajuta să înțelegem mai bine problemele pe care le întâmpină persoanele cu handicap și de a le susține demnitatea drepturilor și de a aplica măsuri în vederea asigurării unui trai mai bun pentru acestea. Este, totodată, o ocazie de a elimina barierele de tot felul în ceea ce privește implicarea lor în diverse domenii de activitate.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de oameni trăiesc cu anumite forme de dizabilitate, iar 50% nu au acces la sistem de îngrijire medicală. O statistică îngrijorătoare este și aceea care arată că peste 100 de milioane de persoane cu dizabilități sunt copii, iar probabilitatea ca aceștia să se confrunte cu violența sau diferite forme de discriminare este mai mare decât în rândul copiilor fără probleme.

Strategia Uniunii Europene constă, de altfel, în ideea de a înlătura obstacolele care împiedică persoanele cu dizabilități să se bucure de drepturile lor în societate ca și restul populației. Trebuie amintit și faptul că, la 1 decembrie 2009, a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, document prin care se consolidează noi mecanisme de solidaritate socială, se militează pentru o Europă a drepturilor, valorilor, libertății și siguranței și s-au introdus noi drepturi în domeniul civil, politic și social.

Și Organizația Națiunilor Unite a atras atenția că este foarte important să înțelegem că dizabilitatea este parte a condiției umane, că ne naștem sau putem dobândi dizabilități mai mult sau mai puțin grave în timpul vieții. Iar prin aceasta trebuie să înțelegem, o dată în plus, că este fundamental greșit ca imaginea în societate a persoanelor cu dizabilități să fie rezultatul prejudecăților, al stigmatizării și al discriminării.

Dincolo de dezbateri, declarații și de acorduri, este nevoie de aplicarea unor măsuri concrete. Unele au fost luate, dar inițiativele în acest sens trebuie continuate și trebuie să devină realitate în fiecare comunitate. O persoană cu dizabilități motorii are dreptul să poată circula decent cu mijloacele de transport în comun, pe căile ferate, rutiere sau cu avionul, dar, din păcate, nu peste tot mijloacele de transport au fost adaptate în acest sens. O persoană cu astfel de dizabilități are dreptul la acces instituții și magazine, care se face cu ajutorul unor rampe special construite, așa cum și pentru persoanele cu deficiențe de văz sau auz, deplasarea nu trebuie să reprezinte un posibil pericol de accident la fiecare colț de stradă, la fiecare pas. Persoanele trebuie tratate cu respect nu doar la nivel declarativ, ci astfel încât să aibă acces la tot felul de servicii de calitate, mai ales la cele medicale și la o educație de calitate și să nu-i fie atinsă ori lezată în vreun fel demnitatea, la fel cum trebuie să beneficieze de acces la viața socială și politică în fiecare comunitate. De asemenea, este necesară incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități invizibile - persoane cu dizabilități mentale sau psihosociale.

O persoană cu dizabilități trebuie să se poată bucura de drepturi, dar să-și poată și îndeplini rolul în societate, importantă fiind punerea accentului pe abilitatea unei persoane, nu pe dizabilitate. Acesta este un aspect important și pentru societate, în ansamblu. Dreptul asigurat tuturor cetățenilor de a participa la viața publică este esențial în crearea unor democrații stabile și reduce, în aceleași timp, inegalitățile. Este adevărat, sunt persoane puternice, luptătoare, care nu se plâng și care s-au obișnuit cu greutăți de tot felul. Sunt persoane care își pot consolida singure capacitățile și își pot stabili prioritățile și drumul de urmat, dar trebuie să facem în așa fel încât să se bucure de toate drepturile pe care le au toți ceilalți. E un principiu de viață căruia mă raliez cu toată convingerea - nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă!

  Ana Birchall - declarație politică ce are ca subiect Cooperarea dintre UE și Africa, în contextul celui de-al cincilea Summit UE - Africa, programat pentru luna noiembrie 2017;

Doamna Ana Birchall:

"Cooperarea dintre UE și Africa, în contextul celui de-al cincilea Summit UE - Africa, programat pentru luna noiembrie 2017"

Lumea în care trăim a devenit, pe zi ce trece, una din ce în ce mai interconectată și, în același timp, mai diversă, cu oportunități și amenințări ramificate în egală măsură și în care orice eveniment petrecut într-un anumit punct al globului poate afecta entități aflate la zeci de mii de kilometri depărtare. Într-un peisaj dominat de efectele, deopotrivă, pozitive și negative ale globalizării, orice decident, politic sau apolitic, are datoria de a lua în considerare modul în care sunt exportate astăzi amenințări și vulnerabilități care nu sunt neapărat specifice statului sau societății în cauză.

Am asistat, pe parcursul ultimilor ani, la o complicare tot mai evidentă a vecinătății Uniunii Europene cu o serie de state eșuate care au provocat cea mai gravă criză migraționistă din istoria recentă și cu o sporire a amenințării teroriste atât în regiunea de origine, cât și în interiorul Uniunii Europene. Impactul unor astfel de amenințări și riscuri exportate din Estul Europei, Caucaz, Asia Centrală, Orientul Mijlociu sau Nordul Africii influențează din ce în ce mai mult societatea europeană și, implicit, pe cea din România.

În declarația politică de astăzi mă voi opri asupra situației existente într-una dintre regiunile cu cea mai complicată și imprevizibilă evoluție în planul dinamicii de securitate și care ne influențează astăzi într-un mod semnificativ, respectiv Nordul Africii, partea cea mai apropiată de Europa și cu cele mai multe conexiuni cu civilizația europeană din întregul continent african.

Am avut ocazia, în luna octombrie a acestui an, să întreprind o vizită în Regatul Maroc, în calitate de Președinte a Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE, cu ocazia seminarului cu tema "Propagarea extremismului violent în regiunea OSCE și strategia adecvată pentru a împiedica atragerea și recrutarea de tineri de către organizațiile teroriste: abordarea marocană". Vizita a fost un bun prilej pentru a conștientiza importanța intensificării eforturilor pentru combaterea fenomenului terorist, a tuturor formelor de manifestare a acestuia sau a amenințărilor adiacente și sublinia pericolul pe care radicalizarea, în mod deosebit în rândul tinerilor, îl reprezintă pentru securitatea cetățenilor, indiferent de țară sau de regiune

Săptămâna trecută a avut loc cel de-al cincilea Summit UE -Africa, desfășurat pe fondul intenselor provocări de securitate cu care Africa se confruntă pe parcursul ultimului deceniu, dar și al schimbărilor profunde pe care continentul, statele și societățile africane le manifestă în plan economic, politic, cultural și social. Cu această ocazie, peste 80 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană și Uniunea Africană au definit liniile și direcțiile de cooperare în viitorul relației dintre cele două continente. La finalul reuniunii, o declarație comună a subliniat prioritățile parteneriatului UE - Africa în patru domenii strategice, precum pace și securitate, oportunități economice pentru tineri, migrație și mobilitate sau cooperare pentru o bună guvernanță. Totodată, această declarație a confirmat faptul că Uniunea Europeană este cel mai important investitor, partener comercial, furnizor de ajutor umanitar și pentru dezvoltare și contributor la pacea și securitatea continentului african.

Cu atât mai mult cu cât continentul african se află în vecinătatea Uniunii Europene și în contextul în care statele din Nordul Africii, alături de cele din Orientul Mijlociu, sunt incluse în dimensiunea sudică a Politicii Europene de Vecinătate prin Programul Uniunea pentru Mediterana, problemele cu care se confruntă Africa sunt parte, astăzi, în mod direct sau indirect, din problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană și Europa, în general. Fie că vorbim de conflicte sau situații de criză motivate etnic și social, de sărăcie și subdezvoltare din punct de vedere economic, fie că avem în vedere provocările de securitate, este nevoie, astăzi mai mult decât oricând, de o întărire și dezvoltare a relațiilor de colaborare între Uniunea Europeană și toate aceste state.

Nu trebuie să uităm faptul că în regiunea respectivă se prelungește o criză de instabilitate declanșată în urmă cu aproximativ 7 ani, într-un mod paradoxal de o serie de mișcări menite inițial să ducă la instaurarea democrației într-o mare parte din statele Africii de Nord și al Orientului Mijlociu. Ca urmare a evenimentelor care au urmat așa-numitei "Primăveri Arabe", precum și a retragerii trupelor aliate din Irak și Afganistan, am asistat în mod continuu la o radicalizare accentuată a islamismului și la emergența sau reemergența unor organizații extremiste și teroriste, în principal Al Qaeda și, în special, Statul Islamic.

Instabilitatea accentuată care s-a instaurat în regiune nu a făcut decât să sporească criza politică, socială și economică din Nordul Africii și Orientul Mijlociu, ducând la crize umanitare fără precedent și la apariția în zonă a unor focare de război civil, a unor noi centre de răspândire a terorismului și a radicalizării și, poate cel mai rău dintre toate, a unor state eșuate, incapabile să mai asigure securitatea propriilor cetățeni și funcționarea per ansamblu a statului și a societății.

Ne aflăm, astfel, într-un moment în care întreaga regiune a devenit un imens butoi cu pulbere, a cărei crize influențează major continentul european și care are nevoie de întregul suport al Uniunii Europene, ca și al Organizației Națiunilor Unite, pentru a putea reveni pe drumul spre normalitate. Avem nevoie de investiții umanitare și de misiuni de reconstrucție statală care să funcționeze pe baze noi, consolidate și cu largul concurs al întregii comunități internaționale.

După cum am afirmat în repetate rânduri, pentru a putea depăși criza migrației, reemergența fenomenului terorist și accentuarea radicalizării și pentru a combate răspândirea lor este necesară, în primul rând, identificarea cauzelor care au stat la baza izbucnirii acestora și asigurarea unei rezolvări durabile a acestora în regiunea de origine, respectiv Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Complementar cu acestea este, totodată, nevoie de continuarea și consolidarea constantă a cooperării cu statele terțe, inclusiv cu cele de tranzit pentru fluxurile migratorii.

Poate mai important decât toate aceste măsuri, trebuie să ne aplecăm astăzi asupra problemelor care afectează siguranța propriilor cetățeni. Valul de atentate teroriste care au afectat Europa pe parcursul ultimilor ani și instabilitatea crescută indusă de presiunea migraționistă au lovit puternic în securitatea și încrederea cetățenilor europeni și a statelor membre ale Uniunii Europene. Este datoria noastră, a decidenților politici, și nu numai, oriunde ne-am afla, să facem tot ce este posibil pentru a înlătura flagelul terorist și amenințarea teribilă a radicalizării pentru a ne asigura că cetățenii noștri, dar și cei proveniți din regiunile defavorizate care vin cu speranță în Europa, au șansa unei vieți mai bune și mai sigure și că pot privi cu încredere către viitorul nostru împreună, în marea familie europeană.

Pentru aceasta trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru ca provocările recente, atât în ceea ce privește presiunea migrației, cât și amenințarea teroristă, să nu afecteze ireversibil proiectul european, și funcționarea unora dintre componentele vitale ale acestuia, așa cum este spațiul Schengen. Viața de astăzi a cetățenilor europeni nu poate fi concepută în absența acestui spațiu fără frontiere interne, la a cărui securitate contribuie din plin și România și care trebuie consolidat și extins în continuare, prin identificarea și pe mai departe de noi capacități și mecanisme de perfecționare.

Trebuie să conștientizăm faptul că statele africane și cele din Orientul Mijlociu au nevoie de sprijinul nostru, însă, în același timp, să ne asigurăm că putem consolida proiectul european și întări securitatea cetățenilor noștri. Pentru aceasta avem nevoie atât de o consolidare a cooperării noastre cu întreg continentul african, cu Orientul Mijlociu și cu statele terțe implicate în problemele care afectează atât de mult aceste regiuni, cât și de o consolidare continuă a Uniunii Europene, a vieții sociale, politice și economice din interiorul acestei familii și, înainte de toate, de securitatea și bunăstarea cetățenilor noștri.

Cu toate că, astăzi, ne confruntăm cu o serie de crize fără precedent, cu o presiune migraționistă și umanitară ieșită din comun și cu o instabilitate crescută în planul securității și a relațiilor de securitate, putem găsi, în soluțiile pentru rezolvarea acestor probleme, o soluție pentru ziua de mâine.

Investind unii în alții, în cooperare și în strângerea legăturilor dintre Europa și Africa, putem crea o punte către un viitor mai bun și mai sigur.

  Costel Lupașcu - declarație politică: Guvernul actual a rezolvat toate crizele majore din sănătate lăsate de tehnocrați;

Domnul Costel Lupașcu:

"Guvernul actual a rezolvat toate crizele majore din sănătate lăsate de tehnocrați"

În urmă cu câteva zile au fost distribuite către toate spitalele din România circa 2.200 de flacoane de Pentaglobin, iar alte doze urmează să fie distribuite în următoarele două săptămâni, punându-se astfel capăt crizei de imunoglobulină cu care ne-am confruntat în ultimele săptămâni. La fel, am avut o criză a vaccinurilor care iar a afectat întreaga țară, la fel cum constatăm alte și alte crize în achiziția de medicamente și produse medicamentoase.

În opinia mea aceste lucruri sunt extrem de grave, mai ales pentru că, în fiecare din aceste cazuri, au fost persoane care și-au pierdut viața, iar mulți alți pacienți au avut de suferit.

Din fericire, acest Guvern a făcut tot ce a fost posibil, în acord cu legile în vigoare, pentru a derula cât de rapid se poate procedurile de achiziție, iar acum s-a ajuns la un ritm normal în ceea ce privește alimentarea stocurilor. S-au introdus contractele multianuale de achiziție pentru vaccinuri și s-au luat măsuri pentru combaterea exportului paralel de medicamente.

Dar avem obligația să îi informăm corect pe cetățeni. Oamenii trebuie să știe cum s-a ajuns aici și cine nu și-a făcut treaba. Cei care spun că actualul Guvern vrea să dea vina pe greaua moștenire încearcă de fapt să ascundă răspunderea celor care nu și-au făcut treaba. Repet, e vorba de oameni care și-au pierdut viața și trebuie să știm exact cine nu și-a respectat obligațiile de serviciu, cine este responsabil de acest lucru. Nu ne putem face că nu e important acest aspect, este extrem de important!

Știm foarte bine că achizițiile unor astfel de produse nu se fac peste noapte, ele trebuie organizate cu mult înainte de epuizarea stocurilor. Nu e deloc suficient să constați că ai produse deficitare, cum a făcut fostul Guvern technocrat, nu e deloc suficient să faci o listă cu medicamentele deficitare, dacă nu începi imediat procedurile de achiziție, pentru că fiecare zi de întârziere va însemna ulterior o zi în care viața unor pacienți este pusă în pericol. Se știa foarte bine că există un deficit de vaccinuri de imunoglobulină, încă de pe vremea guvernului tehnocrat. Normal era să anticipezi necesarul și să faci achizițiile necesare din timp, nu să predai Ministerul Sănătății cu stocurile goale de medicamente, după care să dai vina pe cei care îți urmează că nu au cumpărat produsele deficitare.

A face cunoscute toate aceste lucruri nu înseamnă să dai vina pe greaua moștenire, ci de a le arăta oamenilor cine nu și-a făcut treaba și cine ar trebui tras la răspundere pentru acest lucru.

  Tamara-Dorina Ciofu - intervenție legată de Ziua internațională a voluntariatului;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua internațională a voluntariatului"

Ziua internațională a voluntarilor, "International Volunteer Day" este celebrată în fiecare an, la data de 5 decembrie și oferă voluntarilor și organizațiilor ocazia de a celebra munca în folosul celorlalți, de a împărtăși valorile voluntariatului și de a le promova în cadrul comunităților, al organizațiilor neguvernamentale, al agențiilor ONU, al autorităților guvernamentale sau al sectorului privat.

Cred că trebuie să ne implicăm cu toții, și aici mă refer la noi ca parlamentari, care reprezentăm câte o zonă a țării, în promovarea și dezvoltarea unor rețele locale de voluntari, care să demonstreze că sunt persoane cu un bun caracter, oameni integri și care au capacitatea de a lucra în echipă, precum și să aibă dorința de a servi și de a acorda suport pentru membrii comunităților în care trăiesc.

Principiul de bază al voluntariatului se referă la dezvoltarea cunoașterii ca oportunitate pentru a servi în viața personală, în profesiune și, nu în ultimul rând, în comunitate.

Activitățile de voluntariat oferă ocazia celor care doresc să ajute comunitățile locale să dobândească noi competențe și să își facă noi prieteni, precum și să își dezvolte noi abilități de lucru și de comunicare.

Fac un apel la toți tinerii din România, la elevi și studenți, în special, să profite de oportunitățile puse la dispoziție de Serviciul European de Voluntariat care le dă posibilitatea să devină voluntari în alte țări din Europa. Acest organism se adresează tuturor tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Activitățile nu sunt remunerate, însă toate costurile sunt acoperite. Cel mai mult contează experiența pe care o acumulează fiecare și lucrurile noi care le învață și le vor fi utile pentru viitorul loc de muncă pe care doresc să-l obțină după finalizarea studiilor.

Actualul Guvern a făcut deja o serie de pași în mod concret în direcția promovării și dezvoltării activităților de voluntariat. Astfel, au fost implementate proceduri clare de recunoaștere a activităților de voluntariat pe baza cadrului național al calificărilor.

Dacă în 2013, când Guvernul era condus tot de PSD, s-au aprobat 8 niveluri de calificare care pot fi dobândite prin sistemul formal de educație și formare profesională, acum executivul coordonat de prim-ministrul Tudose a mers mai departe și a inclus în cadrul național al calificărilor acțiunile realizate în programele de voluntariat. Prin această măsură se urmărește creșterea importanței voluntariatului în dezvoltarea parcursului profesional al tinerilor care urmează o formă de învățământ.

Executivul a început cooptarea asociațiilor de reprezentare a tinerilor în procesul de evaluare a programelor de studii, astfel încât să aibă și aceștia un cuvânt de spus în ceea ce privește creșterea calității sistemului de educație din țara noastră.

  Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică: O atitudine demnă nu afectează niciodată relația cu partenerii externi, ci îți aduce respectul din partea acestora;

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

"O atitudine demnă nu afectează niciodată relația cu partenerii externi, ci îți aduce respectul din partea acestora"

În calitate de membru în comisia pentru politică externă din Camera Deputaților doresc să aduc câteva clarificări asupra răspunsului pe care l-au oferit președinții celor două Camere ale Parlamentului la scrisoarea adresată de reprezentanții Departamentului de Stat al SUA.

O atitudine demnă nu afectează niciodată relația cu partenerii externi, ci îți aduce respectul din partea acestora. După reacția demnă a președinților celor două camere ale Parlamentului României, șeful Departamentului de Stat a exprimat aprecieri la adresa României.

Este formula evidentă prin care șeful Departamentului de stat american transmite că înțelege mesajul din scrisoarea deschisă a celor doi președinți ai Parlamentului României și consideră oportun să fie depășit momentul comunicatului de presă pe legile justiției.

Este clar că Departamentul de Stat își reconsideră atitudinea față de dezbaterile asupra legilor justiției, mai ales în contextul în care s-a făcut dovada că acel comunicat de presă al Departamentului de Stat s-a inițiat și generat la București de ambasada americană.

Însuși Departamentul de Stat a indicat ambasada de la București pentru răspunsuri concrete la întrebarea: ce anume, care paragraf sau articol ar îngrădi independența magistraților și ar afecta combaterea corupției?

SUA și-au reconsiderat atitudinea față de România. În aceeași zi în care președinții celor două camere din Parlamentul României au reacționat ferm la comunicatul Departamentului de Stat, arătând că Parlamentul este expresia suveranității poporului și nu poate face obiectul niciunei forme de presiune, secretarul de stat și șeful Departamentului de Stat, Rex Tillerson, a susținut o conferință de presă în care a elogiat România pentru contribuția ei în cadrul NATO, evitând orice referire la tema justiției. În termeni diplomatici, o astfel de atitudine arată că SUA înțelege că a avut o reacție exagerată și că își reconsideră poziția, în dorința de a păstra relații bune cu România.

În ciuda atacurilor colegilor din opoziție, în opinia mea și a colegilor mei, președinții celor două Camere care reprezintă Senatul și Camera Deputaților în relațiile interne și externe au respectat regulamentul de funcționare ale celor două Camere. Aceștia și-au îndeplinit atribuțiile, răspunzând solicitărilor imperative, transmise prin comunicatul asumat de Biroul Purtătorului de Cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. A fost un răspuns asumat de președinții celor două Camere, un răspuns care a fost transmis sub forma unei scrisori deschise, și nu sub forma unui comunicat oficial. Această formă de răspuns a fost aleasă pentru că acel Comunicat al Departamentului de Stat nu a fost transmis conform uzanțelor diplomatice, prin canalele diplomatice oficiale, așa cum prevede, imperativ, Convenția de la Viena.

Președinții celor două Camere au respectat și legea și regulamentul de funcționare.

Dacă opoziția dorește ca Parlamentul să adopte o poziție oficială față de comunicatul Departamentului de Stat al SUA, poate face demersurile legale în acest sens.

Circul făcut în Parlament de membrii USR nu le face cinste nici lor, nici României. Este absolut regretabil că circarii USR merg cu rufele murdare la cei de la Bruxelles. În loc să urmeze căile legale de contestare la instituțiile românești, aceștia se plâng în fața străinilor, punând România într-o situație absolut jenantă.

  Florinel Stancu - declarație politică: Anul 2017 a fost un an al proiectelor și al dezvoltării la Craiova;

Domnul Florinel Stancu:

"Anul 2017 a fost un an al proiectelor și al dezvoltării la Craiova"

Se apropie sfârșitul anului și nu pot să nu remarc faptul că 2017 a fost un an al eficienței și al performanței pentru toată administrația Partidului Social Democrat de la Craiova, respectiv, din județul Dolj.

În 2017 au fost continuate și finalizate proiecte nespus de importante pentru Cetatea Băniei. Capitala Olteniei a reușit să atragă toată privirile în numeroase rânduri datorită realizărilor de mare însemnătate pentru viitorul orașului, regiunii și al țării.

Din acest an locuitorii orașului Craiova se tratează într-un spital municipal nou. Atât ei, cât și locuitorii județului Dolj beneficiază de tratamente la standarde europene, cu saloane curate și dotate corespunzător. Noua instituție medicală este una de top în regiune și face parte din promisiunile realizate de către PSD.

Aeroportul din Craiova a revenit în topul aeroporturilor din țară și din Regiunea de Sud-Est a Uniunii Europene. În vara anului viitor vor fi lansate zboruri estivale directe către Antalya, zboruri care vor fi operate de pe Aeroportul Internațional Craiova, acesta reușind astfel să-și atragă încă un partener serios la cei care există deja. Anul în curs a fost unul foarte productiv pentru această instituție manageriată de autoritățile publice locale, iar conform Masterplanului de transport, Aeroportul din Craiova va ajunge până în 2020 al doilea din țară, după Otopeni, ca număr de călători.

Consiliul Județean Dolj, cel care administrează Aeroportul, a anunțat investiții de peste 70 de milioane de euro în următorii patru ani. Datorită infrastructurii moderne, serviciilor de înaltă calitate, a condițiilor pentru sosirea, plecarea și manevrarea la sol a aeronavelor în trafic național și internațional, asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri și poștă, precum și a serviciilor de interes public național, acesta a devenit un loc atractiv pentru călătorii, dar și pentru companiile din Bulgaria, Serbia și din țara noastră.

În urma viziunii și efortului depus de administrațiile Partidului Social Democrat, Craiova are, din 2017, un stadion nou. Lansarea noii arene are un impact pozitiv asupra dezvoltării orașului și a zonei. Odată inaugurat, acesta aduce cu sine noi locuri de muncă, evenimente naționale și internaționale în oraș, plus o creștere considerabilă a numărului de turiști care vizitează municipiul.

Un alt proiect important pentru craioveni și pentru toți cei care vizitează orașul Craiova a fost finalizarea reabilitării Parcului "Nicolae Romanescu", un parc aflat în topul celor mai uimitoare locuri de vizitat în lume. Echipa PSD califică acest proiect drept unul foarte important, deoarece după 100 de ani de la inaugurarea sa, parcul nu a mai avut parte de un proces atât de amplu de modernizare.

La cele enumerate mai sus, aș mai putea adăuga încă foarte multe proiecte și realizări. Sunt proiecte care aduc bunăstare și pe care sunt convins că Partidul Social Democrat le va extinde în toată țara. Fiecare român merită să se bucure de un trai mai bun. La Craiova, la București sau în oricare oraș sau sat din România.

  Daniela Oteșanu - intervenție intitulată Spune nu violenței în familie!;

Doamna Daniela Oteșanu:

"Spune nu violenței în familie!"

Declarația mea politică de astăzi se dorește un mesaj împotriva violenței în familie, un lucru întâlnit din ce în ce mai des în zilele noastre, din cauza stresului, grijilor, lipsei banilor și a altor factori.

Societatea noastră se confruntă din ce în ce mai mult cu problema violenței în familie. În România, mai ales în mediul rural, unele femei sunt atât de speriate de ceea ce pățesc, încât uneori cred că este normal să fie molestate și că ele se fac vinovate pentru ceea ce se întâmplă. Mai grav este faptul că în unele cazuri și copiii asistă la scenele de violență, iar acest lucru îi poate afecta pe termen lung, de multe ori modificându-le comportamentul în acest sens. Dar cum apare violența în familie? De cele mai multe ori aceasta se manifestă din partea persoanei care vrea să își arate dominația și puterea față de celălalt membru al familiei. La început, se manifestă prin deviații de comportament, scandaluri, iar mai apoi prin violență fizică. Comportamentul inuman poate surveni și în urma relației pe care persoana agresivă a văzut-o la ea în familie sau a modului în care a fost crescută de părinții săi. Cu toate acestea, trebuie precizat faptul că nimeni nu trebuie să îndure un comportament abuziv, iar atunci când deja relația începe să ia o întorsătură urâtă, femeile, pentru că în principal ele sunt victimele, trebuie să își pună un semn se întrebare, iar, dacă este cazul, să rupă orice legătură înainte de a fi prea târziu.

Cauzele apariției violenței în familie sunt multiple. Foarte multe provin de la ceea ce a trăit agresorul în copilărie, când chiar el a fost victimă, altele apar din cauza educației, și aici vedem că mai ales în mediul rural predomină astfel de cazuri, apoi putem vorbi despre stres, lipsa banilor, care este un factor important, alcoolul, factor de la care se poate ajunge și la crime.

Iar în rândul tinerilor au fost cazuri când și drogurile au fost un factor declanșator al unor scandaluri cu final nefericit în familie. Vedem din statistici că peste 25% din divorțuri au ca motiv violența în familie.

Ce este de făcut pentru ca acest fenomen să înceteze? Cel mai important este că femeile se pot informa, își pot spune poveștile de viață în centre speciale și pot sesiza cu curaj autoritățile. Bineînțeles că cel mai bine ar fi ca doamnele să anunțe imediat autoritățile în cazul în care sunt bătute, abuzate, batjocorite, însă lipsa curajului continuă să predomine. Din punct de vedere al copiilor, aceștia trebuie protejați și ținuți departe de astfel de scandaluri, pentru că studiile spun că aceste lucruri îi afectează, iar comportamentul lor, când vor ajunge la maturitate, va avea de suferit.

Așadar, pentru ca violența în familie să scadă și chiar să fie eliminată, persoanele abuzate trebuie să aibă curajul să oprească aceste deviații de comportament înainte de a fi prea târziu pentru ele. Trebuie înțeles faptul că nu mai suntem în evul mediu, iar femeile nu sunt mai prejos sau mai presus decât bărbații, au același statut în societate, trebuie respectate și apreciate în egală măsură.

  Ioan Dîrzu - declarație politică: În loc să arunce cu ouă, Hava ar trebui să arunce cu mortar pe statuia lui Iuliu Maniu;

Domnul Ioan Dîrzu:

"În loc să arunce cu ouă, Hava ar trebui să arunce cu mortar pe statuia lui Iuliu Maniu"

În loc să instige cu aruncarea de ouă în persoane, primarul municipiului Alba Iulia ar fi trebuit să se preocupe de organizarea impecabilă a ceremoniilor dedicate Zilei Naționale a României.

Înțeleg că primarul nu are respect față de autoritățile administrației publice centrale, de instituția prim-ministrului sau a președintelui Camerei Deputaților și Senatului, dar se dovedește că nu are respect nici față de făuritorii Marii Uniri. Statuia lui Iuliu Maniu are aproape tot soclul spart, deși se cunoaște faptul că acolo, în fiecare an, se depun coroane de 1 Decembrie. Iuliu Maniu a fost o personalitate marcantă a statului român interbelic, un mare lider politic care a apărat interesele românilor din Transilvania în noul regat format după 1918, un om care merită toată recunoștința noastră, a celor care trebuie să ducem mai departe moștenirea României Mari. Conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, autoritățile administrației publice locale au obligația consolidării și întreținerii unor astfel de statui. Vedem că la Alba Iulia, pentru administrația locală, legea are o forță de aplicare opțională, nu obligatorie.

Am înțeleg că primarul municipiului Alba Iulia nu a vrut să-l invite pe prim-ministrul României la ceremonia de 1 Decembrie, dar nu înțeleg de ce instigă la încălcarea protocolului reglementat de Legea nr. 215/2016 afirmând nonșalant că oricine poate să treacă pe la Alba Iulia de 1 Decembrie. Îi atrag atenția că înalții demnitari se invită în scris și în mod serios la ceremonii oficiale, conform art. 10 și 11 din Legea nr. 215/2016.

Aceasta este atitudinea administrației locale față de cei care au făcut posibilă alocarea banilor pentru Monumentul Marii Uniri. Astfel judecând lucrurile, putem să credem că și Monumentul Marii Uniri va ajunge la fel ca statuia lui Iuliu Maniu. Sunt îngrijorat de acest lucru, de modul în care se va construi monumentul, dar mai ales de calitatea și de termenul execuției. Este clar că Guvernul și Parlamentul și-au făcut datoria până în prezent, rămâne de văzut cum aparatul de specialitate al primarului își va respecta angajamentele legale

Este îngrijorător limbajul animat de ură al primarului municipiului Alba Iulia, care, în repetate rânduri, în ajunul datei de 1 Decembrie, a transmis mai multe amenințări verbale către prim-ministrul României și președinții celor două camere ale Parlamentului, lăsând să se înțeleagă că vor fi loviți cu ouă la Alba Iulia. Cu un astfel de comportament violent și dezechilibrat nu e de mirare dacă Alba Iulia suferă sau este neglijată de către autoritățile administrației publice centrale.

Îi amintesc domnului Mircea Hava, și pe această cale, că exercită o funcție de demnitate publică, că Alba Iulia nu e stat în stat și cu atât mai puțin proprietatea dumnealui privată. Îl invit să aibă o conduită demnă de un primar care se află în serviciul public, altfel trebuie să știe că există și instituția referendumului pentru demitere.

  Doru-Petrișor Coliu - declarație politică despre nepăsarea Guvernului în ceea ce privește diaspora românească;

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Ziua națională a României, 1 decembrie, reprezintă pentru românii din diaspora o sărbătoare importantă. Este ziua când scot la lumina zilei drapelul tricolor pe care îl poartă tot timpul în suflet. Este ziua în care cultura pe care o reprezintă este adusă sub ochii cetățenilor din țările în care locuiesc. Este ziua în care scot din dulapuri straiele portului național din regiunea din care provin, ziua în care catrințele cusute acasă sunt arătate tuturor. Cei care nu locuiesc în diaspora nu au cum să înțeleagă simțămintele care îi mână pe românii din diaspora pentru a păstra și duce mai departe cultura și tradițiile românești. Din Paris până la Montreal, din Madrid până la Washington și din Roma până la Brisbane, românii din diaspora economică reprezintă cei mai de seamă ambasadori ai României. Ambasadori respectați pentru faptul că nu impun nimănui propria cultură, ci o împărtășesc cu ceilalți. În toate zonele din Diaspora în care locuiesc români, pe 1 decembrie răsuna Hora Unirii și imnul național, în timp ce cu mândrie se flutura tricolorul.

Da, diaspora românească este unică și unită în dragostea sa pentru România. Ce oferă însă România acestui ambasador? Nimic bun. Doar umilințe, taxe și defăimare. Toate guvernele succesive de după 1989 au tratat diaspora cu dispreț și au încercat să o ducă de nas așa cum au făcut cu poporul român. Din păcate însă pentru acei guvernanți, aceștia nu au înțeles că diaspora gândește liber și diferit, că diaspora suferă atunci când vede în ce hal a ajuns România din cauza incompetenței oamenilor politici. Iar cei care au înțeles că diaspora nu poate fi manipulată au instituit măsuri umilitoare pentru românii din afara granițelor țării. PSD încearcă din răsputeri să introducă taxe și impozite pentru cetățenii români din diaspora, în timp ce politicienii români din PSD, ALDE și PNL i-au jignit pe cei care reprezintă primul contributor privat la bugetul României. Au făcut-o din frică și răzbunare. Din frică, deoarece toți știu că singura forță care poate schimba clasa politică românească este și rămâne diaspora. Din răzbunare, deoarece nu o pot controla chiar dacă politrucii de la București încearcă să impună românilor din diaspora alți politruci la conducerea centrelor comunitare.

Stimați guvernanți, încerc să vă deschid ochii asupra valului diasporean care vă va mătura. Încerc de peste un an să vă atrag atenția asupra focului ce mocnește în diaspora românească, un foc stârnit din umilințele la care este supusă și din ura pentru cei care ați adus la sapă de lemn țara bunicilor și părinților noștri.

Deschideți ochii, până nu va fi prea târziu, și acordați diasporei românești atenția și respectul pe care aceasta le merită. Până nu va fi prea târziu și aceasta vă va trimite la pubela istoriei!

  Eugen Tomac - intervenție cu referire la importanța Zilei Naționale a României;

Domnul Eugen Tomac:

Declarația mea de astăzi face referire la importanța Zilei Naționale a României.

Ziua de 1 decembrie stă sub semnul istoriei și al cutezanței. 1 Decembrie 1918 reprezintă un moment sublim pentru istoria României, el trebuie prețuit dincolo de orice altceva! Această zi este cel mai bun prilej pentru reafirmarea tradițiilor și a identității naționale. Avem datoria de a privi spre trecut cu respect, mândrie și recunoștință, înclinându-ne în fața geniului națiunii române, și spre viitor cu bravură, spre desăvârșirea idealurilor noastre actuale.

Acum, ca atunci, România are nevoie ca politicienii să pună patria mai presus de orice altceva. Acum, ca atunci, e nevoie ca oamenii politici să înțeleagă cât de profundă este ideea de națiune, iar rațiunea și interesul public să primeze în fața interesului personal.

Dincolo de măreția trecutului, Ziua Națională a României este, deopotrivă, despre prezent, despre fiecare român ce își prețuiește țara, despre cei aflați departe de casă, despre cei care au avut de suferit pentru că sunt români, pentru că gândesc și simt românește. 1 decembrie este, în egală măsură, despre românii din Basarabia noastră iubită, parte a trecutului și a viitorului nostru, ca națiune împlinită.

În plan simbolic mai extins, anul viitor, când vom celebra Centenarul, avem ocazia să readucem în atenție moștenirea istorică și să o recunoaștem drept model pentru acțiunea noastră viitoare, în plan intern și extern; 100 de ani de tradiție și unitate își vor aduce contribuția la viitorul Uniunii Europene.

Mă refer la valori, aspirații și determinare. Fie că vorbim despre prosperitate, modernizare sau consolidarea prezenței noastre externe, aceste calități ale patronilor istoriei noastre trebuie să redevină elementele noastre călăuzitoare într-o lume din ce în ce mai neliniștită și nesigură.

O Românie unită într-o Europă unită! Acesta a fost, este și va fi singurul răspuns corect la întrebările adresate de timp, cu nerăbdarea-i caracteristică!

  Emil-Marius Pașcan - declarație politică: Ne săpăm propria groapă etnic separatistă, zi de zi!;

Domnul Emil-Marius Pașcan:

"Ne săpăm propria groapă etnic separatistă, zi de zi!"

Am sărbătorit și la Târgu-Mureș cei 99 de ani ai binecuvântării divine, consfințite istoric, prin unitatea națiunii române. Este momentul plenitudinii identitare, unității patriotice și spirituale, de solidaritate în cuget și simțire națională, pe care și-l asumă orice cetățean care se simte român. România, care este și patria generoasă a multor minorități etnice, se cuvine iubită, cinstită și mai ales respectată zi de zi, dar cu atât mai mult în sfânta zi de 1 Decembrie, de Ziua Națională.

Am constatat însă din nou că, la îndemnul Budapestei, mereu bântuită de coșmarurile Trianonului și himerele apuselor imperii, ca și la apelul politic de frustrat și complexat etnic al președintelui UDMR, Kelemen Hunor, pentru aleșii politici ai maghiarimii, la rândul lor cetățeni români, de Ziua Națională a României, ordinul pe unitate a fost să stea ascunși pe după perdele, scrumiere și paturi, în deplin "respect" pentru țara pe care o reprezintă și din care, la rândul lor, fac parte.

Evident, dragoste cu forța nu se poate, dar, principial, când vorbim de țară, oricare ar fi ea, din care faci parte ca minoritar, s-ar cuveni pentru oricine și de oriunde s-ar afla măcar un minim respect pentru valorile și însemnele naționale respective. Cu atât mai mult, când reprezinți o comunitate ca ales politic sau când te afli într-o funcție de conducere de vârf a administrației publice locale, este o datorie să te implici și să participi în mod direct.

Președintele Consiliului Județean Mureș, Peter Ferencz, din partea UDMR și susținut de PSD, care-i reprezintă administrativ nu doar pe maghiari, ci pe toți cetățenii, chiar și pe românii majoritari din județul Mureș, nu a catadicsit să participe la manifestările Zilei Naționale a României. Cum nu au făcut-o nici majoritatea primarilor și aleșilor politici ai maghiarimii din județul Mureș. Au avut pesemne treburi mai importante, preocupați fiind să primească prioritar majoritatea sumelor de dezvoltare de la bugetul de stat al României, alocate județului Mureș, prin trocurile politice ale guvernărilor, așa cum se întâmplă de aproape trei decenii încoace. Adică, ei cu folosul, la plăcinte cu discriminarea pozitivă minoritară înainte, noi cu ponosul...

Apropo, știți câți bani primește UDMR, prin Secretariatul de Stat al Guvernului României, pentru a submina oficial România pe toate căile posibile, pentru complotul autonomiei teritoriale pe criterii etnice? Din 2014, în fiecare an a urcat consecvent alocarea pentru UDMR, de la 19, până la 23,7 milioane de lei în acest an. Nu mai punem la socoteală implicarea UDMR-iștilor în guvernări, miile de beneficiari ai unor funcții publice de la vârful statului român și învârtitul banilor de rigoare, retrocedările in integrum de proprietăți și bunuri ș.a. Unde este, în schimb, reciprocitatea din partea Ungariei, întreb doar degeaba și retoric?! Ne săpăm, practic, propria groapă etnic separatistă, zi de zi!

  Petru Movilă - declarație politică: Constituția călcată în picioare de liderii PSD;

Domnul Petru Movilă:

"Constituția, călcată în picioare de liderii PSD"

Când lipsa de dialog dezbină o țară este clar că trebuie să dăm restart. Mitingurile care se anunță în următoarea perioadă, organizate de un partid, și nu apărute ca manifest pentru apărarea poporului și împotriva câtorva oameni care-și protejează averea și libertatea, sunt dovada clară a faptului că acel partid își joacă cărțile până la capăt.

Faptul că PSD nu mai discerne între ce este bine pentru partid și ce este bine pentru România, nu mai este niciun secret. Dar să mergi atât de departe și să treci cu bocancii peste tot ce înseamnă Constituție, justiție și poporul român este inconștiență.

Câți dintre dumneavoastră au fost consultați cu privire la modificarea legilor justiției? Dacă nu m-a întrebat nimeni pe mine, în calitate de parlamentar, mă îndoiesc de faptul că au cerut părerea cetățenilor referitor la modificările propuse de ei. Și, totuși, suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Să mai spunem și că niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu?

Și, totuși, PSD, sub conducerea actualului președinte, Liviu Dragnea, a înregistrat cele mai multe derapaje din istoria partidului. Graba pentru trecerea legilor justiției este unul din derapajele istorice ale PSD. Niciodată, nici sub Năstase și nici sub Iliescu, social- democrații n-au acționat atât de fățiș împotriva cetățenilor propriei țări. Comisia Iordache s-a decredibilizat încă din momentul în care a fost înființată, înainte de a lua orice decizie, în condițiile în care președintele care-i poartă numele este autorul celebrei Ordonanțe 13. Șase sute de mii de români i-au arătat că a greșit și că poporul are ultimul cuvânt atunci când persoanele cercetate penal încearcă să-și rezolve propriile probleme prin manipularea și modificarea legilor.

Vă mai aduc aminte și că președintele Traian Băsescu a explicat negru pe alb că nu era nevoie de o comisie specială pentru modificarea în Parlament a legilor justiției. La această concluzie am ajuns cu toții, în timp.

PSD-ilor, lăsați jocurile și apucați-vă de guvernat. Lucrurile au luat-o la vale, iar ce ne așteaptă de la 1 ianuarie va fi greu de estimat. Haosul creat de voi îl vom resimți cu toții. Din ianuarie nu veți mai putea da vina nici pe BNR, nici pe multinaționale, nici pe greaua moștenire și în niciun caz pe Traian Băsescu. Fiecare dintre voi va suporta consecințele deciziilor pe care le-a luat!

  Laurențiu Nistor - declarație politică: 1 decembrie 2017 - românii pot călători fără vize în Canada;

Domnul Laurențiu Nistor:

"1 decembrie 2017 - românii pot călători fără vize în Canada"

1 decembrie a venit cu vești bune pentru românii care doresc să călătorească în Canada - vizele nu vor mai fi necesare pentru șederi de maxim șase luni, în scop turistic. De această facilitate beneficiază toți românii noștri, indiferent că vor să își viziteze familia, prietenii, sau vor să analizeze oportunitățile de afaceri din Canada.

Astfel, autorizația de călătorie electronică eTA se va putea obține doar online, prin accesarea paginii de internet. eTA reprezintă o cerință impusă tuturor cetățenilor străini exonerați de obligativitatea vizei canadiene, care tranzitează sau călătoresc în Canada pe calea aerului. Autorizația are o valabilitate de 5 ani.

Pe de altă parte, cetățenii români care intenționează să intre în Canada pe cale terestră trebuie să dețină doar un pașaport valabil, fără a mai fi necesară obținerea eTA.

Totodată, românii care intenționează să urmeze în Canada studii cu durata de peste șase luni sau să exercite activități lucrative, indiferent de durată, trebuie să obțină în prealabil un permis de studii, respectiv de muncă.

Ridicarea vizei pentru România este rezultatul unor intense eforturi diplomatice și a negocierilor continue la nivel politic și tehnic între UE, Canada și țara noastră.

Eliminarea vizelor este un succes pentru care doresc să felicit toți factorii implicați. În sfârșit, se anulează și ultima discriminare existentă pentru cetățenii români față de ceilalți cetățeni europeni în privința circulației fără bariere pe teritoriul Canadei.

  Georgeta-Carmen Holban - declarație politică cu titlul Legile justiției pun România în rândul statelor civilizate;

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Legile justiției pun România în rândul statelor civilizate"

Observăm cu toții că în România politica se mută în stradă. Protestele - ce au loc în ultima perioadă, pe care le numesc democratice, fiindcă nu vreau să mă gândesc la lucruri ce țin de diversiune și manipulare - au un singur scop: să elimine de la putere un Guvern legitim, să ne determine să abandonăm proiectele unor legi care susțin drepturile fundamentale ale omului.

Protestatarii vor să scoatem din dezbaterile parlamentare Legile justiției, acte normative care au rolul de a pune țara noastră în rândul statelor civilizate. Sunt legi care elimină teama, abuzul, neîncrederea. Și, atunci, nu poți să nu te întrebi, de ce această încrâncenare?

Partidul Social Democrat și-a asumat un program de guvernare. Avem o misiune de dus la capăt. Dorim ca românii să trăiască liber, fără teama zilei de mâine. Nu vrem ca orice gest, orice cuvânt, orice greșeală, cât de mică, să poată fi speculate, întoarse împotriva cetățeanului. Dorim pentru români un trai civilizat, prosper.

Nu am nimic împotriva protestelor, dacă sunt organizate având la bază argumente solide, dorințe, idealuri democratice. Dar să ieși în stradă pentru a te opune unui pachet de legi care nu fac altceva decât să limpezească lucrurile, să înlăture posibilitatea de a se mai comite nedreptăți în România, nu este corect pentru majoritatea cetățenilor acestei țări, pentru democrație, pentru regulile unui adevărat stat de drept.

Opoziția, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să lupte alături de noi pentru binele societății, pentru repararea unor legi care pot stimula oricând abuzul și dictatura, legi care pot înfrâna procesul democratic al unei țări. Constat însă că dorința de a-ți elimina cu orice preț adversarii politici este oarbă și neproductivă.

  Aurel Căciulă - intervenție intitulată 1 Decembrie, Ziua Națională a României;

Domnul Aurel Căciulă:

"1 Decembrie, Ziua Națională a României"

Ziua de 1 decembrie a devenit Ziua Națională a României prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991.

La 1 decembrie 2017 se împlinesc 99 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Prima provincie românească care s-a unit cu România a fost Basarabia. În fața amenințărilor Rusiei și Ucrainei, Basarabia își proclamă independența (24 ianuarie/6 februarie 1918), iar la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării, care cuprindea reprezentanți ai tuturor naționalităților, a adoptat, cu majoritate de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România.

Al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român a avut loc la 15/28 noiembrie 1918, când Congresul general al Bucovinei, format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, "unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul României".

În toamna anului 1918, în condițiile înfrângerii Puterilor Centrale și ale prăbușirii Austro-Ungariei, mișcarea națională a românilor din Transilvania s-a amplificat.

În acest context, la 29 septembrie/12 octombrie 1918 s-a întrunit, la Oradea, Comitetul Executiv al Partidului Național Român și a adoptat în unanimitate o declarație privind hotărârea națiunii române din Transilvania, de a se poziționa "printre națiunile libere".

Actul, redactat de Vasile Goldiș, se intitula "Declarația de autodeterminare națională" și făcea referire la cei aproximativ 3.500.000 de români care trăiau în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș. Se sublinia necesitatea convocării unei adunări naționale, care să delege organele abilitate "să trateze și să hotărască în treburi care se referă la situația politică a națiunii române". Totodată, se cerea "afirmarea și valorificarea drepturilor ei, nestrămutate și inalienabile, la deplina viață națională". Documentul a fost prezentat de Alexandru Vaida Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în ședința din 5/18 octombrie 1918.

Declarația de la Oradea, care afirma dreptul națiunii române la autodeterminare, precum și ideea convocării adunării naționale, a reprezentat un act cu o semnificație istorică deosebită privind procesul de unificare națională.

La începutul lunii noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central - cunoscut și sub numele de Sfatul Național Românesc - și-a mutat sediul la Arad. Acesta fusese înființat la 18/31 octombrie 1918, la Budapesta, și reunea câte șase reprezentanți ai Partidului Național Român, Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Al. Vaida-Voevod, Aurel Vlad, respectiv ai socialiștilor (Tiron Albani, Ion Flueraș, Enea Grapini, losif Jumanca, losif Renoiu, Basiliu Surdu). Președinte desemnat a fost Ștefan Cicio-Pop, iar secretar general, Gheorghe Crișan.

Pus în fața unei situații complexe, de organizare a administrației după alungarea pretorilor, primarilor, notarilor și jandarmilor maghiari, Consiliul a lansat, la 7/20 noiembrie 1918, un Manifest prin care îi chema pe toți românii să fie "mari la suflet în ceasurile acestea grele ale anarhiei".

CNRC și-a înființat un Consiliu Militar, care avea în subordine consiliile militare și gărzile militare, numite legiuni. Activitatea Consiliului a fost susținută de numeroase organe de presă, precum "Adevărul", "Drapelul", "Glasul Ardealului", "Gazeta Poporului", "Telegraful Român". Un rol deosebit în publicarea documentelor programatice ale Consiliului l-a avut ziarul "Românul", suspendat de către autoritățile maghiare în martie 1916 și reapărut în octombrie 1918, sub conducerea lui Vasile Goldiș.

În această zi de mare sărbătoare pentru națiunea română, avem obligația morală de a ne îndrepta atenția și respectul asupra acelor oameni care și-au riscat viața și libertatea pentru idealul românesc, de unire a tuturor vorbitorilor de limba română în interiorul hotarelor istorice.

Istoria ne-a învățat că nu trebuie să așteptăm ca altcineva să recunoască existența dintotdeauna a românilor pe aceste meleaguri. Forța care trebuie să ne călăuzească, trebuie să fie curajul și înțelepciunea înaintașilor noștri care, prin hotărârile luate la 1 decembrie 1918, au: făcut ca astăzi să fim o națiune puternică și respectată în plan internațional.

  Mihăiță Găină - La mulți ani, România! Îți doresc din suflet eternitatea!;

Domnul Mihăiță Găină:

"La mulți ani, România! Îți doresc din suflet eternitatea!"

Doresc să marchez minunata zi de 1 decembrie și cei aproape 100 de ani care s-au scurs de la momentul Unirii prin declarația mea de astăzi. Sărbătoarea noastră națională este un moment definitoriu, motiv pentru care și urările și cugetările mele sper eu că vor fi pe măsura acestei aniversări.

Nu vreau să vă țin lecții de istorie, însă rememorarea trecutului poate constitui un exemplu pentru toți românii și, în special, pentru noi politicienii. Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului național. Este anul încununării victorioase a lungului șir de lupte și de sacrificii umane și materiale pentru constituirea statului național unitar. Momentele memorabile de la 1918 au demonstrat că sacrificiile soldaților români în Primul Război Mondial nu au fost zadarnice. Clipa de vis realizată de Mihai Viteazul la 1600, va constitui suportul lui 1 Decembrie 1918, devenind cea mai spectaculoasă realizare a acestui popor.

Nu Primul Război Mondial a creat România Mare. Beligeranta a constituit doar ocazia. România a intrat în conflictul internațional pentru eliberarea provinciilor înstrăinate și pentru întregirea țării. Idealul Unirii a fost confirmat prin eforturi, jertfe și eroism pe câmpurile de luptă din Transilvania și Dobrogea, de pe Valea Jiului și Argeș, ca și pe cele de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Nu doar o victorie armată a susținut baza statului național român, ci actul de decizie al națiunii române. Jertfele românilor din anii 1916 și 1917 au fost compensate de succesul idealului național, în contextul extincției autocrației țariste, succedată de instaurarea regimului comunist și a disoluției monarhiei austro-ungare, cât și a afirmării dreptului popoarelor la autodeterminare pe baza criteriului naționalităților.

Tocmai din aceste raționamente, noi, toți, dragi români, ar trebui să ne amintim în fiecare clipă că suntem urmașii unor oameni bravi și că însuși cuvântul România a căpătat formă prin înfăptuirea de la 1 decembrie 1918. De aceea noi, cei de la PSD, ne-am angajat și depunem numeroase eforturi să facem din țara noastră o Românie ideală pentru toți conaționalii noștri. Drumul este lung și anevoios, însă nu suntem dispuși să cedăm!

Îmi închei intervenția de astăzi, urându-le la mulți ani românilor de pretutindeni, dar și cu îndemnul că numai uniți putem să-i dăm României prestigiul pentru eternitatea pe care o merită.

  Constantin Avram - declarație politică: Vasalitate sau suveranitate?!;

Domnul Constantin Avram:

"Vasalitate sau suveranitate?!"

Bunicii și părinții mei îmi povesteau, când eram copil, despre faptele de arme ale armatei noastre în timpul Primului Război Mondial, încheiat cu nașterea națiunii române la 1 Decembrie 1918, dar și despre evoluția evenimentelor despre trecerea Prutului în cel de-al Doilea Război Mondial, până la înfrângerea Germaniei la 9 mai 1945.

Descendenții mei erau oameni simpli, fără mari averi, dar iubitori de neam și de țară, și au participat la cele două conflagrații mondiale, iar cu ajutorul lui Dumnezeu s-au întors la familiile și pe pământurile lor.

Am făcut această scurtă trecere în revistă din respect pentru ei și pentru întreaga armată română, în memoria lor, și convins de motivația lor de a-și sluji țara și neamul românesc. Până la adolescență nu înțelegeam de ce și-au riscat viața la Mărășești, la cotul Donului și în munții Tatra și pe oriunde au fost cu regimentele din care făceau parte. După satisfacerea stagiului militar în 1973, am început să înțeleg câte ceva din povestirile lor de pe fronturile celor două războaie mondiale, despre motivațiile ce-i mânau în luptă, de genul: "ne apăram pământurile, familiile și agoniseala de-o viață", sau "ne-am dus la război pentru că regele ne promitea pământ la fiecare", sau "...să nu vină alții să ne conducă țara și să ne ia toate bogățiile". Dar mai era ceva în sufletul lor, care nu era ceva material, era ceva ca o stare de spirit unanim prezentă: "... să hotărâm noi, românii, viitorul copiilor noștri", sau "să reîntregim țara și neamul românesc...", toate astea despre Primul Război Mondial.

Participarea României în cel de-al Doilea Război Mondial a fost în viziunea lor, a părinților și bunicilor mei, o chestiune legată de contextul politic internațional, cu oarecare perspective pozitive pentru noi, românii, pe termen mediu și lung. Nu pomenesc aici rolul conducătorilor României, tocmai pentru a rămâne la nivelul percepției populare, marcată de obiective și speranțe, izvorâte după întoarcerea armelor împotriva Germaniei; ...a urmat apoi Pactul Ribbentrop-Molotov, care a lăsat țara noastră sub influența totală a regimului comunist de la Moscova, prezent în România timp de peste 45 de ani. Și bunicii și părinții mei spuneau că i-au așteptat pe americani să ne elibereze de comunism și să sprijine rezistența din munții României, dar tot n-au mai venit. Iar acum când în sfârșit au venit, prin prezența noastră în NATO, printr-un comunicat pe care nu și l-a asumat încă nimeni, ne-au lăsat să înțelegem că "am schimbat un stăpân cu altul...", iar ambasadorul american să ne dea indicații prețioase despre cum să voteze Parlamentul României legile justiției, jignind profund poporul român. Domnul ambasador Klemm a uitat rolul său de funcționar în diplomație și ar fi mai bine să dea sfaturi congresmenilor americani!

Pentru că gestul Domniei Sale a fost cât se poate de nepotrivit, amintesc diplomatului american că noi suntem membri NATO, aliați ai SUA, și că asta nu e democrație, ci "democratură"! Și îi mai amintesc că noi suntem un popor suveran și plătim cu vârf și-ndesat securitatea și siguranța României și nu avem nevoie de indicații prețioase din partea nimănui și nici a Domniei Sale!

Asta înseamnă lipsă de respect la adresa națiunii Române și induce o mare tristețe în rândul românilor proamericani, și cu astfel de comportament, Hans Klemm face un mare deserviciu SUA, iar simpatia românilor o să scadă.

Din această dezamăgire a izvorât o adâncă tristețe care se va uita foarte greu.

  Daniel Olteanu - declarație politică intitulată Nu multinaționalele, ci Guvernul poartă răspunderea pentru șomajul și subdezvoltarea Regiunii Nord-Est;

Domnul Daniel Olteanu:

"Nu multinaționalele, ci Guvernul poartă răspunderea pentru șomajul și subdezvoltarea Regiunii Nord-Est"

Sunt surprins de modul în care, periodic, reprezentanți ai Guvernului găsesc responsabili pentru situația în care se zbat regiunile sărace oriunde, numai la nivelul Guvernului nu. Pentru mine, ca parlamentar de Vaslui, un județ acoperit de sărăcie, declarațiile doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu, care a luat la țintă multinaționalele pentru situația Regiunii Nord-Est, sunt rupte de realitate.

Voi trece direct la concluzii și voi spune că Guvernul și politicienii care s-au aflat la putere sunt principalii responsabili pentru toate problemele Moldovei și ale celorlalte regiuni subdezvoltate: sărăcie, șomaj, o pondere mai ridicată a beneficiarilor de venit minim garantat. Mi-aș dori să pot învinovăți o altă entitate, fie și multinaționalele, dar i-aș minți pe cei care mi-au dat votul.

Îi reamintesc doamnei ministru faptul că nu multinaționalele au stabilit regulile care s-au aflat la baza acordării ajutoarelor de stat pentru companiile care fac investiții și creează locuri de muncă, ci Guvernul. Dacă doamna ministru știe altceva, atunci să spună public. Pe baza acestor reguli, decise de statul român, cel mai mare sprijin l-au primit companiile multinaționale, și așa s-a ajuns ca vasluienii și botoșănenii să susțină facilitățile acordate de la bugetul de stat pentru crearea de locuri de muncă în București, Cluj, Timiș sau Arad.

Abia acest lucru este revoltător, faptul că o companie vasluiana care ar fi creat sute de locuri de muncă, prin investiții în producție, în industria alimentară, să nu fie sprijinită cu ajutoare de stat, dar să fie sprijinite companiile din regiunile bogate. Iar cazul din Vaslui nu este, din păcate, o excepție la nivelul Regiunii Nord-Est, mai sunt situații de acest fel.

Mai vreau să-i transmit un lucru doamnei ministru: nu șomajul este problema Moldovei, ci lipsa locurilor de muncă bine plătite. Nu-mi permit, ca parlamentar de Vaslui, să consider rezolvată problema atunci când angajatorii nu-și permit să plătească decât salariul minim pe economie. Vasluienii, moldovenii merită locuri de muncă bine plătite, iar asta se obține și sprijinind companiile din această regiune, care își asumă crearea a sute de locuri de muncă, dar pe care Guvernul nu le vede.

Prin urmare, doamnă ministru, înaintea oricăror declarații în care indicați vinovați la nivelul Regiunii Nord-Est în oricare alte părți, mai puțin la nivelul Guvernului, aștept din partea principalului responsabil, Guvernul, dovada competenței sale, pe care o voi evalua într-un singur fel: sumele pe care le veți aloca pentru mari investiții în infrastructură în bugetul pe 2018, lucrări în execuție, și execuția bugetară care va privi aceste lucrări la finalul lui 2017.

  Angelica Fădor - declarație politică cu titlul PNDL 2 - între speranță și dezamăgire.

Doamna Angelica Fădor:

"PNDL 2 - între speranță și dezamăgire"

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului din cadrul Camerei Deputaților, a cărei secretar sunt, a solicitat Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice situația privind proiectele depuse în cadrul PNDL 2.

PNDL reprezintă principala sursă de finanțare pentru infrastructura locală. Teoretic, are la bază principiul conform căruia în fiecare localitate din țară trebuie să fie asigurat un set minim de servicii publice în domeniile: sănătate, educație, apă-canalizare, energie termică și electrică, industrie și iluminat public, transport, drumuri, salubrizare, cultură și sport.

Practic, nevoile comunităților locale se reflectă în număr foarte mare de proiecte depuse la nivelul întregii țări: 13.096. Dintre acestea, doar 6.851 au fost aprobate în principiu, deși până la sfârșitul anului 2017 ar fi trebuit semnate contractele de finanțare cu MDRAP. Din informațiile obținute, doar 1.232 contracte au fost semnate, ceea ce reprezintă doar 17,98% din total.

Raportându-mă la județul Suceava, din cele 254 proiecte aprobate, în valoare de aproximativ 930 milioane lei, până la această dată au fost semnate contractele de finanțare pentru doar 26 proiecte, reprezentând aproximativ 10% din total.

Foarte puțin, gândindu-mă la nevoile și așteptările atât ale primarilor, dar mai ales ale locuitorilor județului nostru. Locuitori care nu sunt cu nimic vinovați pentru că locuiesc în comunități conduse de primari PNL, pentru că nu pot să nu observ că din totalul proiectelor aprobate, 49,15% aparțin primarilor PSD, în timp ce doar 19,37% celor PNL, restul fiind investiții ale primarilor ALDE, PMP, independenți și ale administrației județene.

Iar dacă mă refer la contractele de finanțare semnate în județul Suceava, până în acest moment 70,86% din sumă revine primarilor PSD, în timp ce PNL-ului doar 29,14%.

În condițiile în care data limită pentru depunerea documentațiilor a fost 29 noiembrie 2017 și data limită pentru semnarea contractelor de finanțare este 31 decembrie 2017, nu pot să nu mă întreb, cu îngrijorare, ce se întâmplă cu proiectele județului Suceava, ce se întâmplă cu așteptările tuturor primarilor și, mai ales, ce se întâmplă, domnilor aflați la guvernare, cu nevoile sucevenilor pe care i-ați mințit la alegerile parlamentare.

Păstrarea unui minut de reculegere în memoria Majestății Sale Regele Mihai I și vizionarea câtorva secvențe din discursul susținut de Majestatea Sa în cadrul ședinței solemne comune a Camerei Deputaților și Senatului din data de 25 octombrie 2011.  

După pauză

   

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Liviu-Ionuț Moșteanu, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să păstrăm un minut de reculegere în memoria fostului suveran al României, Majestatea Sa Regele Mihai.

(Se păstrează un minut de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
Evocarea personalității Majestății sale Regele Mihai I.  

În continuare, vă invit să vizionăm câteva secvențe din discursul susținut de Majestatea Sa în cadrul ședinței solemne comune a Camerei Deputaților și Senatului din 25 octombrie 2011. (Aplauze.)

Vă mulțumesc și vă anunț că vom relua lucrările în câteva minute.

(Doamnele și domnii deputați vizionează pe monitoarele din sală secvențe din discursul susținut de Majestatea Sa Regele Mihai I al României în cadrul ședinței solemne comune a Camerei Deputaților și Senatului din data de 25 octombrie 2011.)

Majestatea Sa Regele Mihai I al României:

Sunt mai bine de șaizeci de ani de când m-am adresat ultima oară națiunii române de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie și cu speranță invitația reprezentanților legitimi ai poporului.

Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din Decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. Nu putem avea viitor fără a respecta trecutul nostru.

Nu m-aș putea adresa națiunii fără a vorbi despre Familia Regală și despre importanța ei în viața țării. Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenței, suveranității și unității noastre. Coroana este o reflectare a Statului, în continuitatea lui istorică, și a Națiunii, în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate și modestie.

Am servit națiunea română de-a lungul unei vieți lungi și pline de evenimente, unele fericite și multe nefericite. După 84 de ani, de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: cele mai importante lucruri de dobândit - după libertate și democrație - sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere.

Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri.

Așa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze prelungite.)

   

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm ședința, stimați colegi.

Doamnă Turcan, vă rog.

Domnule Știrbu, vă rog.

 
   

Domnul Gigel-Sorinel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ieri, 5 decembrie 2017, poporul român a primit o veste tragică - Regele său a încetat din viață.

Personalitatea acestui mare Rege al României, dragi colegi, trece dincolo de secolul pe care putem spune că l-a reprezentat. A aparținut unei dinastii deosebite, o dinastie cu care se confundă întreaga istorie modernă a poporului român, o dinastie care a obținut independența națională, o dinastie care s-a bătut pentru proclamarea Regatului, o dinastie care a pus umărul la marele deziderat al poporului român - Marea Unire de la 1918 -, o dinastie care a făcut România interbelică ca fiind una dintre tinerele democrații invidiate ale Europei, o dinastie fără de care actul de la 23 august 1944 n-ar fi avut loc și poate astăzi România n-ar fi avut granițele solide pe care le avem.

Această mare personalitate - Majestatea Sa Regele Mihai I al României - poate fi, putem spune, un exemplu, un etalon, o bornă de moralitate pentru fiecare dintre noi.

Această mare personalitate, nu numai românească, putem spune a politicii europene, a secolului XX, poate să ne învețe pe noi, oamenii politici ai acestor zile, ce înseamnă modestia, ce înseamnă respectul față de instituțiile statului, ce înseamnă sinceritatea și ce înseamnă patriotismul, mai mult decât o metaforă.

Acum 26 de ani, dragii mei, un mare duhovnic român mi-a spus, în tinerețea mea, că printre noi există îngeri. L-am întrebat, destul de contrariat, cum este posibil ca un înger să ia formă materială și mi-a spus că îngerii sunt acei oameni care pot schimba destine, care pot schimba națiuni în bine. Acum înțeleg vorbele acelui mare duhovnic.

Dragii mei colegi,

Sunt momente în istoria fiecărei națiuni în care toți dregătorii trebuie să stea la un loc. Sunt momente în viața fiecărui popor care sunt adevărate semnale de alarmă. Acesta este unul din acele momente.

Pentru fiecare dintre noi, sper, îndrăznesc să sper că Regele Mihai va rămâne acel ideal de moralitate la care fiecare dintre noi tindem să ajungem.

Sunt puține cuvinte în limba română care pot reda greutatea acestor momente, importanța sentimentală a acestor momente.

Indiferent, dragii mei colegi, de steagul sub care activăm, că suntem liberali, că suntem social-democrați, liberal-democrați, populari sau creștin-democrați, toți avem un singur steag. Acel steag este al binelui poporului român.

Pe perioada efemeră a mandatelor noastre fiecare dintre noi tindem la un ideal. Idealul nostru este acela de a ne identifica cu faptele noastre, fapte care rămân după noi.

Dragii mei,

Ca liberal, ca slujitor al unui partid istoric care a arătat atașamentul politic și spiritual în toată istoria sa față de Casa Regală, față de Monarhia Românească, vă pot spune că istoria a arătat că regalitatea este mai mult decât o formă de guvernământ. Regalitatea este oglinda vie a sentimentelor unei națiuni - bunul-simț, loialitatea, sinceritatea și patriotismul.

Puțini oameni lasă o urmă, lasă un impact atât de impresionant asupra perioadei pe care o traversează în viață. Nu există perioadă în istoria României în care un domnitor, un om, un român, să lase o dâră, o urmă de asemenea patriotism, precum Majestatea Sa Regele Mihai I.

În încheiere, dragii mei, vreau să mai spun un singur lucru.

Acolo, din înaltul cerului, unde sunt convins că se află, cu siguranță Majestatea Sa va fi un mijlocitor în fața Împăratului Ceresc pentru poporul său.

Odihnește-te în pace, Regele meu!

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Informare privind activarea domnului deputat Eusebiu-Manea Pistru-Popa în cadrul Grupului parlamentar ALDE.  

Domnul Cucșa.

   

Domnul Marian-Gheorghe Cucșa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că, începând de astăzi, deputatul Eusebiu- Manea Pistru-Popa va activa în Grupul parlamentar ALDE.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții la momentul acesta? Nu.

 
Evocarea personalității Majestății sale Regele Mihai I.  

Domnul Tudor-Vlad Benga (din sală):

Ba da.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da?

Domnul Benga.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Dragi colegi,

Eu nu sunt monarhist. M-a atras foarte tare ideea în tinerețe, dar pe măsură ce a trecut timpul mi s-au clarificat convingerile.

Însă, am putut întotdeauna recunoaște un om de stat, cu atât mai mult cu cât drama mare a nației acesteia este că au fost mult prea puțini, iar Regele Mihai este, alături de Corneliu Coposu, unul din stâlpii de bază care au ținut vie conștiința unei națiuni și ideea de demnitate a unui neam, în bezna a 45 de ani de comunism și a fost totodată un reper moral în orbecăiala a 27 de ani de tranziție.

Mi se pare o ironie teribilă ca dispariția Majestății Sale să ne găsească pe noi, ca nație, într-un moment în care suntem atât de divizați, dar am speranța ca această aliniere să fie de natură să ne trezească.

Dacă ați urmărit cu atenție secvențele difuzate mai devreme, din discursul Regelui Mihai, din 2011, când era aici prima dată la această tribună, după 60 de ani, spunea că: "cele mai importante lucruri de dobândit - după libertate și democrație - sunt identitatea și demnitatea".

Parte din fascinația monarhiei ține de ideea existenței unei entități care să vegheze la destinul nației în momentele de cumpănă. Eu cred sincer că ne găsim într-un astfel de moment și poate că, dat fiind că odată cu Regele Mihai se stinge o lume, se stinge legătura directă a nației cu o parte uriașă din istoria noastră, poate că în acest moment, în care monarhia intră într-o cu totul altă etapă și cu alt rol decât l-a avut până acum, așa cum zicea Regele Mihai, "demnitatea și identitatea se dobândesc".

Poate că a venit momentul să ne luptăm cu adevărat până la capăt noi, cetățenii, pentru ele.

Mulțumiri Majestății Sale pentru tot ce a reprezentat pentru nația aceasta! (Aplauze.)

 
Solicitări procedurale privind sistarea ședinței și modificări ale ordinii de zi. (respinse)  

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Turcan, procedură.

   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În baza art. 91 alin. (3), vă solicităm sistarea ședinței de astăzi.

După momentul în care am asistat la un recurs la valorile solide ale neamului nostru, la momente care au marcat pozitiv istoria noastră, ca nație, cred că se impune ca ședința de astăzi, care se prefigurează a fi una concentrată pe proiecte care nu au legătură cu interesul națiunii române, ci cu un interes mai restrâns, să suspendăm această ședință, să reflectăm la ceea ce înseamnă România puternică, România unită, solidară, o Românie a interesului celor mulți, și nu a interesului personal. Să reflectăm și să ne întâlnim la o altă ședință a Parlamentului, în care să putem pune pe masa dezbaterii proiecte care să-i vizeze pe cei din afara Parlamentului și care privesc cu încredere spre această instituție, că se poate concentra și pe probleme serioase, probleme care țin de bunăstarea și de viitorul lor.

Așadar, în baza art. 91 alin. (3), vă propunem sistarea ședinței de astăzi. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

67 de voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu și-au exprimat votul.

Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă.

Continuăm cu domnul Pambuccian sau domnul Seidler? Nu mai știu ordinea, că nu văd.

Domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe procedură, invocând același art. 91 alin. (3), dacă ați respins ca ședința de astăzi să nu mai aibă loc, vă propun, în același spirit în care chiar și partidul dumneavoastră a anulat mitingurile, în același spirit în care organizațiile civice au anunțat sistarea oricăror proteste, în contextul încetării din viață a Majestății Sale Regele Mihai, și au făcut un apel pentru a fi stopate, măcar în această perioadă, acțiuni și inițiative care ar putea genera tensiune, știind că punctele 2 și 3 de pe ordinea de zi sunt exact cele care ar putea genera tensiuni de care nu avem nevoie acum, vă propun, încă o dată, dacă ați decis să continuăm lucrările ședinței de astăzi, să eliminăm punctele 2 și 3 de pe ordinea de zi.

Și o să vă rog să ne exprimăm prin vot, separat, privind eliminarea punctului 2 și mai apoi eliminarea punctului 3 de pe ordinea de zi.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Eu am să fac vot, dar să știți că art. 91 alin. (3) nu îmi cere lucrul acesta, ca să rămână pe stenogramă. Dar ca să fim corecți, facem votul acesta. Nu cere art. 91 alin. (3) să scoatem de pe ordinea de zi acum așa ceva.

Vot, vă rog.

73 de voturi pentru, 135 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu și-au exprimat votul - pentru punctul 2.

Și pentru punctul 3 - vot, vă rog.

73 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu și-au exprimat votul.

La fel, a fost respinsă solicitarea dumneavoastră.

 
Evocarea personalității Majestății sale Regele Mihai I.  

Domnul Pambuccian.

Vă rog.

   

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu m-aș fi așteptat ca astăzi fiecare grup parlamentar să spună ceva despre Regele Mihai și despre Casa Regală a României, dar văd că procedurile sunt importante.

Până la urmă e mai bine că nu a existat o discuție între noi, un lucru organizat și că suntem așa cum suntem.

Aș fi vrut să spun câte ceva despre Majestatea Sa; n-am să mai fac lucrul acesta.

Și am să vă pun o singură întrebare, stimați colegi. Cum ar fi arătat România, cum am fi arătat fiecare dintre noi, dacă timp de 90 de ani țara aceasta ar fi fost condusă de un om rațional, senin și echilibrat, așa cum a fost Regele Mihai; dacă după cel de-al Doilea Război Mondial am fi beneficiat de Planul Marshall și nu l-am fi refuzat, așa cum a făcut toată Europa Occidentală, la care ne tot raportăm, și nu am fi beneficiat de ce am beneficiat; cum ar fi gândit fiecare dintre noi astăzi, cât de minunat ne-am fi dezvoltat și cât de mult timp ne va lua dacă vom dori - dacă vom dori - să redevenim ceea ce am fost?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tomac.

 
   

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau doar să amintesc că România Majestății Sale s-a întins din granița de vest a României de astăzi până la Nistru. N-ar trebui să uităm acest lucru, cu atât mai mult cu cât Regele Mihai a fost extrem de atașat de această zonă a României care astăzi nu mai este în componența statului român.

Am avut prilejul ca, după 62 de ani, în 2006, să-l însoțesc pe rege în prima sa vizită peste Prut, acolo unde s-a inaugurat mormântul eroilor români de la Țiganca.

A vorbit în discursul din 2011 despre identitate și demnitate în această sală și cred că n-ar trebui să uităm un lucru important: că Regele Mihai a fost alungat din România la insistența Moscovei, iar noi avem obligația să-i cinstim memoria și să facem tot ce ne stă în putință pentru ca în anul Centenarului să înființăm în Capitala României, în București, un muzeu al tuturor celor care au avut de suferit în urma comunismului.

Dumnezeu să-l ierte! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Solicitări procedurale privind sistarea ședinței și modificări ale ordinii de zi. (respinse)  

Doamna Turcan, procedură.

   

Doamna Raluca Turcan:

Doresc să reamintesc, pe procedură, tot în baza art. 91 alin. (3), care permite liderului de grup să intervină cu privire la ordinea de zi a ședinței, că încă nu a fost supusă votului ordinea de zi a ședinței de astăzi și, în consecință, aș dori să fac trei modificări la ordinea de zi.

Prima este legată de punerea pe ordinea de zi a moțiunii simple pe energie, inițiate de Partidul Național Liberal, în baza căreia astăzi, în Parlamentul României, avem ocazia să ne pronunțăm pe fond asupra unei teme de interes național pentru români. Această propunere se întemeiază pe două articole din Regulamentul Camerei Deputaților, și anume, art. 186 alin. (1) care prevede ca moțiunea să poată fi dezbătută în Camera Deputaților, pentru că este semnată de minimum 50 de deputați și, de asemenea, art. 186 alin. (2), prin care moțiunea trebuie dezbătută în Camera Deputaților, pentru că se referă la o problemă importantă de politică internă, privind creșterea prețurilor la energie, ceea ce afectează în mod grav nivelul de trai al românilor.

Ne aflăm în prag de iarnă, resursele de combustibil sunt reduse, instituțiile care trebuie să reglementeze piața de energie sunt profund politizate și considerăm că această moțiune îndeplinește și articolele regulamentare și reprezintă și o prioritate pentru Camera Deputaților.

Așa că vă rog să supuneți votului dumneavoastră ca pe primul punct al ordinii de zi să fie dezbaterea acestei moțiuni.

Mai am două propuneri de procedură. O să vă rog să supuneți la vot și după aceea să le fac și pe celelalte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din câte știu eu, moțiunea simplă nu a fost aprobată de Biroul permanent.

Doi. Articolul 186 spune doar că moțiunea simplă poate fi inițiată de 50 de deputați, iar alin. (2), pe care l-ați invocat, spune că un deputat poate să își retragă sau nu semnătura. Ce legătură are cu propunerea dumneavoastră nu știu.

Mulțumesc.

Următoarea...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vă dau un răspuns...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Următoarea propunere, doamnă deputat...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... vă dau un răspuns.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Următoarea propunere...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte,

Articolele invocate mai au un alineat, în baza căruia plenul este suveran și poate să decidă cu adevărat dezbaterea unei probleme de interes național.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Așa că, pe procedură, vă rog să supuneți la vot această propunere pe care v-o face Partidul Național Liberal.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu pot, nu am prevederi regulamentare.

Domnul Andronache.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Tot pe procedură.

Domnule președinte,

În baza art. 151, mi se solicită, prin acest articol, să vă indic ce cred eu că a fost încălcat din Regulament - exact art. 186 alin. (1).

Ați spus că Biroul permanent nu a aprobat această moțiune. Greșit, domnule președinte de ședință. În acel articol, la alin. (4) se spune că președintele Camerei poate sau nu poate să primească moțiunea respectivă, nu Biroul permanent.

Prin urmare, ceea ce ați spus dumneavoastră constituie o încălcare a Regulamentului, pentru că nu Biroul permanent are această posibilitate.

Oricum, prevederea la care facem referire, aceea că președintele Camerei Deputaților poate sau nu poate să cenzureze un act politic al minorității parlamentare sau al parlamentarilor care au semnat acea moțiune este profund neconstituțională. Iar în măsura în care abuzați de această reglementare, nu-i nimic, vorba aceea, ne vedem la Curtea Constituțională. Pentru că acest articol nu poate rămâne în Regulament. Este absurd ca președintele Camerei Deputaților să refuze ca opoziția să își exprime sau să își exercite un act politic așa cum este el definit de Regulament și de Constituția României.

Uitați-vă la toate articolele din Constituție! Nicăieri o asemenea procedură de cenzurare a actului politic al opoziției nu este prevăzută. Ca atare, Regulamentul adaugă la Constituție. Pe cale de consecință, este neconstituțională o asemenea prevedere.

Mai mult. În cazul moțiunii de cenzură nu există o astfel de procedură. Moțiunea de cenzură, odată depusă, se citește și se dezbate în Parlament.

Ca atare, ceea ce v-a solicitat liderul de Grup PNL este perfect regulamentar. Mai mult, este perfect constituțional.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Art. 86 alin. (2)...

Hai să facem ședințe de regulament în plen.

Art. 86 alin. (2), da? Pe care l-ați invocat, domnule Andronache?

 
   

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

186.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

186? Eu am spus că Biroul permanent nu a aprobat înscrierea pe ordinea de zi. (Vociferări.)

Mulțumesc.

Da, considerați ce vreți dumneavoastră.

Domnul Ghinea.

Vă răspund și la 186, în câteva minute.

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut un moment solemn mai devreme, în care istoria ne-a vorbit. Vreau să vă întreb: vă simțiți bine în pielea dumneavoastră, acum? Da? Că discutăm pe procedură și pe regulament?

PNL și USR au avut două propuneri de maxim bun-simț. (Vociferări.) Anume, să nu discutați astăzi punctele 2 și 3, și știți foarte bine de ce. Pentru că sunt intenții ticăloase în spatele acestor puncte 2 și 3. (Vociferări.)

Domnule președinte,

Conform art. 91 alin. (3), prin care liderii grupurilor parlamentare pot să prezinte, au dreptul să prezinte Camerei poziția grupului față de ordinea de zi, în calitate de vicelider al Grupului USR, propun ca punctul 35, anume Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2011 privind stabilirea cadrului financiar general pentru utilizarea contribuției financiare elvețiene nerambursabile acordate României prin intermediul Programului de cooperare elvețiano-român, deci acest proiect de lege, care e la numărul 35 pe ordinea de zi, să vină la punctul 2 pe ordinea de zi.

Vă rog să supuneți Camerei propunerea mea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

Același 73, constant, de voturi pentru, 135 de voturi împotrivă și aceiași doi colegi care nu-și exprimă votul.

Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnul...

Domnule Seidler, vorbiți toți viceliderii de la dumneavoastră? Ca să știm de la început.

Domnul Viziteu.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Era domnul înaintea dumneavoastră, doamnă.

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, că mi-ați dat cuvântul, regulamentar.

Da, liderul de grup, în calitățile care îi sunt conferite de Regulament, poate să delege, în parte sau în totalitate, atribuțiile.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Știu, mă iertați că am întrebat...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Am vrut să vă lămurim regulamentar.

Deci, în baza art. 91 alin. (3), în calitatea mea de vicelider, aș vrea să vă solicit să supuneți la vot două chestiuni.

Prima este mutarea proiectului de lege de pe poziția 30, care este Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Acest proiect este de o importanță deosebită și este chiar propus de Guvernul Tudose. El prevede modificarea cadrului legislativ pentru a combate traficul și consumul ilicit de droguri. Așa că aș vrea să-l supuneți la vot.

Și după ce supuneți, mai am încă o cerere.

Vă mulțumesc.

Să fie mutat de pe poziția 30 pe poziția 1.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

79 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă. Respinsă.

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai am o solicitare similară. În baza art. 91 alin. (3), vă solicit respectuos ca proiectul de pe ordinea de zi, de la punctul 42 - Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, o lege inițiată chiar de colegii dumneavoastră de la PSD și ALDE, v-aș ruga să-l mutați de pe poziția 42 pe poziția 1 a ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

76 de voturi pentru, 135 de voturi împotrivă. Respinsă.

Domnul Chiriac, PSD.

Domnule Chiriac Viorel, v-ați înscris la cuvânt? Nu.

Doamna Chichirău.

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Dragi colegi,

Vedem astăzi, la punctele 2 și 3 pe ordinea de zi, niște proiecte care nu au trecut prin comisiile permanente ale Parlamentului României. Au trecut printr-o comisie specială, făcută pentru niște interese speciale.

Nu te apropii de domeniul justiției ca și cum ai trata o problemă, nu știu, de ordin social sau economic. Justiția trebuie să rămână independentă și orice modificare în domeniul justiției trebuie să fie făcută atent și prin procedură constituțională.

Ca atare, în baza aceluiași articol, art. 91 alin. (3), în calitate de vicelider al Grupului USR, vă solicit să urcăm punctele 32 și 33 de pe ordinea de zi, și anume Proiectul de Lege pentru aprobarea Programului geologic la nivel național; PL-x 383/2017, la punctul 2 de pe ordinea de zi, și punctul 33 - Proiectul de Lege privind reglementarea activității de telemuncă; PL-x 400/2017 - la punctul 3 pe ordinea de zi.

Vă rog să supuneți votului propunerea mea.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

73 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă, două abțineri. Respinsă solicitarea dumneavoastră.

Domnul Cupșa.

Voci de la Grupul parlamentar al USR:

Erau două solicitări...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot și pentru a doua propunere.

73 de voturi pentru, 139 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează. Respinsă.

Vă rog, domnul Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Domnule președinte,

Ținând cont de faptul că n-am încheiat discuțiile privitoare la moțiunea simplă, dacă îmi permiteți, pentru că s-a discutat dacă există vreun temei regulamentar pentru cererea pe care liderul nostru de grup a făcut-o, o să explic această poziție a noastră, a Partidului Național Liberal.

Moțiunea simplă pe energie a fost înregistrată la Cameră; Camera a fost legal sesizată. Pentru că n-a survenit incidentul procedural prevăzut la art. 186 alin. (4), respectiv, președintele Camerei - nu doar că nu a luat în considerare, dar nici măcar nu s-a pronunțat în legătură cu această moțiune simplă, suntem, așa cum spuneam, în plen, Camera legal sesizată cu această moțiune simplă pe energie.

Drept urmare a faptului că președintele Camerei a lipsit la ultimele ședințe, din cauză că președintele Camerei nu-și îndeplinește obligațiile specifice, cele pe care le are, stabilite la art. 188, este firesc ca plenul Camerei să poată decide introducerea pe ordinea de zi a acestei moțiuni simple.

Președintele Camerei, în fapt, încalcă art. 188, așa cum a încălcat și art... cum dumneavoastră încălcați, Biroul a încălcat prevederile art. 186 alin. (4).

Așadar, propunerea de suplimentare a ordinii de zi este una perfect regulamentară și ar trebui s-o supuneți la vot. Ar trebui să facă parte din ordinea de zi a ședinței de astăzi susținerea moțiunii simple pe energie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Deci moțiunea simplă a ajuns la Biroul permanent. Asta înseamnă că nu președintele Camerei nu a luat-o în considerare. Biroul permanent a făcut același lucru - nu că nu a luat-o în considerare, ci v-a rugat să îndepliniți condițiile deciziilor Curții Constituționale și ale Regulamentului... și v-am rugat să reveniți în text. N-ați vrut, vă convine situația asta. Dar nu vreau să intru în polemică pe acest subiect.

Deci articolul invocat de dumneavoastră nu mă obligă să supun votului această cerere. (Vociferări.)

Domnul Barna.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Domnule Dragnea,

Și mă adresez dumneavoastră pentru că știm cu toții, știm cu toții că tot acest spectacol este pentru dumneavoastră.

În istorie se poate intra în mai multe feluri - pentru fapte mărețe, pentru o decizie înțeleaptă sau mai puțin înțeleaptă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți o procedură, domnule Barna?

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Da. Art. 91 alin. (3); revin imediat la el.

Dacă însă veți forța această dezbatere pe aceste legi, astăzi, când națiunea română... (Rumoare.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

... când națiunea română este în doliu pentru pierderea Regelui, veți intra cu siguranță în istorie...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, procedură...

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

... dar într-o parte tristă. Și nu știu dacă e o miză... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Bichineț.

Mulțumesc.

Domnul Bichineț, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenind la procedură - art. 91 alin. (3).

Vă solicit, domnule președinte de ședință, mutarea punctului 28, respectiv Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014-2020; PL-x 329/2017; lege ordinară, adoptată de Senat în 4.10.2017. Vă solicit mutarea pe punctul 2 al ordinii de zi.

Și, după aceea, mai am încă unul, o să revin la el.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

76 de voturi pentru, 139 de voturi împotrivă, un coleg care nu votează. Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

A doua solicitare, domnule președinte de ședință, este mutarea punctului 29 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2017 privind unele măsuri pentru administrația publică centrală; PL-x 347/2017; lege ordinară adoptată de Senat în 10.10.2017 - mutarea acestuia de pe poziția 29 pe poziția a doua a ordinii de zi.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

78 de voturi pentru, 134 de voturi împotrivă, un coleg care nu votează.

Doamna Turcan, procedură.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Vă mărturisesc că ziua de astăzi este realmente una tristă. Am omagiat și ne-am gândit la un om extraordinar...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog, procedură...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... la Majestatea Sa Regele Mihai.

Și, în același timp, în baza art. 91 alin. (3) am încercat să vă propunem pentru a dezbate astăzi pe ordinea de zi câteva proiecte cu adevărat de interes public.

Vi s-au făcut aici propuneri de a pune pe ordinea de zi proiecte care țin de fonduri europene, de muncă, de infrastructură, proiecte care țin de prețul la energie și rezervele de combustibili pentru iarnă...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, propuneți, doamnă deputat...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Nimic nu v-a interesat. Și aveți două mari priorități - punctele 2 și 3. Unul se referă la ANI și al doilea...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... se referă la răspunderea magistraților.

Ca atare, pe procedură.

Domnule președinte de ședință și dragi colegi,

Vă rog, cu prețuire pentru mulți dintre dumneavoastră, acceptați ca astăzi punctele 2 și 3 să fie puse la finalul ordinii de zi.

Haideți să ne concentrăm pe proiectele pe care le avem înscrise pe ordinea de zi și în fața cărora, fără absolut nicio urgență, dumneavoastră ați pus proiectul legat de ANI, care îi spală de pedepse pe cei care vă fac treaba murdară...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... pe Legile justiției. (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Bichineț.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... și de asemenea, proiectul...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, nu... nu...

Mulțumesc.

Ați terminat.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... care spală onoarea...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... președintelui dumneavoastră de partid.

Vă rog...

Vă rog să supuneți la vot. Este o propunere de procedură prin care vă solicit ca punctele 2 și 3 să fie mutate pe pozițiile 37 și 38.

Și dacă dumneavoastră astăzi doriți cu adevărat să dați importanță acestei zile, să dezbatem... (Rumoare.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, stimați colegi...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... alte proiecte prioritare...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles, doamnă deputat...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... și acestea, la finalul zilei...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

80 de voturi pentru, 138 de voturi împotrivă, un coleg care nu votează.

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Același articol, procedură.

Vedeți, domnule președinte de ședință, dacă nu respectați opoziția? Niciun avion nu poate zbura într-o singură aripă.

Reprezentați puterea, o aripă a acestui for democratic. Fără noi, nu puteți funcționa sau funcționați defectuos și vă prăbușiți.

Dar pentru că eu sunt un om de echilibru - și, deși nu mi-am luat-o muză pe doamna Turcan, m-a inspirat, vreau să vă propun ca toate proiectele, cele 250, să fie mutate în același timp la numărul 2.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cosma.

 
   

Doamna Lavinia-Corina Cosma:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Regele Mihai spunea că lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie.

Ceea ce vreți să faceți astăzi nu înseamnă nici morală, nici credință, nici memorie. Pe procedură. (Aplauze.) Vreau să vă propun să mutăm punctul 27 - Proiectul de Lege pentru acordarea de servicii medicale unor categorii de persoane și pentru completarea art. 2 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român - pe poziția nr. 2.

Și a doua propunere. 26, tot pentru poziția 2 - Proiectul de Lege privind abrogarea art. 35 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

78 de voturi pentru, 138 de voturi împotrivă, două abțineri.

Prima solicitare a fost respinsă.

Al doilea vot, pentru a doua solicitare.

77 de voturi pentru, 138 de voturi împotrivă, două abțineri. Și aceasta a fost respinsă.

Mulțumesc.

Domnul Dobrovie. (Rumoare. Vociferări.)

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Știam că n-aveți șapte ani de acasă.

Mulțumesc, colegilor de la PSD.

Bun. Revenind acum. În calitate de vicelider al Grupului USR, solicit mutarea punctului 23... solicit punctul 23 să fie trecut pe poziția nr. 2.

Punctul 23... (Rumoare. Vociferări. Gălăgie.)

Domnule președinte, vă rog să faceți puțin liniște aici, că nu se poate...

Deci numărul 23 - Proiect... (Rumoare. Vociferări. Gălăgie.)

Putem să stăm așa, nu-i nicio problemă...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

Vă rog... vă rog... vă rog... vă rog...

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

V-am spus, nicio problemă. Să fiți sănătoși!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

N-aveți cei șapte ani de acasă, într-adevăr. O dovediți în fiecare zi.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da, domnule Bacalbașa, tovarășe ofițer...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă rog...

Domnule Bacalbașa...

 
   

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Poftiți, domnule Bacalbașa...

Așa... deci... Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul Comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului.

Vă solicit vot pentru mutarea punctului 23 la poziția 2.

Mulțumesc. (Rumoare. Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

79 de voturi pentru, 136 de voturi împotrivă. Solicitarea dumneavoastră a fost respinsă.

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte să vă spun procedura, v-aș ruga să faceți un apel de chemare la ordine, să ne reamintim că este o zi de doliu și ar trebui să o tratăm ca atare.

Dacă... (Rumoare. Vociferări.)... fiecare e responsabil pentru propriile fapte și fiecare se manifestă după nivelul propriei inteligențe.

Dacă domnul deputat Bichineț sau...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, procedură, domnule deputat.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

... domnul deputat Bacalbașa are vreo problemă, poate să ceară cuvântul și să vină să spună aici.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Da. În primul rând, domnule președinte de ședință, aș vrea să vă atrag atenția asupra unei abateri grave de la lege.

Regulamentul acesta, cel roșu, pe care și dumneavoastră îl citiți și pe care unii colegi îl invocă, nu mai este de actualitate, este perimat.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Faceți propuneri la Comisia pentru regulament...

Continuați cu procedura.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Păi, nu, dar vreau să spun că dumneavoastră...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuați cu procedura...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Da, pe proce... dar nu știu cum să invoc o procedură...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dar nu facem dialog aici pe neclaritățile Regulamentului...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Domnule președinte,

Colegii de la PNL au invocat un articol, art. 186...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

... care este în acest Regulament...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Dar în Regulamentul actual, care este publicat în Monitorul Oficial, nu se mai regăsește.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

E în regulă...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Deci aș ruga să vadă pe site-ul Camerei care este ultima variantă și să resolicite pe procedură același lucru.

Iar dumneavoastră, domnule președinte de ședință, să folosiți Regulamentul în vigoare, nu unul perimat de un an de zile vechime. Acesta este din decembrie 2016, a suportat două-trei modificări; articolele sunt deja decalate. Ar trebui poate reprintat.

Și dumneavoastră, ca președinte de ședință, ar trebui să știți care este Regulamentul în vigoare. Acesta nu mai este.

Bun. Revenind acum la Regulament și la procedură.

Din nou, în calitate de vicelider, fiind mandatat de liderul Grupului, vă solicit o modificare a ordinii de zi.

Proiectul cu numărul 64 - Proiectul de Lege pentru inocența copilăriei privind interzicerea cursurilor de educație sexuală în învățământul preșcolar, primar și gimnazial fără acordul scris al părinților sau tutorelui - v-aș ruga să-l mutați de pe poziția 64 pe poziția 1.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot.

Vot.

70 de voturi pentru, 132 de voturi împotrivă, doi colegi care nu și-au exprimat opțiunea. Respinsă.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Domnul Munteanu.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu am dorit să întrerup dezbaterile de la acest microfon, pentru ca fiecare român să vadă ce declarăm - un moment important, moment de reculegere, și cum l-au amestecat astăzi.

De aceea i-am lăsat să vorbească pe cei din... să zicem, minoritatea parlamentară, care, de altfel, ar dori să conducă ședințele Camerei Deputaților, înțelegând interpretări personale pe Regulament, modalități de modificare a programului de lucru, a ordinii de zi - care sunt foarte clare.

Și, de aceea, cred că e suficient. Am auzit și "șapte ani de acasă" și altele, așa că aproape e rușinos ce s-a auzit aici. Mă întreb dacă nu și de aceea vă iubește așa mult electoratul.

Și vreau, domnule președinte, să propun ceva regulamentar.

Ajunge! Continuăm programul cu timpul care s-a consumat până acum, depășim ora 12,00, deci, cu 70 de minute; vom merge în continuare cu ordinea de zi așa cum a fost ea aprobată.

Și vă propun sistarea discuțiilor și vot pentru acest lucru. (Vociferări. Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot pentru prelungirea programului și sistarea discuțiilor.

136 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, trei abțineri, un coleg care nu și-a exprimat votul.

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Nu există sistarea intervențiilor pe procedură. Citiți Regulamentul! Se pot sista prin vot dezbaterile. (Vociferări.)

Bun. Deci... discuțiile pe procedură... se dă cuvântul imediat oricărui deputat care solicită acest lucru.

Prin urmare, vă propun, întâi, să facem o pauză de consultare a liderilor, după care să continuăm ședința, regulamentar.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Supuneți la vot...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... liderii la prezidiu... Liderii la prezidiu, s-a cerut consultare.

(Domnul deputat Ioan Cupșa solicită dreptul la replică.)

Domnule Cupșa, am o solicitare a domnului deputat Drulă, care este viceliderul unui grup politic.

(Consultări.)

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Domnul Munteanu.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Haideți să ne întoarcem la prima etapă.

Vă rog să supuneți votului plenului ordinea de zi și programul de lucru, pentru că nu au fost supuse.

Și vă rog să le supuneți, ca să nu tot ieșim pe proceduri; dacă aceasta e ordinea de zi votată, s-a încheiat.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur.

(Domnul deputat Ioan Cupșa solicită dreptul la replică.)

Am o solicitare de la un grup.

Supun votului ordinea de zi și programul de lucru, care au fost distribuite, cu aprobarea, votul trecut, pentru prelungirea programului de lucru cu timpul care s-a pierdut - 70 de minute.

Vă rog, vot.

135 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, două abțineri. Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

E vina mea, pentru că eu am crezut că dau cuvântul înaintea programului, în spiritul discuției în care începuse ședința.

Dacă în timpul acelor discuții, unii vorbeau despre ziua de astăzi și alții au început să facă politică, ca în Parlament, e vina mea. Îmi cer scuze. Altădată am să știu.

Domnul Cupșa, un drept la replică scurt, după care vom intra în ordinea de zi.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, era obligatoriu să revin la acest microfon, pentru că s-a invocat că textele regulamentare de care noi ne-am folosit întemeindu-ne cererile pe care le-am făcut anterior ar fi unele desuete, care nu se mai regăsesc în Regulament. Fals! Regulamentul Camerei conține, la aceleași alineate, ale aceluiași articol, prevederile despre care... (Vociferări.)... prevederile despre care (Vociferări.)... dacă îmi permiteți să vorbesc...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, nu...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Deci nu doresc să trag de timp, dar dacă mă întrerupeți, e firesc, se va prelungi perioada în care eu voi abuza de acest microfon.

O să dau citire, în forma actuală, cea care este urcată pe site-ul Camerei Deputaților, textelor regulamentare de care noi ne-am folosit.

Art. 186 alin. (4): "Președintele Camerei - atenție, doar președintele Camerei! - nu va lua în considerare moțiunile simple...".

De asemenea, ne-am folosit de art. 188: președintele Camerei trebuie să stabilească data dezbaterii moțiunii simple, care nu poate depăși - subliniez acest lucru - 6 zile de la înregistrarea acesteia, înștiințând și Guvernul.

Sunt texte regulamentare care sunt în vigoare, sunt textele regulamentare de care noi ne-am folosit, pe care ne-am întemeiat cererile anterioare.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ghinea, procedură.

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

Vă mai întreb încă o dată dacă vă simțiți bine. Pentru că noi, nu. (Vociferări. Rumoare.)

Domnule președinte,

E o intervenție pe procedură care nu are legătură cu ordinea de zi.

Art. 154: "Președintele de ședință îi cheamă la ordine pe deputații care tulbură dezbaterile sau creează dezordine. El poate întrerupe ședința când tulburarea persistă și poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfășurarea normală a lucrărilor".

Domnule președinte,

Domnul Bacalbașa ne adresează injurii. Permanent, a amintit de mama unui domn deputat de la USR. Vi se pare normal? (Vociferări. Rumoare.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

Domnule Rădulescu, vă simțiți bine? Da? E Ok? E Ok?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

E OK să fim înjurați în Parlamentul României?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

Ați început ziua de astăzi solemn...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Ghinea...

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

... rămâneți solemn. (Rumoare.)

Domnule președinte de ședință,

Vă cer, regulamentar, să-l chemați la ordine pe domnul Bacalbașa.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur. Așa voi face.

Domnul Benga, procedură.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Domnule președinte,

Intervin pe art. 151 alin. (5): "Un deputat poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de deputat, iar președintele îi va acorda cuvântul la începutul sau la sfârșitul ședinței în plen".

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Problema este în felul următor. Noi tocmai am votat în clipa de față o ordine de zi. Ordinea aceasta de zi conține un proiect de lege.

Eu și fiecare dintre dumneavoastră, dragi colegi deputați, am depus un jurământ. În acel jurământ ne-am asumat următoarele lucruri: să respectăm legile și Constituția țării și să apărăm drepturile fundamentale ale cetățenilor. (Vociferări.)

Acum, se întâmplă următoarea problemă. Punctul 3 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege 418/2017 a ajuns în plenul Camerei Deputaților pe o procedură legislativă pe care noi, Grupul USR, am contestat-o deja la Curtea Constituțională. (Rumoare. Vociferări.)

Lăsați-mă să termin.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Problema este că din momentul în care acest proiect a ajuns în plen, eu, ca deputat al acestei țări, sunt forțat să-mi încalc jurământul. (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles, domnule deputat.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Acest proiect de lege trebuie să treacă prin comisiile permanente...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... și nu există nicio procedură...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

... legislativă care să-i permită să ajungă în plen... (Vociferări.) ... fără să treacă prin Comisia juridică.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles, domnule deputat.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mă forțați să-mi încalc jurământul și mă forțați să depun toate eforturile pentru a... (Voci suprapuse.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu vă forțează nimeni, domnule deputat.

Puteți să ieșiți din sală, dacă nu vă convine.

Vă rog, cine mai era? Nimeni.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Pl-x 482/2017). (rămasă pentru votul final)  

Începem cu punctul 2.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative; în procedură de urgență.

Comisia juridică, raport.

   

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgență cu această propunere legislativă.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, în sensul încetării de drept a interdicției aplicate persoanelor care au avut calitatea de deputat sau senator în perioada la care se referă Decizia Curții Constituționale, în baza art. 25 alin. (2) din Legea nr. 174/2010 prin care în mod nedrept au fost interzise dreptul de a fi ales sau de a ocupa o funcție sau o demnitate publică.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, dar cu observații și propuneri, conform Adresei cu nr. 1032 din 28 noiembrie.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți la ședință conform listei din prezenta anexă.

Deputații PNL și USR au solicitat respingerea inițiativei legislative, întrucât soluțiile legislative propuse încalcă Constituția României, republicată, și Decizia Curții Constituționale nr. 460/2013.

În urma dezbaterilor care au avut loc, membrii comisiei au hotărât, ulterior, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare un raport de adoptare a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu unele amendamente admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule președinte,

Pe procedură. Pentru că textul propus în proiectul de lege nu are efectiv legătură cu funcționarea ANI.

Și conform art. 75 alin. (1) din Constituție, care ne vorbește despre primele Camere sesizate, având în vedere că norma propusă atenției noastre are implicații în sfera dreptului de a fi ales, reglementat de art. 37 din Constituție, și a incompatibilităților, reglementate de art. 71 din Constituție, iar aceste două articole nu se regăsesc în enumerarea limitativă de la art. 75 alin. (1) din Constituție și care sunt reluate, la rândul lor, în art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, considerăm, pe aceste considerente juridice, că prima Cameră sesizată trebuia să fi fost Senatul, și nu Camera Deputaților.

De aceea, solicităm trimiterea acestui proiect de lege înapoi la Biroul permanent, ca acesta, pe baza art. 32 alin. (1) lit. g), să trimită corect propunerea legislativă la Senat, ca primă Cameră sesizată, și nu la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, retrimitere la Biroul permanent. Vot.

76 de voturi pentru, 118 voturi împotrivă, 7 abțineri, un coleg care nu și-a exprimat votul.

Continuăm, dezbateri generale.

Domnul Predoiu.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Vă cer îngăduința, în două cuvinte, să precizez mai clar la ce se referă acest proiect pe care îl avem în față.

În momentul de față, legea prevede faptul că persoana față de care s-a constatat existența conflictului de interese sau starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a exercita o funcție sau demnitate publică, respectiv îi încetează de drept mandatul - așa spune art. 25 alin. (2) din Legea pe care ne propunem - ne-o propuneți, dumneavoastră, majoritatea - s-o modificăm.

Curtea Constituțională, în Decizia nr. 418 din 2014, a statuat că legea se referă la toate funcțiile eligibile, inclusiv la deputați și senatori.

Aceeași Curte Constituțională, prin Decizia nr. 460 din 2013, a spus că există un conflict juridic de natură constituțională între Înalta Curte de Casație și Justiție și Senatul României, prin imixtiunea Senatului României de a finaliza procedura parlamentară de aplicare a interdicțiilor și de aplicare a sancțiunilor de mai sus, cu privire la sesizarea ANI în legătură cu mandatul unui parlamentar - unui senator, la vremea respectivă. În speță, Senatul spunând atunci că legea s-ar aplica, în ceea ce privește sancțiunea, numai funcțiilor avute în exercițiu la data intervenirii conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate.

Dimpotrivă, spune Curtea Constituțională, voința legiuitorului a fost de a se referi la toate funcțiile, la toate mandatele, fără relevanță cu privire la momentul intervenirii stării de incompatibilitate sau a conflictului de interese.

Ce ne propune proiectul de față?

1. Să restrângă sfera de aplicare a încetării mandatului de drept la cel în care a existat conflictul de interese, respectiv starea de incompatibilitate.

Și 2. Să înceteze de drept interdicțiile aplicate deputaților și senatorilor prin rapoartele de evaluare întocmite de ANI anterior acestei modificări pe care ne-o propune.

Așadar, de ce noi ne vom opune acestui proiect? Pentru că el prezintă câteva vicii evidente.

În primul rând, este imoral, în sensul tehnicii legislative - există un concept al moralității/imoralității, în tehnica legislativă -, sub un dublu aspect.

Vi-l explic acum, domnule Bejinariu. Mă bucur că tocmai dumneavoastră ați întrebat.

Se înlătură retroactiv efectele rapoartelor de evaluare ale ANI, întocmite pe baza aplicării unei legi în vigoare, legi votate aici, în Parlament.

Se dă practic, pentru viitor, o primă de încredere celui care a fost într-o stare de incompatibilitate sau conflict de interese. Mai pe românește, mai simplu spus, astfel: ai fost în conflict de interese când ai fost consilier local, ai vocația legală să devii parlamentar, nu?

În al doilea rând, alte vicii de fond sunt de ordin... de tehnică legislativă. Și în acest moment, dați-mi voie să citesc din avizul Consiliului Legislativ, care a fost, într-adevăr, pozitiv, dar cu serioase observații.

În primul rând, momentul la care se aplică dispoziția legală va fi foarte dificil de stabilit în practică. Drept pentru care se recomandă reanalizarea soluției - o spune Consiliul Legislativ.

Apoi, același Consiliu Legislativ spune că potrivit expunerii de motive, dispoziția vizează persoane care au avut calitatea de deputat, senator, în anii 2007-2013. În fapt, din modul în care este reglementată legea, ar rezulta că se referă inclusiv la mandatele actuale, ceea ce de fapt arată adevărata voință din spatele proiectului. Asta, apropo de moralitate/imoralitate.

Apoi - tot Consiliul Legislativ o spune - soluția nu are nicio legătură cu situația în care în expunerea de motive se preconizează a fi reglementat.

În fine, există pe rol cazuri în care se dezbate starea de conflict de interese, respectiv incompatibilitate, și care ar putea fi dezlegate de injustețe, după momentul intervenirii acestei modificări, dacă va fi votată. Ceea ce ne-ar pune din nou în situația, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, să fim în conflict juridic de natură constituțională cu puterea judecătorească.

Deci, prin însăși adoptarea acestei legi, creăm premisele unui conflict de putere între Parlament și Justiție.

Iată câteva motive doar pentru care, din punct de vedere tehnic, proiectul este prost alcătuit.

Din punctul de vedere al voinței legiuitorului și al scopului urmărit este ilegitim, este imoral, pentru că rezolvă în trecut o serie de stări de incompatibilitate - ca să fiu blând cu termenul -, se spală de fapt toate rapoartele ANI din trecut, iar pentru viitor se dă o primă de încredere celor care practică conflictul de interese și starea de incompatibilitate.

În fine, este nu numai ilegitim, nu numai imoral, este și neconstituțional, pentru că încalcă deciziile Curții Constituționale, am citat doar două dintre ele.

Dacă mai e cazul să mai spun că încalcă și Mecanismul de Cooperare și Verificare...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... poate că mă extind prea mult și știu că vă creează alergie.

Știu că pentru dumneavoastră o obligație pe care dumneavoastră ați luat-o, adoptând Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, nu înseamnă nimic. (Vociferări.) Pentru că, într-adevăr, un om înseamnă un cuvânt. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ghinea.

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

Domnule președinte,

Pe procedură. Am avut o cerere mai devreme și nu am glumit. Domnul Bacalbașa a înjurat în Parlamentul României un coleg deputat. V-am cerut...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dar v-am promis că o să am o discuție cu domnul Bacalbașa...

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

... să îl aduceți la ordine.

Ce înseamnă aducerea la ordine? Măcar spuneți ceva de la tribuna Parlamentului. Sau dacă nu, puneți la vot. Puneți la vot și votați, dragi colegi din majoritatea parlamentară, că se dă voie la înjurat în Parlament, da?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

Haideți să ne asumăm ce facem. Deci...

Domnule președinte,

A aduce la ordine nu înseamnă că o să aveți o discuție pe hol, doi la doi cu domnul Bacalbașa...,

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dar cum?

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

... ci că fie aveți o intervenție de la tribuna Parlamentului, fie votează majoritatea că nu e nicio problemă.

Deci un coleg deputat a fost înjurat în plen. Nu se poate să trecem peste acest fapt...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur...

 
   

Domnul Cristian Ghinea:

... ca și cum nu s-ar fi întâmplat, mai ales astăzi. Mai ales astăzi!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți dreptate.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Stelian?

Dezbateri generale, domnule Stelian?

Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am impresia că se lasă, așa, încet-încet, bezna peste țara asta. S-o luăm cronologic. Pe 15 noiembrie, Comisia Europeană a emis un Raport cu privire la progresele înregistrate în România în cadrul Mecanismului. Așa e titlul - "progresele înregistrate". În realitate, din cuprins, vedem că nu sunt tocmai progrese în ultimul an.

La fila 9 și la fila 10 se face referire tocmai la această situație, a solicitărilor venite din partea Agenției Naționale de Integritate către Parlamentul României, în special. Se critică în mod explicit faptul că trei solicitări nu au primit niciun răspuns, au fost puse în sertar și au fost uitate acolo; se critică, de asemenea, faptul că în trei situații, în ciuda faptului că era clar cazul unor interdicții, s-a decis să se valideze mandatele în cazul acestor trei colegi.

Recomandarea pe acest capitol se finalizează cu niște măsuri pe care ar trebui să le ia Parlamentul. O recunoaștere... și se dau câteva exemple. Spre exemplu, ar trebui să se recunoască public de către președintele Camerei - Deputaților, în cazul nostru - primirea hotărârilor judecătorești definitive. Nu am auzit nimic vorbindu-se pe acest subiect, e o tăcere totală.

S-a spus, de asemenea, că este nevoie să se anunțe un calendar foarte clar pentru luarea unor decizii și măsurile luate de Parlament să fie luate cu celeritate.

În ciuda acestor recomandări care, potrivit Deciziei Curții Constituționale - pentru că vă place de foarte multe ori să invocați, doar atunci când vă convine, aceste decizii - potrivit Deciziei 2 din 2012, aceste recomandări sunt obligatorii pentru România. Deci, de vreme ce ne-am asumat noi înșine, votându-se în Parlamentul României acest Mecanism, aceste recomandări asumate de noi sunt obligatorii.

Deși - cum spuneam - ne-am asumat aceste lucruri, deși în Programul PSD de guvernare, spre final se spune foarte clar că ați dori să contribuiți la măsurile pentru ridicarea MCV-ului, constatăm că în fapt faceți exact invers.

Și, pe 21 noiembrie, cine altcineva decât colegul nostru, domnul deputat Florin Iordache, ne propune o lege prin care dorește să spele, să șteargă cu buretele toate - toate?! -, da, toate interdicțiile emise pentru perioada 2007-2013 de către ANI și, mai mult decât atât, confirmate de instanțele de judecată. Pe 21 noiembrie!

Suntem la nici o lună de zile și ne aflăm cu această propunere legislativă în plen. Așa, nu pe repede înainte, evident; foarte lent s-a trecut.

Cu alte cuvinte, este o lege cu dedicație. O lege cu dedicație dată pentru prietenii politici, pentru amici, pentru cei care deservesc, așa, această reformă a justiției.

Sunt câțiva colegi, cel puțin trei la număr, în cazul de față, pentru care ANI a formulat în februarie o nouă solicitare de a se lua act de aceste interdicții și a se lua o măsură. Și nu s-a făcut nimic.

Am formulat o sesizare din partea USR către Biroul permanent prin care solicităm în mod expres să se ia aceste măsuri.

Dumneavoastră vreți să dați o lege prin care să ștergeți aceste interdicții. Se încalcă foarte grav principiul separației puterilor în stat, pentru că este inadmisibil ca odată ce o hotărâre judecătorească stabilește o interdicție, să venim în Parlament și să ștergem această interdicție prin lege. Este ceva nemaiîntâlnit așa ceva.

Pe de altă parte, s-au invocat mai devreme - și sunt pe deplin aplicabile - aceste decizii ale Curții Constituționale care au mai observat anterior astfel de derapaje. Invoc Decizia Curții Constituționale nr. 460/2013.

Ca urmare, e jenant, este o rușine să asiști la așa ceva, să vezi cum colegi de-ai tăi, fără nici cea mai mică jenă, își dau legi unii pentru alții, se acoperă unii pe alții și fac lucrul acesta cu o lejeritate incredibilă, cu mâinile în buzunar și fluierând.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Concluzia este ca, pentru aceia dintre dumneavoastră, pentru că mă uit în primul rând la deputații PSD, la deputații ALDE, sunt convins că sunt printre dumneavoastră persoane integre, persoane care n-au probleme cu legea, n-au probleme de moralitate și în primul rând către dumneavoastră mă adresez - nu fiți părtași la asemenea gesturi!

Votați împotriva unei asemenea legi. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Sunt trei colegi de la USR înscriși la cuvânt pe procedură, da?

Vă rog.

Domnul Viziteu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Bună ziua, domnule președinte de ședință, din nou.

Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

Am mai multe intervenții pe procedură.

În primul rând aș vrea să reafirm solicitarea colegului meu Cristian Ghinea, pe care am făcut-o și eu, de chemare la ordine, și am să vă citesc din Regulament...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, știu Regulamentul... Îmi asum eu responsabilitatea pentru acțiunile mele.

Vă rog să treceți la a doua propunere.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Eu vă rog pe dumneavoastră să respectați Regulamentul...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Îl respect eu cum vreau eu, așa!

Continuați cu a doua propunere.

Am înțeles-o pe aceasta cu chemarea la ordine!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Sunteți obligat să faceți chemarea la ordine care se notează în stenogramă - art. 245 alin. (2)!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Așa, am înțeles!

Doi!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Deci v-aș ruga să faceți acest lucru!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur!

Doi!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Punctul 2. Aș vrea să invoc art. 149 alin. (1) din Regulamentul din 2016 sau, pe ritul nou, art. 151 alin. (1) care permite oricărui deputat să ia cuvântul pe chestiuni de ordin personal.

Este la latitudinea dumneavoastră dacă-mi dați cuvântul acum sau la sfârșitul ședinței.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți o chestiune de ordin personal?

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Da.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La sfârșitul ședinței!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Punctul 3!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Atât! Să ne clarificați și nouă după ce Regulament, că v-am atenționat că acesta pe care-l folosiți dumneavoastră nu mai este în vigoare!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

După ultimul Regulament votat de plen!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Și care este acesta, să ne indicați și unde...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu știu! Interesați-vă dumneavoastră, că nu știu pe de rost!

Mulțumesc frumos.

Domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule președinte,

Consiliul Legislativ, așa cum a mai fost citat de la acest microfon, ne spune că există neclarități în textul de lege propus și nu este foarte clar la cine se referă, cine sunt subiecții acestui proiect de lege, dacă sunt senatorii și deputații aflați acum în funcție sau senatorii și deputații aflați în funcție în perioada 2007-2013?

Pentru a clarifica această inexactitate, așa cum ne spune chiar Consiliul Legislativ, eu vă propun retrimiterea la Comisia juridică, pentru ca textul să fie clarificat și propun un termen de două săptămâni, în care, printre altele, doamna Cătăniciu, domnul Roman și domnul Suciu ne pot explica cum acest proiect de lege nu este o dedicație pentru dânșii?

Deci propun retrimiterea la comisie două săptămâni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

67 de voturi pentru, 107 voturi împotrivă, 12 abțineri.

Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnul Roman.

A vorbit domnul Predoiu de la PNL!

Procedură, vă rog.

Drept la replică.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Îl rog pe domnul Seidler, având în vedere că suntem mai mulți colegi cu numele de Roman în actuala legislatură, să precizeze exact la cine se referă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu se referea la dumneavoastră, nu știu de ce...

Vă rog.

Mulțumesc.

Domnul Benga, procedură.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte,

Vă rog foarte frumos să țineți cont de această solicitare, pentru că domnul Seidler a vorbit de la tribuna Parlamentului, nu la conferința de presă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Precizați, domnule Seidler!

Eu eram ferm convins că nu e vorba de dumneavoastră!

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimate coleg, aveți dreptate! Îmi cer scuze, am omis acest fapt!

Să fie și mai clar, mă refer la doamna Cătăniciu de la ALDE, la domnul Roman de la PSD și la domnul Suciu de la PSD.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Vedeți că și la PSD au fost mai mulți!

Domnul Benga, USR, procedură.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Articolul la care fac referire este art. 246.

Alineatul 1: "Înainte de a chema la ordine un deputat, președintele de ședință al Camerei - dumneavoastră, domnule Vlase - îl invită să își retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente și care ar da loc la aplicarea sancțiunii".

Domnul Bacalbașa a și înjurat, și a și numit un coleg de-al meu - maimuță.

Dumneavoastră trebuie să-l chemați la ordine și înainte de a o face trebuie să-l invitați să-și retragă sau să-și explice cuvântul.

Mulțumesc frumos. (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă rog.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

La articole, dacă vrea cineva? Nu.

Legea merge la votul final.

Punctul 3...

 
   

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

La articole!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Drulă, am întrebat, am vorbit, a rămas pe stenogramă! Eu n-am văzut! (Vociferări.) O să stau câte o oră să aștept până...

Vă rog, la articole...

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule președinte,

Conform procedurii, vă rog să treceți la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am întrebat! Ia verificați stenograma! Că am întrebat ...

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Păi, ce stenogramă?!

Stenograma... dacă dumneavoastră nu dați cuvântul... Aici este stenograma! Pe stenogramă, pentru posteritate, cer dezbaterea pe amendamente!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles!

Reiau, încet și...

Ar dori cineva să intervină pe articole?

Doamna Gilia?

Vă rog.

La marginal 1? Începem cu admise.

Dacă dorește cineva?

Domnul Drulă?

Doriți, domnule Drulă?

 
   

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Da.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu v-ați înscris la cuvânt, domnule Drulă!

Acum da!

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Am o obiecție față de acest articol, conform Regulamentului, și propun să îl supuneți la vot, vă rog.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Marginal 1 - este vorba de amendamentul admis de la nr. crt. 1.

Vă rog. Amendament admis. Vă rog, vot.

112 voturi pentru, 67 împotrivă și 10 abțineri.

La marginal 2?

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Marginal 2. Obiectăm asupra acestui articol, la fel cum obiectăm asupra conținutului întregii legi. Articolele...

Voci din sală:

De ce?!

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

De ce? Pentru că ați dat o lege să o scăpați pe colega dumneavoastră de incompatibilitate! (Vociferări.)

Și vă rog să-l supuneți la vot, conform Regulamentului.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Deci marginal 2, art. 1, cu alineatele respective - amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 76 voturi împotrivă, două abțineri.

Amendamentul a rămas în forma din raport.

Marginal 3?

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Marginal 3.

Domnule președinte de ședință,

Vă mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul.

Este vorba de alin. (2): "Persoana eliberată sau destituită din funcție, potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau încetării de drept a mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului în care a existat conflictul de interese ori starea de incompatibilitate".

Vă rog să supuneți la vot, conform Regulamentului, acest amendament.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, marginal 3 alin. (2), amendament admis. Vot.

132 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, 5 abțineri.

Amendamentul a rămas în forma din raport.

Marginal 4.

Domnul Stelian?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Acesta este articolașul cu problema foarte mare.

Sună în felul următor art. 251: "Interdicțiile aplicate deputaților și senatorilor în temeiul art. 25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenția Națională de Integritate și care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, încetează de drept."

Adică de ce să înceteze de drept? De ce să înceteze de drept și pentru perioada aceasta - 2007-2013? Vedeți că este exact perioada pentru care s-au dat, s-au constatat conflicte de interese pentru colegii noștri.

Și, mai mult decât atât, trebuie să țineți cont de faptul că, așa cum spuneam, se încalcă principiul separației puterilor în stat, se șterge o interdicție stabilită prin hotărâre judecătorească.

Vă rugăm să votați împotriva acestui articol.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Marginal 4, art. 25, amendament admis. Vot.

131 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, 4 abțineri.

Amendamentul a rămas în forma din raport.

Și ultimul.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Vot pentru forma inițială!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi a rămas în forma... N-a fost respins!

 
   

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Să mai facem un vot, pentru că altfel dispare!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru forma inițială, domnule Drulă.

124 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, 3 abțineri, un coleg care n-a votat.

Marginal 5.

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule președinte de ședință,

Vă mulțumesc pentru că mi-ați dat cuvântul.

E important să supunem la vot forma inițială a fiecărui articol, întrucât, în cazul respingerii, dispare din lege acel articol, ceea ce ar fi fost foarte bine.

Acum, la punctul 5 marginal, avem art. II: "Modificările aduse prin prezenta lege se aplică începând cu data intrării în vigoare".

Suntem împotriva acestui articol.

Vă rugăm să-l supuneți la vot.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vot pentru amendament admis.

123 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, două abțineri.

Vot pentru forma inițială.

127 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă, o abținere.

Legea merge la votul final.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Ținând cont că suntem în procedură de urgență, vă mulțumesc în primul rând că ați respectat acest lucru, supunând la vot fiecare amendament cuprins în raport. Dar vă atrag atenția, în conformitate cu art. 120 alin. (2), trebuie să supuneți la vot și fiecare articol amendat.

Deci după ce supuneți toate amendamentele, supuneți la vot și fiecare articol amendat - conform Regulamentului, art. 120 alin. (2). Dumneavoastră ați făcut Regulamentul, vă rog să-l aplicăm.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Acestea au fost articole, cele cinci pe care le-am votat, nu mai sunt altele.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Poate am vorbit prea repede.

Ați supus la vot fiecare amendament.

Acum supuneți la vot și fiecare articol amendat.

Vă citesc articolul: "...se supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond și fiecare articol amendat, după care se va proceda la votarea finală".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Supun la vot art. 1, care a rămas nemodificat. Vot.

131 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, două abțineri.

Articolul 25, cu amendamentul admis. Vot.

128 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă, două abțineri.

Articolul II. Vot.

125 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă, două abțineri. Adoptat.

Domnul Cupșa?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dorim, noi, cei din PNL, să ne explicăm votul. Am votat de fiecare dată împotrivă, pentru că de fiecare dată ne-ați supus la vot fie un text propus de către inițiator - domnul Florin Iordache -, fie un amendament care a fost formulat de către Partidul Social Democrat.

Consecvenți fiind, considerând că această inițiativă legislativă este profund neconstituțională, am votat așa cum vă spuneam mai devreme.

E un lucru, însă, de subliniat. Nici noi, Partidul Național Liberal, nici colegii din opoziție, nu am formulat niciun amendament în legătură cu această inițiativă legislativă, pentru că nici măcar nu merita formulat un astfel de amendament; ab initio, din start, în profunzimea ei, propunerea legislativă fiind una neconstituțională.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Benga?

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Mulțumesc, domnule președinte.

În virtutea art. 151 alin. (3): "Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului".

Vreau să vă spun că în momentul acesta, revin, în momentul în care ați trimis acest proiect de lege la votul final, încălcați din nou Regulamentul, dat fiind că acest proiect de lege trebuia să treacă prin comisiile permanente, și nu prin comisia specială.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Stimați membri ai USR,

Adineauri am atras atenția colegei dumneavoastră, ca, înainte de a lua cuvântul de la acest microfon, să se documenteze și să nu spuneți lucruri neadevărate; Domnia Sa s-a supărat. A venit un alt coleg de la dumneavoastră și a spus același lucru neadevărat.

Dacă măcar la această ședință ați fi fost atenți, v-ați fi dat seama că raportul pe care l-a susținut domnul vicepreședinte Varga, din Comisia juridică a Camerei Deputaților, care nici măcar nu este membru în acea comisie specială, este un raport care a trecut prin Comisia juridică a Camerei Deputaților. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am scăpat, domnule Benga!

Mai încercăm o dată, poate tura viitoare!

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Hai Gabi!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gabi!

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (Pl-x 418/2017). (rămasă pentru votul final)  

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor; în procedură de urgență.

Raportul comisiei speciale, vă rog.

   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, observând dispozițiile art. 8 alin. (1) și ale art. 102 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, având în vedere Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, modificată și completată prin Hotărârea nr. 95/2017, în temeiul art. 75 alin. (1) din Constituția României, Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului a fost sesizată în data de 31 octombrie 2017 pentru dezbaterea în fond, în procedură de urgență, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004; Pl-x 418.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin Avizul nr. 944/2017, a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri.

Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a adresei transmise de Camera Deputaților, a comunicat Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.148 din 9 noiembrie 2017, prin care a avizat negativ cele trei propuneri legislative.

Guvernul, în punctul de vedere transmis Parlamentului, apreciază că Parlamentul urmează să decidă asupra oportunității adoptării inițiativei legislative, propunând o serie de modificări și completări cu privire la actul normativ supus dezbaterii.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu completările și modificările ulterioare.

Conform expunerii de motive, intervențiile legislative vizează, în principal, punerea în concordanță a textelor declarate neconstituționale cu deciziile Curții Constituționale, precum și stabilirea unor noi soluții legislative referitoare la statutul procurorilor și judecătorilor.

Membrii comisiei comune speciale au examinat propunerea legislativă pe parcursul a mai multor ședințe, iar în ședința din data de 29 noiembrie 2017 au hotărât să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în Anexa nr. 1, și amendamente respinse, cuprinse în Anexa nr. 2. Anexa nr. 1 și Anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul raport.

La ședințele comisiei au participat reprezentanți ai următoarelor instituții și organizații: Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Asociația Procurorilor din România, reprezentanți ai mediului academic, care au propus amendamente și au făcut precizări cu privire la modificările care se impun asupra legii în vigoare.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. (Vociferări.)

 
   

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

 
   

Doamna Raluca Turcan (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură...

Da, doamnă!

Vă rog, domnule Andronache, procedură.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Intervenția mea este pe procedură, conform art. 151 alin. (2) din Regulament și se referă la nerespectarea art. 60 pct. 13 din Regulamentul Camerei Deputaților, care arată în mod clar faptul că, prin Hotărârea Parlamentului, adoptată în ședință comună, au fost uzurpate competențele Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților, deoarece la pct. 13 se arată că această comisie se ocupă de "constituționalitatea proiectelor de lege și a propunerilor legislative din domeniul civil, penal, de procedură civilă și de procedură penală, cât și cele care au legătură cu organizarea judecătorească". Scrie în mod expres în Regulamentul Camerei chestiunea aceasta.

Practic, stimați colegi din majoritatea parlamentară, sunteți într-un cerc vicios, din care este foarte interesant cum veți putea ieși; în opinia noastră, nu veți putea ieși. De ce? Pentru că ați adoptat un raport al Comisiei comune speciale pe chestiuni care țin de competența Comisiei juridice din Camerei Deputaților. Ați sesizat, după aceea, Camera Deputaților, deși prin raportul unei comisii speciale comune nu poate fi sesizat decât Parlamentul României, întrunit în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Ca atare, ar fi trebuit discutat acest raport, eventual, în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului, numai că nici acolo nu-l puteți discuta pentru că, în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, veți vedea la art. 13 punctele 2, 10, 11 și 12 că în mod exclusiv sunt reglementate competențele de legiferare ale plenului comun. Se referă la adoptarea Legii bugetului, se referă la Statutul deputaților și al senatorilor și se mai referă strict la revizuirea Constituției.

Ca atare, cercul vicios este perfect. Este foarte interesant cum veți ieși din acest cerc vicios.

Noi constatăm că suntem sesizați în mod neregulamentar și pentru acest aspect vă solicit scoaterea de pe ordinea de zi a acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

A mai votat o dată plenul această propunere.

Am o chestiune procedurală eu...

Vă rog, liderii, un minut, să stabilim împreună, să nu ne mai certăm la microfon.

(Consultări.)

Mulțumesc frumos, domnilor lideri.

Procedură, domnul Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cererea pe care noi o formulăm este aceea de a retrimite această inițiativă legislativă la comisia specială.

Și o să vă rog să mă urmăriți cu atenție. Cu toții ne dorim ca Legile justiției, în forma în care le vom adopta, să-și atingă scopul ultim, cel de a proteja drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Cu toții ne dorim ca înfăptuirea justiției să însemne un act de mare calitate civică.

Dacă vom adopta aceste modificări legislative, astfel cum ele se regăsesc în acest raport, vom face o mare greșeală. Un astfel de raport, în 5 ani de experiență parlamentară, nu mi-a fost dat să văd.

Și vă rog să mă urmăriți. (Vociferări.)

Deci forma pe care o veți supune votului, a acestui raport, mai precis Anexa nr. 1, acolo unde se regăsesc amendamentele admise, care dau substanță inițiativei care va fi supusă votului, este alta decât cea pe care noi am votat-o la ora 19,00 ale zilei de miercuri, săptămâna trecută, în 29 noiembrie. S-au adăugat, la textele asupra cărora noi ne-am aplecat, cele care au fost dezbătute, încă cel puțin trei articole. Sunt ultimele articole pe care le veți regăsi în Anexa nr. 1. Aceste articole nu se regăsesc în inițiativa legislativă și nu se regăsesc - subliniez acest lucru - în nicio propunere și cu atât mai mult în niciun amendament care să fi fost supus dezbaterii și apoi admis. Sunt articolele de pe ultima pagină ale raportului. Dacă-mi permiteți, o să le și dau citire. Sunt articolele 111, 112 și respectiv art. III, care au fost adăugate - subliniez acest lucru - raportului pe care noi l-am votat în cursul zilei de miercuri, la ora 19,00.

Este inacceptabil ca Parlamentul României să se pronunțe asupra unui raport care în mod esențial conține un neadevăr. Deci nu există o astfel de propunere sau astfel de propuneri în inițiativa legislativă și nu există propuneri sau amendamente care să fi fost dezbătute. Drept urmare, acest raport nu poate fi supus votului.

Fals este un cuvânt mare, dar adăugarea unor texte fără a fi dezbătute, este o expresie potrivită.

Ce se mai întâmplă? În mod obligatoriu, într-un astfel de raport, acolo unde o parte din normele juridice care se adoptă ar fi trebuit adoptate, ca și Cameră decizională, de Camera Deputaților, iar o altă parte, dacă admitem teza colegilor noștri de la putere, ar fi însemnat că trebuie adoptate în Cameră decizională de către Senat, ar fi născut obligația regulamentară să fie identificate acele texte în care Camera Deputaților este Cameră decizională. Lipsește cu desăvârșire această precizare. Este obligație regulamentară! Și este obligatoriu să existe o astfel de precizare, pentru că, dacă la Senat se va dispune altfel în legătură cu acele texte normative pe care le avem în atribuții, ca și Cameră decizională, va trebui să se reîntoarcă, pe procedura regulamentară, va trebui să se reîntoarcă această inițiativă legislativă și să o dezbatem pe acele texte în divergență, aici, în Camera Deputaților. Lipsește și această prevedere!

Deci raportul, și din acest punct de vedere, este unul neconform, unul neregulamentar.

Mai mult decât atât, Partidul Național Liberal a înțeles, pentru ca dezbaterea să aibă consistență, să-și însușească propunerile asociațiilor profesionale, a tuturor asociațiilor profesionale, precum și ale CSM-ului. Propunerile respective au devenit amendamente și ar fi fost firesc, chiar dacă au fost respinse, să se regăsească în Anexa nr. 2, la amendamente respinse, cu mențiunea: "Amendamente susținute de către Partidul Național Liberal". Ne lipsiți de oportunitatea regulamentară de a susține amendamente pe care le-am dezbătut și le-am susținut în comisia specială, de a le susține astăzi în plen. Este, de asemenea, inacceptabil.

Se întâmplă...

Voci din sală:

Timpul!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Decât să câștigăm două, trei minute, cred că este mai important să decidem informați în legătură cu soarta acestei inițiative legislative.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, deci care este propunerea procedurală?

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mergem mai departe.

Ca textul să fie susținut așa cum se cuvine, o să vă dau citire Deciziei nr. 292/2012 a Curții Constituționale a României, în legătură cu ceea ce vă spuneam: "Lipsa unei dezbateri reale în legătură cu anumite texte normative...", în orice comisie, pentru că comisia permanentă nu a fost sesizată, iar comisia specială nu a dezbătut, nefiind, la rându-i, sesizată cu aceste texte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Permiteți-mi să termin, este un lucru...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles, dar puteți discuta la dezbateri generale...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Permiteți-mi să-mi întemeiez...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Pe procedură nu pot să stau să discutați toată legea acum!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Este foarte important să decidă încă o dată... (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Trebuia să discutați la comisie asta!

Vă rog, propunerea!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Domnule președinte,

Nu puteam discuta în comisie, pentru că în comisie n-a apărut această oportunitate!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, propunerea, domnule deputat!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Este o oportunitate generată de ceea ce ați făcut...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Propunerea procedurală!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Propunerea este de retrimitere, pentru a îndrepta toate aceste...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles!

Vot pentru retrimitere la comisie.

80 de voturi pentru, 137 de voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu a votat.

Conform discuțiilor din Comitetul liderilor, s-au luat următoarele decizii și în consultarea cu liderii: dezbateri generale - cinci minute pentru fiecare grup parlamentar și două minute pentru deputații neafiliați, fiind și în procedură de urgență; pentru dezbaterea pe articole și amendamente - până la ora 13,10. Da? Vot, vă rog.

 
   

Doamna Raluca Turcan (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

139 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

Acest program a fost aprobat.

Procedură. Doamna Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Vă mărturisesc că este înfiorător modul în care procedați astăzi! (Rumoare.)

Ne întrebăm până unde puteți merge...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, procedura, doamnă!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...cu această distructivitate de care sunteți dispuși...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, îmi cereți cuvântul pe procedură...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...doar pentru a-l apăra pe domnul Dragnea de...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...de răspunderea în fața justiției!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

În primul rând, intervențiile mele de procedură ar fi trebuit ascultate înainte de a supune votului, pe repede înainte, pentru a vă spăla pe mâini, acest program care, de fapt, arată lipsa dumneavoastră de deschidere pentru o dezbatere reală pe această lege care are un singur scop, din punctul dumneavoastră de vedere - controlul Justiției și timorarea magistraților!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă!

Mulțumesc.

Dacă nu aveți o intervenție procedurală...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Nu! Da, vă rog să mă ascultați, eu sunt dispusă să stau oricât aici, pentru că este dreptul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal să-și facă auzit punctul de vedere pe un subiect pe care dumneavoastră l-ați expediat rapid.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți ocazia...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Noi nu suntem de acord cu acest program de lucru!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat... Așa!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Considerăm că dezbaterile generale trebuie să meargă până la finalizarea oricărei intervenții pe această lege, care nu este nici în procedură de urgență. Singura dumneavoastră...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Este în procedură de urgență!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...este apărarea domnului Dragnea! Procedura de urgență este forțată, pentru că așa ați introdus-o dumneavoastră, așa ați forțat-o în Biroul permanent! Nici la ANI, nici la Legea răspunderii magistraților nu există nicio urgență...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să aveți intervenția pe procedură!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...alta decât scăparea domnului Dragnea! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vă solicităm ca această lege să fie retrimisă la comisie, să intre într-un parcurs normal, parlamentar, de dezbatere în comisiile parlamentare, să așteptați avizul comisiei...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Există solicitarea Comisiei Europene de a avea avizul comisiei...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Măi, dar opriți microfonul acela!...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

De a avea... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vreau să-mi... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vreau să...(I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, mulțumesc!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Doresc să închei... Este pe... (I se întrerupe microfonul.)

Este... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Am înțeles propunerea dumneavoastră procedurală!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...blocați... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, am înțeles propunerea dumneavoastră!

S-a votat o dată retrimiterea, s-a votat tot!

Vă rog, lăsați un pic să ascult dacă mai e altă propunere!

Vă rog, doamnă deputat, dacă mai aveți altă propunere?

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Propunerea este de a completa dezbaterea pe acest punct al ordinii de zi cu o rezoluție a Camerei Deputaților prin care să solicităm Comisiei de la Veneția avizul pe aceste Legi ale justiției care aduc controlul politic asupra unei instituții fundamentale... (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să supuneți votului această solicitare a PNL!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

S-a votat programul de lucru, s-a votat ordinea de zi. Punct!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...Rezoluția Camerei Deputaților pentru avizul Comisiei de la Veneția.

Vă solicităm răspicat lucrul acesta, întrucât avem în Mecanismul de Cooperare și Verificare obligativitatea așteptării avizului Comisiei de la Veneția.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă mulțumesc!

Deci programul de lucru și ordinea de zi au fost votate.

Orice modificare se face la începutul ședinței. Am încheiat acest subiect, din moment ce suntem deja în desfășurarea ședinței.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte,

Plenul este suveran. Domnul Munteanu, liderul dumneavoastră, a propus sistarea dezbaterilor.

Noi, pe procedură, voiam, la ordinea de zi, să suplimentăm ordinea de zi cu această rezoluție a Camerei Deputaților, astfel încât măcar să încercați să intrați într-o normalitate a României sănătoase, nu a României confiscate...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... de un grup de interese!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Această propunere trebuia făcută la începutul ședinței!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să ... (I se întrerupe microfonul.)

Plenul este suveran!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, dumneavoastră vreți să ne ridicăm toți din sală, să rămâneți doar dumneavoastră la microfon?

Voci din sală:

Daaa! (Rumoare.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog!

Deci nu putem așa! Dar nu putem așa! Nu putem așa!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Plenul este suveran!

Vă rog să supuneți votului propunerea noastră!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Orice modificare se face la începutul programului!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Ne-ați interzis dreptul de a face o modificare la program, pentru că v-ați grăbit și "securea" votului a funcționat.

Așa că, în virtutea faptului că plenul este suveran, vă rugăm să supuneți votului această cerere de a avea avizul Comisiei de la Veneția, reprezentant al unui parteneriat important pe care România îl are cu Uniunea Europeană!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Citiți stenograma, să vedeți...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Supuneți votului!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

...cam cât v-am interzis eu la început intervenția pe modificarea programului, cam vreo 50 de legi au fost!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Datoria dumneavoastră este să fiți democratic, domnule președinte de ședință!

Nu-mi faceți o favoare, nici mie, nici Partidului Național Liberal, nici opoziției!

Opoziția este aici să se exprime! Și dacă avem multe puncte de vedere, înseamnă că dumneavoastră le creați...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...aceste puncte de vedere!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, am înțeles!

Supun votului dumneavoastră modificarea programului, așa cum a cerut doamna lider.

79 de voturi pentru, 143 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu și-a exprimat votul.

Mulțumesc.

Intrăm în dezbateri generale.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură?

Domnul Seidler. (Vociferări.)

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Da, aceasta este Biblia noastră, se numește Regulamentul Camerei Deputaților și la art. 62 spune că: "Biroul permanent trimite, spre examinare și în vederea elaborării rapoartelor, proiecte de lege, propuneri legislative... comisiei permanente sesizate în fond, în competența căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă". Am observat că nu a existat nicio comisie permanentă sesizată în fond cu acest proiect de lege.

De aceea, acest proiect de lege nu trebuie retrimis la vreo comisie, pentru că nu a fost la vreo comisie de fond, ci trebuie retrimis la Biroul permanent care ar trebui să ia, să lectureze acest Regulament - Biblie cum îi spuneți unii dintre dumneavoastră - și să îl citească și să vadă la care dintre comisii - și are 21 de opțiuni înscrise - vă indic și art. 60, dacă doriți...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, dacă-mi permiteți? S-a mai cerut o dată asta, s-a votat și...

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

S-a cerut retrimiterea la comisie...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, nu, la BP!

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...eu cer retrimiterea la Biroul permanent, în baza art. 62!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La BP s-a cerut!

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

...alt articol regulamentar, nu art. 62...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles!

Vă mulțumesc.

S-a cerut la BP. Votul a fost pentru BP, nu pentru comisie!

Domnul...

Dacă mai sunt proceduri, să începem dezbaterile?

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule președinte,

Ați menționat despre timpul de dezbatere care s-ar încheia la ora 13,00, deși în Comitetul liderilor s-au aprobat 38 de minute.

Indiferent de situație, vă citez art. 120 alin. (2), care se referă la proiectele de lege în procedură de urgență și care spune așa: "În situația în care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat - deci dacă cumva ajungem în situația în care se epuizează timpul de dezbatere - dezbaterea se încheie și președintele Camerei supune votului..."

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Știu, domnule deputat!

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

"... fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond și fiecare articol amendat". Da? Deci după ce se termină, dacă cumva se termină timpul de dezbatere, dumneavoastră, conform art. 120 alin. (2), fix ca la proiectul de lege anterior, trebuie să supuneți votului ...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Așa voi face!

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

...fiecare amendament!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc frumos!

Sigur așa voi face, nu voi ieși din cuvântul dumneavoastră! (Aplauze.)

Alte intervenții?

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru că mi-ați permis și pentru că aveți răbdare.

Am încercat acum 10 minute să iau cuvântul pentru a da o replică domnului Márton Árpád. Să-mi permiteți să-i spun într-un minut... Și dumnealui i-ați permis să vorbească fără să invoce un articol.

Da, într-adevăr, s-a făcut o greșeală la început, când s-a spus că primele două puncte de pe ordinea de zi ar fi parcurs până acum un proces legislativ greșit, pentru că ar fi mers în această comisiei specială. Dar, aveți dreptate, prima lege de pe ordinea de zi nu a fost în comisia specială!

Dar, vedeți dumneavoastră, chiar asta arătați, că este o greșeală aici. Această comisie, când a fost înființată, specială, așa cum este ea, scrie în Regulament că toate legile din arealul justiției vor trece prin această comisie. Și în acest caz, în care se elimină niște incompatibilități, nu a mers în această comisie. Deci undeva este o greșeală, aveți dreptate!

Ori Legea ANI este greșit trimisă la Comisia juridică, ori Legea nr. 303 este greșit trimisă la comisia specială. Urmează ca Curtea Constituțională să ne elucideze în acest caz.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Doamnă Tănăsescu, sunteți pe procedură sau pe dezbateri?

Dacă mai e cineva pe vreo procedură?

Domnul Stelian.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Raportul are 500-600 de pagini. Nu pot să fac o afirmație foarte clară că ne aflăm în fața unui fals, pentru că nu știu elementul intențional, nu știu dacă s-a întâmplat cu intenție - e o posibilitate - sau a fost o pură întâmplare și neconcordanțele din acest raport și faptul că a fost omisă introducerea unor amendamente în acest raport e o pură întâmplare sau e o chestiune intenționată. Oricum ar fi e foarte grav!

Așa cum au spus și colegii din PNL, sunt amendamente care nu au fost incluse în raport. Am avut o înțelegere pe care eu o consider una a unor oameni de onoare, și această înțelegere nu se respectă. Am avut înțelegerea ca amendamentele respinse în comisia specială să se regăsească în raportul final.

Vă amintesc doar câteva articole la care amendamentele noastre nu au fost introduse în raport: art. 15 alin. (3), art. 26 alin. (2), art. 30 alin. (1), (2), art. 39, art. 53, art. 55.

Deci sunt multe astfel de amendamente care nu au fost incluse în raport și de aceea se impune trimiterea la comisie, retrimiterea către comisie.

Vă rog să constatați că a fost o grabă nemaipomenită, stafful a făcut tot posibilul să facă față acestei presiuni, dar s-au făcut greșeli; sunt greșeli foarte mari.

Pe de altă parte, cu privire la procedura de adoptare a raportului și de desfășurare a lucrărilor comisiei, vreau să spun foarte clar, de la tribuna acestui plen, că nu a existat transparență, pentru că nu am putut invita organizații ale magistraților care au un alt punct de vedere...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...cu al dumneavoastră.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, mulțumesc!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu-mi mulțumiți, că n-am terminat!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi dar n-am înțeles procedura pe care o invocați! Îmi povestiți iar aceeași situație care nu vă convine! Aveți dreptul să vă exprimați prin vot.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Bine! Haideți să vă spun procedura!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Invocați-mi procedura, cereți-mi ceva și eu mă supun atenției dumneavoastră! Vă rog!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Cu privire la timpul de lucru, ați luat decizia să lucrăm, să dezbatem până la ora 13,00...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu am luat-o eu! Comitetul liderilor!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da, da, dumneavoastră, care aveți majoritatea acolo!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Stelian ...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Dumneavoastră, care aveți majoritatea, nu dumneavoastră personal!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

A... Comitetul liderilor, nu știu cine!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Comitetul liderilor!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Așa!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Așa!

Potrivit art. 118, se poate lua o asemenea decizie, într-o procedură de urgență, numai că pierdeți din vedere art. 112 din același Regulament, care spune în felul următor: "În cazul prevăzut la art. 38 lit. c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obișnuite..." și ne aflăm exact în ipoteza art. 38 lit. c), pentru că, dacă veți verifica, acest raport a fost dat cu depășirea termenului stabilit. Deci s-a stabilit termen pentru raport 27 noiembrie, raportul a fost dat pe 4 decembrie.

Ca atare, în asemenea situații, nu puteți limita pe procedură de urgență dezbaterile, ci trebuie să mergeți, potrivit art. 112...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...pe procedura obișnuită...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...și să discutăm toate articolele.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur!

Am avut o propunere de la Comitetul liderilor, am supus-o plenului, s-a votat, decizia e luată, nu depinde de mine.

Mulțumesc frumos.

Dacă mai e vreo intervenție pe procedură?

Domnul Năsui.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule președinte,

Cred că știți și dumneavoastră foarte bine cum a fost încălcată această procedură, știți foarte bine că legea aceasta nu a trecut prin procedura normală parlamentară, încălcați acest regulament, dar o să vă spun exact procedura și articolul la care mă refer. Inițial mă refer la art. 151 alin. (3): "Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa".

Și acum voi face referire la această prevedere care a fost încălcată de dumneavoastră - nu că ar fi prima. Este vorba de art. 60 al aceluiași regulament, art. 60 care spune: "Comisiile permanente se aleg, de regulă, pe întreaga durată a legislaturii. Constituirea de noi comisii permanente, desființarea de comisii sau modificarea domeniilor de activitate se pot face la începutul fiecărei sesiuni ordinare. Denumirile și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele..." Și acum mergem la pct. 13, care este cel care reglementează Comisia juridică, cea care a fost nesocotită de dumneavoastră, Comisia juridică, de disciplină și imunități care spune că se ocupă de ce? "Constituționalitatea proiectelor de lege și a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravențional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească...."

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

"... alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic..."

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat!

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

"...probleme de disciplină parlamentară..."

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, mă ascultați puțin?

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

"...incompatibilități și imunități".

Acesta este articolul pe care l-ați încălcat!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK!

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Acesta este motivul pentru care această lege trebuie să meargă, fie la Biroul permanent, de unde să se ducă la Comisia juridică, fie să fie trimisă direct acum la Comisia juridică și nu să încălcăm procedura parlamentară, constituind ale comisii,...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles!

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...încălcând Regulamentul, pentru niște interese care sunt deja vădite!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles!

Vă mulțumesc frumos.

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Stelian? Ați rămas sau interveniți la dezbateri generale?

Dezbateri generale. Vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În zi de doliu național, când atmosfera în societatea românească ar fi trebuit să fie una sobră, liniștită, ați ales să mergeți înainte cu asaltul asupra Justiției și să adânciți astfel tensiunea socială.

Este limpede pentru toți cei care privesc atent mișcările pe care le faceți și care nu se lasă manipulați și păcăliți de minciunile dumneavoastră, că nu grija pentru reformarea Justiției este cea care vă animă și vă mână în luptă, ci teama teribilă pe care o au unii dintre dumneavoastră, în primul rând liderii dumneavoastră, șefii de partid, domnul Dragnea, domnul Tăriceanu, de a ajunge în fața Justiției și de a da socoteală pentru fărădelegile comise.

Din momentul în care Justiția a început să funcționeze și să vi se aplice și dumneavoastră, celor imuni în fața legii atâta amar de vreme, aceasta a început să vă stea în gât, iar acum faceți totul pentru a o sabota, pentru a o subordona intereselor dumneavoastră.

În ultimul an, grija dumneavoastră principală a fost dezincriminarea abuzului în serviciu, a neglijenței în serviciu, a conflictului de interese, oprirea valului de denunțuri care vă deranjează atât de tare, oprirea oricăror interceptări care scot la iveală mizeriile pe care le faceți - grațierile, amnistiile, eliberarea fără discernământ din penitenciare, crearea unor noi imunități pentru dumneavoastră și tovarășii dumneavoastră.

Această lege este o palmă dată peste obrazul justiției, peste obrazul a mii și mii de magistrați a căror voce nu vreți să o auziți. O declarație de război la adresa a milioane de români, la adresa decenței, moralității și bunului-simț. (Vociferări.)

Ați creat o comisie specială pentru a merge pe repede înainte cu aceste legi și pentru a da o aparență de dezbatere, deși în general ați invitat doar prietenii la dezbatere, refuzând explicit participarea celor care au o altă opinie decât a dumneavoastră.

Nu mai mințiți spunând că magistrații își doresc această lege! Peste 4.000 de magistrați din întreaga țară și-au exprimat explicit dezacordul față de aceste legi și mai ales față de modalitatea netransparentă de adoptare a lor.

Ați ales ca această comisie să fie condusă de cel care și-a asumat Ordonanța nr. 13 care a scos milioane de români în stradă și care a devenit astfel simbol al luptei împotriva justiției.

Ați călcat în picioare principiul independenței procurorului, pentru că știți unde să loviți. Dacă procurorii sunt legați de mâini, nu mai are cine să pună pe masa judecătorilor fărădelegile dumneavoastră.

Invocați deciziile CCR numai atunci când vă convine, dar nu v-ați sfiit să le încălcați chiar la elaborarea acestei propuneri legislative.

În Programul de guvernare clamați că vreți să contribuiți la ridicarea MCV-ului. În realitate, nu vă sfiiți să încălcați recomandările Comisiei Europene, afirmând că acest Mecanism nu a fost asumat de România și de Guvernul României, așa cum spune domnul senator Nicolae Șerban, coinițiator al acestei propuneri legislative.

Vreți să puneți pumnul în gură magistraților, să le îngrădiți inclusiv libertatea de exprimare. Vreți să verificați magistrații, în comisiile dumneavoastră parlamentare. Vreți să introduceți arbitrariul și subiectivismul în aprecierea activității magistraților, prin înlocuirea examenelor cu interviuri, mult mai greu de contestat. Vreți să dați posibilitatea unor magistrați să devină miniștri, da, să aibă o activitate politică, deși acest lucru e interzis în mod expres de Constituție. Și multe alte orori, a căror amploare nici măcar dumneavoastră nu o puteți anticipa pe deplin.

Dacă mai aveți o fărâmă de rațiune și onoare, retrageți acest proiect! (Vociferări.) Sunt printre dumneavoastră oameni decenți, fără probleme cu legea și cu moralitatea, pentru care aceste legi nu au o miză personală și de partid.

Vă rugăm să aveți coloană vertebrală și să vă opuneți acestui atac la adresa justiției și democrației noastre! (Vociferări.)

Demonstrați că aveți coloană, nu doar afirmați! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Doamnă Chichirău, procedură? Suntem în dezbateri generale și aveți dreptul doar la un singur vorbitor, fiind în procedură de urgență. (Discuții în sală.)

Doamnă deputat...

Vă rog, aveți...

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Procedura de urgență nu se justifică. Care este urgența?... Să vă scăpați hoții?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, așa este legea, e în procedură de urgență...

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

N-ați furat destul? Care este urgența? (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc frumos.

Vă rog, alte intervenții la dezbateri generale dacă mai sunt? Nu mai sunt. (Rumoare.)

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

... la OUG... de aici aveați o scuză...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Cupșa.

Vă rog, domnule Cupșa. (Vociferări. Rumoare.)

Vă rog, domnule Cupșa.

(Doamna deputat Cosette-Paula Chichirău încearcă să vorbească la microfon.)

Doamnă deputat... vă rog.

Doamnă...

Vă mulțumesc.

Vă rog să mergeți în sală.

Da.

Mulțumesc.

Domnul Cupșa, dezbateri generale.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, onorabili colege și colegi.

Voci din sală:

Mai tare!

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Mai tare?

Vă mulțumesc încă o dată, tuturor membrilor Parlamentului, că mă ascultați în aceste momente.

Partidul Național Liberal nu va vota această inițiativă legislativă.

Nu vom vota această inițiativă legislativă, deși inițiativa legislativă în sine, mai precis, cei care sunt inițiatori au clamat că există o nevoie obiectivă de a se modifica Legile justiției - Legea nr. 303/2004 fiind primul calup, primul experiment parlamentar pe care îl face puterea.

În mod obiectiv, Legea nr. 303, Legea nr. 304, Legea nr. 317/2004 se cer a fi modificate. Se cer a fi modificate pentru că a trecut un număr mare de ani, sunt 13 ani de când au fost adoptate. Atunci când ele au fost interpretate și mai apoi aplicate în practică, și-au dovedit, uneori - textele normative - și-au dovedit limitele.

Și, de asemenea, ar trebui modificate Legile justiției, pentru că, între timp, între 2004 și prezent, relațiile sociale, relațiile economice în România s-au modificat.

Însă dacă această nevoie obiectivă ar fi fost tratată cu respect, dacă etica parlamentară ar fi însemnat ceva pentru cei care vremelnic au puterea, dețin puterea în... (Vociferări. Discuții în sală.)

Iertați-mă, cred că vorbiți mai tare decât vorbesc eu.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog... vă rog.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Bun. Deci, cum spuneam, dacă aceste nevoi obiective ar fi fost tratate cu responsabilitate și, respectiv, s-ar fi văzut un dram de etică parlamentară, nu am fi venit în fața Camerei Deputaților cu un raport plin - plin, subliniez acest lucru - de texte neconstituționale.

În egală măsură, există motive extrinseci pentru care această inițiativă legislativă n-ar putea fi adoptată.

N-o să revin, sau voi reveni, dar doar pe scurt, în legătură cu Hotărârea nr. 69, respectiv Hotărârea nr. 95/2017, hotărâri care s-au dovedit imprecise, inapte de a vă servi scopului pe care îl urmăriți.

În data de 13 decembrie 2017, Curtea Constituțională a României, sunt convins, ne va da dreptate. Ce se va întâmpla după ce veți vota această inițiativă legislativă, așa cum o veți face astăzi, nu am niciun semn de întrebare, nu se ridică... o veți face astăzi în Parlament.

În ceea ce privește conținutul, vă vorbeam despre neconstituționalitatea inițiativei legislative, a textelor normative din inițiativa legislativă, care vă sunt supuse astăzi adoptării, supuse votului dumneavoastră. Sunt texte neclare, sunt texte imprecise. Texte neclare și texte imprecise care încalcă principiul predictibilității; care vor face imposibil de aplicat în practică respectiva normă juridică; încalcă Legea nr. 24/2000; încalcă astfel prevederile art. (1) alin. (5) din Constituție.

Se regăsesc paralelisme juridice interzise în mod expres de aceeași lege pe care v-am citat-o și care, de asemenea, duc în mod evident la admiterea unei critici de neconstituționalitate pe care noi cu certitudine o vom face.

Se încalcă în mod expres, prin mai multe texte normative, o decizie a Curții Constituționale - Decizia nr. 375/2005, prin această poziție pe care o adoptați, neurmărind nimic altceva decât să goliți de conținut funcția prezidențială - în ceea ce privește, sigur, numirile.

Vă atenționez însă că s-a mai pronunțat Curtea Constituțională, în cursul vremurilor, și de fiecare dată a spus același lucru: nu poate fi golită funcția prezidențială în ceea ce privește numirea în funcțiile de demnitate publică de conținut prin refuzarea dreptului președintelui, la rându-i, de a refuza, chiar motivat, respectiva propunere.

V-ați folosit de acest alibi și se pare că scopul ultim pe care l-ați urmărit - cel puțin pentru mine - a fost relevat deplin de ceea ce ați... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vorbiți, domnule deputat, că vă spun eu când e timpul...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Bun. Iertați-mă.

Deci scopul ultim... relevat... de actuala coaliție care se află la putere a fost relevat de tot ceea ce s-a întâmplat în acest an, de tot ceea ce... (Discuții în sală. Rumoare.)

Îmi este... îmi este foarte greu să vorbesc astfel. V-am respectat de fiecare dată, indiferent ce ați spus de la acest microfon. (Se adresează membrilor Grupului parlamentar al PSD.)

Vă rog, tratați-mă și pe mine cu respect.

Revin. Scopul ultim pe care îl urmărește această coaliție care se află vremelnic la putere este acela de a reuși să controleze justiția. Să controleze justiția, numind și revocând procurori și judecători; să controleze justiția inspectându-i; să controleze justiția anchetându-i.

Acesta este singurul sens pe care îl poate da demersului dumneavoastră o analiză atentă.

Ce s-a întâmplat însă între timp? S-a întâmplat un miracol. Se pare că coaliția de la putere își retrage ambasadele. Tinde să renunțe la o parte dintre propunerile care sunt mai mult decât toxice.

Ce s-a întâmplat între timp? Aproape întreaga societate românească - sigur, cu excepția celor aflați la putere - s-a coalizat. Asociații profesionale, asociații sindicale, societatea civilă, prin reprezentanții săi, celelalte partide politice - toți au fost împotriva adoptării unor astfel de texte normative.

E firesc, sigur, să vă simțiți - deși aparent sunteți la putere - să vă simțiți astăzi mai slabi și, drept urmare, să renunțați la o parte din pretențiile dumneavoastră absurde privitoare la controlul justiției.

Ați spus de la bun început că vă interesează în mod special să protejați drepturile și libertățile...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți cinci minute.

Vă rog să concluzionați.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Concluzionez.

Mulțumesc.

Ați spus de la bun început că ceea ce vă interesează - sigur, ați afirmat public, acesta fiind scopul aparent - că doriți să protejați drepturi și libertăți fundamentale, că doriți să protejați dreptul la un proces echitabil, că doriți să aduceți înfăptuirea justiției, ca activitate de mare importanță socială, acolo unde îi este locul.

Cum protejați interesele, drepturile și libertățile fundamentale? Cum perfecționați? Cum aduceți în normalitate înfăptuirea justiției, atunci când, tocmai în legătură cu instituția juridică a răspunderii magistraților, a răspunderii patrimoniale a magistraților, ați adoptat texte normative care în actuala formulă sunt mai puțin eficiente decât cele care se regăseau și se regăsesc în textul de astăzi al Legii nr. 303/2004?

Acestea fiind spuse, pentru că demersul dumneavoastră este profund neregulamentar, este neconstituțional, pentru că... conținutul...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... pentru că... conținutul acestei inițiative legislative... conținutul acestei inițiative legislative este... (Rumoare.)... plin de texte neconstituționale, cu certitudine, noi nu vom vota această inițiativă legislativă.

Și vă îndemn pe toți cei care...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... mai prețuiți acest Parlament, să faceți la fel.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád. Nu, doamna Tănăsescu.

Doamna Tănăsescu.

 
   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

A trecut aproape un deceniu de la republicarea Legilor justiției. Realitățile și nevoile sistemului judiciar s-au schimbat, impunându-se reformarea lor, situație care a fost constatată astăzi atât de Consiliul Superior al Magistraturii, cât și de celelalte instituții din sistemul justiției.

Am auzit aici vorbindu-se că am mers pe repede înainte cu aceste proiecte legislative.

Păi, vă amintesc că în anul 2005, Legile justiției au fost adoptate prin răspunderea Guvernului. Niciunul dintre parlamentari n-a putut depune măcar un amendament.

Proiectul de Lege al Partidului Social Democrat a stat o lună de zile în dezbatere publică. De două săptămâni discutăm în Comisia specială. Au fost invitați reprezentanți ai tuturor asociațiilor magistraților, ai CSM-ului, au fost reprezentanți ai tuturor partidelor politice, care au putut depune și susține amendamente.

Partidul Social Democrat a promovat și a susținut în permanență respectarea statului de drept, a Constituției și a legilor țării. Acesta este motivul pentru care - deși știam că ne asumăm o mare responsabilitate, unele critici din partea sistemului juridic, critici din partea celor care din principiu sunt împotrivă pentru orice formă de progres - am considerat că în România este mai important să se respecte Constituția și legile, și am demarat acest proiect legislativ.

Modificările la Legea nr. 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, susținute de PSD, au vizat în principal punerea în concordanță a textelor declarate neconstituționale cu deciziile Curții Constituționale.

Separarea carierei judecătorilor și procurorilor, separarea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera acestora a fost o dorință exprimată, de câțiva ani, de Colegiul Magistraților, de Corpul Magistraților, iar noi nu am făcut altceva decât să transpunem în lege o solicitare a acestora. Am greșit cu ceva de suntem acuzați că vrem să îngrădim justiția în țara asta?

Din păcate, în ultimele săptămâni, am auzit și am asistat în spațiul public la numeroase dezinformări cu privire la activitatea comisiei, cu privire la activitatea parlamentarilor Partidului Social Democrat.

Se spune că ignorăm în totalitate propunerile Consiliului Superior al Magistraturii și ale asociațiilor profesionale ale magistraților. Deși mulți s-au lăudat că susțin propunerile asociațiilor magistraților și ale CSM-ului, vă spun, și noroc că ședințele comisiei sunt publice, sunt înregistrate, că Partidul Social Democrat, membrii acestuia și-au asumat propunerile CSM-ului și ale asociațiilor profesionale ale magistraților și le-au votat.

S-a spus, de asemenea, și de la această tribună, se spune în spațiul public, că Partidul Social Democrat îl lipsește în mod intenționat pe Președintele României de un atribut constituțional - acela de a numi, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Vă spun că a fost propunerea CSM și a UNJR în comisie, ca președintele să nu mai poată refuza aceste numiri. Iar membrii Partidului Social Democrat și-au asumat acest amendament al Consiliului Superior al Magistraturii și al UNJR, pentru că ne-au adus argumente juridice temeinice, având la bază Constituția țării, că ar fi o ingerință asupra puterii judecătorești prin menținerea acestei prevederi legislative.

Răspunderea magistraților - o altă temă care a suscitat interes. Deși există formal în lege, nu a putut fi aplicată niciodată. Este motivul pentru care susținem modificarea art. 96 alin. (7) din Lege - judecătorul sau procurorul care a încălcat cu rea-credință sau gravă neglijență legea și drepturile omului trebuie să răspundă.

Considerăm că magistrații care respectă legea, care își respectă profesia, care îi respectă pe cetățeni nu au de ce să se teamă că prin această modificare legislativă afectăm independența magistraților și a justiției.

Este normal ca fiecare dintre noi - parlamentar, magistrat, cetățean de rând - să răspundem atunci când greșim. Așa cum este normal ca statul să plătească cetățenilor care au suferit prejudicii ca urmare a unei hotărâri definitive și apoi să se îndrepte împotriva celui care a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

Auzim manipulări de genul că PSD... (Discuții în sală.)... elimină principiul independenței procurorilor. Păi, cei care spun asta de ce nu menționează că... Constituția vorbește de independența judecătorilor? La statutul procurorului vorbim de principiul legalității, imparțialității și controlului ierarhic.

Deci am ajuns să fim acuzați că respectăm Constituția?

Am adoptat o mare parte din amendamentele CSM și ale asociațiilor profesionale ale magistraților. Ne dorim ca răspunderea magistraților să nu fie doar de formă, scrisă în lege. Ne dorim să nu mai existe abuzuri în justiție care să rămână nepedepsite. Ne dorim ca cetățenii României să se bucure de o justiție corectă...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, doamnă...

 
   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

... și echitabilă...

Imediat...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... vă rog...

 
   

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

Ne dorim ca magistrații să-și desfășoare activitatea în conformitate cu Constituția României și cu legislația internațională în domeniu.

Acestea sunt dezideratele pe care Partidul Social Democrat le-a transpus în inițiativa legislativă care astăzi se află în dezbatere în fața dumneavoastră.

Mulțumesc.

Îmi cer scuze dacă am depășit timpul de... (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Încep prin a spune că domnul deputat Cupșa are dreptate - cel puțin în ceea ce privește două elemente - în susținerea sa. Pentru că, așa cum spunea și Domnia Sa, era nevoie de modificarea acestor legi. Suntem de acord.

Drept urmare, poate nu știți cu toții, a venit un proiect de lege, o inițiativă legislativă care, la legea actuală în vigoare, de 106 articole, a propus, în 50 de puncte, niște amendări.

A fost dezbătută această inițiativă în prezența diferiților reprezentanți ai diferitelor profesii. Și s-a venit cu amendamente.

Deci la aceste 50 de poziții s-a adoptat un număr de 302, 303 poziții de amendări; dintre acestea, mai bine de o treime, la propunerea CSM. CSM care înainte spunea că nu e nevoie de modificarea legii.

Și toate propunerile acestea, venite din partea CSM, nu s-au referit la inițiativa legislativă, ci la legea în vigoare astăzi.

Doi. Din păcate, în această procedură - așa cum domnul Cupșa a susținut, foarte corect - au fost amendate și articolele propuse de inițiatori, astfel ca ele să fie mai puțin eficiente decât sunt astăzi. Și aici suntem de acord. Și o să spun de ce.

Deci suntem de acord cu inițiativa, cu tot parcursul adoptat de inițiativă - cu patru ani de studiu, cu practică, cu stagiatură de doi ani -, însă s-a modificat - stagiarii au dreptul de... dacă în inițiativa legislativă participau colegial în luarea unor decizii, acum, prin modificările aduse, singuri pot decide în cazuri civile - de exemplu, în uzucapiune, în refacerea înscrisurilor dispărute, în cauțiunea judiciară, iar în penal - loviri sau alte violențe, vătămare corporală, amenințare, hărțuire, violarea de domiciliu, sediul profesional, al corespondenței, furtul între membri de familie, abandonul de familie, nerespectarea măsurilor privind încredințarea copilului, nerespectarea hotărârilor judecătorești - pedeapsa maximă care poate fi atacată de un stagiar fiind de cinci ani.

Ei, bine, noi nu suntem de acord cu asta. Și am propus - și tot aici cei care au fost înaintea mea au dreptate -, am propus să se elimine câteva elemente din propunerea adoptată în comisie, care nu toate au ajuns printre amendamentele respinse.

Deci propunerea noastră de a fi eliminate punctele g), i) și m) din aceste competențe n-a mai fost trecută la amendamente respinse.

La fel, dacă în inițiativa legislativă era clar că atunci când o instanță internațională a decis ca România să plătească, atunci statul să fie obligat să se îndrepte împotriva magistratului căruia i se datorează această pedeapsă. Ei, s-a mai înmuiat, în loc de actualul "poate", am ajuns la "are dreptul", în loc de "trebuie". Ca atare, nici cu asta nu suntem de acord. Și acolo are domnul Cupșa dreptate, deși nu în susținerea pe care o expune, pentru că, într-adevăr, un control politic asupra justiției, totuși, cât de cât, trebuie să rămână - dreptul președintelui țării ca o dată să retrimită propunerile pentru funcțiile de conducere în magistratură.

Ca atare, această decizie, venită din partea CSM, care rupe de tot de politic, de controlul politic, magistrații, CSM având putere absolută în aceste decizii, noi o considerăm eronată.

Ca atare, ne pare foarte rău că din cauza colegilor noștri din opoziție, nu putem dezbate, vom vota doar amendamentele din lege, că așa spune, cum bine ați citit, Regulamentul nostru.

Noi, în orice caz, solicităm să se supună votului amendamentele noastre care se regăsesc printre amendamentele respinse, la 65, 69, inclusiv cu eliminarea literelor g), i) și m), 109, 224 și 433.

Vă mulțumesc.

 
   

(În continuare, conducerea lucrărilor a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Și, evident, votul nostru va fi în funcție de ce se va constata în decursul dezbaterilor pe articole.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Grupul PMP, domnul Petru Movilă.

Vă rog.

(Domnul deputat Ioan Cupșa solicită să ia cuvântul.)

Da, vă rog, aveți un minut.

Vă rog, domnule Cupșa.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

Nu, iau cuvântul ca să-i mulțumesc, pentru o primă parte... pentru o primă parte a susținerii, domnului Márton Árpád. Sigur, cu partea ultimă nu sunt de acord. Asta e, suntem...

S-a afirmat că CSM-ul n-ar fi dorit câtuși de puțin modificarea legii. Nu, CSM-ul a afirmat că nu dorește să se modifice legea așa cum a propus ministrul Tudorel Toader sau așa cum au propus cei 10 inițiatori. Aceasta este afirmația corectă și nicidecum alta.

S-a mai afirmat aici că - atenție - Asociațiile Profesionale ale Magistraților in corpore susțin inițiativa legislativă a colegilor de la PSD și ALDE. Este fals! Peste 4.000 de magistrați au semnat, olograf, au semnat un memoriu prin care își manifestă dezacordul cu propunerile pe care le-ați făcut, dragi colegi de la putere.

Să vă dau însă un exemplu despre ce înseamnă graba. A afirmat cineva mai devreme, onorata reprezentantă a Partidului Social Democrat, că n-a fost câtuși de puțin grabă, că a fost un mers normal al lucrurilor.

Păi, haideți să vă citesc din prevederile normative legate de pregătirea auditorilor pentru justiție. "Auditorii pentru justiție se vor pregăti astfel: patru ani, dintre care un an la INM, pregătire teoretică, și alți trei ani, o pregătire practică". Este minunat, am susținut și noi, am votat acest amendament. Cu o singură corecție. În textul normativ scrie așa: "Cei trei ani vor fi formați din cicluri de câte șase luni - atenție - în care vor desfășura activitatea - și urmăriți-mă, vă rog - la instanțe de judecată, la parchete, la cabinete notariale, la cabinete avocațiale, la Direcția Generală pentru Protecția Copilului, la Oficiul Registrului Comerțului, la ANCPI" - da, și am mai scăpat una, sunt opt. Deci 8 X 6 luni...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... în accepțiunea celor care sprijină...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat...

 
   

Domnul Ioan Cupșa:

... această inițiativă legislativă înseamnă trei ani. Deci dacă nici asta nu este grabă, dacă nici ăsta nu este un act vădit ratat, să mă ierte Dumnezeu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Da.

Vă mulțumesc.

Grupul PMP, domnul Petru Movilă.

Vă rog, aveți cinci minute, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară nu va vota acest proiect de lege.

Argumentele pro și contra au fost expuse de colegii Andronache, Cupșa, Márton Árpád. Sigur, și argumente pro. Pe noi ne interesează cele care fac să nu votăm acest proiect de lege.

În filosofia noastră, prioritatea modificărilor Legilor justiției ar fi trebuit să fie..., să înceapă cu introducerea în legislația românească a hotărârilor Curții Constituționale. De fapt, Comisia specială... acesta a fost scopul ei, să pună în acord hotărârile Curții Constituționale cu legislația.

Din păcate, și-a pierdut această direcție și s-a apucat de salvat lumea cu alte legi.

A doua... sau al doilea șir de legi care trebuiau modificate - Codul penal și Codul comercial, legi care sunt vechi din 2004 și care au creat multe probleme, foarte mulți oameni au fost închiși din cauza acestor legi care nu sunt updatate, și, în final, Statutul magistraților, da, trebuie adus la zi.

Tot din perspectiva Partidului Mișcarea Populară, credem că aceste proiecte de lege trebuiau modificate pe procedura clasică, parlamentară, prin comisiile de specialitate. Avem Comisie juridică, și la Senat, și la Cameră, nu era nevoie de o altă comisie, o comisie specială. Pentru că... crearea acestei Comisii speciale a creat suspiciune și mai mare în rândul... și al politicienilor și al cetățenilor români.

De asemenea, au fost admise foarte puține amendamente la aceste proiecte de lege.

Și, ultimul lucru, reprezentantul Partidului Mișcarea Populară s-a retras de la dezbaterile acestei comisii.

Vă mulțumesc.

 
   

(În continuare, conducerea lucrărilor a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Drept la replică?

Domnul Andronache, drept la replică, un minut.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Da. Domnul Movilă mi-a pomenit numele. Și, în continuarea a ceea ce a spus dânsul, poate fi și o luare de cuvânt pe procedură, fără nicio problemă. Pentru că vreau să revin la chestiunea încălcării Regulamentului, în sensul în care noi sesizăm neregulamentar acest proiect.

Pentru că eu îl întreb pe domnul Iordache: când a fost sau când este consecvent? A fost consecvent în 2009, când, în cadrul Comisiei speciale de elaborare a Codului penal, dânsul, alături de toți membrii acelei Subcomisii de Cod penal au semnat un proiect de lege care a ieșit, în urma dezbaterii din acea Comisie specială comună, și s-a sesizat Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, cu proiectul de lege? Uitați aici fișa acelui proiect! (Arată un document.)

Chiar așa, domnule Iordache? În 2009 ați procedat corect, semnând un proiect de lege - pentru că acea Comisie specială comună era de fapt doar un grup de lucru, ceea ce este și această Comisie specială comună -, și nu un raport, cum faceți acum și sesizați Camera Deputaților cu un raport?

În mod evident, procedura este neconstituțională.

Față de situația aceasta, și pentru că ați aprobat program de lucru până la 13,10, vă rugăm să sistați lucrările ședinței Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Solicit încheierea dezbaterilor și încheierea ședinței de astăzi. Programul de lucru a expirat.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamnă Prună, aveți procedură?

Vă rog. (Vociferări.)

Păi, mi-a cerut cuvântul, ce să fac?

Nu, nu, nu s-a încheiat programul, s-a încheiat programul de dezbateri. Programul de dezbateri s-a încheiat.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Așa cum au spus și colegii mei mai devreme, pe procedură, art. 151 alin. (3) - "Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa". Este vorba de art. 60 alin. (13). Așa cum vi s-a spus, am dezbătut neregulamentar acest raport.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Totodată...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... s-a mai vorbit despre acest subiect. Au mai fost colegii dumneavoastră. Au spus de trei ori chestiunea asta...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... însă... însă dumneavoastră...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dar nu putem să spunem toți același lucru...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... nu ați ascultat ceea ce colegii mei v-au spus...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

În același timp, timpul de dezbateri s-a încheiat, într-adevăr, la 13,10...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

... așa că vă propun să sistăm lucrările acestei ședințe.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, nu, s-a încheiat timpul de dezbateri, nu timpul de ședință.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Așa este. Și nu am trecut prin 700 de amendamente...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, acum intrăm... dacă...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Deci veți prelungi timpul de ședință...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... dacă nu mai aveți proceduri. Dacă nu mai aveți proceduri...

Vă rog să mă lăsați să intru în dezbateri, că mai sunt vreo câteva minute...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stanciu, procedură? Nu? Nu.

 
Aprobarea prelungirii programului de lucru.  

Doamna Turcan? Procedură?

   

Doamna Raluca Turcan:

Uitasem Regulamentul aici. (Se referă la forma tipărită a Regulamentului Camerei Deputaților.)

Voiam să vă spun că în momentul de față suntem în următoarea situație: a existat o propunere a liderului PSD de sistare a lucrărilor ședinței de astăzi, la ora 13,10. Este ora 13,13. Cu alte cuvinte, ședința de astăzi este considerată încheiată.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Propunerea liderului PSD a fost de prelungire a programului de dezbateri, la... ce v-ați înțeles la Comitetul liderilor.

Vă rog, domnule Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule președinte de ședință,

Nu există program de dezbateri, program de... pauză de prânz, e program de lucru, e hotărât. Era până la 12,00, s-a amânat 70 de minute, că a propus domnul Munteanu (Vociferări.)... domnul lider, domnul deputat Munteanu a propus și care...

Deci s-a terminat acest program. Nu puteți inventa noțiuni care nu există. Ședința este închisă de drept.

Dacă voiați să votați o prelungire - că e și asta o variantă, aveți o majoritate și puteți vota prelungiri -, trebuia s-o faceți înainte de expirare. În momentul de față, nu mai putem discuta, s-a închis...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

... e după 13,10...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc. (Vociferări. Rumoare.)

Vă reamintesc... vă reamintesc că am supus votului plenului propunerea Comitetului liderilor, de 5 minute pentru dezbateri generale și până la ora 12,00, prelungisem până la ora 13,00, cu acordul dumneavoastră, programul de dezbateri la această lege.

Vă rog, domnule Munteanu, faceți propunerea.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Și dumneavoastră acum ați spus că noi am cerut să se respecte timpii pentru dezbatere.

Între timp, colegii noștri - și nu le reproșăm - au ieșit și au consumat cel puțin 25 de minute în plus numai pe proceduri. Că erau corecte sau nu este alt subiect, important este că au luat cuvântul. Deci eu am stabilit să nu se mai vorbească pe proceduri. S-a vorbit. Mergem cu cele 25 de minute înainte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles. (Vociferări.)

Mulțumesc.

Vot pentru... vot pentru prelungirea programului până la epuizarea acestei legi. (Vociferări. Rumoare.)

Cu 139 de voturi pentru...

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Dar Regulamentul și Constituția nu sunt pe persoană fizică...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat... (Rumoare.)

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Regulamentul nu e pe persoană fizică...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat...

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

... nici pe a domnului Iordache, nici pe a domnului Munteanu. Țara asta nu e pe persoană fizică... Ați mai... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Doamnă deputat, eram... vorbeam și eu ceva aici...

Vă rog să mă lăsați să termin ce aveam de spus...

Mulțumesc.

 
   

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

... ușor, ușor, furați tot... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Mai arătați-mi rezultatul votului o dată, că eram în... citeam votul... (Rumoare.)

139 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă și două abțineri. Programul de lucru a fost prelungit până la epuizarea acestei legi.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (Pl-x 482/2017). (rămasă pentru votul final)  

Întrucât am depășit programul de dezbateri, voi intra direct în vot. (Vociferări.)

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Tocmai dumneavoastră ați spus că am depășit programul de dezbateri.

Mergem amendament cu amendament, articol cu articol, așa cum prevede Regulamentul.

La art. 1, amendament admis. Vă rog, vot. (Discuții în sală.)

Deci... mai explic încă o dată. A fost aprobat de plenul Camerei, dezbatere pe articole, până la ora 13,10. Doamna Turcan ne-a informat că am ieșit deja din programul de dezbatere. Conform articolului invocat de domnul Drulă mai înainte, din acest moment, președintele de ședință supune votului fiecare amendament și articol, bob cu bob.

Vă mulțumesc.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită dreptul la replică.)

La replica mea?

Vă rog.

   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Mi-ați invocat numele și vreau să clarificăm un lucru. (Rumoare.) Tot ceea ce vă solicităm este să vă mențineți - atât cât se poate, atât cât reușiți dumneavoastră - în limitele Regulamentului.

Astăzi am votat un program de lucru. Acest program de lucru fusese depășit. Evident că vă încurcați în sintagme și nu știți dacă este programul de lucru sau sistarea dezbaterilor generale.

Dar, pentru că ați prelungit programul de lucru, vă atragem atenția să nu insistați și să nu persistați în abuzul pe care îl înfăptuiți astăzi în Parlamentul României, și anume să nu permiteți dezbaterea pe articole la această lege atât de importante. Există amendamente respinse, există comentarii la fiecare articol.

Așadar, vă solicităm răspicat, în baza Regulamentului și a Constituției, să dezbatem această lege firesc, până la epuizarea ei în totalitate.

Vă propunem să mai acordați încă 20 de minute din graba pe care v-o impune domnul Dragnea ca să finalizați rapid această lege și să mimați măcar democrația în această instituție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci... reiau.

Plenul a votat dezbateri până la ora 13,10. Programul de dezbateri, din cauza intervențiilor pe procedură, s-a epuizat. Programul de lucru a fost prelungit, la propunerea liderului Grupului PSD și a votului plenului, până la epuizarea acestei legi.

Eu, din acest moment, sunt total regulamentar, mai ales că am fost și atenționat de un coleg de la USR să respect art. 120 alin. (2), care spune în felul următor: "În situația în care timpul de dezbatere aprobat s-a epuizat, dezbaterea se încheie și președintele de ședință supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond și fiecare articol amendat, fără a mai fi permise intervenții..." (Aplauze.)

Dacă de aici...

Domnule Drulă, nu mai porniți spre microfon, până nu termin eu, vă rog eu. Stați aici, în picioare, nu e...

Deci... dacă eu am încălcat ceva, vă rog să mă reclamați la instituțiile competente.

Completați, domnule Drulă, dacă aveți o chestiune procedurală.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Deci, la art. 38, da, lit. b): "alocarea timpului afectat dezbaterilor este [...] facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege", deci nu este obligatorie. Este obligatorie numai la dezbateri politice, când avem moțiune, când...

Aici, fiind un proiect de lege, prin voința plenului, putem să prelungim acest program, astfel încât să ne putem pronunța și să putem aduce argumente asupra fiecărui amendament. Acesta e punctul 1. Deci o să vă rog să supuneți la vot prelungirea... Stați un pic, că... nu arătați încă îndemnul de vot. Prelungirea timpului alocat dezbaterii amendamentelor și articolelor, până la epuizarea tuturor intervențiilor. Asta e o propunere.

Al doilea lucru. Dacă treceți la votul la foc automat pe amendamente, conform art. 120 alin. (2), cel pe care l-ați invocat, vă rog să mergeți pe numere marginale, pentru că deputații trebuie să voteze în cunoștință de cauză și să poată să urmărească ce se întâmplă acolo. Și la fiecare să identificați măcar sumar, prin unu, două cuvinte, despre ce e vorba. Deci: marginal 3 art. (1)... ca să putem urmări pe raportul respectiv și... voturile...

Dar, vă rog, întâi să supuneți la vot prelungirea programului de dezbateri. (Rumoare.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci... într-adevăr... art. 38 pct. b) cu propunerea facultativă. A fost propunerea pe care a votat-o plenul, nu eu... nu am stabilit-o eu. Plenul a stabilit până la 13,10, da?

Dumneavoastră veniți acum și propuneți, în calitate de vicelider, suplimentarea acestui timp de dezbateri.

Vă rog să votați.

83 de voturi pentru, 133 de voturi împotrivă, o abținere.

Mulțumesc.

Intrăm în procedura regulamentară. (Rumoare.)

Vă rog...

Vă rog, procedură.

Procedural, la subiectul de aici, domnule Viziteu, da?

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Da. Deci...

Dragi colegi,

Aștept de 10 minute, liniștit. Și am așteptat să ne dea cuvântul. M-am înscris la cuvânt regulamentar.

Deci, în primul rând.

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că respectați art. 120 alin. (2). Specificarea "fără intervenții" se referă la fără intervenții de dezbatere, dar intervenții procedurale pot fi oricând, în afara momentului de vot final. Pentru acest lucru, v-aș solicita următorul aspect.

Această lege este o lege foarte importantă, o știm cu toții. Sunt 783 de amendamente și nu toți colegii de aici din sală sunt juriști și nu toți votează în grup. Noi votăm fiecare, ne formăm o părere individuală.

Din acest motiv, aș dori... (Rumoare.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog... vă rog...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

... aș dori ca în momentul în care supuneți la vot amendamentele - și trebuie să le supuneți și pe cele admise și pe cele respinse -, să și citiți amendamentul, ca oamenii să știe despre ce vorbesc. Nu putem... (Vociferări. Rumoare.)

Deci normal ar fi fost ca fiecare deputat să aibă mapa cu toate amendamentele pe masă. La căsuțe nu ne-au fost puse și nu toți avem dispozitive prin care să citim.

Deci v-aș ruga să citiți textul amendamentului, înainte să-l supuneți la vot. Chiar dumneavoastră spuneți că... ceea ce supuneți la vot dumneavoastră și e pe stenogramă este suveran. Deci v-aș ruga să citiți articolul, nu doar numărul lui.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Voi citi așa cum mi-a propus domnul vicelider Drulă, cu nr. crt., ca să fiți... să puteți urmări.

Procedură, domnul Daniel Gheorghe.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule președinte,

Cred că pentru o astfel de zi este deja prea mult ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul României.

De aceea, noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, vă cerem o pauză de consultări de 30 de minute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Pauză de consultări, 3 minute.

Aici în sală, da. 3 minute.

Vă rog...

Mi-a cerut viceliderul, am aprobat-o.

Vă rog, domnule Gheorghe. Nu vă mai consultați? (Consultări.)

Pauza de consultări a luat sfârșit cu succes.

Stimați colegi,

O informație tehnică. Vă rog să fiți atenți puțin la mine.

Nu... Întrucât sistemul nostru de vot are o anumită limită, mai înainte s-a resoftat, s-a resetat. Deci, vă rog să vă scoateți cartelele, să facem un vot de control.

Vă rog, vot. Vot de control.

Deci... deci... deci... vă rog, încă o secundă mai aveți răbdare, o secundă, da? Scoatem cartelele și le introducem din nou.

Acum, vă rog, vot.

Voci de la PNL:

Nu merge!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încercăm încă o dată.

Vă rog, vot.

Mulțumesc.

Domnul Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Domnule președinte,

Ceva nu funcționează în sistemul de vot, într-adevăr.

Observ că 140 de colegi nu votează. Și în plus, chiar și la o numărare ochiometrică, suntem mult mai mulți.

Haideți să vedem pe cineva de la Departamentul tehnic care să vadă care e problema cu sistemul de cartele, vă rog mult.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, așa au apăsat. Asta a fost opțiunea dumnealor. (Rumoare.)

Mai facem încă...

Vă rog.

Hai ca să facem așa. Facem încă o dată vot pentru. Apăsați "prezent".

Vot cu prezent.

Bineînțeles că mai sunt unii care nu vor...

Da, e în regulă!

Începem.

Marginal 1. Citesc "amendament admis/respins", în funcție de ordine. Da?

La art. 1 avem doar amendament admis.

Vă rog, vot. (Vociferări.)

Articolul 1, nr. crt. 2, marginal 2. Vot pentru amendament admis.

143 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, un coleg care nu votează. Adoptat.

Marginal 3, tot art. 1, amendament admis. Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, o abținere. Adoptat.

Articolul 1 în integralitatea sa. Vot, vă rog.

145 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează. Adoptat.

Nr. crt. 4, art. 2, amendament admis. Vot, vă rog.

143 de voturi pentru, 72 de voturi împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează.

La art. 2 nu mai avem amendament admis, dar avem amendament respins.

Deci nr. crt. 1 de la Anexa nr. 2, art. 2 alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog. (Vociferări.)

Nu văd rezultatul!

Vă rog, reluăm acest vot, pentru că nu văd rezultatul.

Deci art. 2 alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog.

15 voturi pentru, 188 de voturi împotrivă, 16 abțineri, 2 colegi care nu votează.

Articolul 2, nr. crt. 2, la Anexa nr. 2. Art. 2 alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog.

8 voturi pentru, 185 de voturi împotrivă, 13 abțineri, 2 colegi care nu votează. Frumoasă majoritate!

Nr. crt. 3. Este tot art. 3, la Anexa nr. 2... Răbdare cu votul! Da? Vă rog, amendamentul de la nr. crt. 3, Anexa nr. 2, amendament respins. Vot.

24 de voturi pentru, 187 de voturi împotrivă, 7 abțineri, 2 colegi care nu votează. A rămas respins.

Nr. crt. 4. Suntem tot pe Anexa nr. 2, la art. 2. Da? Alin. (4). Amendament respins. Vot, vă rog.

6 voturi pentru, 200 de voturi împotrivă, 12 abțineri, 3 colegi care nu votează.

La nr. crt. 4, tot art. 2 alin. (4), amendament respins. Vot, vă rog.

4 voturi pentru, 213 voturi împotrivă, 5 abțineri, 3 colegi care nu votează.

Articolul 2 în integralitatea lui. Vă rog, vot.

Procedură! (Vociferări.)

 
   

Domnul Dumitru Oprea:

O fac pentru stenogramă, că altfel văd că nu ne mai înțelegem.

V-au rugat să corectați rezultatul votului, pentru că acolo nu că nu votează, nu optează!

Și 2. Nr. crt. nu înseamnă număr criteriu, ci număr curent!

Deci citiți în stenogramă, unde este număr criteriu, de fapt este număr curent!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles, domnule profesor!

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule președinte de ședință,

Colegii mei v-au rugat să ne citiți măcar câteva cuvinte despre amendamente, ca să votăm în cunoștință de cauză. Ați spus că veți respecta acest lucru și nu o faceți!

Vă rog să citiți amendament cu amendament, ca toată lumea să voteze în cunoștință de cauză!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă.

Nu am nicio obligație să citesc eu textul amendamentului!

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Dar ați spus că veți spune măcar câteva cuvinte despre acest amendament!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu am promis așa ceva!

Mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Avem pe stenogramă!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc frumos!

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule președinte de ședință,

Avem pe stenogramă!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Te rog!

Articolul 2 în integralitatea lui, cu amendamentele admise și respinse pe care le-am votat.

Articolul 2 în integralitatea lui. Vot.

Mulțumesc.

Articolul 3, Anexa nr. 1, amendamente admise.

Număr curent ați spus, domnule profesor, da?

Nr. crt. 5, art. 3, amendament admis. Vot.

144 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 2 colegi care nu votează. Amendamentul a rămas admis.

La Anexa nr. 2 acum, la art. 3 alin. (1), amendament respins. Vot.

23 de voturi pentru, 196 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 3 colegi care nu votează.

La art. 3 nu mai avem amendamente, nici admise, nici respinse.

Articolul 3 în integralitatea lui. Vot.

144 de voturi pentru, 78 de voturi împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Nr. crt. 6 din Anexa nr. 1, art. 4, amendament admis, alin. (2). Vot.

147 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, două abțineri. Adoptat.

Alineatul (3) al art. 4, amendament admis. Vot.

144 de voturi pentru, 71 de voturi împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Și ultimul amendament admis, la nr. crt. 6, art. 4 alin. (4), amendament admis. Vot.

196 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Nu sunt amendamente respinse la art. 4.

Vă rog, vot pe art. 4 în integralitatea sa.

142 de voturi pentru, 77 de voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Nr. crt. 7 de la Anexa nr. 1, cu art. 5 alin. (1), amendament admis. Vot, vă rog.

145 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 8, la Anexa nr. 1, amendament admis, art. 5 alin. (2). Vot, vă rog.

158 de voturi pentru, 58 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 9, ultimul amendament admis la art. 5. Vot, vă rog. Amendament admis.

193 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 4 colegi care nu optează.

Trecem la Anexa nr. 2, la respinse.

La același art. 5 alin. (1), amendament respins. Vot.

10 voturi pentru, 210 voturi împotrivă, 3 abțineri. Respins.

Următorul. Tot la art. 5, alin. (1), nr. crt. 8. Vot, vă rog. Amendament respins.

Două voturi pentru, 198 de voturi împotrivă, 16 abțineri, 5 colegi care nu optează. A rămas așa.

La nr. crt. 9, art. 5 alin. (1), amendament respins. Vot, vă rog.

11 voturi pentru, 203 voturi împotrivă, 4 abțineri, 6 colegi care nu optează. A rămas așa.

Nr. crt. 10, la art. 5 alin. (11), (12), amendament respins. Vot, vă rog.

22 de voturi pentru, 194 de voturi împotrivă, o abțineri, 3 colegi care nu optează. A rămas așa.

Nr. crt. 11, art. 5 alin. (12), amendament respins. Vot, vă rog.

A obținut un vot pentru, totuși. 214 voturi împotrivă, două abțineri și 3 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 12, art. 5 alin. (12), amendament respins. Vot, vă rog.

22 de voturi pentru, 197 de voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 13, art. 5 alin. (13), amendament respins. Vot, vă rog.

26 de voturi pentru, 186 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 3 colegi care nu votează.

Nr. crt. 14, art. 5 alin. (2), amendament respins. Vot, vă rog.

218 voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează.

Și am terminat cu art. 5.

Vot pentru art. 5 în integralitatea sa.

144 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează. Adoptat.

Ne întoarcem la Anexa nr. 1.

Articolul 6 nu a fost amendat.

Articolul 7...

 
   

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Articolul 6 trebuie supus la vot!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu trebuie supus la vot!

Haideți să mai citim din Regulament, domnule Drulă!

"...supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond și fiecare articol amendat".

 
   

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Bine!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Te pup!

Articolul 7, Anexa nr. 1, la admise.

Alineatul 1, amendament admis. Vot, vă rog.

189 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 3 colegi care nu optează.

Nr. crt. 11, la Anexa nr. 1, art. 7 alin. (2), amendament admis. Vot.

186 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 12, art. 7 alin. (3), amendament admis. Vot.

191 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 13, art. 7 alin. (4), amendament admis. Vot.

191 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, două abțineri, 2 colegi care nu votează. Adoptat.

Nr. crt. 14, art. 7 alin. (5), amendament admis. Vot.

144 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 15, art. 7 alin. (6), amendament admis. Vot.

139 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2. Da?

Art. 7, nr. crt. 15, alin. (2), amendament respins. Vot. Respins.

21 de voturi pentru, 200 de voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează. A rămas respins.

Nr. crt. 16, alin. (2) al art. 7, amendament respins. Vot.

217 voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu optează. A rămas așa, respins.

Și nr. crt. 17, art. 7 alin (2), amendament respins. Vot.

14 voturi pentru, 208 voturi împotrivă, două abțineri, 2 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 18, art. 7 alin. (4). E ultimul de la Anexa nr. 2. Amendament respins. Vot.

9 voturi pentru, 217 voturi împotrivă. Respins.

Articolul 7 în integralitatea sa. Vot.

146 de voturi pentru, 76 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 2 colegi care nu optează.

Articolul 7 adoptat cu amendamentele respective.

Anexa nr. 1, nr. crt. 16, art. 8. Admise, da?

Nr. crt. 17, la alin. (1), amendament admis. Vot.

151 de voturi pentru, 73 de voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 18, de la Anexa nr. 1, art. 8 alin. (11), amendament admis. Vot.

151 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă, 20 de abțineri, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 19, articolul...

Nu, deja suntem la 9. Ne oprim aici.

Trecem la Anexa nr. 2.

La art. 8, nr. crt. 19, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 229 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 20, amendament... E nemodificat. Amendament respins. Vot, vă rog.

52 de voturi pentru, 152 de voturi împotrivă, două abțineri, 18 colegi care nu optează. A rămas așa, e nemodificat.

Nr. crt. 21, alin. (11) art. 8, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 221 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu votează. Respins.

Și mai e nr. crt. 22, la Anexa nr. 2, alin. (11), la art. 8, amendament respins. Vot.

224 de voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează.

Articolul 8 în integralitatea sa. Vot.

153 de voturi pentru, 81 de voturi împotrivă, o abținere.

Adoptat art. 8 cu amendamentele respective, admise și respinse.

Nr. crt. 19, art. 9 alin. (3), amendament admis. Vot.

153 de voturi pentru, 75 de voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu votează. Amendamentul admis a rămas în forma adoptată de comisie.

Art. 9 în integralitatea sa. Vot.

153 de voturi pentru, 74 de voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 20, la Anexa nr. 1, art. 14. (Vociferări.)

V-aș fi foarte recunoscător dacă puteți vorbi un pic mai încet între dumneavoastră!

Art. 14 alin. (2) lit. e), amendament admis, nr. crt. 20. Amendament admis. Vot.

201 voturi pentru, două voturi împotrivă, 19 abțineri, 4 colegi care nu optează.

Trecem la Anexa nr. 2, tot la art. 14, nr. crt. 23, alin. (1), amendament respins. Vot.

13 voturi pentru, 210 voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 24, de la Anexa nr. 2, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 223 de voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează.

Articolul 14 în integralitatea sa. Vă rog să votați.

196 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, doi colegi care nu optează. Articolul 14 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, nr. crt. 21, art. 15, amendament admis la alin. (1). Vot, vă rog. Admis, vă rog.

217 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Articolul 15 alin. (2), amendament admis. Vot, vă rog. Nr. crt. 22.

203 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, două abțineri, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 23, art. 15, amendament admis. Vot.

209 voturi pentru, 19 voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu votează.

Nr. crt. 24, alin. (4) al art. 15, amendament admis. Vot, vă rog.

217 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 3 abțineri, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 25, alin. (5), amendament admis. Vot, vă rog.

218 voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 26, alin. (6), amendament admis. Vot, vă rog.

223 de voturi pentru, două voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează.

Nr. crt. 27, alin. (7), amendament admis. Vot, vă rog.

213 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 28, amendament admis. Vot, vă rog.

207 voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere, 18 colegi care nu votează.

Nr. crt. 29, la admise, art. 151, amendament admis. Vot, vă rog. (Vociferări.)

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Suntem în procedură de vot, doamnă!

Nu, suntem în procedură de vot!

Mulțumesc.

206 voturi pentru, un vot împotrivă, 17 abțineri, 3 colegi care...

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule președinte de ședință, (Rumoare și gălăgie.)

Ne-ați supus la vot un amendament fără număr! Nici măcar numărul nu-l mai spuneți acum?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, am supus un text. Nu era un amendament, era un text.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Păi, și care e contextul acestui text? Vedeți dacă nu ne dați informații despre ceea ce votăm?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Discutăm după plen, nu la microfon, în timpul plenului!

Mulțumesc.

Am încheiat cu Anexa nr. 1.

Vă rog, stimați colegi...

La Anexa nr. 2 a art. 15, amendamente respinse.

Alineatul 3, nr. crt. 25, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 222 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 26, alin. (5) al art. 15, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 218 voturi împotrivă, două abțineri, 2 colegi care nu votează. Respins. (Gălăgie.)

Nr. crt. 27, alin. (7), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 216 voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 28, alin. (7), amendament respins. Vot.

20 de voturi pentru, 199 de voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 29, alin. (8), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 220 de voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu votează.

Nr. crt. 30, art. 15 alin. (8), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 216 voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 31, art. 15 alin. (10), amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 217 voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu votează. Respins.

Articolul 15 în integralitatea sa. Vot, vă rog.

181 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 16 abțineri, 3 colegi care nu votează. Adoptat art. 15.

Stimați colegi,

Întrucât am avem ședință de Birou permanent reunit, suspendăm plenul 30 de minute și mergem la Biroul permanent reunit.

Deci ne revedem la 14,45.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi, vă rog, reluăm ședința.

Continuăm cu marginal 30.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu avem procedură, domnule Stelian!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aș vrea să vă supun atenției niște greșeli pe care tocmai le-am comis și mi se par impardonabile.

Spre exemplu, pe Anexa nr. 1, cea cu amendamentele admise, la pct. 28 am votat nimic. Pentru că dacă vă uitați pe tabelul respectiv, n-avem niciun text pe care să-l fi votat!

Deci maniera aceasta de lucru mi se pare un pic... nu zic nepotrivită - e o bătaie de joc, de fapt, să votăm nimic. Da?

Lucrul acesta s-a întâmplat și la Anexa nr. 2, cu amendamente respinse, la nr. marginal 20. Am votat un cuvânt - "nemodificat".

Vă rog frumos să revenim, să luăm această lege în serios și să vorbim pe fiecare amendament, să le discutăm și să nu trecem mai departe, pentru că uitați ce facem, și ne facem de râs în fața întregii lumi! Deci nu e admisibil așa ceva, să votăm un tabel gol!

Mai mult decât atât, s-a trecut fără nicio dezbatere peste niște articole absolut importante, în care s-a dispus că procurorii nu mai sunt independenți pe viitor, la art. 3. Este vorba de amendamentul de la pct. 5, marginal 5, unde s-a decis să se adopte următorul text: "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției", fără să avem absolut nicio dezbatere. Sunt câteva chestiuni extraordinar de importante în această lege și ele trebuie dezbătute, indiferent că stăm... Uitați, că luăm fiecare amendament în parte acum, îl votăm și veți vedea că vom sta mai mult decât dacă stăm și discutăm amendamentele; măcar cele importante!

La fel, la pct. marginal de la amendamente admise, pct. 13, s-a decis ca, pe viitor, comisiile speciale parlamentare pentru controlul activității serviciilor de informații să verifice declarațiile magistraților. Avem de discutat aici! Puteți spune că e corect așa? Noi vom argumenta că nu e corect!

De asemenea, la pct. marginal 19, la art. 9: "Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă și executivă".

Imaginați-vă că judecătorii, în activitatea lor, trebuie să-și motiveze hotărârile.

Vă dau un simplu exemplu, da?

În contencios administrativ au de soluționat cauze și trebuie să își spună punctul de vedere cu privire la modul cum s-a respectat sau nu s-a respectat legea într-o anumită speță.

Dacă trecem acest articol - și mai ales dacă-l trecem fără nicio dezbatere -, se ajunge la situația în care judecătorii vor fi acuzați de defăimare, pentru că și-au permis să critice o autoritate publică ce a comis un abuz. Este absolut inadmisibil! Lucrurile acestea trebuie reluate și trebuie dezbătute!

Și pe viitor avem articole foarte importante și trebuie să le dezbatem! De aceasta există Parlamentul!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu este o fabrică de legi, nu suntem la normă, la șaibă aici, nu facem legi...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

... pe bandă rulantă.

Și eu vă mulțumesc pentru răbdare și pentru faptul că m-ați ascultat și că mă veți asculta în continuare.

Avem de dezbătut amendamente și dorim să facem acest lucru, pe viitor, la următoarele amendamente ce le supuneți votului.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur!

A fost dezbătută această chestiune, votată de plen...

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am să revin la amendamente, domnule președinte.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Procedură.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă vă aduceți bine aminte, dacă nu, puteți să verificați stenograma ședinței, tocmai reprezentantul Partidului Uniunii Salvați România a citit acel articol care ne spunea că, după ce s-a terminat, în procedură de urgență, timpul alocat pentru dezbateri, se ia în considerare și se supune votului fiecare amendament admis, fiecare articol, fiecare amendament respins.

S-a mai intervenit de două ori și s-a spus că trebuie să votăm asupra tot ce cuprinde acest raport, în primul rând.

În al doilea rând, eu chiar am atras atenția că, din cauza acelor tertipuri de care a uzat opoziția - e la îndemâna fiecărui partid din opoziție sau la putere să uzeze de astfel de tertipuri -, dar s-a ajuns în ipostaza în care eu nu pot să-mi justific amendamentele. Pur și simplu pentru că așa ați dorit dumneavoastră!

Deci ați tras de timp până am trecut cu propuneri de procedură, până când s-a ajuns la terminarea timpului de dezbatere.

Iar referitor la cele invocate de dumneavoastră, și mie mi-ar fi făcut foarte mare plăcere să am o dezbatere, pentru că în primul caz, despre care ați vorbit și că n-a fost dezbatere, este un text reluat, în formă identică, din Constituția României. Deci n-aveați cum să aveți o altă prevedere decât cea din Constituția României.

Evident, putem să facem și altfel de completări la un astfel de text, dar textul respectiv este un text exact identic, din Constituția României, un text care a fost votat de o constituantă și de poporul român.

Bun. Cea de-a doua problemă, pe care ați ridicat-o, foarte importantă - e foarte important că ați avut și acolo un punct de vedere, e adevărat, tranșat altfel - noi, cu toții, adică marea majoritate, am susținut că, indiferent cu care servicii au colaborat sau colaborează, nu pot fi magistrați și că trebuie să fie verificați nu numai cei care au fost înainte de 1989, ci și cei care sunt acum; cine îi poate verifica? Și aceasta a fost... cele două comisii care verifică activitatea celor două servicii.

Bun. Deci imediat s-ar fi făcut lumină; cred că aveți dreptate.

Din păcate, cu toate amendamentele respinse, și ale noastre, nu le putem dezbate, că am ajuns în această ipostază. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

L-am ascultat cu mare atenție pe colegul nostru de la UDMR, care nu scapă niciun prilej de a ne spune și lucruri bune, dar a exagera în a da povețe.

Astăzi eu știam că marele câștig va fi al celor de la PSD. Nu, astăzi marele câștig e al colegilor de la UDMR. Dacă vă uitați în acel sector, e gol! Colegii dumneavoastră, în timp ce noi suntem în sală, ei stau la grup și așteptă o negociere mai bună pe Legea bugetului.

Așadar, astăzi, marele câștigător al zilei nu veți fi dumneavoastră, ci vor fi colegii de la UDMR!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Barna.

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Am sentimentul că trăim într-o piesă absurdă!

Deci de la tribuna Parlamentului spunem: "Nu putem avea dezbateri pe o Lege a justiției, pe o Lege a justiției a acestei țări?! Nu putem avea dezbateri, pentru că am consumat timpul pe niște chestiuni prealabile! Vai ce ghinion pentru România! O s-o adoptăm din pix! Am înnebunit cu toții? Vă întreb. (Rumoare și vociferări.) Cum să nu putem avea dezbateri pe o lege de importanță națională?! (Gălăgie.) Cum să nu putem avea dezbateri?! Nu putem fi atât de ridicoli cu toții! (Aplauze.) Este absurd! Evident că este important să avem dezbateri și evident, domnule Márton, că trebuie să vă susțineți amendamentele! Și asta spunem și noi - că trebuie să susținem amendamentele! (Gălăgie.) Degeaba urlați, că problema e aceeași! Noi, Parlamentul, spunem: "Nu putem dezbate?!". Suntem absurzi! Hai să plecăm acasă, dacă suntem atât de idioți! Nu se poate așa ceva! (Gălăgie. Aplauze.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Continuăm.

Nr. crt. 30, la Anexa nr. 1, art. 16 alin. (3), amendament admis. Vot, vă rog.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...pentru faptul că...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...că nu voi urma indicațiile dumneavoastră. Trebuie să dezbatem! Vă place, nu vă place, trebuie să dezbatem aceste articole!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, suntem în procedură de vot, domnule!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Știu foarte bine, domnule președinte!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu luați cuvântul când doriți dumneavoastră!

Vă rog frumos să mergeți în bancă!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În fața unor abuzuri nu reacționăm bine, domnule președinte!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă rog!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Deci haideți să dezbatem articol cu articol, pentru că acesta este rolul Parlamentului, până la urmă, da?! Și nu ne face rău, nu strică! Veți putea trece legile exact în varianta în care o doriți! Numai că, dați-ne măcar aparența sau dați acestei țări măcar aparența unor discuții! Pentru că știm că sunteți foarte hotărâți în direcția pe care ați pornit! Haideți să discutăm!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat! Vă rog să mergeți în bancă!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Articolul 16...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vreau să văd...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Articolul 16....

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, suntem în procedură de vot, dezbaterile s-au epuizat, timpul de dezbateri, vă rog să înțelegeți și să mergeți în bancă, pentru că ce faceți acum nu este regulamentar!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Eu înțeleg foarte bine, și în fața unui abuz, întotdeauna, nu ai altă posibilitate decât să forțezi...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să mergeți în bancă, domnule deputat!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...și să impui dreptatea! Da?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să mergeți în bancă!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Și atunci dreptatea în cazul acesta este să ne ascultați, să aveți măcar răbdarea asta și măcar politețea asta, să ne ascultați și, chiar mai mult decât atât, să intrați într-o dezbatere cu noi, să ne demonstrați că nu avem dreptate pe fiecare amendament în parte!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Vă rog să mergeți în bancă!

Rezultatul votului: 130 de voturi pentru, 56...

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Articolul 16 alin. (3)...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să opriți microfonul de la tribună!

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...are următoarea...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să opriți microfonul! (Gălăgie și vociferări.)

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

"Durata discursurilor..." (Gălăgie și vociferări.)

(Domnului deputat Stelian-Cristian Ion îi este adusă o portavoce și toți membrii Grupului parlamentar ai USR s-au adunat în jurul tribunei.)

Puțină atenție, vă rog! (Vorbește la portavoce, dar nu se aude.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, liderii de grup, veniți până la prezidiu! (Gălăgie.)

Domnule Munteanu!

Domnule Seidler!

 
   

(Ședința a fost întreruptă, deoarece deputați, membri ai Grupului parlamentar al USR, s-au adunat în jurul tribunei, iar domnul deputat Stelian-Cristian Ion vorbește la portavoce.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

În situația în care suntem, sunt nevoit să continuăm ședința...

Asta fac...

(Vociferări.)

Atâta minte avem...

Asta au făcut în Parlament... domnii colegi de la USR...

Continuăm ședința, stimați colegi.

Reluăm, pentru că am fost întrerupt în timpul procedurii de vot.

La nr. crt. 30 - alin. (3) al art. 16...

Vă rog să fiți atenți, liderii... da?

Domnule Munteanu, vă rog să fiți un pic atent la mine!

(Vociferări.)

Eu am început ședința.

Da. Amendament admis. Vot.

(Vociferări.)(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion vorbește la portavoce.)

Amendament admis. Vă rog, vot.

131 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează.

Numărul curent 31 - alin. (3) al art. 16, amendament admis.

Vă rog să votați.

135 de voturi pentru, 49 de voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 32 - alin. (4) al art. 16, amendament admis.

Vot. (Gălăgie.)

136 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Procedură, domnul Tinel.

 
   

(Gălăgie. Vociferări.)

 
   

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Dat fiind faptul că suntem în imposibilitatea de a ne desfășura activitatea, vă propun, domnule președinte, să sistați dezbaterile lucrărilor Camerei Deputaților, în acest moment, și să reluăm dezbaterile săptămâna viitoare, din momentul în care vom putea să discutăm acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

(Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog...

Avem o propunere din partea Grupului PNL, vot.

(Gălăgie. Vociferări.)

50 de voturi pentru, 133 de voturi împotrivă, un coleg care nu a optat.

Continuăm. Punctul 33.

Închideți microfonul acela! (Se adresează staffului tehnic.)

Art. 16 alin. (41), amendament admis.

Vot, vă rog. Vot!

135 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Am încheiat cu amendamentele admise de la art. 16.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion vorbește la portavoce.)

La Anexa nr. 2, la art. 16...

Opriți microfonul... (Se adresează staffului tehnic.)

Alin. (3) al art. 16, nr. crt. 31, amendament respins.

Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 186 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

La nr. crt. 32 - alin. (3) al art. 16, amendament respins.

Vot, vă rog.

186 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

Nr. crt. 33 - art. 16 alin. (3), amendament respins.

Vă rog, vot.

(Gălăgie.)

Un vot pentru, 186 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează.

Nr. crt. 34 - art. 16 alin. (3), amendament respins.

Vot, vă rog.

Un vot pentru, 183 de voturi împotrivă, două abțineri, un coleg care nu votează.

Nr. crt. 35 - art. 16 alin. (31), amendament respins.

Vot, vă rog.

177 de voturi împotrivă, 6 abțineri, 2 colegi care nu optează.

Nr. crt. 36 - alin. (31), tot la art. 16, amendament respins.

Vot, vă rog.

174 de voturi împotrivă, 5 abțineri, un coleg care nu votează.

Poziția 37 din Anexa nr. 2, art. 16 alin. (4), amendament respins.

Vot, vă rog.

Un vot pentru, 176 de voturi împotrivă, 4 abțineri, un coleg care nu optează. Respins.

Nr. crt. 38 - alin. (4), amendament respins.

Vot, vă rog.

175 de voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 39 - alin. (4) art. 16, amendament respins.

Vot, vă rog.

181 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 40 - art. 16 alin. (42) și... alin. (41), amendament respins.

Vot, vă rog.

176 de voturi pentru, o abținere, 2 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 41 - art. 16 alin. (41), amendament respins.

Vot, vă rog.

180 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 42 - se elimină alin. (41) al art. 16, amendament respins.

Vot, vă rog.

179 de voturi împotrivă, un coleg care nu optează. Respins.

Poziția 43 - art. 16 alin. (41), amendament respins.

Vot, vă rog.

170 de voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu votează... nu optează. Respins.

Art. 16, în integralitatea sa.

Vot, vă rog.

141 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează. Art. 16 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Ne întoarcem la Anexa nr. 1, la nr. crt. 34, art. 17 alin. (3), amendament admis.

Vot, vă rog.

140 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu votează.

Domnule Solomon, este de ajuns ce aud...!

Dacă puteți să mă cruțați un pic.

Poziția 35 - alin. (4) al art. 17, amendament admis.

Vot.

138 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 36 - la art. (171)... (172), amendament admis.

Vot, vă rog.

138 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Și, ultimul, art. (173), amendament admis.

Vot, vă rog.

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Sunt în vot acum, vă dau cuvântul imediat.

135 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, o abținere și 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2.

Procedură.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnilor colegi,

Dată fiind situația existentă în acest moment, în Parlament, credem că, pentru credibilitatea Parlamentului, principala putere în această țară - pentru că Legislativul trebuie să fie principala putere în orice țară democratică - ar fi bine să încheiem lucrările aici.

Deci eu vă spun acum, colegial, tuturor - nu vorbesc neapărat în numele PNL, ci în numele unui reprezentant al României, într-o instituție care dorim să rămână credibilă în continuare.

Vă mulțumim.

Vă rugăm, supuneți votului încetarea lucrărilor de astăzi.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am mai supus asta de vreo câteva ori.

Art. 17, la Anexa nr. 2, nr. crt. 44, amendament respins.

Vot, vă rog.

5 voturi pentru, 178 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează.

Nr. crt. 45 - alin. (171), alin. (172) și alin. (173), amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Un vot pentru, 181 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează.

La poziția 46, Anexa nr. 2, art. (172), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 182 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează.

Vot pentru art. 17, în integralitatea sa. Vă rog, vot.

140 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează.

Art. 17 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr.1, art. 18 alin. (2) - amendament admis. Vot, vă rog.

135 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

La poziția 39 din Anexa nr. 1, alin. (4) al art. 18 - amendament admis. Vot.

137 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează.

Nr. crt. 40, la Anexa nr.1, alin. (5) - amendament admis. Vot.

136 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează.

Doamna Turcan...

Domnul Roman...

Domnul Florin Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Conform art. 151 alin. (2) și alin. (3), pe procedură, rugămintea este să înțelegem cu toții că am fost trimiși aici să legiferăm chiar împotriva unei majorități abuzive... (Vociferări.)... care, astăzi, a transformat Parlamentul României într-un loc care nu face cinste nimănui. (Vociferări.)

Rugămintea, domnule președinte, este să sistați lucrările din această seară, pentru că aceste imagini nu fac bine, nicidecum, Parlamentului României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am suspus votului plenului, de vreo două ori, sistarea și plenul a hotărât altceva.

Îmi pare rău. (Vociferări.)

Continuăm.

Nr. crt. 41 - alin. (8) al art. 18, amendament admis. Vot.

137 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 42, Anexa nr.1, art. 18 - după alin. (8) se introduc alineate noi - amendament admis. Vot, vă rog.

136 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează.

Alin. (11) - amendament admis. Vot, vă rog. La poziția 42, alin. (11). Vot.

136 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

La nr. crt. 43, art. 18, alin. (11) - amendament admis. Vot, vă rog.

134 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Vă rog, doamnă Turcan.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi, și de-o parte, și de cealaltă,

România nu este așa, pe fond, România este una puternică, una solidară.

Românii sunt oameni muncitori, cinstiți, calmi, primitori, dornici să dezbată și să facă planuri pentru viitor.

Vă întreb, ce mesaj transmitem, astăzi, în această instituție? (Vociferări.)

Cum arată România reprezentanților care sunt astăzi în majoritatea de guvernare?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Procedura!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedura!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Pe procedură, o să vă rog frumos, în baza art. 151, și de-o parte, și de cealaltă, să facem un apel la calm și la înțelepciune!

Nu înseamnă că cei care sunt în fața noastră sunt hoți.

Nu înseamnă nici că toți cinstiții sunt aici la tribună. (Rumoare. Aplauze.)

Cred cu tărie că, atunci când începem un demers, trebuie să ne gândim și cum ieșim din el, și aș vrea să cred că ieșim cu fruntea sus.

Haideți să redăm Parlamentului României demnitatea, să dezbatem amendamente, (Aplauze.), să oferim argumente - de ce le respingem, de ce le susținem - astfel încât oamenii să ne creadă.

Știu că există o mare suspiciune, în momentul de față, din cauza problemelor penale ale domnului Liviu Dragnea, că tot ce înseamnă decizie în justiție... (Rumoare.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... are un scop final.

Însă eu cred că, indiferent de problemele penale...

(I se întrerupe microfonul.)

... aici...

(I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă.

Continuăm.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vreau doar să-mi închei... dați-mi voie...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles procedura... vă rog...

Am înțeles...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... pentru că, dacă vreți, este un apel la rațiune și la înțelepciune.

Nu asta vor să vadă românii în instituția Parlamentului. Vor să vadă niște oameni serioși și aplecați la problemele pe care ei le au.

Opriți astăzi dezbaterea!

Avem legi importante și săptămâna viitoare. Și legile justiției vor putea fi dezbătute, dar, astăzi, aici, așa, nu mai putem continua... (Gălăgie. Vociferări. Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Art. 18 alin. (2) - amendament admis. Vot, vă rog.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion vorbește la portavoce.)

135 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, 5 colegi care nu optează.

Art. 18 alin. (3) - amendament admis. Vot, vă rog.

137 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu votează.

Art. 18 alin. (4) - amendament admis. Vot, vă rog.

140 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 18 alin. (5) - amendament admis. Vot, vă rog.

137 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

Art. 18, Anexa nr. 2, alin. (2) - amendament respins. Vot, vă rog.

172 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 48 - amendament respins. Vot, vă rog.

174 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează.

Am terminat cu art. 18.

Art. 18 - în integralitatea sa. Vot, vă rog.

137 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 2 colegi care nu optează.

Art. 18 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr.1, nr. crt. 44, art. 19 alin.(1) - amendament admis. Vot.

138 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 45 - amendament admis. Vot, vă rog.

138 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

Procedură, domnul Viziteu. (Gălăgie.)

 
   

Domnul Ilie Dan Barna:

Acestea au fost o parte dintre amendamentele pe care noi ar fi trebuit să le dezbatem. Lipsa dezbaterii la o lege a justiției, în Parlamentul României, este o rușine pentru adoptarea pe care aveți de gând să o faceți astăzi. (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Vă rog... vă rog...

Mulțumesc.

Nr. crt. 46...

Vă rog din suflet, un pic de liniște în sală.

Domnule Cătălin, te rog eu... personal... (Se adresează domnului deputat Cătălin Drulă.)

Nr. crt. 46, alin. (3) - amendament admis. Vot.

(Membrii Grupului parlamentar al USR părăsesc sala de ședința.)

138 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează.

Nr. crt. 47, alin. (4) al art. 19 - amendament admis. Vot.

133 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 48 - amendament admis. Vot.

132 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă. Adoptat.

Nr. crt. 49 - amendament admis, alin. (6). Vot.

129 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează.

Nr. crt. 49, art. 19 alin. (7) - amendament admis. Vot.

137 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

La Anexa nr. 2, amendamente respinse, art. 19 alin. (1), poziția 49 - amendament respins. Vot.

5 voturi pentru, 165 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează.

Poziția 50, alin. (2), amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 165 de voturi împotrivă, 5 colegi care nu votează.

Poziția 51, tot alin. (2), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 169 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează.

Poziția 52, art. 19 alin. (2), amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 166 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 53, amendament respins. Vot.

4 voturi pentru, 163 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 54, amendament respins. Vot.

174 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 55, amendament respins. Vot.

171 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 56, alin. (4), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 173 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează.

Poziția 57, amendament respins. Vot.

167 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 58, amendament respins. Vot.

167 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează.

Poziția 59, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 163 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu votează.

Art. 19 - în integralitatea sa. Vot.

135 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, un coleg care nu optează.

Art. 19 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Trecem la Anexa nr. 1, nr. crt. 50, art. 20 alin. (1), amendament admis. Vot.

136 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 5 colegi care nu optează.

Alin. (2), amendament admis. Vot.

137 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează.

Art. 20 nu are amendamente respinse, așa că votăm art. 20 în integralitatea sa. Vă rog, vot.

132 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează.

Art. 20 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, nr. crt. 51, art. 21 alin. (1), amendament admis. Vot.

131 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (2), amendament admis. Vot. (Rumoare.)

(Membrii Grupului parlamentar al USR revin în sala de ședință.)

128 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 7 colegi care nu optează.

Alin. (3), amendament admis. Vot.

136 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu optează.

Alin. (4), amendament admis. Vot.

134 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, 17 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (5), amendament admis. Vot.

133 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (6), amendament admis. Vot.

139 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, 10 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 52, textul nemodificat, amendament admis. Vot.

La Anexa nr. 2, la art. 21, nr. crt. 60, alin. (1), amendament respins. Vot.

7 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă, o abținere, 15 colegi care nu optează.

Nr. crt. 61, amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 165 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează.

Nr. crt. 62, alin. (1) al art. 21, amendament respins. Vot.

159 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează.

Nr. crt. 63, amendament respins. Vot, vă rog.

165 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează.

Nr. crt. 64, amendament respins. Vot, vă rog.

166 de voturi împotrivă, 12 colegi care nu optează.

Articolul 21 în integralitatea sa. Vot, vă rog. (Vociferări.)

Am omis nr. crt. 65, nu? Îmi cer scuze.

Anexa nr. 2, nr. crt. 65, amendament respins. Amendament respins la poziția nr. 65 din Anexa nr. 2. Vă rog, vot.

Două voturi pentru, 160 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează.

Și acum art. 21 în integralitatea sa. Vot.

128 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează.

Articolul 21 adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, nr. crt. 53, art. 22 alin. (1), amendament admis. Vă rog. Text nemodificat. Vot.

130 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează.

La Anexa nr. 2, la art. 22, poziția nr. 66, alin. (1), amendament respins. Vot.

4 voturi pentru, 159 de voturi împotrivă, două abțineri, 13 colegi care nu optează. Respins.

Poziția nr. 67, art. 22 alin. (1), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 161 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu optează.

Articolul 22 în integralitatea sa. Vot.

131 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 12 colegi care nu optează.

Articolul 22 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, nr. crt. 54, art. 23 alin. (1), amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 12 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția nr. 55, amendament admis. Vot.

122 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 56, amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 57, amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 58, amendament admis. Vot.

126 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează. Adoptat.

Nr. crt. 59, amendament admis. Vot.

126 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 60, amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 61, amendament admis. Vot.

119 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 62, amendament admis. Vot, vă rog.

119 voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu votează. Adoptat.

Nr. crt. 63, amendament admis. Vot, vă rog.

125 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 64, art. 23 alin. (2), amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Și nr. crt. 65, text aprobat. Vă rog, vot. Admis.

123 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează.

La Anexa nr. 2, la art. 23, nr. crt. 68, amendament respins. Vot.

5 voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 69, amendament respins. Vot.

5 voturi pentru, 153 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează.

Nr. crt. 70, amendament respins. Vot.

6 voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, 7 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 71, amendament respins. Vot.

6 voturi pentru, 148 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează.

Nr. crt. 72, amendament respins. Vot, vă rog.

5 voturi pentru, 149 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 73, amendament respins. Vot.

5 voturi pentru, 147 de voturi împotrivă, două abțineri. Respins.

Nr. crt. 74, amendament respins. Vot.

5 voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, două abțineri. Respins.

Nr. crt. 75... Ce e aici la 75?

O voce din sală:

Solicitare de eliminare!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Solicitare de eliminare, da?

Solicitare de eliminare de text. Vot.

5 voturi pentru, 156 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează.

Nr. crt. 76, respins. Vot.

4 voturi pentru, 160 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 77, amendament respins. Vot.

4 voturi pentru, 157 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 78, amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 156 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 79, amendament respins. Vot.

6 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 80, art. 23 alin. (1), amendament respins. Vot.

5 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 81, amendament respins. Vot.

158 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 82, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 159 de voturi împotrivă, două abțineri. Respins.

Suntem la art. 23, da?

Vot, art. 23, în integralitatea sa. Vă rog, vot.

124 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează.

Adoptat art. 23, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, nr. crt. 66, la art. 24 alin. (2), amendament admis. Vot.

135 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 10 colegi care nu optează.

Articolul 24 nu are amendamente respinse.

Supun votului art. 24 în integralitatea sa. Vă rog, vot.

135 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează.

Articolul 24 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1...

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Intervenție pe procedură, conform art. 151 alin. (3), legat de încălcări ale Regulamentului.

Și am o nelămurire vizavi de art. 110 alin. (2), care spune în felul următor: "Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare și/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare și/sau de completare respinse și cuprinse în raportul comisiei și apoi cele de corelare tehnico-legislativă, gramaticale și lingvistice".

Înțelegerea mea este că noi nu respectăm în acest moment ordinea, domnule președinte! (Vociferări. Gălăgie.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Pot accepta că fiecare are un anumit grad de înțelegere, eu mai puțin ca dumneavoastră, de aceea mă și comport ca atare...

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Eu am ținut să vă atrag atenția, am reținut...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Știu! Aveți încredere că urmăresc cu atenție subiectul acesta!

Nr. crt. 67, art. 26 alin. (1), amendament admis. Vot.

129 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, două abțineri, 12 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 68, amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 69, amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 70, amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 71, amendament admis. Vot.

123 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 72, amendament admis. Vot, vă rog.

123 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Anexa nr. 2, nr. crt. 83, art. 26 alin. (1), amendament respins. Vot.

8 voturi pentru, 149 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 84, alin. (11), amendament respins. Vot.

4 voturi pentru, 148 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 85, amendament respins. Vot.

155 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează.

Nr. crt. 86, amendament respins. Vot.

6 voturi pentru, 146 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu votează.

Am terminat cu ...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule Viziteu!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din constatările ultimelor trei voturi au fost sub 165 de voturi exprimate, astfel încât invoc, din procedura de vot, art. 129 alin. (7), care spune că: "Dacă în sala de ședințe nu se află majoritatea deputaților, președintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal", care este solicitat conform acestei proceduri de vot.

Deci dacă puteți dispune verificarea cvorumului și dacă nu este, suspendați ședința până la întrunirea acestui cvorum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Suntem la dezbateri, domnule deputat, nu avem nevoie de cvorum! (Vociferări.)

Dezbateri! Doar la procedura de vot final... Suntem la dezbateri!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Lăsați-mă să vă edific! La procedura de vot, la art. 122 se spune...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedura de vot final, domnule deputat!

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

... că "Orice amendament... se consideră adoptat dacă... nu există obiecție". Deci nu suntem în procedura de vot final! Nu există specificat așa ceva! E procedură de vot, care se aplică la orice vot! Îl supuneți la vot doar în prezența majorității. Majoritatea nu este prezentă!

Vă rog să verificați articolul...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Aveți ...

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Știți că s-a mai întâmplat și la plenul comun, când v-am solicitat același lucru, ați refuzat și apoi CCR-ul a invalidat legea! Este din respect pentru toți deputații să faceți o verificare și să o amânați până la întrunire, altfel va fi anulată din nou de CCR pe motiv de neconstituționalitate. E foarte simplu să verificați cvorumul și să amânați până se face... Poate sunt mulți colegi plecați pe hol.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Articolul 26?

Continuăm cu Anexa nr. 2, pentru că nu am văzut amendamentele respinse de la art. 25, și după aceea ne întoarcem la art. 26 - vot integral.

Nr. crt. 87, art. 25 alin. (1), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 161 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu votează. Respins.

Alineatul (2) al art. 25, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 151 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Și alin. (3) al art. 25, amendament respins. Vot.

154 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează.

Alineatul (4), amendament respins, la art. 25. Vot. Respins.

Un vot pentru, 159 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Articolul 25, în integralitatea sa. Vă rog, vot.

129 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează.

Articolul 25 a fost votat, cu amendamentele admise și respinse.

Continuăm la Anexa nr. 2, nr. crt. 88, amendament respins la art. 26. Vot.

Un vot pentru, 164 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează.

Nr. crt. 89, amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 90, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 153 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 91, amendament respins. Vot.

5 voturi pentru, 153 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 92, alin. (3), amendament respins. Vot.

4 voturi pentru, 156 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează.

Nr. crt. 93, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 155 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Articolul 26 în integralitatea sa. Vot.

131 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează.

Articolul 26 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, nr. crt. 73, art. 27 alin. (1), amendament admis. Vot.

131 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 74, amendament admis. Vot.

126 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Aprobat.

Anexa nr. 2, nr. crt. 94, art. 27 alin. (1), amendament respins. Vot.

4 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 95, amendament respins. Vot.

Procedură, domnul Gheorghe.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Gheorghe, numai o secundă! Eram și eu într-o chestie, aici! Să citesc votul și după aceea...

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bine!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un vot pentru, 156 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează.

Vă rog, propuneți.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal solicită o pauză de un sfert de oră. (Vociferări.) Trei minute sunt prea puține! Haideți 7, 8, totuși, să aibă timp oamenii să mai intre, să mai iasă din sală, totuși!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nici nu mai supun la vot! Dacă vreți, faceți cum spun eu. Facem art. 28, să-l terminăm, și luăm 10 minute pauză.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

E bine.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

27, pardon!

Poziția 96, alin. (2) al art. 27, amendament respins. Vot.

4 voturi pentru, 157 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 97, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 154 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Articolul 27 în integralitatea sa. Vot, vă rog.

130 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează.

Articolul 27 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Pauză până la 17,10, deci 12 minute.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință; secretarii, la prezidiu.

Reluăm. Secretarii, la prezidiu! Unul e aici.

Anexa nr. 1, nr. crt. 75, art. 28 alin. (1), amendament admis. Vot, vă rog.

87 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, o abținere. Adoptat.

Nr. crt. 76, amendament admis. Vot, vă rog.

95 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 77, amendament admis. Vot, vă rog.

100 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează.

Nr. crt. 78, amendament admis. Vot, vă rog.

97 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Adoptat.

Anexa nr. 2, nr. crt. 98, art. 28 alin. (1), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 99, alin. (2), amendament respins. Vot, vă rog.

4 voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Articolul 28 în integralitatea sa. Vot, vă rog.

110 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Anexa nr. 1, poziția nr. 79, art. 29 alin. (1), amendament admis. Vot.

115 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția nr. 80, alin. (2), amendament admis. Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția nr. 81, alin. (3), amendament admis. Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Adoptat.

Alineatul (4), la același nr. crt. 81, amendament admis. Vot, vă rog.

122 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Alineatul (5) la nr. crt. 81, amendament admis. Vot, vă rog.

122 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Adoptat.

Anexa nr. 2, poziția 100, art. 29 alin. (1), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 147 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 29, alin. (2), la poziția 100, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 150 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 101, art. 29 alin. (3), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 152 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează.

Nr. crt. 102, alin. (4), amendament respins. Vot.

154 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 103, alin. (5), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 151 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Respins.

Articolul 29 în integralitatea sa. Vot, vă rog.

131 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează.

Articolul 29 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, poziția nr. 82, art. 30, amendament admis. Vă rog, vot.

130 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 83, amendament admis la alin. (2). Vot, vă rog.

131 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Aprobat.

La Anexa nr. 2, poziția nr. 104, alin. (1), art. 30, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 156 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 105, tot alin. (1), amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 157 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 106, alin. (2), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 153 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 107, amendament respins. Vot, vă rog.

159 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează. Amendamentul a fost respins.

Nr. crt. 109, amendament respins. Vot, vă rog.

4 voturi pentru, 151 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Și nr. crt. 110, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Articolul 30 în integralitatea sa. Vot.

133 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează.

Articolul 30 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, poziția 84, la art. 31 alin. (3), amendament admis. Vot.

132 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă, 28 de abțineri, 11 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 85, amendament admis. Vot.

132 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 38 de abțineri, 6 colegi care nu optează. Aprobat.

La Anexa nr. 2, art. 31, poziția nr. 111, amendament respins. Vot.

155 de voturi împotrivă, 15 abțineri, 5 colegi care nu optează. Respins.

Articolul 31 în integralitatea sa. Vot.

130 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, 9 abțineri, 5 colegi care nu optează.

Articolul 31 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, poziția nr. 86, art. 33 alin. (1), amendament admis. Vot.

131 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 10 colegi care nu optează. Aprobat.

Alineatul 2, amendament admis. Vot.

134 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 87, art. 33 alin. (21), amendament admis. Vot.

130 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 88, amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 7 abțineri, 6 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 89, amendament admis. Vot.

130 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 90, amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Aprobat.

Anexa nr. 2, poziția 112, art. 33, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 160 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 113, alin. (1) al art. 33, cred... Da? Da. Amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 114, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 161 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 115, amendament respins. Vot.

6 voturi pentru, 160 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 116, amendament respins. Vot.

44 de voturi pentru, 116 voturi împotrivă, 4 abțineri, 8 colegi care nu optează.

Nr. crt. 117, amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 118, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 162 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 119, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 159 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 120, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 162 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 121, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 164 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 122, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 161 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 123, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 164 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează.

Nr. crt. 124, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 156 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 125, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 160 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 126, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 155 de voturi împotrivă, o abținere. Respins.

Nr. crt. 127, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 155 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 128, alin. (2), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 159 de voturi împotrivă, două abțineri. Respins.

Art. 33 în integralitatea sa. Vot.

129 de voturi pentru, 44 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează.

Art. 33 a fost adoptat cu amendamentele admise și respinse.

Continuăm cu art. 35, la poziția 91.

Art. 35 alin. (1), amendament admis. Vot.

129 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Aprobat.

Deci la art. 35 avem doar acest amendament admis, respinse nu avem.

Vot pe art. 35 în integralitatea sa. Vot.

128 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Art. 35 a fost adoptat cu amendamentele admise și... admise, atât.

Continuăm cu poziția 92 de la Anexa nr. 1. La art. 37 alin. (11), amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 93, Anexa nr. 1, art. 37 alin. (2), amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Nu avem amendamente respinse.

Supun votului art. 37 în integralitatea sa. Vot.

126 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează. Art. 37 a fost adoptat cu amendamentele admise.

Poziția 94, Anexa nr. 1, art. 38, amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 95, amendament admis, vot.

126 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 96, amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

Amendamente respinse nu avem la art. 38.

Vot pe art. 38 în integralitatea sa.

126 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat cu amendamentele admise.

Nr. crt. 97, la Anexa nr. 1, art. 39 alin. (1), amendament admis. Vot, vă rog.

133 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 98, amendament admis. Vot, vă rog.

132 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 99, amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 100, amendament admis. Vot, vă rog.

127 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Nr. crt. 101, amendament admis. Vot, vă rog.

130 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 102, amendament admis. Vot, vă rog.

132 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Aprobat.

Trecem la Anexa nr. 2, la art. 39 alin. (2), amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 159 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 130, amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 161 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 131, alin. (4), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 166 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 132, alin. (4), amendament respins. Vot, vă rog.

159 de voturi pentru, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 133, alin. (6), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 160 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează.

Poziția 134, alin. (7), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 161 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează.

Art. 39, da, în integralitatea sa. Vot.

Vot am zis.

130 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează.

Art. 39 a fost adoptat cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, pct. 103, art. 40 alin. (1), amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 104, alin. (3) al art. (40), amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 105, amendament admis. Vot.

130 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Anexa nr. 2, poziția 135, art. 40, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 159 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 136, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 151 de voturi împotrivă, două abțineri și 10 colegi care nu optează. Respins.

Art. 40 în integralitatea sa. Vot.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte de ședință,

Dați-mi voie să urăm la mulți ani, tuturor sărbătoriților zilei, celor care poartă numele Sf. Nicolae! (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

(Domnul deputat Nicolae Giugea solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, nu, nu... nu a precizat care Nicolae.

Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun să nu mai acordați pauză, fiindcă am două motivații foarte bine argumentate.

Unu...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Faceți economie în seara asta...

 
   

Domnul Nicolae Giugea:

Puneți președintele dumneavoastră în postura de a alege între Moș Livache și Moș Nicolae, care nu sunt de același calibru.

Și, în al doilea rând, probabil, nu știu ce se întâmplă în pauză, că îl copleșiți cu pupături, cu îmbrățișări, mai ales cred că i-ați dus și cele 27 de articole aprobate, că nu și-a mai revenit în sală...

V-aș ruga să... deci să-mi îndepliniți această dorință, astăzi, să nu mai acordați pauză. (Vociferări. Discuții în sală.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Eu vă doresc multă sănătate, domnule Giugea. Atâta pot, din calitatea asta, de moderator...

Anexa nr. 1, nr. crt. 106, alin. (3) al art. 41, amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează.

Art. 41 în integralitatea sa. Vot.

127 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, o abținere. Aprobat.

Pct. 107, Anexa nr. 1, art. 421, amendament admis. Vot.

129 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Aprobat.

Alin. (2), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (3), amendament admis. Vot.

123 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2, la art. 42 alin. (1), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 157 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi nu votează. Respins.

Alin. (2) al art. 42, amendament respins. Vot.

153 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (3) de la art. 42, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 152 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 138, art. 421 alin. (1), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Alin. (2) de la art. 421, amendament respins. Vot.

153 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Alin. (3) de la art. 421, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 151 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Respins.

Art. 42 în integralitatea sa. Vă rog, vot.

125 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează.

Art. 42 a fost adoptat cu amendamentele admise și respinse.

Anexa nr. 1, poziția 108, art. 43 alin. (1), amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Alin. (2), amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Aprobat.

Alin. (3) al art. 43, amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Aprobat.

Alin. (4) al art. 43, amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Alin. (5) al art. 43, amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Adoptat.

Anexa nr. 2, poziția 139, art. 43 alin. (1), amendament respins. Vot.

8 voturi pentru, 156 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Respins.

Alin. (2) al art. 43, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 159 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (3), amendament respins. Vot.

6 voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (4) al art. 43, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 156 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Respins.

Alin. (5) al art. 43, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 156 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Amendamentul a fost respins.

Art. 43 în integralitatea sa. Vot.

127 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Art. 43 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 109, art. 44 alin. (1), amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 110, lit. a), amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Adoptat.

În continuare, lit. b), amendament admis. Vot.

126 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Aprobat.

Lit. c), amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 111, alin. (2) al art. 44, amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 112, alin. (3), amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 113, alin. (3), amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 114, amendament admis. Vot, vă rog.

125 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu votează. Aprobat.

Trecem la Anexa nr. 2, poziția 140, cu art. 44 alin. (1), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 150 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 12 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 141, lit. a), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 153 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Lit. b), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează. Respins.

Lit. c), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 153 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 142, art. 44 alin. (1), amendament respins. Vot, vă rog.

154 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 143, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 148 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 144, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 152 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 145, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 155 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 146, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 151 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 147, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 151 de voturi împotrivă, două abțineri, 12 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 148, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 151 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 149, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 152 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Și poziția 150, amendament respins, alin. (5). Vot, vă rog, amendament respins.

Două voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Respins.

Art. 44 în integralitatea sa, cu amendamente admise și respinse. Vot.

122 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu votează. Art. 44 a fost adoptat.

Poziția 115, la Anexa nr. 1, art. 45, amendament admis. Vot.

120 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Aprobat.

Anexa nr. 2, poziția 151, art. 45, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 151 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Art. 45 în integralitatea sa. Vot.

122 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu optează. Art. 45 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 116, art. 46, alin. (1), amendament admis. Vot. Vot.

122 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 117, alin. (2), amendament admis. Vot.

119 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Aprobat.

Poziția 118, amendament admis. Vot.

118 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 119, amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu votează. Aprobat.

Poziția 120, amendament admis, art. 461 alin. (1). Vot.

123 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează. Aprobat.

Art. 461 alin. (2), amendament admis. Vot.

122 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu votează. Aprobat.

Art. 461 alin. (3), amendament admis. Vot.

120 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Art. 462 alin. (1), amendament admis. Vot.

(120 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 8 deputați nu optează.)

Și alin. (2) al art. 462, amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 121, art. 463 alin. (1), amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu votează. Adoptat.

Art. 463 alin. (2), amendament admis. Vot.

123 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu vor să voteze sub nicio formă. Aprobat.

Voci din sală:

... nu optează...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ați... optat, corect.

Art. 463 alin. (3), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 7 colegi care nu au optat. Aprobat.

Trecem la Anexa nr. 2, cu art. 46, poziția 152, alin. (1), amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 10 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 153, alin. (2) al art. 46, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 154, alin. (3), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 155, alin. (5) al art. 46, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 153 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 156, amendament respins. Vot.

A venit domnul Șerban. (Se referă la domnul senator Șerban Nicolae.)

Un vot pentru, 155 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Și poziția 157, alin. (6), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 147 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează.

Supun votului art. 46 cu amendamentele admise și cu art. 461, art. 462, art. 463, pe care le-am aprobat, în integralitatea sa. Vot.

125 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 10 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 122 din Anexa nr. 1, art. 471 alin. (1), amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Alin. (2), amendament admis. Vot.

128 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează. Aprobat.

Poziția 123, art. 472 , amendament admis. Vot.

130 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

La Anexa nr. 2, poziția 158, art. 47, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 161 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu votează... care nu optează. Respins.

Poziția 159, art. 471 alin. (1), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (2), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 151 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Respins.

Alin. (3), amendament respins. Vot.

148 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Art. 47, cu art. 471 și art. 472, cu amendamentele admise și propuse, în integralitatea sa. Vot, vă rog.

125 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 124 din Anexa nr. 1, la art. 48 alin. (1), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 125, art. 48 alin. (4), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 126, alin. (5) al art. 48, amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 127, alin. (6) al art. 48, amendament admis. Vot, vă rog.

116 voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 128, alin. (7), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 129, alin. (8), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Procedură.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem aproape la jumătatea numărului de amendamente și aș fi vrut să stric, să rup un pic monotonia și să vă felicit pentru modul în care ați condus și ați avut răbdare.

Chiar vă felicit și sper să fiți viitorul președinte al Camerei Deputaților. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Sincer, aș fi mers la domnul Giugea, la o bere, dar...

Poziția 130, alin. (9)...

Domnul profesor... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu știu că nicio zi nu trece fără să nască un erou. Dumneavoastră aproape ați devenit un erou. E drept, unul negativ, dar erou se cheamă. (Râsete. Aplauze.)

Cel care ne-a pus să muncim aici ca pe plantație nu este în sală, dar este și el un fel de erou.

Dar eroina zilei este doamna deputat Chichirău... (Râsete. Aplauze.)... care, ați văzut, a dat dovadă de mai multă virtuozitate decât și-a putut imagina cineva. La capcana pe care i-ați întins-o dumneavoastră, aprinzând, stingând, microfonul, doamna a continuat să exerseze, să ni se adreseze nouă la rece, și s-a descurcat... (Râsete. Aplauze.) ... foarte bine.

Eu vreau să vă spun că am apreciat și colegul cu goarna (Râsete. Aplauze.)... domnule... care, într-o perioadă prolifică pentru noi, v-a luat maul (Râsete.)... cum se spune...

Schimbul de replici - pentru care am regretat și am și suferit - dintre mine și domnul Bacalbașa - e un fel de preludiu față de schimbul de replici la care dumneavoastră n-ați avut acces, ce s-a produs între colegul nostru, Șerban Nicolae, și doamna Chichirău. (Aplauze.)

Și pentru ca toată lumea să fie în temă cu ce se discută, eu vreau ca acele dialoguri absolut halucinante să fie făcute publice, pentru că doamna Chichirău este o comoară.

Mulțumesc.

Iar domnul Șerban Nicolae este mai mult decât o comoară, două comori.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Mai încolo un pic. (Vociferări.)

Mai făceam ceva și mai făceam după aceea o pauză...

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Să trecem la lucruri cu adevărat serioase.

Procedură, art. 145 alin. (3): "Președintele este asistat obligatoriu de doi secretari stabiliți prin rotație, dintre care unul, de regulă, este din opoziție".

Având în vedere că domnul Buican a fost până acum, și la pupitru e o doamnă colegă care rezistă cu stoicism de atâta vreme, eu propun ca secretarul din partea colegilor de la USR s-o înlocuiască pe doamna. (Se referă la doamna deputat Ioana Bran, secretar al Camerei Deputaților.) A rezistat cu stoicism la tribună.

Mulțumesc. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulțumesc.

Poziția 130 din Anexa nr. 1, alin. (9), amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 131, amendament admis. Vot, vă rog.

121 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 132, alin. (10), amendament admis. Vot, vă rog.

127 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 133, alin. (11), amendament admis. Vot, vă rog. (Vociferări.)

Ar trebui cineva de la o opoziție și în locul meu un pic... (Vociferări.) Ați vrea voi! (Râsete.)

121 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 134, alin. (12), amendament admis. Vot, vă rog.

118 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează.

Am încheiat cu Anexa nr. 1, la art. 48.

Trecem la Anexa nr. 2.

Articolul 48 alin. (2), amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 148 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 161, alin. (2), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 146 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi nu optează. Respins.

Poziția 162, alin. (21), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 149 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 163, alin. (3), amendament respins. Vot.

135 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi nu votează. Respins. (Vociferări.)

Vă rog! Vă rog! (Vociferări.)

Domnule deputat, am o rugăminte la dumneavoastră... Vă rog! Vă rog! Nu dialogați așa cu mine, v-am rugat să nu deranjați colegii! Filmați-vă singur, că vă ajută...

Poziția 164, alineat... (Vociferări.)

Vă rog! Vă rog!

Poziția 164, alin. (4), amendament respins. Vot, vă rog. Respins. Vot.

3 voturi pentru, 149 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 165, nemodificat. Vă rog. Amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 151 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 166, amendament respins. Vot. (Gălăgie.)

Un vot pentru, 129 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 167, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 149 de voturi împotrivă, o abținere. Respins.

Poziția 168, art. 48, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 148 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 169, alin. (8), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 152 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 170, amendament respins. Vot, vă rog.

151 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Și poziția 171 - ultimul de la art. 48 - amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 150 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Articolul 48 în integralitatea sa. Vot.

123 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Articolul 48 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 135, art. 49 alin. (1), amendament admis. Vot. Admis. Vot.

Mă scuzați că nu sunt atât de atent ca dumneavoastră, să vă fac atenți! Îmi cer scuze! (Vociferări.) Da, v-am verificat, da!

124 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 136, alin. (2), amendament admis. Vot, vă rog.

124 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 137, text admis. Vă rog, vot.

122 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 138, amendament admis. Vot.

123 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 139, alin. (7), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 140, alin. (8), amendament admis. Vot.

127 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 141, alin. (9), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi nu optează. Adoptat.

Poziția 142, amendament admis. Vot.

123 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi nu optează. Adoptat.

Anexa nr. 2 la art. 49, la respinse. Alin. (2), amendament respins. Vot.

4 voturi pentru, 144 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 173 alin. (21), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 147 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 11 colegi care nu votează. Respins.

Alineatul (22), amendament respins. Vot.

154 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu votează.

Da, domnule Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acum câteva minute pe site-ul Senatului a fost publicat anunțul conform căruia ceea ce discutăm noi astăzi a fost adoptat.

Rugămintea către stafful tehnic este să ia legătura cu colegii de la Senat, să scoată acest proiect ca fiind adoptat de către noi, pentru că eu cred că suntem aici cu toții să încercăm să dezbatem. Acest lucru nu face cinste, în primul rând Senatului, și aruncă în derizoriu orice dezbatere care are loc în Camera Deputaților.

Rugămintea este să verificați și dumneavoastră!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Noi suntem în Cameră aici, camera serioasă...

Alineatul (3), de la poziția 174, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 154 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 175, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 152 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 176, alin. (5), amendament respins. Vot, vă rog.

148 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 177, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 148 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 178, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 145 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 179, alin. (8), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 140 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 180, alin. (9)...

 
   

(Domnul deputat Claudiu-Iulius-Gavril Năsui solicită să ia cuvântul pe procedură.)

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Voi fi rapid, domnule președinte! Problema nu e doar că au apărut pe site-ul Senatului, problema e că au și numere de înregistrare și sunt foarte curios cum niște legi care n-au plecat de la Camera Deputaților au și numere de înregistrare.

Deci abuzurile pe care le faceți sunt absolut incredibile în ziua de astăzi și aș dori - și vă rog, domnule președinte de ședință - să notificați funcționarii din Camera Deputaților care se ocupă de relația cu Senatul - să înțelegem și noi exact ce a primit număr de înregistrare, ce a fost exact înregistrat la Senat, cine a votat lucrul acela?

Mulțumim frumos.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Am înțeles! E problema la Senat, nu la noi!

Aveți senatori... Mă rog. (Vociferări.)

Poziția 180, alin. (9), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 150 de voturi împotrivă, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 181, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 148 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 182, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 147 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu votează. Respins.

Articolul 49 în integralitatea sa. Vă rog, vot.

120 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Articolul 49 a fost adoptat.

Articolul 50, la Anexa nr. 1, poziția 143, alin. (1), amendament admis. Vot.

125 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Articolul 50 lit. a). Vot, vă rog. Amendament admis.

124 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Litera b), amendament admis. Vot.

118 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Litera c), amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 5 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 146, amendament admis. Vot.

122 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 147, alin. (3), amendament admis. Vot.

124 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

Eu am dat cuvântul pe procedură - nu există nicio procedură până acum - să mai facem pauză, dar nu vreau să abuzați de chestia aceasta.

Vă rog, e ultima dată când vă mai dau cuvântul!

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc.

Nu abuzez câtuși de puțin, domnule președinte de ședință.

Tocmai vreau să vă atrag atenția asupra unui fapt deosebit de periculos, și anume faptul că, la Senat - așa cum au spus și colegii mei - a fost înregistrată inițiativa legislativă pe care dumneavoastră ați depus-o și pe care noi ne chinuim să o dezbatem astăzi, ca fiind votată astăzi în Parlamentul României și există deja număr de înregistrare de intrare la Senat.

Or, lucrul acesta, domnule președinte - permiteți-mi să nu vă răpesc foarte mult timp - arată un singur lucru: că aici a fost o acțiune cu premeditare! (Vociferări. Rumoare.)

Dumneavoastră urmăreați ca astăzi, cu paravanul de comemorare a Majestății Sale, Regele Mihai, să dați o lovitură la adresa Justiției, să votați această lege...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

...și v-ați grăbit să o și înregistrați la Senat, crezând că vă va ieși acest joc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumim.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Noroc că opoziția a reușit să blocheze acest demers și aceasta înseamnă că societatea trebuie să fie trează, activă, pentru că încă mai sunt șanse să fiți opriți din această destructurare a instituțiilor statului.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, mulțumesc! Nu era nicio procedură la Cameră... Adresați-vă Senatului, cui doriți dumneavoastră!

Continuăm.

Nr. crt. 148, alin. (4), amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, o abținere. Adoptat.

Nr. crt. 149, alin. (5), amendament admis. Vot.

122 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 150, alin. (6), amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Și alin. (7), la poziția 151, amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu votează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2, poziția 183, art. 50 alin. (1), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 143 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 184, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 134 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 185, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 141 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 186, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 139 de voturi împotrivă, trei abținere, 7 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 187, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 145 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 188, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 144 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 189, amendament respins. Vot.

139 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 190, amendament respins. Vot.

142 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 191, amendament respins. Vot.

141 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu-și exprimă votul. Respins.

Poziția 192 - și ultima - amendament respins. Vot.

140 de voturi împotrivă, trei abțineri, 7 colegi care nu votează. Respins.

Articolul 50 în integralitatea sa. Vă rog, vot.

117 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, trei abținere, 5 colegi care nu votează. Articolul 50 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 152, art. 51 alin. (1), amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 153, amendament admis. Vot.

118 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 154, amendament admis. Vot.

120 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 155, amendament admis. Vot.

119 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 156, amendament admis. Vot.

116 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu votează. Adoptat.

Și poziția 157, amendament admis. Vot.

119 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu votează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2, poziția 193, art. 51 alin. (1), amendament respins. Vot.

5 voturi pentru, 141 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 194, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 141 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 195, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 143 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 196, amendament respins. Vot, vă rog.

139 de voturi împotrivă, trei abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 197, amendament respins. Vot, vă rog.

141 de voturi împotrivă, trei abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 198, amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 142 de voturi împotrivă, o abținere. Respins.

Și alin. (82) aici... Vot, vă rog. Tot respins e.

Un vot pentru, 146 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 199, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 146 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 200, art. 51, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 144 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează.

Domnule Roman, vă rog să nu mă puneți în situația să vă tai microfonul! Dacă-mi spuneți același lucru...?! Invocați o chestiune procedurală! (Vociferări.)

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

N-am spus același lucru, domnule președinte, și eu cred că sunt lucruri foarte serioase! Se repetă exact aceeași situație, domnule deputat "Mitralieră", și în cazul propunerii ANI a apărut deja pe site-ul Senatului exact același lucru, că legea a fost... (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Poziția 200... (Vociferări.))

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat! (Aplauze.)

Articolul 51. Vot în integralitatea sa.

125 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Articolul 51 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 158, la art. 52 alin. (3), amendament admis. Vot, vă rog.

117 voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 159, art. 521, amendament admis. Vot.

115 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 160, amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 162, alin. (4). Vot. Amendament admis.

118 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 163, alin. (5), amendament admis. Vot.

121 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Articolul 522 alin. (1), amendament admis. Vot.

122 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Articolul 523, amendament admis, la poziția 165. Vot, vă rog.

119 voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere și 9 colegi care nu optează.

Tot la art. 52, îmi cer scuze, dar am sărit eu un amendament admis, poziția 161, art. 521 alin. (2), amendament admis. Vot.

120 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează.

Nr. crt. 166, la art. 522, amendament admis. Vot. 523, mă scuzați!

119 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează.

Nr. crt. 167, art. 524 alin. (1), amendament admis. Vot.

120 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează.

Și art. 524 alin. (11), amendament admis. Vot.

120 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

La poziția 168, alin. (2), amendament admis. Vot.

120 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 169, art. 527, amendament admis. Vot.

112 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2, la art. 52...

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Tot în virtutea art. 151 alin. (3) vreau să atrag atenția asupra unui alt articol din Regulament, art. 239: "Deputații care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizația și diurna de deplasare de la autoritățile la care își desfășoară activitatea".

O să-i rog politicos pe miniștrii care astăzi și-au pierdut ziua aici să nu primească și să nu încaseze diurna de la Guvern.

Mulțumesc frumos de tot. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

(Domnul deputat Nicolae Dobrovici-Bacalbașa solicită să ia cuvântul.)

Domnule Bacalbașa, nu v-am dat cuvântul! (Vociferări.)

Nu v-am dat cuvântul, îmi pare rău! Nu! Nu v-am dat cuvântul! Vă rog! (Vociferări.) Ați vrea voi!

Articolul 52... (Gălăgie.)

Alin. (2) al art. 52... Am trecut la respinse!

Poziția 201, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 142 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 202, alin. (3) al art. 52, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 132 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 203, alin. (3) al art. 52, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 134 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 204, amendament respins. Vot.

Trei voturi pentru, 126 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 205, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 206, amendament respins. Vot.

126 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 207, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 132 de voturi împotrivă, două abțineri, 13 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 208, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 132 de voturi împotrivă, trei abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 209, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 130 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 210, amendament respins. Vot, vă rog.

130 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 211, amendament respins. Vot, vă rog.

Trei voturi pentru, 131 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 212, amendament respins. Vot, vă rog.

128 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 213, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 124 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu își exprimă votul. Respins.

Poziția 214, amendament respins. Vot, vă rog.

124 de voturi împotrivă, un vot pentru, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 215, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 216, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 131 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează.

Poziția 217, amendament respins. Vot, vă rog.

127 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 218, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 219, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 131 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează.

Poziția 220, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 128 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 221, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, trei abțineri, 13 colegi care nu optează.

Poziția 222, amendament admis. Vot, vă rog.

Respins, mă scuzați! Am greșit, reluăm votul! Reluăm votul, că am greșit eu!

Amendament respins, poziția 222. Vot, vă rog.

Trei voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, trei abțineri, 10 colegi care nu optează.

Poziția 223, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, două abțineri, 13 colegi nu votează. Respins amendamentul.

Articolul 52 în integralitatea sa. Vot.

(111 voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 11 deputați nu optează.)

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Mai încolo puțin, Lucian! Mai încolo, da? (Râsete.)

Poziția 170, art. 53, la Anexa nr. 1, alin. (1), amendament admis. Vot.

111 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 15 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 171, amendament admis. Vot, vă rog.

105 voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 172, amendament admis. Vot.

110 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează.

Dintr-o greșeală de redactare, 173 a fost bătut... e gol și atunci continuăm cu 174.

"Dispozițiile nemodificate", alin. (4), amendament admis. Vot.

109 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 175, amendament admis. Vot.

111 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 176, amendament admis. Vot.

111 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 177, amendament admis. Vot.

111 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 178, amendament admis. Vot.

108 voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abținere,... A venit Șerban! (Se referă la domnul senator Șerban Nicolae.) ...9 colegi care nu votează...

(Domnul deputat Tudor-Vlad Benga solicită să ia cuvântul.)

Îmi pare rău, domnule Benga, nu vă mai dau cuvântul! Nu vă mai dau cuvântul, că nu aveți nicio procedură, n-ați invocat nicio procedură până acum!

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga (din sală):

E important! (Vociferări și nemulțumire.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mă lăsați un pic să termin eu, că am o chestie aici! Numai un pic, dacă aveți răbdare?

Adoptat.

Poziția 179, amendament admis. Vot.

107 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere, un coleg care nu votează.

Poziția 180, amendament admis. Vot.

108 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează.

Trecem la Anexa nr. 2.

Domnul Benga, un minut, procedură.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Știți, totdeauna voi invoca, ca de obicei, art. 151 alin. (3), în virtutea căruia cer cuvântul. Și mă voi referi la art. 242 din Regulament: "Constituie abateri disciplinare parlamentare următoarele fapte săvârșite de deputați dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni:

a. încălcarea dispozițiilor privind îndatoririle deputaților prevăzute de Constituție și de legile în vigoare...".

Acum, vreau să vă spun următorul lucru: Statutul deputaților și al senatorilor este lege în vigoare. Și vreau să fac referire la art. 10 - principiul interesului național: "Deputații și senatorii au îndatorirea de a acționa în interesul întregii națiuni și al locuitorilor din circumscripțiile electorale pe care le reprezintă...".

Și întrebarea mea adresată dumneavoastră este: cu acest proiect de lege credeți sincer că ați acționat în interesul întregii națiuni?

Mulțumesc frumos. (Rumoare. Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

E ultima oară când mă mai păcăliți. (Rumoare.)

Anexa nr. 2.

Poziția 224, art. 53, amendament respins. Vot.

7 voturi pentru, 130 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 225, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 127 de voturi împotrivă, 2 colegi care se abțin, 13 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 226, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 132 voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 227, amendament respins. Vot.

132 împotrivă, un vot pentru, două abțineri, 13 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 228, amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 129 împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 229, amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 125 de voturi împotrivă, o abținere. Respins.

Poziția 230, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează.

Poziția 231, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 129 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează.

Poziția 232, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 233, amendament respins. Vot.

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Un vot pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 234, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 128 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează.

Poziția 235, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 130 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 236, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 126 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 237, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 132 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 238, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 134 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 239, amendament respins. Vot.

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Un vot pentru, 136 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 240.

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Lăsați-mă să termin articolul acesta. Chiar contează miștoul pe care îl faceți în timpul procedurii? Că e acum sau la sfârșitul articolului?

Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Procedură, art. 151 alin. (3): "Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului"...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu suntem în dezbateri, suntem în procedură de vot.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vreau să vă rog, domnule președinte de ședință, să-l rugați pe domnul senator Șerban Nicolae, care nu are calitatea de deputat, are calitatea de senator și de inițiator, să ia loc acolo unde îi este destinat spațiul unui inițiator, reprezentanților Guvernului și altor invitați. Mai ales că au apărut și acele declarații total nepotrivite.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Vă rog, domnule senator.

Domnul... hai, ca să fac și eu o pauză de minut, domnul Stanciu.

Vă rog, domnule senator, nu dialogați cu sala.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Și mă bucur că puteți să faceți pauză. O să vă invoc la sfârșit articolul. Și chiar am o solicitare de vot.

În primul rând, aș vrea, și în numele meu, personal, și al Grupului USR, să mulțumesc întregului staff al Camerei Deputaților care ne asistă în aceste lucrări. Bănuiesc că veți intenționa să terminăm astăzi... (Aplauze.) ... așa că profit și de faptul că doamna ministru al muncii este aici și poate confirma ceea ce voi spune.

Conform Codului muncii, dacă într-o zi se ajunge la 12 ore de muncă, trebuie urmate de o pauză de 24 de ore... (Rumoare. Aplauze.)... și în jumătate de oră se va face acest lucru.

Așa că... ceea ce vă solicit, și liderii să ia în considerare acest lucru - este pentru staff, nu pentru noi -, să supunem votului, să modificăm programul de lucru de mâine, să fie zi liberă, astfel încât stafful Camerei să poată avea această pauză de 24 de ore, exact cum indică Codul muncii. Și doamna ministru al muncii poate confirma că așa este.

Vă mulțumesc.

Și vă rog să supuneți la vot acest lucru. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Tocmai am vorbit cu dânșii și nu vor. (Vociferări. Rumoare.) Nu vor. Insistă. Rezistă. Continuăm. Rezistă...

Poziția 239, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 142 de voturi împotrivă, două abțineri, 17 colegi care nu optează.

Poziția 240, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 135 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 241, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 134 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 242, amendament respins. Vot.

131 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 243, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 131 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 244, amendament respins. Vot.

131 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 245, amendament respins. Vot.

134 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 246, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 133 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 247, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 131 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 248, amendament respins. Vot.

130 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 249, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 130 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 250, amendament respins. Vot.

Puteți să mă auziți, că nu... n-auziți ce trebuie.

Alin. (10). Vot. Amendament respins.

127 de voturi împotrivă, două voturi pentru. Respins.

Alin. (11), amendament respins. Vot.

127 de voturi împotrivă, o abținere. Respins.

Alin. (12), amendament respins. Vot.

 
   

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

... dar și numărul curent...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La poziția 250... mergem cu toate...

128 de voturi împotrivă, un vot pentru. Respins.

Alin. (13), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere. Respins.

Alin. (14), amendament respins. Vot.

123 de voturi împotrivă, două abțineri. Respins.

Alin. (15), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 125 de voturi împotrivă, două abțineri.

Art. 53 în integralitatea lui. Vot.

99 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează.

Art. 53 a fost votat cu amendamentele admise și respinse.

Domnul Drulă.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Art. 15 alin. (3). Până vă uitați dumneavoastră, aș vrea să vă propun să facem o pauză.

Motivația este și că suntem obosiți și că deja s-au strâns niște oameni aici. Și vă pun aici să auziți... (Prezintă o înregistrare a protestatarilor.)

Asta spun oamenii care sunt afară. Poate mergem și noi să-i ascultăm. Facem o pauză de 15 minute. Este și târziu...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Ești băiat corect, Cătălin.

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Totul are o măsură. (Aplauze.) Colegii noștri din USR, după ce au solicitat sobrietate, comportament normal de la această tribună, organizează de o oră niște manifestații, după ce au anunțat că nu vor face manifestații.

Cam atât... (Vociferări.) ... cam atât înseamnă cuvântul dat de colegii noștri care au și niște expresii elocvente, frumoase, nu jignesc pe nimeni, ne fac numai "hoți", că asta nu e jignire pentru ei, probabil.

Ca atare, e pur și simplu revoltător ceea ce se întâmplă aici, stimați colegi.

Voci de la USR:

Care e procedura?

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Procedura e să fiți chemați la ordine, așa cum ați solicitat celorlalți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Munteanu.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Vreau să adaug doar două-trei propoziții.

Vă rog, și insist, să nu mai acordați dreptul pe procedură - să vină la microfon. Pentru că de fiecare dată se pleacă cu intenții bune din sală, și când se ajunge aici, ajungem la cu totul și cu totul alt subiect.

Vă rog foarte mult, și insist, dacă cineva dorește și adună mult venin în el, după ce finalizăm dezbaterile în această seară, dați-le voie să vorbească. Și nu mai suntem atunci obligați să-i ascultăm. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Continuăm.

Art. 54, Anexa nr. 1, poziția 181, amendament admis. Vot.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Îmi pare rău, nu mai dau cuvântul pe nicio procedură. (Vociferări.)

Domnule Stelian, în momentul în care mi se spune ceva și se întâmplă altceva... Nu am dreptul să dau cuvântul pe procedură, un lider mi-a cerut, am încheiat orice discuție pe proceduri. Sunt în procedură de vot. (Domnul deputat Stelian-Cristian Ion semnalează că s-a sărit un anumit număr curent de la amendamente.)

Unde? Nu, nu, nu am sărit. Am anunțat 173-ul, știa și domnul secretar, e un număr care a fost introdus gol și am sărit peste el.

Da. OK. Deci considerați că e acel număr.

Amendament admis, pct. 181, art. 54. Vot.

90 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 182, amendament admis. Vot.

89 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 183, amendament admis. Vot.

102 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 184, amendament admis. Vot.

89 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Și poziția 185, amendament admis. Vot.

85 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Aprobat.

Trecem la Anexa nr. 2, la art. 54, amendamente respinse, poziția 251, amendament respins. Vot.

13 voturi pentru, 112 voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 252, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 109 voturi împotrivă, 13 abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins

Poziția 253, amendament respins. Vot.

119 voturi împotrivă, două voturi pentru. Respins.

Poziția 254, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 255, amendament respins. Vot.

124 de voturi împotrivă, un vot pentru. Respins.

Poziția 256, amendament respins. Vot.

125 de voturi împotrivă, un vot pentru. Respins.

Poziția 257, amendament respins. Vot.

119 voturi împotrivă, 3 voturi pentru. Respins.

Poziția 258, amendament respins. Vot.

116 voturi împotrivă, două voturi pentru. Respins.

Poziția 259, amendament respins. Vot.

14 voturi pentru, 114 voturi împotrivă, două abțineri. Respins.

Poziția 260, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 114 voturi împotrivă, 3 abțineri. Respins.

Poziția 261, amendament respins. Vot.

115 voturi împotrivă, un vot pentru. Respins.

Poziția 262, amendament respins. Vot.

10 voturi pentru, 108 voturi împotrivă. Respins.

Poziția 264. Iar este un număr, precizez, 263, trecut, din greșeală, gol.

Poziția 264, care se referă la alin. (3), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 126 de voturi împotrivă, două abțineri. Respins.

Poziția 265, amendament respins. Vot.

12 voturi pentru, 120 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 266, amendament respins. Vot.

8 voturi pentru, 117 voturi împotrivă. Respins.

Poziția 267, amendament respins. Vot.

120 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 268, amendament respins. Vot.

122 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 269, amendament respins. Vot.

125 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 270, amendament respins. Vot.

8 voturi pentru, 121 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 271, amendament respins. Vot.

127 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 272, amendament respins. Vot.

121 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 273, amendament respins. Vot.

129 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 274, alin. (1), amendament respins. Vot.

120 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (2), amendament respins. Vot.

121 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (3), amendament respins. Vot.

120 de voturi împotrivă, 7 abțineri. Respins.

Poziția 274, alin. (4), amendament respins. Vot.

123 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 275, amendament respins. Vot.

124 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 274, art. 543 alin. (1), amendament respins. Vot.

121 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (2), amendament respins. Vot.

125 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (3), amendament respins. Vot.

122 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (4), amendament respins. Vot.

123 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 277, amendament respins, art. 544 alin. (1). Vot.

122 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (2), amendament respins. Vot.

115 voturi împotrivă. Respins.

Alin. (3), amendament respins. Vot.

123 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (4), amendament respins. Vot.

122 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (5), amendament respins. Vot.

126 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 278, art. 544 alin. (1). Vot.

125 de voturi împotrivă.

Alin. (2). Vot.

120 de voturi împotrivă. Respins.

Alin. (3). Vot.

119 voturi împotrivă.

Alin. (4). Vot.

122 de voturi împotrivă.

Și alin. (5). Vot.

(111 voturi împotrivă, 7 abțineri, 8 deputați nu optează.)

Art. 54 în integralitatea sa. Vot.

Art. 54, adoptat.

(99 voturi pentru, 38 împotrivă, 12 deputați nu optează.)

Anexa nr. 1, poziția 186, art. 55 alin (1), amendament admis. Vot.

105 voturi pentru. Adoptat.

Marginal 187, amendament admis. Vot.

104 voturi pentru. Adoptat.

Marginal 188, amendament admis. Vot.

103 voturi pentru. Adoptat.

Marginal 189, amendament admis. Vot.

106 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă. Adoptat.

Marginal 190, amendament admis. Vot.

105 voturi pentru. Adoptat.

Marginal 191, amendament admis. Vot.

99 de voturi pentru. Adoptat.

Anexa nr. 2, la art. 55, amendamente respinse, poziția 279, amendament respins. Vot.

126 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 280, amendament respins. Vot.

122 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 281, amendament respins. Vot.

126 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 282, amendament respins. Vot.

119 voturi împotrivă. Respins.

Poziția 283, amendament respins. Vot.

128 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 284, amendament respins. Vot.

121 de voturi împotrivă. Respins.

Greșeală de redactare - 285 nu are niciun articol.

Poziția 286, amendament respins. Vot.

120 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 287, amendament respins. Vot.

128 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 288, amendament respins. Vot.

127 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 289, amendament respins. Vot.

127 de voturi împotrivă. Respins.

Art. 55 în integralitatea lui. Vot.

104 voturi pentru. Adoptat.

Poziția 192 de la Anexa 1, cu art. 56, amendament admis. Vot.

101 voturi pentru. Adoptat.

Anexa nr. 2, art. 56, poziția 290, amendament respins. Vot.

124 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 291, amendament respins. Vot.

122 de voturi împotrivă. Respins.

Art. 56 în integralitatea lui. Vot.

104 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, o abținere. Adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 193, art. 57, amendament admis. Vot.

101 voturi pentru. Adoptat.

Poziția 194, amendament admis. Vot.

99 de voturi pentru. Adoptat.

Poziția 195, amendament admis, alin. (4). Vot.

98 de voturi pentru. Admis.

Alin. (5), amendament admis. Vot.

102 voturi pentru. Adoptat.

Poziția 196, amendament admis. Vot.

100 de voturi pentru. Adoptat.

Poziția 197, alin. (7), amendament admis. Vot.

93 de voturi pentru. Adoptat.

Poziția 198, amendament admis. Vot.

98 de voturi pentru. Adoptat.

Poziția 199, amendament admis. Vot.

95 de voturi pentru. Adoptat.

Anexa 2, amendamente respinse, la poziția 292, art. 57 alin. (1), amendament respins. Vot.

122 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 293, amendament respins. Vot.

118 voturi împotrivă. Respins.

Poziția 294, amendament respins. Vot.

122 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 295, amendament respins. Vot.

120 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 296, amendament respins. Vot.

123 de voturi împotrivă. Respins.

Poziția 297, amendament respins. Vot.

118 voturi împotrivă. Respins.

Poziția 298, amendament respins. Vot.

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu solicită să ia cuvântul pe procedură.)

113 voturi împotrivă. Respins.

Poziția 299, amendament respins. Vot.

(113 voturi împotrivă, 2 abțineri, 9 deputați nu optează.)

(Domnul deputat Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu urcă la prezidiu.)

Îmi pare rău...

Poziția 300, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 120 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Art. 57 în integralitatea lui. Vot.

99 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Art. 57, adoptat.

Poziția 200, Anexa nr. 1, art. 58, amendament admis. Vot.

91 voturi pentru, 19 voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 201, amendament admis. Vot.

95 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 202, amendament admis. Vot.

94 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 203, amendament admis. Vot.

97 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 204, alin. (7), amendament admis. Vot.

93 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 205, amendament admis. Vot.

92 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2.

Pct. 301, amendament respins. Vot.

112 voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu votează. Respins.

Pct. 302, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 117 voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Pct. 303, amendament respins. Vot.

112 voturi contra, o abținere, 6 colegi care nu optează. Respins.

Pct. 304, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 113 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 305, amendament respins. Vot.

110 voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 306, amendament respins. Vot, vă rog.

113 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 307, amendament respins. Vot.

111 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Nr. crt. 308, amendament respins. Vot.

112 voturi împotrivă, un vot pentru, o abținere, 10 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 309, amendament respins. Vot.

113 voturi împotrivă, două voturi pentru, o abținere, 6 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 310, amendament respins. 310... nu, nu, că e la art. 61. Mă scuzați!

Am terminat cu art. 58.

Vot pentru art. 58 în integralitatea lui.

97 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Art. 58 a fost adoptat.

Nr. crt. 206, Anexa nr. 1, art. 59, amendament admis. Vot.

88 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează.

Art. 59 nu are amendamente respinse.

Vot pentru art. 59 în integralitatea lui.

90 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 207, art. 60, amendament admis. Vot.

88 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 60 nu are amendamente respinse.

Vot pentru art. 60 în integralitatea lui. Vă rog.

88 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu vor să opteze. Art. 60 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, nr. crt. 208, art. 61, amendament admis. Vot.

86 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 209, amendament admis. Vot.

85 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

Anexa nr. 2, la poziția 310, art. 61, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 105 voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Amendamentul a fost respins.

Poziția 311, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 101 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 312, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 97 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 313, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 107 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 314, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 112 voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Și poziția 315, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 111 voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează.

Art. 61 în integralitatea sa. Vă rog, vot.

86 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Art. 61 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 210, art. 62, amendament admis. Vot.

91 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează.

Poziția 211, amendament admis. Vot.

94 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 212, amendament admis. Vot.

90 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 213, amendament admis. Vot.

92 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 214, amendament admis. Vot.

93 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 215, amendament admis. Vot.

96 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează. Admis.

Poziția 216, amendament admis. Vot.

94 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 217, amendament admis. Vot.

93 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

Din nou o greșeală de redactare - apare din nou nr. crt. 217; e vorba de alin. (13). Da? Amendament admis. Vot.

94 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 218, amendament admis. Vot.

97 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 219, amendament admis. Vot.

93 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 221, pentru că nr. crt. 220 nu a fost numerotat. Amendament admis. Vot.

91 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu votează. Adoptat.

Nr. crt. 222. Se introduc 5 noi alineate - de la 4 la 9 - amendament admis. Vot.

95 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 223, amendament admis. Vot.

89 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 224, amendament admis. Vot.

87 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Nr. crt. 225, amendament admis. Vot.

92 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 226, amendament admis. Vot.

91 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 227, amendament admis. Vot.

93 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, trei abțineri, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Nr. crt. 228, amendament admis. Vot.

91 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, trei abțineri, 5 colegi care nu optează. Aprobat.

Trecem la Anexa nr. 2, art. 62, amendament respins, poziția 316. Vot.

Un vot pentru, 116 voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 317, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 113 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 318, amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 113 voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 319, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 115 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 320, amendament respins. Vot.

107 voturi împotrivă, un vot pentru, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 321, amendament respins. Vot.

(Un vot pentru, 110 voturi împotrivă, o abținere, 9 deputați nu optează.)

 
   

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna deputat Ioana Bran și de domnul deputat Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

La marginal 322, alin. (2). Să înceapă votul. Este amendament respins.

Un vot pentru, 114 voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu și-au exprimat votul.

Următorul, tot la amendamente respinse, marginal 323, alin. (3). Să înceapă votul.

Un vot pentru, 110 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu și-au exprimat votul.

Marginal 324, alin. (31), nou introdus, tot la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Două voturi pentru, 118 voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu și-au exprimat votul. A fost respins.

Marginal 325, tot la respinse. Să înceapă votul.

Două voturi pentru, 118 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu și-au exprimat votul.

Marginal 326, tot la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Două voturi pentru, 115 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi nu și-au exprimat votul.

Următorul, marginal 327, alin. (3), tot la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Niciun vot pentru, 116 voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi nu și-au exprimat votul. Respins.

Marginal 328, alin. (4), tot la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Un vot pentru, 120 de voturi împotrivă, două abțineri, 11 colegi care nu și-au exprimat votul.

Și ultimul, 329, tot la amendamente respinse, alin. (5). Să înceapă votul.

Două voturi pentru, 114 voturi împotrivă, două abțineri, 2 colegi nu și-au exprimat votul.

Și supun votului dumneavoastră art. 62 în integralitate, conform propunerii comisiei. Să înceapă votul.

91 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi nu și-au exprimat votul. Adoptat.

Art. 63 alin. (1), marginal 229, Anexa nr. 1. Deci mergem pe amendamente admise. Marginal 229. Să înceapă votul.

90 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, trei abțineri, 6 colegi nu și-au exprimat votul.

Următorul, alin. (2), marginal 230, de la amendamente admise. Să înceapă votul.

90 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi nu și-au exprimat votul.

Următorul, tot la amendamente admise, marginal 231, alin. (21). Să înceapă votul.

90 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, trei abțineri, 6 colegi nu și-au exprimat votul.

Ultimul alineat de la art. 63, alin. (3), marginal 232, de la amendamente admise. Să înceapă votul.

Am terminat Anexa nr. 1 cu amendamente admise. Avem...

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Citește rezultatul votului!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Stați puțin! Numai puțin! Afișați, să vă pot anunța rezultatul votului.

89 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi nu și-au exprimat votul.

Avem la nr. crt. 330, Anexa nr. 2, amendamente respinse, art. 63, 330 marginal. Să înceapă votul.

Un vot pentru, 112 voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu și-au exprimat votul.

Următorul, nr. crt. 331, tot la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Două voturi pentru, 110 voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi nu și-au exprimat votul.

Nr. crt. 332, la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Două voturi pentru, 113 voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi nu și-au exprimat votul. Respins.

Nr. crt. 333, tot la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Un vot pentru, 110 voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi nu și-au exprimat votul.

Nr. crt. 334, tot la amendamente respinse. Să înceapă votul.

110 voturi împotrivă, 6 colegi nu și-au exprimat votul. Respins.

Următorul, nr. crt. 335, de la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Un vot pentru, 110 voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi nu și-au exprimat votul. A fost respins.

Nr. crt. 335, tot de la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Un vot pentru, 109 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi nu și-au exprimat votul. A fost respins.

Nr. crt. 336, tot la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Un vot pentru, 107 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi nu și-au exprimat votul.

Și ultimul de la art. 64, nr. crt. 337, tot de la amendamente respinse. Să înceapă votul.

Un vot pentru, 119 voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi nu și-au exprimat votul. A fost respins.

Supun votului, stimați colegi, art. 63 în integralitate, la propunerea comisiei. Să înceapă votul.

92 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi nu și-au exprimat votul. A fost adoptat.

 
   

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Anexa nr. 1, nr. crt. 233, art. 64, amendament admis. Vot, vă rog.

89 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 234, amendament admis. Vot, vă rog.

88 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 235, amendament admis. Vot, vă rog.

84 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 236, amendament admis. Vot, vă rog.

86 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 237, amendament admis. Vot, vă rog.

89 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 238, amendament admis. Vot, vă rog.

88 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 239, amendament admis. Vot, vă rog.

88 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Nu avem amendamente respinse la art. 64.

Vot pentru art. 64 în integralitatea lui. Vă rog.

94 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Art. 64 a fost adoptat.

Poziția 240 din Anexa nr. 1, la art. 65, amendament admis. Vot.

87 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 241, amendament admis. Vot.

89 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 242, amendament admis. Vot.

93 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 243, amendament admis. Vot.

92 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 244, amendament admis. Vot, vă rog.

91 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 245, amendament admis. Vot.

91 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 246, amendament admis. Vot, vă rog.

89 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 247, amendament admis. Vot, vă rog.

92 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 248, art. 651, amendament admis. Vot, vă rog.

91 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează.

Poziția 249, amendament admis. Vot, vă rog.

90 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2, art. 65, poziția 338, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 110 voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 339, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 106 voturi împotrivă, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 340, amendament respins. Vot, vă rog.

106 voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 341, amendament respins. Vot, vă rog.

112 voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Respins.

Vot pentru art. 65 în integralitatea sa. Vot, vă rog.

93 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Art. 65 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 250, art. 66, amendament admis. Vot, vă rog.

96 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

La Anexa nr. 2, art. 66, poziția 342, amendament respins. Vot.

118 voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 343, amendament respins. Vot, vă rog.

114 voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 344, amendament respins. Vot, vă rog.

118 voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează.

Poziția 345, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 115 voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu votează. Respins.

Art. 66 în integralitatea lui. Vot, vă rog.

97 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Adoptat art. 66.

La Anexa nr. 1, poziția 251, art. 67, cu amendament admis, alin. (3). Vot, vă rog.

96 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 252, amendament admis. Vot, vă rog.

91 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 253, amendament admis. Vot, vă rog.

92 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 254, amendament admis. Vot, vă rog.

91 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2, art. 67, poziția 346, alin. (4), amendament respins. Vot, vă rog.

115 voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Respins.

Art. 67 în integralitatea lui. Vot.

92 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Art. 67 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 255, art. 68, un amendament admis. Vot, vă rog.

90 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Vot pentru art. 68 în integralitatea lui.

88 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Art. 68 a fost adoptat.

Poziția 256 din Anexa nr. 1, art. 69, amendament admis. Vot, vă rog.

92 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Următorul e 70...

Art. 69 în integralitatea lui. Vot.

92 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 3 colegi care nu optează. Art. 69 este adoptat.

Poziția 257, din Anexa nr. 1, la art. 70, amendament admis. Vot, vă rog.

90 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, două abțineri, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 70 în integralitatea lui. Vot, vă rog.

86 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Art. 70 a fost adoptat.

Poziția 258 din Anexa nr. 1, art. 73, amendament admis. Vot.

96 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, două abțineri, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 73 în integralitatea sa. Vot.

92 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Art. 73 a fost adoptat.

Poziția 259 din Anexa nr. 1, art. 75, amendament admis. Vă rog, vot.

92 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 260, amendament admis. Vot, vă rog.

94 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 75, poziția 347, Anexa nr. 2 - respinse, amendament respins. Vot, vă rog.

118 voturi împotrivă, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 348, amendament respins. Vot, vă rog.

113 voturi împotrivă, 6 colegi care nu optează. Respins.

Și poziția 349, amendament respins. Vot, vă rog.

115 voturi împotrivă, 6 colegi care nu optează. Respins.

Art. 75 în integralitatea sa. Vot, vă rog.

94 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 5 colegi care nu votează. Art. 75 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 261, art. 76, un amendament admis. Vă rog, vot.

90 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2, art. 76, poziția 350, amendament respins, alin. (2). Vot, vă rog.

Un vot pentru, 122 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog.

120 de voturi împotrivă, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 351, amendament respins. Vot, vă rog.

117 voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Respins.

Art. 76 în integralitatea lui. Vă rog, vot.

91 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Art. 76 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 262, art. 77, amendament admis, alin. (2). Vot.

89 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (3), amendament admis. Vot.

87 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere, 2 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 77 nu are amendamente respinse.

Votăm art. 77 în integralitatea lui. Vot, vă rog.

87 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Art. 77 a fost adoptat.

Poziția 263 din Anexa nr. 1, art. 78, amendament admis. Vot, vă rog.

90 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, o abținere, 3 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 264, amendament admis. Vot, vă rog.

85 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

La Anexa nr. 2, poziția 352, la art. 78, amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 108 voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Respins.

Vot pentru art. 78 în integralitatea lui.

90 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 7 colegi care nu optează.

Art. 78 a fost adoptat.

Poziția nr. 265 din Anexa nr. 1, art. 79 alin. (8), amendament admis. Vot.

93 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (9), amendament admis. Vot.

90 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 353 din Anexa nr. 2, la art. 79, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 112 voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Art. 79 în integralitatea lui, vot.

87 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 5 abțineri, 6 colegi care nu optează. Art. 79 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 266, art. 81, amendament admis. Vot, vă rog.

96 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 267, la amendamente admise. Vă rog, vot.

96 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Nu avem amendamente respinse la art. 81.

Vă rog, vot pe art. 81 în integralitatea lui.

99 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, o abținere, 4 colegi care nu optează. Art. 81 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 268, art. 82, amendament admis. Vot.

96 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 269, amendament admis. Vot, amendament admis.

98 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 270, amendament admis. Vot.

92 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, două abțineri, 4 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (6), la poziția 270, amendament admis. Vot.

96 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

La Anexa nr. 2, poziția 354, amendamente respinse, la art. 82, amendament respins, vot.

9 voturi pentru, 117 voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 355, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 120 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Respins.

Tot la poziția 350, art. 82 alin. (2), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 119 voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 356, alin. (3), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 117 voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (4), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 112 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (5), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 119 voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 358, alin. (6), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 120 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (7), amendament respins. Vot.

 
   

Doamna Raluca Turcan (din sală):

Domnul Moșteanu lipsește.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

I-am dat eu voie.

Două voturi pentru, 119 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (8), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 119 voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (9), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 120 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Respins.

Art. 82 în integralitatea sa. Vot, vă rog.

99 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Art. 82 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 271, cu art. 83, amendament admis. Vot, vă rog.

91 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 272, amendament admis. Vot, vă rog.

99 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 273, amendament admis. Vot, vă rog.

98 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 274, amendament admis. Vot, vă rog.

98 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 275, alin. (1), amendament admis. Vot, vă rog.

99 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (2), amendament admis. Vot, vă rog.

88 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 3 abțineri, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (3), amendament admis. Vot, vă rog.

92 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (4), amendament admis. Vot, vă rog.

96 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează. Adoptat.

Trecem la Anexa nr. 2, la art. 83, poziția 359, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 115 voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 360, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 114 voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 361, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 114 voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 362, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 116 voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Amendamentul a fost respins.

Art. 83 în integralitatea lui. Vă rog, vot.

97 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 3 abțineri, 3 colegi care nu optează. Art. 83 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 276, art. 84 alin. (1), amendament admis. Vot, vă rog.

98 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 4 abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (2), amendament admis. Vot, vă rog.

98 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (3), amendament admis. Vot, vă rog.

96 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Nu are amendamente respinse.

Vot pentru art. 84 în integralitatea lui.

101 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 8 colegi care nu optează. Art. 84 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 277, art. 85, amendament admis. Vot, vă rog.

101 voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 278, amendament admis. Vot, vă rog.

97 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Nu avem respinse la art. 85.

Art. 85 în integralitatea lui. Vot, vă rog.

105 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu optează. Art. 85 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 279, art. 86 alin. (1), amendament admis. Vot, vă rog.

102 voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Alin. (2), amendament admis. Vot, vă rog.

102 voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

La Anexa nr. 2, art. 86, la poziția 363, amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 119 voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Amendamentul a fost respins.

Poziția 364, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 121 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi nu optează. Respins.

Art. 86 în integralitatea lui. Vă rog, vot.

101 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Art. 86 a fost adoptat.

Până la 94 nu avem... Avem art. 94, la amendamente respinse, Anexa nr. 2, poziția 366, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 120 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Amendamentul a fost respins.

Art. 94 în integralitatea lui...

104 voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează.

Art. 94 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 280, art. 95 alin. (1), amendament admis. Vă rog să votați.

103 voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 281, amendament admis. Vot, vă rog.

106 voturi pentru, 24 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

La Anexa nr. 2, art. 95, pct. 367, amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 126 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Pct. 368, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 124 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Art. 95 în integralitatea lui. Vă rog, vot.

La Anexa nr. 1, poziția 282, art. 96, amendament admis. Vot.

104 voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 5 abțineri. Adoptat.

Poziția 283, amendament admis. Vot.

106 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 284, amendament admis. Vot.

(Doamna deputat Steluța-Gustica Cătăniciu solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Sunt în vot acum, vă rog, așteptați puțin.

90 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 9 colegi care nu au optat. Adoptat.

Vă rog, doamna Cătăniciu, procedură.

 
   

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Da.

Vă rog frumos să spuneți și numărul curent și numărul alineatului de la acest articol, pentru că eu, cel puțin, nu știu alți colegi cum au trecut în Anexa nr. 1, eu am diferență de un număr. La mine în Anexa nr. 1 este diferență de un număr.

Și, pentru a nu ne încurca, vă rog frumos să spuneți și numărul curent, și numărul de ordine, și alineatul.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

284 - nr. crt., alin. (3) al art. 96, amendament admis. Vot.

107 voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, 6 abțineri, 9 colegi care nu optează.

Nr. crt. 285, alin. (4) al art. 96, amendament admis. Vot.

104 voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 9 colegi care nu optează.

Poziția 286, alin. (5), amendament admis. Vot, vă rog.

104 voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 287, alin. (6), amendament admis. Vot, vă rog.

104 voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 5 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 288, alin. (61), amendament admis. Vot.

99 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează.

Poziția 289, amendament admis, la alin. (7). Vot, vă rog.

Un vot pentru, 122 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu au optat. Amendamentul admis a fost respins.

Supun votului dumneavoastră textul inițial al legii. Vă rog, vot.

 
   

Domnul Florin Iordache (din sală):

... al propunerii...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stop... Stop, vot.

Textul inițial al propunerii, da. Vă rog, vot. (Discuții în sală.)

Imediat, că o luăm până dimineața...

100 voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu au optat. A rămas textul din propunere, da? Bravo!

Poziția 290, alin. (8), amendament admis. Vot.

111 voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 291, alin. (9), amendament admis. Vot, vă rog.

(109 voturi pentru, 23 împotrivă, 2 abțineri, 7 deputați nu optează.)

Și 292, alin. (10), amendament admis. Vot.

91 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 5 abțineri, 4 colegi care nu optează.

(Membrii Grupului parlamentar al USR cer cuvântul pe procedură.)

Nu avem cuvânt pe procedură, nu...

Nu avem cuvânt... s-a cerut sistarea mai înainte.

Poziția 293 alin. (11), amendament admis. Vot, vă rog.

96 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, 9 abțineri...

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Nu putem să votăm când nu avem... deci sunt decalate cu un număr... (Vociferări. Rumoare. I se întrerupe microfonul.)

Domnule președinte,

... de ce nu-mi dați voie să vorbesc? Trebuie să știm ce votăm... (Vociferări. Rumoare. I se întrerupe microfonul.)... și trebuie să avem...

Chiar și doamna Cătăniciu, care face parte din majoritate, reclamă același lucru...

Haideți să...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

... vedem despre ce este vorba, pentru că nu putem urmări textul. Citiți un număr și este vorba despre altceva acolo.

Nu-mi trebuie portavoce...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc. (Vociferări. Rumoare.)

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

... pot să vorbesc...

Este vorba de o chestiune... (Vociferări. Rumoare.) ... în timp ce votăm, nu putem urmări. Nici colega dumneavoastră. A sesizat același lucru - nu se poate urmări textul, pentru că este o eroare de tehnoredactare, probabil, în materialul dumneavoastră. Noi toți avem alt material.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Am înțeles.

Poziția 294 alin. (12) de la art. 96, amendament admis. Vot, vă rog.

92 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Amendamentul admis, la alin. (12), a fost admis. A fost aprobat.

Mergem la Anexa nr. 2, poziția 369, art. 96 alin. (1), amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Amendamentul a fost respins.

Poziția 370, art. 96 alin. (1), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 120 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 371, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 126 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 372, alin. (2) al art. 96, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 122 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 373, alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 118 voturi împotrivă, două abțineri, 13 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 374, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 375 alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 376, tot alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 115 voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 377, tot alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 120 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 378, alin. (4), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 119 voturi împotrivă" două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 379, tot alin. (4), amendament respins. Vot vă rog.

Un vot pentru, 122 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 380, alin. (3), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 120 voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 381, alin. (4), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 382, alin. (5), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 126 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 382, alin. (4), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 116 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 382, alin. (5), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 383, tot alin. (5), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 120 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 384, alin. (6), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 122 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 385, alin. (6), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 125 de voturi împotrivă, două abțineri, 12 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 386, alin. (6), amendament respins. Vot, vă rog.

12 voturi pentru, 115 voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 387, art. 96 alin. (6), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 129 de voturi împotrivă, o abținere, 13 colegi care nu optează. Respins.

Și o altă formă de modificare, un alt amendament, alin. (6), tot la art. 96, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 124 de voturi împotrivă, două abțineri, 14 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 388, alin. (7) și (8), primul amendament de la alin. (7), amendament respins. Vot, vă rog.

13 voturi pentru, 113 voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Al doilea amendament la alin. (7), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Respins.

Al treilea amendament de la alin. (7), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 126 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Respins.

Și al patrulea amendament de la alin. (7), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 389, al cincilea amendament de la alin. (7), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 390, al șaselea amendament respins de la alin. (7). Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 121 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi nu optează. Respins.

Poziția 391, al optulea amendament de la alin. (7), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 127 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 392, al nouălea amendament la alin. (7), amendament respins. Vot.

3 voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, două abțineri, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 393, alin. (71), amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Alin. (72), amendament respins. Vot, vă rog.

2 voturi pentru, 120 de voturi împotrivă, 2 abțineri, 7 deputați nu optează.).

Poziția 394, alin. (8), amendament respins.

Două voturi pentru, 126 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 394, al doilea amendament respins la alin. (8). Vot, vă rog.

14 voturi pentru, 113 voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 nu optează. Respins.

Poziția 395, alin. (8), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 124 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 396, alin. (8), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 123 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 397, alin. (8), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 398, tot alin. (8), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 399, alin. (8), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 117 voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Și tot la alin. (8), la poziția 399, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 122 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Stimați colegi,

Avem 730... aproape 740 de voturi. Trebuie să resetăm softul. 5 minute - pauză.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule președinte,

Dacă ne putem lămuri... Am prelungit, programul, votăm toate amendamentele; votul final trebuia să fie la ora 12,30. Când va fi votul final? Ca să știm.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

O să aflați la final.

Vă rog, luăm loc, dacă doriți.

Și scoatem cartelele, le introducem din nou.

Vot test, vă rog.

Mulțumesc.

Continuăm de la poziția 400 din Anexa nr. 2, alin. (9), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 114 voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Respins.

Tot la alin. (9), al doilea amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 123 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Respins.

Al treilea amendament respins la alin. (9). Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 121 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 401, tot la alin. (9), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 126 de voturi împotrivă, două abțineri, 12 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 402, alin. (10). Vot, vă rog. Amendament respins.

Un vot pentru, 125 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 403, alin. (10), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 137 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 404, alin. (11), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 132 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 405, alin. (11), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 131 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 406, tot alin. (11), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 127 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 407, alin. (12), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 135 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 408, alin. (12). Vot, vă rog. Amendament respins.

Un vot pentru, 131 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 409, alin. (13), amendament respins. Vă rog, vot.

Un vot pentru, 132 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 410, tot alin. (13), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 132 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 411, alin. (14), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 130 de voturi împotrivă, o abținere, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 412, alin. (14), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 131 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 413, alin. (15), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 127 de voturi împotrivă, o abținere, 6 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 414, alin. (16), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 133 de voturi împotrivă, o abținere, 5 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 415, alin. (17), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 133 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Vot pentru art. 96 în integralitatea lui. Vă rog.

101 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, nouă abțineri, 6 colegi care nu optează. Art. 96 a fost adoptat, cu amendamentele admise și respinse.

La Anexa nr. 1, poziția ...

Nu! Rămânem la Anexa nr. 2, că avem art. 98 înainte, la respinse. Da?

Poziția 416, art. 98 alin. (1), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 134 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Art. 98 în integralitatea lui. Vot, vă rog.

102 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Art. 98 a fost aprobat.

Poziția 295 din Anexa nr. 1, la art. 99, amendament admis. Vot, vă rog.

106 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

La Anexa nr. 2, la poziția 417, art. 99 amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 126 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 418, lit. d) a art. 99, amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 419, lit. h), amendament respins. Vă rog, vot.

3 voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 420, la lit. i1), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 125 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 421, amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 422 de la Anexa nr. 2, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 124 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 7 colegi nu optează. Respins.

Poziția 423, lit. o), amendament respins. Vot, vă rog.

5 voturi pentru, 128 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 424, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 128 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 425, lit. r), amendament respins. Vot, vă rog.

9 voturi pentru, 119 voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 426, lit. s), amendament respins. Vă rog, vot.

Două voturi pentru, 125 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 427, lit. ș), amendament respins. Vot.

Două voturi pentru, 129 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Din nou lit. ș), la poziția 428, amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 121 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 429, lit. t), amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, două abțineri, 12 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 430, art. 991 alin. (1), amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 122 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu votează. Respins.

Poziția 430, tot alin. (1), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 129 de voturi împotrivă, o abținere, 12 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 431, alin. (2), amendament respins. Vot, vă rog.

Un vot pentru, 127 de voturi împotrivă, o abținere, 8 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 432, alin. (3), amendament respins. Vot, vă rog.

123 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Respins.

Și ultimul, nr. crt. 433, art. 991, și art. 992, amendament respins. Vot, vă rog.

3 voturi pentru, 126 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Respins.

Art. 99 în integralitatea lui. Vot.

105 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 6 abțineri, 11 colegi care nu optează. Art. 99 a fost adoptat.

Anexa nr. 1, poziția 296, art. 100, cu lit. b) și c), amendament admis. Vot, vă rog.

103 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, o abținere, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Poziția 297, tot la art. 100, lit. d), amendament admis. Vot, vă rog.

103 voturi pentru, 25 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

La Anexa nr. 2, nr. crt. 434, art. 100 lit. d1), amendament respins. Vot.

Un vot pentru, 127 de voturi împotrivă, o abținere, 9 colegi care nu votează. Respins.

Nr. crt. 435, amendament respins. Vot, vă rog.

Două voturi pentru, 125 de voturi împotrivă, o abținere, 11 colegi care nu optează. Respins.

Poziția 436, alin. (2), amendament respins. Vot.

6 voturi pentru, 123 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 3 colegi care nu optează. Respins.

Și tot la 436, tot alin. (2) al art. 100, amendament respins. Vot, vă rog.

6 voturi pentru, 120 de voturi împotrivă, două abțineri, 14 colegi care nu optează. Respins.

Art. 100 în integralitatea lui. Vot.

105 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 298 din Anexa nr. 1, art. 101, amendament admis. Vot.

107 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, două abțineri, 10 colegi care nu votează. Adoptat.

Art. 101 în integralitatea lui. Vot.

108 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Art. 101 a fost adoptat.

Poziția 299 din Anexa nr. 1, art. 105, amendament admis. Vot, vă rog.

104 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, două abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 105 în integralitatea lui. Vot, vă rog.

106 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 300, art. 108, amendament admis, alin. (1). Vot, vă rog.

103 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 5 abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Și alin. (2) de la art. 108. Vot.

104 voturi pentru, 28 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează.

Art. 108 în integralitatea lui. Vot, vă rog.

107 voturi pentru, 31 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Poziția 301, art. 109 alin. (1), amendament admis. Vot, vă rog.

103 voturi pentru, 26 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 6 colegi care nu votează. Adoptat.

Alin. (2), amendament admis. Vot, vă rog.

103 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Aprobat.

Art. 109 în integralitatea lui. Vă rog, vot.

100 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu optează. Art. 109 a fost adoptat.

Poziția 302, art. 110, cu amendament admis. Vot, vă rog.

98 de voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, 7 abțineri, 9 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 110 în totalitatea lui.

98 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă, 6 abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 111, amendament admis. Vot.

104 voturi pentru, 27 de voturi împotrivă, 4 abțineri, 8 colegi care nu optează. Adoptat.

Art. 111 în totalitatea lui. Vă rog, vot.

103 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Art. 111 în totalitatea lui.

103 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Aprobat.

Art. 112, amendament admis. Vot.

103 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, două abțineri, 9 colegi care nu optează. Amendamentul a fost admis.

Art. 112 în integralitatea lui.

104 voturi pentru, 34 de voturi împotrivă, două abțineri, 5 colegi care nu votează. Adoptat.

Poziția 303, art. III, amendament admis. Vot, vă rog.

103 voturi pentru, 29 de voturi împotrivă, 3 abțineri, 9 colegi care nu optează. Amendamentul a fost aprobat.

Art. III în totalitatea lui.

103 voturi pentru, 33 de voturi împotrivă, două abțineri, 7 colegi care nu optează. Adoptat.

Mai aveți?

 
   

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu.

Vă rog, domnule lider, propuneți cu votul final, că a cerut domnul Drulă.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Stimați colegi,

Vă felicit pentru rezistență și vă mulțumim că ați participat la această ședință.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Votul final va fi stabilit în următoarea ședință de Birou permanent.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 22,50.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 20 aprilie 2018, 13:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro