Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 18 decembrie 2017
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.9/17-01-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
24-09-2018
19-09-2018
17-09-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2017 > 18-12-2017 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 18 decembrie 2017

3. Dezbateri asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018. (L521/2017)
 
consultă fișa PL nr. 567/2017

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

  ................................................

La ordinea de zi avem Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018 și, respectiv, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018.

Pentru dezbaterea generală asupra acestor proiecte de legi, Birourile permanente ale celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 50 de minute pe care să le utilizeze la începutul și, eventual, la încheierea dezbaterilor generale; pentru grupurile parlamentare din Cameră și Senat se alocă timp maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare parlamentar, după cum urmează: PSD - 37 de minute, PNL - 16 minute, USR - 7 minute, UDMR - 5 minute, ALDE - 4 minute, PMP - 4 minute, minoritățile naționale - 3, parlamentari neafiliați - 2. În total, 78 de minute.

Pentru dezbaterea pe articole, Birourile permanente și liderii grupurilor parlamentare propun următoarele: pentru fiecare articol se alocă maximum 5 minute, iar pentru fiecare amendament se alocă un minut. Fiecare amendament se susține de un singur parlamentar. După epuizarea timpului alocat pentru fiecare articol, celelalte amendamente la articolul respectiv se supun votului, fără a se mai da cuvântul pentru susținere.

La anexe se procedează la fel, timpul total alocat fiind de 1 200 de minute, adică 20 de ore. Timpul pentru fiecare anexă, având în vedere numărul de amendamente, este următorul: avem Anexa la textul legii, 66 de articole sunt, în total, 107 minute și avem 57 de amendamente admise, 4 390 de amendamente respinse, 1 200 de minute, adică 20 de ore pentru dezbatere.

La textul legii, 24 de articole, plus anexele aferente, 37 de minute de dezbatere. Sunt numai 7 amendamente respinse.

Pentru operativitate în baza prevederilor din regulamentele Camerelor, la dezbaterea amendamentelor vor fi folosite două microfoane instalate în sală, unul la reprezentantul Guvernului și unul la reprezentantul Comisiilor pentru buget.

După epuizarea timpului alocat, la anunțul președintelui de ședință se blochează microfonul. Dacă sunt comentarii cu privire la această procedură. Doamna Turcan a făcut comentariu... Vreți să-l reluați, da? Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

În baza articolelor 63 și 64, vă propun prelungirea termenului de dezbatere. Am înțeles graba pentru anumite legi, pe justiție, trebuie trecute pe repede înainte.

Însă bugetul de stat arată direcția încotro...în care o ia România, încotro vom merge cu finanțele țării, cu suportul economic pentru ca marea creștere economică să se regăsească la nivel de cetățean, pentru că, altfel, ar fi o crimă economică.

Să ai o țară cu creștere economică, iar sărăcia să crească la nivel de român de rând...

De aceea, vă solicit încă o dată, în baza articolelor invocate, să dezbatem pe îndelete bugetul de stat pentru anul 2018, partidele să se poată exprima atât la dezbaterile generale, cât și la dezbaterile pe articole, să venim la microfon când nu ne scoate nimeni afară din această sală de plen, ulterior să vorbim și să dezbatem despre bugetul asigurărilor sociale, unde cred că se impun soluții concrete aici, în Parlament, la bugetul propus, pentru ca pensionarii să nu fie segmentul cel mai păcălit prin bugetul pe care dumneavoastră îl propuneți în anul 2018.

Este un segment electoral extrem de sensibil la orice demers pe care dumneavoastră îl faceți în actul guvernării, mai ales că li s-a promis în campania electorală creșterea punctului de pensie, iar această creștere a punctului de pensie a fost amânată pentru anul viitor și legea în vigoare, care-i avantajează în momentul de față, nu este aplicată.

Vă solicit domnule președinte, să supuneți votului o dată dezbaterea separată, al doilea vot să fie prelungirea timpului de lucru la dezbaterile generale și trei, așa cum au spus și colegii de la USR, să se dezbată mai mult pe articole.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Stimați...

Domnule Roman, vă rog, aveți cuvântul pe procedură.

Dar am să vă rog un lucru domnule Roman, dacă nu e intervenția pe procedură, vă previn de pe acum că vă tai microfonul.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

M-am obișnuit, domnule președinte.

M-am obișnuit și cu asta.

Procedură. Art. 152... art. 153 alin. (1) și (2): "este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei, cât și din sala de ședințe a plenului, se interzice dialogul între vorbitorii aflați în tribună și persoane aflate în sală."

Fac apel la dumneavoastră, domnule președinte, să respectați regulamentul și să chemați la ordine pe colegii care proferează insulte, din spate. În momentul în care am auzit acest lucru, am auzit cuvântul "măgar", eu nu vreau să spun de la tribuna Parlamentului "infractor".

Mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule Roman, dacă nu mă înșel, cred că ați citit din Regulamentul Camerei, suntem în ședința comună.

Dar, fără îndoială, colegii cred că au reținut. Domnul Goțiu.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Legat de propunerea pe care am făcut-o pentru suplimentarea ordinii de zi, pentru că s-a ajuns la acest punct, considerăm că un minut de discuție pentru fiecare amendament este un timp prea scurt. Și încă o dată vă reamintesc: gândiți-vă doar la ceea ce ar trebui să fie o dezbatere reală pe cotele din impozitul pe venit care revin autorităților locale - o problemă extrem de importantă pentru alegătorii fiecăruia dintre dumneavoastră. Și cred că alegătorii dumneavoastră au dreptul să știe argumentele pe baza cărora vă argumentați votul.

De asemenea, dacă sunt articole cu mult mai multe amendamente, care depășesc cele 5 minute alocate pentru fiecare articol, acestea trebuie să fie susținute în plen.

Asta înseamnă dezbateri, asta înseamnă parlamentarism, asta înseamnă democrație. Dacă doriți, într-adevăr, să transmitem un semnal de aici, din Parlament că respectăm democrația și instituțiile acestui stat, haideți să facem o dezbatere reală pe una dintre... cele mai importante legi ale României, Legea bugetului de stat.

Iar dezbaterile nu înseamnă strigăte din sală în timp ce unii dintre colegii noștri vorbesc.

Mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Alte intervenții de procedură?

Bun. Conform regulamentului, am să supun întâi votului procedura prezentată, așa cum a fost ea aprobată de Birourile permanente reunite.

Cine este pentru?

Vă rog, secretarii, să numărați. (Discuții la prezidiu.)

178 de voturi pentru.

Împotrivă? 108 voturi împotrivă.

Abțineri? 24 de abțineri.

Procedura de dezbatere a fost adoptată, cu majoritate, așa încât celelalte propuneri nu își mai au rostul.

Domnul Roman dorește să facă o intervenție, un drept la replică.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, domnule președinte,

Vă mulțumesc, pentru observație. Art. 40, deși sunt convins că știați foarte bine și dumneavoastră treaba asta din Regulamentul Camerelor comune. Apelul este în continuare să solicitați colegilor să respecte locul în care ne aflăm și să nu mai prolifereze diferite insulte din sală.

Vă mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Înainte de a da cuvântul...(Discuții la prezidiu.) Doamna Turcan, pentru ce doriți intervenția?

De la prezidiu: Pe procedură.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Procedură. Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Două propuneri, de fapt, două comentarii legate de procedură.

  1. În procedura de vot există și opțiunea "prezent, nu votez", pe care dumneavoastră nu ați invocat-o;

  2. Ar trebui ca dumneavoastră să fiți primul care respectă regulamentul și regulamentul comun prevede că întâi se fac, se supun la vot propunerile împotriva ordinii de zi a Biroului permanent și apoi, dacă acestea sunt respinse, validați propunerea Biroului permanent.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege. Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de ședință, numele deputaților și senatorilor înscriși la dezbateri generale, având în vedere timpul alocat pe care vi l-am prezentat.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru, Mihai Tudose.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

(Intervenții neinteligibile din sală.)

Vorbiți la microfon, vă rog.

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Bună ziua!

Deci intervenția este pe procedură în baza articolelor din regulamentul comun, art. 42 alin. (5): "un deputat sau un senator poate solicita cuvântul pentru a expune o problemă cu caracter personal, care are legătură cu calitatea sa de parlamentar."

Vreau să iau cuvântul în baza jurământului pe care l-am depus, inclusiv să respect Constituția și vreau să mă refer la art. 39 legat...din Constituție legat de libertatea întrunirilor care spune că: "mitingurile, demonstrațiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere și se pot organiza și desfășura numai în mod pașnic, fără niciun fel de arme".

Ceea ce vreau să atrag atenția este să-i cer public doamnei ministru Carmen Dan demisia pentru modul și șicanele repetate pe care autoritățile le-au pus în calea protestatarilor.

Mulțumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

De la prezidiu|: În sfârșit.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu știm dacă în sfărșit, dar, în fine.

Domnul Mihai Tudose - prim-ministrul Guvernului României:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei,

Stimați colegi parlamentari,

Stimați colegi din Guvern,

Prezentarea bugetului anual reprezintă un moment deosebit de important pentru România, un moment în care sunt prezentate și prioritizate toate proiectele Guvernului pentru anul următor, pentru anul 2018.

În pofida tuturor criticilor, bugetul pe 2018 este un proiect al dezvoltării, un proiect al investițiilor, după un an bun pentru țara noastră, anul 2017, iar cifrele au vorbit și vor vorbi în continuare.

Pentru a înțelege de unde am plecat în construcția bugetului pe anul 2018, este necesar să știm ce s-a realizat în acest an, ce s-a făcut în domeniile prioritare.

În sănătate, plecăm de la modernizarea și extinderea a 17 spitale publice, alocarea a 100 de milioane de lei în aparatură medicală pentru 22 de spitale, acordarea a 66 de milioane de euro pentru utilități și unități... utilități în unitățile de primire-urgențe, dotarea ambulatorie cu aparatură în valoare de 230 de milioane de euro, achiziționarea a 272 de mașini de anestezie pentru blocurile operatorii - acestea aflându-se în 50 de unități sanitare - angajarea de cheltuieli pentru achiziționarea vaccinelor în valoare de 289 de milioane de lei, de trei ori mai mult față de 2016.

În educație, 2017 a fost primul an în care copii au avut manualele la timp. Mai mult, pentru rezolvarea problemei s-a aprobat în ședința de Guvern, săptămâna trecută, și Legea manualului școlar. S-a finanțat construcția a 46 de grădinițe, 24 de școli, și, de asemenea, avem progrese semnificative în ceea ce privește învățământul dual, unde am reușit să realizăm în 2017 106 clase.

S-a lansat programul "România angajează" în valoare de 550 de milioane de euro, cu stimulente pentru încadrarea tinerilor.

În agricultură, România a înregistrat producții record, iar anul 2018 începe promițător prin plata în avans a subvențiilor. Agricultura, numai agricultura, a absorbit anul acesta 3,3 miliarde de euro. A fost de trei ori pe primul loc în Uniunea Europeană la absorbția de fonduri europene. Nu suntem la un moment de bilanț, mă voi opri aici, dar trecerea în revistă a măsurilor luate în acest an, care, evident că au influențat bugetul și propunea de buget pe anul următor... este importantă în a stabili că în domeniile în care am luat măsuri importante ce au ca scop creșterea nivelului de trai și vorbesc din nou de educație și sănătate pentru a sublinia importanța lor...

O altă componentă importantă ce a stat la baza bugetului prezentat este creșterea economică. În acest sens, am preferat să fim prudenți, să ne raportăm la o creștere de 5,5 cu toate că după primele nouă luni aceasta a fost de 7, conform Institutului Național de Statistică.

Foarte important este faptul că pentru 2018 creșterea economică determină un nivel al produsului intern brut de 907,9 miliarde de lei, fiind pentru prima dată după Revoluție când depășim o valoare de 200 de miliarde de euro.

La fel de important este faptul că bugetul pe 2018 respectă criteriile asumate în Tratatul de la Maastricht privind încadrarea în deficitul bugetar de sub 3% din produsul intern brut și o datorie publică mai mică de 60% din produsul intern brut. Astfel, deficitul ESA, estimat pentru 2018, este de 2,96%, iar nivelul datoriei publice e prognozat a fi de 37, 6% din PIB, ceea ce ne clasează pe locul 5 ca cea mai mică datorie din PIB.

Totodată, România va respecta și în 2018 angajamentul față de partenerii strategici, față de NATO privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare. Întărim astfel, capacitatea strategică de apărare a României, dar și rolul țării noastre în complicatul sistem de securitate european și euroatlantic.

Veniturile bugetului general consolidat pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din produsul intern brut, în creștere cu 30,9 miliarde de lei față de veniturile estimate pentru anul 2017. Această creștere de venituri, stimați colegi, se va realiza chiar în condițiile în care în anul 2018 se implementează măsuri de relaxare fiscală precum: reducerea impozitului pe venit pentru salariați, cei cu activități independente, veniturile din dobânzi, chirii și activități agricole, veniturile din pensii, dar și reducerea cu 2 puncte procentuale a contribuțiilor sociale obligatorii de la 39,25% la 37,25%.

Planul de încasări pe întreg anul 2017 a fost deja realizat cu 2 săptămâni în avans. Plecând de la această realitate, pentru anul 2018 prin introducerea unor măsuri de combatere a evaziunii fiscale, în special în domeniul TVA - și amintesc și de proiectul cu TVA- Split -, dar și prin măsuri de limitare a externalizării profiturilor și neplata contribuțiilor sociale ca urmare a modificării Codului fiscal, planul ANAF a fost majorat cu 22 de miliarde de lei. Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314, 5 miliarde de lei, adică 34,6 din PIB. Așa cum prevede Programul de Guvernare, cele trei priorități ce au fost avute în vedere la construcția bugetului și pe 2018 rămân: sănătatea, educația și infrastructura.

Bugetul sănătății va avea o creștere de 5,8 miliarde de lei, o creștere de 17% față de 2017. Vom continua în 2018 măsurile de creștere a veniturilor medicilor și asistentelor, toate spitalele județene vor avea cel puțin câte un computer tomograf și un aparat RMN, cinci centre oncologice din țară vor fi dotate cu radioterapie, demarăm construcția a trei spitale regionale la Craiova, Cluj și Iași iar, în 2019, se va finaliza documentația pentru celelalte cinci spitale regionale la Constanța, Galați, Brăila, Timișoara, Târgu-Mureș și Brașov.

De asemenea, prin colaborarea cu autoritățile locale s-a demarat procedura pentru construirea unui nou spital județean de urgență la Sibiu. Bugetul educației se majorează anul viitor cu 3,8 miliarde de lei, în plus cu 16%, practic, față de 2017. Până la 1 martie, vor vom avea o creștere cu 30% a salariilor nete pentru personalul didactic. În plus, se vor da în folosință 15 școli și 20 de grădinițe. Se vor continua lucrările la 63 de obiective de investiție în infrastructura din preuniversitar și universitar. Cele mai mari plusuri se înregistrează la nivelul investițiilor publice care vor ajunge la 38,5 miliarde de lei, un plus de 42% față de 2017. Câteva exemple de la Ministerul Transporturilor: finalizarea autostrăzii Sebeș - Turda, autostrăzii Câmpia Turzii - Ogra - Târgu-Mureș, demararea execuției autostrăzii Ploiești - Brașov, prin intermediul Băncii Mondiale, precum și a drumului expres la nivel de autostradă Pitești - Craiova. Pe calea ferată Sighișoara - Coșlariu - Simeria, 157 de kilometri, va fi lansată achiziția și nu în ultimul timp demararea procedurii pentru achiziționarea de zece aeronave la Tarom.

În agricultură, bugetul se va majora cu până la 23,5 miliarde de lei, în plus 23,6 față de anul în curs.

În ceea ce privește dezvoltarea regională, bugetul acestui minister se majorează la 6,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 30,6 % în plus față de anul 2017. Banii vor fi alocați cu prioritate pentru demararea a cel puțin 2 500 de noi obiective de investiții în cadrul PNDL II. Acestea vizează rețele de apă, canalizare, dar și modernizare de drumuri, cu preponderență, în mediul rural.

Pentru a reduce decalajele de dezvoltare la nivelul comunităților locale din 2018 introducem un nivel minim al bugetelor de funcționare, astfel încât fiecare primărie va avea un buget minim echivalent cu 750 de lei pe locuitor, iar la nivelul consiliilor județene echivalentul a minimum 250 de lei pe locuitor.

Ministerul Economiei. La Ministerul Economiei, bugetul se va dubla până la 350 de milioane de lei din care 53 de milioane de lei vor fi utilizate pentru majorarea capitalului social din cadrul operatorilor economici din sistemul național de apărare.

Creșterea bugetului pentru Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat până la 1,3 miliarde de lei. Se va asigura finanțarea pentru 2018 a unui obiectiv important prevăzut în Programul de Guvernare în schema start-up nation.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește cheltuielile cu munca și protecția socială, bugetul pentru 2018 prevede majorări substanțiale. Astfel: cheltuielile de personal vor crește cu 11, 6 miliarde de lei pentru a se putea asigura majorarea salariilor, conform Legii salarizării unitare; majorarea salariului minim net cu 9,1% și acordarea voucherelor de vacanță pentru tot personalul bugetar în valoare de 1 450 de lei pe voucher. Privitor la pensii, se asigură finanțarea creșterii punctului de pensie la 1 100 de lei și a pensiei minime la 640 de lei, iar de la 1 iulie 2018, acestea vor intra în vigoare. Totodată, începând cu ianuarie 2018, vor crește indemnizațiile persoanelor cu dizabilități, în medie cu 30%.

Nu toate capitolele bugetare au majorări în 2018. Astfel, ordonatorii de credite ai instituțiilor și autorităților publice vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile și serviciile cu 10%, comparativ cu plățile efectuate în 2017. Achiziția de autoturisme și mobilier a fost restricționată. În anul 2018 și începutul anului 2019 vor fi marcate două evenimente de importanță majoră: aniversarea Centenarului României, obiectiv pentru care am alocat suplimentar în bugetul Ministerului Culturii și Identității Naționale o sumă de 150 de milioane de lei, precum și preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al lui 2019, pentru pregătirea căreia Ministerul Afacerilor Externe va primi suplimentar 195 de milioane de lei.

Viziunea bugetului pe care, în linii mari, am încercat să-l prezentăm și l-am prezentat Parlamentului nu este nouă. Am prezentat-o întregii țări în 2016. Pe baza acestei viziuni, am câștigat alegerile, am aplicat-o în acest an și vom continua aplicarea și în anii ce vin. Ne-am angajat că vom obține o creștere economică de peste 5%, care să se regăsească și în viața de zi cu zi a românilor, în puterea de cumpărare, în creșterea nivelului de trai pentru români. La finalul anului, avem o creștere economică de 7%. Puterea medie de cumpărare a salariaților a crescut cu 11%, iar a pensionarilor cu 12% doar în primele 10 luni ale anului în curs. Anul acesta, am avut toată încrederea în economie, în special atunci când tot felul de călăreți ai Apocalipsei se îngrămădeau să ne vestească sfârșitul. Începând din august, după cum știți, se propovăduia faptul că nu mai avem bani de salarii, nu mai avem bani de pensii, că închidem țara. Rezultatele demonstrează că am avut dreptate noi. O spun datele oficiale ale INS-ului, instituțiile financiare internaționale, FMI, BERD, Banca Mondială. Adevărul este unul singur: România a câștigat, iar toți cei care, din incompetență sau din ură, au propovăduit tot ceea ce este mai rău pentru România au pierdut și vor pierde în continuare. Suntem pe un drum bun și nu vom ceda niciun centimetru în atingerea obiectivelor propuse. În urma realizărilor din acest an de guvernare vă prezint evoluția câtorva alocări financiare în domenii prioritare, ca să nu mai discutăm apoi, și să nu fim criticați degeaba.

La sănătate, sunt alocate 40,3 miliarde de lei, cu 5,8 miliarde de lei mai mult decât în 2017 sau, dacă vreți, cu 11,4 miliarde mai mult ca în 2015 sau cu 13,6 miliarde mai mult decât în 2014. Și textul curge.

La educație, avem cu 6,15 miliarde mai mult decât în 2016, cu 4,7 miliarde mai mult decât în 2015 și, din nou, exemplele pot continua.

La apărare, 18,1 miliarde, cu 1,8 miliarde de lei mai mult față de 2017, cu 7,8 mai mult decât în 2016 sau cu 9,1 mai mult decât în 2014.

Aceasta este viziunea Guvernului României despre ceea ce înseamnă un stat responsabil față de cetățenii săi. Aceasta este viziunea despre ceea ce înseamnă prosperitate și performanță. Sunt convins că vom reuși și vom reuși împreună cu dumneavoastră. Vom crește competitivitatea și nu numai pentru a crește nivelul de trai, dar și pentru a depăși în competitivitate țări din regiune și a fi competitivi în tot ceea ce înseamnă Europa și nu numai.

Vă rog, stimați colegi, să susțineți cel mai generos buget de investiții pe care l-a avut România postrevoluționară, așa cum a fost el prezentat, cel mai generos și coerent buget în sănătate și educație, ceea ce, așa cum am spus, reprezintă coloana vertebrală a statului.

Avem un buget care ne dă speranțe, stimați colegi, că toate aceste obiective vor fi îndeplinite și, împreună, vom reuși să facem o țară mai bună și un trai mai bun pentru români. Aceasta este misiunea mea, a Guvernului și a colegilor din arcul guvernamental la care vă rog să vă alăturați.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

În continuare, are cuvântul domnul senator Eugen Teodorovici, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Senatului, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe 2018.

Aveți cuvântul.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au fost sesizate cu adresa L521/2017 respectiv PL-x 567/2017 de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul actului normativ.

Comisiile de specialitate din Senat și Camera Deputaților, sesizate pentru avizarea proiectului de lege, au transmis avize favorabile, cu amendamente admise și respinse.

Ministerul Finanțelor Publice a transmis Consiliului Fiscal Raportul privind situația macro-economică pentru anul 2018, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale și de stat pe anul 2018, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018 - 2010 și Proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018, solicitând opinia Consiliului Fiscal, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (2) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010.

Consiliul Fiscal, la data de 6 decembrie 2017, a elaborat o opinie preliminară, în care se arată că ținta de deficit se situează ușor sub nivelul de referință de 3% din PIB, iar scenariul economic pe termen mediu, care fundamentează construcția bugetară, este semnificativ mai optimist, comparativ cu prognozele altor instituții.

Proiectul de lege este însoțit de declarația de conformitate care atestă că proiectul de buget pentru anul 2018 și perspectiva 2019 - 2021 sunt elaborate pe baza țintelor, obiectivelor și priorităților asumate prin Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2018 - 2020.

Întrunite în ședința comună pe parcursul mai multor zile de dezbateri, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege și anexele acestuia, avizele asupra proiectului de lege, precum și amendamentele formulate de senatori și deputați și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexele numerotate de la 1 la 4.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 5 la prezentul raport.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Parlamentului raportul de admitere, cu amendamente admise și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Urmează dezbaterea generală.

Doresc să reamintesc faptul că, în cadrul dezbaterii generale, potrivit art. 63 din Regulamentul activităților comune ale Senatului și Camerei Deputaților, nu pot fi propuse amendamente și poate lua cuvântul numai un singur reprezentant al grupurilor parlamentare din cele două Camere, precum și un reprezentant al parlamentarilor care nu fac parte din asemenea grupuri.

Din partea... V-am rugat să ne transmiteți..., sunt partide, grupuri parlamentare care nu au trimis încă lista persoanelor care vor face intervențiile la dezbaterile generale.

Primul este domnul deputat Viorel Ștefan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Începem astăzi dezbaterea bugetului pentru anul 2018, al doilea buget prin care Guvernul duce la îndeplinire programul de guvernare.

Este, în fapt, primul buget care beneficiază deja de rezultatele aplicării programului nostru de guvernare. După cum, probabil, nu am uitat, la începutul acestui an am construit bugetul pentru 2017, în contextul în care absorbția fondurilor europene era zero, investițiile se situau la minime istorice, iar proiectele în derulare lipseau cu desăvârșire. Mai mult, deși calendarul nostru prevedea o altă etapizare, la începutul anului acesta, măsurile de relaxare fiscală au rămas în vigoare. Vă reamintesc: reducerea cotei de TVA, eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea supraaccizei la carburanți.

Am fost acuzați atunci că bugetul este total utopic, că acesta nu poate susține măsurile de creștere a veniturilor populației, concomitent cu măsurile de relaxare fiscală. Haideți să vedem rezultatul: veniturile bugetare sunt mai mari decât cele prevăzute în buget, s-au făcut două rectificări pozitive și deficitul bugetar este în parametri prestabiliți, iar cadrul macroeconomic de atunci, acum, dacă ne uităm, pare că a fost cam pesimist. Ne-am propus o creștere economică de 5,2%, iar, pe primele 9 luni din acest an, creșterea reală a produsului intern brut a fost de 7%. Suntem, de departe, țara cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, dar și țara cu recorduri în agricultură și industrie, ramuri care asigură locuri de muncă, dar conferă și sustenabilitatea dezvoltării atât de des invocate de cârcotașii de serviciu.

România are cea mai mare producție de porumb din Europa, depășind Franța. România are o producție industrială cu 8,2 mai mare. În România au intrat, în primele 10 luni ale anului 2017, 4,1 miliarde euro investiții străine, cu 600 de milioane peste cele echivalente aceleiași perioade din 2016.

Am realizat ce am propus românilor prin programul de guvernare: o creștere economică ridicată, care să se regăsească în buzunarele lor.

În primele 10 luni, câștigul salarial mediu net din economie s-a majorat cu 14,5% față de aceeași perioadă a anului 2016, iar câștigul salarial real, cu 13,4%.

Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost de 3 268 de lei, cu 15,2% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2016, datorită majorării câștigului salarial din sectorul bugetar cu 26,1% și a câștigului salarial din mediul concurențial cu 12,3%. Semnificativ este faptul că majorările de salarii din sectorul privat din primele 9 luni, de 12,3%, sunt cele mai ridicate de după criză și nu au afectat nici locurile de muncă și nici competitivitatea la export a firmelor românești.

Pensia medie de asigurări sociale de stat a ajuns, în luna octombrie 2017, la 1 017 lei, cu 9,4% peste cea din octombrie 2016, când era 930 de lei.

Șomajul a ajuns la un nivel comparabil cu cel din 2008, rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii octombrie a fost de 4,04%, mai mică cu 0,73 puncte procentuale față de luna octombrie 2016. Numărul șomerilor înregistrați a fost de 353,3 mii de persoane, cu 64,6 mii de persoane mai puțin decât se înregistra la finele lunii octombrie 2016. Efectivul salariaților la sfârșitul lunii octombrie s-a situat la circa 4,9 milioane de persoane, cu 3,1% mai mare decât sfârșitul lunii octombrie 2016.

Creșterea nivelului de trai al românilor rămâne obiectivul principal și al propunerii de buget pentru anul 2018. Sunt asigurate sursele pentru aplicarea Legii salarizării, pentru creșterea pensiilor, pentru toate programele de sprijin al mediului de afaceri, care se vor regăsi, într-un final, în noi locuri de muncă.

Consumul populației se estimează că se va majora cu 6,5%, în condițiile unei creșteri economice de 5,5%. Numărul de salariați se va majora cu 4,2%, echivalent a circa 200 000 de locuri de muncă. Câștigul salarial mediu net va ajunge la circa 575 de euro.

De aceea, noi considerăm că obiectivele de dezvoltare pentru acest an sunt robuste.

Dacă veți aproba proiectul de buget, iar Guvernul îl va pune în aplicare, vom fi, astfel, la sfârșitul anului viitor, mai aproape de media europeană, atât din punct de vedere al nivelului de trai, cât și din punct de vedere al dezvoltării economice.

Pentru anul 2018, obiectivul de creștere economică este de 5,5%. Acesta este inferior realizărilor din anul 2017, ceea ce arată o preocupare pentru moderație și sustenabilitate în construcția bugetară.

Doamnelor și domnilor,

Deficitul bugetar se va menține sub ținta de deficit de 3% din PIB, atât în acest an, cât și în anul 2018, urmând ca, din 2019, să asigurăm o revenire graduală către obiectivul bugetar de minus 1% din PIB. În anul 2018, deficitul bugetar în termen cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul în termeni ESA este estimat la 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în 2018 le înregistrează contribuțiile - cu 10,1%, urmate de TVA - cu 6,8%, accize - 3,3%, impozit pe salarii și venit - 2,3% din PIB.

Cheltuielile bugetare pentru 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB. Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung, în anul 2018, la 98,6 miliarde de lei, respectiv 10,9% din PIB. Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde de lei, adică 8,9% din PIB, respectiv o creștere cu 11,6 miliarde de lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Bunurile și serviciile însumează, în anul 2018, 39,9 miliarde, adică 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează, în 2018, 12,1 miliarde de lei, adică 1,3% din PIB.

Bugetul pe 2018 propune o creștere a veniturilor bugetare cu circa 12%, obiectiv poate prea moderat, în raport cu realizările. După cum se cunoaște, în primele 10 luni din acest an, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 207,9 miliarde de lei, au fost cu 10,8% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

Doamnelor și domnilor,

Proiectul de buget propus de Guvern este unul realist, așa cum a subliniat și domnul prim-ministru. Aș dezvolta acest adevăr, menționând că bugetul este realist nu numai prin cadrul macroeconomic prudent pe care se bazează, ci și prin structura alocărilor bugetare, diferențiată în funcție de prioritățile asumate, dar și în raport cu posibilitățile de realizare.

Proiectul de buget ne propune ca priorități: sănătatea, educația și infrastructura, domeniile decisive pentru îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, de dezvoltare și modernizare economică sustenabilă și accelerată.

În acest scop, alocările pe domenii și ordonatori sunt mai ridicate, dar, în același timp, sunt stabilite în directă corelație cu posibilitățile de realizare și, ceea ce este mai important, în condițiile în care atragerea de fonduri europene pentru investiții rămâne principala cale de asigurare de resurse.

Nu vreau să intru în detalii, dar consider că un argument pentru raționalitatea bugetului pe care Guvernul ni-l propune pentru 2018 este și faptul că de această dată avem creșteri diferențiate pe ordonatori și chiar ușoare reduceri în cazul unor ministere, care însă nu afectează politicile economice în domeniile respective.

În conformitate cu prioritățile asumate prin programul de guvernare, s-au asigurat fonduri bugetare semnificativ mai mari Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Educației, Ministerului Sănătății. Totodată, continuăm să alocăm 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO.

Pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, fondurile alocate sunt cu 30,6% mai mari ca în 2017, iar în cazul Ministerului Educației, cu 19,7%. Pentru Ministerul Agriculturii, fondurile prevăzute sunt cu 23,6% peste cele din acest an, ceea ce va asigura condițiile necesare ca rezultatele excepționale din agricultura românească să devină, în sfârșit, o normalitate pentru bunăstarea locuitorilor de la sate.

Aș mai evidenția și unul dintre efectele benefice ale măsurilor luate de Guvern în concordanță cu programul de guvernare, respectiv acela al diminuării deficitului la bugetul de pensii datorită transferului contribuțiilor de asigurări sociale, dar și reformei pensiilor speciale. Bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale se reduce în 2018 cu 13,2% față de anul 2017, datorită diminuării transferurilor de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat de la 13,6 miliarde în 2017, la doar 7,4 miliarde în 2018.

Bugetul pe 2018 se caracterizează prin următoarele coordonate investiționale: cheltuieli publice pentru investiții semnificativ mai ridicate, fonduri suplimentare pentru schemele de ajutor de stat care vor stimula investițiile private, fonduri acoperitoare pentru proiectele din fonduri europene. În anul 2018, cheltuielile publice destinate investițiilor vor însuma 38,5 miliarde, respectiv 4,2% din PIB. În proiectul de buget sunt prevăzute 28,4 miliarde de lei fonduri europene atrase, cu 31,5% peste fondurile estimate a fi utilizate în acest an.

Cu siguranță că aceste obiective vor fi realizate. Ca argument, avem evoluția net superioară a investițiilor din economie, dar și a celor publice din ultimele luni. În al treilea trimestru, România a înregistrat o creștere reală a investițiilor de 8,8%, ceea ce a făcut ca pe primele luni să înregistrăm o dinamică de 3,8%, comparativ cu numai 1,7% în 9 luni din 2016. Și în cazul investițiilor publice, nerealizarea se localizează la primele luni, când inactivitatea din 2016 și lipsa de proiecte s-a resimțit. Dacă ne referim la perioada actualului Guvern, perioada iulie - octombrie, cheltuielile publice cu investițiile au fost cu 4,8% peste cele realizate în perioada echivalentă a anului 2016.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Pentru anul 2018, bugetul ia în considerare măsurile deja reglementate de relaxare fiscală și de sprijin al mediului de afaceri:

  • reducerea cotei de impozit pe venit de la 16 la 10%;
  • reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii (per total) cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
  • reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 9 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția asiguratorie pentru muncă;
  • introducerea unui mecanism îmbunătățit de colectare a taxei pe valoare adăugată.

Totodată, s-au prevăzut fondurile necesare pentru programele de sprijin al IMM-urilor, scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile; sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, precum și stimularea investițiilor cu impact major în economie; implementarea Programului Start-up Nation, programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români.

Bugetul explicitează politica constantă de eficientizare și reducere a cheltuielilor publice, cu impact mai redus în dezvoltare.

În anul 2018, ordonatorii de credit ai instituțiilor și autorităților publice vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției cu 10%, comparativ cu plățile efectuate în 2017 pentru aceste naturi de cheltuieli, cu anumite excepții, pe care le știm, privind medicamentele și alte cheltuieli absolut necesare. De asemenea, în anul 2018, ordonatorii de credit ai instituțiilor și autorităților publice nu vor achiziționa autoturisme și mobilier, cu anumite excepții. Totodată, munca suplimentară efectuată peste durata normală a programului de lucru de către personalul din sectorul bugetar, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător.

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că am adus în fața dumneavoastră suficiente argumente, fundamentate pe date statistice, cifre oficiale comunicate public, care să vă convingă să dați un vot acestui proiect de buget pentru anul 2018.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, are cuvântul domnul deputat Dan Vîlceanu.

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru...

Nu e?!

Doamnelor și domnilor colegi...

Domnule președinte, înainte să încep, aș dori, dacă puteți trimite pe cineva să-l aducă pe domnul prim-ministru la dezbateri, că-i despre buget. Să-l ia de la țigară, să-l aducă la dezbateri. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog...

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă rog să opriți timpul și să... (Discuții în sală.)

A, am înțeles! (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Consumați din timpul dumneavoastră.

Domnul Dan Vîlceanu:

Am înțeles. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru,

Mă bucur că ați revenit la dezbateri, era foarte important să fiți și dumneavoastră aici. Îl rog pe domnul Ciolacu să vă scuture puțin, pentru că mi s-a părut că vorbiți în somn, pentru că nu știți ce ați semnat anul ăsta.

Haideți să vă spun ce ați făcut:

Spuneți că este un buget bun al dezvoltării. Păi, sunteți la minim istoric la investiții!

Spuneți că ați rezolvat problema vaccinurilor. Anul ăsta au murit peste 30 de copii din lipsa vaccinurilor.

Spuneți că ați sprijinit tinerii investitori. Ați făcut 23 de plăți pe Start-up Nation tot anul. 23 de plăți!

Mai mult, spuneți că ați atras fonduri europene în agricultură. Păi, nu ați spus cât ați atras prin APIA. APIA nu e neapărat..., nu are legătură cu Guvernul, sunt bani cuveniți automat, pe suprafața de teren.

Că respectați Tratatul de la Maastricht. O să vă spun mai încolo cum îl respectați.

Eu vreau să vă spun din start că aici vorbim de un buget de austeritate. Și de ce vă spun asta? Pentru că o să vă spun ce ați semnat.

Înainte să trimiteți acest proiect de buget la Parlament, ați luat câteva măsuri. Astfel:

  • nu se aplică Legea pensiilor, adică punctul de pensie nu crește cu sută la sută inflația și 50% sporul de salariu mediu brut;
  • nu se majorează salariile în sectorul public cu 25% pe net, ci doar pe brut, pentru că restul îi luați prin transferul contribuțiilor înapoi la stat;
  • nu se majorează salariile din sectorul public... se blochează angajările în sectorul public;
  • cheltuielile publice sunt tăiate cu 10%;
  • nu se acordă personalului bugetar tichete cadou, premii, precum și indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță;
  • nu se plătesc orele suplimentare muncite și nu se acordă tichete școlare sau sunt amânate programe sociale pentru elevi.

Noi am depus mai multe amendamente la acest buget, prin care dorim ca legea să fie respectată, atât. Dorim ca legea să fie respectată.

Ni s-a servit aceeași placă: românii trăiesc bine, avem de toate, suntem cu investițiile la... conform planurilor, dar ni s-au mai spus și alte lucruri care n-au nicio legătură cu realitatea, ca, de exemplu:

Ați adoptat acea aberație numită split TVA. Dumneavoastră spuneți că veți reduce evaziunea fiscală? Păi, domnule prim-ministru, oamenii la care se aplică split TVA declarau TVA-ul, nu aia e evaziune! Dumneavoastră trebuie să-i prindeți pe cei care muncesc..., care lucrează la negru și nu declară TVA. Nu faceți nimic să opriți evaziunea fiscală, ba, din contră, îi omorâți tot pe cei care lucrează corect.

Ați introdus, domnule Ștefan...

A plecat și domnul Ștefan la țigară?! Asta e!

S-a reintrodus supraacciza la combustibil. Spuneți că veți încasa încă 3,2 miliarde în plus la buget. Greșit! Veți încuraja transportatorii români să alimenteze în afara granițelor țării.

Prin transferul contribuțiilor, de asemenea, așa cum dumneavoastră v-ați demonstrat-o singuri, nu faceți decât, în cel mai bun caz, să lăsați românii cu aceleași salarii și nicidecum să câștige, în timp ce foarte mulți pierd la salariu.

Prin diminuarea procentului pe care îl transferați către Pilonul II de pensii nu faceți decât să micșorați pensiile celor tineri. Și le luați dreptul la o pensie decentă.

Însă, cel mai agresiv atac pe care l-ați dat anul acesta prin buget îl faceți la bugetele autorităților publice locale. Vă dau cifre. În proiectul de buget avem, negru pe alb, o scădere a cotelor din impozit de la 20,46 de miliarde la 14,66 de miliarde. Scăderea la nivelul întregii țări este de 5,8 miliarde.

V-ați întâlnit, domnule prim-ministru, cu primarii și i-ați asigurat că nu vor suferi din acest punct de vedere. Nu mai am ce să vă transmit, prin proiectul de buget ne-ați arătat că i-ați mințit. Dar vreau să mă adresez colegilor din majoritatea parlamentară.

Domnilor și doamnelor,

Sunteți foști primari în sală, sunteți oameni care ați fost președinți de consiliu județean. Stau și mă întreb, domnul Dragnea, dacă era președinte la consiliul județean, cum vedea această măsură?

Noi am susținut în comisie un amendament care repară această măsură, în sensul în care cotele din impozitul pe venit să rămână sută la sută la administrațiile locale. Și a fost admis. Știți foarte bine că acest lucru nu înseamnă că primăriile primesc mai mulți bani, ci doar că vor primi finanțarea pe care au avut-o și în 2017. Vă readuc aminte că, inclusiv în 2017, au fost administrații locale care nu au putut acorda salariile. Deci nu putem spune că vor avea vreun beneficiu.

Eu fac apel la parlamentari, pentru că, probabil, de sărbători veți merge acasă și vă veți întâlni cu primarii din circumscripțiile dumneavoastră. Ce le veți spune când vă vor întreba despre faptul că nu vor mai avea bani de investiții, nu vor mai avea bani de salarii, că nu sunt bani? Păi, tocmai v-a contrazis domnul prim-ministru mai devreme! Domnul prim-ministru spune că sunt bani. Pe cine or să creadă, pe dumneavoastră sau pe domnul prim-ministru?

În ceea ce privește Tratatul de la Maastricht, pe care domnul prim-ministru spune că-l respectă, vă citez din Constituția României și vă spun că o încălcați, încălcați și Constituția, și Legea tratatelor, art. 148 alin. (2): "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrarii din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare." Și alin. (4): "Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin. (2)." Vă readuc aminte că România se află în procedura de deviere semnificativă de la ținta de deficit și vă readuc aminte faptul că suntem obligați să respectăm tratatele și celelalte reglementări comunitare.

Doamnelor și domnilor,

Partidul Național Liberal nu va vota bugetul pentru anul 2018, pentru că, așa cum am spus, pe lângă faptul că încalcă Constituția și Legea tratatelor, pentru noi este un buget al sărăciei și al subdezvoltării.

Și, încă un lucru: în campanie măcar vă pricepeați să mințiți, acum v-ați pierdut și talentul ăsta. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Claudiu Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Stimați colegi,

Dacă astăzi am începe să defrișăm toate pădurile patriei, ne-ați spune că o s-o ducem mai bine pe termen scurt, că vom avea lemne să ne încălzim și gratuit la iarnă, poate și anul viitor, că industria mobilei va merge bine, că vom exporta, că totul va fi frumos pe termen scurt. Dar ce se va întâmpla anul viitor, dacă facem o astfel de acțiune? Se va întâmpla că, probabil, n-o să mai avem lemne și o să răbdăm în frig. Asta ați făcut dumneavoastră cu bugetul pentru 2017 și asta veți face și cu bugetul de 2018.

Nu orice creștere economică este bună, creșteri economice care se bazează pe consum, creșteri economice care submină structura de capital a unei economii nu sunt bune.

Vă reamintesc că am mai avut perioade de glorie a statului român, cu creșteri extraordinare, care s-au terminat oribil și politicienii care au fost responsabili pentru acele momente sunt în continuare în poziții fruntașe în statul român.

Doar așa, ca să aveți o imagine, cheltuielile salariale pentru 2018 vor fi, raportat la PIB, similare cu cele din anul de grație 2008. Vă mai amintiți de 2008, nu? Și, mai grav, veniturile fiscale raportate la PIB vor fi mai mici. Ne îndreptăm către o nouă criză, ne îndreptăm către un nou moment pe care cu toții îl veți regreta.

Stimate domnule prim-ministru,

Ne spuneți că respectați toate angajamentele internaționale pentru acest buget. Fals. Fals. Aveți notificări de la Comisia Europeană, proceduri de deviere semnificativă pentru bugetul structural, care a crescut în 2017 la 3,06% și în 2018, conform propriilor dumneavoastră proiecții, va crește din nou la 3,17%, în condițiile în care el pentru România ar trebui să fie la 1%. Deci nu ne spuneți că respectați toate angajamentele. Nu le respectați. Ați explodat aceste cheltuieli structurale ale statului român.

De asemenea, vă lăudați cu investițiile. Dumneavoastră v-ați lăudat cu toate investițiile și domnul Viorel Ștefan, care nu mai este acum prezent, s-a lăudat cu investițiile publice din trimestrul III. Și de ce din trimestrul III, domnule Viorel Ștefan? Știți de ce? Pentru că, dacă vă uitați pe tot anul, pe toată proiecția, de fapt, investițiile publice au scăzut.

Dumneavoastră, domnule premier, v-ați lăudat cu investițiile private și, dacă ne uităm la investițiile publice în schimb, sunt de 3,21% în 2017 și 3,76% în 2016, deci o scădere. Și haideți, ca să nu ne uităm doar procentual, haideți să ne uităm și nominal: 28,7 miliarde în 2016, 27 de miliarde în 2017. Unde este creșterea? Unde este creșterea, când aceste cifre scad?! Nu este, de fapt, nicio creștere. Și ce faceți în bugetul din 2018 e să continuați aceeași politică de subminare a bunăstării pe termen lung a poporului român. Pentru că, dacă puneți investiții în buget, nu înseamnă automat că le veți realiza.

Vă reamintesc că la începutul anului 2017 exact asta vi s-a și spus, că nu o să realizați investițiile. Și ce ați făcut în cele două rectificări bugetare succesive? Ați tăiat din investiții și ați crescut la cheltuieli de personal și la asistență socială, în alte cuvinte, la cheltuielile structurale ale statului român, clădind astfel un buget mai șubred pentru viitor.

Dacă ne uităm la proiectele de infrastructură, vedem că faimosul proiect de care România are atâta nevoie, Târgu-Mureș - Iași, nu este nicăieri de găsit și vedem proiecte de infrastructură care sunt gata semnate, au toate procedurile îndeplinite, care au credit bugetar zero. Mă refer la pasajul de la Domnești și la centura Comarnic, de exemplu. Au credite de angajament în schimb, ceea ce înseamnă că nu o se întâmple nimic în 2018 pentru aceste proiecte.

Veniturile fiscale, acestea, așa cum sunt, le supraestimați. Și asta nu v-o spun eu, v-o spune inclusiv Consiliul Fiscal. Estimați că din TVA split veți obține 4,9 miliarde de lei, în forma sa îndulcită, în forma sa mai puțin aspră decât cea odioasă pe care ați trecut-o prin ordonanță. Dar, dacă ne uităm la cât v-ați aștepta să luați așa cum era ea în forma cea mai dură, vedem că atunci v-ați așteptat să luați 2 miliarde, pe când acum, îndulcit, vă așteptați la 4,9. Este neplauzibil și nu vă mai crede nimeni. Și nu vă mai crede nu doar opoziția, că opoziția poate ne spuneți că e treaba noastră să nu vă credem și să vă criticăm, dar nu vă cred nici instanțe internaționale. Nu vă crede Comisia Europeană, nu vă crede Consiliul Economic.

Cheltuielile cu asistența socială - de asemenea, avem cheltuieli subevaluate.

Nu ați ținut cont de numeroase politici care au fost adoptate anul acesta, tocmai ca să le înghesuiți pe toate. În decursul dezbaterilor asupra bugetului, fiecare amendament care trecea, de unde scădea? Din fondul de rezervă al Guvernului, până când acesta a ajuns la ridicola sumă de zero lei. Aveați zero lei în fondul rezervă. Și, în final, știți de unde ați suplimentat bani la fondul de rezervă, stimați colegi? Știți de unde colegii dumneavoastră din Comisia pentru buget, finanțe au suplimentat? Tăind de la fondurile pe care le datorăm Uniunii Europene.

În alte cuvinte, ne plasați în situația în care prevedem că o să plătim mai puțin decât datorăm instanțelor internaționale din care facem parte, iar lucrul ăsta nu se întâmplă doar cu Uniunea Europeană, se întâmplă și cu celelalte organizații din care facem parte. Bugetul Ministerului Externelor este subevaluat crunt, este la jumătate, așa cum a recunoscut și ministrul în timpul audierilor.

În final, v-ați mai lăudat și cu nivelul datoriei publice, că avem o datorie publică mică raportată la PIB. Corect. Dar lucrul acesta nu este meritul dumneavoastră, este în ciuda politicilor dumneavoastră. Vă reamintesc că recent ați mărit plafonul până la care statul se poate îndatora, de la 20 de miliarde de euro la 27 de miliarde de euro. Prevedeți că veți lua încă 7 miliarde de euro în următorii doi ani, crescând astfel datoria publică.

Acesta nu este un buget care să ajute România pe termen lung. Acesta e un buget care ne arată că am pierdut o imensă oportunitate anul acesta, în 2017, și că o vom pierde și în 2018, o oportunitate de creștere regională, pentru că toată regiunea noastră era pe creștere în momentul acesta. Și în loc să folosim banii să facem investiții publice, infrastructură, să rezolvăm niște dezechilibre pe care le aveam, cum ar fi deficitul bugetului de pensii, în loc să rezolvăm niște probleme care ne-ar fi ajutat să creștem pe termen lung și să înfruntăm viitoarea criză, care va fi mondială și cu siguranță va veni, să o înfruntăm mai bine...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mai aveți cinci secunde, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

... ați făcut un buget care ne fragilizează.

În final, USR nu va vota acest buget, pentru că este făcut copilărește, duce în derizoriu investițiile publice și a insistat cu niște cheltuieli populiste pentru pensii și salarii, care vor fi finanțate din împrumuturi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Grupul parlamentar USR și-a epuizat timpul.

Urmează reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul Barna Tánczos.

Aveți microfonul.

Domnul Tánczos Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Bugetul de stat se bazează în momentul elaborării, de fiecare dată, pe date statistice, pe previziuni, pe prognoze, pe de o parte; pe de altă parte, pe legislația aplicabilă. În momentul de față, în ceea ce privește datele statistice, putem constata că bugetul pe 2018 este construit pe date statistice relativ certe, corecte, poate în unele locuri un pic prea optimiste, dar trebuie să constatăm că se ia în considerare o creștere economică sănătoasă, nu cea care este peste potențialul economiei și pe care o constatăm în ziua de astăzi.

În privința legislației aplicabile însă, se ridică foarte multe semne de întrebare. Pe partea cheltuielilor, Legea salarizării unitare este legea de bază care trebuie respectată și trebuie asigurate fondurile necesare pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Și la acest capitol putem constata că legea bugetului de stat își îndeplinește rolul și își atinge scopul, cu o singură observație, că zilele trecute s-a aprobat acea limitare a angajărilor în cursul anului 2018. Este cert faptul că Guvernul ia măsuri de siguranță în ceea ce privește aplicarea Legii salarizării unitare.

În același timp, la capitolul venituri, la TVA, de exemplu, este greu de estimat care sunt efectele legii TVA split, pentru că abia zilele trecute a trecut legea de Parlament și este practic imposibil de prognozat, de estimat care vor fi efectele pozitive sau negative ale aplicării noii variante.

În privința Ordonanței nr. 79, așa-numita revoluție fiscală, cu siguranță problema cea mai mare ridicată este cea a unităților administrativ-teritoriale, a bugetului acestor unități, care se vor confrunta clar cu o reducere a cheltuielilor directe încasate din impozitul pe venit, datorită reducerii de la 16 la 10% a cotei.

În același timp, nesiguranța se poate constata și la nivelul companiilor, care trebuie să aplice această mutare a contribuțiilor de la angajat la angajator într-o perioadă destul de scurtă, în principiu respectând acel "agreement" corect cu angajatul, de a-i păstra salariul net, lucru care, în majoritatea situațiilor, probabil se va întâmpla, dar nu de fiecare dată.

În comisiile de specialitate am dezbătut o variantă a bugetului care, la prima vedere, satisface cerințele privind deficitul structural, asigură fondurile necesare, așa cum am precizat, pentru finanțarea cheltuielilor obligatorii. Iarăși, o singură observație: bunurile și serviciile vor fi limitate în 2018 tot prin acel act normativ pe care l-am menționat. Nu excelează la capitolul investiții, ci are această problemă de rezolvat, cu o soluție propusă clar de Guvern, a bugetului pentru unitățile administrativ-teritoriale.

Este un buget mult îmbunătățit cel pe care îl aveți în față datorită și unor amendamente propuse de UDMR. Guvernul sperăm ca până la sfârșitul dezbaterilor să găsească o soluție a finanțării acelui amendament pe care comisia l-a votat și l-a aprobat, figurează la amendamentele admise, inițiat de UDMR, și care prevede ca repartizarea impozitului pe venit să se întâmple total pentru unitățile teritorial-administrative, pentru bugetul acestora, și abia după aceea să vină acea echilibrare din alte surse. Este o măsură susținută de UDMR, este o politică pe care noi o susținem și sperăm ca, începând cu anul acesta chiar, să se și întâmple.

În același timp, trebuie văzute și amendamentele pe care le-am văzut și au fost aprobate pentru anumite obiective de investiții din Transilvania. Considerăm că ele vor contribui în mod hotărâtor la dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din Transilvania.

Este deci un buget îmbunătățit. Am putea spune, poate, și acceptabil, în condițiile în care această problemă a finanțării acelei diferențe pentru unitățile administrativ-teritoriale se rezolvă.

Vă mulțumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea ALDE, domnul deputat Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

An de an ascultăm critici cu privire la execuțiile bugetare și cu privire la situația României. Foarte rar de la această tribună dăm semnale de încredere către români și rareori asumăm evoluțiile pozitive din ultima vreme, încercând în permanență să dăm asupra economiei românești o imagine apocaliptică, o imagine aflată la marginea prăpastiei.

Aș vrea să vă dau câteva cifre din ultimii ani, ca să vedeți exact ce salt au făcut economia românească și societatea românească din 2004 încoace.

În 2004, punctul de pensie era 275 de lei. Punctul de pensie în 2017 este 1 000 de lei și va fi, în 2018, 1 100 de lei. Deci punctul de pensie a urcat din 2004 până în 2018 de la 275 de lei la 1 100 de lei, ceea ce înseamnă multiplicat de patru ori.

Salariul minim - în 2004 era 280 de lei. El este astăzi 1 450 de lei și la anul va fi 1 900 de lei. Salariul mediu net în România în 2004 era 630 de lei. În 2017 este 2 300 de lei, deci multiplicat de aproape patru ori. Salariul mediu brut în 2004 era 800 de lei. Este astăzi 3 200 de lei, multiplicat de patru ori. Iar paritatea puterii de cumpărare, care arată evoluția României în relație cu țările dezvoltate economic în Europa, a crescut, în aceeași perioadă, de la 35% la 59%.

Sigur că noi nu o ducem încă bine în România. Totuși, faptul că pensiile și salariile au crescut în 13 ani de patru ori arată că societatea românească a făcut un efort considerabil și care cred că trebuie subliniat și de la această tribună.

În același timp, aș vrea să subliniez faptul că această creștere nu s-a făcut în mare parte grevând generațiile viitoare. Noi nu aveam nevoie de o datorie publică atât de mare cum s-a făcut după 2008. În 2008 eu am lăsat 13% din PIB datorie publică. O bună parte a fost angajată pentru a evita riscuri viitoare.

Avem însă câteva chestiuni pe care trebuie să le prezentăm.

În primul rând, cea care privește legislația.

Vă propun, domnule prim-ministru, să integrați în atitudinea dumneavoastră conceptul de "smart regulation", care are în vedere și evaluările ex-ante, și evaluările ex-post ale actelor normative, să nu mai trebuiască să primim scrisori de la salariați care își văd salariile diminuate după legislația salarizării sau de la oameni de afaceri alarmați de faptul că legile nu vin la timp.

În al doilea rând, cred că într-adevăr trebuie să ne preocupăm de investiții. Sunt bucuros că ALDE a avut o contribuție importantă la proiectul legii bugetului prin creșterea procentului alocat investițiilor și sperăm ca el să se apropie de 6% în 2020.

În legătură cu marile proiecte, și mă refer aici la autostrada Iași -Târgu-Mureș, am avut o discuție cu ministrul transporturilor și cu prim-ministrul și sperăm ca la investițiile pe care noi le vom vota în acest proiect de buget să se adauge investiții care nu se vor include în deficitul bugetar și care vor fi realizate prin cooperare cu băncile internaționale.

Așadar, ALDE, având în vedere faptul că a nu vota acest buget ar avea implicații negative considerabil mai mari decât a-l vota, va decide să-l voteze, cu recomandarea ca în ce privește administrația locală să existe flexibilitate, astfel încât municipalitățile care au excedent bugetar să rămână pe procentul care există astăzi și care a fost propus de Guvern, dar pentru localitățile care își vor vedea periclitată execuția bugetară, să se găsească formule de compensare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc. Vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare PMP, domnul senator Traian Băsescu.

Domnul Traian Băsescu:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Aveți puțin mir?

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Astăzi nu.

Domnul Traian Băsescu:

Că am avut un antevorbitor... (Aplauze, râsete în sală.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu aveți prea mult timp la dispoziție.

Domnul Traian Băsescu:

Patru minute, domnule președinte. Un om deștept spune în trei cât alții într-o jumate de oră.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Cu poante cu tot.

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc.

Am privit cu atenție bugetul pentru 2018 și aș face câteva observații.

Este un buget care își așază ca reper criteriile de la Maastricht. Este greșit. Criteriile de la Maastricht, din punct de vedere deficit bugetar, sunt depășite din anul 2010, când Consiliul European a propus statelor membre Tratatul fiscal, pe care l-a ratificat și România prin votul din cele două Camere. Obiectivul major de după criză în Uniunea Europeană a fost reducerea datoriei publice, iar acest buget, ca și cel din 2017, crește datoria publică.

Este o primă observație și aș și trage o concluzie legată de această primă observație. Bugetul 2018 ne îndepărtează de momentul îndeplinii criteriilor de intrare în euro, iar absența noastră din eurozonă nu ne face decât să intrăm în categoria țărilor marginale, unde nu se iau decizii, ci se primesc decizii de la nucleul dur care va fi instaurat până și prin buget propriu față de celelalte state membre.

Deci consider că politic facem o greșeală majoră neîncercând să ne încadrăm în Tratatul fiscal, care recomandă să trecem pe bugete excedentare, pentru a nu mări datoria publică. Și, repet, în Uniunea Europeană criza nu a fost o criză a băncilor, ci o criză a datoriilor statelor membre.

O altă observație legată de buget. Pur și simplu este greu de înțeles. Cu un Cod fiscal care a permis o creștere anualizată de circa 7%, noi modificăm drastic Codul fiscal. Din acest motiv, cred că era foarte bine dacă Guvernul ar fi decis să amâne cu un an introducerea măsurilor noi în Codul fiscal, măsuri care vizează, printre multe altele, și reducerea fiscalității. Aveam nevoie de un an de așezare a economiei, după șocurile inflaționiste pe care le-a primit în 2017.

De aceea, cred că bugetul este riscant. Reducerea majoră de fiscalitate, în condițiile în care actualul Cod fiscal a asigurat o creștere economică consistentă, nu face decât să ne așeze într-o situație de hazard cu bugetul. Nu în ultimul rând, aș face precizarea că split TVA este una din erorile pe care Guvernul și administrația nu le vor putea administra.

Vă mulțumesc.

Vă asigur că Partidul Mișcarea Populară nu va vota bugetul.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Grupul minorităților naționale? Nu e nimeni.

Parlamentari neafiliați? Nu.

Reluăm în ordine.

Din partea Grupurilor parlamentare PSD...

Parlamentar neafiliat, domnul Borza. Două minute.

Din sală: Un minut.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu, două minute.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Trebuie să dăm Cezarului ce-i al Cezarului.

Am fost și eu în iarna acestui an destul de sceptic vizavi de bugetul pe anul curent, care a plecat de la o assumptio creștere economică de 5,2% și, evident, cu menținerea în acel deficit de sub 3%. Implicit, și pe partea de venituri, o creștere de la 227 de miliarde anul trecut la 254 de miliarde.

La prima rectificare și la a doua, la cea din septembrie și noiembrie, evident că aceste temeri s-au risipit. Putem vorbi de o creștere mai mare decât cea avută în vedere anul trecut, de 5,2. Iată, la 10 luni, undeva la 7%. Probabil un 6,5% la întreg anul 2017, de departe cea mai bună creștere economică. Eram sceptic pe partea de venituri. Am zis: nu se poate 254. Iată că s-au realizat 255.

Și-atunci, evident că trebuie și noi să nu mai fim atât de critici sau, dacă suntem critici, evident că trebuie să venim și cu alternative și cu soluții. Adică să fim de o manieră pozitivă, pentru că, din păcate, suntem în această logică a confruntărilor absolut sterile și detrimentale pentru interesul public. Criticăm de dragul de a critica. Să dăm deci Cezarului ce-i al Cezarului, să dăm credit Guvernului Tudose, care se pare că este pe drumul cel bun. Evident, evident, cu câteva condiționalități.

Sigur, putem spune - și aici cu o mândrie care nu ar trebui să ne lipsească, pentru că aceste rezultate sunt ale întregii Românii, nu doar ale Guvernului Tudose - că la anul vom depăși acel PIB, acea valoare prag de 200 de miliarde de euro, 907 miliarde de lei. O creștere, iarăși, de 5,5%, un deficit pe cash de 2,97, așa cum spunea prim-ministrul. Și, evident, și venituri mai mari de 287, corelativ și cheltuieli mai mari de 314 miliarde.

Ce mă îngrijorează? Mă îngrijorează pe partea de cheltuieli, pe cele două mari capitole bugetare, cheltuieli de personal și asistență socială, unde vedem, așa, o creștere galopantă de la an la an. De la un 57 de miliarde de lei anul trecut la 69 de miliarde de lei anul ăsta, se vor duce în 81 de miliarde de lei cheltuielile de personal. Iată, o creștere de vreo 24 de miliarde de lei la doi ani de zile. Și pe partea de asistență socială, de la 81 de miliarde anul trecut, 91 de miliarde anul ăsta, 98 de miliarde anul viitor...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat, timpul a expirat.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Doar dacă... eventual, PSD-ul, dacă are amabilitatea domnul lider de grup, să îmi mai dea un minut.

Domnule Munteanu, se poate un minut? Că e de bine.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci, iată, sigur, ne place să vorbim de creștere economică de 5-6%, dar, cu toate astea, venituri din sectorul bugetar s-au apreciat cu 30%. Până la urmă, trebuie să existe o corelație între venitul salarial și productivitatea muncii și creșterea economică.

Noi avem o productivitate a muncii undeva la 15 000 de euro pe salariat, față de o medie europeană de 50 000 de euro. Nu mai vorbim de statele nordice, de peste 100 000 de euro. Vrem salarii ca în Occident, dar, evident, avem restanțe în ceea ce privește randamentul muncii. Sigur, cu accent, la așa un buget mare, pe zona de investiții.

N-aș fi de acord cu antevorbitorii mei, o parte din antevorbitori, care spun că această creștere de anul ăsta e preponderentă pe consum. Până la urmă, 8% înseamnă industrie, din creșterea economică. Sigur, pe locul 2 vine și consumul, cu 7,8%. Agricultura, față de un prognozat de 1,9, s-a dus în 4,2%, deci mai bine de două ori creștere a ponderii agriculturii în PIB. Serviciile, la fel: de la 3,9, la 6,4%.

Dar, într-adevăr, trebuie să ne îngrijoreze o creștere atât de mare sau o pondere atât de mare a consumului în PIB, pentru că se duce și ne degradează un alt indicator, și anume deficitul de cont curent. Anul ăsta o să avem un record de 12,5 miliarde de euro, pentru că consumul se duce în importuri. Consumul din ce în ce mai mare al populației nu poate fi satisfăcut de industria românească și atunci, evident, degradăm indicatorul de deficit de cont.

Sigur, 4,2%...

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule deputat, a trecut și minutul...

 

Domnul Remus-Adrian Borza:

Închei în 10 secunde. 10 secunde, domnule președinte.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

... dat de PSD cu brio.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Cu asta închei. 4,2% pondere în PIB a investițiilor e bine, dat tot atât am avut și anul ăsta.

De la prezidiu: Domnule deputat, doriți de la Guvern niște minute?

Domnul Remus-Adrian Borza:

Cum?

De la prezidiu: De la Guvern, niște minute?

Domnul Remus-Adrian Borza:

Păi, are de unde da domnul Tudose. Mai are încă 21 de minute.

Deci, într-adevăr, o creștere sustenabilă, sănătoasă, pe termen lung se bazează pe investiții și de aia trebuie să încurajăm cu toții investițiile publice.

Mulțumesc mult.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea Grupurilor parlamentare PSD mai dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea Grupurilor parlamentare PNL, doamna Carmen Hărău, senator.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Onorată audiență,

Mă simt obligată să domolesc un pic optimismul acesta săltăreț al Guvernului și al unui antevorbitor, pe care l-ar fi avantajat în mai mare măsură comparațiile făcute între epoca actuală și epoca fanariotă, și am să vă comunic că Institutul Național de Statistică ne spune că România, țara pe care dumneavoastră o prezentați ca "tigrul Europei", are oameni care se zbat în sărăcie lucie, mai precis 5 milioane de români, între care cei mai afectați sunt copiii și pensionarii. Asta este, stimați colegi, România succesului social democrat? Economia gestionată de dumneavoastră crește odată cu sărăcia din țară.

Vreau să vă mai anunț, stimați colegi susținători ai guvernanților, că sunteți aici de decor. Cum de decor vor fi globurile din pomul dumneavoastră de Crăciun. Mai ales pe cei care sunteți aici la primul mandat și ați venit intenționând să faceți lucruri bune pentru țară. Pentru că, stimați colegi, tot ce legiferăm noi aici și tot ce legiferează cei dinainte... au legiferat cei dinaintea noastră este facultativ de respectat pentru guvernanți. Cu alte cuvinte, dacă nu le convine legea, trântesc o ordonanță de urgență. Și au trântit 120 de ordonanțe de urgență, care au modificat 261 de prevederi ale Codului fiscal, călcându-l în picioare.

Simptomatic pentru ceea ce se întâmplă din punctul acesta de vedere este grava încălcare - grava încălcare! - a Legii pensiilor, care prevedea că de la 1 ianuarie pensionarii vor avea punct de pensie majorat. Nu, PSD-ul nu are bani, deși crește economic, ne spun ei, prorogă și promit din nou - cine știe dacă se vor ține și de data asta de cuvânt - creșteri ale punctului de pensie la 1 iulie.

Ce veți face, dragi colegi? Ce veți face cu cei care mor între timp? Oamenii aceștia v-au transformat în depozitarii speranțelor lor de mai bine. Ar trebui să le cereți scuze.

Ar trebui să le cereți scuze, stimați colaboratori, și celor cărora le amputați pensiile, vreo 7 milioane de români, în marea lor majoritate tineri, pentru că ați redus cota de contribuție la Pilonul II de pensii. Nu poți, în calitate de reprezentant al tuturor românilor, să faci așa ceva și să modifici de la 5,1 cota, creșterea organică a acestui pilon, la 3,7, după ce v-ați angajat că veți ajunge cu cota asta la 6%. Ce vină au acești oameni că dumneavoastră, care dovediți că nu știți gestiona viața celor care au trăit și au construit o țară, nu știți gestiona nici viitorul? Ar trebui să le cereți scuze și tinerilor.

Stimați colegi,

Românii trebuie să știe că bugetul acesta este unul în care împrumutăm mai mult, consumăm mai mult, importăm mai mult și nu construim mai nimic. Oamenii trebuie să știe că înainte de aceste construcții bugetare ați tăiat. Ați tăiat de la tichete sociale pentru elevi, de la drepturi legale ale angajaților, ați tăiat de la cheltuielile instituțiilor publice, ați tăiat de la pensionarii în plată și de la cei care vor ieși la pensie, ați tăiat de la primării, ați tăiat, ați tăiat, ați tăiat și calculele de abia și abia v-au ieșit.

Stimați colegi,

Vă mai dau un exemplu de inconsecvență și de lipsă de determinare a aplicării legii. Avem Legea nr. 76/2002, în baza căreia dumneavoastră ați fi obligați să bugetați remunerația angajaților pe care primarii îi pot coopta cu termen, pe perioadă redusă, pentru efectuarea unor lucrări. Ni se spune în cadrul Comisiei de buget, finanțe, unde noi, liberalii, am făcut amendamente în sprijinul respectării acestei legi, că nu sunt îndeplinite condiții administrative și semnăturile nu s-au... nu se pot semna documentele între primării și AJOFM-uri. Păi, se poate una ca asta?!

Sunt multe, multe lucrurile pe care aș fi vrut să vi le semnalez în interesul bunului mers al acestei țări, dar timpul pe care ni l-ați acordat este mic, pentru că vă interesează să treceți aceste legi importante pentru țară pe repede-înainte.

Așa încât Partidul Național Liberal nu poate să voteze un buget al asigurărilor sociale de stat și un buget de stat care încalcă legi. Nu vom vota bugete alimentate prin supraimpozitarea muncii și nu vom fi părtași la tratamentul pe care dumneavoastră îl aplicați românilor, tineri și vârstnici deopotrivă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Să știți că mai aveați timp la dispoziție, nu v-a grăbit nimeni. Nu ați consumat tot timpul, dar, mă rog.

Din partea Grupului parlamentar al PSD de la Cameră, domnul deputat Budăi.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Poate nu aș fi luat cuvântul, dar două sunt motivele pentru care vreau să mă adresez tuturor colegilor mei.

Am învățat în dezbaterile de la Comisia de buget, finanțe, de la un distins coleg liberal, deputat liberal, că noi suntem aici demnitari și cu demnitatea noastră trebuie să punem adevărul acolo unde este. Și de asta, și în calitatea mea de fost director la Casa de Pensii, am să fac câteva precizări. Și am să încep cu o istorie recentă.

În 2016 punctul de pensie a fost de 871,7 lei. În ianuarie 2017, 917,5 lei. Dacă am fi mers acum cu ceea ce se dorește de Partidul Național Liberal, în loc de 1 000 de lei, cât este acum punctul de pensie, el ar fi fost 970,7 lei, cu inflația. Într-adevăr, putem spune că - în ghilimele - nu am respectat Legea pensiilor, acea lege care a fost votată cu o numărare corectă, din 12 în 12, din 13 în 13, nu știm nici până la această oră. Dar noi nu am respectat-o și anul trecut am mai majorat o dată valoarea punctului de pensie, la 1 000 de lei, și o să o facem și anul acesta, cu încă 10%, până la 1 100 de lei.

De altfel, o istorie recentă, din 2009 până în 2012, ne spune că la bunicii și la părinții noștri, pentru care colegii noștri sunt acum așa de, știu eu, îngrijorați, nu s-a întâmplat nimic la pensii. Din contră, în 2010, printr-o decizie a Curții Constituționale, s-a evitat o scădere a pensiilor cu 15%. Dar nici asta nu a fost suficient și nu i-a oprit pe colegii noștri ca pensiile să nu fie impozitate cu acel 5,5%, și pensiile sub 740 de lei, lucru pe care noi, începând cu septembrie 2012, odată cu revenirea la guvernare, am înapoiat părinților și bunicilor noștri - pentru că nouă ne pasă de ei, dragi colegi liberali - acele sume pe care dumneavoastră le-ați reținut. De Legea nr. 76, prin ordin al ministrului, și la Comisia de buget, finanțe de la Ministerul Muncii s-a stabilit acest lucru, va fi rezolvată problema.

În rest, vă doresc multă sănătate. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta am încheiat dezbaterile generale.

Domnule prim-ministru,

Dacă doriți să mai luați cuvântul în încheierea acestor dezbateri, aveți microfonul.

Domnul Mihai Tudose:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte concis. Fără foarte multe ă-uri, îi arăt colegului de la liberali, care plângea de mila autorităților locale, că așa arată proiectul de buget, unde la art. 6 indice (15) lit. a) se spune foarte clar, și-i citesc exact: "asigurarea unui nivel minim al sumelor provenite din cotele de impozit pe venit și al sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale estimate a fi încasate în 2018 cel puțin egal cu nivelul acelorași sume încasate de unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale în 2017". Era un efort minim să citească măcar primele pagini. Este foarte dificil pentru Domnia Sa.

Am văzut în același discurs contraziceri flagrante gen: vai, cât de mult cheltuiți cu statul! Vai, nu se poate să blocați posturile în administrație! Cum să limitați cheltuirea cu 10% cheltuielile cu administrația?

Păi, hotărâți-vă, stimați colegi, cam ce vreți cu țara asta.

Așa cum a explicat mai devreme colegul, dacă aplicam, știu eu, marea formulă liberală, probabil că ajungeam la a tăia 25% din pensii. Dar nu e bine că noi am dat mai mult. Chiar nu e bine.

Despre colegii din partea cealaltă a sălii, numerele de stand-up comedy sunt bune în altă parte. Era un simplu fapt, un simplu lucru necesar de făcut și m-am bucurat la început, când doamna Raluca Turcan a pomenit despre o critică constructivă, despre argumente alternative. Am crezut că asistăm la altceva: la soluții, la idei, la propuneri. Nu! Doar circ și din nou pâinea aceea, mai scumpă de șapte ori decât este la alimentara, invocată aici.

S-a vorbit de scrisoarea primită sau scrisorile primite de la Uniunea Europeană pe deviere semnificativă de la deficit. Așa este. Au venit în 2017, cum să nu! Dar ghici ce? Pe exercițiul din 2016. Și o tragem cu toții acum de la ce ați făcut voi în 2016.

Slavă Domnului că nu sunteți la guvernare și Slavă Domnului că, la cum vă mișcați, nu prea o să fiți foarte curând acolo!

Vă mulțumesc, stimați colegi. (Aplauze.)

  ................................................

Domnul Florin Iordache:

Cinci minute pauză, stimați colegi, până se reconstituie componența conducerii.

 

PAUZĂ

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, liderii de grup, să vă invitați colegii în sală.

Și un coleg secretar de la opoziție să vină la prezidiu.

Domnul Vela.

Domnul Moșteanu, că nu-i nimeni.

Ai reușit?

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Am încheiat dezbaterea generală asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2018 și trecem la articole și la anexe la proiectul legii, potrivit timpului alocat și procedurilor aprobate.

Vă reamintesc că timpul alocat pentru dezbaterea amendamentelor este de 107 minute.

Conform art. 65 din Regulamentul activităților comune, la dezbaterea pe articole se pot formula numai amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice.

Vă reamintesc că articolele proiectului de lege, sintezele de la anexele nr. 1 și 2 se dezbat și se adoptă în principiu, cifrele urmând să fie definitivate după dezbatere și votarea celor două anexe.

Începem dezbaterile.

Avem două anexe: de amendamente admise și respinse.

Dacă la titlu sunt obiecții. Nu.

Dacă nu sunt obiecții, cine este pentru? 102.

Împotrivă? La titlu. 14.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

La titlul Capitolului I dacă sunt obiecții.

Cine este pentru? 102.

Împotrivă?

Abțineri? Colegi care nu optează.

Adoptat.

La art. 1 dacă sunt intervenții. Nu.

Cine este pentru? 111.

Împotrivă? 35.

Adoptat.

La denumirea Secțiunii 1 dacă sunt intervenții.

Cine este pentru? 112.

Împotrivă? 35.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

Art. 2. Intervenții?

Vă rog. Vă rog să-mi precizați anexa și amendamentul. Dacă puteți, cu marginal.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș:

Art. 2, pe lege, da?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, art. 2 pe lege, da. Suntem la lege.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș:

Art. 2 alin. (2). Partidul Național Liberal propune următoarea formulare: bugetul de stat se stabilește la venituri în sumă de 148 659,2 milioane de lei, iar la cheltuieli suma de 177 171,9 milioane de lei, cu un deficit de 28 513,58 milioane de lei.

Vrem să vă justificăm de ce. În condițiile în care în anul 2011 economia României traversa o perioadă economică extrem de dificilă, s-a reușit să se obțină un nivel al încasărilor de peste 33,1% din PIB. Considerăm că o țintă majorată de la 31,7% din PIB la 32,5% este o țintă rezonabilă.

Se propune de asemenea majorarea veniturilor, printr-o mai bună colectare, a resurselor în vederea respectării reglementărilor europene ratificate de România cu privire la constrângerile bugetare. Și în acest sens se poate reduce deficitul cu 0,8% din PIB, nu riscând ca acest buget să fie declarat neconstituțional.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Deci amendamentul respins de la anexa nr. 5, la art. 2 alin. (2).

Cine este pentru? Cine este pentru? 41.

Împotrivă? 112.

Amendamentul a fost respins.

Dacă la art. 2 mai sunt intervenții. Nu.

Vot pentru art. 2 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 112.

Împotrivă? 41.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

La art. 3 vă rog. Nu.

Cine este pentru? 112.

Împotrivă? 41.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

La art. 4 vă rog.

Vă rog. Vă rog, la art. 4. Îmi spuneți la microfon exact unde doriți.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Bună ziua!

E vorba despre amendamentul 3 marginal de la respinse.

România are cea mai mare rată a abandonului școlar din Uniunea Europeană și cea mai mare rată a părăsirii timpurii a școlii din Uniunea Europeană. Sunt realități cunoscute de către toate guvernele de până acum și ignorate la fel de bine, ca și până acum, în special de către guvernările PSD din ultimul an. Toți miniștrii educației au spus, încă de când au preluat mandatul, că se vor ocupa de aceste probleme și vor lua măsurile necesare. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor făcute în programul de guvernare, PSD nu a făcut absolut nimic.

Lipsa accesului la educație este una dintre principalele cauze ale lipsei de șanse pe piața muncii și ale ratei ridicate de sărăcie din țara noastră. Tocmai de aceea, pentru că PSD nu consideră că trebuie să facă ceva, Uniunea Salvați România propune suplimentarea bugetelor locale, din taxa pe valoarea adăugată, cu suma de 400 000 de lei pentru programul "Școală după școală".

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Deci art. 4, amendament respins.

Cine este pentru? 41.

Împotrivă? 111.

Amendamentul a rămas respins.

Dacă mai sunt intervenții la art. 4. Nu.

Da? Vă rog.

Doamna Florica Cherecheș:

La art. 4 am avut... am un amendament în ceea ce privește finanțarea programului de orientare școlară și profesională a elevilor, prin suplimentarea numărului de consilieri de orientare școlară și pregătirea lor corespunzătoare.

Este necesară finanțarea corespunzătoare a programului de orientare școlară și profesională a elevilor, suma necesară fiind de 65,6 milioane de lei, prin suplimentarea numărului de consilieri de orientare școlară și pregătirea lor. Pentru creșterea gradului de incluziune socială și reducerea ratei abandonului școlar, în vederea scăderii decalajului dintre oferta educațională și cerințele de pe piața muncii, se impune intensificarea activităților de orientare școlară și profesională din ciclul gimnazial, numărul actual al consilierilor școlari fiind insuficient pentru a acoperi această nevoie.

În prezent, un consilier școlar răspunde de aproximativ 800 de elevi. Estimarea pentru propunerea de suplimentare a numărului de consilieri școlari ar fi de 50 de posturi pe fiecare județ.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat, vă rog să-mi precizați, că eu nu-l găsesc.

Art. 4. Ce literă? Unde-l aveți în anexă?

Nici nu vă găsesc. Aici găsesc, văd numai grupul...

Din sală: La a).

Domnul Petru Gabriel Vlase:

La a)? Am înțeles. Amendament respins.

Vă rog, cine este pentru? 42.

Împotrivă? Împotrivă?

Vă rog să ridicați mâna, pentru că nu ne dăm seama. Mulți. 110.

Amendamentul a fost respins.

La art. 4...

Domnul Cătălin Drulă:

O rugăminte, domnule președinte de ședință.

Liderii de grup să nu mai indice, ca la voturile electronice, cu mâna sus când e contra, pentru că se interpretează, e o confuzie. Se ridică câte șase-șapte mâini.

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vorbiți cu ei.

Domnul Cătălin Drulă:

Păi, da, dar dumneavoastră ce numărați?

Deci ridicați mâna doar la votul pe care-l intenționați pentru grup.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu-i problemă, că în loc să dezbatem bugetul stăm în proceduri. Mie îmi convine.

La art. 4 mai sunt intervenții? Vă rog.

Domnul Adrian-Claudiu Prisnel:

Bună ziua!

La art. 4, criteriu 5. Se propune introducerea unei noi litere, f), prin care se dorește alocarea a 3,2 milioane de lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat din județul Dolj care nu au autorizații pentru ISU și DSP. Sunt 160 de unități de învățământ în această situație.

Sursa de finanțare este cota defalcată de TVA pentru bugetele locale.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Amendament respins la art. 4, introducerea literei f.

Cine este pentru? 41.

Împotrivă? 112.

Abțineri?

Adoptat.

Mai sunt intervenții la art. 4? Nu.

Articolul 4 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 112.

Împotrivă? 41.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

La art. 5 vă rog.

Vă rog, domnul... doamna Cherecheș. Hotărâți-vă.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Nu. Aveți... domnul Năsui, la art. 5.

Anexa nr. 5, amendamente respinse. Să-mi precizați exact care.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

E vorba de nr. crt. 7, la art. 5. Propunem includerea literei i) la art. 5, astfel încât sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată să finanțeze și programul "Școala după școală" în comunitățile cu risc socio-educațional crescut, anume cele de la anexa nr. 1, și e vorba de o suplimentare de 400 000 de lei, pe care o susținem.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Amendament respins la art. 5 alin. (1) - i).

Vă rog, cine este pentru? 41.

Împotrivă? 112... 115. Au venit trei doamne în sală.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

Alte intervenții la art. 5? Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Marginal 9, art. 5.

Domnule ministru al finanțelor... domnule ministru al finanțelor,

Dragi colegi,

Cu toții, în discuțiile interpersonale, suntem de acord că în momentul de față pentru copiii de gimnaziu lipsește consilierea școlară, astfel încât la final de clasa a VII-a, hai să spunem a VIII-a, orice copil să știe exact pe ce traseu educațional trebuie să meargă.

În mod normal, în țările sănătoase și dezvoltate pe baza unui sistem de educație care să ducă la un loc pe piața muncii pentru cei care ies din sistemul de educație, la final de clasa a VII-a, orice copil cunoaște exact încotro merge.

De aceea, prin acest amendament vă solicităm să suplimentați suma de bani astfel încât programele de consiliere școlară să aibă conținut, să aibă fundament și să venim în sprijinul profesorilor, părinților, dar mai ales al copiilor, astfel încât sistemul de educație să-i includă și să-i trimită în societate cu un salariu mai bine plătit, dacă au o calificare sau dacă au competențe, și fiecare copil să meargă exact în direcția în care este cel mai bine pregătit.

O să vă rog să luați în serios acest amendament, atât cât puteți și în contextul restricțiilor financiare pe care le aveți transmise de la Guvernul dumneavoastră.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Am înțeles că mi s-a solicitat sursa de finanțare. Evident că un partid serios propune și sursa de finanțare. Și, dacă ați fi fost atenți, la alin. (2), pe care l-ați respins, vă propuneam să creșteți veniturile printr-o îmbunătățire a colectării, o combatere a evaziunii, și profesionalizării și eficientizării companiilor de stat, care de multe ori sunt adevărate vaci de muls pentru clientela politică.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Art. 5 alin. (1), amendament respins.

Cine este pentru? 43.

Împotrivă? 116.

Abțineri? Nu.

Respins.

Continuăm la art. 5. Nu.

Art. 5 în integralitatea sa.

Vă rog, cine este pentru? 115.

Împotrivă? 45.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

Art. 6.

Vă rog, domnule Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

La art. 6 alin. (1) este un amendament admis, care propun să fie eliminat, deoarece toți banii ar merge doar la municipii, iar comunele și orașele ar rămâne fără resurse prin acest amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci aveți amendament admis pe care îl supuneți votului, da?

(Domnul senator Tánczos Barna solicită cuvântul.)

Nu înțeleg. Doriți să interveniți la același articol?

Vă rog. Păi, nu înțelegeam.

Domnul Tánczos Barna:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș vrea să deschid o dezbatere pe procedură, pentru că, fiind un amendament admis, în principiu nu ar trebui să-l mai dezbatem. Dar este într-adevăr vorba despre un amendament care propune o schimbare majoră în filozofia bugetului de stat. O schimbare majoră care constă în distribuirea integrală a veniturilor din impozitul pe venit la unitățile administrativ-teritoriale. E ceea ce propune UDMR-ul. Și am avut mai multe amendamente de acest gen în comisie. Celelalte au fost respinse, pentru că UDMR a votat amendamentul propriu.

Sunt de acord cu faptul că, odată ce acest amendament trece - și sunt convins că așa se va întâmpla -, rămâne în textul legii, trebuie să facem niște modificări în cascadă, la celelalte alineate, la celelalte articole, astfel încât articolele să fie corelate. Dar acest principiu nu ia niciun leu din bugetul municipalităților, nu ia niciun leu din bugetul comunelor sau satelor. Este principiul corect, după care, într-adevăr, este nevoie de o echilibrare. Finanțarea acestei echilibrări se poate face din TVA, fără doar și poate. Întrebarea este: de unde începem această echilibrare? De la 72% din venitul... din impozitul pe venit sau după 100%?

Într-adevăr, sunt câteva decalaje, sunt câteva diferențe între comune, între orașe, între municipalități, între București și celelalte părți ale țării. Sunt unele chiar semnificative. Dar tocmai acesta este rolul echilibrării din TVA. Noi ceea ce dorim este ca echilibrarea să nu înceapă la 72% din impozitul pe venit, ci după ce întreaga sumă este distribuită în mod corect și pe acest principiu al susținerii autonomiei locale. Era să zic "teritoriale". Autonomia locală înseamnă autonomie și în ceea ce privește bugetul asigurat de Guvern.

Este cea mai mare lovitură pe care au primit-o primăriile odată cu aprobarea Ordonanței nr. 79, cu reducerea cotei de impozit pe venit, și acest lucru se poate repara parțial prin acest amendament.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

Hotărâți-vă. Doi înscriși la aceeași chestiune.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să-i felicit pe colegii de la UDMR. Au reușit să-i ducă de nas și pe cei din majoritate, și pe noi și tainul, dacă m-am uitat bine pe amendamente și am socotit bine, e undeva la 40 de milioane. Vă felicit pentru inteligența dumneavoastră!

Ați făcut din nou diferența, însă, din păcate - și primarii trebuie să știe asta, inclusiv cei ai UDMR-ului -, singurii care au creat dezvoltare în România sunt primarii, inclusiv și ai dumneavoastră. Ei au reușit să facă la nivel local alimentări cu apă, canalizare, școli, spitale, dispensare, drumuri și așa mai departe.

În loc să-i apreciem și să-i premiem, grație amendamentului dumneavoastră toți primarii din România sunt pedepsiți pentru că sunt harnici, inclusiv cei ai UDMR. Și cred că ar fi corect, stimați colegi, să le spuneți primarilor dumneavoastră că i-ați rezolvat pe cei din Harghita și din Covasna, dar i-ați omorât pe toți ceilalți din restul țării.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

La același articol. Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin acest amendament, 100% din impozitul pe venit ar reveni autorităților locale. Nu o să revin cu o argumentație despre descentralizare locală și putere locală și de ce este asta un lucru bun. O să vă spun doar un citat: "Susțineți că am promis primarilor că 100% din impozitul pe venit va reveni autorităților locale. Da, este adevărat și ne vom ține de cuvânt. Acest lucru îl vom face prin Legea bugetului de stat." Acest citat aparține premierului României, domnul Mihai Tudose.

Eu zic haideți să-l ajutăm pe domnul Tudose să se țină de cuvânt și să votăm pentru acest amendament, astfel încât 100% din impozitul pe venit să revină autorităților locale.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Deci amendamentul admis de la nr. crt. 2, art. 6...

Nu, mulțumesc, domnule Borza, am încheiat dezbaterile.

Amendamentul admis de la art. 6 alin. (1) îl supun votului.

Cine este pentru? (Discuții la prezidiu.) 105.

Împotrivă?

Stimați colegi, vă rog luați loc în bănci, pentru că nu putem număra așa, stând buchet acolo.

119.

Abțineri?

(Domnul deputat Corneliu Olar solicită cuvântul.)

Abțineri? Am întrebat abțineri, domnule Olar, nu altceva. Vă abțineți? Stați să termin votul, nu am procedură acum.

O abținere acolo? O abținere.

Amendamentul a fost respins.

Și acum textul inițial. Vă supun votului textul inițial.

Domnule Olar, sunt în procedură de vot. Nu începeți cu scandalul, că nu am procedură acum.

Vă supun votului textul inițial al legii.

Cine este pentru? (Discuții, rumoare în sală.)

Păcat de dumneavoastră, domnule primar, că am mai văzut... vă rog să luați loc în bancă, vă dau cuvântul pe procedură. Sunt în procedură de vot acum.

Cine este pentru? 120.

Împotrivă? 105... 106.

Textul inițial a rămas.

Vă rog, domnule deputat, domnule Olar, procedura acum. Să aud procedura.

Domnul Corneliu Olar:

În primul rând, vreau să vorbesc ca fost primar.

Domnule președinte,

Vă rog să faceți un apel nominal, un vot nominal, având în vedere că ați afectat bugetele locale la 3 200 de primari din România.

Vă rog să faceți un vot nominal. Pe Regulament. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sunteți vicelider, domnule... vicelider?

Stai un pic, că am o procedură aici.

 

Domnul Niculae Bădălău (de la prezidiu):

S-a încheiat votul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

S-a încheiat votul.

Da, domnule Neagu. Vă rog, domnule Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Eu zic că se poate, domnule președinte, din două motive.

1. Înțeleg... ați supus la vot art. 6 sau doar partea amendamentului din art. 6, cel admis?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am citit exact, art. 6... nu am ajuns la art. 6 în integralitatea lui.

Domnul Nicolae Neagu:

Am stat... OK. Am stat cu mâna sus pentru că sunt amendamente respinse la art. 6 care în principiu au același...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur, când termin...

Domnul Nicolae Neagu:

... fond.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Când termin procedurile astea care sunt invocate, o să vă dau cuvântul, că nu am ajuns la art. 6 în integralitatea lui.

Domnul Nicolae Neagu:

Atunci, o să vă spun procedura, când ajungem la art. 6, după ce dezbatem și cele care sunt amendamente respinse, că va trebui să intrăm - părerea mea -, este foarte important, pe procedură de vot nominal. Și o cerem ca Grup al Partidului Național Liberal.

Acum...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, ați solicitat-o.

Domnul Nicolae Neagu:

E în regulă.

Acum, eu aș vrea să revin asupra unei discuții pe care s-o cunoașteți cu toții. Comisia de buget, finanțe a avut un vot pentru amendamentul admis. Este limpede că în sensul acela s-a întârziat vineri trei ore și s-a mai venit cu un amendament încât să se corecteze ceva din ce părea că s-ar pierde în echilibrul bugetar. Eu vreau să vă spun un singur lucru: nu se pierde absolut nimic în echilibrul bugetar. Chiar nimic.

Problema este: lăsăm autoritățile locale să dezvolte România dacă Guvernul României nu poate să dezvolte sau nu? Pentru că marea miză, marea miză este dezvoltarea regională, dezvoltarea locală. Dacă am lăsa amendamentul așa cum a fost propus de UDMR, acceptat și de PNL, și de USR, avem o certitudine...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, s-a încheiat această discuție.

Domnul Nicolae Neagu:

... că putem dezvolta, prin consilii județene...

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Domnul Nicolae Neagu:

... și primării. Altfel, avem o incertitudine, pentru că nu cred că vom putea să vedem marile dezvoltări din programul investițional al acestui Guvern.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bine, mulțumesc.

Deci procedură.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Vreau să fie limpede pentru toată lumea. Noi vorbim în momentul de față despre bugetele comunităților locale, despre bugetele primarilor, care sunt de la toate partidele. Deci discuția trebuie să fie serioasă și aplicată din partea oricărui partid, astfel încât să nu-i aruncăm într-un dezastru financiar și să identificăm în Parlamentul României surse de compensare ca urmare a pierderilor la bugetul local pe care ei le-au înregistrat prin ordonanțele de urgență ale Guvernului.

Oameni buni și dragi colegi,

Votul acesta este atât de important, încât nu ne putem permite să ne jucăm cu mânuțele pe sus.

Vă solicit, domnule președinte, vot prin apel nominal la următorul amendament respins, care se referă exact la bugetele autorităților locale, astfel încât fiecare dintre noi, în momentul în care se va duce în localitatea de unde provine, să poată să-și privească primarul sau cetățeanul în ochi și să-i spună exact ce a făcut în Parlament pentru binele acelei comunități. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, doamnă.

Epuizați timpul de dezbateri pe proceduri inutile. Eu am o propunere de la Grupul PNL, voiam s-o supun votului plenului, pentru apel nominal. Nu am nicio problemă. Faceți declarații politice până la 107.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Nu, domnule președinte.

Aș vrea să aduc un argument suplimentar aici. Structura matematică a votului...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dar nu-mi trebuie argumente, domnule deputat.

 

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Ba trebuie argumente, pentru că...

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am o cerere din partea unui grup, o supun votului.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Domnule președinte,

Înainte să supuneți la vot, e bine să ascultați toate argumentele și cei care au majoritatea să asculte toate argumentele, astfel încât să voteze informat.

Eu aș vrea să vă atrag atenția asupra structurii votului. La primul vot, pentru respingerea amendamentului admis deja, au fost 105 pentru și o abținere. Aceste două voturi le-ați cumulat în 106 împotrivă la textul inițial, ceea ce este fals. Domnul Vosganian a votat abținere, apoi a votat pentru textul inițial. Deci cred că votul nu a fost corect numărat.

Și aș ruga secretarii să facă diligența necesară să nu însumeze voturile contrare majorității. Da? A fost o greșeală și s-a văzut foarte clar.

Mulțumesc frumos și vă rog...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Nu a fost nicio greșeală. Eu comunic rezultatul pe care mi-l spun secretarii. Domnul, din câte am reținut eu, domnul senator, domnul Vosganian, s-a abținut la amendament și a votat textul. Eu nu am văzut abținere la text.

Domnule Borza, dumneavoastră?

Domnul Remus-Adrian Borza (din sală):

Explicația votului.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu am explicația votului aici.

Deci avem o propunere de apel nominal.

Vă rog... vă rog, domnule deputat.

Avem o propunere din partea Grupului PNL pentru apel nominal.

Vă rog, cine este pentru? (Discuții la prezidiu.)104.

Împotrivă? Vă rog, cine este împotrivă? Ridicați mâna, ca să putem număra... să poată număra secretarii. 118.

A fost respinsă propunerea.

(Domnul deputat Corneliu Olar solicită cuvântul.)

Vă rog. Domnule Olar, vă rog. Domnule Olar, domnule primar... domnule Olar, luați loc în bancă, domnule. (Discuții la prezidiu.)

Continuăm la art. 6... domnule deputat... continuăm la art. 6, dacă mai sunt intervenții.

Care timp?

La art. 6 mai sunt intervenții?

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ne-am obișnuit deja ca în acest plen să se dea voturi care nu au nicio logică, pentru că dumneavoastră, cei de la PSD, în această sală, în acest an, v-ați dat jos propriul guvern. Astăzi, prin acest vot, v-ați invitat, practic, primarii PSD să iasă în stradă. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

La art. 6 dacă mai sunt intervenții.

Domnul Năsui.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un amendament de la nr. crt. 15 din raport, prin care se ajunge tot la 100% pentru autoritățile locale, dar de data asta în cote de defalcări de 20, 60 și 20%, și de asemenea se ajunge la 100% și pentru municipiul București.

Rog membrii opoziției, dacă nu au votat la primul, dacă nu s-au mobilizat să voteze prima oară, mai au o ocazie acum. Prima oară diferența a fost de doar 12 voturi.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu mi-ați spus, domnule deputat... 15, da? Alin. (1) - a), b), c), de la 6, da? Despre ăsta e vorba, respins, da?

Am înțeles. Mulțumesc.

Cine este pentru? 104.

Împotrivă? 118.

Amendamentul a rămas respins.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții la art. 6. Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Marginal 13, art. 6, pentru alin. (1)...

Domnul Niculae Bădălău:

Litera a), b), c)?

Domnul Nicolae Neagu:

Am pierdut rândul.

Domnul Niculae Bădălău:

Haideți, vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Neagu:

Deci la alin. (1), amendament respins, marginal 13. Este în același sens. Impozitul pe venit, repartizarea lui să fie 20% pentru bugetul local al județului, 58% pentru bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, 22% într-un cont deschis, distinct, pe seama direcției generale regionale a finanțelor publice.

Avem și o formulă de calcul. Diferența rămasă - utilizată, în alin. c) de la punctul (3), pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor, în completarea veniturilor proprii, în vederea asigurării unui buget minim de funcționare la nivelul sumei de 750 de lei/locuitor pentru unități administrativ-teritoriale care au statut de comună, 850 de lei/locuitor pentru cele care au statut de oraș, municipiu sau reședință de județ, 950 de lei/locuitor pentru unități administrativ-teritoriale care au statut de municipiu reședință de județ.

Se introduce și o literă c) nouă în articol: comunele, orașele, municipiile și județele nu vor avea mai puțin de 1 500 000 de lei pentru comune, 6 000 000 de lei pentru orașe, 10 000 000 de lei pentru alte municipii decât reședință de județ, 50 000 000 de lei pentru municipii reședință de județ, 80 000 000 de lei pentru județe.

Solicităm în același amendament eliminarea alin. (7), corelările pe (8), pe (10), ca alineate, de așa natură încât să nu existe diferențe între municipii și municipiul București.

Eu cred că acest amendament, ca și cel propus de către UDMR și USR, este și mai bun. El completează efectiv și permite un calcul exact pe locuitor din venitul pe impozit... impozitul pe venit pentru fiecare localitate în parte. Cred că este cea mai bună soluție și v-am ruga să-l votați, colegii de la putere, dumneavoastră în mod special. Ne trebuie puține voturi. Cu puțină atenție, dacă sunteți puțin atenți, reușim să trecem acest amendament.

Aveți cei mai mulți primari de comune, cele mai multe primării de orașe, știți la fel de bine ca și mine, votul dumneavoastră... foarte puțini dintre noi am reuși într-un vot uninominal să ne câștigăm mandatele. Stăm în disponibilitatea primarilor, dar în același timp resursa de dezvoltare a României trebuie să rămână acolo.

Vă rugăm mult de tot să acceptați acest amendament.

Domnul Niculae Bădălău:

Mulțumesc, domnule deputat.

Supun votului amendamentul domnului deputat.

Cine este pentru? Domnule Vela...

Mulțumesc.

Împotrivă? (Discuții la prezidiu.)

De la prezidiu: Cât? 53.

Domnul Niculae Bădălău:

(Discuții la prezidiu.)A mai venit cineva?

De la prezidiu: 9... 90. Și la PMP? Câți în total?

Domnul Niculae Bădălău:

Procedură, vă rog. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte, vrem să auzim clar câte voturi au fost pentru, câte voturi sunt împotrivă. Mulțumesc nu ne ajută cu nimic.

Mulțumesc.

Domnul Niculae Bădălău:

Avem doi secretari, domnule deputat, care asta fac. Dacă ei nu se înțeleg, e foarte greu.

Din sală: Vă rog să reluați voturile împotrivă.

Domnul Niculae Bădălău:

Vă rog, haideți.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte de ședință, vă rog frumos să solicitați secretarilor ca, la finalizarea procedurii de vot, să anunțe numărul de voturi pentru, numărul de voturi împotrivă, numărul celor care s-au abținut și nu votează, pentru că votăm niște amendamente extrem-extrem de importante. Și e o loterie aici. E ca la loto. Suntem totuși în Parlamentul României.

Vă rog frumos să anunțați rezultatul votului.

Domnul Niculae Bădălău:

Mulțumesc, domnule deputat.

Încă o dată.

Cine este pentru amendament?

Împotrivă?

Voturi pentru 109.

Din sală: Nu e adevărat.

De la prezidiu: Numără-i tu, dacă nu e adevărat. Păi, numără-i, dacă sari cu...

Domnul Niculae Bădălău:

152 împotrivă.

Abțineri?

Colegi care... Abțineri? Nu avem.

Colegi care nu votează?

Mulțumesc.

Amendament respins.

La art. 6, dacă mai sunt.

Vă rog, domnule Cîțu.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Marginal 29, la același art. 6 la alin. (7).

Am înțeles că nu vrem să dăm înapoi 100% din impozitul pe venit primăriilor, celor care știu să administreze cel mai bine acești bani. Am văzut cum îi administrează Guvernul. Dar, poate, totuși, vrem să dăm înapoi banii pentru 2016, 100%, pentru că oamenii au fost... în acel an au fost gospodari și-au păstrat veniturile mai mari și nu este corect să le luăm banii înapoi.

La art. 6 se spune că "Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) și (6) se diminuează cu jumătate din excedentul unităților/ subdivizionale înregistrat la data de 31.12.2016. "

Propun un amendament prin care se elimină alin. (7) al art. (6) și, în acest fel, UAT-urile primesc înapoi 100% din veniturile... excedentul pe care îl aveau la 31.12.2016. Cred că este un lucru corect pe care trebuie să-l facem astăzi după ce ați respins toate celelalte amendamente.

Mulțumesc.

Domnul Niculae Bădălău:

Mulțumesc.

Vă supun votului... domnului senator...

Vă rog, procedură. (Discuții în sală.)

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte, dacă acest amendament este respins înseamnă că băgăm adânc mâna în buzunarul primăriilor și le luăm banii pe care și i-au pregătit...

Domnul Niculae Bădălău:

Susțineți un amendament, domnule deputat?

Domnul Victor Paul Dobre:

Nu. Propun să supuneți plenului procedura de vot, vot nominal.

Domnul Niculae Bădălău:

Am mai supus-o o dată și a fost respinsă.

Domnul Victor Paul Dobre:

La acest amendament, domnule președinte.

Domnul Niculae Bădălău:

Credeți-mă că e pe timpul dumneavoastră.

Domnul Victor Paul Dobre:

Eu vă cred, că nu e vorba de timpul...

Domnul Niculae Bădălău:

Dați-mi voie...

Domnul Victor Paul Dobre:

...meu sau al dumneavoastră, e vorba de o prevedere care lezează primăriile, domnule...

Domnul Niculae Bădălău:

OK.

Vă supun propunerea domnului deputat pentru vot nominal.

Cine este pentru? 109 pentru. (Discuții în sală.)

Împotrivă? (Discuții la prezidiu.)

De la prezidiu: 110 sunt. 110. 110 sunt că am făcut diagrama.

Domnul Niculae Bădălău:

(Discuții la prezidiu.)145 împotrivă.

Abțineri?

Nu votează.

Mulțumesc.

A fost respinsă propunerea domnului deputat.

Vă supun la vot amendamentul domnului senator Cîțu.

Cine este pentru?

De la prezidiu: 137 sunt.

Domnul Niculae Bădălău:

114 pentru.

Împotrivă? 146 împotrivă. (Discuții la prezidiu.)

Abțineri? Colegi care nu votează?

Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

La art. 6 dacă mai susțineți.

Dacă nu, mulțumesc.

Vă supun în integralitate art. 6.

Cine este pentru? 146 pentru.

Împotrivă? 114 împotrivă.

Abțineri?

Colegi care nu votează?

Mulțumesc.

Art. 6 adoptat.

Art. 7.

  ................................................

Art. 7, dacă susțineți.

Dacă nu, vă supun votului art. 7 în integralitate.

Cine este pentru?

De la prezidiu: A venit și Șerban. Ai 147 acum.

Domnul Niculae Bădălău:

Eeeiii!... Ăla face cât doi...

De la prezidiu: 148. Nu. 147.

Domnul Niculae Bădălău:

147.

Împotrivă?

De la prezidiu: 114.

Domnul Niculae Bădălău:

114.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Colegi care nu votează?

Mulțumesc.

Art. 7 votat în integralitate.

Art. 8. Dacă susțineți. N-are amendamente.

Art. 8, vot în integralitate.

Cine este pentru? 147.

Voturi împotrivă? 114.

De la prezidiu: Ăia nu votează. Păi, sunt colegi care nu ridică mâna niciodată.

Abțineri?

Colegi care nu votează?

Mulțumesc.

Art. 8 în integralitate a fost votat.

Art. 9. Nu are.

Art. 9. Cine este pentru? 146.

Voturi împotrivă? 113. Abțineri?

Colegi care nu votează?

Art. 9 votat în integralitate.

Art. 10.

Cine este pentru? 146.

Împotrivă? 113.

Abțineri? Nu sunt...

De la prezidiu: Ba da. O abținere.

Domnul Niculae Bădălău:

O abținere, scuzați-mă.

Colegi care nu votează nu avem.

Art. 10 votat în integralitate.

Art. 11.

Cine este pentru? 156.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Una. Voturi...

Colegi care se abțin la vot nu avem.

Art. 10 votat în integralitate.

Art. 11.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri?

Colegi care nu votează?

Art. 11 votat în integralitate.

Art. 12.

Cine este pentru? 153.

Voturi împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 12 votat în integralitate.

Art. 13.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 13 votat în integralitate.

Art. 14.

Cine este pentru? 151.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 14 votat în integralitate.

Art. 15.

Cine este pentru? 151.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 15 votat în integralitate.

Art. 16.

Pentru? Cine e pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri?

Colegi care nu votează?

Art. 16 votat în integralitate.

Art. 17.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt. (Discuții la prezidiu.)

Colegi care nu votează nu sunt.

Adoptat în integralitate.

Art. 18.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Adoptat în integralitate.

Art. 19.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 19 votat în integralitate.

Art. 20.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 20 aprobat în integralitate.

Art. 21.

Cine este pentru?

Mulțumesc. 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Adoptat în integralitate.

Art. 21.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 95.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Aprobat în integralitate.

Art. 22.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 22 votat integral.

Art. 23.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

23 votat integral.

Art. 24.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 24 votat integral.

Art. 25.

Cine este pentru? 153.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 25 votat integral.

Art. 26.

Cine este pentru? 151.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 26 votat integral.

Art. 27.

Cine este pentru? 151.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 27 votat integral.

Art. 28.

Cine este pentru? 151.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Art. 28 votat integral.

Art. 29.

Cine este pentru?

29. La 29. Vă rog. Poziția?

40.

Domnul Dan Vîlceanu:

40 cred că este.

Art. 291, articol nou.

După art. 29 se introduce un nou articol, 291, cu următorul cuprins:

"Pentru punctele 42, respectiv 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, termenul prevăzut la art. 3 se prorogă până la data de 31 decembrie 2019.

Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice să majoreze transferurile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale cu suma de 9 175,1 milioane de lei. "

Domnul Niculae Bădălău:

Mulțumesc. (Discuții în sală.)

Vă supun amendamentul domnului deputat.

Cine este pentru? (Discuții la prezidiu.)

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

UDMR-ul nu e.

Domnul Niculae Bădălău:

UDMR...

86 pentru.

Împotrivă? 149.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Amendament respins.

Stimați colegi, revin la 251 și vi-l supun votului, pentru că are la poziția 4 un articol nou-introdus.

Cine este pentru? Pentru. Pentru. 251. L-am omis.

153 pentru.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează nu sunt.

Deci adoptat și art. 251.

Revenim la art. 29. Mai susțineți?

Poziția, vă rog. Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Deci poziția 41 marginal, art. 29, cu un articol 292.

"Termenele prevăzute la alin. (6), respectiv alin. (7) al art. 22 din Ordonanța Guvernului nr. 23, prorogate până la 31 decembrie 2019."

Stimați colegi, Ordonanța nr. 23 e ordonanța cu TVA-Split. Deci noi spunem că nu este pregătit sistemul. ANAF-ul nu este pregătit în acest moment, firmele nu sunt pregătite în acest moment. Deci eu cred că a menține, în continuare, ceva eronat este greșit.

E momentul, pentru că ne permite Legea bugetului de stat, să intervenim să prorogăm termene. N-ar fi prima dată când facem așa. Am prorogat pe 273, putem proroga pe 23, pe 25. Nu cred că modifică cu ceva dacă o să spuneți: domnŽe, modifică filozofia veniturilor.

Nu cred că modifică filozofia veniturilor, ci, dimpotrivă, s-ar putea să vă ușureze în capacitatea de colectare. Și este o chestiune tot de principiu, că povesteam de multe ori și în Comisia de buget despre principii. Păi, e bine să ne menținem niște principii dacă rămânem demnitari și demni la ceea ce reprezentăm ca demnitate publică și demnitari. Și unul dintre principii era să nu introduc sarcini suplimentare celui care, în definitiv, încarcă bugetul de stat, ci să introduc sarcini suplimentare celui care execută bugetul de stat.

Or, execuția bugetară în venituri până la cheltuială este a cuiva din statul român, a unei instituții serioase, de altfel, a statului român, ANAF-ul.

Nu cred că ar fi o problemă încât să spunem: de ce să trimitem către firme mici și mijlocii o sarcină pe care trebuie s-o am către ANAF? Și ăsta este sensul pentru care am solicitat prorogarea acestui termen.

Și îmi cer scuze că v-am reținut câteva minute în plus pentru a introduce art. 21 alin. (2) în acest context, în acest punct.

Deci marginal 41 la amendamente respinse.

Rugăm să-l supuneți la vot.

Domnul Niculae Bădălău:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă supun votului amendamentul domnului deputat.

Cine este pentru? 108 pentru.

Împotrivă? 154.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu votează? Nu sunt.

Amendament respins.

La art. 29. Vă rog, poziția...

Procedură. Numai o secundă, că avem pe domnișoara.

Vă rog.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Stimați colegi, vă reamintesc că tocmai am votat prelungirea ședinței comune a celor două Camere, iar, în acest timp, înțeleg că are loc la Senat o ședință de plen. Aș vrea să știu unde ar trebui să fiu în acest moment? Aici sau la plenul de la Senat? (Rumoare, discuții în sală.)

Domnul Niculae Bădălău:

Mulțumesc, dar n-am înțeles ce doriți.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Vă spun eu: nu putem avea o ședință în care este nevoie de prezența senatorilor, și anume acest plen, și încă o altă ședință, plenul Senatului, unde, iarăși, este nevoie de prezența senatorilor. (Rumoare, discuții în sală.)

Cum puteți continua cu această ședință care este a celor două Camere...

 

Domnul Niculae Bădălău:

S-a dat un vot de prelungire a programului.

 

Doamna Florina-Raluca Presadă:

...în timp ce are loc o ședință de plen a Senatului?

Domnul Niculae Bădălău:

O.K. Mulțumesc.

Vă rog, doamna deputat. Imediat vă răspund. Imediat.

E o doamnă. Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință, vreau să vă spun că este revoltător cum procedați astăzi... (Rumoare, discuții în sală.)... la dezbaterea pe bugetul de stat pentru anul 2018.

Oameni buni! Noi dezbatem pe amendamente Legea bugetului. Mai mulți bani pentru autoritățile locale, în urma unei decizii nefericite luate de actualul Guvern... a picat la o sută... (Rumoare, discuții în sală.)

Domnul Niculae Bădălău:

Doamna deputat, procedură.

Doamna Raluca Turcan:

... a picat la șase voturi, domnule președinte. Procedura este că nu se poate desfășura, în paralel, o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului pe Legea bugetului de stat, iar la Senat să fie o altă ședință de plen. Este inadmisibil!

 

Domnul Niculae Bădălău:

Doamnă, nu înțelegeți că nu e nicio ședință!

Doamna Raluca Turcan:

Senatorii n-au putut participa la această ședință și din cauza aceasta un amendament vital pentru autoritățile... (Rumoare, discuții în sală.) publice locale... (Discuții în sală.) a căzut la șase voturi...

Domnul Niculae Bădălău:

Mulțumesc. Mulțumesc.

Vă rog, liderii de grup, dacă vreți să vă apropiați să discutăm puțin. Hai, liderii de grup! Imediat! Imediat!

 

PAUZĂ

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm. Art. 29.

Procedură. (Discuții la prezidiu și în sală.)

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Am avut o discuție cu colegii noștri care conduc ședința de astăzi și situația este una fără precedent și, așa cum am mai spus, strigătoare la cer. A fost dezbătut într-un plen comun un articol referitor la finanțarea autorităților locale, astfel încât să poată genera prosperitate la nivelul oamenilor pe care ele îi conduc.

În același timp, la Senat, printr-o diversiune, a fost convocată o ședință care nu s-a mai ținut, fix pentru a ieși colegii din această sală de plen și pentru a pica, a fi respins un amendament pe care dumneavoastră n-ați fost capabili să-l gestionați la Comisia de buget finanțe.

Așadar, vă rog, vă solicit să reluați votul pe art. 6, astfel încât fiecare om să cunoască cum a fost reprezentat de parlamentarul lui în Parlamentul României și votul să fie prin apel nominal, pentru că mi se pare firesc să existe un gest de responsabilitate pentru fiecare dintre noi...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Doamna Raluca Turcan:

... față de cei care așteaptă muncă, măcar muncă...

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc...

Doamna Raluca Turcan:

... în baza salariului și a sumelor forfetare pe care le primesc parlamentarii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat, faceți declarații politice pe timpul de dezbateri! Nu ne putem întoarce la art. 6, suntem la 29. Am solicitat o dată apel nominal. Am sistat aici dezbaterile.

 

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Domnul Roman vrea... Pe procedură?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

N-am nicio problemă, în loc să dezbatem bugetul, facem declarații politice.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule președinte de ședință,

Vă rog să vă reamintiți că, în această sesiune, de patru ori am reluat procedura pentru amendamente admise sau respinse, invocându-se de fiecare dată o chestiune de natură obiectivă și, de această dată, nu este vina colegilor noștri că s-au deplasat la Senat, este vina celor care au convocat acea ședință. Și rugămintea este: nu vreți vot nominal, am înțeles, dar măcar, așa cum am mai procedat încă de patru ori în această sesiune, să respectăm procedura (după aceeași logică) și să supuneți din nou la vot prin ridicare de mâini.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Bine.

Domnul Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnilor colegi,

Asistăm aici, practic, la subminarea administrației publice locale. De aceea, noi, PNL-ul, vă cerem să reluați votul pe aceste amendamente. În comisii, reprezentanții Guvernului PSD ne-au promis că aceste cote defalcate din impozitul pe venit vor merge către punctul de sută la sută, chiar ne-au explicat și o schemă de punere în aplicare a acestei prevederi în Comisia de administrație acum ceva timp.

Acum, ce putem să spunem primarilor și președinților de consilii, că actualul Guvern ne-a mințit, că administrația locală a ajuns un fel de bătaie de joc?!

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă rugăm să reluați votul pe aceste amendamente! Chiar nu se poate! Administrația publică locală este singurul loc din România unde astăzi se mai derulează investiții, dumneavoastră subminați economia națională...

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc. Mulțumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... prin aceste voturi și aceste șmecherii ieftine pe care le faceți.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

S-a pronunțat plenul o dată.

Întreb din nou dacă la art. 29 mai sunt intervenții. Nu mai sunt.

Articolul...

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Da? Vă rog.

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulțumesc.

După art. 29˛ se introduce un nou articol - 293, cu următorul cuprins: "În temeiul art. 102 din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin derogare de la prevederile alin. (1) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82, se autorizează Ministerul Finanțelor să majoreze transferurile din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 3 119,69 de milioane de lei."

Este un amendament prin care se încearcă revenirea la 6% din bugetul pensiilor pentru Pilonul II de pensii. Eu cred că e foarte important, pentru că, așa cum ați mai auzit astăzi, vă repet și eu, cam 7 milioane de români vor avea de suferit când vor ieși la pensie, pentru că dumneavoastră, într-un moment în care nu mai știați cum să acoperiți sau să peticiți bugetul, în loc să lăsați contribuțiile pentru Pilonul II la 6%, le-ați diminuat la 3,75%. Și nu cred că avantajează pe nimeni, ba, mai mult, aș vrea să vă gândiți că sunteți și dumneavoastră sau sunt și dintre dumneavoastră oameni care au contribuit și care vor avea pensie pe Pilonul II. Gândiți-vă ce se va întâmpla în momentul în care veți ajunge la pensie și, în loc să primiți o pensie decentă, așa cum ea fusese gândită la momentul în care s-a introdus Pilonul II, veți primi aproape nimic.

Vreau să mai subliniez un lucru. La pilonul II vorbim de un fond de acumulare. Cu cât micșorezi suma la acest fond de acumulare, cu atât el va fi mai puțin eficient.

Deci...

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles, domnule...

 

Domnul Dan Vîlceanu:

... vă rog să susțineți acest amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să-mi precizați numărul curent de la respinse, dacă îl știți.

 

Domnul Dan Vîlceanu:

Da, 42.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

42 marginal, da? De la respinse, amendament respins.

Cine este pentru?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu e UDMR-ul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

108.

Împotrivă? (Discuții la prezidiu.)

166.

Abțineri?

Colegi care nu optează.

Respins.

Continuăm la 29. Domnul Neagu...

(Intervenție neinteligibilă a doamnei deputat Raluca Turcan.)

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

108. 108, au fost!

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

108 cu 166.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna Turcan. (Discuții în sală.)

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

A zis, mă, 108.

Doamna Raluca Turcan:

Uneori stau să mă întreb dacă mai are rost să intervin la această tribună - (Vociferări în sală.) -, pentru că, oricum, faceți tot ceea ce doriți dumneavoastră! Dar, oameni buni, e Parlamentul României! Vă manifestați cum ați fost educați, până la urmă, pe fond.

Domnule președinte,

Când se dă un vot, procedura și regulamentul vă obligă să anunțați rezultatul votului. Știu că ați intrat într-o vrie și vreți să terminați totul, și bugetul, și legile justiției, dar totuși spuneți câți au votat "pentru", câți au votat "împotrivă", câți s-au abținut și câți nu votează. Asta este procedura scrisă în Regulament. Nu vă cerem nimic suplimentar, doar intrați într-o minimă legalitate...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat...

Doamna Raluca Turcan:

... nu în aceea în care ați fost împinși de către președintele dumneavoastră de partid.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat, doamna deputat! (Discuții în sală.)

Nu e vina mea că nu sunteți atenți. Întrebați la stenogramă, am pronunțat exact: vot împotrivă, pentru, abțineri, colegi care nu votează.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Mario Oprea.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Parlament,

Cred că nu s-a înțeles cu exactitate ce s-a întâmplat începând cu ora 15.00. Aș vrea să vă informez - și pe cei de la presă - că la ora 14.00 a fost convocat Biroul permanent al Senatului, care a hotărât că, la ora 15.00, este plenul Senatului. Noi am fost la plen, așa cum a hotărât Biroul permanent. Dumneavoastră ați continuat aici...

Din sală: V-au păcălit!

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Nu există v-au păcălit! Nu există așa ceva! Există doar seriozitate și respectarea deciziilor pe care le luăm! Ori facem acest lucru, ori ne vom adresa Curții Constituționale pentru nerespectarea acestor decizii pe care le luați tot dumneavoastră. Nu se poate așa ceva! Ce continuați aici? Continuați pe buget, în timp ce Senatul are ședință? Sau Senatul nu-și respectă propriile decizii pentru ce ați hotărât, Biroul permanent al Senatului?

I-am atenționat pe colegii dumneavoastră din conducere că nu se va putea ține această ședință, au insistat că se va putea.

Vă rog, decideți ce facem, pentru că la această oră figurează, conform deciziilor, că este plen al Senatului. Ăstea nu sunt tertipuri! Când terminăm aici, hotărâți acolo, la Senat. Noi am luat niște decizii cu seriozitate și vrem să respectăm această notă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci la ora 15.00 fără un minut, dacă nu mă înșel, chiar liderul dumneavoastră de grup a cerut prelungirea programului...

 

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Goțiu a cerut.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... sau domnul Goțiu a cerut.

Plenul comun a hotărât acest lucru.

Continuăm dezbaterile.

Vă rog, domnule Goțiu.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Două lucruri vreau să spun. Dumneavoastră ați propus la vot prelungirea Senatului, doar..., prelungirea lucrărilor în plenul reunit, eu doar v-am atras atenția că în Biroul permanent s-a luat o decizie de a începe Senatul la ora 15.00. Dumneavoastră ați supus la vot prelungirea programului plenului comun, iar...

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Eu am supus la vot propunerea dumneavoastră, domnule senator.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

... dacă îmi dați voie să termin, domnule președinte, înainte de a se vota amendamentul, de a se discuta și vota amendamentul precedent, a fost o propunere de reluare a votului la amendamentele de la art. 6. E vorba de acea cotă defalcată pe impozitul pe venit care condamnă în acest moment orașele mari din România și România la stagnare economică.

Vă rog să supuneți la vot propunerea de reluare a votului, înainte de a merge mai departe, iar colegilor... și domnului președinte Călin Popescu-Tăriceanu să-i aduceți aminte că i-am atras atenția în Biroul permanent și i-am propus să înceapă la ora 16.00 ședința de Senat, dar a insistat în mod clar pentru ora 15.00 și s-a votat, inclusiv colegii dumneavoastră din Biroul permanent au votat, să înceapă la ora 15.00, deși se știa că la ora 15.00 nu poate să înceapă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule senator, eu am supus la vot propunerea dumneavoastră, plenul a hotărât, plenul reunit a hotărât continuarea lucrărilor.

Mulțumesc. Vă mulțumesc.

 

Domnul Remus Mihai Goțiu (din sală):

Supuneți la vot reluarea votului.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu am cum să supun la vot reluarea unui vot de la... acum trei ore. Se poate contesta...

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Remus Mihai Goțiu.)

Domnule senator, nu fac lecții de Regulament aici, în sală. Puteți contesta reluarea unui vot sau numărătoarea, sau ceva imediat după finalizarea lor, nu la art. 29.

Dacă la art. 29 mai sunt intervenții.

Domnul Neagu.

Am pierdut 25 de minute cu proceduri care nu există.

Domnul Nicolae Neagu:

Acum, chiar dacă nu există proceduri, domnule președinte, cred că normalitatea ar trebui să existe. Deci este greu de crezut că un președinte de Cameră superioară nu știe că ar convoca... sau Biroul permanent al dânșilor, la Senat, că convoacă peste ședința la bugetul de stat. (Rumoare în sală.)

Dar depinde ce considerați dumneavoastră că este mai important. (Discuții în sală.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, la art. 29.

Domnul Nicolae Neagu:

Eu știu în felul următor: că voi susține art. 294, marginal 43, pe care sunt convins, cu puțină atenție, îl veți susține și dumneavoastră și domnul deputat Bejinariu cred că-l va susține, pentru că este vorba de a proroga o prevedere a art. 11 din Ordonanța nr. 25 a Guvernului, cea referitoare..., care modifică 227 - Legea Codului fiscal, cea referitoare la nivelul accizelor care se regăsesc, ziceam, calculate în niște anexe la bugetul de stat.

Eu vă spun ceea ce știți și dumneavoastră: o parte importantă sau o parte a creșterii economice vine din preț. De ce vine din preț? Păi, se reflectă în produsul intern brut, adică tot ce facturăm intern-extern, și o importanță deosebită are cu ce se intră. Păi, se intră de fiecare dată într-un calcul economic cu segmentul energetic și, aici, acciza nu face diferență, pentru că vine pe fond, pe motorină, benzină, derivate, influențează cu ceva inclusiv cheltuiala de transport, ceea ce înseamnă, în servicii, în bunuri, în produse, în mărfuri, un preț mai mare. Iată, avem și creștere economică, dar bineînțeles că asta nu doar că merge într-un anumit tip de consum, ci merge și într-un anumit tip de cheltuială, de multe ori, nejustificată.

Părerea noastră este că a amâna sau a reveni, mai corect spus, cum cerem noi în amendament, la nivelul 2017 - 1 august, cu acciza și a renunța la ceea ce numim, chiar dacă nu este neapărat termenul legal, supraaciză, ar fi cel mai benefic.

Și vă rog să susțineți acest articol al Partidului Național Liberal, acest alineat nou, după 293 - 294, 43 marginal.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Deci 294, la poziția 43, amendament respins.

Cine este pentru? 108.

Împotrivă?

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

UDMR-ul nu votează nici acum.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ba da, votează.

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Votează. 178. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

178.

Abțineri?

Colegi care nu optează? Nu.

La 29, dacă mai sunt.

Vă rog, domnule Vîlceanu.

Domnul Dan Vîlceanu:

Articol nou - 295. După art. 294 se introduce un nou articol - 295, cu următorul cuprins, art. 295: "În perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2020 se suspendă aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal."

S-ar putea să nu vă dați seama despre ce este vorba numai când auziți de Ordonanța nr. 4, dar este vorba despre ordonanța care reglementează contribuțiile pentru contractele de muncă part-time la nivelul unui minim pe economie, adică o absolută aberație. Să muncești și să câștigi un salariu și să plătești la nivelul unui minim pe economie, adică să plătești mai mult decât câștigi (contribuții). Nu mai spun că măsura fiscală contravine art. 56 din Constituția României.

Dacă în continuare susțineți încălcarea constituției, nu aveți decât să votați și de data asta împotriva acestui amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

294, la 43, amendament respins.

Cine este pentru? 103.

Împotrivă?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

E și UDMR-ul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

178.

Abțineri? Nu sunt.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Minoritățile nu ridică mâna nicicum.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Problema lor.

La 29, dacă mai sunt intervenții. Domnul Neagu.

Domnul Nicolae Neagu:

Marginal 45, articol nou, după 295, 296: perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2020, se suspendă aplicarea prevederilor pct. 1 art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 privind completarea și modificarea Legii nr. 448/2006 și revenire la această situație punctuală, cea din data de 1 iulie 1017, așa cum este prevăzut în legea..., la art. 78 din Legea nr. 448 din 2006.

Este vorba tot de o anumită modificare a Codului fiscal, propusă pe pachetul de modificări ale Codului fiscal, dar care, din păcate, nu aduce beneficii nici angajatorului și nici persoanei cu handicap pentru perioada 2018 - 2020, în sensul că ceea ce până la nivelul august 2017 se putea prelua sub forma unei cheltuieli, având angajați persoane cu handicap un anumit număr, în acest moment nu mai intră pe cheltuiala firmei.

Vă rog să fiți amabili și atenți și să votați cel puțin cu acest amendament al Partidul Național Liberal.

Vă mulțumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

296, da, sau cu 5? Domnule Neagu? 29 cu...

Domnul Nicolae Neagu (din sală):

296.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci art. 296, nou introdus, poziția 45.

Cine este pentru? (Discuții la prezidiu.)

108.

Împotrivă?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Și UDMR-ul, 177.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

178

Domnul Petru Gabriel Vlase:

178.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Vă rog, la 29, dacă mai sunt intervenții.

Din sală: 297.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

297, ultimul.

Domnul Dan Vîlceanu:

Este vorba despre un lucru despre care am mai vorbit astăzi - și a vorbit toată lumea -, despre faptul că românii ar trebui să beneficieze de lege și de drepturile legale.

Începând cu 1 ianuarie trebuiau să primească majorarea punctului de pensie și nu se întâmplă lucrul ăsta. Nu cerem altceva prin acest amendament decât să se respecte Legea pensiilor din România, atât.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

297, poziția 46, amendament respins.

Cine este pentru?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

104 ai Marcel.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Minoritățile ce fac?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu fac nimic.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

104.

Împotrivă?

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Și UDMR-ul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

178.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Respins.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Îmi dai voie pe procedură... Pe procedură, să vorbesc ceva?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură, domnul Vela.

(Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Ion Marcel Vela:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Leonardo da Vinci spunea "Nu neglijați amănuntele, pentru că ele duc la perfecțiune, iar perfecțiunea nu este un amănunt!".

Sunt colegi în sală care nu votează nici pentru, nici împotrivă, nici abținere, nici că nu votează.

Rugămintea mea este, ca secretar al Senatului, pentru a fi riguroși, să votați cumva sau, dacă nu doriți să votați, să părăsiți sala, pentru că suntem într-o situație hazlie: să fiți în sală, dar să nu participați în niciun fel la vot.

Mulțumesc.

(Discuții în sală. Domnul senator Ion Marcel Vela, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

De acord cu dumneavoastră.

La 29 mai sunt intervenții? Nu.

29 în integralitatea sa, cine este pentru? 178.

Împotrivă? 104.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Art. 29, aprobat.

La 30.

Vot pentru art. 30.

Cine este pentru? 178.

Împotrivă? 104.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Adoptat.

La 31 nu sunt amendamente.

Cine este pentru art. 31 în integralitatea sa? 184.

Împotrivă? 105.

Abțineri?

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Vă abțineți acolo?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, face poze.

Fără abțineri.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

La 32, vă rog.

Vă rog. Domnul Cîțu.

Vă rog! Domnul Cîțu.

Acordați-i microfonul domnului Cîțu. Domnul..., stafful!

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

"Domnul stafful".

Domnul Petru Gabriel Vlase:

"Domnul stafful"!

Din sală: Dați-i cuvântul.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

A, ia uite, că merge! Mulțumesc.

Deci mai aveți bani și pentru ăsta.

La art. 32, în această Lege a bugetului, un lucru pe care îl faceți de doi ani de zile, cosmetizați execuția fondurilor europene, atragerea de fonduri europene. Introduceți aici ceva ce n-ar trebui, nu-și are locul în Legea bugetului de stat - subvențiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură. Sunt subvenții care vin oricum, doar tranzitează bugetul, nu au niciun..., nu-și au rolul aici și, mai ales, nu trebuie raportate ca venituri din fonduri europene, sunt doar subvenții pe care le primim doar pentru că suntem membri ai Uniunii Europene și atât.

De aceea, la art. 32, pentru a nu mai minți și pentru a nu cosmetiza execuția bugetului, se propune eliminarea art. 32, pct. 47 din amendamente respinse.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Vă rog.

Cine este pentru? Pentru? 105.

Împotrivă? 185.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu optează? Nu.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Vrea Roman.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Procedură. Domnul Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Art. 39 alin. (3), în calitate de vicelider, având în vedere că a apărut acea necorelare între programul anunțat și afișat pe site-ul Senatului și ceea ce s-a întâmplat în Camera Deputaților în momentul în care colegii se deplasau deja spre Senat, vă solicit o pauză de consultări de 15 minute.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat,

Repet, înainte de a fi ora..., este ultima dată când mai spun, înainte de a fi ora 15.00, se poate verifica pe stenogramă, liderul..., un lider de la USR ne-a atenționat acest lucru și a cerut prelungirea programului până la dezbaterea acestei legi, după care eu am supus votului dumneavoastră, plenul comun a votat acest lucru și am încheiat această discuție.

Două minute, pauză de consultări între lideri.

 

PAUZĂ

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm cu art. 32. Dacă mai sunt intervenții. Nu.

Vă rog, liderii, domnule Munteanu.

Art. 32 în integralitatea lui.

Cine este pentru? 175.

Împotrivă? 104.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

La 33, vă rog.

De la prezidiu: Stai, procedură.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mă rog, este din timpul de dezbateri, nu am nicio problemă, oricum.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Noi, Grupul parlamentar al PNL, reluăm cererea noastră de a repeta votul pe amendamentele cu privire la cotele defalcate din impozitul pe venit.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc pentru.... Mulțumesc. Mulțumesc, domnule deputat.

 

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Cu plăcere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Citiți regulamentul, că sunteți vechi în Cameră, aici. Vechi, vechișor.

33. Intervenții? Nu.

Art. 33 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Pentru? (Discuții la prezidiu.) Am nevoie măcar de un lider să ridice mâna, ca să număr grupurile.

170.

Împotrivă?

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

Ioana, hai să numărăm exact.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

103.

Abțineri? Nu. Da? Domnul Nelu, domnul Nelu!

Colegi care nu optează?

Adoptat.

34, vă rog.

Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

La acest articol voi face o pledoarie care, sper, să fie în acord cu toate declarațiile dumneavoastră de intenție din trecut și din viitor.

Există un angajament între toate partidele politice care poartă semnătura președinților de partid. Acela se numește Pactul pentru educație. Din nefericire, atunci când o majoritate a putut să decidă, acel Pact pentru educație a fost în permanență călcat în picioare, termenele prorogate și nicio reușită, care era spre binele copiilor, părinților și profesorilor, nu a putut fi obținută în ultima perioadă. Cifrele din sistemul de educație sunt, din nefericire, la nivelul masei, cifre ale dezastrului, fie că ne place, fie că nu ne place să recunoaștem lucrul acesta. În pofida eforturilor uriașe ale profesorilor și elevilor, olimpicilor internaționali, la nivel de masă, în special pentru copiii din zona rurală, școala a ajuns să fie un lux. În niciun caz un acces garantat prin Constituție.

Acest buget pentru anul 2018 putea să fie unul al dezvoltării și al creării de locuri de muncă.

Din nefericire, este un buget care va accentua decalajele între zone, în materie de infrastuctură, va accentua inechitățile în educație, va întări lipsa serviciilor medicale de calitate și, din nefericire, va majora diferențele care există între nivelul de dezvoltare din România și țările din Uniunea Europeană.

În acest context, vă solicit domnule ministru al finanțelor, dragi colegi, să aprobați un amendament prin care bugetul Ministerului Educației să fie de 6% din PIB, așa cum a fost semnat și afirmat de toți liderii politici importanți. Dacă nu se întâmplă lucrul acesta, cele mai multe aspecte din Programul dumneavoastră de Guvernare nu vor putea fi realizate. Și timpul va demonstra corectitudinea afirmațiilor mele. Bugetul actual al Ministerului Educației este unul mic, în condițiile în care povara cheltuielilor apasă pe acest buget. Și asta înseamnă că investițiile pentru creșterea calității actului educațional lasă foarte mult de dorit. În multe locuri sunt inexistente. Dacă veți aproba majorarea bugetului educației la 6% din PIB, vom avea bani pentru consiliere școlară, astfel încât 20 000 de copii să nu se piardă anual după finalul clasei a VIII-a. Va asigura întărirea învățământului profesional, astfel încât în România să nu existe în momentul de față 600 000 de copii în afara sistemului de educație, va asigura un sistem de after school generalizat pentru ca părinții să se poată întoarce la muncă, iar elevii să beneficieze de educație pe tot parcursul zilei.

Dragi colegi,

În Comisia pentru buget, finanțe, ministrul educației, în acord cu ceilalți miniștri responsabili de Programul de alimentație sănătoasă, a susținut amendamentul PNL pentru înlocuirea programului "Cornul și laptele" cu un pachet alimentar diversificat, astfel încât hrana să fie stimulativă nu numai pentru randamentul școlar, ci și pentru menținerea la școală. De asemenea, dacă veți acorda 6% din PIB pentru educație, vor fi bani pentru ca toți copiii din țara noastră să învețe într-un singur schimb, să existe echitate și șanse egale la învățământ de calitate, să nu mai avem educația un lux și să fie prohibitivă pentru copiii din familiile sărace, ca să nu mai vorbim că ar fi bani pentru investiția în echipamente, dotări, pentru liceele profesionale, pentru facultăți, să nu facă practică tinerii la nivel de revoluție industrială, pentru că n-au cum să răspundă competențelor, competiției și exigențelor din piața internațională.

Este o pledoarie de suflet, este o rugăminte a unui părinte, a unui om politic care își dorește ca România să fie țara în care, prin muncă corectă, copiii noștri să poată să-și găsească viitorul aici și să nu stea cu valizele pe aeroporturi, să se sfărâme familiile și sufletele lor, practic, să fie în permanență zbuciumate pentru că destinul lor în România a fost curmat.

Vă rog să votați acest amendament prin care bugetul Ministerului Educației să ajungă la 6% din PIB și toți banii din acest minister să se ducă în viitorul copiilor noștri, ai tuturor.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog.

Cine este pentru? 96.

Împotrivă? 164. (Discuții la prezidiu.)

Abțineri? Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu. Nu optează.

Da. Am înțeles...2.

Domnul Ibram stă cu mâna în sus.

Domn'profesor, ultimul amendament. Mai aveți 20 de secunde. Vă rog. La ce? La 34 sunteți? Vă rog.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Domnule președinte de comisie, de plen și dragi colegi,

Am văzut că, dacă viitorul țării, copiii, nu ne sensibilizează și nu le acordăm în educația lor cei 6%, măcar să ne gândim la motoarele cercetării acestei țări. 15 000 de cercetători români din smart diaspora funcționează în străinătate. Ne mândrim cu ei doar când ne convine. Am făcut un minister pentru cercetare și nu i-am acordat buget. De-a lungul timpului, 0.24%, 0.34, 0.27 acum din PIB pentru cercetare. Și nu este destul. Vin în fața dumneavoastră să cer 1% din PIB, așa cum s-a spus și înainte, pentru că există un acord național transpartinic pe această temă. Dați 1% cercetării, dați forță cercetătorilor și inovatorilor din România pentru a avea o țară dezvoltată.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Tot la 34. Amendament respins.

Cine este pentru? 96.

Împotrivă? 163.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu sunt.

Art. 34 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 163.

Împotrivă? 94.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

Sistăm. Am încheiat timpul de dezbateri.

Procedură.

Doamna Raluca Turcan:

Articolul 44, articolul 58 și articolul 63 din Regulamentul comun întăresc faptul că, astăzi, votul pe amendamente a fost unul fraudat. În momentul de față, pe site-ul Senatului figurează ședință de plen la Senat. Ceea ce înseamnă că dumneavoastră....

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat...

Doamna Raluca Turcan:

...aici, în mod neregulamentar, ați fost...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamna deputat. Vă mulțumesc.

Continuăm.

Întrucât timpul de dezbateri a fost epuizat, continuăm votul, așa cum scrie la regulament.

Amendamentele admise și respinse și articolul în integralitatea sa, începând cu art. 35.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

V-am dat cuvântul pe procedură.

35. Amendament respins la poziția 52.

Cine este pentru? Pentru? Amendament respins.

V-am dat doamnă cuvântul. Eu nu pot să fiu obligat să vă dau cuvântul de 4 000 de ori într-o secundă.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Mulțumesc. Reclamați-mă!

Cine este pentru? Amendamentul respins de la poziția 52, art. 35? Știu. Aveți dreptate. 96.

Împotrivă? 171.

Abțineri? Abțineri? ...Nu pot să dau cuvântul pe procedură.

Ultima procedură. Un minut.

Doamna Raluca Turcan:

30 de secunde.

Pentru că pe site apare ședință de plen a Senatului, reluați votul la art. 6.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Art. 35 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 176.

Împotrivă? Împotrivă?. Presupun că votați împotrivă. 96

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

Art. 36. Amendament admis. (Discuții la prezidiu.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da, domnule Bejenariu. Spun și pentru dumneavoastră că suntem în Parlamentul României, nu suntem pe maidan. Acum un minut a fost scoasă de pe site acea convocare. Asta înseamnă că avem fie o eroare materială, fie o chestiune de natură penală. Rugămintea este să primim din partea secretariatului răspuns la această problemă.

Domnu’ Bejenariu, m-aș bucura să fiți la fel de vocal și aici. Dacă aveți ceva, veniți și spuneți la microfon.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

(Intervenții neinteligibile din sală.)

Am înțeles procedura dumneavoastră.

Art. 36. Amendament admis.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 96.

Abțineri?

Împreună, cu mâna în buzunar, ce doriți să-mi solicitați?

Nu mai acord nicio procedură, nimic. Nu. Îmi pare rău. Nu pot.

Abțineri? Sunt în procedură de vot. (Discuții la prezidiu.) Nu.

Colegi care nu optează? (Discuții în sală.)

Nu. Vă rog, vă rog, vă rog, vă rog...

Art. 36 în integralitate sa.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Abțineri? 4.

Colegii care nu optează.?

Adoptat.

Art. 37. Fără amendamente.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 96.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

37 adoptat.

Procedură, vă rog. Stăm pe timpul dumneavoastră, nu e nicio problemă.

Domnul Pavel Popescu:

Stimați colegi,

Fix acum 28 de ani, pe la ora asta...pe procedură. (Discuții la prezidiu.) Mama îmi spunea mie și surorii mele să ne ascundem.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc. Am înțeles procedura.

 

Domnul Pavel Popescu:

Haideți să vă explic.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Art. 38. Art. 38. (Discuții la prezidiu.) Art. 38 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează.

Adoptat.

Procedură despre ce spunea mama dânsului acum 28 de ani.

Vă rog, domnule deputat.

Vă rog, vă rog. Spuneți ce v-a spus mama.

Domnul Pavel Popescu:

Aș fi vrut să apăs pe buton, dar văd că ați furat și butoanele de la microfoane, cât am fost plecat. Acum 28 de ani, când aveam 2 ani și jumătate și îmi aduceam aminte foarte bine, taică-miu, taică-miu nu ajunsese acasă, pentru că cineva trăgea în Timișoara, orașul care a luptat pentru democrație.

Și mă uit că după 28 de ani în sala asta văd figuri ca a celor care trăgeau acolo. Pentru că trageți în democrație și trageți în poporul român.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Am înțeles a doua procedură.

Art. 39. Art. 39 integral.

Cine este pentru?170.

Împotrivă.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

La art. 40 cu alin. (1), (2) și 3, amendament admis.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Tot la 40, amendament respins. La poziția 53.

Cine este pentru? 1...97.

Împotrivă? 170.

Abțineri? Nu.

Amendamentul a fost respins.

Și la poziția 54, amendament respins la art. 40.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 170.

Abțineri? Nu.

Respins.

Art. 40 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

40č, cu amendament admis.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Colegi care nu optează?

Adoptat.

Art. 40č în integralitatea sa. Vă rog.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

41, la amendamente respinse, poziția 55.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 170.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Adoptat.

Art. 41 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 170

Împotrivă? 97.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Adoptat.

Art. 42, cu alin. (1), (2) și (3), amendament respins la poziția 56.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 170.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Respins amendamentul.

Art. 42, cu alin. (1), (2) și (3) integral.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

Art. 43, amendament respins, la poziția 57.

Cine este pentru? Oricum, zic mai mult. 98.

Împotrivă? 169.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Respins amendamentul.

Art. 43 integral.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 98.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Adoptat.

Art. 44, cu alin. (1), (2), (3) și (4) integral.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

Art. 45, la respinse, poziția 58, amendament respins.

Cine este pentru? 97, că a plecat domnul Roman.

Împotrivă? 169.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? (Discuții la prezidiu.)

L-am scos afară.

Adoptat. Respins. Pardon, mă scuzați.

Respins.

Art. 45 integral.

Cine este pentru? 169.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

45 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 97

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Adoptat.

46, cu alin. (1), (2) și (3), integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 97.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Adoptat.

47 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 97.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Adoptat.

48 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

La 49 avem amendament respins, la poziția 59, amendament respins.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 168.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Respins articolul. Sunt în procedură de vot, domnule Drulă.

Termin procedura și vă dau...

Art. 48, cu alin. (1), (2), (3) și (4), integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 97.

Abțineri?

Colegi care nu optează?

Adoptat.

Vă rog, domnule Drulă.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule președinte de ședință, mă refer la cap. 3 din Regulamentul activităților comune care are o secțiune, Secțiunea I, despre aprobarea bugetului de stat, exact ce facem noi astăzi. În această Secțiune, dacă vă veți uita la art. 64... Spune așa: "după încheierea dezbaterii generale, se trece la dezbaterea pe articole", adică ceea ce ați făcut dumneavoastră, acum. Până aici, nu e nicio problemă.

După aia, alin. (2) spune așa: "La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul", ceea ce dumneavoastră nu permiteți în momentul de față. Este adevărat, la alin. (4) se spune că președintele care conduce lucrările poate supune aprobării ședinței comune sistarea discuțiilor la articolul dezbătut.

Deci dumneavoastră, deși după părerea mea ar fi abuziv, ați putea la fiecare articol să ziceți: sistez, sistez, sistez. Dar nu puteți să sistați în bloc dezbaterea pe restul de articole. Nu poate trece o decizie a Biroului permanent peste regulament, riscați să fie invalidată această lege la Curtea Constituțională. Noi mai avem vreo 10 amendamente, cred.

Vă rugăm să ne permiteți în cadrul dezbaterilor să le susținem.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, domnule deputat, ați avut timp de dezbateri.

După dezbateri, ca și la Regulamentul Camerei supun votului amendament cu amendament. Ok. Avem opinii diferite. Reclamați. Domnule Bichineț, procedură.

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte, eu vă știam uman, așa, dar ați dat dovadă de cruzime nemaiîntâlnită când colegul nostru voia să ne spună ce i s-a întâmplat și ce-i spune mama sa, și noi acuși intrăm în 2018 și n-o să aflăm.

Pentru mine să stiți că... Nu, eu vreau să știu...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți dreptate, domnule deputat.

Domnul Corneliu Bichineț:

...ce îi spunea mama sa, pentru că am senzația că colegul nostru s-a rătăcit pe aici, pe holuri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Art. 50 integral.

Cine este pentru?

Mulțumesc, domnule deputat. Continuăm dezbaterile...Votul.

Pentru. Pentru 50 integral. 168. (Discuții la prezidiu.)

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

51, cu alin. (1) și (2), integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 97.

Abțineri. Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

52 integral.

Cine este pentru? 167.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

53 integral.

Cine este pentru? 167.

Împotrivă? Împotrivă? 2. Atât. 3? 3 voturi împotrivă. 4, 5.... 97.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat, 53 integral.

Procedură, da, domnule Viziteu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, dacă vedeți, la sfârșitul acestui regulament, se spune că se completează cu prevederile celorlalte două regulamente și, așa cum spuneți dumneavoastră, există o divergență de interpretare asupra textului. Așa, conform Regulamentului Camerei Deputaților, această divergență se rezolvă în Comisia de regulament, deci v-aș ruga să convocăm Comisia de regulament pentru a clarifica acest lucru.

Aș întări ceea ce a spus colegul meu înainte. În Regulamentul activităților comune se specifică și faptul că se pot face amendamente în timpul acestei desfășurări, de dezbateri și vot, tehnico-legislative, că și Guvernul poate lua cuvântul pentru anumite amendamente, așa că ceea ce faceți dumneavoastră este departe de spiritul acestui lucru,

Așa că v-aș ruga, fiind foarte puține amendamente care mai sunt de susținut, la fiecare articol întrebați: vrea cineva să susțină un amendament la acest articol?

La majoritatea nu vor fi, vom mai sta, probabil, 10 - 20 de minute în plus, dar haideți să respectăm acest regulament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Luați hotărârea BPR-ului, vedeți ce s-a decis acolo și, după aia, contestați-mă.

54. Poziția 60 de la art. 54, amendament respins.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 168.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Numai un pic, să fac votul complet. Să fac votul complet.

54 integral. Vă rog.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Domnul Ion Marcel Vela (de la prezidiu):

98, că a venit domnul Roman.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

98, că a venit domnul Roman.

Rectificați votul, că a venit domnul Roman în sală.

Vă rog. Procedură. Doamna Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Explic votul nu pentru că a intrat domnul Roman în sală, ci pentru că eu cred că votul dat în Parlamentul României este un angajament de responsabilitate.

La art. 54, Partidul Național Liberal a propus în Comisia de buget, finanțe suplimentarea bugetului de stat cu suma de 6 milioane... 6 mii de milioane de lei, astfel încât Programul "Cornul și laptele" să fie înlocuit cu un program de alimentație sănătoasă. Culmea, pentru dumneavoastră, acest amendament a avut susținere în Comisia pentru buget, finanțe și a fost votat și de PSD, și de ALDE, și de colegii de la UDMR, și USR, și PMP.

Așadar, nu pot să-mi explic de ce astăzi, în plen, un amendament susținut de ministrul educației, acceptat de ministrul agriculturii, pentru că alimentația în școală este finanțată din bugetul Ministerului Agriculturii, a fost astăzi respins cu votul dumneavoastră. Fie nu vă mai respectați prim-ministrul, fie vă pregătiți să vă remaniați vreun ministru care a fost la audieri, fie, pur și simplu, nu contează ce se votează.

Partidul Național Liberal a votat acest amendament și îl va susține în continuare, întrucât în România Programul "Cornul și laptele" este o risipă, a ajuns mâncare pentru multe animale, culmea, chiar în zonele sărace, în mediul rural, unde copiii ar prefera să primească altceva la școală pentru a fi încurajați să rămână acolo și să aibă o șansă să reușească în viață prin educație și prin muncă.

Respingem votul dumneavoastră...

 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna Raluca Turcan:

... și poate că reflectați, atunci când vom dezbate bugetul Ministerului Educației, să găsim împreună o formă care să vă respecte angajamentul pe care l-ați luat în Comisia de buget, finanțe.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu, doamna deputat.

541, la poziția 61, amendament respins.

Cine este pentru? Pentru. 97.

Împotrivă? 168.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

541 integral, vot.

Mai aveam o poziție, e o greșeală aici, în raport.

Vă rog, vă rog, opriți votul ăsta.

Mai am un amendament respins, tot la 541, poziția 62. Respins la 541. Vă rog.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 168.

Abțineri?

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Atunci, mă scuzați, fără dumneavoastră.

Doi, patru, șase, opt, zece, 157.

Abțineri? 11.

Acum, 541 în totalitate.

De la prezidiu: Nu există 54, era doar amendamentul respins la 54...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

A, nu mai este, da, era introducere, da.

Capitolul III. La titlu, vă rog.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

55 cu alin. (1) și (2), integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

Art. 56, amendament respins la alin. (1) lit. a), poziția 65.

Vă rog.

Cine este pentru? 98.

Împotrivă? 171.

Abțineri?

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

La ăsta?

Domnule deputat, am făcut o concesie. Nu se face explicarea votului la articole.

 

Din sală: Domnul senator.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul senator, îmi cer scuze!

Amendamentul a fost respins.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

O secundă. La ăsta vreți?

Vă rog, 30 de secunde.

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am înțeles că nu vrem să dăm bani UAT-urilor, nu vrem să le dăm banii nici pentru 2016.

Amendamentul acesta, pentru cei care nu erau atenți, propunea ca acele companii de stat care au plăți restante către companiile din sectorul privat să nu poată să-și majoreze cheltuielile cu salariile în 2017. Asta era ce ați votat împotrivă acum.

Deci puteți să nu dați bani primăriilor și UAT-urilor, dar puteți să-i lăsați pe cei care nu-și plătesc datoriile să mărească salariile. Foarte bine!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La poziția 63, art. 56 alin. (11), nou introdus, respins.

Cine este pentru? 98.

Împotrivă? 168.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Și la poziția 64, art. 56 alin. (6), tot nou introdus, amendament respins.

Cine este pentru? 98.

Împotrivă? 168.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

Art. 56 cu alin. (1) - a), b), (2) - a), b), c), (3) - a), b), (4) și (5), integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

57 cu alin. (1), (2), (3), integral, vot.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu sunt.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

58 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

59, amendamente admise, la poziția 59. Poziția 10, marginal 10, la anexa nr. 1, da? Amendament admis.

Cine este pentru?

(Intervenție neinteligibilă a domnului deputat Viorel Ștefan.)

La 11?

168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

La poziția 11, la admise, este o eroare materială.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci este vorba de 249 000 de euro pe lună, nu RON, așa cum a apărut în raport dintr-o eroare de redactare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles.

Amendament admis, poziția 11, la 591, îndreptarea erorii materiale.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

Poziția 12, domnule Drulă, alin. (2), nou introdus, amendament admis. Vot.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

Poziția 13, alin. (3), nou introdus, amendament admis.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

59 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

59 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Adoptat.

591, la poziția 14 din anexa nr. 1, cu articol nou introdus, amendament admis.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

59 articol integral, 591. Vot.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

60 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

601 am un amendament respins la poziția 66.

Cine este pentru? 98.

Împotrivă? 168.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Deci 601 nu mai are sens, da?

Domnule președinte? Domnule președinte, 601 a avut doar acest..., respinsul ăsta, da?

 

Domnul Viorel Ștefan (din sală):

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

61 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

  ................................................
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

  ................................................

Mă întorc. 62 cu alin. (1) și (2), integral, vot.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Aprobat.

La 63, amendament respins la poziția 67.

Vă rog.

Cine este pentru? 98.

Împotrivă? 168.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

63 integral, cu alin. (1), (2), (3) și (4).

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

64 integral.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Adoptat.

65 cu alin. (1) și (2), integral. Vă rog.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

La 651, poziția 15, articol nou introdus, amendament admis. Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Amendamentul a fost admis.

La poziția 68, de la 651, articol nou introdus, amendament respins.

Cine este pentru? 98.

Împotrivă? 168.

Abțineri? Nu.

651 integral. Vă rog.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

66 integral.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Avem amendamente de corelare admise.

La poziția 55 din anexa nr.1, amendament admis. Vă rog.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

Admis, la poziția 56, tot corelare. Vă rog.

Cine este pentru? 168.

Împotrivă? 98.

Abțineri? Nu.

Adoptat.

La poziția 57, din nou, amendament admis. Corelare, vă rog.

Cine este pentru? 167.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu.

La respinse la corelare. Vă rog, respinse la corelare.

Am foarte multe. Fiți atenți.

68.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

Poziția 69.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

70.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

71.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

72.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

73.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

74.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 97... Împotrivă, 167, da?

Respins, 75.

76.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu sunt.

Respins.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Pentru, da.

77, amendament respins.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

78.

Cine este pentru?

Tot respins. Vă atenționez eu dacă schimb, sunt respinse până la 87.

78, respins.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

79.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu sunt.

Respins.

80.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

81.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu sunt.

82, respins.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Una.

Colegi care nu optează? Nu.

Respins.

83, respins.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri?

Colegi care nu optează? Nu.

Respins.

84.

Cine este pentru? (Discuții în sală.)

Respins.

97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează? Nu.

Respins.

85.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu optează?

Respins.

86.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins.

Și, ultimul, 87, amendament respins.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Anexa nr. 1 la bugetul de stat, sinteză. Una avem... (Discuții la prezidiu.)

Mai avem punctul 88, amendament respins la recorelare..., la corelare, pardon!

Amendament respins, poziția 88. Vă rog.

Cine este pentru? 97.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

Respins. (Discuții la prezidiu.)

Conform deciziei plenului, continuăm cu Anexa nr. 3 - Administrația Prezidențială.

Nu există amendamente admise. Avem un amendament respins la anexa nr. 5, poziția nr. 1. Avem 6 minute de dezbatere pentru această anexă.

Dacă inițiatorul dorește să-și susțină amendamentul. Nu.

Alte intervenții la bugetul Administrației Prezidențiale în timpul alocat? Nu.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 3/01.

Cine este pentru? Pentru?

Împotrivă, atunci? (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, ridicați mâinile.

Cine este pentru? (Discuții în sală.)

170 și cu... 250.

Împotrivă? 3.

Abțineri? 20.

Anexa a fost adoptată.

De la prezidiu: 21.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

21.

Anexa nr. 3/02 - Senatul României.

Nu sunt amendamente admise. Avem un amendament respins la anexa nr. 5. La fel, 6 minute.

Dacă inițiatorul amendamentului respins vrea să-l susțină. Nu.

Dacă sunt alte intervenții. Nu sunt.

Anexa nr. 3/02, vă rog, vot.

Deci fără... Daniel... Cum sunteți? Împotrivă?

170.

Împotrivă? 97.

Abțineri? Nu sunt.

Aprobat.

Anexa nr. 3/03 - la Cameră, Camera Deputaților.

Două amendamente admise și un amendament respins. Șapte minute, timp de dezbatere.

Vă rog, dacă la amendamente dorește cineva. Nu.

Dacă sunt alte intervenții. Nu.

Supun votului Anexa nr. 3/03 împreună cu amendamentele admise din anexă. Vă rog.

Cine este pentru? 170.

Împotrivă? 98.

Abțineri?

De la prezidiu: 97, că a plecat Roman.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

97, că a plecat Roman. Și domnul Meleșcanu.

Abțineri? Nu sunt.

Aprobat.

Și 3/13 - Secretariatul General al Guvernului.

Cu un amendament admis și 37 de amendamente respinse la anexa nr. 2. Timp de dezbatere, 12 minute.

Dacă sunt inițiatori care vor să susțină amendamentele. Da?

Vă rog. Domnul Barna.

Domnul Tánczos Barna:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere importanța și rolul activităților depuse de organizațiile minorităților naționale, aș dori să susțin amendamentul de la nr. crt. 1, amendament respins, care propune următorul lucru: Anexa nr. 3/13/02, la Capitolul 5001 - Cheltuieli buget de stat, Grupa 59, Titlul XI - "Alte cheltuieli", art. 04 - "Sprijinirea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care primesc subvenții de la bugetul de stat", Coloana 3, propunem modificarea sumei, de la suma de 110 250 de mii de lei la 115 763 de mii de lei.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, la același articol, domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fapt, este vorba de un calup de articole pe care, atunci când le-am scris, le-am scris ca să ușurăm munca celor din comisie, adică am făcut modificările în toate locurile în care aceeași sumă apare în sinteză în tot ce înseamnă Anexa nr. 3 - SGG.

Și atunci, eu vă propun..., nu are sens să votăm articol cu articol, pentru că toate se referă la același lucru, dar în locuri diferite în lege și...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu am cum. Nu am cum!

Domnul Varujan Pambuccian:

... vă propun... Stați puțin, ca să nu mai intervenim de fiecare dată, atunci ...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Știu, dar nu mă lasă regulamentul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă propun să votăm de la 1 la 23, pentru că ele se referă, practic, la sumele pentru organizații, la sumele pentru proiecte comune, sunt majorări absolut minimale care se fac, și la o structurare a destinațiilor pentru aceste sume, ca să fie mai ușor după aceea, când se emite hotărârea de Guvern, în baza Legii bugetului.

Deci de la 1 la 23 ne referim, practic, la aceeași sumă și la destinațiile acesteia.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul președinte Viorel Ștefan.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Sigur, un astfel de amendament produce o modificare în bugetul ordonatorului respectiv, restul modificărilor sunt consecințe. Acesta este unul din motivele pentru care anexele nr. 1 și 2 la Legea bugetului trebuie tot timpul să rămână ultima dezbatere și ultimele care se supun la vot.

Deci, dacă noi aprobăm amendamentul colegului senator Tánczos Barna, de fapt, introducem suma în bugetul ordonatorului și, după aceea, în anexele de sinteză, în cele în care se detaliază pe elemente de cheltuială sunt consecințe ale acestui amendament ce vor fi operate corespunzător.

 

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Tot n-ai spus ce este mai important.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, domnule președinte, dar, atunci, nu la acel marginal... Trebuie să ne uităm la marginalul care ține de substanța domeniului respectiv și care produce, după aceea, aceste modificări și marginalul respectiv...

Stați, acum trebuie să-l caut. Mă scuzați puțin, nu mai știu care este marginalul care... L-a luat pe primul, care este modificare în sinteză.

Domnul Viorel Ștefan (din sală):

Nu în sinteză.

Domnul Varujan Pambuccian:

Păi, da, nu în sinteză, în partea de...

Mă scuzați un minut, să caut care este marginalul și vin.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă scuz.

Vă rog, doamna Calista Mara.

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de Anexa nr. 3/13, marginal 25.

Era vorba despre un amendament pentru suplimentarea sumei de 1 200 de mii de lei pentru consolidarea unei mănăstiri în comuna Buzescu, județul Teleorman, evident, respins, de altfel.

Și îmi pare rău să observ că județul Teleorman este interesant doar când vine vorba de CJ și ce lucrări se mai dau pe la Tel Drum, în rest nu ne interesează nimic altceva de județul ăla.

Mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci vă susțineți amendamentul respins înțeleg, da?

 

Doamna Mara-Daniela Calista (din sală):

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Până se lămuresc ceilalți, la marginal 25, amendament respins.

Vă rog.

Cine este pentru? 98.

Împotrivă? 167.

Abțineri? Nu.

A rămas așa. (Discuții în sală.)

Nu vă aud.

Domnul Varujan Pambuccian:

Încerc.

Spuneam că trebuie să evităm să facem modificările acelea la toate... Și are dreptate domnul președinte al Comisiei pentru buget.

Atunci, avem așa: avem marginalul 16 până la...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stați, stați, stați. Am deja..., sunt la marginal 1, cu propunerea domnului Barna.

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, dar acolo sunt... este partea de sinteză de care spunea domnul președinte al Comisiei de buget, finanțe că nu trebuie supus la vot, se face automat modificarea. Noi am făcut-o ca să simplificăm munca în comisie, dar văd că mai rău am complicat-o. Și atunci, marginalul care se referă la partea de substanță este de la 16 până la 23. Deci de la 16 la 23 ar fi modificările care se referă la substanță. Restul sunt modificările care vin ca o consecință a acestor modificări în partea de sinteză.

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci vă susțineți amendamentele de la poziția 16 până la 23, respinse, înțeleg eu, da? E în regulă.

Și domnul Barna avea la nr. 1.

A, e aici. (Discuții la prezidiu și în sală.) Vă rog, deschideți microfonul pentru domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

N-am înțeles care este motivul pentru care plenul reunit al celor două Camere așteaptă dezbaterea Legii bugetului, în condițiile în care văd că există negocieri în stânga sălii, pe ce? Plenul n-ar trebui să fie informat ce se întâmplă în momentul de față? N-am înțeles și nici n-am auzit ca, de la acest microfon, vreun lider al vreunui grup parlamentar să ceară pauză de consultări, așa cum spune regulamentul nostru, al ședințelor comune.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, aveți dreptate.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Îi mulțumesc colegului meu. Cer pauză de consultări cinci minute. E OK?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Pauză, cinci minute.

 

PAUZĂ

Domnul Corneliu Olar:

A expirat timpul de pauză.

Vă rog să reîncepeți lucrările. (Discuții în sală.)

Domnul Varujan Pambuccian:

Da, până la urmă, din felul în care au fost făcute amendamentele probabil că va trebui de la 1 la 23 să le votăm, cu toate că, de fapt, sunt doar trei modificări. (Discuții în sală.)

Asta e! Asta e concluzia la care am ajuns.

 

PAUZĂ

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Gata! Reluăm. Vă rog.

Doamna senator! Vă rog. (Discuții la prezidiu.)

Continuăm, stimați colegi, cu amendamentele respinse de la nr. 1... (Discuții la prezidiu.)

Domnule Vela, vă rog!

De la nr. crt. 1, amendament respins. Da?

Cine este pentru?

Numărați. Vă rog să numărați!

158.

Împotrivă? Împotrivă? (Discuții la prezidiu.)

27 împotrivă.

Abțineri? 62.

Amendamentul a fost admis.

Nr. crt. 2, amendament respins.

Cine este pentru? 151.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Amendamentul a fost admis.

Nr. crt. 3, amendament respins.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri ? 62.

Admis.

Nr. crt. 4.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 5.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 6.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Nr. crt. 7.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 8.

Cine este pentru? 158 pentru.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 9.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 10.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 11.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Nr. crt. 12.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 13.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 14.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 15.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 16.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 17.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 18.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 19.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 20.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

Nr. crt. 21.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Nr. crt. 22.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Și 23, da? 23 inclusiv, da?

Nr. crt. 23.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Admis.

24, susține cineva? Nu.

25 a fost discutat și votat, și respins.

26? 27? 28? 29? 30? 31? 32? 33? 34? 35? 36? 37?

Am încheiat.

Și aveam și un amendament admis, dacă susține cineva, la anexa nr. 1. Nu.

Dacă mai sunt intervenții, mai am două minute din timpul alocat. Nu.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 3/13 împreună cu amendamentele admise din raport și din plen.

Cine este pentru? 158.

Împotrivă? 28.

Abțineri? 62.

Domnul Georgian Pop (de la prezidiu):

Nu! Stai, că au votat împotrivă!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Împotrivă? Păi, dacă ați ridicat doar voi doi mâna...

82.

Abțineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3 a fost adoptată cu majoritate.

Închidem ședința.

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Poftim?

3/13. Am spus. Anexa nr. 3/13 - SGG.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 24 septembrie 2018, 21:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro