Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.26/20-02-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 12-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 12 februarie 2018

  Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.

Ședința a început la ora 15,11.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici, secretar al Camerei Deputaților, și de domnul senator Gheorghe Baciu, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte și domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, înlocuit de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vă rog să luați loc în bănci, pentru a putea începe ședința.

Am să reînnoiesc apelul de a lua loc în sală, vă rog, pentru a putea începe ședința.

Domnule deputat Ganț... domnule deputat Ganț, v-aș ruga să luați loc, să putem începe ședința.

Doamnă deputat Turcan, vă rog.

Mulțumesc.

Erați chiar aici, în primul rând, cu doamna deputat, și nu puteam să nu vă observ.

Vă mulțumesc foarte mult.

Așadar, am să declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților și am să anunț că din totalul de 463 de senatori și deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 324.

Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru pentru ședința comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite.

Dacă sunt comentarii în legătură cu proiectul ordinii de zi?

Da, vă rog, domnul deputat.

 
Depunerea jurământului de către un membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă propunem să fiți de acord cu suplimentarea ordinii de zi. Și anume, cu depunerea jurământului de către doamna deputat Oana Floarea, întrucât săptămâna trecută, atunci când a fost aleasă în Comisia comună de control asupra SRI, Domnia Sa nu a putut să participe.

Și vă propun ca depunerea jurământului să fie primul punct pe ordinea noastră de zi, de astăzi.

Vă mulțumesc.

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da.

Mulțumesc.

Alte propuneri pentru... sau observații la ordinea de zi?

Dacă nu sunt alte propuneri, atunci am să supun propunerea ridicată de domnul deputat Suciu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog să votați.

Cine este pentru? Da.

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt. Da.

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată propunerea domnului deputat Suciu, pentru ordinea de zi.

Așadar, vă invit acum să aprobăm ordinea de zi, în integralitatea ei.

Cine este de acord? Cine e pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere. Nu știu, nu v-a... Domnul Tinel...

Un vot împotrivă.

Deci, cu un vot împotrivă, a fost aprobată ordinea de zi.

Dacă în legătură cu proiectul programului de lucru sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru pentru ședința comună de astăzi.

Cine este pentru? Da.

Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate, s-a aprobat.

1. La punctul 1 al ordinii de zi, așadar, avem depunerea jurământului de un membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

În ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, din data de 7 februarie 2018, a fost aprobată modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 3/2017 privind alegerea membrilor și a Biroului Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, în sensul numirii doamnei deputat Florea Oana-Consuela, în calitate de membru al comisiei.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Parlamentului nr. 30 din 1993, urmează ca doamna deputat să depună jurământul.

O invit la tribună pe doamna deputat Florea Oana-Consuela, care, cu mâna pe Constituție și Biblie, va rosti textul jurământului, îl va semna, și îl va depune la președintele de ședință.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 
 

Doamna Oana-Consuela Florea:

Vă mulțumesc.

(Cu mâna pe Constituție și Biblie rostește jurământul scris.)

Eu, Florea Oana-Consuela,

Jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor și informațiilor de care voi lua cunoștință în exercitarea atribuțiilor, atât pe timpul mandatului, cât și după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei securități și că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informații sau ale altor servicii secrete de informații.

(Semnează jurământul și îl depune la președintele de ședință.)

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr.30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie. (adoptat)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

2. La punctul următor al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 30/2017 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie.

Proiectul de Hotărâre a fost afișat pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

Întreb, dacă sunt intervenții de ordin general? Nu sunt.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Aprobat.

La articolul unic. Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu sunt. Atunci, este adoptat.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate, de voturi, hotărârea a fost adoptată.

Dezbaterea Proiectului de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr.10/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației Permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre. (adoptat)

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației Permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre.

Proiectul de hotărâre a fost afișat pe paginile de internet ale celor două Camere.

Cu privire la acest proiect de hotărâre, vă informez că Birourile permanente reunite, în ședința de vineri, 9 februarie, au decis să fie dezbătută și supusă votului propunerea Grupurilor parlamentare ale PNL, de înlocuire a domnului deputat Bode Lucian, în calitatea de membru al Delegației permanente la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, cu domnul deputat Popescu Virgil-Daniel, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 732 din 22 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035, din data de 28 decembrie 2017, prin care s-a constatat neconstituționalitatea Hotărârii Parlamentului nr. 70/2017 pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2017 privind aprobarea componenței nominale și a conducerii Delegației Permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre.

Dacă sunt intervenții de ordin general? Dacă nu, urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Atunci, este adoptat.

La articolul unic. Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu sunt. Este adoptat.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Da.

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, hotărârea a fost adoptată.

Prezentarea Raportului Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. <BR> Prezentarea și dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind raportul final al Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial. (adoptat)

4. La punctul 4 al ordinii de zi avem Raportul Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, precum și Proiectul de Hotărâre.

Raportul comisiei și proiectul de hotărâre au fost afișate pe paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului.

Stimați colegi,

În ceea ce privește dezbaterea și votul raportului și proiectului de hotărâre, vă propun următoarea procedură.

Pentru început, se va prezenta raportul, precum și proiectul de hotărâre, de către președintele Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.

Ulterior acestei prezentări, vom avea intervențiile din partea grupurilor parlamentare și a parlamentarilor neafiliați, în limita timpului alocat.

În acest sens, Birourile reunite vă propun alocarea timpului maxim corespunzător numărului fiecărui grup parlamentar, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare parlamentar.

Timpul alocat rezultă după cum urmează. Pentru PSD - 18 minute; PNL - 8 minute; USR - 3 minute; UDMR - 3 minute; ALDE - două minute; PMP - două minute; minoritățile naționale - 1 minut; neafiliați - 1 minut. În total: 38 de minute.

După încheierea dezbaterilor asupra raportului comisiei, vom dezbate și vom exprima votul asupra proiectului de hotărâre.

Dacă sunt observații în legătură cu aceste propuneri de procedură, precum și cu privire la timpul alocat dezbaterii?

(Domnul deputat Eugen Tomac solicită cuvântul.)

Mergeți la tribună, vă rog.

 

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere importanța acestui subiect pe care îl vom dezbate, Grupul nostru solicită suplimentarea timpului pentru reprezentantul nostru care va lua cuvântul aici, în plen.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Ar fi trebuit să spuneți cu cât cereți suplimentarea, ca să înțelegem.

 
 

Domnul Eugen Tomac:

Solicităm 10 minute. (Rumoare.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Dacă sunt și alte observații?

Am să supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat.

Cine este pentru?

Vă rog să numărați. Secretarii, să numărați.

119 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Voturi împotrivă - 215.

Abțineri? 14 abțineri.

Propunerea a fost respinsă.

Prin urmare, supun votului dumneavoastră propunerea pe care v-am supus-o atenției, legată de procedură și de timpii alocați dezbaterii.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Da.

Vă mulțumesc.

215 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 105 voturi împotrivă.

Abțineri? Abțineri nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi, au fost aprobate procedura de prezentare și timpii alocați, precum și celelalte aspecte care țin de dezbaterea noastră.

Conform celor convenite anterior, o invit la microfon pe...

Scuzați-mă, din partea grupurilor parlamentare... sunt înscriși la cuvânt: din partea PSD - domnul deputat Nicolicea, domnul deputat Pleșoianu; din partea PNL - domnul deputat Preda, domnul senator Fenechiu; din partea USR - domnul senator Goțiu; din partea UDMR - domnul deputat Antal; ALDE - doamna Cătăniciu; PMP - domnul senator Băsescu; de la minorități - nu se înscrie la cuvânt.

Din partea senatorilor neafiliați, să vină la secretarii de ședință, să-și depună solicitarea.

Așadar, o invit la microfon pe doamna deputat Oana-Consuela Florea, președintele Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 
 

Doamna Oana-Consuela Florea:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vin azi în fața dumneavoastră după zeci de audieri, de adrese și răspunsuri, mii de pagini de documente și numeroase controverse.

Vin, spuneam, pentru a vă prezenta concluziile la care a ajuns Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.

Înainte de toate, țin să vă reamintesc cadrul și condițiile în care noi, cei 15 membri, ne-am desfășurat activitatea.

Această comisie a luat naștere ca urmare a apariției în spațiul public a unor suspiciuni și informații cu privire la o posibilă fraudare a alegerilor prezidențiale din 2009, cu implicarea unor înalți funcționari ai statului român.

Parlamentul s-a autosesizat și a pus în mișcare acest instrument de control prevăzut în Constituție. Au fost invitate pentru audiere 45 de persoane și s-a purtat corespondență cu 11 instituții.

Din păcate, insuficienta reglementare legislativă a determinat sesizarea Curții Constituționale de nu mai puțin 4 ori în 4 luni. Curtea a enunțat mai multe principii de drept, printre care:

  • controlul parlamentar trebuie să fie deplin;
  • Parlamentul trebuie să dispună de posibilitatea de a lua orice măsură pentru a da conținut acestei competențe;
  • ancheta parlamentară poate fi exercitată în paralel cu o anchetă judiciară și nu aduce prejudicii activității justiției;
  • principiul colaborării loiale decurge din prevederile Constituției și se impune în relația dintre instituțiile și autoritățile statului, indiferent de puterea din care acestea fac parte;
  • lipsa unei legi speciale pentru funcționarea comisiilor de anchetă îngreunează și limitează desfășurarea activității acestora.

Mare parte din concluziile acestor decizii se regăsesc într-o propunere legislativă care are ca scop reglementarea activității comisiilor speciale de anchetă ale Parlamentului, pe care vă rog să o studiați și să o susțineți în procedura de adoptare.

Ancheta a scos la iveală o serie de fapte care pot alimenta suspiciunile de fraudă a scrutinului prezidențial din 2009.

Din declarațiile martorilor audiați și mai ales din documentele studiate de către comisie și anexate raportului, se poate observa un mecanism de control și organizare pus la punct cu minuțiozitate de cei ce conduceau Guvernul la acea vreme.

Acțiunile s-au desfășurat în două planuri: cel din teren și cel de comandă. În teren - practicile de tip turism electoral și vot multiplu au fost posibile prin înființarea la debutul campaniei electorale a peste 3.000 de secții de vot speciale, pentru alegătorii care în ziua votării se aflau în altă localitate decât cea de domiciliu. În lipsa unor proceduri sigure de verificare a votului, acest fapt a creat suspiciuni încă de atunci.

Votul din diaspora, pe bază de titlu de călătorie, a fost, așa cum a sesizat Curtea Constituțională, lipsit de orice posibilitate de supraveghere, având în vedere că autoritățile din țările respective nu au competență în această privință, făcând posibilă desfășurarea nestingherită, în străinătate, a unor practici de tipul turism electoral și mită electorală.

În plus, în secțiile de votare în care numărul persoanelor propuse de formațiunile politice pentru a face parte din Biroul electoral a fost insuficient, membrii au fost desemnați de către șefii misiunilor diplomatice, din rândurile personalului diplomatic, adică funcționari ai Ministerului de Externe, aflați sub controlul ierarhic direct al executivului.

Pentru a avea un control total, se impunea purificarea politică a structurilor administrative. Astfel, cu o rapiditate ieșită din comun, la 1 septembrie 2009, imediat după depunerea jurământului de către miniștrii Guvernului proaspăt remaniat, au fost demiși și înlocuiți 20 de prefecți, fără respectarea procedurilor legale relative funcțiilor publice.

Trebuie amintit faptul că prefectul este un personaj-cheie în procesul electoral, el fiind reprezentantul Guvernului în județ, coordonând instituțiile deconcentrate și supraveghind procesul electoral.

Mai mult, în luna imediat următoare, s-a trecut, firesc, la decapitarea întregii structuri a deconcentratelor. Din analiza actelor de la acea vreme, doar în perioada 2 octombrie - 9 decembrie 2009 au fost făcute nu mai puțin de 1.231 de schimbări în conducerea serviciilor publice deconcentrate.

Instrumentul prin care au fost operate aceste schimbări - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2009 - a fost declarat neconstituțional de către Curte, prin Decizia nr. 1629/2009, care a constatat că: "Prin întreg conținutul reglementării, Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competență materială, încălcând astfel dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție".

Aici trebuie să fac o precizare. Această Ordonanță nr. 105, în baza căreia s-au decapitat șefii deconcentratelor, prelua aproape integral dispozițiile unei alte ordonanțe de urgență, Ordonanța nr. 37, care și ea fusese declarată neconstituțională, cu doar o zi înaintea emiterii Ordonanței nr. 105. Bănuiesc că e o simplă coincidență.

O situație deosebită s-a creat prin transmiterea către Autoritatea Electorală Permanentă a două liste cu propuneri distincte de președinți ai Birourilor electorale ale secțiilor de votare. O listă transmisă de prefectul demis și o altă listă, transmisă de noul prefect, numit în funcție. Acesta a solicitat rapid anularea avizului acordat de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza primei liste.

Cu privire la de acum celebra "sufragerie". În noaptea de 6 spre 7 noiembrie 2009, noaptea turului 2 al alegerilor prezidențiale, în casa domnului Gabriel Oprea, la acea vreme senator independent, s-au întâlnit persoane cu funcții de conducere în autorități publice, printre care: domnul George Maior, directorul Serviciului Român de Informații; domnul Florian Coldea, prim-adjunctul directorului SRI; doamna Laura Codruța Kövesi, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și alte persoane publice, printre care: domnul Dan Andronic, jurnalist; domnul Neculai Onțanu, primarul sectorului 2; domnul Anghel Iordănescu, senator.

Prezența tuturor a fost confirmată și de Ordonanța de clasare din 20 iunie 2017 a Dosarului nr. 213/2017 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru lămurirea unor chestiuni de interes public, legate de suspiciunile referitoare la implicarea unor autorități, fără a avea competențe legale, în procesul electoral din decembrie 2009, Comisia parlamentară de anchetă a adresat invitații celor care au participat la acea întâlnire.

După cum bine știți, unii au refuzat să se prezinte, iar alții nu au oferit răspunsuri clarificatoare, pentru ca membrii comisiei să-și poată forma o opinie.

Toate acestea alimentează suspiciunea că în seara alegerilor, persoane publice cu funcții de decizie în autoritățile statului s-au întâlnit la un eveniment privat, cu un scop precis - acela de influențare a rezultatului votului.

Cu toate acestea, din probele administrate în cadrul anchetei parlamentare, nu se poate trage o astfel de concluzie.

Cu mențiunea că în cele 132 de pagini ale sale, raportul comisiei conține mai multe propuneri concrete de îmbunătățire a legislației electorale, am să vă dau citire concluziilor la care a ajuns Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.

Comisia a constatat acțiuni concrete ale instituției prezidențiale reprezentate de domnul Traian Băsescu și ale Guvernului condus de domnul Emil Boc, pentru favorizarea fraudării alegerilor în avantajul candidatului Traian Băsescu. Aceste acțiuni ale celor două instituții au fost perfect sincronizate, dovedind astfel că făceau parte dintr-un plan amplu și bine pus la punct, acțiunile fiind premeditate.

În realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidențiale, reprezentanții celor două instituții au acționat în forță, cu rea-credință, în total dispreț față de lege.

Pe cale de consecință, ținând cont de faptul că diferența dintre cei doi candidați a fost de doar 70.321 de voturi, respectiv 0,68% din voturile valabil exprimate, și că acțiunile de natură a determina fraudarea alegerilor erau în favoarea candidatului Traian Băsescu, concluzionăm că amploarea acțiunilor a fost de natură a schimba rezultatul alegerilor.

Stimați colegi,

Cred că putem să privim lucrurile și dintr-o altă perspectivă, dincolo de celebra "sufragerie".

Dreptul la vot nu a fost întotdeauna garantat. Istoric vorbind, dreptul la vot era condiționat de avere, de studii și de gen, pentru că femeile au obținut dreptul de vot mult mai târziu.

În 1989, în București și în orașele țării, oamenii au murit pentru ca noi să alegem, să fim aleși, să votăm. De aceea, eu consider că voturile românilor sunt sfinte și nimeni nu are dreptul să-și bată joc de ele.

Și pentru că suntem aici înseamnă că am fost votați și atunci nu avem voie să ne văităm că lucrurile nu funcționează, ci trebuie să facem ceva să schimbăm, ceea ce nu merge să putem schimba.

De aceea, eu vă rămân recunoscătoare dacă ați lua în considerare măcar o parte din propunerile de modificare a legislației electorale care se găsesc în prezentul raport.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da.

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

Atunci, vom începe dezbaterile. Și voi da cuvântul, în ordine, celor care s-au înscris la cuvânt.

Grupul PSD - domnul deputat Pleșoianu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Liviu Ioan Adrian Pleșoianu:

Bună ziua!

Astăzi o să vorbesc despre două seri care mi se par emblematice pentru țara noastră, cel puțin așa cum a fost în ultimii 14 ani.

Voi vorbi despre seara alegerilor prezidențiale, turul 2 din anul 2009, și despre seara de ieri. Pentru că cele două seri sunt strâns legate.

În ceea ce privește seara de ieri, presupun că nu e niciun coleg sau nicio colegă din Parlamentul României, în sală, în acest moment, care să nu fi aflat dezvăluirile despre modul cum DNA-ul condus de doamna Kövesi fabrică probe, le plasează și pe baza lor arestează oameni în această țară. Presupun că nu e niciun coleg care nu a aflat, de aseară și până acum.

De asemenea, presupun că nu e niciun coleg care a aflat și căruia i se pare în regulă că în țara noastră se poate întâmpla așa ceva.

În ceea ce privește seara alegerilor prezidențiale din 2009, acolo lucrurile sunt cât se poate de clare. Și, ca o ironie a sorții, lucrurile au devenit clare tocmai din Ordonanța de clasare de la Parchetul General condus de domnul Lazăr. Pentru că în acea ordonanță scrie negru pe alb că doamna Kövesi, domnul Maior, domnul Coldea au fost acasă la domnul Oprea în seara alegerilor prezidențiale.

Din punctul meu de vedere, simpla prezență a acestor persoane într-o seară precum seara alegerilor prezidențiale, acasă la un om politic ce urma să devină ministru în Cabinetul Boc 2, în câteva zile, este un fapt de o maximă gravitate.

Sunt pe aici, mai ales prin partea stângă a sălii, dar și prin partea dreaptă a sălii, colegi care fac glumițe - submediocre, din punctul meu de vedere - pe seama celor care vorbesc despre statul paralel. Și, în deșteptăciunea lor extraordinară, se întreabă: "Ce e, domnule, statul paralel?". Își pun și banderole, așa, pe mânuță.

Păi, statul paralel e "sufrageria lui Oprea", dragi colegi. Nu există imagine mai bună, este imaginea perfectă - în sens negativ, dar perfectă - a ceea ce a însemnat statul paralel în această țară - "sufrageria domnului Gabriel Oprea".

Eu nu cred că este vreun om normal în această țară care să considere firesc faptul că Procurorul General al României și primii doi oameni ai Serviciului Român de Informații se deplasează, în seara alegerilor prezidențiale, la un om politic, unde erau și alți oameni politici, în condițiile în care toți oamenii politici prezenți în acea seară se aflau în tabăra președintelui Traian Băsescu, cel care candida pentru un nou mandat, iar primii doi oameni din servicii - domnul Maior și domnul Coldea - și procurorul general, doamna Kövesi, erau numiți de același președinte și candidat, Traian Băsescu.

E foarte important să ne hotărâm, dacă tot facem discursuri care dau bine la popor, despre Centenar, să ne hotărâm, dacă tot e Anul Centenarului, ce fel de țară vrem noi să fim de aici înainte. Vrem să fim țara care a fost România în acești mai bine de 10 ani? Sau vrem ca România să fie liberă cu adevărat, să nu mai fie... deciziile din această țară să nu se mai ia în sufragerii?

Acum, tot celor care se referă la statul paralel ca fiind o gogoriță, țin să le dau o veste foarte proastă, foarte proastă. Peste Ocean se vorbește de cel puțin o lună de zile, în fiecare zi, despre, ce să vedeți, statul paralel. Ei îi spun deep state, chestiune de nuanță.

Nu știu dacă toți colegii mei au cunoștință despre acest fapt, dar în Statele Unite ale Americii, în Congres, e o comisie parlamentară a Congresului american care face vorbire - și aici citez, nu sunt cuvintele mele - despre "o societate secretă din interiorul FBI și din interiorul Departamentului de Justiție, al cărei rol a fost acela de a toca mărunt administrația Trump și imaginea președintelui Trump, imediat după câștigarea alegerilor de către acesta". Asta, apropo, de faptul că nu există stat paralel.

Motiv pentru care eu îi invit pe cei care cred că nu există stat paralel, să treacă Oceanul cu această convingere a lor, să încerce să convingă și administrația americană că nu există stat paralel.

În ceea ce privește acest stat paralel, consider că această comisie și-a făcut foarte bine datoria. Pentru că, în primul rând, s-a aflat ceea ce toată lumea bănuia, s-a aflat adevărul. Anume, că toate aceste persoane au fost acolo, la domnul Oprea. Dar s-au mai aflat și alte lucruri.

Între timp, și înainte, și după ce și-a început activitatea această comisie, în presa care mai e liberă în această țară și care nu e în siajul statului paralel, au apărut atât de multe dezvăluiri, încât, din punctul meu de vedere, se impune să ne asumăm, în Parlamentul României, cu atât mai mult cu cât este Anul Centenarului, constituirea unei comisii parlamentare de anchetă care să investigheze modul în care această țară a fost luată ostatică de către persoane care au decis cine are dreptul la viață și cine nu, în politica românească, cine are dreptul să trăiască și cine nu are dreptul să trăiască, în lumea afacerilor, în capitalul autohton, românesc.

Cred că suntem datori față de țara noastră să constituim o astfel de comisie, pentru că deși momentul "sufrageria lui Oprea", momentul alegerilor prezidențiale din 2009 este emblematic pentru ceea ce înseamnă statul paralel în România, este doar un episod. Unul printre nenumărate ale episoade.

Ca atare, cred că se impune o astfel de decizie politică și îi susțin pe toți cei care până acum au propus constituirea unei astfel de comisii de anchetă.

În ceea ce privește - și cu asta o să închei - un slogan pe care l-am tot auzit, de prin februarie, când niște domni, din stânga, de aici, incitau lumea să iasă în stradă. Sloganul preferat al domnilor din stânga de aici și al unora din dreapta - mai puțini, e drept - este: "DNA să vină să vă ia!". (Aplauze.)

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc.

Mă bucură aprecierea dumneavoastră foarte mult.

În lumina rezultatelor acestei comisii de anchetă și în lumina dezvăluirilor de aseară, când, repet, s-a aflat, pentru cine mai considera că nu e așa, că Direcția Națională Anticorupție, condusă de doamna Kövesi, fabrică dosare, fabrică probe și bagă oamenii în pușcărie în acest mod, pentru toți cei care au realizat măcar acum, în ceasul al 12-lea, cum s-a desfășurat renumita luptă anticorupție, în România ultimului deceniu, mai bine de un deceniu, sloganul dumneavoastră preferat, dragi colegi USR-iști, sloganul dumneavoastră ar trebui să sune așa: "DNA să vină să se ia!". (Aplauze. Vociferări.)

Mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Grupurile parlamentare ale PNL, domnul deputat Preda, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Cezar-Florin Preda:

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința comună de astăzi, a Camerei Deputaților și Senatului, cred că rolul nostru e să votăm legi, de aceea suntem aici. Și cred că asta așteaptă românii de la noi.

Românii își doresc, de la aceste două Camere reunite, o bună funcționare a statului, cu legi bine făcute, iar noi, prin puterea majorității, în loc să ne facem treaba, încercăm să anihilăm atribuțiile create chiar de forul din care facem parte, ale fiecărei instituții a statului român.

PNL va vota împotriva acestui raport. PNL s-a opus constituirii unei comisii, motivat, din două rațiuni, care, după cum bine știți și vedeți, dar nu recunoașteți, s-au dovedit a fi pe deplin întemeiate.

Astăzi avem un raport. Așa, și? Ce avem de fapt? Niște concluzii luate eminamente politic. Cui îi folosesc? Parchetului General? Nu. Acest dosar a fost închis de Parchetul General.

Și noi, da, am cerut ca activitatea acestei comisii să se încheie, dincolo de inoportunitatea înființării acesteia. Parlamentul nu a fost de acord, prin majoritatea sa.

Cei care au dorit înființarea acestei comisii nu s-au gândit decât la propria răzbunare. Și reprezentanții acestei comisii stabilesc azi posibile infracțiuni, fiindcă scopul creării comisiei nu a fost atins.

Ce a analizat această comisie? Nimic. În schimb, au fost chemate la raport tot felul de persoane declarate sau nu incomode pentru majoritatea parlamentară. Unii au venit, alții au refuzat. De aici, și frustrarea celor care au trebuit să execute un ordin și s-au lovit de tot felul de obstacole.

Nimic însă nu a împiedicat această comisie să-și desfășoare activitatea, și să țină acest subiect, și să intoxice ce mai era de intoxicat.

Vreau să vă citesc, dacă îmi permiteți, raportul unei alte comisii care a fost creată tot de Parlamentul României, și care a funcționat în anul 2012, și avea în componența sa, ca președinte, un senator al actualei majorități, domnul ministru de externe Meleșcanu, și avea, în acel moment, un secretar general al Ministerului Justiției, domnul Cazanciuc, care declara: "Am avut ocazia de a clarifica toate întrebările, atât cele puse de senatori, cât și cele puse în spațiul public în acest timp. Cred că după audiere și după finalizarea procesului electoral, toți diplomații din minister pot să stea cu fruntea sus. Nu au fost niciun fel de suspiciuni cu privire la activitatea pe care ministerul trebuia s-o desfășoare". Așa a spus domnul Cazanciuc.

Cred că trebuia totuși să studiați sau să îi întrebați pe domnul Cazanciuc și pe domnul Meleșcanu ce au vrut să spună.

Ați ajuns la concluzia că cel care a înființat colectivul de lucru, comisia de lucru în Ministerul de Externe, actualmente deputat, Cătălin Predoiu, ar trebui anchetat. Ar trebui să i se ceară ridicarea imunității, în vederea anchetării. Chiar vă invit s-o faceți. Faceți-o fără nicio reținere, dacă toți doriți acest lucru.

Este inadmisibil să așterni pe hârtie o serie de acte normative, după care să spui că sunt niște iregularități și avem niște deficiențe, niște propuneri de îmbunătățire a legislației electorale.

Păi, noi suntem serioși? După 8 ani?

Să știți că pentru cine... inclusiv membrii comisiei și inclusiv doamna președinte au luat act că legislația electorală a suferit modificările care au eliminat în mare parte toate aceste posibile disfuncționalități.

Acum, dragii mei, aș vrea să venim într-o zonă în care vă place foarte mult - cum doriți să funcționăm ca Parlament.

Cred că doriți să funcționăm ca un motostivuitor. Asta e dorința dumneavoastră, am văzut că îl folosiți foarte des. V-ați pus să stivuiți într-o parte toate lucrurile pe care românii le vor, să le băgați la dos. Că vor salarii, că vor pensii, să vă respectați Programul de guvernare. Și să stivuiți, în opinia publică, tot felul de alegații și tot felul de presupuneri, pentru a ține o agendă publică în favoarea dumneavoastră.

Noi nu ne putem substitui organelor de urmărire sau cercetare penală și instanțelor de judecată sau comisiilor de onoare din cadrul Serviciilor. Dar ați făcut tot posibilul să ne umplem de ridicol, pentru a avea astăzi niște concluzii. La ce folosesc acestea? La nimic. Cui îi folosesc? Nimănui. Cu ce ne alegem după acest demers? Sper că v-ați lămurit chiar voi, care ați finalizat această sarabandă. De ce? Pentru că puteți.

Ceea ce nu puteți este să vă țineți de Programul de guvernare cu care ați câștigat alegerile.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul senator Goțiu, USR.

Domnule Varga, vă invit eu, n-aveți nicio grijă. Mai aveți două minute și 51 de secunde.

 
 

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună ziua, stimate colege și stimați colegi.

Bine v-am regăsit în Parlamentul paralel! Parlamentul paralel cu realitatea și problemele cetățenilor români.

Kafka și Márquez, precum și alți maeștri ai literaturii absurdului și ai celei fantastice au toate motivele să fie invidioși pe unii dintre dumneavoastră.

De aproape un an, ați consumat o energie extraordinară pentru a pune în scenă piesa "Statul paralel", pornind de la "amintirile de sufragerie", unii ar putea spune de budoar, ale unui domn cercetat penal, atenție, pentru mărturie mincinoasă.

Martorii "sufrageriei domnului Oprea" sunt aproape toți, unul și unul, apropiați sau chiar foști membri ai PSD, de la Gabriel Oprea la George Maior, la Vasile Dâncu, Neculai Onțanu și Anghel Iordănescu.

Sunt martori care au spus vrute și nevrute pe la televiziuni, dar au tăcut asurzitor când au venit la comisie, dovedind astfel, dacă mai era nevoie, că unicul scop al acestei inițiative a fost să ofere pretextul pentru marea ficțiune cu statul paralel.

De altfel, dacă tot vorbim de comisie de anchetă parlamentară, poate ar trebui să vedem cum funcționează sau mai degrabă nu funcționează Consiliul Național al Audiovizualului - CNA, instituție care permite ca cercetați și urmăriți penal să vină să-și expună la televiziuni fanteziile, transformând minciuna în adevăr, fără nicio critică ori moderare jurnalistică.

Stimate colege și stimați colegi,

Știți ce e absurd și fantastic în același timp? Dacă s-a întâmplat ceva dubios în "sufrageria domnului Oprea", raportându-ne la cine sunt "martorii sufrageriei", atunci suntem în fața unui conflict intern al PSD.

Stabiliți dumneavoastră care e PSD-ul real și care e PSD-ul paralel în acest conflict! Dar nu folosiți Parlamentul pentru războaiele dumneavoastră interne ori pentru războiul dumneavoastră cu diferite instituții ale justiției române.

Stimate colege și stimați colegi,

În Parlamentul real, nu în cel paralel, săptămâna trecută, cei mai mulți dintre dumneavoastră ați votat împotriva înființării unei comisii de anchetă pentru votul de la moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu.

Există dovezi video fără echivoc care arată că exact în această încăpere, sub această cupolă, au votat 249 de parlamentari, dar numărul de voturi, mai exact numărul de perechi de bile introduse în urne, a fost 251. În limbaj popular asta se cheamă, simplu, furt. Nu în "sufrageria domnului Oprea", ci aici, în plenul Parlamentului. Dar cum asta nu are legătură cu conflictele interne din PSD, ați spus nu unei asemenea comisii de anchetă.

Să vă mai dau un exemplu foarte pe scurt. De aproximativ doi ani, Curtea de Conturi semnalează că România a pierdut miliarde de euro, din cauza subevaluării ori a neactualizării de către ANRM a nivelului redevențelor la petrol și gaze.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule senator, v-a expirat timpul.

 
 

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Vreți să aflați dacă rapoartele Curții de Conturi se susțin sau nu? Dacă acest prejudiciu există? Facem o comisie de anchetă pentru a afla acest lucru?

E doar un exemplu din multele care ne costă miliarde de euro. Sunt banii noștri pentru educație, pentru sănătate, infrastructură, cercetare, cultură și multe altele.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule senator, v-a expirat timpul.

 
 

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Vă rog să nu ne furați nici măcar timpul. Calculați...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu, nu vă fur nimic. V-a expirat timpul alocat, aprobat de plen.

 
 

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Domnule președinte... (I se întrerupe microfonul.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

V-a expirat timpul. Vă rog să țineți cont de decizia plenului Parlamentului privitoare la timpii alocați, îmi pare rău. (Vociferări.)

Nu v-am furat absolut nimic. De la PNL, lăsați-i pe ei, că-și gestionează timpul.

Dumneavoastră aveți timpul dumneavoastră - 3 minute - care a expirat. (Vociferări.)

Domnule senator, s-a votat de către plenul Parlamentului timpul pentru fiecare grup. Îmi pare foarte rău, v-a expirat timpul. (Vociferări.)

Da, e calculat și acestea sunt aprobate.

Dar nu e treaba dumneavoastră să stați să calculați. Aveți timp alocat, n-ați avut nicio obiecție, s-a votat. Și cu asta am încheiat.

Vă rog să poftiți în bancă.

Da. Urmează la microfon Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Antal.

Vă rog, domnule deputat, să poftiți la microfon. (Vociferări. Rumoare.)

Domnule senator, oricum ați depășit timpul. Ați vorbit peste timpul alocat. Cu orice calcul, v-ați depășit timpul.

Vă rog foarte mult să poftiți în bancă. (Vociferări.)

Le-ați consumat și pe acelea 20, vă rog să poftiți... (Vociferări.)

Ba nu, nu v-am întrerupt, le-ați consumat. (Vociferări.)

Domnul deputat Antal? E prezent? Da?

Vă rog să-i faceți loc colegului dumneavoastră de la UDMR, să ia cuvântul.

Domnule senator, timpul dumneavoastră a expirat. (Vociferări.)

 
   

După o scurtă pauză

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule senator, timpul dumneavoastră exact calculat este 2,9 minute, îmi spune secretarul de ședință.

Ați vorbit 3 minute și 20.

Îmi pare foarte rău, dacă nu v-ați încadrat e problema dumneavoastră.

Vă rog să părăsiți tribuna, pentru a putea continua ședința. (Vociferări.)

 
   

După o scurtă pauză

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Invit liderii grupurilor parlamentare pentru consultare. (Consultări.)

 
   

După o scurtă pauză

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimați colegi,

Am să vă rog să luați loc în sală.

După consultarea liderilor grupurilor parlamentare, cu toții au fost de acord că trebuie să-i dăm posibilitatea domnului Goțiu să-și termine fraza începută.

Domnule Goțiu, aveți microfonul pentru a vă termina fraza.

 
 

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Martorii "sufrageriei domnului Oprea" și statul paralel sunt literatură absurdă și fantastică.

Nu le luați pâinea de la gură scenariștilor și regizorilor, pentru că i-ați oropsit destul cu formularul 600!

Grupul USR va vota împotriva acestui raport.

Mulțumesc pentru că ați respectat și ne-ați acordat... (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul Antal, din partea Grupului UDMR.

 
 

Domnul Antal István-János:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ca un respect pentru această instituție importantă a statului, voi fi foarte scurt.

Grupul parlamentar al UDMR se va abține de la vot.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Cătăniciu.

 
 

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Stimați colegi parlamentari,

În urma dezvăluirilor, în spațiul public, cu privire la o posibilă fraudare a alegerilor prezidențiale din 2009 și ținând cont de gravitatea dezvăluirilor, aflarea adevărului despre ceea ce s-a întâmplat în acea noapte a fost asumată de către Comisia parlamentară de anchetă constituită prin votul plenului reunit al Parlamentului României, din data de 11 mai 2017.

Am sperat, în momentul în care am fost desemnată în această comisie, că Parlamentul va face front comun pentru aflarea adevărului și va reuși să demonstreze că reprezintă ultima redută de apărare a democrației.

Așteptările mi-au fost repede spulberate, în momentul în care am văzut nominalizărilor colegilor din opoziție.

Am realizat, cu dezamăgire, că Partidul Național Liberal și-a declinat responsabilitatea aflării adevărului.

Nu mai rămăsese nimeni, în acest partid, care să-și asume acele vremuri. Era greu pentru cei care în 2009 au luptat împotriva lui Traian Băsescu să facă parte din această comisie, având în vedere politica pe care astăzi o face noul PNL.

Nu am dorit să facem spectacol mediatic, ci doar să aflăm adevărul. Alții și-au dorit altceva: să arunce în derizoriu Comisia parlamentară de anchetă, folosind practici pe care le-au învățat sub acoperire.

Stimați colegi,

Inițial a fost adoptat un raport parțial, pentru că această comisie a fost blocată în activitatea ei de a încerca să-și realizeze unul din obiectivele principale pentru care a fost constituită.

Care a fost motivul acestor încercări de blocare a activității comisiei? Răspunsul este foarte simplu: pentru că, prin modul în care s-a desfășurat ancheta, am mers atât de departe încât am deranjat. I-am deranjat pe cei care au deținut și mai dețin astăzi frâiele statului paralel...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna Cătăniciu, timpul a expirat, vă rog!

 
 

Doamna Steluța-Gustica Cătăniciu:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PMP, domnul senator Băsescu.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Nu porniți încă cronometrul, domnule președinte, pentru că vreau un drept la replică, legat de intervenția domnului Pleșoianu și...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă rog, nu dați drumul la cronometru! (Se adresează staffului tehnic.)

 
   

Domnul Traian Băsescu:

...a doamnei deputat Cătăniciu.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Numai o clipă, domnule președinte!

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Vă rog.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

V-a rugat să nu dați drumul la microfon, că vrea un drept la replică. Deci resetați la zero cronometrul. (Se adresează staffului tehnic.)

Aveți dreptul la replică.

Vă rog.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Am să încep cu afirmațiile domnului deputat Pleșoianu, care vedea în seara de 6 decembrie 2009, dar și ieri seară, statul paralel.

Și vine o întrebare firească: dar la K2, întâlnirile repetate - Dragnea, Ponta, Maior, Kövesi și Coldea - nu sunt stat paralel?!

Dar întâlnirile repetate - Dragnea, Ponta, Kövesi, Maior și Coldea - nu sunt tot stat paralel la T14?!

Mă tem că faceți o construcție eronată, vizavi de statul paralel, și uitați, domnule Pleșoianu, că la alegerile din 2009, în condițiile în care vă permiteți ca în raport să sugerați existența unui grup infracțional, uitați că acest grup infracțional, la alegerile din 2009, era Voiculescu cu trustul Intact, era Vântu cu trustul Realitatea, era Patriciu cu trustul Adevărul!

Uitați cumva sinergia dintre Geoană, PSD și acest grup care s-a dovedit a fi infracțional, pentru că și Voiculescu, și Vântu au fost, între timp, condamnați.

Și, ca să vă liniștiți, domnule Pleșoianu, cu grupul infracțional, vă pot spune că Geoană a pierdut alegerile din două motive: în primul rând - și nu pentru că a existat un grup infracțional la PDL - a pierdut, în primul rând, pentru că numai un partid lipsit de experiență poate să scoată în bătălie pentru prezidențiale pe unul pe care tocmai îl bătusem la competiția de la Primăria Capitalei, fără niciun grup infracțional!

Dumneavoastră l-ați pus pe Geoană să-l bat și a doua oară! E problema dumneavoastră. (Aplauze.)

În al doilea rând, marea problemă pe care o aveți, o aveți că Geoană probabil simte nevoia să se spele de mai multe ori pe zi. Drept pentru care, după ce a plecat de la trustul Antena, s-a oprit direct în jacuzzi la Vântu acasă.

Păi, de aceasta ați pierdut, și nu pentru că au fost grupuri infracționale în PDL, ci la voi au fost grupurile!

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule senator, nu știu dacă aceasta era chiar un drept la replică...

 
   

Domnul Traian Băsescu:

Ei, era mai...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Sigur că, am înțeles că dumneavoastră, fiind mult mai abil decât cel de la USR, ați cerut un drept la replică, ca în loc de două minute să puteți vorbi mai mult.

 
   

Domnul Traian Băsescu:

Mai am unul și pentru doamna Cătăniciu...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Eu cred că după dreptul așa-zis la replică al dumneavoastră, o să fiu obligat să-i dau din nou cuvântul domnului Pleșoianu.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Dați-i, că va trebui să-mi dați și mie din nou! (Aplauze și râsete.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Bine! Sigur!

Haideți să intrați pe timpul de două minute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Mai am pentru doamna Cătăniciu un drept la replică.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu, lăsați-o pe doamna Cătăniciu, că ați văzut, ea s-a înscris în două minute!

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Bine, o las, că e femeie, domnule președinte!

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Bravo! Foarte frumos!

Bun. Deci intrați pe timpul de două minute.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Nu chiar două minute...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu, două exact!

 
   

Domnul Traian Băsescu:

...lui Goțiu i-ați dat...

 
   

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Două exact!

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Bun.

Atunci o să vă citesc din raportul dumneavoastră, al comisiei.

În ceea ce privește alegerile în teritoriul național.

În raport scrie așa: "Astfel, datele din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării, întocmite pentru cele 21.706 birouri/secții de votare, au fost centralizate în intervalul 11,32 din 6 decembrie - 11,21 din 9 decembrie".

În acest interval, domnul Geoană a condus doar 23 de minute rezultatele alegerilor, între 21,40-22,03.

Deci omul ăsta degeaba s-a culcat președinte și a dormit până dimineață președinte, că el doar 23 de minute a condus în scorul alegerilor, la Biroul Electoral Central.

În ceea ce privește votul din diaspora.

"Al doilea tur de scrutin. Procedurile de desfășurare a votării în diaspora, precum și cele de comunicare a proceselor-verbale au decurs în condițiile legii, existând doar două procese-verbale întocmite cu erori, care au fost corectate".

Deci în cursul raportului recunoașteți și corectitudinea alegerilor în teritoriu, și corectitudinea votului din diaspora.

Și încheiați dumneavoastră spunând că: "Datorită schimbărilor a 20 de prefecți, s-a pregătit fraudarea votului".

Dragi colegi,

Vă arăt aici acțiunea de a doua zi a Guvernului PSD. Pe data de 8 mai 2012... Pe 7 mai a fost numit domnul Ponta, a depus jurământul la Cotroceni, iar pe 8 mai elibera 107 prefecți și subprefecți.

Ce aveți cu 20 de prefecți schimbați de Emil Boc...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule senator, v-a expirat timpul!

 
   

Domnul Traian Băsescu:

... în anul 2009?!

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

V-a expirat timpul!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Mai aveam de spus. Nu-mi mai dați 30 de secunde?

Vă mulțumesc.

Înțeleg că mi le-ați dat!

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu!

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Dragii mei, ...

 
   

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu, nu! N-ați înțeles!

 
 

Domnul Traian Băsescu:

...astfel de rapoarte...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu, nu!

Domnule senator....

 
 

Domnul Traian Băsescu:

....nu fac bine nici democrației, nici Parlamentului, pentru că îl decredibilizează, prin falsurile pe care vrea să le introducă în opinia publică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Nicolicea, din partea Grupurilor PSD.

 
 

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Nicolicea să aibă grijă, domnule președinte, cu dreptul la replică!

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

După cum ar trebui...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule Nicolicea,...

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Îmi cer scuze!

Solicitase Grupul minorităților naționale să facă o scurtă intervenție; erau la rând.

Îmi cer scuze!

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc.

Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Reiterez ceea ce am spus săptămâna trecută.

Membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale nu au votat și nu vor vota niciodată o astfel de comisie de anchetă și nici nu vor face parte dintr-o asemenea comisie.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc și îmi cer scuze pentru încurcătură.

Domnul deputat Nicolicea, Grupul PSD.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

După cum ar trebui știut de către toți parlamentarii, așa cum scrie în Constituție, rolul Parlamentului este dublu.

În primul rând, este "organul reprezentativ suprem al poporului român" și al doilea scop pe care îl are este acela de a fi "unica autoritate legiuitoare".

Este evident că cele două roluri nu sunt unul pus contra celuilalt. Deci a spune că dacă faci o activitate care derivă din rolul de reprezentant suprem al poporului român impietezi asupra procesului legislativ, înseamnă că nu îndrăznești să citești un simplu articol din Constituție.

În ceea ce privește comisiile de anchetă - dacă nu era lămuritoare Constituția -, au apărut și vreo trei decizii ale Curții Constituționale, așa că l-aș ruga pe colegul care nu le cunoaște, să le citească.

În ceea ce privește alt vorbitor... A vorbit despre "sufragerie", fără să citească concluziile. Cred că nu poate să reproșeze că aceste concluzii nu sunt în conformitate cu realitatea.

A vorbit de statul paralel, probabil luându-se după subiectele care au fost la televizor, pentru că în tot raportul nu există o astfel de sintagmă.

Dar reprezentantul - și aici mă refer clar la domnul Goțiu - când n-a absentat de la comisie, n-a citit nimic din raport, n-a participat la elaborarea lui, n-a participat la votarea lui și pur și simplu a venit aici ca să blocheze, să vorbească despre o anchetă parlamentară despre activitatea din Parlament.

Pentru orice om zdravăn la cap este evident că Parlamentul nu face comisii de anchetă să se autoancheteze. Aceasta este o treabă administrativă, se rezolvă de comisiile juridice și de către conducerea Camerelor. Acesta a fost motivul pentru care votul a fost împotrivă.

Cu privire la alte organisme, spre exemplu Curtea Constituțională, chiar și ea spune că respectă autonomia Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii, dar unii veniți de pe stradă nu cunosc nici regulamentele, nici Constituția.

De la început, aceste grupuri au fost contra comisiei, au solicitat amânări peste amânări, au lipsit la majoritatea activităților comisiei și astăzi au încercat și o blocare a activității Parlamentului.

Și, domnule președinte, exemplele acestea arată foarte clar că este nevoie de modificarea Codului de conduită, așa cum ne-au cerut cei de la GRECO, cu măsuri aspre și ferme, de modificare a Statului deputaților și al senatorilor și a regulamentelor, să le copiem după regulamentele din Parlamentul European, unde asemenea lucruri, ca o persoană să blocheze lucrările Camerelor, nu pot să existe.

Dar pe cine ar deranja aflarea adevărului, fie el într-un sens sau în alt sens? Puteați să vă exprimați punctele de vedere, veneați la comisie, spuneați: "Raportul nu este bun". Așa face parlamentarul - votează. Dar poți să afli adevărul: că s-au fraudat, că nu s-au fraudat, că nu era nevoie de fraudare sau eu știu ce altă concluzie.

Pe cine deranjează recomandările făcute în acest raport, și anume, să se modifice legislația, ca astfel de situații să nu se mai repete?

Cei care susțin blocarea raportului, blocarea comisiei, militează pentru un stat de drept? Și prin ce metode?

Acum aș mai vrea să vă mai spun o chestiune.

Au fost puși toți miniștrii dintr-o singură parte, pe greșeala PSD, care și-a dat demisia, la jumătate din Guvern. Au fost schimbați toți prefecții, adică jumătate, vreo 20 de prefecți, într-o singură zi și numiți alții.

Deosebirea între schimbările de la început de Guvern, cum era Guvernul Ponta, și spre sfârșit de Guvern, cum era Guvernul Boc, deosebirea este că Ponta nu avea alegeri, iar Guvernul Boc avea alegeri, avea un candidat pe care îl susținea.

În ceea ce privește miniștrii respectivi, aceștia n-au stat liniștiți. Imediat au schimbat 1.231 de reprezentanți ai deconcentratelor din teritoriu.

V-aș ruga să fiți atenți. Diferența între cei doi candidați a fost în jur de 70.000 de voturi, ceea ce înseamnă că 35.000 de voturi luate dintr-o parte și mutate în partea cealaltă schimbau rezultatul alegerilor.

Adică, sub 1.000 de voturi pe județ. Mai precis, vreo 800.

Credeți dumneavoastră că într-un județ, dacă schimbi toți șefii de deconcentrate și prefectul, aceste acțiuni nu sunt de natură de a-ți aduce măcar 800 de voturi? Nevorbind de fraudare.

Deci, în aceste situații, eu vă spun așa: că s-a întâmplat un mecanism extraordinar, în care Guvernul și Președinția au lucrat împreună și măsurile lor au fost de natură de a schimba rezultatul votului.

Dacă ați fi citit raportul, ați fi văzut aceste lucruri, da?

Poate cineva să-mi spună că toți șefii de deconcentrate dintr-un județ nu-ți aduc un surplus de 800 de voturi? (Vociferări.) Nu știți, da!

În aceste condiții, eu vă propun, stimați colegi, să votați acest raport. Pe cei care n-au citit și votează, așa, în orb, să citească și propunerile de îmbunătățire a legislației, să citească bine și concluziile, pentru că a face scandal gratuit, doar așa, "nu vrem noi", nu cred că este un argument de parlamentar.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Urmează, din partea Grupului PNL, domnul Varga Vasile.

 
 

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca membru al acestei Comisii de anchetă, apreciez că, de la început, filosofia de înființare a acesteia a fost una nobilă, aceea de a afla, de fapt, un adevăr.

Din păcate, pe parcursul dezbaterilor, activitatea comisiei a fost politizată integral, devenind un instrument politic, în lupta politică oarbă pe care Partidul Social Democrat astăzi o duce cu anumiți actori statali, pentru a acoperi o guvernare eșuată, de incompetență și neputință.

Politizarea activității Comisiei de anchetă și focusarea pe invitați a căror declarații să pună într-o eventuală dificultate Partidul Social Democrat au schimbat sensul și menirea acestui instrument parlamentar de anchetă, transformându-o, din interiorul ei, într-o veritabilă vânătoare, comisia devenind o diversiune.

Oare cine a câștigat legal? Traian Băsescu? Cine a pierdut, prin fraudă? Mircea Geoană?

Eu nu-mi permit, astăzi, ca membru al acestei comisii, să-i critic pe antevorbitorii mei, să critic vreun coleg; îmi este greu să fac acest lucru.

Ba, dimpotrivă, apreciez activitatea colegilor din comisie, marea majoritate fiind profesioniști, devotați adevărului, dar regret că finalitatea acestei comisii nu este cea așteptată de întreaga opinie publică.

Nu aveam cadrul legal să substituim anumite organisme ale statului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu dorește să ia cuvântul.)

Domnule Goțiu, ce doriți? La cine... Drept la replică... Numai o clipă!

Dumneavoastră puteți cere, conform Regulamentului, dreptul la replică în situația în care, la adresa dumneavoastră, s-au făcut afirmații incorecte sau ofensatoare. N-am sesizat să fie făcute afirmații incorecte sau ofensatoare. (Vociferări.)

OK. Eu vă atrag atenția că dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.

Aveți dreptul la drept la replică - 30 de secunde.

 
 

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Mă bucur că nu doar fostul președinte Traian Băsescu are posibilitatea dreptului la replică...

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Păi, nu o să vă comparați dumneavoastră cu fostul președinte! Cred că ar fi cam tare, nu?!

 
 

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Vă rog să calculați cele 30 de secunde, din acest moment!

Ceea ce aș fi dorit, probabil, să aflu de la Comisia de anchetă, pentru că tot a adus vorba domnul Nicolicea, e: ce căuta dânsul în acea sufragerie? Din păcate, "martorii sufrageriei" nu ne-au spus acest lucru.

Legat de prezența mea la comisie.

Am fost prezent la comisie până când această comisie și-a desfășurat activitatea în mod regulamentar, până când nu s-a schimbat, peste noapte, fără o decizie a Birourilor permanente și a plenului Parlamentului.

În fine, legat de blocarea activității Senatului, cred că dreptul la replică îi revine domnului Tăriceanu, pentru că dânsul mi-a tăiat microfonul, deși mai aveam 20 de secunde.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul senator Băsescu.

Și domnul Pleșoianu, am înțeles... Da.

Imediat.

Și dumneavoastră tot 30 de secunde.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai înainte, un coleg liberal spunea că nu-i este clar cine a câștigat și cine a pierdut. A pierdut Geoană cu 70.000 de voturi mai puțin sau am câștigat eu cu 70.000 de voturi mai mult?!

Vă spun eu la toți - l-am bătut pe Geoană de l-am rupt, pe bune! (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Pleșoianu.

 
 

Domnul Liviu Ioan Adrian Pleșoianu:

Ca să nu mai dau încă un drept la replică, voi vorbi despre un președinte imaginar.

În viața aceasta multă ipocrizie "întâlniseu", dar atâta cât am auzit mai devreme nu mai "văzuseu" niciodată!

Personajul imaginar, președintele imaginar, când fratele său ajunge dincolo de gratii, spune că "acționaseu" statul paralel.

Când, însă, ajunge dincolo de gratii o persoană - să o numim la întâmplare, Voiculescu -, atunci este justiție independentă.

Când o doamnă blondă, să-i spunem... aleg un nume la întâmplare - Udrea - are probleme, atunci este statul paralel, atunci "acționaseu" statul paralel.

În schimb, când alți "moguli de presă", ca să citez "președintele paralel", ajung dincolo de gratii, atunci "acționaseu" justiția independentă.

Treaba este că statul acesta paralel îl "creaseu" chiar președintele care se "exprimaseu" de foarte multe ori așa cum mă exprim eu acum - într-o limbă română foarte ciudată.

Acest președinte imaginar o "numiseu" pe doamna Kövesi, o "numiseu" pe doamna Livia Stanciu, îl "numiseu" pe domnul Coldea și "creaseu" statul paralel, despre care face vorbire doar când îi convine. (Aplauze.)

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul Stanciu-Viziteu, USR.

Stați numai o clipă, domnule Stanciu, numai o clipă.

Să știți că este foarte simplu să vorbești la adresa cuiva care nu este prezent și nu poate să aibă drept la replică.

Da, domnul Stanciu, vă rog.

 
 

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a tot vorbit despre un stat paralel. Chiar și dumneavoastră ați tot menționat, și colegul Pleșoianu... Și a fost adresată și față de USR această remarcă.

Surprinzător este că am întrebat miniștrii pe care ar trebui să-i intereseze, despre așa ceva. Miniștrii de forță - ministrul de interne și ministrul apărării. Pentru că ar fi ceva grav pentru siguranța națională să existe un astfel de stat paralel. Și ne-au răspuns. Și amândoi nu au nicio informație despre existența unui stat paralel.

Deci, domnule Tăriceanu, sunt și ei pe statul de plată al statului paralel, pentru că neagă vehement existența acestuia?

Vă rog să ne lămuriți.

 
 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimați colegi,

Am încheiat dezbaterile asupra Raportului Comisiei speciale de anchetă a Senatului și Camerei pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial.

În continuare, trecem la dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind raportul dezbătut.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale asupra proiectului de hotărâre? Nu sunt intervenții.

Urmează dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecții, comentarii? Nu sunt. Atunci, este adoptat.

Articolul 1. Dacă sunt obiecții, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul 2. Dacă sunt obiecții sau comentarii? Nu sunt. Este adoptat.

Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Da.

Vă mulțumesc.

205 voturi pentru.

Împotrivă? 94 de voturi împotrivă.

Abțineri? 24 de abțineri.

Cu majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă ședința Camerelor Parlamentului.

 
 

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Rog... liderii grupurilor parlamentare de la Camera Deputaților să vină la prezidiu.

Vă rog, domnule președinte Băsescu...

Mulțumesc.

Ședința la Cameră începe în 3 minute, adică la 16,45.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 16,38.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 15 august 2018, 13:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro