Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.29/27-02-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 19-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,03.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Petru Gabriel Vlase și de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinți ai Camerei Deputaților, asistați de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici, înlocuit de domnul deputat Georgian Pop, și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua!

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sala de ședință.

Se aude? Rog liderii grupurilor parlamentare să-și invite colegii în sala de ședință.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că sunt prezenți 211 colegi, și-au înregistrat prezența.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei din zilele de luni, 19, miercuri, 21 februarie 2018; programul de lucru pentru perioada 19-24 februarie; lista rapoartelor depuse, în perioada 13-19 februarie, de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat astăzi, începem cu dezbaterea moțiunii simple, urmată de primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

 
Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate Lia Olguța Vasilescu - ministrul minciunii și al injustiției sociale, inițiate de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. (rămasă pentru votul final)  

În continuare, deci, la punctul 2 al ordinii de zi avem înscrisă dezbaterea moțiunii simple inițiate de 62 de deputați.

În temeiul art. 190 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune? Nu. Da? Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele: moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor; pentru dezbateri - luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat - timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați, se prezintă astfel: Grupul PSD - 26 de minute, Grupul PNL - 11 minute, Grupul USR - 5 minute, Grupul UDMR - 4 minute, Grupul ALDE - 3 minute, Grupul PMP - 3 minute, Grupul minorităților naționale - 3 minute, deputații neafiliați - două minute.

Obiecții? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Vă supun votului propunerile prezentate. Vă rog să votați.

   

160 de voturi pentru, 2 colegi care nu optează. Propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog liderii grupurilor să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților înscriși la dezbateri.

Dau cuvântul domnului deputat Dan Vîlceanu, pentru citirea textului.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Moțiune simplă la adresa ministrului muncii și justiției sociale - "Lia Olguța Vasilescu - ministrul minciunii și al injustiției sociale".

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi deputați,

Doamnă ministru Lia Olguța Vasilescu,

Este cel de-al treilea Guvern în care sunteți ministru. Este ultimul! Și trebuie să se încheie astăzi!

Stimați colegi,

Moțiunea simplă pe care Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal o supune astăzi dezbaterii și votului Parlamentului reprezintă, de fapt, voința celor peste două milioane de români care au salarii mai mici sau chiar cu minus și cărora li s-a promis că acest lucru nu se va întâmpla. Nu mai încercați să scăpați, doamnă ministru, pentru că este imposibil. Nici minciunile spuse cu convingere nu vă mai ajută! Fluturașul de salariu este dovada!

Românii au salarii mai mici sau, mai mult decât atât, trebuie să aducă bani de acasă la sfârșitul unei luni de muncă. Luni de zile ați mințit că salariile nu vor scădea, ci vor crește, iar de aici înainte nimeni nu mai are încredere în dumneavoastră și în Guvernul din care faceți parte! Ați fost demascată de propria incompetență și ați continuat cu sfidarea populației!

Dacă scopul dumneavoastră era să nu fiți un trecător pe la Ministerul Muncii, atunci ați reușit! Cel puțin două milioane de români au aflat de existența dumneavoastră și de activitatea de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale! Lor le-ați scăzut salariile! Nu are rost să mai rămâneți până în martie, când este termenul final de aplicare a prevederilor pentru toate contractele de muncă din țară! Au fost operate în REVISAL 2,9 milioane de contracte de muncă, până în prezent, dintr-un total de 6,3 milioane, cele mai multe fiind din mediul privat. De ce instituțiile statului nu aplică prevederile legii dumneavoastră? Numărul nemulțumiților va crește și știți acest lucru!

Ați anunțat creșteri, însă nu ați spus că va crește numărul românilor cu salarii mai mici!

Sunt și salarii care au crescut! Cele ale parlamentarilor și ale miniștrilor! Explicați, doamnă ministru, cum v-a scăzut salariul, pentru că așa ați afirmat, în condițiile în care luați cu 1.000 de lei mai mult?

Avem speranța, stimați colegi, că nu veți vota astăzi gândindu-vă la propriul buzunar, ci la cetățenii din circumscripția electorală din care proveniți. Trebuie să votați luând în calcul efectele mandatului doamnei Olguța Vasilescu asupra românilor de rând!

Stimați colegi,

Aveam nevoie de o lege a salarizării unitare, dar una care să repare dezechilibrele și să fie cadrul prin care un salariat din sistemul public avansează pe baza competenței și a meritelor profesionale. Ce am primit? O lege care bulversează sistemul public și adâncește dezechilibrele, pe care ați încercat să o cârpiți cu diverse ordonanțe de urgență, la fel de neclare! Toate împotriva românilor!

Din păcate, constatăm, doamnă ministru al muncii, că "justiția socială" se regăsește doar în titlul ministerului, nu și în acțiunile pe care le-ați întreprins în Guvernele PSD-ALDE.

Sunteți ministru la al treilea Guvern deja, în mai puțin de un an de zile. Și sunteți la al treilea program de guvernare! Nu ați respectat nici unul!

Câteva documente inițiate de dumneavoastră în această perioadă sunt de ajuns. Ne-ați convins! Formulăm această moțiune simplă, doamnă ministru Lia Olguța Vasilescu, pentru că, deși ordonanțele și legile promovate de dumneavoastră cu sprijinul Guvernului au dus la haos total în sistemul public și privat, nu vreți să reparați răul pe care l-ați făcut! Dați în continuare ordonanțe scrise pe genunchi, ignorând realitatea economică a țării și problemele grave pe care inițiativele dumneavoastră le generează!

Doamnă ministru, o să vină și rândul dumneavoastră să vă spuneți punctul de vedere de la tribuna Parlamentului. Un sfat: renunțați să enumerați cifre și procente fără noimă, dând impresia unui ministru eficient. Explicați-le celor peste două milioane de români care au primit mai puțini bani pe luna ianuarie, cum se face că inițiativele dumneavoastră au efecte bune pe hârtie, dar nu se simt în buzunarul lor.

În țări din Uniunea Europeană, miniștrii au demisionat pentru mai puțin, nu au fost dovediți mincinoși de milioane de oameni, așa cum este cazul dumneavoastră. Iată câteva motive pentru care demisia în alb, pe care ați afirmat că ați semnat-o și ați depus-o la partid, să o trimiteți la Guvern.

Enumerăm pe larg ordonanțele și legile care au adus România în situația în care angajații sunt datori la stat, după o lună de muncă.

Ați început cu Ordonanța nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015, care supraimpozitează contractele part-time. Această prevedere a fost de la început o aberație, dat fiind că statul încasa aceiași bani de la un salariat care lucra 8 ore și de la unul care lucra 4 sau două ore pe zi. Ați lovit în sistemul privat prin această ordonanță, dar nu v-ați oprit aici. Ați promovat și Ordonanța de urgență nr. 79/2017, care prevede transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat și s-a ajuns în situația în care angajaților nu le mai ajunge salariul pentru a plăti dările la stat. Ați afirmat că prin trecerea acestora în întregime la angajat și diminuarea procentului acestora nu va fi afectat niciun salariu net! Ați mințit! Și de această dată ați lăsat multe dovezi ale declarațiilor dumneavoastră prin participarea la emisiuni TV.

Ați fost susținută în minciuni și de colegii din coaliție. Culmea, în 2016 cu toții erați total împotriva unei astfel de măsuri, numind-o fascistă. Pentru PSD, transferul contribuțiilor era o "bazaconie", o măsură care "frizează absurdul", "trădare de țară", "atentat la siguranța națională", "aproape fascism", "de neacceptat", "tulbură mediul economic", "împotriva clasei de mijloc, împotriva creșterii economice", "jignitoare" și așa mai departe.

Măsura transferului cotelor de contribuții la asigurările sociale și de sănătate la angajat, lucru făcut de Guvernul PSD-ALDE de la 1 ianuarie 2018, topește efectiv măririle salariale acordate bugetarilor și afectează negativ o parte din salariile nete din sectorul privat. Salariile nete ale bugetarilor vor crește cu doar 3,8% din cele 25% promise, și nu pentru toți bugetarii, căci prevederile din Legea nr. 153/2017 duc și la scăderea salariilor nete în unele cazuri. Iar această brumă de creștere este înghițită de inflație - așa că iată încă "un praf în ochi" vândut public românilor!

Ați obținut și o premieră: la sfârșitul unei luni de muncă un salariat este dator la stat. Printre cei afectați de acțiunile dumneavoastră iresponsabile și catastrofale, doamnă ministru, se numără cei din cercetare-dezvoltare, din învățământ, din sistemul medical, din asistență socială, din administrația publică, mai ales la nivel local. Și nu vorbim de bugetari de lux sau de o interpretare greșită a legii!

V-a speriat numărul mare de români care aveau de acum salarii mai mici, deși li se spusese că nu vor scădea, ba chiar vor crește! Ca urmare, ați promovat Ordonanța de urgență nr. 3/2018, despre care Ministerul Justiției din Guvernul dumneavoastră spune că este neconstituțională! Este discriminatoriu să oferiți compensații pentru salariații cu contracte part-time din sectorul public și privat, și cei din domeniul IT, în raport cu ceilalți cetățeni. Când soluția era extrem de simplă: abrogarea Ordonanței nr. 4/2017. "Abrogare! Abrogare!", vă mai amintiți? Strigau zeci de mii de oameni în februarie 2017.

Să nu uităm, doamnă ministru, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, emisă din disperarea după bani la bugetul de stat. Ordonanța nr. 60 din 2017 suprataxează firmele private și aruncă în șomaj mii de persoane cu handicap! Prin acest act normativ ați reușit contraperformanța de a dubla impozitul plătit de firmele private și de stat, care nu angajează persoane cu handicap în cota cerută de Guvern și, în același timp, de a lovi chiar în interesele celor cărora le era destinat O.U.G.-ul, respectiv în persoanele cu handicap.

Este cunoscut faptul că România se confruntă cu problema inserției persoanelor cu handicap în societate, dar și a stabilirii unor indemnizații care să permită acestor persoane să se dezvolte armonios și în concordanță cu nevoile acestora.

Deși în declarațiile publice afirmați faptul că și pentru aceștia există un act normativ prin care le-a crescut indemnizația, omiteți să spuneți că distrugeți activitatea și munca unităților protejate - unități care au angajat persoane cu handicap din România!

Am lăsat la urmă Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Românii așteptau o lege clară și dreaptă, dar avem o lege făcută pe genunchi, care nu este susținută de un studiu de impact asupra afectării veniturilor românilor. Este o lege care nu ține seama de amendamentele și sugestiile care au rezultat din dezbaterile din cadrul comisiilor de specialitate. Nu, doamnă ministru, cele 180 de amendamente la care v-ați referit în declarațiile publice veneau din partea Consiliului Legislativ și priveau mai mult forma legii și nu intrau în fondul acestei legi. Există salarii din sectorul public ce scad cu 40%, iar sindicaliștii amenință cu proteste. Primii care au protestat au fost grefierii. Este rușinos să mai spuneți că salariile acestora au fost calculate greșit de angajații de la resurse umane.

La momentul dezbaterii legii, ați afirmat vehement: "cu certitudine salariile nu scad, ba, dimpotrivă". Ați afirmat acest lucru în mai multe emisiuni, la ore de maximă audiență, să afle cât mai mulți români! Ați mințit, dovada având-o cel puțin două milioane de români care au primit fluturașii de salariu sau extrasul de pe card.

Ba, mai mult, chiar colega dumneavoastră care coordonează portofoliul de la sănătate, doamna ministru Sorina Pintea, a recunoscut public că în sistemul medical avem salarii care scad din cauza Legii salarizării! Salarii scad și în Ministerul de Interne, a admis, cu greu, ministrul Carmen Dan. Ce credeți, doamnă ministru Olguța Vasilescu, colegele dumneavoastră din Guvern i-au furat pe acei salariați? Așa ați afirmat, în mod iresponsabil, despre antreprenorii din România. I-a furat statul pe bugetarii cărora le scade salariul?

Partidul Național Liberal a avertizat de atunci că salariile vor fi micșorate. Acum - când oamenii și-au primit fluturașii de salariu pentru ianuarie 2018 - s-a dovedit că avem salarii care scad! Ne întrebăm: de câte ordonanțe de urgență va mai fi nevoie pentru a respecta dreptul de muncă al românilor, drept care include expresis verbis și dreptul la salariu pentru munca prestată?

Este momentul, doamnă ministru, să lăsați insigna politică deoparte. Este momentul să realizați și să recunoașteți greșelile enorme făcute de Coaliția de guvernare PSD-ALDE, în ceea ce privește experimentele făcute pe români cu privire la salarii și pensii, cu privire la veniturile primite, la efectele dezastruoase asupra nivelului de trai al acestora.

Mai mult, considerăm că ministrul muncii, prin declarațiile publice, a amenințat oamenii de afaceri și companiile, spunând că trimite Inspectoratele Teritoriale de Muncă pentru a-i obliga să refacă contractele de muncă. Doamna ministru consideră că este vina companiilor dacă acestea nu au resursele necesare pentru a renegocia contractele de muncă și pentru a crește salariul brut. Ne întrebăm: în ce țară din lumea asta își permite un Guvern și un ministru să amenințe companiile că nu îndeplinesc ordinul politic? După doamna ministru, se pare că reprezentanții sindicatelor, pe care îi critică atunci când o contrazic, vor deveni polițiști și turnători pentru Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu privire la companiile care nu operează majorările de salarii brute, astfel încât să se mențină netul în plată.

Totuși, nu se întreabă doamna ministru dacă imensa harababură creată pe piața muncii nu este doar rezultatul incapacității de previziune și al improvizațiilor care au fost făcute la nivel guvernamental?

O altă minciună grosolană a mandatelor dumneavoastră este sistemul public al pensiilor! Ați mințit că vom avea o nouă Lege a pensiilor, lege prin care veniturile pensionarilor vor crește. O tot așteptăm, de la 1 octombrie 2017, și suntem în februarie 2018. Mai nou, PSD schimbă Programul de guvernare atunci când nu reușiți să vă țineți de termenele promise în campania electorală!

Stimați colegi,

Nu mai bine, de data aceasta, schimbați ministrul muncii?

Doamnă ministru, dacă veți face creșterea pensiilor așa cum ați făcut și creșterea salariilor, atunci ne bucurăm că nu v-ați ținut de promisiune! La recalcularea pensiilor, aceștia s-ar putea trezi cu venituri mai mici!

Pe parcursul anului 2017, am văzut că pensiile care trebuiau să crească în baza Legii nr. 192/2015 au scăzut la recalculare, întrucât Guvernul a impus, prin Hotărârea de Guvern nr. 291/2017, un mod aparte de calcul. Astfel, românii care au ieșit la pensie înainte de 2011 au deciziile date de Casele de pensii în defavoarea pensionarului și, astfel, s-a păstrat ceea ce aceștia aveau deja în plată.

Bine că avem decizii ale Curții Constituționale prin care ni se arată faptul că pensia reprezintă un drept de proprietate pentru beneficiarul ei și nu poate să scadă sub ceea ce are deja în plată pensionarul!

Ba, mai mult, ați venit cu Ordonanța de urgență nr. 82/2017 prin care ați amânat creșterea pensiilor în conformitate cu Legea nr. 263/2010, de la 1 ianuarie 2018, și ați decis ca acestea să crească începând cu 1 iulie 2018.

Pe parcursul anului 2017 am văzut că, deși pensionarii așteptau o modificare a legii, care să răspundă unor probleme pe care acest sistem le are, care să gândească o strategie care să nu conducă Pilonul I de pensii spre un colaps economic inevitabil, PSD a operat o serie de modificări prin două O.U.G., respectiv 103 și 116 din 2017, care nu au nicio legătură cu operaționalizarea celor două sisteme de pensii. Prevederile cele mai importante au legătură cu ping-pong-ul între posibilitatea de a acumula pensii din sistemul public de pensii și interzicerea acestui lucru! Aceste ordonanțe nu iau în calcul metodele de calcul ale pensiilor actualilor pensionari, nu elimină inechitățile din acest sistem, și nu oferă o soluție pe termen mediu și lung pentru tinerii de astăzi, care, la momentul ieșirii la pensie, să se bucure de acest drept la care au contribuit toată viața lor.

Și pentru că discutăm de pensii, doamnă ministru, mi-e teamă că ați vrut să creșteți și contribuția la Pilonul II, pentru că... ghiciți ce? A scăzut!

Sub pretextul că veți beneficia de o pensie mai mare în urma achitării în integralitate a contribuției la Pilonul I de pensii, ați scăzut contribuția către Pilonul II - contribuție prin care persoanele sub vârsta de 35 ani își asigură, în mod cert, un cuantum din venitul de pensionar. Pilonul II de pensii este controlat de tânăr, care știe în fiecare an care este cuantumul contribuției sale și ce bani poate să fie sigur că-i va avea la vârsta pensionării.

Dar ați omis să le precizați românilor faptul că din contribuția acestora se suportă în prezent pensiile în plată! Cine știe dacă peste 30-40 de ani vom mai avea persoane în câmpul muncii care să suporte pensiile celor care muncesc acum!

Doamnă ministru, de ce nu avem o strategie pentru tinerii de astăzi, care să se bucure de o pensie la care au contribuit prin reglementarea corectă a Pilonului II de pensii?

Poate printre cele mai importante probleme care reiese din acțiunile iresponsabile ale doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu, se regăsește și indemnizația pentru mame.

O indemnizație decentă pentru creșterea copilului este strâns corelată cu motivația de a avea o creștere a natalității într-o societate cum este România, unde scăderea demografică este din ce în ce mai mare. Ne veți spune că dumneavoastră ați mărit această indemnizație în anul 2017, că aceasta nu a scăzut. Totuși, omiteți a le preciza românilor faptul că prin corelarea acesteia cu nivelul Indicelui de Referință, indice a cărui valoare este de 500 de lei încă din anul 2010, rezultă plafonarea valorii acesteia. Iar pe viitor nu mai crește. Doamnă ministru, plafonarea acestei indemnizații, dar și lipsa unor servicii sociale de infrastructură - lipsa creșelor și grădinițelor, lipsa personalului calificat, lipsa școlilor dotate - nu fac decât să scadă încrederea tinerilor atunci când vine vorba despre întemeierea unei familii! Fenomenul masiv privind emigrarea și îmbătrânirea populației din România aduce perspective sumbre pentru dezvoltarea acestei țări. Mai mult, noile prevederi duc la situații bizare, în care femei cu același salariu, care au născut în ultimele trei luni, au indemnizații diferite, ceea ce denotă impredictibilitatea legislației românești.

Doamnă ministru,

Dreptul la muncă este un drept complex, care include și dreptul la salariu, lucru stabilit expresis verbis și prin Decizia CCR nr. 1221/12 noiembrie 2008.

Astfel, salariul reprezintă o componentă a dreptului la muncă și reprezintă contraprestația angajatorului în raport cu munca prestată de angajat, în baza unor raporturi de muncă.

Întrucât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, se constată că diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă.

O atare măsură se poate realiza numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituție, situație în care nu ne aflăm în prezent, așa cum arată și Deciziile CCR nr. 872 din 25 iunie 2010 și nr. 874 din 25 iunie 2010.

Astfel, ne întrebăm:

Cât vor mai trebui să sufere românii pentru a scăpa de haosul creat de dumneavoastră?

Când o să renunțați să mai mințiți, deși vi s-au prezentat dovezi că salariile scad?

Este nevoie de anularea măsurilor aberante pentru ca românii să-și păstreze câștigurile salariale nete pe care le aveau la nivelul lunii decembrie 2017?

Un ministru al muncii ar trebui să fie preocupat de bunăstarea românilor, indiferent că sunt bugetari, persoane cu handicap, mame care au grijă de copii, pensionari sau angajați în mediul privat! Dumneavoastră ați făcut invers.

Stimați colegi,

Partidul nu poate fi înaintea jurământului depus în Parlament și în fața alegătorilor. V-ați asumat respectarea Constituției României și am demonstrat mai devreme că este călcată în picioare. Ați votat Legea salarizării unitare și iată ce se întâmplă! Bugetarii sunt afectați și au reduceri de salarii, unii chiar și cu 40%. Celelalte ordonanțe de urgență dezavantajează cel puțin două milioane de persoane.

Astfel, Partidul Național Liberal consideră că este necesară modificarea legislației, începând cu abrogarea Ordonanței de Guvern nr. 4/2017 și a grilelor din Legea nr. 153/2017, în detrimentul dorințelor de partid și în favoarea românilor.

Se impune demiterea doamnei Lia Olguța Vasilescu, având în vedere incompetența crasă de care a dat dovadă în exercitarea mandatului de ministru, România fiind un caz unic în lume în care un salariat în loc să primească salariu pentru munca prestată este dator angajatorului!

Votați această moțiune dacă sunteți aici pentru cetățenii din circumscripțiile dumneavoastră. Nu judecați astăzi prin prisma câștigurilor dumneavoastră și a partidului din care proveniți. Salariul unui deputat a crescut, iar salariul unui român de rând a scăzut! Pentru acest lucru ați primit mandatul românilor? Dați-i o bilă neagră ministrului muncii, Lia Olguța Vasilescu, și o să aveți o bilă albă în fața cetățenilor! Votați moțiunea! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă ministru, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu (ministrul muncii și justiției sociale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am tratat totdeauna Parlamentul României cu maximă decență și responsabilitate, motiv pentru care voi trata și această moțiune simplă în același fel. Deși modul în care ea a fost scrisă nu denotă nicio încercare de a formula propuneri concrete, nici de a trage semnale de alarmă bazate pe cifre reale.

Ba, mai mult, din textul moțiunii înțeleg că unul din lucrurile care mi se reproșează este acela că folosesc în exprimarea publică cifre și procente.

Și dacă tot vorbim de cifre, aș vrea să vă anunț că dacă dau la o parte din acest text invectivele și cifrele care nu au nicio bază reală, nu prea mai rămân multe lucruri la care aș putea să răspund.

Vreau să profit totuși de faptul că mă aflu la tribuna Parlamentului, pentru a menționa măsurile adoptate ca ministru al muncii, răspunzând chiar și unor paragrafe din moțiune, care țin mai mult de Ministerul Finanțelor Publice. S-a cam greșit "adrisantul", ca să spun așa.

Din capul locului, aș vrea să menționez că nu există nicio statistică din care să reiasă că ar fi scăzut salariile a două milioane de români. Cifra este absolut aberantă și aș vrea să înțeleg cum de a fost ea introdusă în textul moțiunii.

Explicația că până la acest moment sunt introduse în REVISAL doar 56% din totalul contractelor individuale de muncă nu poate avea vreo bază ancorată în realitate, ca să vorbim despre scăderi, din moment ce termenul final îl reprezintă data de 31 martie 2018.

În ceea ce privește Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice, amestecată în textul moțiunii atât cu Ordonanța de urgență nr. 4/2017, cât și cu Ordonanța de urgență nr. 79/2017, am realizat o lege care nu este perfectă, așa cum nicio altă lege nu poate să mulțumească pe toată lumea, dar care are rolul de a stabili niște principii corecte, cum ar fi un raport de 1/12 între cel mai mic și cel mai mare salariu, sau muncă egală la salarii egale.

Într-adevăr, asta a presupus ca pentru un număr de mai puțin de 3% dintre bugetari să fie operate ajustări salariale. Dar nu trebuie să uităm că ceilalți 97% vor avea câștiguri în plus față de data apariției acestei legi, în unele cazuri, mai ales în baza de jos a piramidei, ajungându-se la dublări de salarii până la data intrării în vigoare în totalitate a acestei legi, anul 2022.

Ciudat este că cei care contestă scăderile salariale pentru 3% dintre bugetari sunt aceiași care în 2009 au girat o scădere de 25% a salariilor tuturor bugetarilor. În fapt, scăderea veniturilor atunci a fost în realitate de 40%, prin eliminarea unor sporuri, bonusuri, prime etc. pentru întreg aparatul bugetar.

Mai mult decât atât. Nu trebuie să uităm că Guvernul României a plătit anul trecut drepturile salariale câștigate în instanță de către profesori, după ce Guvernul PNL... PDL, de atunci, le-a tăiat salariile. Am văzut cu câtă aroganță ne solicitați de la această tribună a Parlamentului, la finalul anului trecut, să nu cumva să uităm să vă plătim datoria.

V-am crezut atunci când ați declarat, în luna ianuarie 2017, că până în luna martie a acelui an, PNL va veni cu propria variantă a Legii salarizării. Ceea ce nu s-a întâmplat, în ciuda declarațiilor făcute de toți liderii importanți ai partidului.

Am fi avut ocazia să constatăm dacă era o lege mai bună sau era pe modelul legii tehnocraților, care prevedea majorări salariale de 10% pentru toți bugetarii, ceea ce nu făcea altceva decât să adâncească și mai mult dezechilibrele din sistem, pentru că la unii ar fi însemnat o majorare de 150 de lei, iar la alții, o majorare de 3.000 de lei.

În ceea ce privește Legea nr. 153/2017, impactul financiar asupra bugetului de stat în următorii patru ani este de 42 de miliarde de lei, cu transferul contribuțiilor, și de 62 de miliarde de lei, fără transfer.

Varianta tehnocrată, de exemplu, prevedea o sumă de 18 miliarde, pentru cinci ani.

Dar haideți să vedem și exemple de salarii care au scăzut ca urmare a aplicării Legii salarizării;

Director executiv APIA - salariu brut total: 12.498 de lei, salariu net: 8.765 de lei, la nivelul lunii decembrie, care scade la un net, la 1 ianuarie 2018, de 6.854 de lei;

Ministerul Finanțelor Publice, controlor financiar șef - decembrie 2017: 14.393 de lei, net: 10.095 de lei, ianuarie 2018, net: 10.022 de lei, deci o scădere de 73 de lei.

Ministerul Afacerilor Interne, ofițer structură specializată: 15.542 de lei, brut și 10.966 de lei, net, în decembrie 2017, cu net în ianuarie de 10.807 lei, adică o scădere de 159 de lei. Și lista poate continua.

În același timp, trebuie amintite și creșterile de anul acesta, de 3% pentru 97% dintre bugetari, dar și salariile medicilor, care vor fi majorate, de la 1 martie, la 15.565 de lei, de la 5.991 de lei, sau ale asistenților medicali, la 5.196 de lei, de la 3.361 de lei, în decembrie 2017.

De asemenea, personalul care ocupă funcții didactice, din învățământul preuniversitar și universitar, va beneficia de o majorare salarială de 20%, de la 1 martie 2018.

Afirmați în mod constant că am mințit în legătură cu majorări salariale de 25% pentru bugetari în anul 2018, ceea ce înseamnă o creștere pe net de doar 3%. Dar uitați de majorările acordate în anul 2017, pe care aș vrea să vi le reamintesc.

Ianuarie 2017. Salariile de bază ale personalului din învățământ s-au majorat, în medie, cu 15% - Legea nr. 250/2016;

1 ianuarie 2017. Salariile de bază ale personalului nedidactic din cadrul inspectoratelor școlare s-au majorat cu 15% - Legea nr. 250/2016 și Ordonanța de urgență nr. 9/2017;

1 februarie 2017. Personalul din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare, a beneficiat de majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază și cuantumului sporurilor - Ordonanța nr. 2/2017;

1 februarie 2017. Personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, a beneficiat de majorarea cu 50% a cuantumului brut al salariilor de bază și al sporurilor - Ordonanța de urgență nr. 2/2017;

Aprilie 2017. Includerea pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în soldele de funcție, salariile de funcție, diferența de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit, salariului de merit în plată la nivelul anului 2009;

Aprilie 2017. Pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat, pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, salariul funcției de bază, solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție cuvenit al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată - Legea nr. 115/2017, ceea ce a dus, evident, la majorări salariale;

1 aprilie 2017 - 30 iunie 2017. Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrație penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice în afara programului de lucru normal, de la domiciliu, au beneficiat până la sfârșitul anului 2017 de o majorare de 40% din salariul de bază, solda funcției de bază, salariul de funcție, acordate în conformitate cu prevederile legale în vigoare - Legea nr. 115/2017;

Luna iunie 2017. Prin Legea nr. 137 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2017 s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază aflate în plată pentru: personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici și mijlocii și cooperație, personalul din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, agențiilor județene pentru protecția mediului, Gărzii Naționale de Mediu și Administrației Rezervației Biosferei "Delta Dunării", personalul din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și al comisariatelor regionale și județene pentru protecția consumatorilor;

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, 30 iunie 2017, s-a majorat cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanței de urgență nr. 2/2017, din bibliotecile naționale sau de importanță națională, precum și din cadrul Bibliotecii Academiei Române, muzeele de importanță națională, stabilite potrivit legii;

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal: personalul din instituțiile și autoritățile subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, inclusiv Oficiile pentru Studii Pedologice și Agrochimice, cu excepția APIA și AFIR, unde salariile au scăzut de la 1 ianuarie 2018. Noi nu le-am mai crescut în 2017, tocmai pentru că erau mari;

Personalul din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și din unitățile de cercetare-dezvoltare din subordinea acesteia, personalul din unitățile care funcționează în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, personal medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă din subordinea Casei Naționale de Pensii Publice, personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii, precum și personalul din direcțiile județene de cultură, respectiv a municipiului București, care nu beneficiase de majorări salariale potrivit Ordonanței nr. 2/2017;

De asemenea, personalul de specialitate din cadrul Secretariatului Tehnic din structura CES.

De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152, s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție pentru următoarele categorii de personal:

  • Personalul din cadrul bibliotecilor centrale universitare, cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016;
  • Personalul din cadrul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist;
  • De la data intrării în vigoare a Legii nr. 152/2017, de asemenea, a fost majorat cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul Autorității pentru Reformă Feroviară;
  • Începând cu data de 1 octombrie 2017, s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcție al polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne și unitățile, instituțiile, structurile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2017;
  • Tot începând de la data de 1 octombrie 2017, s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, cu excepția personalului civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, precum și a celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250;
  • Majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit Legii nr. 152/2017 și Ordonanței de urgență nr. 56/2017 s-au aplicat la salariul de bază, solda de bază, salariul de funcție cuvenit, al cărui cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată;
  • Începând cu 1 octombrie 2017, s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare - Ordonanța de urgență nr. 62/2017;
  • La 1 iulie 2017, potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, salariile de bază ale personalului din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale și din serviciile publice din subordinea acestora s-au stabilit prin hotărâre a consiliului local sau consiliului județean, conform nomenclatoarelor prevăzute în lege;
  • Tot începând cu 1 iulie 2017, indemnizațiile lunare ale personalului care ocupă funcții de demnitate publică s-au stabilit prin înmulțirea coeficienților prevăzuți de lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Și, da, salariul meu și al tuturor miniștrilor, la data de 1 iulie, a scăzut cu aproximativ 3.000 de lei.

Prin Legea nr. 274/2017, începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2017, s-au acordat următoarele majorări ale cuantumului brut al salariilor de bază:

  • 30% pentru personalul din cadrul Academiei Oamenilor de Știință din România, cluburilor sportive universitare, Institutului Cultural Român, Secretariatului de Stat pentru Culte, instituțiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea consiliilor locale sau județene, care nu au beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanței de urgență nr. 2/2017;
  • cu 15% pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Muncii și Justiției Sociale și din instituțiile aflate în subordinea și sub autoritatea acestuia.

Prin Legea nr. 274/2017, de la data intrării în vigoare a acesteia, s-a majorat cu 35% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 28 din 2013.

Mai puteți afirma că nu au fost creșteri salariale de 22,5% în anul 2017 și de 3% pe net de la 1 ianuarie 2018? Sau că au crescut doar salariile demnitarilor, așa cum ați scris dumneavoastră în textul moțiunii?

Doar dacă ne uităm, pe cifre, la tot ceea ce înseamnă cheltuieli de salarizare în sectorul bugetar, o să regăsim, în anul 2016, 58 de miliarde de lei, în anul 2017, suma de 70 de miliarde, iar pentru anul 2018 este aprobată în bugetul de stat suma de 81 de miliarde. Acestea sunt creșterile salariale pe care le-am făcut în guvernările PSD-ALDE, nu ceea ce spuneți dumneavoastră, că au scăzut salariile.

Să nu uităm, de asemenea, de majorarea salariului minim pe economie, de la 1.250, cât l-am găsit atunci când am preluat guvernarea, până la 1.900, cât este în prezent.

În ceea ce privește angajații din sectorul bugetar în regim de part-time. Situația lor este rezolvată prin Ordonanța de urgență nr. 3/2018, astfel încât nu au avut deloc de suferit până în acest moment.

Iar referitor la persoanele cu dizabilități, cercetători și IT-iști, menționăm că au avut o creștere pe brut de 28,5%, spre deosebire de ceilalți bugetari, care au avut o creștere de 25%, tocmai pentru a nu li se diminua netul.

E posibil să nu cunoașteți acest fapt, dar sigur că nu este singura scăpare pe care ați avut-o în textul moțiunii. Așa cum continuați să vorbiți și despre scăderea salariilor grefierilor, în condițiile în care calculele efectuate de compartimentele de salarizare din Justiție erau greșite, iar Ministerul Muncii a emis o normă de aplicare a legii, în acest sens.

Tot referitor la Ordonanța de urgență privind plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie. Pentru angajații în regim part-time, aș vrea să știți că este una dintre ordonanțele de urgență care a produs efecte imediate după aplicarea ei. Astfel, chiar din prima săptămână, 22.000 de angajați în regim de part-time au trecut la contracte cu normă întreagă de lucru. Iar până în acest moment, deci după patru luni de la apariția acestei ordonanțe de urgență, nu mai puțin de 185.000 de contracte cu normă parțială au trecut la normă întreagă.

În ceea ce privește transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, adică una dintre măsurile din Codul fiscal. Aritmetic, salariile nu au cum să scadă dacă angajatorul nu caută doar profitul, ci folosește aceiași bani, adică cheltuiala totală a angajatorului, de anul trecut, pentru noul brut.

Oricum, ar trebui să vă hotărâți ce vreți. Pe de o parte, îi plângeți, în textul moțiunii, pe angajatori, că nu au bani pentru majorări salariale; pe cealaltă parte, îi plângeți pe angajați.

PSD-ALDE a criticat, într-adevăr, ideea modificării transferului de contribuții, în viziunea Guvernului tehnocrat. Adică fără a se face concomitent scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% și fără scăderea procentului de contribuții de la 39,25% la 35% pentru angajați și 2,25% pentru angajatori, fiindcă în acel moment netul angajatului, într-adevăr, s-ar fi diminuat.

În ceea ce privește faptul că prin declarații publice aș fi amenințat oamenii de afaceri că trimit Inspecția Muncii în control pentru a reface contractele de muncă, menționez că nu am făcut altceva decât să le reamintesc că trebuie să respecte legea. Inspectoratele Teritoriale de Muncă au ca atribuții să controleze aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, generale și speciale care reglementează relațiile de muncă, și să asigure schimbul de informații cu autoritățile și persoanele fizice și juridice.

În acest sens, Inspecția Muncii a declanșat încă din luna noiembrie o campanie de informare și conștientizare cu privire la modificarea salariului brut, în contextul transferului contribuțiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, campanie care va dura până la data de 31 martie 2018.

Conform Raportului Inspecției Muncii privind campania de informare și conștientizare, numai în perioada 4-12 decembrie 2017, au fost conștientizate și informate 17.651 entități, din care 16.778 persoane juridice, 28 regii autonome, 383 persoane fizice autorizate și 462 întreprinderi individuale.

În același timp, Inspectoratele Teritoriale de Muncă, al căror rol este și acela de a răspunde solicitărilor oricărui lucrător sau sesizărilor pe care le face, au obligația de a efectua controale și a dispune măsuri, dacă se constată încălcări ale legii.

Bineînțeles, instituțiile de control se supun și Legii nr. 270/2017, Legea prevenirii, lege susținută atât de Guvern, cât și de majoritatea parlamentară.

Întrucât nu mi-au fost aduse la cunoștință încălcări ale legii de către inspectorii ITM, de vreun angajator, iar scopul campaniei este acela de a sprijini atât mediul economic, cât și salariații, nu înțeleg rostul îngrijorării dumneavoastră.

Și pentru că ați amintit de Ordonanța de urgență nr. 60/2017 de modificare a Legii nr. 448 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, la care, sincer, nu mă așteptam să faceți referire, pentru că nu vă avantajează, aș vrea să prezint câteva efecte benefice, ca urmare a măsurilor luate de Guvernele PSD-ALDE, în ceea ce privește persoanele cu dizabilități.

Guvernul României nu a adoptat niciun act normativ prin care Unitățile Protejate Autorizate, adică UPA, să fie desființate, și nici nu a îngrădit accesul acestora la contracte rezervate cu instituțiile de stat, care este conferit de Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, în concordanță cu Directiva 2014/24 a Uniunii Europene.

Menționăm că ulterior adoptării Ordonanței de urgență nr. 60/2017, la Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități din subordinea Ministerului Muncii au fost depuse noi cereri de autorizare de UPA.

Menirea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2017 este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multor persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât și în cel privat, prin creșterea obligației de plată de la 50% la 100% din salariul minim brut pe țară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajați, în cazul în care aceștia nu angajează cel puțin 4% persoane cu dizabilități, din numărul total de lucrători.

Anterior Ordonanței de urgență nr. 60/2017, instituțiile cu peste 50 de lucrători care nu angajau cel puțin 4% persoane cu handicap puteau opta în a plăti 50% din salariul minim brut pe țară aferent numărului de persoane cu dizabilități neangajate, către stat, sau a cumpăra produse de la UPA.

Instituțiile pot încheia în continuare contracte cu UPA, dar plata acestora nu trebuie făcută din sumele datorate cu destinație specială ca urmare a neangajării persoanelor cu dizabilități.

Sumele astfel colectate sunt folosite în mod direct pentru mărirea considerabilă a prestației sociale pentru toate cele 786.546 de persoane cu dizabilități din România.

Concret, aceeași Ordonanță de urgență nr. 60/2017 prevede creșteri ale prestației sociale pentru persoanele cu handicap în două trepte: de la 1 ianuarie, respectiv, de la 1 iulie 2018. Cele mai mari creșteri, de 135%, se înregistrează la copiii cu handicap grav.

Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în urma cărora s-a constatat că fosta legislație nu și-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de UPA au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap și 124 de persoane cu invaliditate grad III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilități. Iar în România sunt angajate în total 33.449 de persoane cu dizabilități, din cele aproape 600.000 cu drept de muncă.

Așadar, din cele 732 de Unități Protejate Autorizate, 181 aveau un singur angajat cu dizabilități, iar 172 aveau mai puțin de 3.

Mai mult, majoritatea persoanelor cu dizabilități aveau o normă de lucru de 5 ore pe săptămână, din 40 posibile, adică o oră pe zi. Implicit, salariul era aferent numărului de ore lucrate, de unde rezultă că societățile le-au angajat doar pentru a deveni UPA și a avea regim preferențial, iar banii obținuți din contractele astfel încheiate nu aduceau beneficii reale și persoanelor cu dizabilități.

O altă practică descoperită a fost aceea de a înființa așa-numitele "Secții protejate", în cadrul societăților comerciale, cu un singur angajat, de multe ori cu două ore pe săptămână, doar pentru ca societatea comercială să poată efectua activități comerciale mascate.

Astfel, dacă la nivelul anului 2008 figurau 1.027 de persoane cu dizabilități angajate în 280 de Unități Protejate, în 2016 erau autorizate 732 de Unități Protejate, cu un număr de 2.021 de persoane cu dizabilități angajate. În timp ce numărul Unităților Protejate s-a triplat în perioada 2008-2016, numărul persoanelor cu dizabilități angajate în această formă de muncă protejată a crescut cu mai puțin de 1.000 de salariați.

Nu în ultimul rând, Unitățile Protejate au deviat de la scopul inițial și prin faptul că nu efectuau activități de producție prin care să valorifice real aptitudinile și competențele persoanelor cu handicap, ci 67% dintre ele realizau activități de intermediere de bunuri.

În plus, anvelopa financiară la care aveau acces Unitățile Protejate și care provenea din neangajarea persoanelor cu dizabilități în firme și instituții publice era de 430.305.000 lei, adică aproximativ 100.000.000 de euro. Dacă împărțim această sumă la cele 2.021 persoane cu dizabilități din Unitățile Protejate, vom obține valoarea de 220.150 de lei, sumă reprezentând o aproximare a finanțelor disponibile anual pentru fiecare persoană cu dizabilități, inclusiv costul factorilor de producție. Această sumă nu s-a distribuit către persoanele cu dizabilități angajate, ci în câștigurilor patronilor, care nu au dizabilități.

În realitate, persoanele cu dizabilități angajate aveau un salariu minim pe economie corespunzător normei de lucru fracționate cu care erau angajate. Această formă protejată de angajare s-a transformat într-o formă de business, cu câștiguri impresionante pentru majoritatea patronilor sau președinților de fundații și organizații, care nu au nicio dizabilitate.

Există UPA care au ajuns la cifre de afaceri cuprinse între două și 4,5 milioane de euro, potrivit rapoartelor proprii anuale.

Măsura decisă de Guvern transpune în practică principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York în 2006 și ratificată de România prin Legea nr. 221/2010.

Să nu uităm să amintim și alte măsuri luate de minister pentru sprijinirea persoanelor cu handicap:

  • Copiii cu handicap grav care beneficiază de îngrijiri paliative nu se mai prezintă periodic la comisiile de evaluare, certificatul lor fiind valabil până la împlinirea vârstei de 18 ani. Măsura a fost adoptată în contextul în care mass-media a relatat de-a lungul timpului, în repetate rânduri, despre cozile care se formau la comisiile de evaluare și condițiile în care copiii cu handicap grav și însoțitorii acestora erau nevoiți să aștepte ore sau chiar zile în șir pentru reînnoirea certificatului de handicap;
  • Debirocratizare și mai puține drumuri la ghișeu.

Persoanele cu dizabilități primesc, din oficiu, prestația socială și nu mai sunt obligate să depună o cerere în acest sens.

Această hotărâre s-a adoptat, deoarece s-a constatat că nu toate persoanele cu dizabilități știau că trebuie să depună o cerere specială pentru a primi prestația socială, după obținerea certificatului de handicap.

Noile prevederi stabilesc faptul că prestația socială se acordă automat, după obținerea certificatului de încadrare în grad de handicap, nemaifiind necesară depunerea unei cereri, așa cum prevedea varianta veche a legii.

Nu în ultimul rând, măsura este una de debirocratizare, astfel încât să se evite drumurile inutile și cozile la ghișee.

- Scutirea persoanelor cu handicap grav, psihic și mintal, de la plata contribuției datorate în centrele rezidențiale.

Mai precis, 5.150 de persoane cu handicap grav, psihic și mintal, inclusiv bolnavi de Alzheimer, beneficiază de scutire de la plata contribuției datorate pentru adulții cu handicap din centrele rezidențiale.

Măsura a fost adoptată pentru a nu vulnerabiliza și mai mult această categorie socială, respectiv, membrii familiilor persoanelor cu handicap psihic și mintal care suportau plata contribuției în centrele rezidențiale, înainte.

- Sprijin pentru familiile adulților cu handicap, asistați în centrele rezidențiale.

În trecut, obligația de întreținere pentru adulții cu handicap, asistați în centre, se întinde până la rude de gradul IV, chiar.

Modificarea adusă prin actul normativ a restrâns această obligație la soț și soție, părinți pentru copii și copii pentru părinți.

Decizia a fost luată, întrucât, în practică, s-au înregistrat cazuri în care rude de gradul IV ale bolnavilor au ajuns să fie executate silit pentru neplata acestor contribuții.

O altă prevedere importantă a avut în vedere crearea de oportunități de dezvoltare, de servicii sociale de tip rezidențial, centre de zi, centre respiro și locuințe protejate și pentru autoritățile locale, respectiv consiliile locale, cu scopul precis de a le aduce cât mai aproape de cetățean.

Limbajul mimico-gestual este recunoscut oficial ca mijloc de comunicare specific persoanelor cu handicap auditiv, tot în urma unei ordonanțe de urgență adoptate de Guvern.

Spre exemplu, persoanele cu deficiențe de auz pot beneficia de un interpret mimico-gestual la susținerea examenului de bacalaureat, în contextul în care s-a constatat o rată foarte mică de promovare a acestuia, de persoanele din această categorie, și anume, sub 1%.

Referitor la sistemul de pensii.

Aș vrea să vă ofer date oficiale despre măsurile luate de PSD-ALDE în 2017, comparativ cu 2016, și ceea ce se va întâmpla în 2018, în privința pensiilor.

Dacă în 2016 pensia minimă era de 400 de lei, ea a crescut în martie 2017 cu 30%, adică la 520 lei și este adoptată ordonanța de urgență de majorare, începând cu data de 1 iulie 2018, până la cuantumul de 640 lei, adică o creștere de 60% într-un an și jumătate, pentru un număr de peste 1.000.000 de beneficiari.

Punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei în anul 2016, la 917,5 lei la 1 ianuarie 2017 și la 1.000 de lei, din iulie 2017, urmând să ajungă în 2018, în luna iulie, la 1.100 de lei.

Dar să nu uităm și alte măsuri importante care au adus, de asemenea, mai mulți bani în buzunarele a milioane de pensionari și care se adaugă la creșterea de 15% din anul 2017, provenită din majorarea punctului de pensie.

Astfel, în februarie 2017, a fost eliminată obligația plății CASS pentru toți pensionarii, adică un procent de 5,5% din pensie și, tot din luna februarie 2017, s-a eliminat impozitul pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, de la 16% la 0%, măsuri care au crescut cuantumul pensiilor.

Tot ca o măsură venită în sprijinul pensionarilor, a fost cea adoptată prin ordonanță de urgență, ca, începând de la data de 1 iulie, toți pensionarii care au o pensie sub 900 de lei - 1 iulie 2017, bineînțeles -, indiferent dacă mai au sau nu altă sursă de venit, să primească medicamente compensate, în procent de 90%.

În anul 2018, din ianuarie, avem o reducere a impozitului pe veniturile din pensiile mai mari de 2.000 de lei, de la 16% la 10%.

În plus, în iulie crește punctul de pensie la 1.100 de lei, așa cum am amintit deja.

Opoziția, care în anul 2009 nu a putut tăia pensiile, fiindcă nu i-a permis Curtea Constituțională, a găsit, totuși, modalitatea de a diminua venitul pensionarilor, prin introducerea CASS-ului și a impozitului. Noi am eliminat aceste biruri.

În plus, ne acuzați că nu am respectat Legea nr. 263/2010 și că punctul de pensie ar fi trebuit crescut de la 1 ianuarie 2018.

Ce s-ar fi întâmplat dacă am fi ales varianta dumneavoastră, ca de la 1 ianuarie 2017 punctul de pensie să fie 917,5 lei, iar de la 1 ianuarie 2018 să fie 970,7 lei, pentru că acesta este calculul corect, dacă ne raportăm doar la actualizarea cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat? Deci ar fi anulat creșterea punctului de pensie de la 1 iulie 2017, care ajunsese deja la 1.000 de lei.

Referitor la Pilonul II de pensii.

Administratorii privați primesc aceeași sumă, în valoare absolută, ca și anul trecut, diminuarea procentului de 5,1% la 3,75% fiind făcută doar pentru întoarcerea sarcinii fiscale.

Privitor la H.G. nr. 291/2017, Guvernul nu a făcut altceva decât să stabilească niște termene pentru recalcularea pensiilor, adică normele metodologice de aplicare a acestei legi aprobate în Parlamentul României, în anul 2015. Nici acum nu ați înțeles asta?!

Ați amintit de indemnizațiile de creștere a copilului.

Am înțeles că plângeți după indemnizații de 20.000 de euro, dar și de faptul că alocăm atât cât alocă Germania, care pleacă de la 191 de euro și ajunge până la 1.800 de euro.

Dacă observați cu atenție, indemnizația minimă în România este, în prezent, de 270 de euro, care, aritmetic, este mai mare decât 191 de euro, din Germania.

În ceea ce privește situația bolnavilor de cancer și a mamelor care au pierderi de bani, ca urmare a modificărilor Codului fiscal.

În prima ședință de Guvern, acest lucru va fi rezolvat, exact cum am rezolvat și situația angajaților în regim part-time, pentru că scopul nostru este să creștem natalitatea și să nu afectăm categorii vulnerabile.

Principiul care va sta la baza actului normativ inițiat de Ministerul Finanțelor Publice este plafonarea contribuțiilor la nivelul celor plătite în 2017. Persoanele care deja au fost afectate de noile prevederi fiscale vor putea depune declarație rectificativă, astfel încât să poată recupera suma pierdută.

În prezent, un grup de lucru, format din reprezentanți ai Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Educației Naționale și de la casele de pensii și asigurări sociale, lucrează, pentru ca toate situațiile de acest gen să fie acoperite legal, astfel încât nimeni să nu aibă de pierdut.

Am încercat să răspund inclusiv la întrebări care ar fi trebuit să existe în textul unei moțiuni simple, pentru a repune în drepturi adevărul, și să vorbesc, pe cifre concrete - chiar dacă ați scris în textul moțiunii că acest lucru vă enervează -, pentru a demonstra că în ultimul an Ministerul Muncii a fost și al Justiției Sociale.

Vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia să-mi prezint activitatea în Parlamentul României, precum și măsurile bune și îndeplinite din Programul de guvernare al PSD-ALDE.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Urmează dezbateri.

Vă reamintesc prevederile art. 191 din Regulament, potrivit cărora, în moțiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente.

Începem dezbaterile.

O să încerc să mergem cumva alternativ - opoziție, putere.

Dau cuvântul... la PNL. Cine dorește?

Doamna Calista Maria-Daniela.

 
   

Doamna Mara-Daniela Calista:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aștept mielul, că e Mara Calista, nu e Maria, dar e OK!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

N-am înțeles!

 
   

Doamna Mara-Daniela Calista:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimul an de zile vedem o Românie care suferă de o boală incurabilă: se numește fiscalitate haotică cronică. Efectele sunt clare și le vedem cu toții.

Partidul Național Liberal a prezentat aceste probleme încă de la momentul adoptării Legii salarizării nr. 153/2017, și apoi a tuturor ordonanțelor de Guvern, bine planificate, pentru a răspunde unor nevoi financiare numai ale coaliției de guvernare. Mă refer aici la Ordonanța de Guvern nr. 4, Ordonanțele de urgență nr. 79, nr. 82, nr. 60, dar și la recenta Ordonanță nr. 3/2018. Cu ultima dintre acestea, ați reușit să dați peste cap complet sistemul economic fiscal și social românesc și ați creat o profundă inechitate între mediul public și cel privat.

Ele trebuie tratate la pachet, doamnă ministru, pentru că toate produc efecte în veniturile românilor.

Să omori un sector întreg, doar pentru că ați găsit câteva probleme, să omori unitățile protejate, doar pentru că sunt câteva cazuri punctuale, înseamnă lipsă de răspundere și înseamnă să lași pe drumuri niște oameni care nu au alternativă din partea statului român.

O țară întreagă nu vă respectă, pentru că ați îngenuncheat economic coloanele vertebrale ale României, salariații productivi din mediile public și privat.

Stimată doamnă ministru al muncii, ați participat cu bună știință la injustiția socială din România.

Mă întreb retoric, desigur, dacă realizați faptul că sunteți angajata românilor, a tuturor românilor, pe care trebuie să-i reprezentanți în mod egal, nu doar o parte, nu doar 3%, nu doar 15%, și nu doar a unora pentru care legile se interpretează favorabil?!

Doamnă ministru, în toate sectoarele ați introdus un paradox. Când economia României este pe trend ascendent, dumneavoastră ați redus veniturile românilor, deși toate facturile au creșteri de preț, iar viața a devenit mai scumpă.

Realitatea anului 2018 este cruntă, iar pentru acest lucru vă cer demisia toți românii ale căror venituri salariale au scăzut cu 1 ianuarie 2018 - românii care au venit cu bani de acasă pentru a-și acoperi contribuțiile sociale, la un salariu pe care - ce credeți! - trebuiau să-l primească; românii care lucrează în mediul privat și care sunt cei mai afectați de suportarea din salariu, în întregime, a contribuțiilor sociale, pensionarii care, în urma recalculării pensiilor, și-au văzut drepturile diminuate - iar aici aveți dovezile, doamnă ministru, chiar lângă dumneavoastră; pensionarii care așteptau de la 1 ianuarie 2018 să primească o pensie majorată, în baza prevederii Legii pensiilor, dar care vor trebui să mai aștepte până în vară, adică încă 6 luni de expectativă, încă 6 luni de lipsuri.

Scădeți salariile din cauza mincinoaselor promisiuni electorale din campanie, când ați fluturat demagogic procentul de 25%.

Scădeți salariile, pentru că angajatul va suporta în întregime contribuțiile sociale.

Și haideți să vă dau câteva exemple!

Direcția Generală de Asistență Socială - sunt scăderi între 300 de lei și 1.000 de lei. Aici aveți fluturașii, doamnă ministru, lângă dumneavoastră.

Managerii de muzee - venituri scăzute cu până la 4.000 de lei.

Consiliul Concurenței - venituri scăzute între 400 de lei și 1.000 de lei.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură - venituri scăzute între 1.600 de lei și 2.000 de lei.

Administrația Prezidențială - venituri scăzute cu peste 500 de lei.

Agenția Națională de Integritate - venituri scăzute între 600 de lei și 1.500 de lei.

Institutul de Criminalistică - venituri scăzute între 1.200 de lei și 3.300 de lei.

Și nu, doamnă ministru, nu sunt bugetari de lux!

Dar haideți să ne referim și la angajații part-time, un caz aparte, oameni care, după o lună de zile, vin cu bani de acasă pentru a-și acoperi dările la stat. Acesta este un act de incompetență în politicile publice, duse la un nivel extraordinar!

Dar aceasta nu e tot! Sunt mămici în concediu de creștere a copilului, care au primit pe luna ianuarie 517 lei, și mămici care vor avea scăderi de indemnizație de până la 1.000 de lei.

Cum vă așteptați, doamnă ministru, ca o mamă să reușească să-și crească copilul cu 517 lei pe lună?

Cu toate acestea, pentru a întregi nebunia, trebuie să-i amintim și pe cei cărora le-ați crescut salariile.

Să vă dau câteva exemple de creșteri "spectaculoase": un leu, dacă ești profesor, și doi lei dacă, ești personal auxiliar.

Felicitări! (Aplaudă.) Le meritați! (Aplauze.)

Disprețuiți mediul privat din România, pentru că nu este un alegător obedient de partide roșii? Altfel, cum ați putut să ridicați cel mai mare zid nenatural între mediul public și cel privat? Ați discriminat mediul privat și reușiți să-l sufocați. Cel mai mare impact negativ al măsurilor dumneavoastră, profund greșite, se va resimți în mediul privat, unde și așa tensiunea pieței concurențiale este enormă, iar exodul de muncă continuă, doamnă ministru.

Spuneați despre mediul privat - citez - că "fură statul român".

Doamnă ministru, doar câteva date de referință aș vrea să vă dau.

Mediul privat, în România, prin companii și profesii liberale, are un număr de circa 4 milioane de angajați. Numai la nivelul anului 2017, din impozitul pe profit al acestor companii, s-au colectat la bugetul de stat 14,73 de miliarde de lei.

Mai mult, conform datelor Eurostat, la nivelul anului 2015, IMM-urile pe care dumneavoastră le considerați - citez - "furăcioase", generau peste 50% din produsul intern brut al României care, în cifre, doamnă ministru, înseamnă 80 de miliarde de euro.

În același timp, angajau 20% din populația activă a țării.

Mediul privat este singurul care produce PIB real, PIB concurențial, doamnă ministru, și dumneavoastră ați dorit ca el să nu funcționeze liber. Îl sufocați cu jigniri și modificări nepredictibile la Legile muncii și la Codul fiscal. Doar în 2017 au fost 216 modificări ale Codului fiscal.

Coaliția din care faceți parte a avut deja trei schimbări în douăsprezece luni și ați făcut haos în economia României.

Dar dacă aveați 216 modificări asupra modului în care trebuie să vă desfășurați activitatea?! Oare atunci cum era?!

Doamnă ministru, astăzi primiți cartonașul roșu. Este simbolul sancțiunii pe care o meritați cu vârf și îndesat pentru proasta gestiune a ministerului, cu bună știință, și pentru faultul adus pieței muncii din România, pentru toate categoriile socio-profesionale, pentru minciuna adresată cu nonșalanță și fără scrupule, și pentru lipsa de capacitate de a repara inechitățile.

Cârpeala, prin ordonanțe de urgență, doamnă ministru, nu este reparație.

Stimată doamnă, în încheiere vă arătăm că, printr-un profesionalism multidisciplinar nedezvoltat, ați reușit nonperformanța să inventați ceva ce nimeni, dar absolut nimeni, nu s-a gândit până acum: oameni care să muncească legal și, pentru acest drept garantat de Constituție, să fie nevoiți să aducă bani de acasă ca să-și plătească dările la stat.

Pentru toate motivele enumerate anterior, Partidul Național Liberal crede că meritați un premiu pentru invenția economică și fiscală a anului 2018 - "Brevetul pentru invenția salariului negativ". Vi-l înmânez personal astăzi, pentru că veți rămâne în istorie cu această realizare rușinoasă. (Îi înmânează brevetul doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu. Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Mînzatu, PSD.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Doamnă ministru,

Cu fiecare moțiune depusă de Partidul Național Liberal, mai primim o lecție de superficialitate, de nepricepere, de neputință.

Eu acum trec peste faptul că, prin măsurile criticate, amestecați capra cu varza și confundați Ministerul Muncii și Justiției Sociale cu Ministerul Finanțelor Publice și nu insist asupra ridicolului faptului că cereți demiterea...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog!

 
   

Doamna Roxana Mînzatu:

...ministrului...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat!

Vă rog, dacă nu aveți legătură cu Camera Deputaților, în sensul că ați fost aleși deputați, să căutați locul potrivit pentru chestiunea aceasta! (Se adresează unui grup de persoane care se aflau la ușa sălii de ședință. Vociferări.)

Continuați.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

N-o să insist asupra ridicolului faptului că cereți demiterea unui ministru care a gestionat anul trecut cel mai mare ritm de creștere pe salariul mediu net pe economie; vorbim de o creștere în anul 2017 cu aproape 17%, iar în sectorul bugetar, în buzunarele sectorului bugetar, 22% a fost creșterea înregistrată anul trecut.

Nu ne mai mirăm de faptul că un partid de dreapta critică și se dă de ceasul morții, despre o ordonanță dată de o guvernare de stânga, prin care scădem contribuțiile sociale pentru munca românilor și pentru asigurarea lor și prin care scădem impozitul de la 16% la 10%.

Dar haideți, stimați deputați ai PNL, care ați semnat moțiunea simplă, să încercăm să traducem pentru români ce anume ne solicitați prin acest document.

Păi, ne spuneți așa: "Să lăsăm salarizarea în sistemul public așa cum este, să n-o bulversăm, cu salarii rușinos de mici pentru unele dintre categorii, cu plată inegală la aceeași muncă".

Ne cereți să nu mai insistăm cu soluții prin care încercăm să facem ca românii să aibă un punctaj mai mare la pensie, căci aceasta înseamnă mărirea salariului brut, prin trecerea contribuțiilor angajatorului la angajat.

Ne spuneți să nu ne atingem de deficitul uriaș de la bugetele de pensii și sănătate ale României, ci să rămânem orbi, dacă se poate, și să pasăm această grea moștenire viitoarelor guverne, așa cum ați făcut dumneavoastră de fiecare dată când ați guvernat.

Ne spuneți să contemplăm aceste minusuri și să nu ne implicăm atunci când vedem că una dintre cauzele sistemice pentru deficitele de la bugetul de pensii și salarii sunt tocmai neplata la timp a contribuțiilor legale care asigură românii.

Ne spuneți să nu aducem pe fluturașul românilor, pe fluturașul de salariu al românului, toate contribuțiile și asigurările generate de munca sa. Dar de ce să știe omul care sunt acestea, și dacă, și că i se plătesc?!

Ne spuneți să ne facem că nu vedem cum, în România, pentru o muncă de opt ore, un angajat este plătit și asigurat legal doar pentru două ore!

Ce ar spune, oare, cei 185.000 de români care erau în situația de mai sus și care astăzi, tocmai ca urmare a Ordonanței nr. 79, au munca loc integral asigurată, prin contracte cu normă întreagă.

Stimați colegi,

Eu vă propun - va fi greu -, dar vă propun să facem un exercițiu de imaginație.

Haideți să presupunem că moțiunea simplă depusă astăzi ar trece, haideți să presupunem că s-ar pune în aplicare.

Vă spun prima consecință, ca urmare a ceea ce se cere în moțiune: salariile întregului personal medical din România nu ar mai crește niciun leu nici în net, nici în brut, nici în luna martie, nici altă dată.

V-aș întreba, stimați deputați ai Partidului Național Liberal, care cereți prin moțiune, explicit, anularea grilelor de salarizare aferente Legii nr. 153, câți medici, câți asistenți medicali, tineri sau la maturitate, au părăsit România în ultimii 10 ani, din cauza salariilor mizere? Și să nu-mi spuneți că au plecat din alte cauze decât cele ale salariilor, pentru că avem cifre; cifrele nu mint. În 2017, cu 70% a scăzut numărul celor care au cerut dreptul de a pleca și profesa în străinătate, din zona medicală, tocmai ca urmare a politicii salariale pornite anul trecut de PSD-ALDE, de creștere a veniturilor în acest sector critic.

Sau, vă dau un alt exemplu. Vi se pare că munca atât de grea a infirmierelor din spitale merită în continuare să aibă doar un salariu minim pe economie?

De ce, deci, prin această moțiune, cereți să se anuleze creșterea salariilor personalului medical, spre exemplu? Oare chiar este scopul dreptei românești să îngenuncheze sistemul public sanitar?

Nu ar fi de mirare, pentru că știm foarte bine, unii miniștri, colegi cu unii dintre dumneavoastră, în 2010, nici un au clipit când au închis spitale, lăsând cele mai sărace comunități din România fără asistență medicală de proximitate și, în același timp, aruncând la gunoi bani publici investiți exact în acele spitale pe care puneau atunci lacătul.

Eu insist cu exemplul din domeniul medical; ne este la îndemână. Cu toții putem ajunge la medic, fie că suntem parlamentari, fie că suntem muncitori, fie că lucrăm în mediul privat.

Sunt parlamentar de Brașov și discutam cu un jurnalist brașovean, zilele trecute, despre cum un medic cu o vechime de peste 15 ani în profesie îmi spunea: "Doamnă, ajung și eu, în sfârșit, să am salariul de ministru, domnule!"

Mă întreb, retoric, ce v-ar spune acel medic dumneavoastră, semnatarilor moțiunii, celui care acum opt ani i-ați scăzut cu 25% salariul, împreună cu el le-ați scăzut și celorlalți bugetari, ce v-ar spune când acuzați de injustiție socială pe acel ministru care a reușit, printr-o politică coerentă, să-i ducă astăzi salariul la nivelul unui medic din vestul Europei?

Onorați colegi, să nu uităm faptul că fostul președinte al României dădea, la un moment dat, liber medicilor români să plece, să profeseze în străinătate.

Astăzi suntem în cu totul și cu totul altă logică a guvernării. Îi determinăm pe medici, prin politica salarială curajoasă, marca Lia Olguța Vasilescu - pentru că despre ea este vorba astăzi - să rămână în România.

Sigur, nu este simplu să administrezi bugetul unei țări, așa încât pentru toți românii, dintr-o dată, salariile plătite să devină atât echitabile, cât și suficiente. Dovadă este chiar faptul că guvernele de dreapta au știut să echilibreze bugetele doar tăind din veniturile, în general a celor mai săraci. În rest, ele fie au închis de tot ochii în fața nevoii românilor de a fi plătiți corect, fie în sectorul public, fie în sectorul privat, fie au mimat guvernarea, prin legi inutile, legi ale salarizării care nu au fost niciodată puse în aplicare.

Stimați deputați ai Partidului Național Liberal,

În numele celor care cred că democrația nu poate funcționa fără opoziție parlamentară puternică și serioasă, îmi permit un sfat: adunați-vă, ieșiți din zodia neputinței, a nepriceperii, căci așa cum ați guvernat, așa faceți și opoziție - zero poziție! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu:

Doamnelor și domnilor deputați,

În final, aș spune doar că guvernarea unei țări este despre curaj. Guvernarea eficientă a unei țări este despre soluții concrete și despre cifre și statistici care să stea dovadă că soluțiile au reușit și nu lozinci.

PSD și ALDE au avut curajul să-și asume deschis un program de guvernare format din soluții concrete, cu termene, cu buget. Programul este întors pe toate fețele, continuu, în presă, chiar și de opoziție, tocmai pentru că noi am avut curajul de a prezenta românilor ce pot fi constant verificate, evaluate de oricine.

PSD și ALDE au avut curajul să seteze agenda publică pe nevoile cele mai stringente ale românilor, iar salariile mai mari au fost dintotdeauna cerința lor.

Am oferit, astfel, până și această șansă opoziției, să demonstreze cu o alternativă la Programul de guvernare PSD-ALDE ce știe ea să facă mai bine pentru români.

Să elaborezi și să aplici în România, după 28 de ani, o Lege aplicabilă și realistă a salarizării unitare, este un act de curaj. Și nu o spunem noi, o spun sindicaliștii din sectorul bugetar care, de ani de zile, așteaptă un guvern și un ministru cu determinarea necesară elaborării și aplicării unei astfel de legi. Și iată că avem în fața noastră un astfel de ministru.

Sigur, este curaj, e vorba de curaj când ne asumăm un vot și o decizie aici, în Parlament, și vă reamintesc că Legea salarizării unitare a fost votată cu 188 de voturi pentru; este foarte bine. Este curaj și normalitate să votezi împotrivă, când ai argumente verificabile, de preferat. Dar unde să încadrezi cele 32 de abțineri ale deputaților PNL, în momentul în care, Legea salarizării, pe care astăzi încercați să o desființați din lozinci, a fost votată?

Mă tem că în zadar PSD și ALDE încearcă să ofere o lecție a curajului și asumării.

Am intrat în al doilea an al actualei legislaturi și, desigur, în privința salarizării, sunt mici inadvertențe, dar care se ajustează; perfecțiune nu a existat la nicio lege și nici nu va exista. Și nu vă dau decât exemplul Legii salarizării nr. 284/2010, din timpul Guvernului Boc, care, deși nu a rezolvat nicio echilibrare în sistemul public, nu a crescut venituri, a avut nu mai puțin de 22 de modificări.

Politica de creștere și echilibrare a salariilor românilor, pornită de PSD-ALDE încă din ianuarie 2017, se simte în buzunarele românilor, se vede în consum și în puterea de cumpărare care a crescut cu 12% anul trecut, pe date verificabile de la Institutul de Statistică.

Românii, la rândul lor, au avut curaj să creadă în viziunea noastră, a celor de la PSD-ALDE, tocmai pentru că noi am avut curajul să le oferim un răspuns cerinței lor principale, ignorată de toți politicienii temători din trecut.

Mai mulți bani în buzunarele românilor, mai mulți români în clasa de mijloc!

PSD-ALDE continuă să-și facă datoria față de români, cu curaj și rezultate pentru ei, și o va face până la capăt. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Seidler, USR.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimați colegi,

Mă voi adresa, în primul rând, astăzi, alegătorilor PSD, de la alegerile parlamentare.

Odată cu fluturașul de salariu aferent lunii ianuarie 2018, ați aflat că politicienii cărora le-ați acordat încredere v-au înșelat.

E timpul să spunem pe nume unele adevăruri dureroase.

1. Olguța Vasilescu, pentru că despre dânsa este vorba astăzi, a fost și este total nepregătită pentru rolul de ministru al muncii.

Diferența dintre salariu și venit îi este necunoscută. Nu a fost niciodată în situația de a acorda salarii din veniturile pe care le-a realizat prin munca dânsei. Nu a fost niciodată în situația de a explica un fluturaș, vreunui angajat al dânsei. Știm acest lucru din biografia dânsei.

În plus, niciodată nu a avut rolul de antreprenor sau de secretar de școală comunală, de a fi pusă în situația să explice colegilor de ce luna aceasta, luna viitoare, banii de salariu vor fi mai puțini, mult mai puțini.

2. Pe lângă faptul că este nepregătită, doamna Olguța Vasilescu este incompetentă.

Nici atunci când se discuta Legea salarizării în Comisia pentru muncă și nici până în ziua de astăzi nu are habar de efectele acestei legi și a celorlalte care vin la pachet.

Dacă ar fi fost competentă, nu ar fi fost nevoie de o serie de ordonanțe de urgență care să cârpească cadrul legal.

Dacă ar fi fost competentă, ar fi putut să prezinte studiul de impact a ceea ce se află în fantasmagoriile anexei la Legea salarizării.

Nici până în ziua de astăzi acest lucru nu l-a putut face.

A lăsat, însă, să zburde salariile din administrația publică locală, nefăcând diferența între incompetenți și competenți.

Nu, pentru că, știm bine, în ziua votului va fi nevoie de votul celor incompetenți, dar clienți politici.

Apropo, "plată integrală la aceeași muncă", spunea antevorbitoarea mea? Uitați-vă la salariile din administrația publică locală!

3. Nepregătită și incompetentă, Olguța Vasilescu este și mincinoasă. Ultima minciună a spus-o chiar aici, în plen. Atunci când contribuțiile la Pilonul II de pensii scad cu 11,73% - și aceasta este verificabil matematic - să vii să spui, cu tupeu, aici, că nu au scăzut, asta se numește pur și simplu minciună.

V-a mințit doamna Lia Olguța Vasilescu, alături de colegii dânsei, sigur, nu singură, atunci când vă spunea că din iulie 2017 salariile vor crește cu 25%. A omis să vă spună că aceste creșteri vor fi doar în brut și nu în net.

Ne spunea în Comisia pentru muncă, privindu-ne în ochi, faptul că trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat nu va avea un impact asupra creșterilor salariale preconizate. Ei, s-a întâmplat exact invers!

Doamnă Lia Olguța Vasilescu, renunțați, vă rog, la ipocrizia de a susține că Legea salarizării și involuția fiscală ale domnului condamnat penal Darius Vâlcov nu au vreo legătură. Știți foarte bine că vin la pachet.

4. Nepregătită, incompetentă și mincinoasă, Lia Olguța Vasilescu acoperă toate acestea prin tupeu, dar, precum am mai spus-o mai multor guverne din care a făcut parte, vă vedem, și foarte mulți români văd în fluturașii de salariu minciunile spuse cu tupeu. Tupeu și nimic mai mult!

5. În final, nepregătită, incompetentă, mincinoasă și cu tupeu, Lia Olguța Vasilescu provoacă neîncredere și instabilitate în mediul economic.

La două luni distanță de la involuția fiscală, nicidecum revoluție, să ai un eșec imens, acela că jumătate dintre salarii nu au fost modificate în REVISAL, acest lucru trebuie decontat.

Apropo, chiar dacă termenul este martie, salariile lunii ianuarie vor fi fost plătite deja.

Dragi votanți ai PSD, ați votat probabil cu îndrăzneala de a crede în ceea ce s-a dovedit a fi minciuni prost pregătite, puse în practică de oameni incompetenți, dar cu tupeu.

Astăzi este ziua de bilanț a doamnei Lia Olguța Vasilescu, iar dânsa trebuie să își asume răspunderea pentru haosul creat prin Legea salarizării, scrisă pe genunchi.

Doamnă Lia Olguța Vasilescu,

Doamnă ministru,

Când primiți două cartonașe roșii consecutive, se cheamă că trebuie să înțelegeți că este timpul retragerii definitive din activitate!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiați!

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Îndrăzniți să credeți că se poate fără minciună, fără incompetență și mai ales fără dumneavoastră! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamna deputat Csép Éva.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimată doamnă ministru,

Astăzi se împlinesc 21 de zile de când, în acest plen, s-a votat învestirea noului Guvern.

Acum, după 21 de zile, dezbatem o moțiune simplă, inițiată de PNL, împotriva ministrului muncii, Lia Olguța Vasilescu.

Voturile UDMR, așa cum am susținut și la învestirea noului Guvern, erau în sensul de a mai acorda o șansă coaliției PSD-ALDE, nu doar pentru că PSD a câștigat alegerile și guvernarea este responsabilitatea lor, dar a avut și determinarea de a menține un dialog.

Considerăm că, prin acest demers, PNL creează, mai degrabă, o dispută politică, folosindu-se de instrumente politice.

Într-adevăr, Ministerul Muncii și Justiției Sociale se confruntă cu probleme. Trebuie să discutăm pe larg despre problemele reale cu care se confruntă cetățenii și să propunem soluții viabile pentru a le rezolva pe acestea.

Avem probleme majore în domeniul muncii și protecției sociale și UDMR consideră că dreptul salarial al angajatului este un drept dobândit și remunerat proporțional cu munca depusă.

Trebuie găsită o soluție ca angajații să nu piardă din salariile nete, în urma unor măsuri aplicate de Guvern. Fiecare cetățean, fiecare familie are nevoie de stabilitate și de predictibilitate financiară.

Este necesară rectificarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 4/2017, modificată prin O.U.G. nr. 79/2017, deoarece se află în contradicție cu intenția generală de a stimula implementarea formelor alternative de angajare, flexibile și neconvenționale.

Ca o consecință a descurajării angajării persoanelor în regim part-time, acolo unde s-ar justifica și unde până acum s-a făcut în mod legal, cheltuielile aferente angajării devin prea costisitoare, iar astfel, conform principiului egalității în fața legii, ar trebui să se corecteze această situație discriminatorie. Mai degrabă, Guvernul ar trebui să crească capacitatea de verificare a acelora care abuzează de angajări part-time.

Totodată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017, coroborată cu efectele Ordonanței de urgență nr. 79/2017, riscă să lase mii de femei cu sume diminuate la indemnizația de creștere a copilului.

Femeile care așteaptă un copil, în această perioadă, și urmează să-și înceteze activitatea, pentru a beneficia de concediu pre și postnatal, iar ulterior de indemnizația pentru creșterea copilului, se vor afla în situația de a primi sume de bani diminuate.

UDMR militează pentru sprijinirea familiilor și credem că este necesară regândirea imediată a acestor măsuri.

Prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60 din 2017 au eliminat prevederile legale care protejau persoanele cu dizabilități și încurajau încadrarea în muncă a acestor categorii defavorizate. Această măsură încalcă principiul incluziunii persoanelor cu dizabilitate pe câmpul muncii. Nu putem fi de acord cu această măsură.

Și, nu în ultimul rând, credem că este foarte important să se acorde o atenție sporită celor care furnizează servicii sociale, iar subvenționarea acestor activități din fonduri publice trebuie să constituie o prioritate pentru ministerul de resort, deoarece subfinanțarea acestora diminuează șansa persoanelor afectate de a duce o viață normală, de a avea acces la condiții elementare de viață.

UDMR a fost și este adeptul dialogului. Liderii Uniunii au fost deschiși la discuții cu toți cei care au dorit să poarte un dialog cu noi.

Am prezentat mai sus doar câteva dintre problemele reale ale cetățenilor, probleme care există și care așteaptă rezolvare urgentă din partea autorităților competente.

Dorim să avem un dialog continuu pe aceste teme, pentru a veni cu soluții reale, viabile și stabile, mult așteptate de cetățenii pe care îi reprezentăm. (Aplauze.)

 
     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, reprezentantul Grupului ALDE, domnul deputat Mihai Niță.

Aveți trei minute, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Niță:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Stimați invitați,

Ne aflăm astăzi în fața unei moțiuni simple, pe care Grupul parlamentar al PNL o supune spre dezbatere Camerei Deputaților.

Nu putem aprecia că este bine ticluită, pentru că motivațiile colegilor din PNL nu reprezintă de fapt realitatea.

Dragi colegi,

Afirmați că două milioane de români au salariile diminuate sau chiar au pierdut salariile, muncind fără remunerație.

Sunteți total dezinformați. Nu putem spune că lucrurile au funcționat perfect, dar actuala guvernare PSD - ALDE a avut în vedere promovarea unei Legi a salarizării unice, pentru a diminua discriminările între aceleași categorii de personal pe care le permitea vechea lege, lege care să reflecte valoarea muncii fiecăruia.

Guvernul a considerat că este inadmisibil ca un salariat, indiferent de funcția ocupată în administrația statului român, să aibă salariul mai mare decât președintele republicii, indiferent de persoana care ocupă această funcție.

Este un lucru apreciabil că luptați pentru drepturile salariaților din această țară, dar, pentru cazurile aberante evocate mai sus, vă irosiți timpul, ca parlamentari ai României, în timp ce aveți datoria să rezolvați probleme cu adevărat grave.

Moțiunea relevă grija pe care o aveți dumneavoastră pentru cetățenii din circumscripțiile electorale. Este de apreciat această preocupare, dar, din păcate, de când au început discuțiile despre Legea salarizării unice, nu ați reușit să contribuiți cu propuneri constructive, ci ați frânat de fiecare dată, prin stilul de comportament, lucrările comisiilor, venind cu mii de amendamente lipsite de relevanță în elaborarea legii.

Faceți vorbire în moțiune despre trecerea taxelor de la angajator la angajat. Credem că n-ați înțeles rostul acestei proceduri utilizate la nivel european.

Vă aflați în eroare și susțineți că salariații au pierdut sume importante la retribuție sau chiar tot salariul. Să vă fie clar, trecerea taxelor de la angajator la angajat este făcută cu o logică justă, fără legătură cu mărirea salariilor.

Modificarea salariilor se face după Legea salarizării unice, la care unii dintre dumneavoastră ați consimțit, și pe care ați votat-o.

Trecerea taxelor de la angajator la angajat s-a făcut în beneficiul angajatului, dar și pentru o relație corectă între angajator și angajat, precum și pentru creșterea gradului de siguranță a fondului de pensii și sănătate.

Veți înțelege foarte bine aceste lucruri, numai dacă veți citi cu multă atenție legislația.

Vă ofer un scurt exemplu referitor la salariul minim...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să finalizați!

 
   

Domnul Mihai Niță:

Prin trecerea taxelor de la angajator la angajat, rezultă clar că salariul nu se diminuează, ci crește cu circa 100 de lei.

Acolo unde există modificări semnificative, de natură a leza interesul salariatului, cu siguranță se va proceda la corecția necesară, întrucât orice lege este perfectibilă, iar aceasta intră în atribuția noastră, a parlamentarilor.

Așadar, dragi colegi care ați inițiat această moțiune, apreciem eforturile depuse de dumneavoastră, dar nu apreciem moțiunea simplă, aceasta nefiind justificată decât de condiția că vă aflați în opoziție și că, din când în când, trebuie să mai faceți valuri pe scena politică, crezând că în acest fel amintiți electoratului că existați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, Grupul PMP, domnul Eugen Tomac.

Vă rog, aveți trei minute.

 
   

Domnul Eugen Tomac:

Domnule președinte de ședință,

Stimată doamnă ministru,

Nu o să vă aduc nici laude, nici înjurături, pentru că realitatea pe care o trăim cu toții astăzi o resimt cel mai bine cei din PSD. Cei din PSD trebuie să meargă să se întâlnească cu românii, cu membrii lor, să le spună de ce, deși li s-a promis că li se vor mări salariile, dascăli, medici, funcționari cu funcții de conducere s-au trezit la sfârșitul acestei luni cu salarii mai mici, nu mai mari. Este responsabilitatea dumneavoastră, doamnă ministru, și a celorlalți parlamentari din majoritatea parlamentară, să le explicați românilor de ce, dacă au mai multe contracte de colaborare, trebuie să vină cu bani de acasă.

Le-ați dat o lovitură jurnaliștilor. Știm foarte bine că această breaslă trăiește din colaborări. Toți sunt uimiți de această abordare pe care o aveți, de a-i obliga pe oameni să vină cu bani de acasă, chiar dacă se știe foarte bine că încearcă fiecare să-și croiască un viitor aici, în țară, nu plecând de aici.

Deci cred că dumneavoastră sunteți cei care trebuie să explicați, de ce măsurile neinspirate, proaste, luate într-o perioadă de creștere economică, v-au adus în situația în care astăzi nu puteți să vă bâlbâiți, iar de la PSD nu aveam nicio așteptare, de la dumneavoastră aveam ceva mai multă încredere, că puteți gestiona un minister atât de complicat.

Deci mergeți, dragi PSD-iști, și explicați-le românilor, membri ai PSD, de ce le-ați tăiat din salarii! (Aplauze. Vociferări.)

 
     

(În continuare, conducerea ședinței a fost preluată de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Borza.

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule președinte,

Prin amabilitatea liderului dumneavoastră de grup, mi-a mai dat încă două, trei, minute... Două? Să fie primit, atunci! Cinci minute în total...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți cinci în total.

Aveți cinci, deja ați pierdut unul!

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnilor colegi,

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Semnatarii moțiunii își încheie apoteotic moțiunea cu următoarea sintagmă: "Salariul unui deputat a scăzut, pe când salariul unui român de rând a..." Invers! Scuzați! "Salariul...". Gura păcătosului adevăr grăiește! "Salariul unui deputat a crescut, pe când salariul unui român de rând a scăzut!".

Dacă ați mai fi adăugat și expresia "Proletari din toate țările, uniți-vă!", atunci cred că ne-am fi dat seama cu toții că PCR, de fapt, n-a murit în '89, ci s-a rebranduit sub un alt nume și sub o altă siglă.

Ceea ce constat eu, ca un om liberal - și aceasta mă doare -, citind, lecturând textul moțiunii, ca un om de dreapta - și nimeni nu cred că poate să mă acuze de altă orientare politică -, că asistăm la o întrecere socialistă între putere și opoziție, cine aruncă cu mai multe pomeni în populație.

Dragii mei, dacă mergem la Legea bugetului de stat, vedem că pe toate capitolele, pe toți ordonatorii de credite, avem creșteri cu 10% până la 20% a cheltuielilor.

În ultimii doi ani de zile, numai pe cheltuielile de personal am avut o creștere de la 69 de miliarde de lei, în 2016, la 70 de miliarde, în 2017, pentru ca anul acesta să ajungem la 81 de miliarde de lei.

La fel și pe asistență socială, de la 81 de miliarde, în 2016, la 90 de miliarde, în 2017 și anul acesta la 98 de miliarde. Cumulat, cele două mari capitole "Cheltuieli de personal și de asistență socială" în anul de grație 2018, înseamnă 179 de miliarde de lei, din 287 de miliarde de lei previzionate a fi realizate, a fi încasate la bugetul de stat.

În 2010, salariul minim era de 690 de lei, acum este 1.900 de lei. A crescut cu 300% în 8 ani de zile. Economia României n-a crescut cu 300%. Anul trecut am făcut, într-adevăr, o figură frumoasă, un 7%, dar, în rest, creșterea a fost oarecum modestă - 2%-3%, punând un total, să spunem, de 20%.

Trebuie să urmărim creșterea veniturilor, a salariilor, prin corelare cu un indicator al productivității și al eficienței muncii, pentru că, tot crescând nesustenabil salariile, mai ales în sectorul bugetar, ce facem? Creăm deficite, fie deficitul bugetar, care anul trecut a ajuns la 24 de miliarde de lei, dar cel mai grav, deficitul de cont curent, care anul trecut a ajuns la 12,5 miliarde de lei. Pentru că o populație cu mai multe venituri, evident, are o cerere mai mare de servicii și produse, pe care economia românească, industria românească, căreia un confrate de-al nostru în '90 îi punea eticheta "Un morman de fiare vechi. Hai să-l vindem ca o marcă!", evident că nu poate să ne satisfacă.

Și atunci ce facem? Finanțăm locuri de muncă în alte țări, finanțăm economia altor țări.

După cum vă spuneam, anul trecut am avut 75 de miliarde de euro nivelul importurilor, raportate la 63,5 miliarde de euro exporturile. Și iarăși constat, în tot acest demers politicianist, până la urmă, multă ipocrizie, demagogie și populism, care sunt în detrimentul pentru un partid liberal. Dacă veți continua să promovați astfel de acte, fie Legea dării în plată, fie Legea conversiei creditelor în franci sau, mai nou, amnistia pe mafia imobiliară, pe care cu toții am votat-o, mai puțin doi, trei, anul trecut, în decembrie, niște băieți care dezvoltă proiecte imobiliare pe persoană fizică și vând cu un impozit de 2%, în loc de 16%, evident că vă veți decredibiliza.

În 2004, un Guvern PSD-ist a lăsat 800.000 de bugetari, în 2008 un Guvern liberal a lăsat 1.300.000 de bugetari...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionați, domnule deputat!

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

Nu numai că a crescut cu 70% efectivul celor din sectorul public, dar și creșterea de venituri atunci, de salarii, a fost 136%.

La fel acum, Guvernul PSD vine și aruncă pe toate ministerele...

Sigur, unii plâng că și-au pierdut sporul de pijama, pentru că și la Ministerul Afacerilor Interne sunt 15 miliarde de lei, cu 20% mai mult decât anul trecut. La fel și la Ministerul Justiției, de exemplu, unde plâng niște grefieri, înțeleg, sunt 5 miliarde de lei buget, față de..., să spun, de 75 de ori mai mult decât la Ministerul Turismului.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

Dragilor, și cu asta închei, cu toții ar trebui să fim mai responsabili, pentru că unii tot făceau apel la curaj și la responsabilitate.

Or, ceea ce se întâmplă acum este un populism deșănțat.

Fraților, vine criza!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

Ceea ce s-a întâmplat acum o săptămână, este doar un avertizor, când indicele Dow Jones a scăzut cu 4,6% și când s-au evaporat 3.000 de miliarde din contul celor mai mari firme americane.

Cum pregătim noi criza? Tot cu deficite?! Tot îndatorându-ne la 100 de miliarde de euro?! Tot creând, tot mărind...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

...schema de personal și mărind salariile?! (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc frumos.

Domnul Vîlceanu.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnă Olguța Vasilescu,

Doamnă ministru,

Ați afirmat, cred că de vreo șapte ori, că, dacă va scădea vreun salariu în România, ar trebui să plecați, nu?!

Ați spus foarte clar: "Nu va scădea niciun salariu în România!". De 7, 8, 10 ori, de fiecare dată când mergeați la televiziuni.

Cred că dacă aveți o minimă onoare, vă dați demisia pentru asta!

Doamnă, spuneți ce legătură au măsurile acestea, transferul contribuțiilor cu Ministerul Muncii și Justiției Sociale?

Doamnă, vă faceți de râs! Sunteți minister avizator!

Avizator, doamnă, da!

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu (din loja Guvernului):

Avizator e altceva!

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă faceți de râs când întrebați ce legătură au aceste măsuri cu ministerul dumneavoastră!

Și eu sunt cel care nu înțelege ce se întâmplă cu pensiile pensionarilor care au muncit în grupa I și II de muncă, doamnă!

Știți de ce? Pentru că știu să citesc, doamnă!

Uitați-vă acolo! Sunt deciziile de recalculare ale pensionarilor pentru grupa I și II de muncă! În minus! Pentru oamenii aceia, doamnă, pentru oamenii aceia, pentru acești pensionari, nu există indexarea de care vorbiți dumneavoastră! Sunt 63.818 persoane. Țineți minte numărul, că e dat de dumneavoastră, de la Casa de Pensii.

Ați uitat câteva exemple de bugetari de lux. Continui ce ați început dumneavoastră, în discursul dumneavoastră.

Daniela Zavelcă, îngrijitoare din Gorj - salariul în minus.

Loredana Cotigă, tot din Gorj - tot în minus salariul, doamnă.

Dumneavoastră v-a crescut cu 1.000 de lei, cred, nu?!

Cine e bugetar de lux?!

Vasile Bița, polițist din Buzău - salariu mai mic cu 300 de lei.

Doamnei Carmen Dan cred că i-a crescut salariul (Vociferări.) sau consilierilor doamnei Carmen Dan, care cumulau pensia cu salariul, sute de milioane, era bine, nu?!

Marin Done, îngrijitor, tot din Buzău - salariu mai mic cu 300 de lei.

Nu știu, stau și mă întreb, doamnei ministru de la sănătate i-o fi crescut salariul?!

Sau, de ce să nu recunoaștem, domnilor și doamnelor, nouă, tuturor, da?! Oamenii aceștia n-au avut norocul pe care l-am avut noi! Lor le-au scăzut salariile!

Și, în încheiere, vreau să vă mai spun doar atât, și vreau să le spun românilor.

Dragi români, când o vedeți pe doamna Olguța Vasilescu, fugiți! Se taie salarii! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Solomon.

 
   

Domnul Adrian Solomon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Doamnă ministru,

Înțeleg, în urma discuțiilor din seara aceasta, că numai românii sunt vizați de dezbaterile din Parlament; ungurii și ceilalți care sunt cetățeni ai acestei țări, nu, și pot să plece.

E clar! Și noi avem mare nevoie de a mai citi câteodată Constituția, să vedem că înainte de a fi români, unguri, țigani, suntem cetățenii acestei țări și noi reprezentăm aici cetățenii României.

Nu știu, Silviu Vexler poate îi reprezintă pe evrei, domnul Zisopol îi reprezintă pe greci și așa mai departe.

Dar, dincolo de a dialoga cu dumneavoastră, eu vreau să vă zic că, probabil, toți cei care ați semnat moțiunea, n-ați citit-o și nu v-o asumați în totalitate, pentru că deja câțiva colegi de la Comisia pentru muncă se întreabă dacă ei mai sunt membri ai Comisiei pentru muncă, neîntrebându-i nimeni, nimic.

De altfel, și din lecturarea și din luările de poziție de aici, ne-am dat seama că este mai degrabă o dorință a celor de la buget, finanțe să se răfuiască cu doamna ministru, pentru că nu-l mai au pe domnul Mișa la dispoziție. Dar poate că vor avea, într-o perioadă viitoare, ocazia să-l întrebe, pe Domnia Sa direct, despre Ordonanța nr. 79 și celelalte care sunt măsuri fiscal-bugetare, înainte de toate, iar Ministerul Muncii și Justiției Sociale, așa cum spunea și doamna ministru, este doar avizator.

Eu văd colegi care erau liberali în 2009, 2010, când se elabora Legea nr. 263, Legea nr. 284 și care, în frunte cu președintele dumneavoastră de partid, Ludovic Orban, erau colegi cu mine la muncă și criticau din răsputeri măsurile pe care guvernarea Boc-Băsescu, de atunci, le preconiza atât pentru salariații din sistemul bugetar, cât și pentru pensionari.

Acum văd că plângeți pe umerii celor care au redactat acea lege. Dacă vă mai aduceți aminte, era un domn Șeitan, ministru. Numai PDL sau PNL - pentru că ați preluat, prin absorbție, și activul și pasivul - a reușit să pună pe Satana la Muncă.

Și, în poveștile românești, probabil, Dănilă Prepeleac și cu Păcală se mai îndeletniceau cu lucrurile acestea. Dar ei erau personaje fictive. Dumneavoastră chiar l-ați pus la muncă.

Și iată ce a rezultat în urma zbaterilor lor - o Lege a pensiilor care a fost nevoie să fie modificată în ultimii ani, de 27 de ori, și doar din 2015 încoace de 13 ori, deci o lege imposibilă, care a creat mai multe nedreptăți românilor decât a îndreptat situația, la acel moment.

De altfel, un alt ministru pasager, Lăzăroiu, vreo câteva luni ministru, spunea că deficitul la pensii se reglează prin ieșirile naturale din sistem. Vă aduceți aminte, domnule Dobre, că doar eram colegi de opoziție. Și... cu astfel de oameni ați defilat în timpul guvernărilor dumneavoastră.

Și aveți acum, de un an de zile, un ministru care stăruie să pună în aplicare un Program de guvernare, care și-a propus, înainte de toate, să mărească veniturile românilor. Și le-a mărit și pe ale pensionarilor. Le-a mărit, în primul rând, pe ale salariaților.

Iar dacă este să citim da capo al fine încercarea dumneavoastră de a însăila un soi de moțiune, ne dăm seama că aveți multe frustrări și o singură țintă - s-o înjurați pe doamna ministru și să-i aruncați tot felul de invective, pentru simplul fapt că este cea care, alături de guvernare și de majoritate, a stăruit, în ultimii ani, și în ultimul an, în primul rând, să mărească veniturile românilor.

Faptul că a mărit într-un singur an, din ianuarie, anul trecut, până în ianuarie, anul acesta, salariul minim, de la 1.250 de lei la 1.450 de lei și apoi, de la 1.450 de lei la 1.900 de lei, este un adevărat păcat capital pentru... capital.

Da, nu e un joc de cuvinte, este totuși o crimă de lezmajestate pentru cei pe care îi reprezentați, pentru că se stabilise parcă odată, pe vremea lui Boc și Băsescu, că în această țară trebuie instaurată sclavia modernă. S-au luat măsuri legislative în ceea ce privește politica salarială, a dialogului social, deci negocierile colective, precum și a Codului muncii. În urma acestora, capitalul a ajuns, în România, să beneficieze din totalul beneficiului de 60%, pe când munca doar de 40%. În țările civilizate, și în America, acolo unde vă uitați, să luați lumină, de multe ori, munca ia 60%, iar capitalul doar 40%.

Lucrurile acestea eu cred că nu vă sunt dumneavoastră convenabile și nici celor care v-au sprijinit și v-au trimis, aici, în Parlament, să le reprezentați interesele.

Timp de patru ani, din 2008 până în 2012, ați ținut românii la nivelul cel mai scăzut din Europa, din punctul de vedere al salariului minim brut garantat în plată. Vreme de patru ani, din decembrie 2008, când ați ajuns la guvernare prin Boc, și ați găsit salariul minim 600 de lei, l-ați lăsat, în iunie 2012, la 700 de lei. În patru ani de zile, doar 100 de lei creștere. Plus la aceasta, bomboana de rigoare - 25% tăieri bugetare pentru salariații din sistemul bugetar.

Ponta, din iunie 2012 până în decembrie 2015, a mărit salariul minim, de la 700 de lei la 1.050 de lei.

Iată, doamna ministru a dublat măririle care au fost date de toți cei dinaintea Domniei Sale și o felicit, cu această ocazie, pentru că a făcut lucrul acesta pentru toți salariații din România, nu doar pentru cei din sistemul bugetar, care fac obiectul Legii nr. 153.

Ați indus în opinia publică din România ideea aberantă că țara noastră poate fi competitivă pe piața muncii doar printr-o salarizare meschină, la limita supraviețuirii, mergând pe logica de fier a capitalistului, care spune destul de clar - "ce le trebuie săracilor bani?" Bani le trebuie bogaților, că ei au case de întreținut, au iahturi, avioane, mașini scumpe, au de făcut excursii, de întreținut alte... amante, să zicem.

Ați reușit, în patru ani de guvernare, plus un an și jumătate, după ce ați părăsit guvernarea, în iunie 2012, prin efectele măsurilor luate, să adânciți cel mai mult prăpastia dintre bogați și săraci, subțiind, totodată, până la extincție, clasa de mijloc.

Acum, când doar într-un an salariul minim brut a crescut cu 700 de lei, ați sărit ca arși, că nu se poate, că nu-i de unde, știind totuși că luptați împotriva bunăstării românilor.

Doreați și doriți, inclusiv astăzi, prin această moțiune, să conservați avantajele și privilegiile capitalului, în dauna celor care muncesc în această țară.

Măsurile de creștere a veniturilor românilor au dus anul trecut la rezultate record. Salarii din economie au crescut cu 16%, cel mai bun rezultat din 2008 încoace; în domeniul bugetar au crescut cu 20%; numărul de angajări în economie a depășit 4,8 milioane, care este cel mai bun rezultat în ultimii 15 ani; avem o creștere economică de 7%, consum peste 10%, crescut, și, evident, o producție industrială mai mare cu 8%.

Oricât ați încerca să induceți în opinia publică mesaje alarmiste, apocaliptice aproape, de genul... crește, scade ROBOR-ul, creșterea prețurilor, deficite excesive, crize iminente - am auzit chiar astăzi un distins vorbitor - uitați un singur lucru, că cetățenii români sunt singurii care știu cât au în buzunar. Iar aici nu-i veți putea manipula nicicum. Toți știu că... (Aplauze.) ... că-și plătesc mai ușor facturile, că pot să-și schimbe aparatele de uz casnic îmbătrânite mai repede, că pot din nou să meargă în concediu sau în vacanțe, într-un cuvânt, că trăiesc mai bine.

Ce să vă zic despre Legea nr. 153 din 2017, pe care dumneavoastră ziceți că am făcut-o "pe picior"? V-ați trimis supliment vreo cinci mercenari din comisie, domnul Roman a fost de față, a participat activ. Ziceți că s-au adoptat doar amendamente de formă de la Consiliul Legislativ. Fals. Pentru că... chiar domnul Roman și cu Mara Calista au un amendament care vizează excluderea ANCOM și ANRE din Legea salarizării, și care nu este un amendament de formă, ci de fond. Și sunt multe altele.

Spuneți că s-a dezbătut fără dezbatere sau s-a votat fără dezbatere. Au fost 36 de ore de dezbateri în comisie, unde au fost prezenți toți cei care reprezintă sindicatele din România, pe diverse ramuri de activitate, care lucrează în sectorul bugetar. Nu puteți spune că n-a fost o lege dezbătută, transparentă.

Anterior intrării în comisie, am avut 5 zile de dezbateri cu fiecare confederație sindicală în parte, alte 15 ore adunate.

Dacă nici aceasta nu este o dezbatere, atunci, Doamne iartă-mă, ce o să facem mâine, când o să votăm niște legi mult mai importante, pentru apărarea țării, dar care nu au parte de aceeași dezbatere?

Evident, Legea salarizării are și scăpări, pentru că este o lege făcută de oameni. Orice lege făcută de oameni este perfectibilă, este de îmbunătățit. În aplicare, vedem unde sunt scăpările, ce n-am reușit să vedem noi, ce n-au văzut specialiștii de la minister, ce n-au văzut chiar sindicatele.

Avem înregistrări, la comisie, cu fiecare lider de sindicat, întrebat de subsemnatul dacă există vreo problemă de rezolvat. Toată lumea, foarte mulțumită.

Când am pus-o în practică, au început să apară diverse probleme.

Am și eu un fluturaș de la un coleg de-al meu, profesor, care mi-a spus: "Domnule, în decembrie am luat cu un milion jumătate mai mult decât... sau 150 de lei mai mult decât în ianuarie".

Când ne-am uitat și am citit - învățăm și noi să citim un fluturaș măcar, domnule coleg - am văzut că în decembrie a muncit 15 zile, în ianuarie a muncit numai 12 zile, din cauza vacanțelor, evident.

La plata cu ora se plătesc doar orele efectiv lucrate. De aici sunt scăderi multiple în sistemul de învățământ. Dar sunt ore care n-au fost efectuate. Nu poți să i le plătești, pentru că salariul de bază este diferit de cel la cumul și așa mai departe.

Există probleme și în sistemul de sănătate. Chiar astăzi, la comisie, era ca la call center. Și ne sunau diverși. Unul ne zice că la Spitalul X din București i s-a spus de la personal: "Domnule, dar nu ți-am dat 25% mărire, că ieșeai din grilă, și ți-am dat numai 7%".

Păi, domnii mei, astea sunt aplicări eronate ale legii, pentru că în art. 38 se spune clar - ieși din grilă, rămâi cu salariul din 2022, la care ți se adaugă celelalte sporuri și drepturi cuvenite.

Prin urmare, aceste erori pe care le-am văzut și pe care vrem împreună să le rezolvăm - și așteptam de la dumneavoastră poate să adunați din teritoriu, așa cum facem și noi, să ajutați, pentru că vine săptămâna viitoare, de la Senat, Ordonanța nr. 91, și vom regla toate aceste situații, fie prin modificarea grilelor, dacă este cazul, fie prin modificări ale textului legii, astfel încât să fie clar pentru toată lumea ceea ce ar fi trebuit să fie, dacă citeau - și erorile pe care le-am descoperit sunt unele din necunoașterea legii în integralitatea ei, inclusiv a notelor, altele din nepricepere - nu înțeleg de multe ori ceea ce scrie acolo - și altele din cauză de boală gravă, cum spunea și Mara, dar eu o consider a fi PNL-ită.

Poate că unii chiar au vrut să fie greșite salariile respective, ca să vă ajute pe dumneavoastră să aveți casus belli.

Dragii mei, doamna ministru este cel mai bun ministru pe care l-a avut România, de la Misir încoace, și merită să-și ducă mandatul la bun sfârșit.

Și, cum spuneați la începutul moțiunii, da, este ultimul Guvern din care va face parte în această legislatură - Guvernul Dăncilă.

Să le dea Dumnezeu putere de muncă, pentru că mai au multe lucruri de făcut. Și împreună cu dumneavoastră, evident. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterile.

Doamna ministru.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Stimați colegi,

N-o să provoc niciun drept la replică, n-o să dau nume. O să vorbesc doar în dreptul grupurilor parlamentare.

Pentru PNL. Eu cred că am răspuns la toate chestiunile, în cuvântarea anterioară, dar probabil ați avut textul scris dinainte și este de înțeles.

Vorbiți de scăderi de 40%. Dați-mi un singur exemplu de salariu care scade cu 40%, să vedem de la cât la cât. Haideți, fiți curajoși!

Vorbiți apoi despre creștere de doar un leu în educație. A vorbit aici și colegul Solomon, am găsit și noi foarte multe calcule greșite. Dar, oricum, să nu uităm că în luna martie salariile din educație cresc cu 20%, pe legea care a fost adoptată în Parlamentul României.

Ați vorbit despre faptul că aș fi afirmat că mediul privat fură statul român. Exclus. Eu nu m-am exprimat niciodată așa. Eu am spus altceva, că sunt angajatori care profită de transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, pentru a-și maximiza profitul și, dacă nu transferă cheltuiala totală a angajatorului, în brutul de anul acesta, înseamnă că îi fură pe angajați, dar doar ei și nu întreg mediul economic, ca să ne înțelegem.

Iar cuvântul "furăcioasă", nu știu, eu nu îl am în vocabular. Poate e din vocabularul dumneavoastră.

Diploma să știți că am să o păstrez, că nu este puțin să ai dovada faptului că parlamentari ai PNL-ului nu au aflat încă de Ordonanța nr. 3/2017, care a rezolvat deja această problemă.

Am mai spus-o și în cuvântul de început, nu este singura scăpare pe care o aveți, dar ați ținut să lăsați și urme. Tocmai de-asta o s-o păstrez.

Revin să spun că ați greșit "adrisantul". Eu nu sunt ministrul de finanțe al României. Și învățați odată să faceți distincție între avizator și inițiator. Este cale lungă, stimați colegi!

În ceea ce privește Pilonul II de pensii. Valoarea în cifre absolute care s-a virat către Pilonul II de pensii, anul trecut, a fost 7,1 miliarde de lei, iar în 2018, 7,3 miliarde. Deci nu este o scădere. După cum observați, este chiar o ușoară creștere. Ca să nu mai vorbesc că în anul 2016 a fost cu 20% mai puțin, în valoare absolută, decât în anul 2017.

Eu nu am afirmat că nu va scădea niciun salariu, și martori îmi sunt jurnaliștii. Uitați-vă și pe postările mele de pe Facebook. Veți vedea emisiuni înregistrate cu mine, încă din luna aprilie, când am spus foarte clar că da, vor fi și salarii care vor scădea, inclusiv al meu. Pentru că, încă o dată, la data de 1 iulie, salariile miniștrilor au scăzut cu suma de 3.000 de lei.

Sigur că n-am pornit de la ideea, când am făcut această Lege a salarizării, să tăiem salariul cuiva. Dar nici nu puteam aduce tot sistemul la nivel de 12.000, de 14.000 de lei, pentru că asta însemna colaps economic.

Și dumneavoastră ați fost unul dintre criticii Legii salarizării, la vremea respectivă, exact pe motiv că se cresc prea mult salariile, fie ele și până în anul 2022.

Aș vrea să-i transmiteți doamnei din Gorj că salariul ei nu a scăzut la nivel negativ, s-a rezolvat prin Ordonanța nr. 3/2017. Dar ar fi bine să nu se mai informeze de la dumneavoastră, că văd că nu știți.

Apoi, nicio pensie nu a scăzut pe mandatul nostru. Și dacă s-au făcut recalculări și a scăzut punctajul, cuantumul pensiei a rămas la fel cât era în plată.

Haideți să terminăm odată cu minciuna asta, că văd că o tot rostogoliți. De la toate salariile bugetarilor care scad - și adevărul e că doar 3%, nici măcar, sub 3% scad, până la pensii care, iată, s-au recalculat și scad - nu există nicio pensie în plată la nivelul anului 2016, care să fi scăzut în 2017. Punct. Chiar dacă s-a recalculat punctajul, s-a păstrat ce avea omul în dreptul lui.

Pentru USR, n-am niciun fel de comentariu, nu mă cobor atât de jos.

Pentru PMP. Știu că aveți o situație ingrată să vorbiți despre scăderi de salarii, dumneavoastră, care veniți din Partidul lui Traian Băsescu. Dar, ca să știți, cei care au mai multe contracte part-time nu sunt afectați, pentru că plătesc contribuțiile tot la nivelul salariului minim pe economie.

Am reținut însă și foarte multe lucruri bune și foarte multe sfaturi, de la colegi de-ai noștri din celelalte grupuri parlamentare, pe care o să încercăm, în perioada următoare, să le punem în practică.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Roman, drept la replică, un minut.

Mulțumim domnului Solomon, pentru oportunitatea creată.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului deputat Solomon pentru...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încercați să nu... faceți la fel.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... pentru ocazia pe care mi-a oferit-o, de a ieși la tribună.

Și vreau să îi spun doamnei ministru că, în timp ce continuă această campanie toxică, de la tribuna Parlamentului, în aceste momente, la Arad, câteva sute de angajați de la o firmă privată își atacă patronii, verbal, susținând că ei vor 1.900 de lei, că atât le-a promis doamna Vasilescu.

Doamnă Vasilescu,

Este adevărat că nu toți suntem genii, dar să știți că până și un amărât de muncitor face diferența între brut și net.

Poate veți reuși și dumneavoastră să înțelegeți că ați dat peste cap o țară întreagă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită cuvântul.)

Mulțumim.

Dezbaterile sunt finalizate.

Votul va avea loc... (Vociferări.)

Ați avut înscriși la cuvânt, domnule Pavel.

Mulțumesc.

Ați avut înscriși doi la cuvânt, la secretariat, cu vot plen.

Mulțumesc.

Vot final, miercuri, 21 februarie.

Interpelări, în cinci minute.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

După o scurtă pauză-

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm cu partea a doua a ședinței, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate.

Domnul Codreanu, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Înțeleg că...

Domnule Codreanu, sunteți în sală? Aveți mai multe. La prima? Sau doar asta? Înțeleg că la prima ați primit răspuns, da? Bun.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale, domnul Toma Ilie, cu domnul secretar de stat Rîndunică. Este în sală? Ați discutat?

Mulțumesc.

Ministerul Economiei, domnul Duruș, cu doamna Anca Chiser. E aici? Domnul Duruș este în sală? Nu este. Scris.

Domnul Codreanu, din nou. Cu Ministerul Afacerilor Externe - "Eliberare pașaport diplomatic..."? Este rezolvată, da? Bun.

Din nou, domnul Toma Ilie, cu domnul Mareș la... Ați rezolvat? Bun.

 
  Cristina-Mădălina Prună

Doamna Prună Cristina, cu domnul Vișan, de la Ministerul Energiei, da? Este domnul Vișan?

Vă rog, la microfon, la tribună.

   

Domnul Doru Vișan (secretar de stat, Ministerul Energiei):

Mulțumesc.

Stimată doamnă deputat Cristina-Mădălina Prună,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "În ce stadiu se află planul de retehnologizare a minelor din cadrul Complexului Energetic Hunedoara", vă comunicăm următoarele:

Societatea Complexul Energetic Hunedoara a transmis, la finele anului 2017, Planurile de dezvoltare a activității miniere și energetice pe perioada 2018-2024, respectiv, 2018-2030, în conformitate cu angajamentul asumat și în termen.

Propunerile societății reprezintă în principal măsuri care ar trebui luate de Guvern și de Parlament, pentru modificarea legislației în vigoare, astfel încât să fie sprijinită activitatea, preponderent prin acordarea de sprijin financiar, de subvenție.

Menționăm că societatea a fost beneficiar al unui ajutor de salvare acordat în anul 2016, ajutor care nu a fost returnat, respectiv transformat în program de restructurare, fapt pentru care solicitarea de mai sus reprezintă o dificultate majoră, fiind supus atenției Comisiei Europene, fapt materializat prin depunerea unei documentații, în vederea accesării unui ajutor de stat de tip SIEG - serviciu de interes economic general.

Programul depus de societate arată că, pentru continuarea activității în condiții de siguranță, sunt necesare investiții în valoare de 168.213.000 lei, pentru perioada 2018-2024, întreaga finanțare fiind solicitată de la bugetul de stat, societatea neavând resursele necesare.

În ceea ce privește aprecierea unui termen de finalizare a documentelor, aceasta este condiționată de avizarea de către Comisia Europeană a documentațiilor depuse pentru: organizarea unui ajutor de stat de tip SIEG, serviciu de interes economic general, cuprinzând Grupul 3 de la Mintia și Grupul 4 de la Paroșeni; pre-notificarea este în analiză, la Comisia Europeană, pentru definitivarea și transmiterea notificării.

În desfășurare. S-au depus diligențele necesare. Săptămâna... acum aproximativ 10 zile am avut o videoconferință cu ei și am cerut detașarea problemelor, în sensul să urgenteze acest ajutor care este absolut necesar pentru companie, legat de nereturnarea ajutorului de stat obținut în 2016.

Al doilea element - decalarea termenelor de închidere și prelungirea funcționării minelor Lonea și Lupeni, prin modificarea planului de închidere și ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din România, prin includerea celor două mine, în temeiul Deciziei nr. C(2016) 7719 final din 24 noiembrie 2016.

Vă informez că decizia a fost adoptată vineri, comunicată, urmând să se publice, în sensul prelungirii și pentru mina Lupeni până în 2018, la finele anului 2018, activitatea de extracție și, un lucru bun, prelungirea activității de închidere pentru ambele unități, până în 2024.

Referitor la solicitarea dumneavoastră, precizăm faptul că reprezentanții organizațiilor sindicale au participat la elaborarea programului de dezvoltare elaborat de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, precum și la discuții cu conducerea ministerului, privind identificarea de soluții viabile...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Vișan:

... pe tema continuării activității societății, în condițiile economiei de piață.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule...

 
   

Domnul Doru Vișan:

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă Cristina Prună, dacă aveți...?

Un minut pentru lămuriri suplimentare, vă rog.

 
   

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat pentru acest răspuns.

În primul rând, aș vrea să vă întreb, dacă puteți să-mi puneți la dispoziție acest plan, atât pentru perioada 2018-2024, cât și pentru 2018-2030?

Și, în al doilea rând, văd că unul dintre puncte este decalarea termenelor de închidere și de prelungire a funcționării minelor Lonea și Lupeni.

A avut loc, în luna octombrie, un accident grav la mina Lupeni, care s-a soldat cu moartea a trei oameni.

Eu am coborât în mină și am văzut care sunt condițiile din această mină, care necesită, de altfel, retehnologizări urgente.

Și aș vrea să vă întreb dacă faptul că am decalat aceste termene de închidere a minelor nu afectează în vreun fel securitatea muncii de acolo și nu pune în pericol viața minerilor?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule ministru, un minut, lămuriri.

 
   

Domnul Doru Vișan:

Referitor la prima solicitare. Voi dispune companiei să analizeze și să vă prezinte o sinteză a programului, în conformitate cu cerința dumneavoastră, și care să cuprindă elementele esențiale de care aveți nevoie.

Referitor la cea de-a doua solicitare, apreciez mult efortul dumneavoastră și curajul, efectiv, de a cunoaște activitatea de acolo și sunt convins că ați înțeles profunzimea și dificultatea acestei activități, în contextul unor decizii europene de reducere a acestei activități, în contextul regulilor de piață care impun companiei să funcționeze într-o piață liberă, în care, din păcate, costurile lor sunt mult mai mari.

Prelungirea... de fapt, nu este numai o prelungire, este vorba de acordarea unui ajutor de stat, de închidere pe această perioadă, care acoperă toate costurile, inclusiv diferența pe prețul tonei de cărbune și respectiv pe asigurarea condițiilor de siguranță, pe toată perioada desfășurării activității.

Adică, să rezum, activitatea, conform Legii minelor, se va desfășura cu o bugetare corespunzătoare, care acoperă toate costurile. Acesta a fost și dezideratul nostru, de a nu pune în pericol viețile oamenilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Constantin Codreanu

Domnul Codreanu.

Următorul, cu Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Este în regulă? Nu.

Atunci, Attila Gyorgy.

   

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Bună seara!

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu titlul "Criteriile obiective care stau la baza alocării de fonduri bugetare organizațiilor reprezentative ale minorităților naționale din România, în comparație cu cele utilizate pentru alocarea de fonduri organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni. Verificarea și controlul oficial al modului de utilizare a fondurilor alocate", potrivit sferei de competență a Ministerului Finanțelor Publice, vă voi citi principalele pasaje din răspunsul scris pe care vi l-am înmânat astăzi.

Finanțarea cheltuielilor destinate sprijinirii organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care primesc subvenții de la bugetul de stat, și finanțarea unor programe și proiecte interetnice și de combatere a intoleranței, se realizează de către Departamentul pentru Relații Interetnice, din sumele alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

În contextul celor prezentate, în ceea ce privește criteriile de repartizare a sumelor propuse în fiecare an, pentru a fi alocate organizațiilor reprezentative ale minorităților naționale din țară, considerăm că Secretariatul General al Guvernului și Departamentul pentru Relațiile Interetnice sunt în măsură să vă ofere informații în acest sens.

De asemenea, în ceea ce privește fondurile alocate pentru finanțarea organizării reprezentative ale românilor de pretutindeni, considerăm că Ministerul pentru Românii de Pretutindeni este în măsură să ofere informații.

În acest sens, având în vedere că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 17/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, precum și modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 857/2013 privind organizarea și funcționarea Institutului "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, cu modificările și completările ulterioare, acest minister elaborează și aplică politica statului român, în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni.

În ceea ce privește verificările efectuate de Curtea de Conturi și alte organe de control ale statului, privind modul de utilizare a fondurilor alocate organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni, precum și rezultatele acestor verificări, precizăm că la nivelul Ministerului Finanțelor Publice nu sunt disponibile astfel de informații.

Ca urmare, considerăm că posibilitatea unificării criteriilor de alocare a fondurilor organizațiilor reprezentative ale minorităților naționale din România și organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni, menționate la punctul 7 din interpelare, va avea în vedere aspectele precizate anterior, precum și responsabilitatea instituțiilor implicate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Șaramet.

 
   

Domnul Veaceslav Șaramet (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, privind criteriile obiective care stau la baza alocării de finanțări organizațiilor minorităților naționale, noi vă putem răspunde la ceea ce ține de Organizația Românilor de Pretutindeni și vă comunicăm următoarele.

După cum foarte bine știți, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni acordă finanțări nerambursabile organizațiilor românilor de pretutindeni, în conformitate cu prevederile Legii nr. 321/2006.

Criteriile obiective la care faceți referire, în interpelarea dumneavoastră, sunt definite la art. 6 din respectiva lege, astfel: "Finanțarea nerambursabilă se aprobă ținându-se seama de următoarele criterii generale: satisfacerea nevoii legitime a persoanelor care aparțin comunităților românești de pretutindeni de a-și păstra, dezvolta și exprima identitatea lor etnică, culturală, lingvistică și religioasă; anvergura internațională, națională, regională ori locală a programelor, proiectelor sau acțiunilor; oportunitatea programelor, proiectelor sau acțiunilor, în raport cu nevoile comunităților românești de pretutindeni; numărul, diversitatea și distribuția geografică a comunităților românești de pretutindeni; existența unor surse de finanțare proprii sau atrase ale solicitantului; capacitatea organizatorică și funcțională de realizare a programelor, respectiv, a proiectelor sau acțiunilor; efectele multiplicatoare ale programelor, ale proiectelor sau ale acțiunilor, în scopul îmbunătățirii imaginii comunităților românești din țara de reședință și a coagulării organizațiilor acestora".

Totodată, alin. (2) - "Criteriul prevăzut la alin. (1) lit. f) se dovedește prin: experiență în derularea programelor, proiectelor sau acțiunilor; calitatea activităților organizate; calificarea membrilor echipei care derulează programele, proiectele sau acțiunile; colaborările și parteneriatele cu alți finanțatori, autorități publice, organizații guvernamentale sau neguvernamentale; asigurarea continuității programelor, proiectelor sau acțiunilor".

Referitor la evaluarea modului în care solicitarea de finanțare nerambursabilă, primită de la Organizațiile românilor de pretutindeni, respectă aceste criterii sau nu, aceasta este realizată de o comisie de evaluare din cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, în conformitate cu prevederile art. 4 din aceeași lege.

Noi vă mulțumim frumos pentru interesul acordat acestei problematici și vă asigurăm de toată disponibilitatea și dialogul cu privire la subiectele pe care dumneavoastră le aveți în competență și pe care le avem și noi, ca minister.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Un minut.

 
   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să fac precizarea că interpelarea respectivă a fost adresată inclusiv doamnei Vasilica-Viorica Dăncilă, prim-ministrul României.

Din păcate, nu avem un punct de vedere din partea secretarului general al Guvernului și am văzut că ambele ministere, și Ministerul Finanțelor Publice, și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, ne direcționează spre secretariat, în acest sens.

Așteptăm cu viu interes răspuns și din partea Guvernului. Până atunci m-aș mulțumi, să spun, cu un răspuns la a șaptea întrebare, cel puțin, atât din partea MFP, cât și din partea MRP, dacă ei consideră că este normal ca, atât criteriile pentru minoritățile naționale, cât și pentru organizațiile reprezentative ale românilor din afara granițelor țării, să aibă un numitor comun, mai ales că acest subiect a făcut parte din discuția pe care am avut-o la finanțe, buget, la sfârșitul anului 2017, și a fost unul dintre argumentele care a permis majorarea bugetului MRP pentru anul 2018.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Aveți răspuns la ce v-a întrebat? (Vociferări.)

Este altceva? Este altceva decât în interpelare?

Punctul 6, pentru că asta am înțeles... cine? DRP.

Un minut.

 
   

Domnul Veaceslav Șaramet:

Vă mulțumesc.

Referitor la modalitățile de acordare, sau de legiferare, sau de criteriile acestea obiective, acestea țin de partea legislativă, iar noi, Guvernul, știți foarte bine că punem în aplicare legea. Cât de corect sau nu, poate fi dezbătut, după părerea noastră, și într-un ulterior proces legislativ, dar, în momentul de față, noi operăm după Legea nr. 321 a finanțărilor acordate în afara țării și cam aceasta este. Cât de corect sau nu, urmează...

Dacă vreți, vă putem răspunde și în scris, ulterior.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Neagu este? Nu.

Celelalte sunt cu amânare.

Mulțumesc.

Declar ședința închisă.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,36.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 10 decembrie 2018, 13:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro