Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 21-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018

  Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 08,29.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

A doua parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 21 februarie 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.

Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.

Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși 3 minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în această ședință.

 
  Aida-Cristina Căruceru - declarație politică despre Importanța educației naționale pentru copii și adolescenți. Cum putem combate un flagel care afectează trei din zece tineri;

În continuare, dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamnei deputat Aida Căruceru.

   

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Mulțumesc, domnule președinte.

"Importanța educației naționale pentru copii și adolescenți. Cum putem combate un flagel care afectează trei din zece tineri".

În acest moment, în România, trei din zece tineri, copii și adolescenți, sunt supraponderali și 8% dintre ei sunt obezi. Pentru copiii cu vârste mai mici, situația este și mai îngrijorătoare - potrivit unui studiu coordonat de Organizația Mondială a Sănătății, un copil din patru cu vârsta de 8 ani este supraponderal sau obez. Statisticile europene plasează România în top trei țări europene în ceea ce privește obezitatea infantilă. Doar în ultimii șase ani, potrivit relatărilor mass-media, numărul copiilor obezi a crescut cu 10%, ceea ce arată că avem de-a face cu un flagel care ia amploare sub ochii noștri.

Obezitatea infantilă nu înseamnă doar o copilărie mai dificilă, deși este evident că produce efecte negative; obezitatea infantilă nu înseamnă doar pericolul expunerii copiilor la fenomenul de agresivitate de tip bullying, deși este evident că acest pericol este real; obezitatea infantilă înseamnă adulți care se vor confrunta cu probleme de sănătate. În trei din patru boli, obezitatea a devenit un factor de risc, iar specialiștii avertizează că peste 11% din populația țării este afectată de diabet.

Care este una dintre principalele cauze? Evident, lipsa educației nutriționale. Aflați în fața a extrem de numeroase opțiuni de tip fast-food, înconjurați de zahăr în aproape orice produs alimentar, asaltați de patiserii la fiecare colț de stradă, copiii noștri navighează în fiecare zi în care merg la grădiniță, școală sau liceu printr-o mare de tentații alimentare, fără să primească și instrumentele care să le permită să aleagă mereu în siguranță și în cunoștință de cauză. Iar când acestor tentații și pericole li se adaugă și o situație materială precară a familiei, situația devine și mai gravă, pentru că banii, și așa puțini, ajung să fie cheltuiți pe produse cu o valoare nutrițională scăzută, dar bogate în zahăr, sare și grăsimi nesănătoase.

Cred cu tărie că educația nutrițională trebuie să se afle în centrul unui program educațional menit să le ofere copiilor și adolescenților informații și cunoștințe care să le fie de folos în mod real, din momentul în care ies din școală sau liceu. Iar ce mănâncă și ce efect are ceea ce mănâncă asupra organismului lor ar trebui să fie primul pas al acestui program educațional.

Pentru că am amintit de unitățile de învățământ, trebuie să subliniez importanța acestui aspect. Școlile trebuie să devină și un loc de educație alimentară. Iar acest lucru înseamnă că trebuie să regândim și programe precum "Cornul și laptele". Da, "Cornul și laptele" este poate cel mai lung program școlar aflat în derulare acum. Da, "Cornul și laptele" are meritul de a fi măsura care a redus cel mai mult abandonul școlar, în special în mediile rurale sărace, unde copiii duc acasă cornul și laptele...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog să vă apropiați de încheiere, doamnă deputat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Aida-Cristina Căruceru:

Un prim pas real a fost deja făcut. Recent, în calitate de deputat, am votat pentru Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/2017, ceea ce permite ca preșcolarii și elevii să primească, pe lângă lapte și corn, și o porție de fructe și legume. Toate acestea vor fi posibile prin participarea României la Programul pentru Școli al Uniunii Europene, care stimulează acest stil de alimentație sănătoasă, prin măsuri concrete.

Este doar un pas în direcția cea bună, mai sunt multe lucruri de făcut. Iar totul începe de la conștientizarea problemei obezității infantile și de la angajamentul ferm de a combate acest flagel. Iar miza este cât se poate de importantă: sănătatea copiilor noștri și a viitorilor adulți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Olar - declarație politică intitulată Domnule Daea, unde va mai paște oaia?;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Corneliu Olar.

   

Domnul Corneliu Olar:

"Domnule Daea, unde va mai paște oaia?".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu mai bine de șase ani, atunci când PSD-ul prelua guvernarea în România, spunea cu un patriotism fals că străinii au cumpărat prea multe terenuri agricole din țară și că ei vor pune capăt acestui fenomen. Au promis că vor fi "mândri că sunt români".

Au trecut ani de zile de atunci și Guvernul, prin Ministerul Agriculturii, nu a făcut absolut nimic în acest sens. Dimpotrivă! De când guvernează PSD, de pe mesele românilor au dispărut produsele românești și au apărut tot mai multe produse din import: fructe din Polonia, pâine congelată și cereale din Ungaria, legume din Germania, lapte și brânză din Bulgaria.

Milioanele de tone de mâncare care intră astăzi prin importuri i-au făcut pe sute de fermieri români să lase ogorul nelucrat sau să-și vândă terenurile la prețuri de nimic. Cu subvenție sau fără subvenție, cu sau fără declarațiile picante ale domnului Daea, agricultura din România nu mai este atractivă nici măcar pentru fermierii care au trăit o viață întreagă din activități agricole. Este o realitate! Nu mai pot să țină piept concurenței care vine de peste hotare, pentru că acolo irigațiile sunt pe tarla, nu pe hârtie, tractoarele sunt pe ogor, nu în programele de guvernare, culturile sunt asigurate împotriva calamităților naturale, iar statele fac investiții reale, care să ajute fermierul să producă mai ieftin și mai ușor.

Stimați colegi,

Ne amuzăm cu toții de oaia domnului Daea, dar acest lucru nu ține nici de foame și nici nu rezolvă problemele din agricultură. De aceea, vă atrag cât se poate de serios atenția asupra faptului că, în modul în care se înstrăinează astăzi terenurile agricole, în ritmul în care se împuținează pășunile din țară, oaia domnului Daea o să rabde de foame, pentru că nu o să mai aibă unde să pască.

După un an de zile de când este ministru, domnul Daea, în loc să găsească soluții pentru ca fermierul român să nu-și mai vândă terenul agricol, stă mai mult prin târguri ca să deguste produse agricole, și să-și dea cu părerea asupra lor, dacă sunt prea sărate sau prea picante. Nu asta trebuie să facă un ministru, chiar dacă el este cel mai iubit de domnul Dragnea.

Pentru că domnul Daea nu prea este interesat de această problemă, vă solicit, domnilor colegi, ca noi, parlamentarii, să identificăm soluții la acest risc major pentru agricultura românească.

Corneliu Olar, deputat al PNL, deputat de Alba.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Daniel Vasile - intervenție cu ocazia Zilei naționale pentru comemorarea dezrobirii romilor din România;

Din partea Grupului parlamentar al USR, dau cuvântul doamnei Cristina Iurișniți. Nu este.

Domnului deputat Vlad Duruș. Nu este.

Doamnei deputat Lavinia Cosma? Nu este.

Domnul deputat Dobrovie? Nu este.

Din partea Grupului parlamentar ALDE, domnului Constantin Avram. Nu este.

Domnului deputat Mihai Niță. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Daniel Vasile, vă rog.

   

Domnul Daniel Vasile:

Domnule președinte,

Doamnelor, domnilor deputați,

"Robia a fost desființată". Cu aceste cuvinte, în anul 1856, la 20 februarie, se deschideau lucrările Adunării legislative pentru legiferarea actului dezrobirii romilor.

S-au împlinit 162 de ani de la adoptarea "Legiuirii pentru emanciparea tuturor romilor din Principatele Țării Romanești", act ce a consacrat dezrobirea romilor din Țările Române.

Parlamentul României a adoptat, în anul 2011, la inițiativa domnului deputat Nicolae Păun, Legea nr. 28 din 2011, prin care ziua de 20 februarie este declarată Zi națională pentru comemorarea dezrobirii romilor din România.

În perioada robiei, dezvoltarea economică și socială în fostele Principate Române s-a realizat și cu ajutorul nemijlocit al muncii neremunerate a sclavilor romi. În acest sens, subliniem caracterul profund economic al sclaviei.

Potrivit datelor istorice, nu pare să existe nicio diferență între deținătorii de plantații din America, stăpâni peste sclavii de culoare, și boierii români, cu sclavii lor romi. Și unii, și ceilalți își tratau la fel de rău "proprietățile".

Sclavii romi erau proprietatea stăpânului, care putea să dispună de ei după bunul-plac: putea să-i vândă, să-i pedepsească fără judecată, putea să-i dăruiască sau să-i lase moștenire.

Deși au trecut 162 de ani de la Dezrobirea romilor, nici până astăzi, statul roman ori Biserica Ortodoxă Română nu și-a asumat public acest episod al istoriei naționale.

De asemenea, contribuția romilor la dezvoltarea societății este necunoscută sau minimalizată. Manualele de istorie, în prezent, nu conțin informații despre sclavia romilor.

Avem nevoie de astfel de gesturi, ca să ne împăcăm cu trecutul, cu istoria, cu momentele nefaste ale poporului din care cu toții facem parte, pentru a construi împreună pentru viitor.

Necunoașterea reciprocă conduce la cultivarea unui sentiment de nesiguranță, ceea ce alimentează prejudecata și intoleranța și, în final, manifestările de ură, discriminare și rasism.

Îmi exprim îngrijorarea pentru faptul că excluderea socială și discriminarea romilor atârnă încă mai greu decât orice inițiativă de integrare a romilor în decursul celor 162 de ani de la dezrobire.

Constat că marginalizarea și excluderea socială a romilor, timp de 162 de ani, au creat un important decalaj socio-economic între populația majoritară și minoritatea romilor, generând o așa-numită "cultură a sărăciei".

Lipsa drepturilor civile și politice depline a sedimentat stigmatul identitar și a adâncit decalajele socio-economice dintre romi și populația majoritară.

Pentru a înțelege însemnătatea politică și socială deosebită a actului de la 1856, Dezrobirea romilor, am să evoc discursul susținut de Mihail Kogălniceanu, în anul 1891, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondarea Academiei Române.

" ...voi desfășura trei date mari din istoria contemporană a renașterii României:

  • emanciparea țăranilor
  • ... proclamarea egalității politice și civile pentru toți fiii României
  • dezrobirea romilor".

Mulțumesc.

Deputat Daniel Vasile.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Márton Árpád-Francisc - considerații în legătură cu Regiunea Autonomă Maghiară;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Márton Árpád.

   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația de la Alba Iulia promitea că "fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său". În perioada interbelică învățământul de stat era doar în limba română, iar administrația și judecata nu întotdeauna se realizau prin indivizi din sânul comunităților.

Doar în 1952 se înființează Regiunea Autonomă Maghiară care "este formată din teritoriul locuit de populația compactă maghiară secuiască și are conducerea administrativă autonomă, aleasă de populația Regiunii Autonome". Centrul administrativ al acestei regiuni era Târgu Mureșul. Cinci articole din Constituție au statuat această calitate. Regiunea cuprindea majoritatea scaunelor istorice secuiești, iar populația maghiară avea o pondere de 76,9%.

După Revoluția din 1956 din Ungaria, mai marii statului național comunist au decis eliminarea tuturor formelor de autonomie ale comunității maghiare, de la școli, până la autorități locale. Primul pas l-a constituit anul 1960, când parte din Regiunea Autonomă Maghiară, cu o populație majoritar maghiară, a fost alipită regiunii Brașov, iar o parte din regiunea Cluj, cu o populație majoritar română, a fost alipită Regiunii Autonome Maghiare, care a devenit astfel o regiune cu numele de Mureș Autonomă Maghiară, cu o pondere a comunității maghiare scăzută față de cea inițială, la 61,1%, din care nu mai făceau parte trei scaune istorice secuiești. Al doilea pas a fost adoptarea Constituției din 1965, în care nu se mai regăsește Regiunea Autonomă Maghiară, dar se prefigurează înființarea județelor.

Acum 50 de ani, în data de 14 februarie 1968, s-a adoptat Legea prin care s-au înființat județele actuale ale țării, prin reorganizarea regiunilor existente până atunci. Prin ea, și Regiunea Autonomă Maghiară a fost desființată. Totodată au dispărut și drepturile lingvistice și bruma de autonomie a regiunii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cătălin Cristache - exprimarea îngrijorării față de felul în care alianța PSD-ALDE-UDMR înțelege să guverneze țara;

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul Cătălin Cristache.

   

Domnul Cătălin Cristache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin declarația mea politică de astăzi doresc să-mi exprim îngrijorarea față de felul în care alianța PSD-ALDE-UDMR înțelege să guverneze țara. Îmi îngădui să trag un serios semnal de alarmă nu doar în numele celor care m-au învestit cu încrederea lor, ci și în numele tuturor oamenilor de bună-credință. Câțiva dintre ei sunt și în partidele dumneavoastră, dar, din păcate pentru ei, nu au curaj să spună ceea ce cred.

Astăzi aduc în atenția dumneavoastră un subiect extrem de important din punct de vedere economic și, implicit, social. Este vorba despre proiectul economic strategic pentru patru state membre ale Uniunii Europene, susținut și de Comisia Europeană, și de administrația americană, - gazoductul BRUA - care va asigura interconectarea rețelelor de gaze din Bulgaria, România, Ungaria, Austria, și care are ca scop principal diminuarea influenței Rusiei în regiune, în această materie.

Interconectarea cu Bulgaria va asigura României, în viitor, accesul la resursele de gaz din Grecia și Israel. Din totalul de 582 de km, cât va măsura gazoductul BRUA, aproximativ 480 de km vor fi pe teritoriul României, de la Giurgiu până la Nădlac.

În plus față de acest proiect, avem de construit o conductă de 308 km care va lega Tuzla de Podiș, cunoscută sub denumirea de Conexiunea "Neptun Deep", care va asigura accesul la resursele de gaz din Marea Neagră.

Dacă din rândul celor care răspund de realizarea acestui proiect din partea României ar face parte oameni responsabili, onești și cu adevărat patrioți, România ar trebui să aibă doar de câștigat; fie că vorbim de materia primă, fie că vorbim de forța de muncă folosită.

Așadar, doamnelor și domnilor guvernanți, faceți ceva bun pentru investitorii și forța de muncă din România!

Vă amintesc aici că toate țările dezvoltate din Europa au introdus restricții de proveniență a mărfurilor, exemplu fiind proiectul gazoductului EUGAL, stimulând astfel relansarea metalurgiei autohtone. În plus, asta ar conduce la dezvoltarea economiei pe orizontală, ceea ce înseamnă câștig și pentru agenții economici autohtoni, crearea locurilor de muncă, conservarea celor existente, taxe și impozite pentru bugetele publice.

Doamnelor și domnilor,

Există lucruri mai importante decât funcțiile publice sau politice, mai importante decât așa-zisele programe de guvernare făcute pe colțurile meselor, în sediile de partide sau aiurea. Există ceea se numește interesul țării tale. Știți, dragostea și respectul față de țară sunt mult dincolo de cuvinte. Dragostea și respectul pentru țară și oamenii pe care vremelnic îi reprezentați sau îi conduceți stau în faptele voastre, iar faptele, de cele mai multe ori, vă contrazic până la ultimul cuvânt.

Celor care ați ascultat această declarație, vă mulțumesc pentru atenție și vă rog să reflectați cu seriozitate la acest subiect.

Cătălin Cristache, deputat al PMP, Circumscripția Galați.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Alina Teiș - declarație politică având titlul Trenule, mașină mică!;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea parlamentarilor neafiliați, doamnei deputat Oana Bîzgan. Nu este.

Domnul deputat Daniel Constantin. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul, doamnei deputat Laura Moagher. Nu este.

Doamnei deputat Alina Teiș.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Alina Teiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Trenule, mașină mică!".

Parafrazând vechiul cântec "Trenule, mașină mică!", noi mehedințenii, cei care îndrăznim să călătorim cu trenul în zilele de azi, am putea să adăugăm versuri noi, de genul:

Trenule, mașină mică,

Stai la Balota o clipă!

Și uită-te-n stânga-n dreapta,

Dacă șina te primește

Și nu te rostogolește...

Făcând haz de necaz cu această parodie, vreau să atrag serios atenția că, în zona kilometrului 346, numită și dealul Balota, județul Mehedinți, de pe magistrala CFR București-Timișoara, este o adevărată aventură a mecanicilor de locomotivă să își conducă mașinăriile, fie ele și electrice și bine computerizate.

Numai în ultimele luni au avut loc mai multe incidente, dintre care unele au fost deraieri, iar în unele cazuri chiar reprezentanții presei au descoperit unele defecțiuni periculoase ale șinelor, evitând în ultimul moment accidente care puteau să aibă multe victime omenești.

La trecerea celor aproape 4 kilometri, mai ales la coborâre, spre Timișoara, garniturile de tren scârțâie din toate încheieturile, "rugându-se" Domnului să găsească în față șinele întregi sau să nu se desprindă sub greutate. Viteza de rulare nu este mai mare de 5 km/oră, iar zgomotul produs sperie călătorii și provoacă țipete copiilor din tren. Un călător, indiferent de vârstă, dacă ar porni în același timp cu trenul din vârful dealului Balota până la baza lui, în mod sigur ar ajunge cu cel puțin 5 minute înainte.

Și acest lucru nu este de ieri, de azi. CFR în schimb, sunt mute. Păstrează o tăcere suspectă față de populație. Repară sau se fac că repară căile de rulare, cu firme care au încasat milioane de lei și au făcut lucrări de mântuială sau care au încasat banii și au abandonat lucrările.

Considerăm că și noi, cei care folosim transportul pe căile ferate, avem dreptul la confort și siguranță și pe acest tronson, pe care îl parcurgem în deplasarea noastră, iar trenul trebuie să redevină, așa cum spune cântecul, o adevărată "mașină mică".

Vă mulțumesc.

Deputat al PSD Mehedinți, profesor Alina Teiș.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Vasile Gudu - declarație politică intitulată Asalt asupra justiției;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Vasile Gudu.

   

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colege și colegi.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Asalt asupra justiției".

După ce au câștigat și s-au instalat la guvernare, toți eram curioși să vedem cum vor pune în aplicare programul electoral fără să dărâme economia. Doar că ei aveau alte probleme de rezolvat. Aveau un președinte de partid condamnat definitiv pentru fraudă și inculpat în alt dosar; aveau o mulțime de alți colegi de partid - parlamentari, miniștri, primari, președinți de consilii județene - cu probleme penale; iar principala lor preocupare a fost să modifice legislația penală pentru a-și face scăpați colegii infractori.

De aceea, doamna procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție iese public și spune lucrurilor pe nume. Da, asistăm în ultima perioadă la un festival disperat al inculpaților, un festival în care inculpații trimiși în judecată spun neadevăruri sau spun părți de adevăr. Tot de aceea semnalele pe care le primim la nivel european în ultima vreme sunt alarmante și tot mai numeroase.

Dacă nici faptul că președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, domnul Gunther Krichbaum, care cere Comisiei Europene să nu ridice Mecanismul de Cooperare și Verificare și să activeze procedura de activare a articolului 7 în cazul României, adică suspendarea dreptului de vot în Consiliul Uniunii Europene pentru un stat membru, dacă vor continua atacurile asupra justiției, nu reprezintă un semnal de alarmă grav pentru Guvernul României, este evident că asistăm la un asalt asupra justiției.

Mijloacele dolosive folosite de PSD-ALDE pentru adoptarea legilor justiției și modificările anunțate la codurile penale vor produce efecte grave pentru români. Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Crețu, a confirmat că în viitorul exercițiu bugetar al Uniunii Europene se vor aloca fonduri europene în funcție de respectarea statului de drept. Aceste prevederi se aplică începând cu anul 2020.

Dragi colegi,

Acuzațiile făcute de OLAF la adresa unor politicieni nu pot fi trecute cu vederea, nu pot fi aruncate sub preș, trebuie să fie analizate și să primească un răspuns.

Iar primul pas pentru ca investigația să aibă loc este ca acești oameni să se retragă din posturile pe care le ocupă, așa cum cer și cetățenii care au ieșit în stradă.

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, a declarat că atacul din ultima perioadă asupra justiției nu este unul întâmplător și vizează "îngenuncherea statului român, umilirea societății". Oamenii care au bani, care au resurse, oamenii care au posibilități și care doresc să decredibilizeze actul de justiție, doresc să distrugă tot ceea ce s-a făcut în mod corect în ultimii ani, să ducă în derizoriu faptele de corupție.

Poziția publică a doamnei Kövesi a fost o poziție necesară, clarificatoare și a convins foarte mulți români de partea cui este adevărul.

Partidul Național Liberal va continua să folosească toate pârghiile parlamentare și legale pe care le are la dispoziție pentru a bloca asaltul, în formă continuată, dat de actuala majoritate parlamentară PSD-ALDE-UDMR și a celor certați cu legea, asupra independenței justiției.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, Vasile Gudu.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Biró Zsolt-Istvan - marcarea unei jumătăți de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, dau cuvântul domnului Biró Zsolt-Istvan.

   

Domnul Biró Zsolt-Istvan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în an de centenar. Anul acesta, pe 1 decembrie, se va împlini un secol de la data adoptării Proclamației de la Alba Iulia.

Tot anul acesta, cu câteva zile în urmă am avut o altă aniversare.

Pe data de 16 februarie 2018 s-a împlinit jumătate de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România. În acea zi, Marea Adunare Națională, condusă de Nicolae Ceaușescu, a adoptat Legea nr. 2 din 1968, lege care, odată intrat în vigoare, a însemnat desființarea Regiunii Autonome Maghiare sau Regiunea Mureș - Autonomă Maghiară - cum se numea pe vremea respectivă. Atunci a fost introdus sistemul administrativ bazat pe județe, valabil și astăzi, și de atunci nu beneficiază comunitatea maghiară din România de autonomie. O autonomie ce a fost promisă de reprezentanții comunității române adunate la Alba Iulia, dar o autonomie pe care a garanta-o și Tratatul privind statutul minorităților naționale, semnat de România la Paris, pe 9 decembrie 1919, document prin care România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităților secuilor și sașilor din Transilvania, autonomie locală în ceea ce privește chestiunile religioase și școlare.

Acest drept a fost garantat și de Constituția României adoptată în 1952, creând astfel bazele unei autonomii locale. După Constituție: "În Republica Populară Română se asigură autonomie administrativ-teritorială populației maghiare din raioanele secuiești unde ea formează o masă compactă".

După 50 de ani ne trezim că și existența secuilor sau a Ținutului Secuiesc este pusă sub semnul întrebării. Din păcate, această posibilitate și acest drept de autonomie au fost respectate doar o foarte scurtă perioadă de timp. Astfel, comunitatea maghiară, la această aniversare de jumătate de secol, așteaptă în continuare împlinirea deplinei libertăți naționale, așa cum s-a promis la Alba Iulia, acum o sută de ani.

Și de ce să nu sperăm ca odată cu acest an centenar, și România să se alăture acelor state europene unde acest drept este un lucru firesc și acceptat.

Mulțumesc.

Deputat de Mureș, Biró Zsolt.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Corneliu Bichineț - enumerarea unor probleme cu care se confruntă oamenii;

Dau cuvântul, în continuare, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Robert Turcescu. Nu este.

Domnului Eugen Tomac. Nu este.

Domnului Corneliu Bichineț.

Domnule Bichineț, vă ascultăm cu mare interes.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vin în fiecare săptămână, ca și dumneavoastră, de altfel, aici, în Camera Deputaților, și susțin declarații politice. Nu că nu aș avea altă treabă, dar pentru că eu consider că un parlamentar, indiferent din ce județ face parte, trebuie să prezinte - colegilor, miniștrilor, prim-ministrului, președintelui țării - problematica cu care se frământă societatea românească și oamenii din zona pe care o reprezintă.

Am deschis birou parlamentar la Bârlad, unul la Huși, unul la Murgeni, unul la Negrești și unul în Vaslui. Recent, prin aprobarea Biroului permanent, am deschis un birou parlamentar la Alba Iulia.

Veți pune întrebarea, ce legătură are un parlamentar de Vaslui cu Alba Iulia? Toți avem, măcar în acest an, legătură cu Alba Iulia.

De acolo, de la birourile parlamentare, selectez problemele cu care se confruntă oamenii.

În perioada când am fost senator, 2000-2004, principala problemă cu care se confruntau oamenii era lipsa locurilor de muncă. Atunci oamenii erau mai pretențioși. Acum acceptă orice loc de muncă, pentru că este mai greu decât în urmă cu 18 ani, cel puțin în județul Vaslui.

A doua problemă pe care o ridică oamenii, în județul Vaslui, este cea legată de sănătate. Cei din Negrești n-au spital, cei din Murgeni n-au Salvare, cei de la Spitalul Județean au o grămadă de lipsuri, în primul rând, personale.

Altă problemă este legată de școală.

Oamenii sunt frământați de problematica vaccinării - obligatorii sau nu.

Încercăm să le răspundem noi. Preluăm memoriile și facem interpelări, adresăm întrebări miniștrilor, care transmit răspunsuri cu mare întârziere, uneori halucinante.

De asemenea, nu-mi trădez crezul de a prezenta în fiecare săptămână o personalitate care s-a ridicat din județul Vaslui.

Astăzi vreau să vă vorbesc despre Veniamin Costache, fost episcop la Huși, fost episcop la Roman, mitropolit al Moldovei, unul dintre marii cărturari iluminiști, om care a militat pentru ca limba română să fie predată în școli, un om de o bogăție sufletească extraordinară, cu o operă imensă, și pe care Academia bârlădeană - pentru că Bârladul are o academie - îl omagiază în această perioadă, și pe el, și opera.

Am asistat dimineață și am ascultat cu plăcere declarațiile a doi colegi, reprezentantul...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Domnule Bichineț...

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

...minorității romilor...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog să vă apropiați de concluzii...

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

... pe care îl încurajez, și declarația colegului nostru de la UDMR.

O să-mi rezerv alt timp pentru a face câteva sugestii și unele corecții. Pentru că noi nu stăm aici ca niște spectatori, și nici dumneavoastră cred că nu sunteți spectator. Atunci când un coleg face o declarație politică ce nu corespunde adevărului istoric, cineva trebuie să reacționeze...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

... la modul frumos, elegant.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim.

 
  Răzvan-Ilie Rotaru - declarație politică intitulată Susțin reglementarea răspunderii obligatorii a magistraților;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Răzvan Rotaru.

   

Domnul Răzvan-Ilie Rotaru:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Obiectul declarației politice: "Susțin reglementarea răspunderii obligatorii a magistraților".

În ultimii ani, România a fost clasată printre primele state din Uniunea Europeană cu cele mai multe condamnări CEDO pentru încălcarea art. 6 din Convenție. În ciuda acestui fapt, niciun magistrat nu a suferit sancțiuni financiare sau disciplinare pentru încălcările grave ale drepturilor fundamentale, care au generat erori judiciare.

Lipsa unui sistem eficient de răspundere a judecătorilor și procurorilor a determinat, conform mai multor sondaje de opinie, o cotă de peste 80% a românilor care consideră că este necesară o răspundere efectivă a magistraților.

Peste 80% dintre români vor ca judecătorii și procurorii să plătească din propriul buzunar daunele pentru erorile judiciare comise.

Deși PSD a susținut aproape în totalitate propunerile judecătorilor, de această dată avem obligația să ne raportăm la ceea ce doresc cetățenii, și anume aplicarea principiului fundamental al justiției, conform căruia nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege și fiecare trebuie să răspundă pentru faptele și deciziile sale.

În calitate de deputat, voi vota în plenul Parlamentului pentru răspunderea obligatorie a magistraților.

Consider că dacă o instanță de judecată stabilește că un cetățean a fost prejudiciat de un magistrat, iar Ministerul Finanțelor Publice îi plătește acelui cetățean o despăgubire, atunci e obligatoriu, nu doar opțional, ca statul să recupereze acei bani de la cel care a comis prejudiciul. Nu e deloc echitabil ce se întâmplă în zilele noastre, și anume că toate prejudiciile produse de unii magistrați sunt plătite din banii românilor, cei care plătesc taxe și impozite.

Vă mulțumesc frumos.

Deputat al PSD, Răzvan Rotaru.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Educația, încotro? Dar copiii noștri?;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Cristinel Romanescu. Nu este.

Doamna deputat Florica Cherecheș.

   

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Educația, încotro? Dar copiii noștri?".

Realitatea demonstrează zilnic cât de nocive sunt deciziile luate în pripă de actuala coaliție de guvernare, din rațiuni pur populiste, fără consultare publică, fără dezbateri parlamentare adevărate. Ele sunt cu atât mai nocive cu cât își produc efectele asupra sistemului educațional și implicit asupra prezentului și viitorului copiilor noștri. Vă voi da doar câteva exemple:

Politizarea excesivă a învățământului, prin demiterea unor inspectori școlari generali care își ocupaseră poziția prin concurs, iar recent, pentru cei repuși în funcții de instanță, calificative nesatisfăcătoare care să conducă la o nouă demitere a lor, cu falsificarea fișelor de evaluare, din spusele lor;

Alocarea unui buget insuficient, care menține un sistem neadaptat zilelor noastre, cu o infrastructură învechită, fără echipamente moderne de predare, care ne face campioni la abandonul școlar și ne alungă copiii din țară;

Nenumăratele modificări în domeniul fiscal și al salarizării, care au dus la adevărate anomalii în sistemul educațional, cum ar fi profesorii cărora li s-a cerut să completeze declarații că renunță la plata orelor suplimentare sau persoanele care în ziua de salariu au trebuit să vină cu bani de acasă;

Ordine de ministru care încalcă Legea educației și permit elevilor să participe la bacalaureat atât cât timp nu sunt absolvenți, sau le cer elevilor din clasa a XII-a să dea de două ori probele de competențe, dacă vor să dea bacalaureatul mai devreme, în sesiune specială;

Măsurile impuse prin stabilirea unui cost standard insuficient au făcut ca multe școli să se desființeze sau să fie comasate clase diferite și, astfel, unii elevi să fie pur și simplu privați de dreptul la educație;

Organizarea juridică a ministerului este una anacronică, depășită, nespecifică provocărilor acestui deceniu;

Ordonanțe de urgență care îngrădesc dreptul la angajarea 1 la 1 în unitățile de învățământ.

Și exemplele ar putea continua, din păcate, pentru că se iau decizii fără a se anticipa efectul pe care îl produc. Nu cred că cineva a anticipat ce efecte negative va produce, de exemplu, aprobarea structurii anului școlar viitor la 34 de săptămâni de școală. Mi-e greu să cred că ele nu sunt cunoscute celor care au decis acest lucru. În învățământul tehnologic, numărul orelor de predare a disciplinelor din trunchiul comun este invariabil, nu depinde de numărul săptămânilor din anul școlar, prin împărțirea numărului total de ore la 34 de săptămâni, nu la 36, cum era de obicei, unde există învățământ tehnologic. Creșterea numărului de norme didactice implică o creștere a anvelopei salariale, însă costul standard pentru acest tip de învățământ rămâne cel stabilit. Cu alte cuvinte, pentru a se încadra în buget, conducerile unităților de învățământ vor fi nevoite să reducă și mai mult cheltuielile. Dacă mai e posibil așa ceva...

În aceste condiții, domnule ministru și stimați membri ai coaliției de guvernare, care vă declarați susținerea față de învățământul profesional și tehnic, nu vi s-ar părea normal să creșteți costul standard pentru acești elevi? Când vă veți opri să faceți rău copiilor noștri, prin măsurile pe care le luați, și să-i alungați astfel din țara lor?

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Emil-Marius Pașcan - declarație politică intitulată Infractorii din partid sunt promovați și recompensați!;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului Marius Pașcan.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Bună dimineața, distinși colegi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează: "Infractorii din partid sunt promovați și recompensați!".

M-am întrebat adeseori cum a reușit România ca în mai puțin de trei decenii să-și înstrăineze resursele energetice și patrimoniale, pierzând mai mult decât în ultimele două războaie mondiale și fără măcar a se trage un glonț?! Cum oare ne-am vândut petrolul, gazele naturale, cimentul, pădurile și lemnul, terenurile agricole și am pierdut concomitent controlul asupra economiei naționale, al stabilității și predictibilității acesteia? Drept consecință, asistăm și la un exod al creierelor, ne pleacă tinerii, migrează spre zări economice mai faste, după ce statul român a investit resurse importante în pregătirea lor. Ne întrebăm cu toții mereu, oare cine este de vină?!

De parcă nu ar fi fost îndeajuns, asistăm azi cu îngrijorare la un nou act de trădare, prin acțiunea politic concertată de înstrăinare a rezervelor de gaze naturale ale României din Marea Neagră. În acest sens, aflăm cu stupoare din media că, în fruntea companiei Transgaz, companie publică care deține monopolul transportului de gaz în România, se află un personaj bizar, implicat în furăciunile imobiliare bazate pe cumpărarea anticipată a drepturilor litigioase, girate cu complicitatea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, și care dintr-o astfel de hoție imobiliară a încasat un comision de circa 1,6 milioane de lei. Mai apoi, acesta a scăpat de "beciul domnesc", întrucât a devenit martor-denunțător la DNA, practic denunțându-și complicii de hoție și astfel scăpând basma-curată, dar cu conturile pline.

Culmea, acest PSD-ist de "nădejde" a ajuns președinte al Consiliului de administrație al Transgaz, iar, mai apoi, director general al companiei, putând astfel să comploteze cu operatorul sistemului național de transport gaze naturale al Ungariei - Compania FGSZ - pentru cedarea rezervelor de gaze naturale ale României din Marea Neagră către Ungaria.

După ce, pe 9 septembrie 2016, la Budapesta, Transgaz a semnat contractul prin care a primit finanțarea de circa 180 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru secțiunea românească a conductei BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria), la doar câteva luni, operatorul maghiar de transport gaze, parte a grupului MOL, anunță Comisia Europeană că proiectata conductă BRUA, susținută și finanțată de la Bruxelles, nu va mai ajunge până în Austria, ci se va opri în Ungaria. Adică, BRUA a rămas doar BRU. Ulterior, Transgaz, împreună cu ANRE, decid să continue proiectul BRU, care a exclus Austria, și să continue conlucrarea cu partea maghiară.

Mai aflăm că, anul trecut, Guvernul României l-a recompensat pe directorul general al Transgaz, Ion Sterian, cu un premiu constând în fabuloasa sumă de 548.000 de lei, pentru excelenta sa prestație ca administrator al unei firme, atenție, având monopol în România! Mai apoi, am văzut vizita ministrului de externe al Ungariei în România și anunțarea faimosului memorandum pentru cedarea către Ungaria a producției de 4,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale exploatate anual din Marea Neagră.

Ei, vedeți cum se fură resursele energetice ale României, "măi dragă"?!

Aici ar trebui să intervenim și să constituim o comisie de anchetă parlamentară, însă doresc oare parlamentarii PSD și ALDE să-și divulge propriii infractori din partid?!

Vă mulțumesc pentru atenție!

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică având tema Introducerea rezidențiatului pe post reprezintă o soluție pentru reducerea deficitului de medici specialiști și oprirea exodului acestora în străinătate;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul doamnei deputat Tamara Ciofu.

   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Obiectul declarației politice de astăzi: "Introducerea rezidențiatului pe post reprezintă o soluție pentru reducerea deficitului de medici specialiști și oprirea exodului acestora în străinătate".

Cu toții ne dorim ca în România, în fiecare județ să beneficiem de servicii medicale de calitate, de unități sanitare moderne, dotate cu aparatură medicală de ultimă generație, și să fim tratați de medicii specialiști de la nivel local, să nu trebuiască să ne deplasăm zeci de kilometri, pentru orice afecțiune, la spitalele din marile orașe.

De aceea, vă propun ceea ce am solicitat și Ministerului Sănătății, și anume să schimbăm modalitatea de desfășurare a sistemului de rezidențiat. Astfel, consider că se impune pentru anul următor introducerea rezidențiatului pe post în fiecare județ. În acest fel, se va reduce deficitul de medici și va crește integrarea viitorilor specialiști în sistemul medical de pe plan local.

În urma implementării acestui demers, spitalele aflate în subordinea administrațiilor locale vor avea posibilitatea să-și completeze numărul de medici care le lipsesc în specialitățile în care în prezent nu pot asigura serviciile medicale necesare în comunitatea respectivă.

În acest caz, rezidentul va fi angajat în spitalul municipal sau județean în care optează pentru post și unde își va face și rezidențiatul.

Așadar, medicul respectiv va lucra în unitatea sanitară în care urmează să-și ocupe postul, se integrează în comunitate și acoperă deficitul de specialiști pentru domeniul medical în care nu sunt doctori suficienți.

Din informațiile pe care le-am analizat și în urma discuțiilor cu medicii din mai multe zone ale țării, această situație se identifică în fiecare județ. Acesta este și motivul pentru care consider că ar fi mult mai bine dacă rezidenții ar fi direct introduși în activitatea spitalului de la nivel local în care urmează să lucreze.

De aceea, este important să avem examenul de rezidențiat pentru ocuparea de posturi la nivel local și astfel fiecare medic să aibă locul de muncă asigurat, iar comunitatea să nu mai sufere din lipsa medicilor specialiști.

În același timp, prin realizarea acestui tip de rezidențiat se va putea rezolva și problema lipsei de medici sportivi din cadrul cabinetelor medicale școlare.

Am discutat cu medici din mai multe județe și nu există spital în teritoriu unde să nu se înregistreze deficit de personal specializat, fie că este vorba de pediatrie, medicină internă, radiologie și imagistică, radioterapie, oncologie sau terapie intensivă.

În calitate de medic pediatru cu o experiență de peste 30 de ani în domeniu, vă certific faptul că nu adoptăm un astfel de sistem în ceea ce privește rezidențiatul pe post, într-o perioadă lungă de timp, pentru că în acest sens, dacă nu vom rezolva această problemă, vom avea secții, în spitalele județene și municipale, fără medici specialiști care să asigure consultații, tratament și intervenții pentru pacienții din teritoriu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
  Nicolae Neagu - intervenție cu titlul 50 de ani de la ultima reorganizare teritorial-administrativă a României;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Nicolae Neagu.

   

Domnul Nicolae Neagu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

16 februarie 1968, Marea Adunare Națională adoptă Decretul-lege nr. 2 privind reorganizarea administrativă a teritoriului a României, rămas în vigoare, cu extrem de multe modificări, peste 200, până astăzi. Vreau să remarc că această lege consfințește și granițele județului Sibiu.

Iar la nivelul Bibliotecii "Astra" Sibiu, care se află în subordinea Consiliului Județean, a avut loc vineri un vernisaj cartografic care scoate în evidență ce este județul Sibiu și de unde provine județul Sibiu, consemnând istoria sibiană de la scaune și comitate până la nivelul anului 1968 și ulterior.

Salut, ca parlamentar sibian, expoziția, ca parte a unui amplu proiect al Consiliului Județean Sibiu și al Bibliotecii Județene "Astra", proiect ce urmărește valorificarea colecției de cartografie a Bibliotecii "Astra" și ilustrează evoluția administrativă a județului, așa cum aduc un salut și elogii și Asociației Filateliștilor din județul Sibiu, care a avut o contribuție generoasă la multe din exponatele prezente la parterul bibliotecii.

Itinerariul acestei expoziții de cartografie va urma în Transilvania, la mai multe biblioteci: Biblioteca "George Barițiu" - Brașov, Biblioteca "Octavian Goga" - Cluj-Napoca, Biblioteca "George Coșbuc" - Bistrița. Dar este și un itinerar de rememorare a importanței școlii de gândire a Fundației "Astra" - Sibiu și a marilor patrioți ai fundației, mulți dintre ei regăsindu-se între cei care au pregătit documentele proclamatice ale Marii Uniri Naționale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Sunt 50 de ani sau avem 50 de ani de la consfințirea noului sistem administrativ-teritorial al României, dar în același timp suntem în an jubiliar în care trebuie să sărbătorim corect existența statului român modern, unitar și indivizibil.

Cât despre cei 50 de ani de existență teritorial-administrativă, împliniți în 16 februarie, atrag atenția că această lege are o caracteristică dominantă care încă persistă, și anume, centralizarea.

Cred cu convingere că, astăzi, în acest an, la cei 100 de ani de existență statală modernă, 50 de ani de la ultima reorganizare teritorial-administrativă și aproape 30 de ani de democrație, suntem nevoiți a răspunde cât mai repede necesității modernizării statului român, consolidându-i caracterul unitar și indivizibil, consfințit de Constituție, dar în același timp descentralizând decizia spre unitățile teritorial-administrative, astfel încât comunele, orașele, municipiile, județele, atât cât vor fi ele...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog să vă apropiați de încheiere.

 
   

Domnul Nicolae Neagu:

...să își poată dezvolta comunitățile, fără a sta cu "mâna întinsă" spre Guvern, indiferent de ce culoare politică ar fi.

De aceea, am convingerea că Partidul Național Liberal trebuie să abordeze cu tărie și curaj acest subiect, spre binele României și al românilor.

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Constantin Codreanu - Cer accelerarea procedurii parlamentare pentru mărirea termenului de valabilitate a pașapoartelor românești de la 5 la 10 ani!;

Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul, în continuare, domnului Constantin Codreanu.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Distinși colegi,

Prin declarația mea politică de astăzi vreau să cer accelerarea procedurii de reglementare a unei inițiative legislative extrem de importante pentru românii din străinătate, dar care îi afectează în egală măsură și pe românii din interiorul țării.

Este vorba de Propunerea legislativă nr. 7/2018, așa cum a intrat aceasta în circuitul legislativ. Este o inițiativă legislativă care a fost susținută de toate grupurile parlamentare, o inițiativă legislativă susținută de peste 100 de deputați și senatori care, în esență, prevede, așa cum spuneam, creșterea valabilității de la 5 la 10 ani.

Acest demers legislativ a venit ca răspuns la numeroase petiții pe care le-am înregistrat în calitate de deputat de diaspora, dar și ca urmare a unor întrevederi pe care le-am avut cu cei care gestionează activitatea secțiilor instituțiilor în care se eliberează aceste acte de identitate.

Soluția este una extrem de simplă. Soluția este absolut euroconformă. În expunerea de motive atașată proiectului legislativ, enumăr și o parte dintre țările membre ale Uniunii Europene, dar nu doar, ca să ne convingem că acest lucru este valabil în majoritatea țărilor europene. Și, ținând cont de faptul că România își propune să ajungă un stat în care euroconformitatea să devină literă de lege, mă aștept ca acest lucru să se întâmple cât de curând posibil.

Vă spuneam că acest proiect de lege a fost înregistrat la Biroul permanent al Camerei Deputaților, în luna iunie 2017, și, chiar dacă în acel moment ministrul afacerilor interne a ezitat să susțină acest demers legislativ, m-am bucurat că, ulterior, Guvernul a preluat inițiativa legislativă, odată reconstatat haosul care domnește la secțiile de pașapoarte din România, în luna august 2017.

Prin urmare, a fost elaborat un proiect de lege care, din câte știu, mâine intră în ședință de Guvern.

Și sper ca, fie pe această filieră parlamentară, fie pe filieră guvernamentală, să avem această soluție cât de curând posibil, fără să îmi propun să exploatez egoist, electoral această inițiativă legislativă atât de necesară pentru românii, cum spuneam, atât din străinătate, cât și pentru cei din țară.

Cu toate acestea, vreau să aduc în atenția celor care ne urmăresc că nu voi renunța să monitorizez în continuare parcursul legislativ al acestei Propuneri legislative nr. 7/2018, care a avut parte de avize pozitive în mai multe comisii.

Și sper ca, de la această tribună, în viitorul apropiat, mai ales că ne aflăm în anul Centenarului, să le dăm o veste bună românilor din străinătate și din țară, precum că statul român nu-i uită și vine în întâmpinarea lor, legat de actele de identitate.

Vă mulțumesc.

Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală nr. 43, diaspora, PMP.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihaela Huncă - declarație politică având ca obiect Adaptarea serviciilor de consiliere și orientare profesională din sistemul de învățământ la oferta ocupațională de pe piața muncii;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul doamnei deputat Mihaela Huncă.

   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Consilierea și orientarea în carieră au apărut ca o modalitate de a răspunde presiunilor sociale în planul modificării raportului dintre cererea și oferta locurilor de muncă, creșterii nivelului competențelor impuse, precum și a preocupării pentru viața tinerilor.

Orientarea și consilierea profesională au căpătat amploare în ultimii ani în România și sunt de interes atât pentru elevi și studenți, cât și pentru părinții acestora.

În aceste condiții, orientarea în carieră nu se mai poate rezuma la asistarea unor momente în alegerea carierei, ci trebuie să devină o modalitate de dezvoltare a abilităților necesare pentru construirea propriului parcurs profesional.

Studiile și analizele privind serviciile de consiliere și orientare profesională în cadrul sistemului național de învățământ au identificat o serie de probleme, atât la nivelul centrelor de asistență psihopedagogică, cât și al tinerilor care apelează la aceste instituții.

De aceea, apreciez că este nevoie de mai multe măsuri, din partea Ministerului Educației Naționale și din partea Parlamentului, pentru a îmbunătăți activitatea de orientare școlară și profesională și adaptarea acesteia la piața muncii, în vederea reducerii ratei șomajului în rândul tinerilor.

Este nevoie să avem în vedere accentuarea conștientizării beneficiilor consilierii în carieră pentru toți cei care apelează la aceste servicii. De aceea, se impune organizarea unor programe de formare continuă, a unor sesiuni de informare și de perfecționare a profesorilor consilieri, orientate pe satisfacerea nevoilor concrete ale tinerilor, dar și o majorare a numărului de consilieri instruiți.

Consider că trebuie realizată optimizarea activității de consiliere și de orientare profesională, prin utilizarea unor teste standardizate, aplicate în scopul cunoașterii interesului adolescentului și a aptitudinilor acestuia, pe baza cărora specialiștii să poată oferi îndrumări în acțiunea de orientare școlară și profesională.

În acest sens, apreciez că oferirea unor tipuri de servicii cât mai diversificate pentru elevi și studenți, de tipul workshop-urilor, conferințelor, consilierilor de grup și individuale, colectarea în mod organizat a informațiilor privind oportunitățile profesionale, organizarea unor activități de sprijinire a părinților pentru o cunoaștere obiectivă a resurselor personale ale copiilor lor, dar și popularizarea și informarea corectă despre activitatea consilierului școlar reprezintă o parte dintre modalitățile care trebuie întreprinse pentru a sprijini și îmbunătăți consilierea și îndrumarea în carieră.

Vă mulțumesc.

Deputat Mihaela Huncă, PSD Botoșani.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Florin-Claudiu Roman - declarație politică intitulată Aproape 6000 de români au votat deja împotriva «lenei»! Votați și dumneavoastră, domnilor parlamentari ai PSD și ALDE!;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Antoneta Ioniță. Nu este.

Domnul deputat Florin Roman.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică se numește "Aproape 6.000 de români au votat deja împotriva «lenei»! Votați și dumneavoastră, domnilor parlamentari ai PSD și ALDE!".

În calitate de parlamentar liberal, am inițiat și depus în Parlamentul României, anul trecut, în luna mai, o propunere legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea art. 15 alin. (7) din Legea nr. 416/2001, prin care se preconizează încetarea dreptului la ajutor social în situația în care persoanele care beneficiază de acest drept refuză un loc de muncă sau de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională.

În prezent, legislația în vigoare dă dreptul acestor persoane să refuze de trei ori ocuparea unui loc de muncă, iar din practică se poate lesne constata faptul că majoritatea celor care primesc acest tip de ajutor social refuză să meargă la muncă, chiar dacă li se oferă acest prilej în repetate rânduri, preferând să stea acasă pe banii statului, iar imediat ce își iau banii să îi transforme în plată pentru băuturi și țigări.

Conform datelor statistice prezentate pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, la nivelul lunii decembrie 2017 au beneficiat de ajutor social - venit minim garantat - 220.207 de persoane, iar plățile făcute au fost în total de 60.885.689 lei.

Paradoxal, în România există, pe de o parte, sute de mii de asistați social în fiecare lună, iar pe de altă parte, angajatorii din România au o problemă din ce în ce mai mare legată de faptul că nu mai găsesc forța de muncă necesară în cele mai multe județe din țară.

Oare care este explicația acestui paradox?! Nu cumva unii s-au învățat cu lenea pentru că sunt plătiți oricum ca să stea degeaba, iar PSD i-a cam obișnuit să-i plătească, întreținând astfel un cerc vicios fără nicio direcție sau o perspectivă bună?!

Doamnelor și domnilor deputați,

Am considerat că această modificare a legislației este absolut necesară, și anume de a sista acordarea ajutoarelor sociale celor care refuză un loc de muncă prima dată. Știți foarte bine că și mass-media a prezentat, în nenumărate situații, cazuri de persoane care merg să-și ridice ajutoarele sociale din limuzine de lux. Este evident că această practică trebuie să înceteze și că de venit minim garantat trebuie să beneficieze doar persoanele care au cu adevărat nevoie de acest lucru.

De aceea, în condițiile în care Constituția garantează dreptul la învățătură fiecărui copil, cred că statul român trebuie să pună definitiv capăt unor astfel de practici. Copiii sunt văduviți de a fi trimiși la școală, întrucât părinții lor refuză să-i trimită, pentru a beneficia de venit minim garantat, iar acest lucru duce la analfabetism și la creșterea abandonului școlar.

Prin această inițiativă, PNL a făcut un prim pas legislativ pentru a stimula munca, și nu lenea!

Le cer azi, de la tribuna Parlamentului României, tuturor colegilor parlamentari ai PSD și ALDE, să ni se alăture în acest demers benefic pentru stimularea muncii și a reinserției profesionale și să voteze pentru adoptarea acestui proiect de lege! Deja 6.000 de români au făcut-o.

Vă mulțumesc.

Florin Roman, deputat al PNL de Alba.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ștefan Mușoiu - Noi reglementări privind subvențiile agricole;

Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Ionț Simionca. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Ștefan Mușoiu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește "Noi reglementări privind subvențiile agricole".

Guvernul a dispus noi condiții privind acordarea subvențiilor agricole, printr-o ordonanță ce transpune prevederile Regulamentului Uniunii Europene, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018, și care a clarificat unele dispoziții deja existente.

Țin să vorbesc despre acest subiect pentru că schimbările au implicații asupra cererilor unice de plată pe anul 2018, care se depun începând cu 1 martie, după cum a informat Ministerul Agriculturii.

Noile modificări vor avea un efect pozitiv, mai exact acestea vizează simplificarea normelor aplicabile măsurilor de ecologizare aferente plății pentru înverzire, creșterea flexibilității acordării sprijinului cuplat, în sensul în care modalitatea de atribuire a acestuia să poată fi revizuită anual, până la 1 august, cu efect asupra anului următor.

De asemenea, se introduce posibilitatea de majorare a cuantumului plății pentru tinerii fermieri. Astfel, de la 25%, acesta poate ajunge la maximum 50% din cuantumul pe hectar al schemei de plată unică pe suprafață, procent care va fi stabilit, pe viitor, printr-o hotărâre a Guvernului.

Facilitarea accesului tinerilor fermieri la programul de plată destinat lor pe o perioadă completă de 5 ani de ajutor, în cazurile în care aceștia nu au solicitat sprijin imediat după stabilire, reprezintă o altă noutate a acestui act normativ.

Așadar, pe lângă implementarea sistemului de decontare rapidă a accizei la motorină încă de anul trecut, guvernarea PSD contabilizează un nou succes în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare.

Domeniul agriculturii sub gestionarea unui ministru PSD a consemnat, în 2017, o serie de recorduri, chiar și pentru România, o țară cu un potențial foarte mare, dar mai puțin exploatat în epoca postdecembristă, și, cu certitudine vom avea realizări și mai mari și în acest an nou agricol.

Vă mulțumesc.

Ștefan Mușoiu, deputat al PSD, Ialomița.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Sorin-Ioan Bumb - declarație politică intitulată Când vorbim de cei 2% din impozitul pe venit, PSD este singurul care fură!;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Sorin Bumb.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Sorin-Ioan Bumb:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează "Când vorbim de cei 2% din impozitul pe venit, PSD este singurul care fură!".

Stimați colegi,

Modalitatea în care PSD înțelege să strângă bani pentru acoperirea haosului fiscal, pe care chiar el l-a creat, a depășit orice închipuire. Noua țintă au devenit ONG-urile, pe care PSD le văduvește acum de cei 2% donați de români din impozitele lor, prin realizarea unei proceduri infernale de transfer a acestor bani.

Dacă până acum era suficientă depunerea de către ONG, în numele contribuabilului, a declarației 230 privind redirecționarea a 2% din impozitul pe venit, Ministerul Finanțelor nu mai acceptă această procedură și solicită, fie depunerea personală a declarației de către contribuabil, fie depunerea ei de către ONG, după obținerea unei procuri notariale din partea contribuabilului, fie depunerea electronică.

Desigur, depunerea electronică ar fi de dorit, tocmai pentru a elimina cozile și birocrația. Ea presupune, însă, un drum la finanțe pentru a activa contul, cunoștințe elementare de utilizare a calculatorului și acces la un calculator conectat la internet. Ca să nu mai vorbim de faptul că site-ul ANAF nu este optimizat pentru mobil, iar aplicația de mobil a ANAF nu permite decât citirea de mesaje. Și asta, în condițiile în care toate studiile de specialitate arată că numărul celor care accesează internetul în România de pe un dispozitiv mobil l-a depășit cu mult pe al celor care folosesc un calculator. Dar la noi softurile pentru aplicații publice le face Ghiță and Company.

Rămâne, așadar, marea masă a celor care ar vrea să redirecționeze 2%, dar nu o pot face electronic. Ei nu au de ales decât să stea la coadă la finanțe sau la coadă la notar, unde mai trebuie să plătească și o taxă pentru acea procură. Așa că, cea mai mare parte a lor, probabil, vor renunța să mai redirecționeze 2% din venit către ONG-uri. Iar aici, Ministerul Finanțelor deja își freacă mâinile de bucurie și numără banii ce rămân în buget, pentru că exact astfel a fost gândit de PSD când s-a schimbat procedura de depunere, nicidecum pretinsele fraude. Să fim serioși, fraude mult mai importante se produc în cazul TVA, dar de acelea nu mai zice nimeni nimic.

Iată, deci, un exemplu tipic de gândire cu premeditare al PSD, prin care acesta mai jupoaie niște bani de la contribuabili și îi duce la bugetul central, din București, în loc să îi lase la bugetele locale, unde oameni cu idei și inițiativă fac numeroase fapte bune.

În comunitatea din care vin eu, în județul Alba, sunt numeroase exemple pozitive, de proiecte susținute din banii proveniți din acești 2%. Fie că vorbim de construirea Centrului "Maria Beatrice", destinat tratamentului copiilor cu grave probleme de sănătate, sau de numeroasele acțiuni sociale realizate de Asociația "Filantropia Ortodoxă", ori ne referim la sumele redirecționate către adăposturile destinate animalelor fără stăpân, banii din 2% n-au fost furați de nimeni, ci au făcut mult bine comunității locale și au creat un sentiment de apartenență și comuniune între oameni.

Iată, deci, domnilor guvernanți PSD, că voi sunteți, de fapt, singurii care furați cei 2%, luându-i din comunitățile locale care au nevoie de ei.

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL de Alba, Sorin-Ioan Bumb.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Camelia Gavrilă - declarație politică centrată pe planurile-cadru pentru învățământul liceal;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Camelia Gavrilă.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are în centru planurile-cadru pentru învățământul liceal, în contextul în care se desfășoară și e aproape de finalizare dezbaterea publică lansată de Ministerul Educației, planurile-cadru fiind, de fapt, arhitectura, infrastructura esențială a tot ceea ce înseamnă educație, un învățământ de calitate, centrat pe competențe și centrat pe imperativele societății.

Sigur că dezbaterile sunt vii, sigur că cele trei variante propuse de Ministerul Educației se apropie de un model de arhitectură curriculară mai tradițională, o a doua variantă abordează o deschidere și un echilibru între disciplinele obligatorii și cele opționale, iar a treia variantă lasă multă libertate și multă deschidere.

De altfel, ce ne dorim? Ne dorim, sigur, niște absolvenți care să... Profilul absolventului este esențial. Acești absolvenți ar trebui să aibă un orizont rezonabil de cultură, să fie competenți în domeniul pentru care au optat, să fie buni cetățeni, care să se integreze pe piața muncii și în societate, să fie receptivi la valorile naționale și la valorile europene și, pornind de la aceste principii, și planurile de învățământ trebuie gândite în acest sens.

Trunchi comun, nucleu, discipline nucleu, discipline opționale, scheme orare, sunt sintagme pe care le preiau și cei mai puțin specialiști sau interesați de fenomenul educațional. Problema este a măsurii, a dozajului, a unei viziuni și a unei strategii pe care o așteptăm de la Ministerul Educației, corelând, pe de o parte, temeiurile științifice extrem de importante și corelate cu domeniul, cu specialitatea spre care optează și profilul spre care optează liceenii; vorbim de data aceasta de învățământ teoretic, în acest prim calup de reformă curriculară. Trebuie să ne gândim neapărat și la competențele pe care Uniunea Europeană le propune pentru zona educațională, de la competențe de comunicare în limba română, în limba maternă, în limbi străine, competențe în domeniul științific, matematică, competențe digitale, antreprenoriale și mai ales receptivitatea culturală, sensibilitatea față de valorile alterității, cele care sunt altfel, care aparțin altor comunități, pentru că suntem într-o Uniune Europeană a diversității.

Din această perspectivă, cred că decidenții au o mare răspundere în zona educațională, dar și Parlamentul, pentru că este un moment al opțiunii pentru un traseu liceal corect, echilibrat și foarte multe opționale care înseamnă libertate, care ridică un semn de întrebare asupra specialiștilor, cât sunt de pregătiți pentru a ataca domeniul de frontieră sau foarte avangardiste și, pe de altă parte, pregătirea pentru traseul ulterior, post-liceu, al elevilor.

Invitația mea este la dezbare, la dialog, la implicare și la responsabilitate din partea ministerului, în analiza și în prelucrarea datelor respective, care vor veni în urma acestei consultări publice, și vreau să atrag atenția asupra unor principii, unor perechi aparent antinomice pe care trebuie să le avem în atenție, teoretic, pe de o parte practic-aplicativ, național, dar și european, cognitiv, dar și afectiv, univers științific, univers umanist, opțiune pentru cunoaștere, pentru raționalitate, dar și sensibilitate estetică, artistică, receptivitate axiologică - sunt repere majore pe care absolvenții trebuie să le aibă, prin ceea ce se predă și prin ceea ce se învață în școală,...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

... deschizând, însă, și acel proces extrem de dorit, de long life leaming, pentru că școala nu se termină odată cu liceul sau cu facultatea, educația trebuie să rămână un proces continuu, permanent,...

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim foarte mult.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

...ca semn al educației permanente.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Iași, Camelia Gavrilă.

 
  Constantin Șovăială - declarație politică intitulată Autismul nu poate fi sinonim cu «răul»!;

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului deputat Gavrilă Ghilea. Nu este.

Domnul deputat Bogdan Huțucă? Nu este.

Domnul deputat Constantin Șovăială.

Vă rog.

   

Domnul Constantin Șovăială:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică poartă denumirea "Autismul nu poate fi sinonim cu «răul»!"

Săptămâna trecută, doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, a comis-o grav atunci când a făcut o referire la autiști. Problema majoră este că acest lucru vine de la un înalt demnitar și care are responsabilitatea de a-i ajuta pe autiști, de a le face viața mai ușoară.

În România, unul din 100 de români are o tulburare din spectrul autismului. Așadar, există aproape 200.000 de autiști care sunt lăsați în voia sorții de către guvernanți. Instituțiile statului ar trebui să funcționeze coerent și în strânsă legătură cu ONG-urile și serviciile private, așa cum se întâmplă și în țările dezvoltate.

Dincolo de jignirile și scuzele premierului Viorica Dăncilă, trebuie să privim realitatea cruntă! Guvernul PSDragnea trebuie să pună în prim-plan problema copiilor cu autism, și nu alte obiective personale sau ale partidului ce dăunează societății. Să transformi în ofensă numele unei tulburări care afectează viața a mii și mii de familii într-un stat care nu face aproape nimic pentru terapia și integrarea persoanelor cu autism este, în cel mai bun caz, o dovadă de ignoranță. Trebuie să recunoaștem, persoanele cu autism sunt împinse spre un viitor negru și cinic.

Guvernul Dăncilă trebuie să se gândească la eforturile supraomenești ale părinților de a le asigura copiilor lor terapia și îngrijirea de zi cu zi și să acționeze cât mai rapid cu putință!

Statul trebuie să le asigure persoanelor cu autism serviciile psihologice și sociale necesare pentru a-i ajuta să devină adulți cât mai funcționali.

În momentul de față, din păcate, toată povara înființării, finanțării și impunerii de standarde de calitate în serviciile de recuperare cade în sarcina familiilor.

Este inadmisibil ce se întâmplă, având în vedere că România este totuși o țară membră a Uniunii Europene. Totodată, noile schimbări legislative - așa-zisa revoluție fiscală - înrăutățesc și mai mult lucrurile, distrug și ONG-urile de părinți, singurele care îi mai ajută pe aceștia în lupta lor.

Pe finalul acestei declarații, vreau să subliniez un lucru foarte important. Autismul nu poate fi sinonim cu "răul". Autismul este o tulburare de dezvoltare care presupune dificultăți în comunicarea și relaționarea socială, care afectează persoana în forme și grade diferite.

Cu toate acestea, persoanele cu autism nu pot fi privite doar ca oameni cărora le lipsește ceva, ca oameni de rang inferior. Autiștii au și calități, care sunt tocmai rezultatul acestei condiții: incapacitatea de a minți, incapacitatea de a se preface, integritatea, loialitatea, obiectivitatea, căutarea dreptății, apoi o serie de abilități speciale în domenii precum știință sau artă.

Deputat de Sibiu, Constantin Șovăială.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mirela Furtună - declarație politică având ca subiect violența domestică;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul doamnei Mirela Furtună.

   

Doamna Mirela Furtună:

Mulțumesc.

Tema declarației mele politice de astăzi are ca subiect violența domestică.

"Statisticile despre violența împotriva femeilor sunt tragedii individuale cu nume și prenume"

Violența împotriva femeilor rămâne, din păcate, o temă prea puțin discutată în societatea românească, pe măsura gravității sale.

În anul 2017, au fost înregistrate 20.531 de fapte de loviri și alte violențe comise între membrii familiei, comparativ cu 18.531 de cazuri în 2016. Însă cea mai mare parte a victimelor sunt femei - 76%.

În cazul violurilor și agresiunilor sexuale înregistrate: 181 de violuri, 44 de agresiuni sexuale, 108 acte sexuale cu minori și 84 de omoruri. Cele mai multe victime sunt fete minore.

Datele publicate de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor, preluată de la Inspectoratul General al Poliției Române, sunt îngrijorătoare și arată o amplificare a fenomenului. Însă, trebuie să fim tot timpul conștienți că toate acestea nu sunt doar niște cifre, mai mari sau mai mici, ci sunt tragedii, fiecare în parte la fel de importantă.

Este necesar să recunoaștem că în spatele numerelor stau nume și prenume de femei. Și mai este important să admitem că violența nu este doar de natură fizică, ci și verbală, cu repercusiuni dintre cele mai diverse: anxietate, tulburări de comportament, atacuri de panică, scăderea stimei de sine.

Săptămâna trecută am participat la o acțiune de conștientizare a violenței împotriva femeilor, dar și pentru a marca eforturile care se fac în lupta împotriva acesteia. Chiar de 14 februarie. Nu a fost o vreme cu soare, nu a fost cald și, totuși, oamenii nu au rămas indiferenți, ni s-au alăturat. Am fost alături de Alessandra Stoicescu și Fundația "Mereu Aproape", de premierul României, Viorica Dăncilă, precum și de alte colege din Parlament. Am tras un semnal de alarmă pe treptele Muzeului de Istorie.

Astăzi, trag acest semnal de alarmă de la tribuna Parlamentului și reamintesc că, prin Legea nr. 30/2016, România a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, numită și Convenția de la Istanbul. Trebuie, cât se poate de repede, armonizată și legislația românească.

Dar mai trebuie să facem ceva: să încurajăm femeile să vorbească și să denunțe actele de violență și să încercăm să scoatem din vocabularul nostru de zi cu zi expresii care perpetuează astfel de acte și le oferă legitimitate, precum: "bătaia este ruptă din rai" sau "n-a murit nimeni de la o palmă", ori altele asemenea, pentru că, având în minte aceste vorbe "înțelepte" din popor, și nu pe cele despre toleranță, demnitate, integritate, comportamentul uman poate face alegerea greșită. De la o palmă la omor sau schilodire și traume psihologice distanța poate fi foarte mică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică având ca temă Reîntregirea - obiectiv național;

Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului Mugurel Cozmanciuc. Nu este.

Domnul Ovidiu Raețchi? Nu este.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat, poftiți.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi, în Anul Centenarului, trebuie să ne gândim la un lucru esențial pentru noi toți, de aceea voi vorbi despre "Reîntregirea - obiectiv național".

Cu toții cred că am fost impresionați de gestul total neconstrâns, total necondiționat de nimeni al primarilor din Republica Moldova, care au votat în mod liber o serie de hotărâri simbolice, dar totuși rămân hotărâri de Consiliu, privind unirea cu România. Până la această oră sunt 36 de localități din Republica Moldova care au semnat aceste hotărâri.

Cred că deja am trecut într-o anumită etapă a evoluție României, în care problema reîntregirii trebuie pusă direct și pe față, fără niciun fel de ocolișuri, fără niciun fel de temeri.

Evident că suntem un singur popor, evident că în Europa să existe două state românești este absurd, aberant și nedrept și cultivă o anumită modalitate de separare între frați, între neamuri, care este rezultatul unei decizii a doi criminali - Stalin și cu Hitler.

De aceea, cred că în acest moment se impune inclusiv crearea unui minister în cadrul Guvernului, care să vizeze reîntregirea cu Republica Moldova, ori care să vizeze o relație integrată între cele două maluri ale Prutului.

Este momentul să facem o serie de pași concreți și este momentul ca România, la nivel guvernamental, la nivel parlamentar, acum, la 100 de ani de la Marea Unire - ne apropiem de 27 martie, Ziua Unirii cu Basarabia de la 1918 - să își asume reîntregirea, ca obiectiv național.

După intrarea României în NATO și în Uniunea Europeană, singurul mare ideal, singurul obiectiv de înaltă năzuință rămâne și este reîntregirea, prin alipirea Republicii Moldova la România, bineînțeles pe cale democratică, pe cale legală, prin consens, prin referendum și printr-o dezbatere largă, care să aibă loc pe ambele maluri ale Prutului.

Ca atare, cer public doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, dacă tot avem un Cabinet cu 27 de ministere, multe din ele absolut inutile și date mai curând ca un fel de sinecuri pentru anumite personaje din PSD, să dispună înființarea, prin hotărâre de Guvern, a unui minister al reîntregirii sau al unui minister pentru relația cu Republica Moldova, care să vizeze acest proiect național pe termen mediu, un proiect de regăsire a tuturor românilor într-o singură Europă, într-o singură națiune.

Așadar, să nu uităm că Basarabia este România, iar unirea trebuie să rămână un ideal, un ideal pe care să-l punem în practică cu mintea limpede, cu curaj și cu determinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, domnule deputat.

 
  Silviu Nicu Macovei - declarație politică intitulată Echitatea socială este o obligație a oricărei societăți civilizate!;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Silviu Macovei.

Vă rog.

   

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Echitatea socială este o obligație a oricărei societăți civilizate!".

Stimați colegi parlamentari,

În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a consemnat introducerea datei de 20 februarie pentru sărbătorirea Zilei Mondiale a Echității Sociale. Această celebrare este rodul unei evoluții complexe a conceptului de "dreptate socială", pilon fundamental al drepturilor omului și al doctrinei social-democrate.

Echitatea socială presupune accesul egal la libertățile, drepturile și oportunitățile oferite de societatea în care trăim. Însă, toate aceste trebuie să fie dublate de o asumare a unor responsabilități față de cei mai defavorizați oameni din societate.

Însă, echitatea socială este mai mult decât reducerea ecartului de dezvoltare între bogați și săraci. Acest concept se referă la asumarea de către decidenții politici a susținerii egalității de șanse pentru toți cetățenii. Vorbim aici despre accesul egal la educație, la servicii medicale, la resurse și locuri de muncă. Echitatea socială presupune eradicarea sărăciei, atât prin asistența socială și asigurarea unui venit minim de subzistență, cât mai ales prin crearea de locuri de muncă și prin investiții masive.

Să ținem bine minte aceste cifre: 7,7 milioane de români trăiesc la limita subzistenței. Vorbim aici despre supraviețuire, nu doar despre sărăcie. Practic, peste 38% dintre români abia reușesc să își ducă zilele. Acestea sunt cifrele oficiale ale Eurostat din octombrie 2017.

În aceste condiții, avem politicieni care vorbesc serios despre sistarea ajutoarelor sociale? Avem lideri de opinie care condamnă mărirea salariului minim?

De altfel, distanța uriașă de dezvoltare între mediul urban și cel rural din România ar trebui să fie o prioritate majoră pentru orice guvern al acestei țări. Cu atât mai mult, al unui guvern de esență social-democrată, fiindcă ridicarea nivelului de trai și accesul echitabil al tuturor cetățenilor la bunăstare este directiva primordială a acestei familii politice.

Un prim pas gândit în această perspectivă a fost și creșterea nu doar a salariului minim, ci a cât mai multor salarii. Această măsură vitală pentru păturile sărace ale României trebuie dublată de investiții masive care să creeze locuri de muncă și plusvaloare.

Când vorbim despre echitate socială, trebuie să ne gândim și la existența încă a discriminărilor de gen, între bărbați și femei. Accesul liber și egal la muncă și răsplata muncii, la educație și carieră, este absolut necesar pentru îndeplinirea dezideratului politic al social- democrației.

În încheiere, doresc să vă reamintesc toate aceste idei care ar trebui să ne ghideze pe toți în a nu lăsa o foarte mare parte a societății românești în sărăcie: echitate socială, egalitate de șanse, acces liber și nediferențiat la resurse și bunăstare. Vrem ca românii să fie demni și prosperi, fiindcă astfel putem spune că ne-am îndeplinit menirea de social-democrați!

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iași.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Maricela Cobuz - declarație politică având ca obiect Stoparea exodului medicilor și creșterile salariale pentru cadrele medicale;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Vasile Cîtea. Nu este.

Domnul deputat Ioan Dîrzu? Nu este.

Doamna deputat Maricela Cobuz.

   

Doamna Maricela Cobuz:

Bună dimineața!

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică se referă la stoparea exodului medicilor și creșterile salariale pentru cadrele medicale.

În ultimii ani, România s-a confruntat major cu lipsa cadrelor medicale - medici, asistente, personal auxiliar -, fapt care a condus la mari deficiențe în sistemul de sănătate.

Cauza principală care a condus la lipsa medicilor din România a fost diferența salarială dintre medicii din țară, comparativ cu cei din Europa.

Conform statisticilor, peste 43.500 de medici, dentiști, asistenți medicali, farmaciști și moașe au plecat să muncească în străinătate, din 2007 până în prezent.

În ceea ce privește numărul de medici, raportat la mia de locuitori, România se află printre ultimele țări membre ale Uniunii Europene, cu 2,5 medici la mia de locuitori, față de media europeană, de 3,4.

Potrivit raportărilor făcute de organizațiile profesionale, Marea Britanie, Franța și Germania sunt destinațiile cele mai căutate de medicii români.

Totodată, cei mai mulți medici care decid să plece au specializări precum medicină generală, medicină de familie, chirurgie generală și anestezie-terapie intensivă. Desigur, s-au mai adăugat și alți factori care au condus la exodul medicilor, printre care dotarea tehnică din spitale și a cabinetelor medicale.

În anul 2016, au existat 2.269 de solicitări din partea medicilor, pentru a pleca la muncă în străinătate, mai mult cu 382 față de anul 2017.

PSD și-a asumat răspunderea de a contribui la scăderea exodului medicilor, prin creșterile salariale, dar și prin dotarea spitalelor, policlinicilor și cabinetelor cu aparatură modernă.

Creșterea salarială pentru medici reprezintă un domeniu strategic pentru România. Trebuie să amintim faptul că, la începutul lunii martie, medicii vor avea salarii raportate la grila de salarizare din anul 2022, urmând a nu mai fi impozitate, începând cu 1 ianuarie 2019, conform Programului de guvernare, astfel, unele venituri vor depăși suma de 4.000 de euro.

Creșterea salarială și modernizarea infrastructurii medicale vor conduce spre viitor la scăderea exodului medicilor și la asigurarea unei mai bune calități a sistemului de sănătate pentru populație.

Mulțumesc.

Deputat al PSD de Suceava, doctor Maricela Cobuz.

 
   

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumim, doamnă deputat.

Dau, în continuare, citire listei celor care depun în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ionela Dobrică, Marius Budăi, Anișoara Radu, Bianca Gavriliță, Elena Dinu, Florin Popa, Florinel Stancu, Neculai Iftimie, Aurel Căciulă, Ion Spânu, Oana Vlăducă, Radu Babuș, Nicolae Velcea, Laurențiu Nistor, Claudia Gilia, Alexandra Presură, Natalia Intotero, Mihăiță Găină, Cristina Burciu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Marius Bodea, Robert Boroianu, Raluca Turcan, George Șișcu, Lucian Heiuș, Nicolae Giugea, Ioan Balan, Claudiu Răcuci, Dănuț Bica, Viorica Cherecheș, Dumitru Oprea, Florin Stamatian, Daniel Olteanu, Cristian Buican, Ionuț Stroe, Mihai Culeafă, Dumitru Mihalescul, Costel Alexe, Tudorița Lungu, Vasile Varga.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Cristina Iurișniți, Vlad Duruș, Lavinia Cosma, Matei-Adrian Dobrovie.

Din partea Grupului parlamentar al ALDE: Constantin Avram, Mihai Niță.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale nu avem.

Din partea Grupului parlamentar al PMP: Corneliu Stamatian, Eugen Tomac, Robert Turcescu, Doru-Petrișor Coliu, Cătălina Bozianu, Petru Movilă, Adrian Todoran.

Vă mulțumesc foarte mult.

Declar închisă ședința de astăzi dedicată declarațiilor politice, din 21 februarie 2018, și vă mulțumesc.

O zi bună vă doresc!

 
     

(Următoarele declarații politice și intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Cristina Burciu - declarație politică cu titlul Participarea femeilor în politică, un obiectiv atins de PSD!;

Doamna Cristina Burciu:

"Participarea femeilor în politică, un obiectiv atins de PSD!"

Reprezentarea femeilor în politică a fost, ani de zile, un deziderat de neatins pe scena românească, multiplele încercări și corecții civice și legislative nefiind suficiente pentru a crește exponențial numărul doamnelor în funcții de demnitate înaltă. În aceste condiții, este de salutat faptul că Partidul Social Democrat a reușit, din mers și într-un firesc neforțat al lucrurilor, să promoveze pe scară largă femeia în politica românească. Totul a început la alegerile parlamentare din decembrie 2016, în urma cărora reprezentante ale sexului frumos constituie un procent important al parlamentarilor PSD, inițiativa culminând cu recenta instalare a Guvernului Viorica Dăncilă. Avem primul prim-ministru femeie din România, iar în componența noului Executiv se regăsesc alte opt doamne și domnișoare, ceea ce, fără îndoială, este un succes al tuturor femeilor care s-au implicat în ultimul timp în politica românească!

Aceste realități demonstrează fără echivoc că PSD, sub conducerea președintelui Liviu Dragnea, a reușit să rezolve o problemă extrem de sensibilă, pentru prima dată după 1990, fiind prima formațiune politică cu o reprezentare solidă a femeilor în funcții politice decizionale. Participarea femeilor în politică a fost o problemă nerezolvată până acum de niciun partid din România, iar reușita PSD în acest sens conferă o însemnătate semnificativă și, în același timp, un îndemn care ar trebui de îndată urmat de toate forțele politice autohtone.

Faptul că PSD a impus în Guvern și Parlament, evident și în conducerea primăriilor din țară, un număr considerabil de femei, demonstrează că partidul nostru a avut încredere în reprezentantele sexului frumos, că politica de atragere a femeilor în participarea politică a fost corectă, aidoma selecției candidaților.

Nu în ultimul rând, este de salutat activitatea doamnei Viorica Dăncilă în funcția de președinte al Organizației Femeilor Social Democrate, OFSD, reprezentarea de acum a femeilor în structurile politice ale statului român fiind și o consecință a strategiei de promovare a femeilor, promovată de actualul premier, din martie 2015, când a preluat funcția respectivă.

Cele nouă doamne ministru, precum și cele 90 de femei parlamentar sunt garanția faptului că femeile pot, dar și motive solide pentru a reuși în viitor o mai mare reprezentare a femeilor în politica românească la vârf! De fiecare dintre noi, femeile, depinde să schimbăm vechea doctrină, care spunea că politica ar fi apanajul bărbaților.

    Aurel Căciulă - declarație politică având ca subiect Regiunea de Nord-Est, zonă cu potențial de dezvoltare;

Domnul Aurel Căciulă:

"Regiunea de Nord-Est, zonă cu potențial de dezvoltare"

România are potențial de dezvoltare. Dezvoltarea echilibrată în toate zonele țării trebuie să fie în prim-plan.

Regiunea Moldova a rămas în urmă față de celelalte regiuni în privința investițiilor, fiind una dintre provinciile istorice ale României care are nevoie de infuzii majore de capital, pentru a reduce decalajele față de polii de creștere economică, care sunt București, Constanța și Cluj.

Există un potențial de investiții foarte bun în zona Moldovei, acolo unde asistăm la un reviriment economic, în special în sectoarele inovative. Acesta trebuie susținut de investiții în construcții, vitale pentru dezvoltarea infrastructurii, care se va propaga la nivelul forței de muncă și va contribui la creșterea nivelului de trai în regiune.

Creșterea economică din ultimii ani se vede în construcția de locuințe, de spații comerciale și de producție. Moldova reprezintă un exemplu relevant al dezvoltării inegale, pe mai multe viteze, a economiei naționale.

Dezvoltarea facilităților de producție în zonele defavorizate va reprezenta, cu siguranță, o adevărată miză a următorilor ani.

Investițiile private reprezintă pentru Moldova cheia creșterii economice. Creșterea conjuncturală din consum va trebui să își găsească resorturi investiționale, pentru a putea genera plus valoare. Pe fondul investițiilor, vor apărea noi locuri de muncă, multiplicate pe lanțul economic prin afacerile conexe.

Uniunea Europeană are un mod simplu de a defini regiunea slab dezvoltată, ca fiind acea regiune al cărei PIB pe cap de locuitor este sub 75% față de media Uniunii Europene. Excepție fac București și județul Ilfov, unde PIB-ul pe cap de locuitor este deasupra pragului limită.

Localizarea județelor slab dezvoltate evidențiază faptul că majoritatea sunt situate la granițele din Nord-Estul sau din sudul României. În aceste zone, numărul tranzacțiilor transfrontaliere este scăzut, iar centrele de dezvoltare economică lipsesc.

Zonele tradițional subdezvoltate se caracterizează prin șomaj ridicat, pe fondul unei ocupări principale a populației în agricultură. În aceste zone, se înregistrează și o rată de creștere a populației negative, fie pe fondul unor valori ridicate ale mortalității, fie ca urmare a migrației.

Scăderea numărului de salariați în industria românească a fost cauzată în principal de declinul industriei prelucrătoare.

Restructurarea industriei în regiunea Nord-Est a dus la apariția unei situații economice precare și instabile, mai ales în județele Botoșani și Vaslui. De asemenea, există zone de declin industrial și cu șomaj ridicat, în special în zonele din jurul localităților urbane.

În concluzie, pentru dezvoltarea echilibrată a României este nevoie de o alocare suplimentară de fonduri guvernamentale și europene spre zonele slab dezvoltate, aici intrând și zona de Nord-Est a României. În același timp este nevoie a se dezvolta infrastructura rutieră și feroviară.

Fondul Suveran de Dezvoltare este o soluție bună pentru a revitaliza zonele mai slab dezvoltate ale României.

    Nicoleta-Cătălina Bozianu - declarație politică despre Asumarea unirii, de către primarii basarabeni, un exemplu pentru politicienii români;

Doamna Nicoleta-Cătălina Bozianu:

"Asumarea unirii, de către primarii basarabeni, un exemplu pentru politicienii români"

Știrea politică a săptămânii trecute, care bate toate cancanurile autohtone, este aceea că 34 de localități din Republica Moldova au votat, prin reprezentanții comunităților respective, unirea cu România. Desigur, votul consilierilor locali basarabeni nu are putere de lege, nefiind un act normativ. Valoarea simbolică a acestui gest este însă uriașă. Acest gest constituie o manifestare de voință politică, de care nicio putere, fie ea unionistă sau separatistă, nu-și permite să nu țină seama. Cu cât voturile aleșilor locali basarabeni se înmulțesc, cu atât crește presiunea, pentru unire, pe clasa politică de dincolo de Prut.

Acțiunea comunităților basarabene are o simbolistică aparte și pentru noi, reprezentanții clasei politice de dincoace de Prut, mai ales pentru aceia dintre noi care nu sunt mânați în politică decât de propriile interese, de meschinărie, de dorința de putere sau de avere. Îndrăznesc să afirm că ceea ce se întâmplă, în aceste zile, în Basarabia, constituie o palmă morală pe obrazul clasei politice românești, o clasă politică încremenită, parcă, în mărunțișuri. Totodată, reprezintă un îndemn la ieșirea noastră din această stare de încremenire.

Avem șansa imensă de a ne asuma, în sfârșit, un proiect național, un proiect care ne poate aduce din nou în prim-planul istoriei, unirea cu Republica Moldova. Pentru moment, dintre toate partidele românești, noi, cei din Partidul Mișcarea Populară, suntem singurii care au curajul să își asume acest proiect.

Ne-am bucura dacă și ceilalți colegi ne-ar urma exemplul. Ne-am bucura dacă și ceilalți colegi ar urma exemplul consilierilor locali și al primarilor din Basarabia care, fără să mai țină cont de calcule politice mărunte, de tipul "dacă facem asta, riscăm să nu mai primim fonduri de la Guvern", aleg să intre în prim-planul istoriei mai înaintea noastră. Este timpul ca noi toți să urmăm acest exemplu și să acționăm cu mult curaj și dăruire pentru unire.

    Claudia Gilia - declarație politică intitulată Justiția socială este prioritatea zero atunci când ești în slujba cetățenilor!;

Doamna Claudia Gilia:

"Justiția socială este prioritatea zero atunci când ești în slujba cetățenilor!"

Marcăm astăzi Ziua mondială a justiției sociale.

În această zi, mai mult ca oricând, trebuie să ne îndreptăm gândurile către cei care sunt discriminați, lipsiți de șansa de a beneficia de o educație de calitate sau de servicii medicale de bază, către acele categorii de oameni cărora li se refuză un drept la viață decentă prin diferite politici antisociale.

Istoria ultimului secol ne-a arătat cât de multă suferință poate exista pe acest pământ, dacă oamenii politici se gândesc la altceva decât la binele semenilor. În ultima sută de ani, au existat războaie, epidemii și alte atrocități greu de imaginat astăzi. În secolul trecut, omenirea a cunoscut un salt economic de neimaginat, dar, în același timp, a trecut prin sărăcie, șomaj și excluziune socială.

În acest moment, din punct de vedere istoric, social și economic, putem aduce justiția socială în fiecare colț al lumii. Totul este să cunoaștem problemele cu care se confruntă semenii noștri și să găsim instrumentele potrivite, pentru a le veni în ajutor în cel mai scurt timp cu putință.

Astăzi, de Ziua mondială a justiției sociale, vreau să vorbesc despre 3 subiecte importante pentru România - educație, sănătate și economie.

1. Educația. Garantând fiecărui copil din această țară accesul gratuit la învățământ de calitate, reducem riscurile ca acel tânăr să fie exclus social, să fie bolnav sau să emigreze. Trebuie să fim realiști, în acest moment, o jumătate de generație de elevi nu reușește să absolve o formă de învățământ cu o diplomă sau o calificare, pentru a se integra pe piața muncii. Unii părăsesc sistemul din cauza sărăciei, încă din clasele primare, alții după clasa a VIII-a, iar restul frecventează un liceu, fără o finalitate.

Partidul Social Democrat a înțeles că, dacă rezolvăm astăzi problemele din educație, creștem șansele tinerei generații de a se integra mai bine în societatea de mâine. Astfel, în primul an de guvernare, am crescut salariile profesorilor și am prevăzut bani pentru investiții în întregul sistem. Primele rezultate sunt palpabile. Este vorba de construirea și de modernizarea a 46 de grădinițe și a 24 de școli, iar pentru anul acesta au fost prevăzute fonduri de investiții în valoare 27,8 miliarde lei.

2. Sănătatea. O populație bolnavă înseamnă o țară slabă din punct de vedere economic și social. Exodul medicilor a fost stopat prin creșterea salariilor și prin garanții că investițiile în sistem se vor face începând de anul acesta. România are nevoie de spitale regionale, de clinici și dispensare noi. În primul an de guvernare a PSD-ALDE, au fost dotate ambulatoriile, cu aparatură în valoare de 230 de milioane de euro, au fost achiziționate 277 de mașini de anestezie pentru blocurile operatorii din 50 de unități sanitare, au fost angajate cheltuieli pentru cumpărarea vaccinurilor, în valoare de 289 de milioane de lei, de 3 ori mai mult față de anul 2016.

3. Economia. Acumularea de bani nu se face de dragul îmbogățirii. Creșterea economică trebuie să se reflecte în bunăstarea românilor. Acest lucru se vede în investițiile făcute în cele două domenii prioritare pentru noi, educație și sănătate. Anul trecut am avut o creștere economică record, de 7%. Acest lucru s-a văzut și s-a simțit efectiv în buzunarele românilor - salariați, pensionari sau companii - ca urmare a aplicării Programului de guvernare al PSD-ALDE. BNR ne confirmă faptul că românii au economisit cu 10% mai mult decât în anul precedent. A crescut puterea de cumpărare cu 14%. S-a dublat numărul românilor care câștigă mai mult de 1.000 de euro/lună - este vorba de 280.000 de persoane. A crescut punctul de pensie la 1.000 de lei, iar salariile din sistemul public au crescut cu 21,9%.

Guvernul și-a asumat un obiectiv social, iar rezultatele se văd. Prin politicile sociale implementate până în acest moment, s-a demonstrat dorința ca toți cetățenii să aibă oportunități egale în societate, să fie apreciați și valorizați, să trăiască decent, demn, în bunăstare, iar nevoile lor de bază să fie satisfăcute.

Având în vedere Programul de dezvoltare durabilă 2030, Programul de acțiune de la Addis Abeba și Acordul de la Paris cu privire la schimbările climatice, comunitatea internațională s-a angajat să elimine sărăcia în următorii 30 de ani, prin politici sociale, economice și de mediu, eficace și integrate.

În încheiere, vreau să punctez faptul că justiția socială trebuie să fie în centrul acțiunilor noastre.

Indiferent care sunt acțiunile noastre, parteneriatele cu toți actorii sociali și economici sunt esențiale. Dezvoltarea durabilă nu este posibilă fără participarea activă a Guvernului, a Parlamentului, a angajatorilor și angajaților, a societății civile.

    Constantin Avram - declarație politică referitoare la prevederile actualului Cod civil și ale Codului de procedură civilă;

Domnul Constantin Avram:

La o primă vedere și o simplă analiză, s-ar putea crede că prevederile actualelor Coduri, civil și cel de procedură civilă, au un caracter atotcuprinzător, că sunt ușor aplicabile, că în conținutul atât de vast al prevederilor lor pun la dispoziție aproape toate aspectele necesare rezolvării, pe cale judiciară, a conflictelor de natură financiară, de natură socială, dar și de natură economică, între cetățenii României și instituțiile statului, sau numai între membrii societății românești.

Dar, ca urmare a desfășurării audiențelor programate la Cabinetul parlamentar cu sediul în Bacău, dar și în diferite ocazii de dialog direct cu oamenii, în special cu pensionari, am constatat că lucrurile, în realitate, nu stau deloc așa! Și am să încerc în câteva fraze, să explic de ce prevederile actualului Cod civil și actualului Cod de procedură civilă rezumă în cuprinsul articolelor sale mai mult dimensiunea financiar-economică izvorâtă din eventualele conflicte de natură juridică, dimensiunea socială fiind aproape abandonată în rezolvarea pe calea justiției, a conflictelor sociale între cetățeni, sau între cetățeni și instituții ale statului, cum sunt, de pildă, ANAF, băncile comerciale sau instituțiile financiar-nebancare.

De pildă, art. 729 din Codul de procedură civilă, referitor la procedura executării silite a persoanelor fizice, debitoare între ele sau rămase în calitate de debitor față de instituțiile statului, în speță băncile sau ANAF, ca urmare a imposibilității achitării creditelor contractate, are ca rezolvare, cel mai frecvent, două metode de recuperare a debitelor restante:

1. Executarea silită, prin birourile de executori judecătorești, a debitelor mobile și imobile;

2. Executarea silită, prin înființarea popririlor asupra veniturilor debitorilor.

Am să mă opresc un pic, asupra celei de-a doua metode, executarea silită prin înființarea popririlor asupra veniturilor debitorilor, evident în urma unei hotărâri judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă, care sunt în plata pensiei, adică a pensionarilor, care au cele mai mici venituri, în marea lor majoritate.

Cum actualul Cod de procedură civilă prevede recuperarea debitelor de la pensionari și nu numai, în proporție de 1/3 în cazul unui singur creditor și de 1/2 în cazul mai multor creditori, din totalul veniturilor unor pensionari, întreb și mă întreb cum se descurcă o familie de pensionari care sunt în această situație, cu restul veniturilor care trebuiesc alocate pentru hrana zilnică, pentru întreținere, cu impozitele pe clădiri sau terenuri, etc.?!

Am să risc aici un răspuns dur, dar foarte amarnic - nu se mai descurcă deloc, renunțând sau diminuând resursele necesare alocate hranei de zi cu zi și a medicamentelor necesare! Situația acestora devine de-a dreptul dramatică, dacă nu au copii care să-i mai ajute cu câte ceva! Practic, renunță încet, dar sigur, la dreptul la viață. Unii dintre ei și-au pus capăt zilelor și, din nefericire, presa ne dezvăluie zilnic, foarte multe cazuri de acest fel.

Și cum creșterea pensiilor nu a reușit niciodată, sub niciun Guvern, să țină pasul cu creșterea prețurilor la materii prime, la combustibili, la energie, la bunurile de larg consum, se impune modificarea de urgență a cuantumurilor reținerilor din veniturile pensionarilor, la 1/4 pentru un singur creditor și la 1/3 în cazul mai multor creditori, evident, printr-o propunere legislativă de modificare a Codului de procedură civilă, în procedură de urgență, motiv pentru care voi proceda mai întâi la interpelarea ANAF privitor la impactul bugetar al acestei măsuri.

    Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică cu tema Accesarea fondurilor europene - șansa dezvoltării României;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Accesarea fondurilor europene - șansa dezvoltării României"

Accesarea de fonduri europene, utilizând mecanismele naționale, este șansa dezvoltării României, prin investiții consistente în toate sectoarele importante. Constatăm că superbirocratizarea, hățișul legislativ în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum și schimbarea regulilor în timpul jocului sunt câteva dintre cauzele care au determinat ca până acum România să nu fie performantă în acest domeniu.

Guvernul României are obligația și datoria de a maximiza accesul românilor la informații legate de oportunitățile de atragere de fonduri europene, în exercițiul financiar de până în anul 2020, fie că vorbim de axe pentru zona de Grupuri de Acțiune Locală, GAL, sau fonduri destinate zonei de tineret din bugetul de stat, de exemplu Programul Start-Up Nation.

Uniunea Europeană gestionează direct aproximativ 24% din fondurile europene, ceea ce reprezintă 35 de miliarde de euro anual, sumele fiind distribuite sub formă de granturi și contracte europene, pe bază de competiție europeană între aplicanți din toate statele membre, pe baza calității proiectelor primite.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat în sfârșit o statistică a absorbției fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014 - 2020, din care reiese că, la patru ani de la debutul perioadei de planificare multianuală, România a primit rambursări de la Uniunea Europeană de doar 624 de milioane de euro, adică 2,77% din întreaga sumă alocată de 22,5 miliarde de euro.

În anul 2017, România a fost ultima țară în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor europene în cadrul Planului Juncker, în condițiile în care anul trecut existau peste 350 de miliarde de euro care puteau să fie cheltuiți pentru diverse proiecte de infrastructură.

Consider că fondurile europene trebuie să constituie gura de oxigen pentru România. În acest sens, România trebuie să treacă la un nou model de dezvoltare, în care accentul să fie pus pe proiecte și pe investiții reale, care să susțină producția internă și care să ducă la atingerea nivelului de performanță al celorlalte state membre ale Uniunii Europene.

Dacă vrem cu adevărat ca economia României să se salveze și să beneficieze de pe urma fondurilor europene, este nevoie de disciplină, de performanță profesională, de stoparea risipei, de investiții care aduc plus valoare, iar toate acestea ne vor permite să demarăm spre o responsabilitate românească, atât de necesară României în toate domeniile.

Realitatea ne-a demonstrat însă că, până acum, ne-am confruntat cu un eșec de proporții al guvernării PSD-ALDE în procesul de absorbție al fondurilor Uniunii Europene, un eșec de care această guvernare este în totalitate responsabilă, pe care trebuie să și-l asume și pe care cu siguranță îl vor deconta.

    Costel Alexe - despre măsurile fiscale ale Partidului Social Democrat;

Domnul Costel Alexe:

Astăzi aș vrea să vă supun atenției metoda ticăloasă abordată de Partidul Social Democrat, pentru a scăpa de tăierea salariilor, după noua revoluție fiscală. Credeți că este o altă soluție decât un nou atac asupra justiției, strategie menită să distragă atenția de la sutele de mii de oameni loviți peste noapte de tăieri de salarii?

Ei bine, sute de mii de salarii fuseseră pur și simplu tăiate, la stat, de incompetența Guvernului PSD. Cazul femeilor de serviciu care erau nevoite să vină cu bani de acasă este celebru, totul în asigurările mincinoase ale doamnei ministru al muncii, care spunea că au fost tăiate "salariile mari". O fi mare salariul de 400 de lei? Dar nu era vorba doar de cei cu contracte part-time, numeroși alți bugetari au avut de suferit.

Impactul mare este în privat, acolo unde mulți angajați s-au trezit că reforma inutilă, trecerea contribuțiilor, le-a permis unor patroni să le scadă salariile angajaților sau, ce este mai rău pentru stat, să le dea sub forma unor bonusuri. Prețurile cresc, ratele cresc și ele, iar în ultimele luni ne-am împrumutat aproape cât am luat de la FMI în 2009.

Rezumând, PSD era în mijlocul unui scandal imens, așa că, în stilul său, a găsit scăpare în șmecherie și în manipulare. Talentatul domn Dragnea și consultanții PSD, plătiți pe bani grei, aveau nevoie de ceva, de o armă cu dublu efect, așa că au scos din joben atacul la justiția română. Sunt sigur că nu este doar o fumigenă, PSD și ALDE vor să-și rezolve și problemele cu ocazia asta, mai precis să evite câțiva ani în pușcăriile nu tocmai confortabile din România. Discuția din spațiul public s-a mutat înspre procurori. Dezastrele PSD au fost băgate sub covor.

Vreau să fiu clar, asta nu înseamnă că DNA este o instituție perfectă, că doamna Kövesi este perfectă și ar trebui susținută până în pânzele albe, că nu există greșeli ale procurorilor. Asta este altă discuție.

Eu vreau să vorbesc despre dezastrul creat de PSD din nimic, care și-a bătut joc de atâția oameni și care acum este uitat. Asaltul asupra justiției este convenabil pentru PSD, acoperirea este perfectă. Dragnea și compania nu vor să îndrepte ce este de îndreptat în justiție, vor să o supună. Dacă sunt procurori controversați, cum este celebrul Negulescu-Portocală, acum exclus din magistratură, nu înseamnă să distrugem DNA.

Dacă avem un condamnat, care mai este și în al doilea dosar, cu grupul infracțional organizat, în fruntea Camerei Deputaților, nu înseamnă să distrugem Parlamentul. Condamnatul este domnul Liviu Dragnea, Don de Teleorman, posesor de palat, milionar și cu afaceri de ascuns.

Aș putea doar să-mi imaginez cum ar arăta un înlocuitor pentru doamna Kövesi, propus de Guvernul PSD, adică de domnul Dragnea direct. Ce ar putea propune această grupare de oameni, a căror maximă speranță este să fugă în Madagascar, în locul doamnei Kövesi? Doamne ferește!

PSD nu trebuie lăsat să scape ușor, nici în legătură cu modul rușinos și incompetent în care gestionează economia, nici în legătură cu încercarea de a pune mâna pe justiție.

    Daniel Constantin - despre contribuția lui Constantin Brâncuși la sculptura contemporană;

Domnul Daniel Constantin:

La 19 februarie 1876, în Hobița, se năștea Constantin Brâncuși. Mă întreb câtă atenție va fi acordată astăzi, în spațiul public, acestui eveniment. Unul dintre simbolurile identității noastre culturale, cel care a reușit să revoluționeze arta sculpturală în toată lumea occidentală și dincolo de ea, trebuie să rămână permanent pentru noi un punct de reper al creativității și al potențialului pe care îl avem ca țară, depinde doar de noi, să creăm un cadru favorabil, prielnic, oportun și prietenos, să știm să ne identificăm valorile, să le susținem și să le promovăm!

Membru al Academiei Franceze, Brâncuși a contribuit covârșitor la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Spirit liber și sigur de propriul geniu, refuză să fie ucenicul lui Auguste Rodin și decide să fie artizanul unul stil propriu de ducere la esență a formei artistice.

În 1951, Constantin Brâncuși i-a făcut statului român oferta de a-i lăsa moștenire 200 de lucrări și atelierul său din Paris, Impasse Ronsin nr. 10. La 7 martie 1951, într-o ședință prezidată de Mihail Sadoveanu, Secțiunea de Știința Limbii, Literatură și Arte a Academiei Republicii Populare Române a luat în discuție această propunere. La ședință au participat George Călinescu, Iorgu Iordan, Camil Petrescu, Alexandru Rosetti, Alexandru Toma, George Oprescu, Jean Alexandru Steriadi, Victor Eftimiu, Geo Bogza, Alexandru Graur, Ion Jalea, Dumitru S. Panaitescu-Perpessicius și Krikor H. Zambaccian.

Academicienii și intelectualii români au respins oferta lui Brâncuși, considerându-l pe sculptor un reprezentant al burgheziei decadente și astfel atelierul lui Brâncuși a revenit statului francez.

Din păcate, Brâncuși este exemplul a ceea ce nu trebuie să repetăm ca societate, un artist de geniu, ignorat și neprețuit de chiar țara în care s-a născut. Astăzi avem nevoie de cei care ne-au lăsat peste timp un mesaj de forță și rezistență, în momentele neprielnice ale istoriei, iar astfel de momente apar când cei de la vârful deciziei ajung să pactizeze cu mediocritatea și cu mentalitatea coruptă. Țesutul societății poate fi refăcut doar prin cei care au știut să mențină o atitudine de luptă și de respectare a reperelor, care ne pot readuce demnitatea și cărora le putem asigura continuitatea din generație în generație.

    Dănuț Bica - declarație politică intitulată Economia crește, salariile scad, inechitățile se adâncesc, dar nimeni nu-și asumă responsabilitatea!;

Domnul Dănuț Bica:

"Economia crește, salariile scad, inechitățile se adâncesc, dar nimeni nu-și asumă responsabilitatea!"

Toate măsurile legislative adoptate de majoritatea PSD-ALDE, fără analize, fără studii de impact, în domeniul fiscal și în domeniul salarizării, au creat un haos generalizat atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Știți foarte bine că mulți români încă mai păstrează pliantele împărțite de echipele candidaților PSD, pe parcursul campaniei electorale din toamna anului 2016. Aceștia încă mai pot vedea scris cu litere mari în acestea, cum se vor dubla salariile angajaților, cum vor crește spectaculos pensiile și ce cantități de lapte și miere vor curge pentru mediul de afaceri din România, după câștigarea alegerilor de partidul domnului Liviu Dragnea. Din păcate, astăzi, atât fluturașii de salariu, cât și cupoanele de pensie pentru luna ianuarie arată cu totul altceva. Sute de mii de salarii scad sau stagnează, sute de mii de angajați din sectorul public, care au așteptat o creștere reală a salariilor cu 25%, visând la contractarea unui credit, pentru a putea cumpăra o casă sau o mașină, au fost dezamăgiți crunt. Unii chiar au angajat anticipat cheltuieli sporite, bazându-se pe salariile mai mari care le-au fost garantate cu nonșalantă prin tot felul de dezbateri televizate, la ore de maximă audiență, de membrii Guvernului PSD-ALDE.

În sectorul privat, așa cum ne arată Registrul general de evidență a salariaților, REVISAL, peste două milioane de contracte de muncă mai stau în așteptare, companiile respective nemodificând încă parametrii salariali. De ce nu le-au modificat? Nu pentru că patronii sunt "hoți", așa cum a afirmat doamna ministru Lia Olguța Vasilescu, ci pentru că niciun agent economic nu mai are încredere în stabilitatea Codului fiscal și nimeni nu mai poate anticipa ce va mai "coace" Guvernul, printr-o altă ordonanță de urgență. Mai mult decât atât, inechitățile din domeniul salarizării sunt astăzi, la scurt timp după adoptarea unei legi noi, mai mari decât înainte de intrarea în vigoare a acesteia. Nu mai spun, chiar ministrul muncii și justiției sociale a recunoscut faptul că legea este neclară și că departamentele de resurse umane o implementează în mod diferit, chiar în interiorul aceleași bresle profesionale.

Și pe cupoanele pensionarilor de asigurări sociale s-au regăsit aceleași sume ca și în luna decembrie, deși, potrivit legii, punctul de pensie trebuia să crească, începând cu 1 ianuarie 2018. Tot prin ordonanță de urgență, Guvernul PSD-ALDE a amânat creșterea pensiilor, pentru data de 1 iulie. De fapt, în țara în care Ministerul Muncii se mai numește și al Justiției Sociale, doar pensiile speciale au crescut, deși acestea nu au nicio legătură cu vechimea în muncă și contributivitatea pensionarului.

Cert este că Guvernul PSD-ALDE a reușit să nemulțumească pe toată lumea: angajați, sindicate, patronate, pensionari.

Vreau să vă avertizez asupra faptului că implementarea celor două măsuri greșite, transferul cotelor de contribuții la asigurările sociale și de sănătate de la angajator la angajat și grila de salarizare în sistemul public, adoptată sub presiunea promisiunilor inconștiente făcute în campania electorală, vor genera nemulțumiri sociale și foarte multe obiecții de neconstituționalitate, care vor fi ridicate în fața instanțelor de judecată și a Curții Constituționale, chiar în baza argumentelor pe care doamna Lia Olguța Vasilescu le utiliza în anul 2010, când Guvernul Boc a diminuat temporar salariile cu 25%.

Deja sindicatele din învățământ au declarat că vor organiza proteste de amploare, după ce profesorii au fost umiliți încă o dată, creșterile de salarii pentru cei cu normă întreagă fiind de numai 2-3%. Să sperăm că nu se va pune în practică și planul cu privire la închiderea sau comasarea de școli!

De asemenea, polițiștii își fac și ei planuri pentru proteste, la fel ca și funcționarii din diverse instituții publice. Angajații nu înțeleg cum se face că, în România, "tigrul Europei", țara care a înregistrat cea mai mare creștere economică în anul 2017, guvernanții au reușit să taie din lefuri și să nu aibă suficienți bani pentru majorarea pensiilor.

Personal, nu cred că prin ordonanțele de urgență pe care le adoptă Guvernul, tot în grabă, pentru a remedia prostiile fiscal-bugetare făcute anterior, se vor rezolva nemulțumirile angajaților. Îmi este teamă că nemulțumirile și discriminările vor crește și mai mult, iar gafele făcute anterior vor fi completate cu alte gafe! Oricum, răul deja a fost făcut. Să nu uităm că Guvernul Boc, este drept, în plină criză economică, a luat măsura tăierii salariilor, iar oamenii și-au strigat necazul și și-au apărat drepturile în fața instanțelor de judecată și a Curții Constituționale. Justiția le-a dat dreptate și chiar și astăzi statul român mai are de plătit profesorilor drepturi salariale câștigate în instanță. Imaginați-vă ce se va alege de mult trâmbițata Lege a salarizării în sistemul public, când vor veni hotărârile judecătorești definitive și irevocabile pentru procesele pe care le vor iniția mulți dintre cei nedreptățiți de actuala guvernare. Să ne ferească Dumnezeu de o Lege a pensiilor la fel de proastă ca Legea salarizării, deoarece se pare că există toate premisele ca și pensionarii să fie victimele unor promisiuni electorale fără acoperire!

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal a inițiat împotriva ministrului muncii și justiției sociale Moțiunea simplă intitulată "Lia Olguța Vasilescu - ministrul minciunii și al injustiției sociale", care a fost supusă luni dezbaterii și va fi votată în Camera Deputaților. Noi considerăm că necesitatea demiterii doamnei Vasilescu este indiscutabilă, având în vedere incompetența crasă de care a dat dovadă în exercitarea mandatului de ministru, România fiind un caz unic în lume în care un angajat, în loc să primească salariu pentru munca prestată, trebuie să mai dea bani angajatorului.

Înlocuirea din funcție a doamnei ministru se impune și pentru a fi preîntâmpinate alte erori pe care se pregătește să le facă, sub pretextul nobil al "reformării" sistemului public de salarii și pensii.

Din aceste motive, fac apel la toți deputații PSD-ALDE, dar în mod special la cei care reprezintă județul Argeș, să pună interesele cetățenilor înaintea obligațiilor de partid și înaintea intereselor personale, să demonstreze că sunt responsabili și să voteze cu gândul la cetățenii care i-au mandatat, adică pentru demiterea doamnei Vasilescu. România trebuie să revină la sistemul de echilibru economic pe care guvernarea PSD-ALDE l-a zdruncinat profund!

    Ionela Viorela Dobrică - despre justiția socială;

Doamna Ionela Viorela Dobrică:

Ieri, 20 februarie 2018, la nivel internațional, a fost celebrată pentru a noua oară Ziua mondială a justiției sociale, zi decretată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite.

Termenul de "justiție socială", inventat de preotul Luigi Taparelli, desemnează modul în care este aplicată justiția într-o societate, în relație cu clasele sociale existente în ea. Conform filosofului politic John Rawls, o societate este justă dacă respectă trei principii: garantarea libertăților fundamentale pentru toți membrii societății, egalitatea de șanse pentru toți cetățenii, și păstrarea acelor inegalități care pot fi în avantajul celor defavorizați.

În România, stat social, conform prevederilor art. 1 alin. (3) din Constituție, inechitățile sociale sunt încă un subiect actual și, de cele mai multe ori, spinos. Încă avem probleme în foarte multe domenii - diferențe între nivelul de salarizare a femeilor, comparat cu cea a bărbaților; discriminare bazată pe etnie, pe vârstă, pe mediul social din care provine o persoană - discriminări care privesc multe categorii de români și multe puncte de vedere.

Totuși, țara noastră se îndreaptă în direcția bună. Programul de guvernare al PSD conține prevederi și politici sociale care se adresează multor categorii de persoane defavorizate.

Partidul Social Democrat și-a propus modernizarea sistemului de asistență socială, prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, prin asigurarea trecerii de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii, prin instituirea unor măsuri de protecție socială în jurul securizării familiei, prin creșterea gradului de securitate socială, dar și prin responsabilizarea individuală, printr-o politică centrată pe copil și familie, o politică care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii și prestații sociale.

Efectele acestor propuneri de schimbare în bine încep deja să se vadă. Cel mai recent exemplu ar fi introducerea Ordinului provizoriu de protecție, pentru a putea proteja mai eficient victimele violenței domestice. Un alt exemplu bun este cel al programului prin care tinerii dezavantajați se vor putea angaja pentru 2 ani în instituțiile administrației publice locale, în vederea acumulării de experiență și competențe, sau cel al acordării de călătorii gratuite cu trenul, studenților, și multe alte proiecte.

Toate acestea au fost și vor fi în continuare posibile doar dacă, mai presus de orice, este pus interesul cetățenilor, dacă avem o abordare multisectorială, dacă acordăm o atenție sporită analizei stării de fapt și dacă aplicăm cele mai eficiente soluții, pentru ca toți cei care se află într-o situație vulnerabilă să aibă cele mai bune premise pentru a reuși în viață.

    Doru-Petrișor Coliu - declarație politică privind Nedreptatea făcută celor peste 600.000 de români;

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

"Nedreptatea făcută celor peste 600.000 de români"

În calitate de deputat al cetățenilor români din diaspora și membru al diasporei economice românești, am întâlnit mulți români posesori ai pașaportului CRDS, care sunt victime ale unei nedreptăți create prin lipsa unei legislații normale. Cetățenii români, posesori ai pașaportului CRDS, sunt asimilați în totalitate celor care au dublă cetățenie, deși aceștia din urmă constituie doar un procent infim, undeva la 10%. Pe teritoriul României, posesorul pașaportului CRDS nu mai deține niciun act de identitate în afară de pașaport. De aici intervin o sumedenie de dificultăți: imposibilitatea participării la Programul "Start-Up diaspora"; contractarea unui împrumut; citarea la domiciliu, în lipsa unui domiciliu pe teritoriul României; semnarea unor împuterniciri pentru acte administrative necesare locuinței pe care o deține pe teritoriul românesc etc. Acești cetățeni pot obține o singură carte de identitate de rezident, valabilă pentru un an, act care, de cele mai multe ori, este luat în derâdere de administrație.

Același lucru se întâmplă și cu pașaportul CRDS. În diaspora, există 600.000 de cetățeni români cu pașaport CRDS și peste 4 milioane de cetățeni români care și-au menținut actele de identitate românești, deși acest lucru contravine legii, de aici și dificultatea reprezentanțelor diplomatice de a-i localiza pe românii din diaspora în cazul unor catastrofe, așa cum a fost cazul celor din Italia, de aici și dificultatea serviciilor fiscale de a stabili reședința fiscală pentru cetățenii români din diaspora, deși aceștia au titluri de sejur, contracte de muncă, copii școlarizați, în statele în care locuiesc.

În urma întâlnirilor cu membri ai Ministerului Afacerilor Interne ai Ministerului pentru Românii de Pretutindeni și ai administrațiilor locale, am ajuns la concluzia că este necesară crearea unei evidențe naționale pentru românii din diaspora. Deocamdată, la Serviciile de Evidența Populației, acești cetățeni, posesori ai pașaportului CRDS, sunt trecuți la Evidența Pasivă, alături de cei decedați. Crearea unei evidențe CRDS ar permite eliberarea unei cărți de identitate pentru cetățean român rezident pe teritoriul național. Pe cartea de identitate pot figura domiciliul din România, dacă acesta există, sau domiciliul din străinătate. La evidență trebuie să figureze neapărat și domiciliul din străinătate, dacă cetățeanul deține o probă a acestui domiciliu. Odată creată această evidență și eliberate aceste cărți de identitate, pot fi coroborate evidența MAE și evidența MAI, ceea ce ar permite crearea unei evidențe de alertă pentru reprezentanțele diplomatice, în caz de catastrofă. Pe de altă parte, acest lucru ar permite și dezamorsarea crizei de informații a ANAF în privința domicilierii fiscale. În momentul de față, în România, legislația contravine criteriilor de liberă circulație și domiciliere pe teritoriul european.

Rog Ministerul Afacerilor Interne să creeze cât mai curând posibil premisele rezolvării acestei probleme legislative, care creează o nedreptate pentru peste 600.000 de cetățeni români, posesori ai pașaportului CRDS.

    Vasile-Florin Stamatian - declarație politică cu titlul O șansă la viață pentru pacienții cu hepatita de tip C;

Domnul Vasile-Florin Stamatian:

"O șansă la viață pentru pacienții cu hepatita de tip C"

De ani de zile vorbim de prevenția în sănătate. Vorbim și nu facem nimic, iar cei care s-au perindat pe la Ministerul Sănătății, în ultimii ani, se pare că nu au înțelepciunea necesară să facă ceva în acest sens.

Pe lângă multele probleme din sistemul de sănătate, aduc astăzi în fața dumneavoastră problema pacienților diagnosticați cu hepatita de tip C. În anul 2017, Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de domnul Florian-Dorel Bodog, a demarat Programul "Interferon free", iar din cei 12.000 de pacienți cu acest virus, trecuți pe lista de tratament în 2017, doar 3.000 de pacienți au fost găsiți eligibili pentru terapia antivirală promisă de autorități.

Chiar dacă atunci s-au alocat de la bugetul de stat 3 miliarde de lei, mulți pacienți nu au beneficiat de analize gratuite și au fost nevoiți să scoată bani din buzunar, mai ales că erau asigurați în sistemul public al asigurărilor de sănătate, iar dezamăgirea și neîncrederea în sistemul de sănătate a crescut.

Nu în ultimul rând, procedurile de prescriere sunt foarte complicate și neclare, iar medicii specialiști refuză să-și dea avizul scris pentru începerea acestui tratament și, tocmai de aceea, aceștia au cerut ministerului clarificări în protocoale și simplificarea procedurilor de acordare a terapiei fără interferon.

Nu trebuie să amintesc că, și la acest capitol, România este "fruntașă", iar numărul cazurilor de hepatită virală C este de aproximativ 800.000, nu trebuie să amintesc și faptul că acest tratament revoluționar dă mari speranțe celor în cauză, având o rată de vindecare de 98%.

De aceea, Ministerul Sănătății trebuie să găsească soluții urgente, pentru ca accesul gratuit la acest tratament să-i includă pe toți cei diagnosticați și să nu se mai întâmple la fel ca în anul trecut, când 9.000 de pacienți, care au solicitat acest tratament, au fost ignorați de autorități. Tot Ministerul Sănătății are obligația de a asigura continuitatea acestuia și în acest sens contractele să se încheie pe o perioadă mai lungă de un an.

Dreptul la viață este garantat de Legea fundamentală, așa că nu îmi doresc decât ca autoritățile să ia toate măsurile care se impun, pentru ca acești pacienți să poată avea acces neîngrădit la terapia fără interferon, dar și să demareze cât mai urgent un program național pentru depistarea tuturor românilor infectați cu acest virus.

Nu putem vorbi de performanță în actul medical, de prevenție, atâta vreme cât milioane de euro se duc pe apa sâmbetei în programele care nu beneficiază de susținere, iar altor programe urgente le spunem cu regret că mai trebuie să aștepte din pricina lipsei finanțării.

    Lucian-Ovidiu Heiuș - declarație politică intitulată Asistăm azi la o golăneală fiscală generalizată,

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș:

"Asistăm azi la o golăneală fiscală generalizată"

De un an de zile, mediul privat din România este supus unei golăneli fiscale, de Guvernul PSD-ALDE.

Codul fiscal a fost modificat de 261 de ori, creându-se un haos total în aplicarea lui. Dacă azi am mai vorbi de principiul predictibilității fiscale, am da dovadă de maximă ipocrizie. Dar foarte grav este faptul că s-a renunțat și la principiul echității fiscale și, astfel, s-a ajuns la situația ca un român să lucreze două ore/zi și să fie impozitat ca și când ar lucra 8 ore/zi - să ai un venit lunar de 500 de lei și să fi obligat să achiți contribuții ca și când ai câștiga 1.900 de lei!

Deci unde mai există echitatea fiscală, ce prevede, pentru ca sarcina fiscală să fie stabilită în funcție de mărimea venitului?

S-au mărit salariile bugetarilor, pentru ca apoi Guvernul PSD-ALDE să transfere contribuțiile de la angajator la angajat, singurul obiectiv al acestei decizii fiind doar diminuarea creșterii venitului net al bugetarilor.

Într-un singur an de guvernare, s-a produs un haos fiscal care a dus la reducerea investițiilor private în economie cu circa 20%.

Introducerea, de la 1 ianuarie 2018, a plății defalcate a TVA-ului, a crescut birocrația în domeniul fiscal și a dus la creșterea costului de administrare a firmelor. De asemenea, se forțează introducerea impozitului pe cifra de afaceri, în locul impozitului pe profit.

S-a introdus plata contribuției pentru sănătate pe dividende și s-au aplicat multe alte măsuri, doar pentru a satisface foamea de bani a Guvernului PSD-ALDE, bani pe care să-i cheltuiască în folosul lor și nu al românilor!

Prețurile au crescut într-un ritm alarmant, afectând grav puterea de cumpărare a pensionarilor și a celor cu venituri mici.

În județul Hunedoara se vor închide școli! Nu s-a construit un kilometru de autostradă sau un spital! În schimb, a crescut acciza la carburanți, s-au scumpit creditele și a crescut cursul de schimb leu-euro.

Tot ceea ce s-a întâmplat în economie sub guvernarea PSD - ALDE este o golăneală fiscală care aduce beneficii doar guvernanților și clientelei lor politice, iar marii pierzători sunt românii, care sunt sfidați și batjocoriți.

    Neculai Iftimie - declarație politică cu tema Dezvoltarea rurală, o prioritate;

Domnul Neculai Iftimie:

"Dezvoltarea rurală, o prioritate"

Politica Uniunii Europene, de dezvoltare rurală, este finanțată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, FGADR, care dispune de un buget de 100 de miliarde euro, pentru perioada 2017-2020.

Statele membre și regiunile își elaborează propriile propuneri de dezvoltare rurală, în funcție de nevoile din teritoriu.

În acest sens, Guvernul de coaliție PSD-ALDE a stabilit prioritățile din domeniul dezvoltării rurale structurate pe arii de intervenție.

La noi, odată cu creșterea gradului de urbanizare, până la nivelul la care într-o bună parte a lumii urbanul devine preponderent, diferențele dintre cele două medii se accentuează, dar interesul pentru rural crește pentru aceeași simplă și convingătoare rațiune - ruralul producător de alimente, urbanul, consumator de alimente.

Așa cum urbanizarea s-a produs, la noi, în ultima perioadă, haotic și necontrolat, tot așa falsa ruralizare, fără programe bine fundamentate, fără legi severe și fără asigurarea respectării lor - ruralul poate deveni groapa de gunoi a urbanului cu frumoasele și cochetele cvartale rezidențiale, unde se caută nu atât virtuțile naturii, cât un spațiu de etalare a surplusurilor financiare a unei pături sociale care a pășit bariera celor 3.000 de calorii și simte nevoia să iasă la aer.

Numeroase cartiere noi amplasate în poieni, pe malul râurilor și lacurilor, sufocând și poluând peisajul, nu sunt altceva decât agresiuni asupra ruralului și, mult mai grav, asupra spațiului de hrană.

Valorificarea eficientă a spațiului rural necesită însă programe de amenajare și dezvoltare, la care trebuie să contribuie atât puterea publică, cât și comunitățile locale.

Implantarea unui număr sporit de activități neagricole în spațiul rural trebuie făcută cu multă atenție, fără a afecta caracteristicile fundamentale ale acestuia.

Mutațiile majore în rural, prin implantarea unor activități nerurale ar duce, de fapt, nu la neoruralizare, ci la urbanizare. Industrializarea mediului rural conduce implicit la deruralizarea spațiilor și trecerea la spațiul urban, industrializat.

Guvernul României a început să accelereze, prin sprijin real, dezvoltarea rurală, pentru a deveni un factor de dezvoltare.

    Ioan Balan - declarație politică intitulată Când vor fi gata autostrăzile? Când se vor termina!;

Domnul Ioan Balan:

"Când vor fi gata autostrăzile? Când se vor termina!"

În ultimii 28 de ani, am avut mulți, poate prea mulți miniștri la conducerea Transporturilor din România. Poate și acesta este motivul pentru care România, în aproape 3 decenii care au trecut de la căderea comunismului, nu a reușit să finalizeze nici măcar o autostradă de la Est la Vest, în ciuda faptului că banii erau asigurați de Uniunea Europeană. Nu aș vrea să mai aduc aminte faptul că, în anul Centenarului României, țara noastră nu are provinciile istorice legate între ele prin drumuri de mare viteză sau prin căi ferate moderne.

Cei mai mulți dintre acești miniștri au fost tare pricepuți la minciuni, la vânzări de iluzii, la mâzgăleli pe harta țării. Alții au fost foarte incompetenți sau rău-voitori, pentru că, fie au stopat șantierele deja începute, fie au umplut buzunarele firmelor de partid, care au întocmit sute de studii de fezabilitate, pe bani grei, total inutile.

Dacă am crezut cu toții că mai rău nu se poate, iată că ne-am înșelat! Când spun acest lucru, mă refer la ministrul care deține în prezent portofoliul celui mai important sector investițional din țară, domnul Șova, care ne-a surprins pe toți prin aroganță, sfidare și bătaie de joc. De exemplu, săptămâna trecută, Domnia Sa a fost invitat, într-un cadru oficial, instituțional, la Comisia pentru transporturi din Camera Deputaților, pentru a împărtăși mediului de afaceri și societății civile planurile Guvernului Dăncilă, acest Guvern Dragnea 3, privind construcția de autostrăzi, de drumuri naționale, de căi ferate, de infrastructură feroviară și aeriană. Toată lumea aștepta răspunsuri, aștepta planuri de absorbție a fondurilor europene, pentru că, anul trecut, Guvernele Tudose și Grindeanu au tăiat peste 45% din banii alocați investițiilor în infrastructură și au adus zero fonduri europene. Anul acesta, Guvernul se laudă din nou că va face investiții, însă laudele vin tot pe hârtie, nu în realitate.

Astfel, întrebat fiind, foarte serios, de participanții la dezbateri și de reprezentanții presei, când vom avea finalizați noi kilometri de autostrăzi, acesta a sfidat o țară întreagă, răspunzând în zeflemea că "vom avea atunci când vor fi terminați". Întreaga atitudine de "băiat de cartier", de "șmecher", a ministrului transporturilor, nu îmi oferă nici cea mai mică speranță că în anul 2018 se va face mai mult decât anul trecut, adică nimic.

Inițial, la învestirea Domniei Sale, am crezut că este o simplă scăpare, o neglijență, afirmația potrivit căreia "minutul unui ministru este prea scump pentru a petrece ore în șir călătorind către diverse șantiere". După ce ne-am obișnuit cu glumele proaste și "miștocărelile" lui Mihai Tudose ca prim-ministru, am crezut că și aceasta este o glumă neinspirată. Acum, ne dăm seama că aceasta este atitudinea reală a celui care ar trebui să fie ministrul cel mai important din Guvernul Dăncilă. În fapt, avem și demonstrația clară că ministrului nu-i pasă de lucrările de infrastructură, atâta vreme cât nu s-a deranjat să constate de ce, pentru un tronson din Autostrada Sebeș-Turda, este amânată punerea în circulație, pentru a nu știu câta oară, numai în ultimul an. Să sperăm că nu se fărâmă și aceasta, ca cea inaugurată de Ponta în anul 2014.

Știm cu toții dezastrul care macină șantierele de infrastructură din România. Nu ne mai trebuie confirmări! Din 2012 și până astăzi, cârdul de miniștri care s-au perindat prin Guvern nu au fost în stare să finalizeze nici măcar ceea ce au început alții. O să spuneți că este greu să construiești autostrăzi în România, că este greu să faci exproprieri, că este greu să găsești firme serioase care să facă un asfalt de calitate. Poate că așa este! Însă trebuie să vă spun că în România sunt lucrări făcute și în procent de 85%, pentru care Guvernele din ultimii 7 ani nu au reușit să termine și restul de 10-15%, atât cât mai trebuia, pentru a le pune în funcțiune.

Vă invit să veniți pe varianta ocolitoare a Municipiului Suceava, să constatați singuri că, de când a revenit PSD la guvernare în anul 2012, niciun ministru nu a fost în stare să termine cei 15% care mai trebuiau făcuți, pentru a da în folosință întreaga lucrare! Vă pun la dispoziție răspunsurile tuturor miniștrilor și prim-miniștrilor din acești ultimi ani cu privire la Centura Sucevei, în care s-a tot promis, dar s-a făcut nimic. Înțeleg că situația Centurii Sucevei nu este singulară în țară. Sunt alte multe municipii unde pe lucrările începute cu mulți ani în urmă s-a așternut un strat foarte gros de rugină, iar ceea ce s-a construit deja s-a degradat. Însă, în tot acest răstimp, Liviu Dragnea și prim-miniștrii săi marionetă ne spun că România este "tigrul Europei", că economia crapă de bine și că cetățenii au tot ce le trebuie.

Nu aș vrea să închei, totuși, înainte de a vă spune că primul punct între prioritățile MasterPlanului General pentru Transporturi îl reprezintă construirea drumului de mare viteză care să lege Capitala de Siret, prin Buzău, Focșani și Suceava. Ați ghicit! Au trecut deja ani buni și nu s-a mișcat o piatră în acest sens, deși pentru realizarea acestui obiectiv de investiții nu trebuie nu știu ce exproprieri sau nu știu ce lucrări complexe, poduri sau viaducte. Drumul expres către Suceava presupune, în cea mai mare măsură, lărgirea benzilor de circulație existente.

Acum înțeleg foarte bine că oricine ar fi ministru al transporturilor într-o guvernare anti-investiții, anti-dezvoltare, anti-modernizare, vom avea drumuri rapide care să lege Bucovina de București atunci când... "vor fi terminate!"

    Marius Bodea - declarație politică cu titlul Liberalii ieșeni doresc să pună capăt delirului de spion-șef al primarului, care va costa bugetul Iașiului 12 milioane de euro;

Domnul Marius Bodea:

"Liberalii ieșeni doresc să pună capăt delirului de spion-șef, al primarului, care va costa bugetul Iașiului 12 milioane de euro"

Dezavuez intenția primarului Iașiului, domnul Mihai Chirica, de a cheltui din banii ieșenilor 12 milioane de euro pentru achiziția unui sistem de supraveghere video, în masă, a cetățenilor din Municipiul Iași. Consideră că necesitățile stringente ale orașului nostru sunt cu totul altele.

În condițiile în care ieșenii își distrug mașinile în craterele de pe străzile secundare ale orașului, au ajuns să respire într-un oraș neindustrializat, în mod paradoxal, cel mai poluat aer din România, înregistrându-se sute de decese anual, au cel mai mic număr de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor din țară, suntem repetenți la capitolul investiții mari în infrastructura sportivă - sală polivalentă, stadion - nu avem rețea de piste pentru biciclete, iar investițiile în infrastructura școlară sau spitalicească sunt reduse, consider că este aberantă cheltuirea a 12 milioane de euro pentru achiziția unui sistem de supraveghere în masă a populației cu camere video. Nu de implementarea unui sistem de tip Big Brother au nevoie ieșenii.

Mai mult, Curtea Europeană de Justiție a decis în decembrie 2016 că este interzisă supravegherea populației într-un mod nediferențiat și generalizat, precum și păstrarea datelor privind traficul și a datelor de localizare. Acest tip de supraveghere se poate realiza, cu titlu preventiv, doar în scopul combaterii infracționalității grave, ceea ce nu este cazul în orașul Iași. Din contră, raportul Inspectoratului Județean de Poliție pentru anul 2016 relevă faptul că rata criminalității în municipiului Iași a scăzut pe toate palierele.

Implementarea unui astfel de sistem de supraveghere a populației în masă trebuie făcută după o consultare largă cu societatea civilă, având în vedere și amploarea investiției, aproximativ 10% din bugetul local, și efectele potențiale de impietare asupra libertății și intimității cetățenilor. Primarul să aibă grija de lipsurile noastre și să lase spionatul ieșenilor, pentru că rezultatul îl putem spune noi, fără spionaj. Ne lipsește viața de oraș european, așa cum ar merita Iașiul!

Voi ataca în instanța de contencios administrativ această decizie aberantă!

    Mihai Niță - declarație politică intitulată Limba noastră-i o comoară!;

Domnul Mihai Niță:

"Limba noastră-i o comoară!"

Ziua internațională a limbii materne este sărbătorită în fiecare an, la 21 februarie, în toată lumea, cu scopul de a promova diversitatea lingvistică și culturală. A fost instituită de UNESCO, în 1999, și a fost recunoscută de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în anul 2008.

Cât de importantă este această zi pentru fiecare națiune, inclusiv pentru națiunea română? Limba maternă este considerată cel mai puternic instrument de conservare și dezvoltare a patrimoniului tangibil și intangibil. Adevăr constatat, limba comună este simbolul sublim, capabil să păstreze unitatea și identitatea națională a oricărui popor. În cazul nostru, limba română a contribuit esențial la păstrarea unității etnice în integralitatea teritoriilor locuite de români, chiar dacă granițele au fluctuat de-a lungul istoriei noastre milenare.

"Limba română este patria mea", zicea, metaforic, Nichita Stănescu. "Ce patrie minunată este această limbă!", mai spunea poetul. Limba maternă este aceea care ne leagă spiritual de înaintașii noștri, este comoara inefabilă pe care avem datoria s-o lăsăm celor care urmează după noi. După cum frumos versifica poetul basarabean Alex Mateevici, "Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată/Un șirag de piatră rară/Pe moșie revărsată."

Particularitățile inconfundabile ale limbii române, una dintre cele mai complexe de pe planetă, cu mecanisme gramaticale dintre cele mai elaborate, a făcut posibil atașamentul necondiționat al tuturor celor de același neam, la valorile ancestrale, de care nu ne putem dezice vreodată, toți cei care simțim românește, toți cei care tresărim de dor, mai ales atunci când simbolurile românești ne surprind pe meleaguri străine. Dorul de țară este sentimentul mistuitor pe care românii îl trăiesc, poate la cea mai înaltă intensitate emoțională. Însuși cuvântul "dor", s-a dovedit intraductibil în oricare altă limbă a globului pământesc.

Mai ușor influențabili din fire sau mai slabi de caracter, unii dintre conaționalii noștri, în special tineri, nu pun totuși mare preț pe limba strămoșească, englezind-o, după norme proprii, începând să vorbească la fel cum scriu în mediile de comunicare digitală. Alții, după două săptămâni petrecute dincolo de frontiere, nu mai știu cum se pronunță românește anumite cuvinte neaoșe. Dar ei sunt puțini, nu pun în pericol dăinuirea graiului nostru național, tot așa cum erau și aceia care, în urmă cu peste o jumătate de secol, rusificaseră limba română, sau cum, din exces de zel, alții o latinizaseră în secolul al XIX-lea.

Dacă simțim mândria de a fi români - și motive avem suficiente - acest sentiment nu-l vom putea exprima vreodată mai bine, decât rostindu-l în limba maternă.

    Laura-Mihaela Moagher - declarație politică Este momentul să revitalizăm justiția!;

Doamna Laura-Mihaela Moagher:

"Este momentul să revitalizăm justiția!"

Erorile judiciare pun în pericol credibilitatea justiției din România. S-au înmulțit alarmant cazurile în care judecătorii pronunță condamnări, deși nu au probe suficiente și concludente.

Este de notorietate cazul Marcel Tundrea care, în anul 1992, a fost trimis după gratii pentru 15 ani, fără a avea vreo vină, adevăratul vinovat fiind condamnat abia în anul 2011, sau cazul Mihail Moldoveanu care, în anul 1995, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare, pe baza unor probe neconcludente și insuficiente, și lista ar putea continua și cu alte asemenea cazuri, care, în totalitatea lor, nu au făcut altceva decât să prejudicieze statul român de sume exorbitante, sume pe care CEDO l-a obligat să le achite tuturor aceste victime ale erorilor judiciare.

Ne aflăm la un moment de răscruce, când aproape în fiecare zi aflăm cu stupefacție despre felul în care procurorii DNA falsifică sau au falsificat probe în dosarele instrumentate, probe în baza cărora au fost distruse vieți, cariere, destine sau familii. Este inadmisibil ca DNA să falsifice probe, pentru ca oameni nevinovați să fie distruși sau pentru ca drepturile și libertățile cetățenilor să fie călcate în picioare.

Aceste metode folosite de procurorii anticorupție nu au făcut altceva decât să crească numărul achitărilor în dosarele instrumentate de aceștia. Dosare care au debutat cu spectacole de presă, cu defilări ale cătușelor și cu acuzații dintre cele mai grave, au sfârșit cu achitări definitive, fără ca cineva să fie tras la răspundere pentru modul defectuos în care acestea au fost instrumentate.

Au fost dosare care au scos politicieni din viața politică sau care au șocat prin dimensiunea astronomică a prejudiciului sau a măsurilor dispuse. Au fost oameni țintuiți la zid, cariere distruse, iar achitările pronunțate în aceste dosare sunt doar o dovadă că justiția făcută prin spectacole mediatice nu înseamnă altceva decât faptul de a condamna public niște oameni nevinovați.

Îngrijorătoare sunt și cifrele. Dacă în anul 2016 aveam 134 de persoane achitate în dosarele instrumentate de DNA, în anul 2017 numărul acestora a crescut la 170.

La ultimul bilanț, procurorul șef al DNA a anunțat că peste 1.270 de inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu, printre aceștia aflându-se și 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 16 magistrați și peste 40 de primari, însă la acel moment încă nu ieșiseră la iveală recentele înregistrări prin care șefa DNA le cerea subalternilor să "înhațe" un premier, oricare ar fi fost acesta. Pe de altă parte, nu este o noutate faptul că, de multă vreme, "Binomul SRI-DNA" s-a implicat în viața politică românească, scoțând "în decor" personaje politice considerate "indezirabile" într-un moment sau altul.

Camuflată sub lozinca "lupta anticorupție", activitatea DNA s-a dovedit a fi deseori doar un circ ieftin, un spectacol în cursul căruia diverse persoane publice au fost plimbate prin fața publicului, precum prăzile de război în antichitate, activitate transformată într-o fanfaronadă zgomotoasă, încheiată în instanțe unde, de foarte multe ori, magistrații au infirmat rechizitoriile procurorilor, pronunțând achitări definitive.

Oare cine le va putea da înapoi, celor trecuți prin aceste episoade, carierele distruse, familiile pierdute sau destinele zdrobite într-un mod atât de murdar?

Este momentul să punem stop acestor abuzuri în justiție!

    Nicolae Giugea - declarație politică cu titlul Se anunță a doua revoluție a «mămăligii»;

Domnul Nicolae Giugea:

"Se anunță a doua revoluție a «mămăligii»"

Mulți dintre noi nu am uitat niciun moment tristele momente ale Revoluției române, nu i-am uitat pe tinerii care au spălat cu sângele lor străzile, pentru ca noi să ne putem bucura de libertate, și nu am uitat nici celebra expresie rostită în acele zile istorice, când se spunea că "a explodat mămăliga românească". Oricât ar fi vrut unii să denatureze sensul mișcărilor populare care au condus la înlăturarea comunismului, cred că expresia care făcea din "mămăligă" un adevărat simbol revoluționar, spunea în mare parte totul despre eșecul unui regim negru - umilință, degradare și foame.

Cei mai tineri, care au avut șansa să se nască în libertate, trebuie să știe astăzi că în anii ’80 partidul unic de guvernământ anunța în fiecare zi, prin postul public de televiziune sau prin liderii nomenclaturiști, creșteri economice record, creșteri fără precedent ale producției de cereale, revoluții tehnologice nemaivăzute, libertăți nemaiîntâlnite, dar și o adevărată evoluție a speciei umane - "omul nou". În realitate, poporul român, scos cu forța în stradă pentru a manifesta bucuros pentru falsele performanțe ale economiei comuniste, dormea în frig, în beznă și în igrasie, vorbea și glumea în șoaptă și se bucura că are pe masă măcar o mămăligă.

Departe de mine gândul de a face vreo comparație între ceea ce a trăit poporul acesta în perioada comunistă și vremurile noastre curente. Însă nu pot să nu constat că, pentru marea masă a populației, neîncrederea în democrație și economia de piață, în valorile Uniunii Europene, vine din faptul că standardul de viață al celei mai mari părți a populației nu s-a ameliorat, așa cum se spera la începutul anilor ’90.

Este drept, că lumina nu se mai stinge de la centru, ca în programul comunist de raționalizare a energiei, însă, astăzi, românul o stinge el, de bunăvoie, pentru că nu-și mai permite să plătească factura tot mai mare de la o lună la alta. Și căldură este și în calorifere și prin încălzirea cu gaz sau cu lemne, dar sunt tot mai multe cazurile în care familiile dorm îmbrăcate, în frig, pentru același motiv - nu-și permit. Magazinele au galantarele pline. Dar nimic nu-i pe gratis! Or, dacă ar fi să comparăm prețul bunurilor de bază din magazinele românești cu cele din statele dezvoltate, chiar putem fi mândri că i-am întrecut și noi, măcar o dată, pe americani, pe nemți și pe italieni. Așadar, la aproape trei decenii de la căderea comunismului, românul încă se bazează în principal tot pe mămăligă.

Socialismul științific, testat decenii la rând pe pielea românilor, nu ne-a adus nici bunăstare și nici progres. Este și motivul pentru care România a fost una dintre cele mai slab dezvoltate state care au aderat la Uniunea Europeană. Din păcate, nici după 28 de ani de la căderea comunismului nu am scăpat de metehnele fostului regim. Aceeași filosofie economică și socială păguboasă este dusă mai departe de cei care se autointitulează astăzi mari sociali și democrați.

Modelul socialist, implementat astăzi în România, de Guvernul PSD-ALDE, condus de Liviu Dragnea, poate fi denumit, fără echivoc, un "socialism de caviar". O astfel de titulatură este pe deplin justificată prin avuția greu de justificat a liderilor care au lucrat toată viața lor la stat. Unele averi i-ar face invidioși chiar și pe milionarii americani. "Socialismul de caviar" al PSD-ALDE se vede și mai bine în acțiunile pe care le-au întreprins la guvernare. Adică iau de la cei mulți și dau celor puțini, iau de la cei cu venituri modeste și dau celor cu venituri uriașe. Da, așa arată "dreptatea socială" a liderilor social democrați, iar ea se poate vedea cu ochiul liber în toate deciziile luate în ultimul an!

Pensiile speciale, cele uriașe, au crescut? Da, au crescut! Pensiile celor 5 milioane de pensionari au crescut de la 1 ianuarie? Nu, nu au crescut, deși Legea asta prevede! Salariile potentaților din sistemul public au crescut? Da, au crescut! Salariile a sute de mii de profesori, medici și polițiști au crescut? Nu, au scăzut! Creșterea accelerată a prețurilor a lovit în cei cu venituri mari? Nu, au lovit în cei care a căror leafă nu ajunge nici pentru o lună!

Fiscalitatea excesivă asupra salariilor în cine lovește, dacă nu tot în cei peste 4 milioane de salariați, dintre care, peste un milion obțin un salariu minim pe economie. Inflația tot mai mare în cine lovește, dacă nu tot în românul de rând, adică în românul care a dus o viață grea și în vechiul regim și pentru care nu există o speranță în mai bine, nici cu un Guvern social-democrat.

Oare pe cine poate convinge Liviu Dragnea, cu discursuri asupra creșterii economice record și a recoltelor uriașe de floarea soarelui, atâta vreme cât viața românilor este mai grea și mai injustă? Nici Dragnea și nici Tăriceanu nu au aflat că românul rabdă mult și multe, însă să-i ferească Dumnezeu de o nouă "revoluție a mămăligii", care nu pare să fie prea îndepărtată!

    Alexandra Presură - declarație politică având ca subiect Noile prevederi privind protejarea victimelor violenței în familie, un pas uriaș în diminuarea acestui fenomen alarmant;

Doamna Alexandra Presură:

"Noile prevederi privind protejarea victimelor violenței în familie, un pas uriaș în diminuarea acestui fenomen alarmant"

Introducerea Ordinului de protecție provizoriu, OPP, în prevederile Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie, reprezintă un pas uriaș, având ca scop diminuarea fenomenului îngrijorător al violenței domestice, și, totodată, fiind o formă concretă de protejare a victimelor. Modificarea acestui act normativ este salutară și imperios necesară, iar intrarea în vigoare a noilor reglementări va avea efectele scontate de Executiv, dar și de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, ca inițiator al proiectului.

Potrivit legii aflate până acum în vigoare, Ordinul de Protecție era un instrument mult mai dificil de obținut de victimele violenței în familie, acesta fiind emis de judecători, uneori la câteva zile după comiterea agresiunii. În acest timp, marea majoritate a femeilor traumatizate fie renunțau la acest demers, fie se împăcau cu partenerii violenți, pentru a nu mai aminti situațiile în care sufereau în tăcere, fără a apela la instituțiile abilitate.

Acum, însă, se va introduce Ordinul de protecție provizoriu, complementar Ordinului de protecție, care va fi emis de polițist imediat după comiterea faptei, cu caracter executoriu, fără termen, fără somație, și cu o valabilitate de cinci zile, cu posibilitate de prelungire până la emiterea Ordinului de protecție. Modificarea permite practic intervenția promptă și directă a polițistului, pentru a înlătura agresorul din domiciliul în care s-a petrecut fapta, în cazurile de pericol iminent la adresa sănătății și securității victimei violenței domestice.

Sunt convinsă că proiectul de modificare și completare a Legii nr. 217/2013 privind prevenirea și combaterea violenței în familie va avea drept efect imediat diminuarea acestui fenomen agravant. Nicio femeie nu trebuie să suporte agresiunile, de orice fel ar fi acestea, fizice, emoționale, psihice, cu atât mai puțin din partea partenerilor de viață.

Susțin cu tărie acest deziderat guvernamental și îmi exprim încrederea că intrarea în vigoare a noilor reglementări va constitui o prioritate a Legislativului, în perioada imediat următoare!

    Claudiu-Vasile Răcuci - declarație politică cu titlul Eu te-am Start-up, eu te omor!;

Domnul Claudiu-Vasile Răcuci:

Guvernele semestriale ale PSD-ALDE au promovat un program de sprijin pentru constituirea de noi afaceri, mici și mijlocii, care ar fi trebuit să genereze lansarea a cel puțin 10.000 de noi afaceri în România, prin Programul "Start-Up Nation". Nimic original în privința acestui tip de scheme de minimis, însă, după fraudele anterioare din 2013, cu toții ne-am așteptat la un program de succes, care să genereze și o diminuare a șomajului din România. Nu ar fi fost pentru prima dată când un guvern demarează un program, prevede bani în buget pentru el, iar la rectificarea bugetară taie fără să clipească, chiar din acei bani, lăsând programul fără finanțare. Așa s-a întâmplat și cu acest program, pentru care, în anul 2017, nu s-au asigurat fondurile necesare și nici în anul 2018 nu sunt prevăzute suficiente resurse bugetare, deși, în programele de guvernare ale PSD-ALDE se prevedeau alocări de minimum două miliarde de lei anual, în perioada 2018-2020. Oricum, majoritatea românilor spun consolându-se, "una scrie în Programul de guvernare al PSD-ALDE, alta trăim pe pielea noastră"!

Mi-am spus părerea încă din momentul în care acest proiect era în dezbatere legislativă și am afirmat că un proiect de sprijin financiar din bani publici nu poate viza chiar orice afacere, ci planuri de business orientate spre activități cu valoare adăugată mare. Statele dezvoltate se bazează pe domenii inovative, pe tehnologii ale viitorului și pe produse și servicii superioare calitativ. Când cheltuiești bani publici, trebuie să ai ținte foarte înalte, pentru că acei bani publici vin din buzunarele cetățenilor, chiar și dacă pe ei scrie bani europeni. Trecând peste această lipsă de viziune a Programului "Start-Up Nation", nu aș vrea să rămână nedecontat modul în care autoritățile guvernamentale au pus în practică selecția de proiecte, criteriile obiective și modul de evaluare propriu-zisă. În câteva cuvinte, aceasta s-ar rezuma simplu - bătaie de joc! Nu știu dacă vreun alt proiect, din ultimii 28 de ani, a mai fost atât de vehement contestat chiar de beneficiarii lui. Apoi, banii gratuiți oferiți de Guvern pentru deschiderea unei afaceri și angajarea unor șomeri, fie au venit cu țârâita, fie câștigătorilor li s-a arătat coada de la ghișeele băncilor, adică să ia bani cu împrumut la dobânzi grase, iar statul le va da, când va avea... Pentru mulți dintre cei care s-au bucurat că au câștigat acest sprijin, programul a devenit un adevărat cadou otrăvit, din care mai ales cei fără experiență în afaceri nu mai știu cum să iasă.

Dacă lucrurile ar fi arătat doar așa, poate că intervenția mea ar fi fost ceva mai moderată. Însă, să nu uităm faptul că afacerile generate prin Programul "Start-Up Nation" sunt și ele subiectul politicii fiscale generale din România, pe care Guvernul a răvășit-o prin prostia pe care liderii PSD-ALDE o numesc "revoluție fiscală". Ordonanțele date la foc automat anul trecut și începutul acestui an, practic, au rescris planurile de afaceri pentru toți agenții economici din țară. Contracte de muncă răvășite, ba impozit pe profit, ba impozit pe cifra de afaceri, ba reduceri de accize, ba reintroduceri de accize - orice om de afaceri cu experiență și-ar lua lumea în cap după o asemenea degringoladă fiscală. Dacă cei cu experiență în afaceri, au fost puși la pământ, și este de domeniul evidenței că majoritatea afacerilor finanțate prin Programul "Start-Up Nation" vor fi îngropate prin măsurile fiscale modificările dese ale Codului fiscal.

Aș putea paria, cu oricare dintre dumneavoastră, că, după 1-2 ani, mai mult de jumătate dintre afacerile finanțate prin acest ajutor de stat vor ajunge la Registrul Comerțului pentru radiere. Și... cu asta ce-am făcut? S-au vândut iluzii și atât, iar faptul că economia nu repornește pe latura ei sănătoasă, adică producția, se vede în balanța comercială a țării, care ne spune negru pe alb, consumăm tot mai mult din importuri.

    Radu Babuș - declarație politică cu titlul Drumul județean 223 a primit finanțare pentru reabilitare!;

Domnul Radu Babuș:

"Drumul Județean 223 a primit finanțare pentru reabilitare!"

Drumul Județean 223, care face legătura între comuna Ion Corvin și orașul Cernavodă, necesită de urgență reabilitarea planificată de Consiliul Județean Constanța, mai ales că cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Era păcat să se rateze această șansă, având în vedere că reabilitarea DJ 223 este cu atât mai importantă cu cât artera rutieră reprezintă cea mai rapidă cale de evacuare a locuitorilor din zonă în cazul unui accident la Centrala Nucleară Electrică Cernavodă.

Drumul urmează să fie consolidat de la bază și înălțat, astfel încât să funcționeze ca un dig de protecție la Dunăre. Acesta este planul autorităților locale care au aprobat deja asigurarea co-finanțării și au făcut un pas important, așteptat atât de populația din zonă, cât și de operatorii economici, prin semnarea proiectului de finanțare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pentru demararea unor lucrări majore de reabilitare și de modernizare a drumului județean.

Suma necesară estimată pentru a lucra la întreaga structură de rezistență a drumului, care are 40 de kilometri, este de peste 30 de milioane de euro, iar durata lucrării va fi de 33 de luni.

Având în vedere că această arteră rutieră reprezintă un real pericol pentru cei care se încumetă să circule pe el, din cauza ploilor abundente și a degradării considerabile, și pentru că drumul a devenit un obiectiv de importanță națională, datorită proximității cu centrala nucleară, salut decizia actualului Guvern de a susține proiectul care așteaptă de câțiva ani buni punerea în aplicare.

    Aurel-Robert Boroianu - declarație politică intitulată Afacerile cu vize de flotant trebuie să înceteze!;

Domnul Aurel-Robert Boroianu:

"Afacerile cu vize de flotant trebuie să înceteze!"

Anul trecut, în calitate de deputat al PNL Constanța, am inițiat și depus în Parlament Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Prin acest demers legislativ, propun corectarea deficiențelor legislației în vigoare, privind evidența, domiciliul, reședința și actele de indentitate ale cetățenilor români, astfel încât să nu mai poată exista pe viitor situații în care, de exemplu, peste o mie de persoane să aibă posibilitatea de a locui în acte la aceeași adresă, prin obținerea vizelor de flotant.

Astfel, în inițiativa legislativă mai sus menționată, propun ca fiecare persoană fizică sau juridică care găzduiește alte persoane, să dea câte o declarație scrisă care să cuprindă suprafața utilă a locuinței și numărul de persoane din locuință, însoțită de acte doveditoare în acest sens. De asemenea, mai propun ca mențiunea privind stabilirea unei reședințe să nu se mai acorde în cazul în care numărul de persoane din locuința respectivă și suprafața minimă utilă nu se încadrează în prevederile din Legea locuinței în vigoare, iar cei care nu respectă aceste dispoziții să fie amendați.

Consider că aceste modificări legislative se impun a fi făcute în regim de urgență, deoarece mass-media a semnalat până în prezent, de foarte multe ori, cazuri incredibile, în care la o singură adresă sunt înregistrate chiar mai mult de o mie de persoane. Cu alte cuvinte, specularea vizelor de flotant a devenit deja un fenomen de o amploare, nepermisă într-o țară normală.

Aceste vize de flotant, acordate de o singură persoană fizică sau juridică unor sute sau mii de persoane, la aceeași adresă, reprezintă în mod categoric o nouă modalitate de a obține bani, în mod fraudulos, de cei care acordă aceste vize. Bineînțeles că și cei care le solicită doresc obținerea unor beneficii ilegale, de foarte multe ori aceste vize fiind solicitate în scop electoral sau pentru obținerea ulterioară a cetățeniei române, de persoane din afara Uniunii Europene.

Ținând cont de faptul că mass-media a prezentat chiar un caz uluitor, în care la două adrese din sectorul 3 din București figurau 2.000, respectiv, 3.000 de persoane, cred că atât autoritățile române, cât și noi, parlamentarii, ca legiuitori, nu mai putem închide ochii la astfel de afaceri evidente cu vizele de flotant.

De aceea, le propun colegilor parlamentari din PSD și ALDE, dar și celor din celelalte partide parlamentare, să fie obiectivi cu privire la situațiile incredibile de acest gen, care se întâmplă în România, nu în Africa, să susțină și, în consecință, să voteze modificările legislative pe care le-am propus!

    Florinel Stancu - declarație politică cu titlul Compania Națională de Investiții preconizează o nouă investiție majoră la Craiova;

Domnul Florinel Stancu:

"Compania Națională de Investiții preconizează o nouă investiție majoră la Craiova"

Compania Națională de Investiții este o instituție care derulează programe de investiții de interes public sau social în domeniul construcțiilor, aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și acordă asistență tehnică pentru pregătirea și derularea programelor de lucrări de reparații curente și capitale, consolidări și alte lucrări similare. În ultimii ani, această instituție și-a concentrat atenția către județele Dolj, Gorj sau Olt, iar acest lucru ne bucură foarte mult.

După ce a inaugurat stadionul "Ion Oblemenco", obiectiv realizat prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, Subprogramul Complexuri sportive, Compania Națională de Investiții a anunțat că analizează documentația depusă de Primăria Craiova, pentru a identifica soluția optimă privind reabilitarea Colegiului "Carol I", respectiv, a Operei Române din Craiova, monument istoric de importanță națională.

Cred cu tărie că acest proiect se va realiza într-un timp cât mai scurt. Convingerea mea se bazează pe faptul că președintele PSD Dolj, domnul Iulian Claudiu Manda, a reușit să introducă acest proiect în Programul de guvernare și pentru că domnul Mihail Genoiu este un primar responsabil și foarte implicat. La fel, expertiza și seriozitatea echipei de la CNI îmi oferă siguranța că finanțarea va fi acordată, iar în anul Centenar le vom putea oferi cetățenilor o nouă dovadă că suntem o echipă unită, care se ține de cuvânt.

Vreau să anunț că activitatea CNI a crescut semnificativ în ultimii ani, datorită majorării bugetului și a extinderii echipei de profesioniști. Bugetul Companiei Naționale de Investiții în anul 2017 a fost cu 8,58% mai mare decât în 2016, iar în 2018 preconizăm să-l majorăm din nou. Prin intermediul acestor investiții putem asigura dezvoltarea României în diverse domenii, dar și un trai mai bun pentru români.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică Un pic mai bine pentru viitoarele mame;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un pic mai bine pentru viitoarele mame"

Toate consultațiile, investigațiile și tratamentele necesare unei evoluții normale a sarcinii vor fi asigurate gratuit, așa cum prevede proiectul meu de lege.

Proiectul a trecut de Comisia pentru sănătate și va intra în această săptămână în dezbaterea Camerei Deputaților, care este decizională. Adoptarea acestui demers legislativ va duce atât la îmbunătățirea monitorizării sarcinilor, constituind astfel o măsură de prevenție pentru patologia materno-fetală și va constitui un sprijin pentru multe femei, în special salariate, care amână aducerea pe lume a unui copil, din considerente economice.

Concret, adoptarea acestui proiect, care prevede asigurarea accesului gratuit la servicii medicale pentru mamă și copil, va reduce la jumătate numărul deceselor din prima zi de naștere, crescând numărul gravidelor care se prezintă la medic, și, totodată, va stimula natalitatea.

Proiectul a fost elaborat după modelul din Marea Britanie, care a introdus aceste gratuități încă din 1948 în National Health Service, realizând una dintre cele mai mici mortalități infantile din lume.

Zece argumente pentru adoptarea acestui proiect:

  1. România înregistrează valori record ale mortalității materne și infantile.
  2. O femeie din 2.600 moare în timpul sarcinii, aceleași valori fiind raportate de Iran, față de media europeană, de doar un deces la 8.900 de sarcini.
  3. Peste jumătate dintre decesele materne sunt cauzate de hemoragii majore, 35%, și hipertensiune, 18%.
  4. Deși la nivel declarativ statul asigură consult medical gratuit femeilor însărcinate, practic "oferta" de consultații și investigații este extrem de limitată și durează doar câteva zile, la început de lună.
  5. Se ajunge la situația în care viitoarele mame trebuie să plătească multe dintre serviciile medicale, iar cheltuielile pot ajunge chiar peste șase salarii minime pe economie.
  6. Două din trei gravide nu se prezintă niciodată la medic, pentru că nu dispun de sumele necesare.
  7. Mortalitatea infantilă din prima zi de viață este similară celei din Tonga sau Samoa.
  8. În România, un copil mai mic de un an moare la fiecare 5 ore, iar principala cauză a acestui flagel este prematuritatea.
  9. În fiecare an, în România, se nasc peste 20.000 de prematuri, iar rata prematurității a ajuns la 9%.
  10. Modelul actual de fertilitate arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe femei, în special salariate, amână aducerea pe lume a unui copil, din considerente economice.
  11. Așa am ajuns la un minim istoric, de doar 195.000 de nou-născuți anual.

Vreau ca România să adopte politici publice și strategii clare, pentru rezolvarea problemei demografice. Acest proiect de lege corectează măcar o parte dintre aceste consecințe nefaste și introduce politici demografice în cadrul unui program național de stimulare a natalității. El se alătură celui pe care l-am inițiat în sesiunea parlamentară precedentă, care prevede încurajarea natalității, prin stimulente fiscale reale, acordate în funcție de numărul de copii din familiile care muncesc.

    Tudorița Lungu - declarație politică intitulată 20 februarie, Ziua mondială a justiției sociale,

Doamna Tudorița Lungu:

"20 februarie, Ziua mondială a justiției sociale"

Acum 21 ani a fost adoptată Legea nr. 35/1997 privind funcționarea instituției Avocatul Poporului din România, care, știm prea bine, are menirea să apere drepturile și libertățile cetățenilor în raporturile cu autoritățile publice, o definiție din care reiese categoric importanța unei asemenea instituții care, teoretic, ar trebui să promoveze o guvernare centrată pe cetățean. Numai că de la teorie până la un corespondent pe măsură, în realitate este cale lungă.

Dacă ne aruncăm privirea în curtea vecinilor europeni, vedem cum avocatul poporului soluționează anual zeci de mii de sesizări în chestiuni din ce în ce mai nișate, de la diverse forme de discriminare și drepturile copilului, la situații apărute în urma unor probleme legate de mediu.

Peisajul este mai degrabă dezolant, atunci când ne uităm în propria ogradă.

Instituția Avocatului Poporului este atât de puțin vizibilă, încât românii nici măcar nu știu care-i sunt atribuțiile. Într-un sondaj de acum doi ani, peste 29% dintre repondenți credeau că oferă avocați din oficiu în instanțele de judecată și alții, 21%, erau convinși că apără poporul pe plan internațional. Un dureros procent de 75% era de părere că instituția este puțin - 52% - sau deloc vizibilă - 23%.

Programe pentru a ajunge la cunoștința comunităților defavorizate? Inexistente.

Prima reacție este să ridicăm din sprânceană. Dar de unde să știe românii cum i-ar putea ajuta Avocatul Poporului, când principalele situații în care el s-a făcut auzit au vizat interesul unor condamnați penal?!

Mai mult decât să apere libertățile cetățenilor, Avocatul Poporului pare că a luptat cu brio pentru interesul social-democraților.

De altfel, PSD a fost singurul partid care l-a susținut în ocuparea acestei funcții, deși un raport MCV anterior recomandă ca viitorul Avocat al Poporului să se bucure de sprijinul tuturor formațiunilor politice.

O scurtă privire asupra activității sale ne arată că l-a preocupat mai puțin poporul și mai mult PSD.

A sărit rapid în apărarea interesului unor penali de la putere, în special al lui Liviu Dragnea, sesizând Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 90/2001, care le interzice condamnaților penal să fie membri ai Guvernului, în contextul în care șeful PSD tânjea de mult după funcția de premier.

În schimb, când o țară întreagă s-a revoltat împotriva aberantei Ordonanțe nr. 13, celeritatea care-l caracterizase în protejarea intereselor condamnaților penal n-a mai fost așa vizibilă. A fost nevoie ca președintele țării să-i explice, tęte-à-tête și cu exemple, că este în atribuțiile sale să ridice excepția de neconstituționalitate în cazul actului normativ care ar fi favorizat, din nou, aceiași politicieni cu probleme penale.

Avem un Avocat al Poporului care a primit chiar și critici din partea Comisiei Europene, pentru că a refuzat să atace la CCR Ordonanța de urgență privind migrația aleșilor locali.

Ce-am mai auzit despre activitatea Avocatului Poporului?

Că-i purta de grijă lui Oprescu, în arestul preventiv, și că vrea o politică penală care să pună accent pe sancțiuni neprivative de libertate și pe grațiere!

Cetățenii s-au revoltat, pe bună dreptate, că nu-i reprezintă și au formulat petiții în care îi cereau demisia, dar PSD pare extrem de mulțumit de activitatea lui. Anunță, acum, că vrea - culmea! - chiar privilegii financiare suplimentare pentru instituția condusă de el!

Care e justificarea, domnilor? Un demers patetic de a vă asigura toate funcțiile-cheie din stat?

    Vasile Cîtea - declarație politică despre Situația posturilor blocate în sistemul bugetar;

Domnul Vasile Cîtea:

"Situația posturilor blocate în sistemul bugetar"

Este de notorietate că, în anumite domenii bugetare se manifestă o profundă criză de personal, care pune în dificultate majoră anumite instituții ale statului român.

Există criză de personal calificat, dar și de personal auxiliar în sănătate, criză care pune sub semnul întrebării, uneori, calitatea actului medical, de aici și cazurile de malpraxis medical care apar din ce în ce mai des.

Există criză de personal în domeniul afacerilor interne, mai ales la capitolul ordine publică, ceea ce ridică, uneori, semne de întrebare cu privire la siguranța publică a cetățenilor români sau a străinilor care tranzitează România.

Și, nu în ultimul rând, există deficit de personal calificat în educația românească, mai ales în mediul rural, copii din anumite colectivități rurale fiind, din păcate, privați de expertiza unor cadre didactice calificate.

Ținând cont de toate cele sesizate, am înaintat săptămâna aceasta o întrebare ministrului muncii și justiției sociale, solicitând niște răspunsuri cu privire la politica ministerului de resort în ceea ce privește diminuarea deficitului de personal în sectoarele cheie. Aceasta are cu atât mai multă logică cu cât Guvernul României a aprobat deja, zilele trecute, două memorandumuri prin care s-au deblocat anumite posturi în administrația centrală, posturi aparținând Ministerului Afacerilor Interne, dar și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Actualmente, deși 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii și adolescenți sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari și 400.000 de angajați din companiile de stat, la care se adaugă 3,4 milioane de români care ori muncesc la negru, ori practică agricultura de subzistență - sunt susținuți doar de 3,1 angajați din sectorul privat, în sectorul bugetar există încă destule domenii care au un mare deficit de personal.

Cu toate acestea, deficitul de personal din sectoare cheie se cere a fi neapărat acoperit, situația ca atare fiind de maximă urgență, deși prin Ordonanța nr. 3/2017 s-au blocat posturile vacante sau temporar vacante din administrația publică centrală.

Am încrederea că actualul Guvern al României va găsi soluția corectă, astfel încât posturile blocate în sectoarele cheie sau cu deficit major de personal să poată fi ocupate cu personal de specialitate și cu expertiză în domeniu. Aștept cu interes și răspunsul la întrebarea depusă, răspuns care ar trebui să contureze politica ministerului de resort, viziunea lui cu privire la problema supusă analizei, dar și soluțiile care se preconizează pentru rezolvarea punctuală a tuturor problemelor cu care se confruntă anumite sectoare bugetare.

    Nicolae Velcea - declarație politică având ca subiect Justiția socială - o preocupare majoră;

Domnul Nicolae Velcea:

"Justiția socială - o preocupare majoră"

Din anul 2009, ziua de 20 februarie a fost proclamată Ziua mondială a justiției sociale, de Organizația Națiunilor Unite.

ONU anunța atunci că reducerea inegalităților în ceea ce privește dezvoltarea și demnitatea umană este o prioritate globală. Justiția socială se bazează pe drepturi egale pentru toți oamenii și pe dreptul tuturor persoanelor, fără discriminare, de a beneficia de un progres economic și social în întreaga lume. Promovarea justiției sociale nu înseamnă doar creșterea veniturilor și crearea locurilor de muncă, ci și respectarea drepturilor cetățenești, a demnității și a libertății de exprimare a lucrătorilor, dar și a autonomiei economice, sociale și politice.

La 10 iunie 2008, Organizația Internațională a Muncii a adoptat, în unanimitate, Declarația OIM privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă. Declarația din 2008 este expresia viziunii contemporane a misiunii OIM în epoca globalizării. Această declarație a constituit rezultatul consultărilor tripartite între reprezentanții guvernelor și organizațiile angajatorilor și lucrătorilor din 182 de state membre.

Declarația stabilește un nou fundament pentru eforturile de promovare și de realizare a justiției sociale, pentru o muncă decentă, și stabilește cei patru piloni esențiali - ocuparea forței de muncă, protecția socială, dialogul social și drepturile și principiile fundamentale ale muncii.

Cu toate acestea, cred că nu există o societate bazată în totalitate pe echitate socială și egalitate de șanse. Din păcate, există grupuri vulnerabile - copii din familii foarte sărace, tineri peste 18 ani fără familie, persoane cu dizabilități, persoane de etnie romă, vârstnici sau persoane fără adăpost - oameni care sunt prinși în cercul vicios al sărăciei, al marginalizării și al excluderii sociale.

Programul de guvernare asumat, măsurile luate până în prezent și politicile publice, care vor fi implementate până în anul 2020, vor contribui la reducerea șomajului în rândul populației, la creșterea numărului locurilor de muncă, la reducerea numărului persoanelor cu risc de sărăcie sau excluziune socială cu 1,5 milioane, dar și la reducerea decalajului dintre mediul rural și cel urban.

    Viorica Cherecheș - declarație politică intitulată Bulversarea fiscală lovește și în mame!;

Doamna Viorica Cherecheș:

"Bulversarea fiscală lovește și în mame!"

Dacă Europa dorește să stopeze tendința de declin demografic, iar familiile sunt încurajate de politici publice care permit atât femeilor, cât și bărbaților să poată îmbina viața de familie cu cea profesională, nu acest lucru se întâmplă și în România. Sunt din ce în ce mai puțini tineri și adulți, din ce în ce mai multe persoane în vârstă care lucrează, din ce în ce mai mulți pensionari și din ce în ce mai multe persoane peste 80 de ani care aleg să se întoarcă în câmpul muncii.

Societatea românească nu este capabilă să inventeze noi mijloace de a pune în valoare potențialul pe care-l reprezintă cei tineri, dar și seniorii. Dimpotrivă, aici, pe de o parte, natalitatea, mortalitatea, nupțialitatea au valori din ce în ce mai mici. Pe de altă parte, vârsta medie la prima căsătorie, la nașterea primului copil, frecvența disoluției familiilor, a uniunilor consensuale sunt în creștere.

Creșterea natalității este, după părerea mea, o problemă care ar trebui să fie tratată cu mai multă responsabilitate de autoritățile acestei țări, deoarece acest fenomen va periclita în viitorul nu foarte îndepărtat sustenabilitatea bugetului de pensii, de sănătate și bugetul cheltuielilor sociale. Ce face Guvernul PSD-ALDE prin marea revoluție fiscală? Creează un mare haos!

Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, populația României a scăzut anul trecut cu 27,5% față de anul anterior, din cauza declinului demografic, în special ca urmare a scăderii natalității, în 2017 născându-se cu 5,8% mai puțini copii.

În loc să găsească urgent politici coerente și pertinente, dar și măsuri pe termen mediu și lung, atât pentru protejarea familiilor, cât și pentru stimularea natalității, lovește și în indemnizația de creștere a copilului.

Mii de femei care așteaptă un bebeluș riscă să piardă bani din indemnizația la care are dreptul legal, și asta din cauza trecerii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. În momentul în care acestea își iau concediul medical pre sau post natal, de 126 de zile, vor plăti contribuții sociale majorate de la 10,5%, în 2017, la 25%, în 2018, deci, după un calcul matematic simplu, indemnizația lor va scădea.

Sunt deja prea multe victime în România din cauza acestor modificări fiscale. Prea multă umilință și pentru mamele din România, de parcă acestea nu au fost lovite, tot de această guvernare, prin O.U.G. nr. 82/2017, atunci când indemnizația le-a fost plafonată.

Așteptăm să aflăm, cât se poate de repede, soluția pe care ministrul finanțelor publice, domnul Teodorovici, o va găsi, pentru ca majorarea contribuțiilor sociale să nu genereze eventuale scăderi ale indemnizației de creștere a copilului. Statul este obligat să ofere predicitibilitate fiscală familiilor tinere care își doresc copii, pentru că este vorba despre viitorul nostru al tuturor, iar acestea sunt măsuri prost gândite și imprudente.

    Adrian-Mihăiță Todoran - despre infrastructura rutieră din județul Maramureș;

Domnul Adrian-Mihăiță Todoran:

Despre Maramureș s-au scris râuri de cerneală, toți cărturarii și deontologii țării mândrindu-se cu autenticitatea, dăinuirea și frumusețea tradițiilor acelor locuri.

Nu despre folclor, despre școală, despre spitale ori cultură, doresc să vorbesc astăzi, ci despre infrastructura rutieră. Așadar, se înțelege că amendamentele noastre la Legea bugetului au fost respinse de majoritatea PSD-ALDE.

Așa că, în Maramureș drumurile vor rămâne și în anul Centenarului Unirii - proaste, foarte proaste... de pământ!

Consiliul județean, din puținii bani pe care-i primește, face cârpeli și plombări pe drumurile pe care le are în administrare, iar drumurile naționale care brăzdează județul au rămas tot degradate, cu rupturi și rampe ocolitoare, cu șantiere interminabile.

Se înțelege... a vorbi despre drumuri exprese, despre autostrăzi, pare un lux, o obrăznicie sau o barbarie. Și totuși, îndrăznesc să cred că noul Guvern PSD-ALDE - nu mai contează al câtelea este - se va concentra înspre revigorarea, refacerea și îmbunătățirea drumurilor din Maramureșul atât de iubit, în teorie, de cei din București.

Este ușor să te lauzi cu un județ așa frumos, încărcat de tradiție, de credință, de oameni buni, dar în realitate să nu faci mai nimic pentru acest județ!

Dă-i Doamne Guvernului mintea de pe urmă, să mai facă și lucruri bune!

    Raluca Turcan - declarație politică cu titlul Suntem deja în a doua lună în care salariile profesorilor întârzie. Contabilii ne transmit că sunt sufocați de calcule, hârtii, incertitudine;

Doamna Raluca Turcan:

"Suntem deja în a doua lună în care salariile profesorilor întârzie. Contabilii ne transmit că sunt sufocați de calcule, hârtii, incertitudine"

Problemele privind plata salariilor au apărut odată cu modificările la Codul fiscal și de când Guvernul PSD-ALDE a decis să plătească salariile în mod centralizat, direct de la Minister, nu prin autoritățile publice locale. În plus, modificările făcute prin legea garantată de Liviu Dragnea și Olguța Vasilescu au dus la situații în care personalul auxiliar sau profesorii angajați cu jumătate de normă sau plătiți cu ora vin cu bani de acasă, la finalul unei luni de muncă.

Din cauza deselor modificări legislative, a debandadei din Ministerul Educației Naționale și a delăsării, nici astăzi nu au fost trimise spre plată salariile profesorilor, în condițiile în care luna trecută au întârziat aproape zece zile.

Au vrut să păcălească oamenii cu un buget mai mare pentru educație, să ascundă că nu sunt bani pentru plata salariilor, decât pentru primele nouă luni ale anului. Au reușit să umilească și să îngrijoreze toți angajații din educație, și nu numai.

Solicit public să revenim la plata salariilor prin autoritățile locale! Să ducem decizia mai aproape de cei care administrează școlile și care aveau deja o procedură de lucru clară și funcțională!

Cer ministrului finanțelor publice să prevadă bani pentru învățământ, astfel încât:

  1. Să nu mai apară întârzieri la plata salariilor;
  2. Să nu se mai comaseze școli și să nu se mai desființeze posturi din învățământ pentru a face economii;
  3. Să se dea profesorilor, din acest an, bani pentru hotărârile judecătorești definitive, ca să nu se mai amâne la nesfârșit plata acestora.

Dacă nu se vor lua măsuri ferme în acest sens, rândul celor câteva mii de profesori care au părăsit deja sistemul în ultimii 20 de ani - în 1996 aveam 313.255 de profesori, iar în 2016 doar 237.400 - se poate îngroșa din nou, în această toamnă. Odată cu pierderea profesorilor din sistem, România va rata singura șansă de creștere economică, adică, prin educație și prin forță de muncă bine calificată.

    Vasile Varga - declarație politică cu titlul Atrofia salarială și sistemul fiscal românesc;

Domnul Vasile Varga:

"Atrofia salarială și sistemul fiscal românesc"

Într-o vreme când gripa și alte virusuri fac ravagii prin țara noastră, o altă boală pare să se răspândească fără șanse de eradicare prea curând, atrofia salarială.

Răspunzători de propagarea acestui flagel sunt microbii din sistemul fiscal, din ce în ce mai gripat, care dă rateuri după rateuri. Este nevoie mereu de "vaccinuri cu ordonanțe de urgență" care să amelioreze starea de sănătate a pacienților, adică a salariaților din România, și din mediul privat și din mediul bugetar de stat.

Dacă pentru bolile specifice sezonului rece există remedii sigure, administrate așa cum sunt administrate, totuși, pentru boala care tinde să se cronicizeze în sistemul fiscal românesc este nevoie de un tratament de urgență, un tratament de șoc. Guvernanții trebuie treziți din această stare de neacceptare a faptului că au greșit, deși, cu mai mult timp în urmă, dădeau asigurări că salariații din România nu vor suferi deloc.

Iată că acum, în luna februarie, după ce primii "fluturași" de salariu și-au luat zborul către cuiburile fiecărui angajat român, constatăm că unii, și nu puțini, chiar zeci de mii, au aripioarele mult diminuate. Ba că e vina contabililor, ba că softul calculatoarelor a dat rateuri, ba că a fost o mică eroare care după două-trei ordonanțe de urgență se va remedia, cert este că boala aceasta face prea multe victime nevinovate.

Ca să poți trata un pacient, este bine să îi cunoști simptomatologia, să consulți și opiniile altor specialiști care îți pot veni în ajutor, nu să te crezi atoateștiutor atunci când vezi că tratamentul nu dă rezultatele scontate. Noi, cei din opoziție, le arătăm unde au greșit, dar asta nu înseamnă că vrem să le punem bețe în roate.

Le solicit guvernanților să urgenteze găsirea unui tratament eficient, noninvaziv și fără reacții adverse, care să prevină propagarea unei epidemii fiscale, până când nu va fi prea târziu!

    Dumitru Oprea - declarație politică intitulată Coaliția PSD-ALDE sfidează meritocrația;

Domnul Dumitru Oprea:

"Coaliția PSD-ALDE sfidează meritocrația"

"Nu îi plângeți pe bugetarii cu salarii mari", ne-a spus, de curând, ministrul muncii și protecției sociale, Lia Olguța Vasilescu. În spatele declarației sale populiste, se ascunde, din păcate, o mentalitate pe care o credeam depășită.

Această poziție a ministrului ne întoarce în comunism. A i se da omului după nevoi, iar nu după merite, reprezintă chintesența unui regim egalitarist. Din păcate, întregul sistem bugetar din România continuă să fie menținut de actuala guvernare sub un control cinic de tipul "noi vă dăm/creștem salariile, voi ascultați de noi". Legătura dintre valoarea muncii și salariul primit ar trebui să stea la baza oricărei legi sau grile de salarizare. În realitate, sistemul birocratic supradimensionat nu are cum să aplice acest principiu echitabil de salarizare. Va propune, în continuare, o grilă care să nu motiveze angajații performanți, dar care să le convină celor învățați să se eschiveze de la muncă. Din toată această situație, în final, au de pierdut toți românii, nu doar angajații de la stat. Cetățeanul simplu nu va avea niciodată acces la servicii de calitate, deși el le plătește lunar, sub formă de taxe și impozite.

Reforma reală a statului român este întârziată cu bună știință de coaliția PSD-ALDE, pentru că un sistem public în care să domine meritocrația, nu relațiile personale și de partid, ar putea să o coste multe voturi. Angajații din sistemul public trebuie ținuți captivi, prin iluzia că veniturile lor depind de bunăvoința partidului-stat care conduce de la Palatul Victoria. Li se garantează că nu se va deschide niciodată discuția despre cine merită să lucreze în sistemul public și cine nu, dacă acceptă, fără crâcnire, condițiile impuse de putere. Nu vor fi introduse nici teste pentru angajați și nici nu vor fi eliminați cei neperformanți.

Iată de ce, din perspectiva coaliției PSD-ALDE, instituțiile și companiile de stat nu au nevoie de manageri și funcționari competenți și bine plătiți, ci de cadre de nădejde ale noii nomenclaturi de partid, care să asculte exclusiv de comanda politică.

    George Șișcu - despre guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;

Domnul George Șișcu:

În urma sesizării făcute alături de colegii mei liberali la Curtea Constituțională a României, aceasta a constatat, la data de 13 februarie 2018, că Legea care modifica art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice este neconstituțională. Evident, ne așteptam la o astfel de rezoluție, întrucât legea elimina practic guvernanța corporativă a companiilor de stat, ducând la politizarea totală a conducerii acestora, lucru inadmisibil într-o țară democratică, membră a Uniunii Europene, așa cum este țara noastră.

Legea mai-sus menționată a fost criticată foarte dur de Consiliul Investitorilor Străini și de Fondul Proprietatea. De altfel, Fondul Proprietatea a considerat că ziua adoptării actului normativ a fost cea mai neagră zi din istoria guvernanței corporative din România, prin textul ordonanței fiind exceptate circa 100 de companii de stat de la aplicarea legislației privind guvernanța corporativă, managerii acestora fiind selectați după criterii politice.

Printre companiile exceptate de la managementul profesionist, se numără unele dintre cele mai valoroase întreprinderi de stat din România: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Compania Națională Aeroporturi București, Romgaz, Transelectrica, Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, CE Oltenia etc.

Mai mult, prin modificările ulterioare se permitea Guvernului să decidă singur dacă va aplica legislația privind guvernanța corporativa într-o companie sau în alta.

Admiterea sesizării noastre la Curtea Constituțională blochează pentru moment jaful pus la cale de guvernarea PSD - ALDE și elimină posibilitatea Guvernului de a decide prin H.G. societățile care vor fi exceptate de la această lege. Trebuie însă să fim atenți și pe viitor și să folosim toate pârghiile parlamentare și constituționale, pentru a opri tentativele grupurilor de interese din jurul PSD - ALDE, de a pune stăpânire pe resursele strategice ale României.

Stimați colegi din PSD - ALDE, încetați odată pentru totdeauna cu încercările de aservire a țării către proiecte și interese private, fără niciun control public, și înțelegeți că prin astfel de decizii viitorul României este în pericol!

    Ionuț-Marian Stroe - declarație politică cu titlul Procesul democratic este noul câmp de luptă al războiului hibrid;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Procesul democratic este noul câmp de luptă al războiului hibrid"

La sfârșitul săptămânii trecute, Statele Unite au pus oficial sub acuzare 13 cetățeni și trei entități din Rusia, privind fapte de furt de identitate și fraudă, în contextul alegerilor din 2016. Acuzațiile sunt foarte grave și merg până la a caracteriza faptele drept "război informațional" împotriva SUA.

Conform documentelor oficiale făcute publice de Robert Muller, cel care conduce ancheta în această speță, începând cu anul 2014, compania Internet Research Agency, având sediul la Sankt Petersburg, și-a făcut un obiectiv strategic din semănarea neîncrederii și discordiei în sistemul politic american. Persoanele puse sub acuzare au creat numeroase conturi pe rețelele de socializare, asumând în mod fals identitatea unor cetățeni americani, și au lansat campanii concertate de dezinformare împotriva unora dintre candidații la funcția de președinte al Statelor Unite. Bugetul pentru această operațiune a fost de peste 73 de milioane de ruble, peste un milion de euro, în fiecare lună. Faptul că Internet Research Agency este deținută de Ievgheni Progojin, unul dintre apropiații lui Vladimir Putin, indică o probabilitate ridicată de implicare a aparatului de stat rusesc în aceste acțiuni.

Recent, oficiali americani au atras atenția public asupra faptului că implicarea entităților rusești în manipularea alegerilor din Statele Unite nu s-a încheiat în 2016, ci se va prelungi cel mai probabil și în 2018, atunci când au loc alegeri pentru toate locurile din Camera Reprezentanților, o treime din Senat și 39 de guvernatori.

Aceste operațiuni se folosesc de instrumentele puse la dispoziție de tehnologiile moderne de comunicare, dar obiectivele și maniera de acțiune amintesc de acțiunile întreprinse de serviciile secrete în cele mai tensionate momente ale Războiului Rece. Ținta este, nici mai mult, nici mai puțin decât încrederea publicului în integritatea procesului democratic. Acest aspect nu este deloc surprinzător, dacă ne gândim la faptul că una dintre strategiile preferate ale lui Vladimir Putin este de a submina credibilitatea modelului occidental.

Se dovedește astfel că atacarea procesului democratic este încă un front deschis în noul război hibrid inițiat de Rusia, pentru a-și recupera poziția de superputere globală, pe care a pierdut-o la începutul anilor ’90, odată cu dezmembrarea URSS.

În acest context, salut inițiativele din țările membre ale Uniunii Europene și ale NATO, de securizare a instituțiilor democratice fundamentale, prin crearea de unități dedicate special combaterii campaniilor de dezinformare, blocarea știrilor false și educarea publicului larg, pentru a identifica tentativele de manipulare.

Toate instituțiile din România cu atribuții în domeniul siguranței naționale au datoria de a colabora cu statele aliate și de a lua măsurile care se impun pentru apărarea ordinii democratice din țara noastră. Este dreptul fundamental al cetățeanului român de a-și exprima opțiunile, liber de orice constrângeri sau manipulări.

    Mihai Culeafă - declarație politică cu titlul Revoluția fiscală a PSD are nevoie de petice!;

Domnul Mihai Culeafă:

"Revoluția fiscală a PSD are nevoie de petice!"

PSD a aruncat sistemul fiscal românesc în haos cu așa-zisa revoluție fiscală. Consultările cu partenerii sociali au fost făcute doar de formă și niciun reprezentant al Guvernului nu a reușit să explice care sunt beneficiile pentru cetățeni ori pentru bugetul de stat.

Vedem, în schimb, pe zi ce trece, cum tot mai mulți români au de pierdut. S-au redus substanțial veniturile administrației locale, iar schema de compensare propusă de Guvern nu face decât să adâncească dependența primarilor de bunul plac al administrației centrale. S-au redus veniturile celor care lucrează în domeniul IT și în cercetare/dezvoltare, unul dintre cele mai dinamice sectoare economice și printre puținele care ne vor asigura un loc în economia viitorului. Formularul 600 i-ar fi obligat pe liber-profesioniștii din România să plătească în avans impozitul la niște venituri ipotetice.

Recent, am aflat că se vor reduce și veniturile persoanelor aflate în concediu medical, precum și ale persoanelor aflate în concediu de maternitate. Indemnizațiile au scăzut ca urmare a modificării metodei de calcul. În luna decembrie, contribuția CAS era plafonată la 115 lei, dar în ianuarie 2018 a crescut atât salariul mediu brut pe țară, la 4.162 de lei, cât și procentul care se aplică, suma CAS fiind de 364 de lei. Aceste modificări ar duce la scăderi ale veniturilor cu până la 10% în unele cazuri.

Răspunsul, deja standard al Guvernului PSD, este să dea câte o ordonanță pentru fiecare "deficiență" în parte, însă când există un număr atât de mare de probleme care trebuie corectate în stil pompieristic, se ridică semne serioase de întrebare cu privire la competența celor care au conceput noile reguli.

Nu știu ce este mai revoltător - cinismul guvernanților, dacă au știut că vor micșora veniturile mamelor aflate în concediul de maternitate, sau incompetența lor cruntă, dacă nu și-au dat seama de consecințele propunerilor pe care le-au făcut.

    Cristina-Ionela Iurișniți - declarație politică privind introducerea disciplinei școlare Educație pentru sănătate în programa școlară;

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Pe fondul ultimelor declarații făcute cu privire la proiectele opoziției, vă invit să luați act și să susțineți una dintre inițiativele vitale pentru ocrotirea sănătății și a dreptului la informare corectă a tinerilor, în special a elevilor, reprezentat de introducerea disciplinei școlare "Educație pentru sănătate" în ofertele educaționale ale ciclurilor de studiu gimnazial și liceal.

Această inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 1/2011, asumată de USR, a fost înregistrată la Camera Deputaților cu numărul 578/2017 și avizată favorabil de Consiliul Economic și Social. Inițiativa vine în sprijinul direct al elevilor și indirect al întregii societăți, promovând principii și valori educative, cu scopul de a furniza, încă din perioada adolescenței, cunoștințe de bază referitoare la sănătate, reproducere, alimentație și igienă.

Datele statistice cu privire la starea de sănătate a populației sunt alarmante, în contextul în care România ocupă primul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul ridicat al sarcinilor nedorite și al avorturilor, pe segmentul de vârstă cuprinsă între 15-19 ani, rata ridicată de morbiditate și mortalitate, cauzată de lipsa unui comportament alimentar optim și de consumul excesiv de tutun, alcool, zahăr, grăsimi, care duc la apariția bolilor ischemice, a diabetului, a cancerului, a TBC-ului etc.

Încă din toamna anului 2017, în ciuda susținerii manifestate de Ministerul Sănătății, Ministerul Educației Naționale s-a împotrivit includerii disciplinei "Educație pentru sănătate" în programa școlară, considerând suficient conținutul evaziv și, de foarte multe ori, irelevant al elementelor de educație pentru sănătate din actualele planuri-cadru. Mai mult decât atât, opoziția Ministerului Educației Naționale este cu atât mai nefondată, cu cât acesta și-a asumat public susținerea disciplinei "Educație pentru sănătate" prin semnarea Planului Multianual Integrat de Promovare a Sănătății și a Educației pentru Sănătate și reactualizarea programei școlare și a suporturilor de curs aferente acestei materii.

    Oana-Mioara Bîzgan-Gayral - despre justiția socială și egalitatea de șanse;

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

La 20 februarie sărbătorim Ziua mondială a justiției sociale, o zi dedicată recunoașterii eforturilor de combatere a sărăciei, excluziunii și barierelor sistemice în accesarea drepturilor fundamentale. Aceeași dată marchează Ziua dezrobirii romilor din România, adică sfârșitul a cinci sute de ani de sclavie, abuzuri și sacrificii, o istorie sumbră, despre care încă nu se vorbește suficient și ale cărei efecte continuă să fie resimțite după mai bine de 160 de ani.

Aproape 40% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie și de excluziune socială. Cei mai expuși sunt copiii, 49,2%, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană. Dincolo de procente seci, aproape 300.000 de copii nu sunt înscriși în nicio formă de învățământ. Tot atâția merg zilnic la culcare flămânzi. Alte mii sunt copii care fac copii - iarăși, un rușinos prim loc în Uniunea Europeană la sarcini în rândul fetițelor - unele de doar 10-11 ani. Nu-i uităm nici pe copiii fără identitate, fără CNP, fără buletin și fără drepturi - alocație, locuință, asistență medicală.

În toate categoriile de mai sus se înscrie și comunitatea romă, lucru pe care sunt sigură că nu și-l dorește nimeni. Discriminarea multiplă, lipsa de educație în rândul grupurilor vulnerabile, dar și a comunității extinse, nepăsarea, absența sau neputința autorităților de a interveni corect și complet - iată doar unele dintre cauzele care fac ca decalajele dintre cetățenii de etnie romă și ceilalți să se adâncească - deși suntem oameni cu toții. Mai mult, cu toții suntem cetățeni români și europeni.

Justiția socială nu este o favoare făcută unei minorități. Nu este milă. Nu este asistență socială. Este doar o soluție etică pentru o dezvoltare sustenabilă, care se traduce într-un viitor prosper pentru întreaga comunitate. Ca economist, vă pot asigura că egalitatea de șanse este garanția bunei funcționări a întregii societăți, după cum bine vedem în țările nordice. Iar progresul la nivelul societății se va reflecta întotdeauna în progresele economice sau, dimpotrivă, în pierderi inestimabile. De exemplu, violența de gen costă România circa 10 miliarde de euro anual. Cu siguranță nu ne permitem să ne mai asumăm aceste costuri.

Inechitatea resimțită de grupurile vulnerabile, copiii împinși spre sărăcie, spre abandon școlar, spre infracționalitate reprezintă un eșec colectiv pe care l-am putea preveni, dacă am trata cu seriozitate egalitatea de șanse și de gen, cu tot ceea ce presupune aceasta: discurs lipsit de discriminare și sancționarea "hate speech", educație adaptată, investiția în infrastructură, politici publice adecvate.

Prin activitatea noastră parlamentară, putem asigura un mediu social, economic și politic incluziv. Avem șansa și datoria să sprijinim fiecare persoană să se dezvolte și să contribuie pe deplin la creșterea României.

Vă rog să nu o irosim!

    Cristian Buican - declarație politică intitulată PSD transformă Autostrada Sibiu-Pitești într-o bombă cu ceas;

Domnul Cristian Buican:

"PSD transformă Autostrada Sibiu-Pitești într-o bombă cu ceas"

Astăzi aduc în atenția dumneavoastră un subiect extrem de important pentru România; Autostrada Sibiu-Pitești. Din păcate, la fel ca majoritatea subiectelor importante pentru țară, și tronsonul de autostradă Sibiu-Pitești este ignorat de actualii guvernanți, în ciuda faptului că atât pe plan intern, cât și pe plan extern, această porțiune de autostradă este declarată prioritate zero în materie de infrastructură rutieră din România. Mai mult decât atât, această lipsă de interes a responsabililor de la PSD față de acest tronson de autostradă va genera probleme mulți ani de acum înainte. În acest sens, declarația comisarului european Corina Crețu, de acum două săptămâni, conform căreia "în decembrie când am vorbit cu ministrul transporturilor de atunci se dăduse drumul la licitație pentru tronsoanele 1 și 5, dar, fără acordul de mediu... și l-am avertizat pe domnul ministru că există riscuri..." este mai mult decât sugestivă și ar trebui să trezească la realitate responsabilii PSD-iști de la Transporturi. Riscurile menționate de doamna comisar european se referă la faptul că procedurile europene prevăd că, înainte de scoaterea la licitație a unor astfel de lucrări, trebuie obținut acordul de mediu, pentru a putea fi decontate facturi de la nivel european. Cum procedura de obținere a acordului de mediu este în curs, iar licitația a fost lansată încă din toamna anului 2017, deznodământul nu este foarte greu de anticipat.

De asemenea, majoritatea specialiștilor, atât din interiorul CNAIR, cât și din afara acestei companii, critică în termeni foarte duri o serie de ilegalități, neconcordanțe sau lacune grave în privința acestui proiect de infrastructură. Printre cele mai importante astfel de critici, menționez:

  • Studiul de fezabilitate pentru Autostrada Sibiu-Pitești nu are avizul Consiliului Tehnico-Economic, în integralitatea sa;
  • Lansarea unei licitații pentru un astfel de proiect de infrastructură este ilegală, dacă nu a fost obținut în prealabil acordul de mediu;
  • Studiile de fezabilitate finalizate, adică pentru secțiunile 1 și 5, au grave omisiuni care vor conduce la întârzierea termenelor, la modificarea traseelor licitate, la modificarea avizelor de mediu etc.
  • Elaborarea documentației pentru celelalte tronsoane ale autostrăzii, de către CNAIR,se face netransparent și ilegal;
  • Toate acestea nereguli, în condițiile în care această autostradă are finanțarea asigurată de Uniunea Europeană, se vor transforma în plăți refuzate și/sau sume retrase de Comisia Europeană.

Subliniez faptul că, din anul 2014 și până în prezent, adică în 4 ani, din care reprezentanții PSD au condus Ministerul Transporturilor 3 ani, nu s-a reușit finalizarea refacerii studiului de fezabilitate pe toate tronsoanele, iar cele care s-au finalizat, au grave probleme tehnice, conform specialiștilor de la JASPER. Mă văd nevoit, în aceste condiții, să consider, fie că reprezentanții PSD nu își doresc construirea acestei autostrăzi, fie nu se pricep și sunt incompetenți.

Dacă nici acum, în al doisprezecelea ceas, nu ne trezim la realitate și nu ne apucăm serios de treabă, vă avertizez încă de pe acum că acest tronson de autostradă va reprezenta o bombă cu ceas a bugetului de stat. Dacă ne încăpățânăm în continuare să nu respectăm procedurile europene și să încercăm să le ocolim, ne vom trezi după anul 2022 și fără autostradă și fără bani în bugetul național, pentru finalizarea ei.

    Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică cu titlul PNL susține în continuare alegerea primarilor în două tururi;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"PNL susține în continuare alegerea primarilor în două tururi"

Problemele cu care se confruntă cetățeanul sunt gestionate în mod direct de administrațiile locale, de aceea consider că în sistemul electoral românesc alegerea primarilor reprezintă un fapt extrem de important pentru societate.

Ca unul dintre deputații inițiatori ai Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, consider că este necesar să reafirm necesitatea adoptării acestei legi, pentru că primarii trebuie să se bucure de încrederea întregii comunități și să aibă legitimitatea conferită prin votul a cât mai multor membri ai comunității.

Alegerea primarilor într-un singur tur, care a înlocuit sistemul anterior, cel al alegerii în două tururi, este o dovadă de imaturitate politică, din mai multe puncte de vedere, printre care a-și aminti susținerea de care se bucura vechea măsură legislativă. Cred că se impune cu stringență revenirea la sistemul de vot în două tururi pentru primari, pentru a consolida democrația din țara noastră.

Din păcate, am constatat săptămâna trecută că a fost adoptat, la ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputatilor, un raport de respingere pentru proiectul de lege aparținând PNL, privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

Sper că la votul din plen colegii din Parlament își vor reevalua decizia și vor vota pentru revenirea la sistemul alegerii primarilor în două tururi de scrutin. Este un test și pentru coaliția de guvernare care, în ultimele 12 luni, a încercat să își legitimeze toate măsurile dezastruoase, prin invocarea argumentului "avem votul majorității, deci putem", sens în care decizia Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind alegerea primarilor în două tururi, pare de neînțeles.

Sper că la votul din plen veți considera necesar ca aleșii locali să aibă legitimitatea necesară atunci când vor fi aleși și decizia voastră se va reflecta în votul final. Atât eu, cât și colegii liberali vom susține în continuare modificarea legislației electorale, în așa fel încât să avem alegerea primarilor în două tururi.

    Dumitru Mihalescul - declarație politică cu titlul Curtea Constituțională a României a blocat vinderea la fier vechi a unor companii;

Domnul Dumitru Mihalescul:

"Curtea Constituțională a României a blocat vinderea la fier vechi a unor companii"

Fără îndoială, cea mai mare frustrare a românilor are un profund patriotism economic național, cu referire directă la sutele de fabrici și de uzine care, după 1989, au încăput pe mâna unor impostori de meserie, interesați doar de prăbușirea financiară a acestora și de vinderea lor, bucată cu bucată sau direct la fier vechi. Unii politicieni mai cu ștaif au înstrăinat segmente esențiale ale economiei românești "pe un dolar", deși activele respective valorau miliarde de dolari și ar fi putut fi rentabilizate chiar și peste noapte, dacă s-ar fi dorit. Știm cu toții că, în primele două decenii care au trecut de la Revoluția Română, țara aceasta și patrimoniul economic construit de români în perioada tristă a comunismului a fost prăduit mai rău decât în perioadele invaziilor din perioada lui Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș.

O glumă sinistră făcută de unii spune că în România s-a furat totul și că nu mai este nimic de furat. Greșit! În România încă mai există companii de stat puternic profitabile, pentru că la conducerea lor s-au mai aflat și oameni responsabili, nedirijați politic, numiți în baza unor mandate și a unor principii corporatiste moderne. De exemplu, numai anul trecut, Guvernul a încasat peste două miliarde de lei la buget, din profitul făcut de companii de stat, cum sunt - Romgaz, Transgaz, Transelectrica, Hidroelectrica, Conpet etc.

Așadar, în România noastră săracă, încă mai este de furat, iar acest lucru nu a rămas trecut cu vederea de actualii guvernanți.

În urmă cu 7 ani, Guvernul de la acea vreme adopta o ordonanță la care nu se aștepta nimeni, nici măcar colegii de partid ai premierului. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prin care se decidea, practic, eliminarea numirilor politice la conducerea unor companii viabile cu capital majoritar sau integral de stat. Rezultatele acestei măsuri, luată sub relativa presiune a Fondului Monetar Internațional, a început să producă și rezultatele pozitive așteptate. Tot mai multe companii de stat au trecut din zona pierderilor economice permanente, în cea a profitabilității, iar cele deja profitabile au înregistrat profituri tot mai consistente, la nivelul sutelor de milioane de lei. Nu a durat foarte mult și prima guvernare la care a participat PSD a și avut primele tentative de a elimina managementul corporatist din întreprinderile publice, pentru că mulți membri de partid cereau posturi bine plătite și eventual posibilități nesperate de câștig, peste noapte.

Cu toate acestea, cel mai puternic tun pregătit de PSD, la adresa celor peste 200 de companii care au mai rămas în patrimoniul statului, a început anul trecut, când, la propunerea parlamentarilor PSD și ai ALDE, managementul independent, corporatist, al întreprinderilor publice a fost practic desființat, la ordinele celor doi lideri ai coaliției de guvernare. Mai precis, ceea ce propunea actuala majoritate era practic oficializarea numirilor în funcțiile de conducere a companiilor de stat, a celor selectați prin decizia CEX a PSD, deținători de carnet de partid roșu și cu vechime în partid. Management inovativ, investiții, probitate morală și experiență profesională - acestea chiar sunt lucruri de o importanță secundară pentru cei care guvernează România astăzi, dacă ne uităm la ultimii miniștri din Cabinetul Dăncilă.

Decizia Curții Constituționale a României a preîntâmpinat un alt mare jaf național legalizat, girat prin voința majorității PSD-ALDE. Nici nu vreau să-mi imaginez care ar fi fost soarta companiilor de stat, dacă această lege nu ar fi fost contestată de PNL pentru prevederile ei neconstituționale. Parcă și văd cum, peste noapte, toate aceste companii s-ar fi populat cu toate rubedeniile cunoscute și necunoscute ale celor care dețin puterea politică în România, căci PSD nu s-a desprins niciun minut de la conceptul președintelui său de onoare "capitalism de cumetrie". Sunt deja nenumărate situațiile prezentate de presa din România cu privire la companii puse pe butuci de domni și domnișoare ale căror calități erau acelea de a fi avut carnetul de partid potrivit.

Eu, ca om care a activat aproape trei decenii în economia privată, vă spun că România are nevoie, mai ales în sectoarele cheie ale statului român, de companii puternice, conduse după regulile pieței și nu după regulamentul de partid. Cele mai multe dintre companiile românești au demonstrat că, dacă sunt conduse corespunzător, lucrează în beneficiul întregii societăți, nu numai în beneficiul bugetului de stat. Mai mult decât atât, zeci de mii de agenți economici mici și mijlocii depind în mod crucial de viabilitatea companiilor de stat, de concurența loială a acestora și de debranșarea lor de la decizia politică. PNL a demonstrat că susține principiile pieței libere și, încă o dată, a mai pus o piedică unui dezastru anunțat, marca PSD-ALDE.

    Matei-Adrian Dobrovie - declarație politică intitulată Guvernul Dragnea 3 nu dă doi bani pe relația specială de parteneriat cu Japonia. Tentativele de subminare a justiției decredibilizează România pe plan extern;

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

"Guvernul Dragnea 3 nu dă doi bani pe relația specială de parteneriat cu Japonia. Tentativele de subminare a justiției decredibilizează România pe plan extern"

Miza personală a liderilor PSD și ai ALDE privind decapitarea lui Kövesi de la conducerea DNA nu cunoaște limite. Pentru a grăbi execuția la vârful luptei anticorupție, ministrul justiției, Tudorel Toader, a fost chemat de urgență la București, dintr-un motiv foarte simplu - interesele membrilor și apropiaților PSD-ALDE primează în fața dezvoltării parteneriatelor strategice și relațiilor speciale ale României. După ce l-au trimis de fațadă în Parlamentul European, pentru a asista la dezbaterea pe legile justiției, ministrul Tudorel Toader a făcut cale întoarsă din Japonia pentru a nu absenta de la ședința de guvern. Anularea vizitei din Japonia, a ministrului Toader, s-a realizat cu aprobarea prim-ministrului Dăncilă, care a considerat că dezvăluirile inculpaților Mircea Cosma, Vlad Cosma și Andreea Cosma trebuie discutate de urgență în ședința de guvern. În schimb, relația specială de parteneriat cu Japonia poate să mai aștepte.

Premierul Dăncilă și ministrul Toader execută ordinele lui Dragnea. Prioritară este acapararea justiției de coaliția PSD-ALDE și nu dezvoltarea parteneriatelor strategice și a relațiilor bilaterale. Refuzul de a coopera cu reprezentanții Uniunii Europene și ai ambasadelor, precum și lipsa de respect față de partenerii externi, decredibilizează politica externă a României. În același timp, atitudinea coaliției de guvernare îi determină pe investitori să evite România, din cauza lipsei de predictibilitate fiscală și politică.

Într-o singură lună, obediența față de Dragnea a anulat eforturile diplomatice desfășurate timp de un secol între România și Japonia. Tratatul de liber schimb între Uniunea Europeană și Japonia și consolidarea prezenței investiționale japoneze în România nu prezintă interes pentru coaliția PSD-ALDE. În urmă cu o lună, liderul celei de-a treia economii a lumii nu a avut cu cine să discute la Palatul Victoria. Deși era însoțit de o delegație formată din reprezentanți a 30 de companii japoneze, Shinzo Abe a fost trimis să viziteze Muzeul Satului și Grădina Japoneză din București.

Pentru a repara gafa de la București, premierul Dăncilă l-a trimis pe ministrul Toader la Tokyo, pentru a participa la o reuniune pe tema regenerării urbane. Fără a avea o legătură cu justiția, la evenimentul organizat de Centrul de Instruire pentru Dezvoltare, al Băncii Mondiale, din Tokyo, în colaborare cu Guvernul Japoniei, ministrul Toader a participat la dezbateri privind "revitalizarea zonelor nefolosite pentru generarea prosperității economice și obținerea durabilității mediului" - jointokyo.ro.

În schimb, deși s-a intors de urgență la București, ministrul Toader a solicitat răgaz pentru o săptămână, ridiculizând și mai mult atitudinea liderilor PSD și ai ALDE. Situația "urgentă" mai poate aștepta, motiv pentru care devine inexplicabilă decizia de a schimba pe ultima sută de metri programul întrevederilor ministrului Toader în Japonia.

Mai mult, Guvernul PSD-ALDE dovedește o lipsă de cunoaștere a culturii japoneze, bazată pe promovarea respectului și a profesionalismului. Incoerența și incompetența guvernării PSD-ALDE anulează șansa României de a beneficia de avantajele Acordului de parteneriat economic dintre Uniunea Europeană și Japonia, pe baza căruia sunt eliminate taxe vamale în cuantum de un miliard de euro, plătite anual de întreprinderile din Uniunea Europeană, care exportă în Japonia. România ratează oportunitatea dezvoltării exporturilor către cei peste 127 de milioane de consumatori de pe piața japoneză, în contextul reducerii prețurilor la export pentru produsele alimentare - brânzeturi, vin și carne de porc. În plus, deși vor avea acces la piața unică europeană, companiile de mașini japoneze vor evita investițiile în România.

Sfidarea partenerului nipon nu va rămâne fără urmări. Investițiile firmelor japoneze se vor reduce, în pofida progreselor înregistrate în ultimii 27 de ani, pe baza cărora volumul de investiții a crescut de la 41,5 milioane de dolari, în 1999, la peste 236 milioane de dolari în 2013, conform datelor prezentate de MAE. În plus, "țopăiala fiscală și politică" va afecta comerțul dintre România și Japonia, anulând eforturile din ultimii 25 de ani care au dus la o creștere constantă a comerțului de la 142 milioane de dolari, în 1991, la circa 600 de milioane de dolari, în prezent.

Nu în ultimul rând, Guvernul Dăncilă oferă un semnal foarte prost firmelor japoneze aflate în România. Potrivit datelor Camerei de Comerț Japoneze în România, pe piața locală din România sunt 50 de fabrici japoneze care au în organigramă peste 38.000 de angajați romani.

În an Centenar, parteneriatele strategice și relațiile bilaterale ale României sunt tratate cu dispreț și indiferență de PSD și ALDE, în timp ce interesele personale ale lui Dragnea și Tăriceanu ne izolează pe plan extern.

    Florin Popa - declarație politică având ca subiect 15 februarie - Ziua internațională a copiilor bolnavi de cancer;

Domnul Florin Popa:

"15 februarie - Ziua internațională a copiilor bolnavi de cancer"

În prezent, România este una din țările cu cea mai ridicată rată a mortalității între copiii bolnavi de afecțiuni oncologice. Jumătate dintre ei nu supraviețuiesc, de multe ori din cauza lipsei medicamentelor sau complicațiilor care apar, pe durata tratamentului, din cauza condițiilor proaste în care sunt îngrijiți.

Cele mai frecvente diagnostice de cancer la copii sunt leucemiile, tumorile cerebrale, limfoamele, sarcoamele, cancerul osos sau de ficat. În România, potrivit celor mai recente cifre, sunt aproximativ 6.000 de copii bolnavi de cancer.

În fiecare an, în România, 550 de copii sunt diagnosticați cu cancer. Mulți dintre aceștia au o situație financiară modestă și sunt departe de centrele medicale specializate. Părinții care nu se dau bătuți au o singură alternativă pentru a fi alături de copiii lor pe parcursul tratamentului, un scaun într-un salon de spital.

Peste 70% provin însă din familii cu o situație financiară modestă, iar costurile necesare transportului și cazării reprezintă principala cauză pentru care mulți copii sunt diagnosticați târziu, amână sau întrerup tratamentul sau consultațiile, ceea ce le scade dramatic șansele de vindecare.

Medicii din întreaga lume reclamă o creștere îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer, inclusiv la copii, iar principala cauză ar trebui căutată în dezvoltarea industrială. Pe lângă număr, îngrijorător este și modul agresiv de dezvoltare a afecțiunilor oncologice la copii: focare simultane ale bolii, mai multe organe afectate în același timp. De asemenea, nu sunt puține cazurile de cancer întâlnite la bebeluși în vârstă de o lună.

În ultimii 10 ani, s-a remarcat o creștere a incidenței cancerelor la copii, iar o cauză este producția industrializată, fertilizatorii, hormonii de creștere care cresc productivitatea, ingestia lor având efecte nocive asupra genelor, producând mutații periculoase, oncogene. Poluarea, inclusiv cea asociată cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație - telefoane, tablete - poate crește frecvența cancerelor la copii - leucemii, tumori de creier, anumite tipuri de sarcoame. Și fumatul, atât în cazul mamei, cât și al tatălui, poate provoca apariția sarcoamelor la copil, în comparație cu copii proveniți din familii nefumătoare.

Medicii precizează că afecțiunile oncologice pediatrice se vindecă. Mai bine de 60% dintre copiii bolnavi de cancer pot fi salvați și se pot bucura apoi de o viață normală. Iar rata de succes crește până la 90% în cazurile de cancer cu diagnostic precoce. Părinții, așadar, trebuie să fie atenți la simptome. Ne alarmăm dacă face des infecții sau episoade de febră, dacă este palid, dacă pare anemic sau dacă apar anumite pete care sugerează hemoragii la nivelul pielii, dacă are episoade de sângerări nazale sau de gingivită, dureri de cap anunțate prin crize de plâns, episoade de vărsături care pot anunța creșterea presiunii intracraniene, dureri de picioare în perioada de creștere.

Cancerul infantil este o boală rară - reprezintă doar 2% dintre toate formele de cancer și tot 2% din patologia pediatrică - însă depistarea este dificilă, mai ales din cauză că simptomele specifice sunt similare simptomelor altor boli mai puțin grave.

În București, în curtea Spitalului "Marie Curie", au început lucrările de construcție a primului Spital de Oncologie Pediatrică din România. Este vorba despre un spital construit exclusiv din fonduri private, strânse prin donații de la firme, dar și de la oameni simpli.

Proiectul aparține Asociației "Dăruiește Viață", după ce unitatea medicală va fi gata, aceasta va fi donată Spitalului "Marie Curie", așadar va deveni spital de stat.

Este important ca, pe viitor, statul român să se implice în îmbunătățirea condițiilor de spitalizare, atât pentru copii, cât și pentru însoțitori, dar mai ales în deschiderea a cât mai multe centre de oncologie pediatrică.

    Natalia-Elena Intotero - intervenție intitulată 21 februarie, Ziua internațională a limbii materne;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"21 februarie, Ziua Internațională a limbii materne"

La Conferința Generală a UNESCO din noiembrie 1999, ziua de 21 februarie a fost proclamată Ziua internațională a limbii materne. Statele membre ale UNESCO s-au angajat astfel să contribuie la protecția și la revigorarea bogatei diversități culturale. Limba maternă este cea care păstrează istoria, tradiția, cât și cultura unui popor. Tocmai de aceea, noi respectăm limba maternă a tuturor etniilor care trăiesc în România. În aceeași măsură, este important ca românii noștri plecați peste hotare să nu își uite limba maternă.

În noua postură, aceea de ministru al românilor de pretutindeni, voi continua și voi sprijini orice inițiativă, în vederea organizării de cursuri de limba română și voi susține înființarea de clase cu predare în limba română, precum și dezvoltarea și modernizarea rețelei de școli, grădinițe și biblioteci în țările cu comunități românești, cu accent pe comunitățile istorice.

La 21 februarie, Departamentul Învățământ și Știință din cadrul Administrației regionale de stat Cernăuți organizează în sala "Tineretul Bucovinei" un eveniment cultural dedicat Zilei internaționale a limbii materne, la care participă elevi și studenți de la diferite instituții de învățământ din regiunea Cernăuți.

În paralel, au loc acțiuni culturale de marcare a sărbătorii în școlile cu predare în limba română, care fac parte din planul de activități extracurriculare. În raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, acestea s-au desfășurat în avans.

Anul trecut, Ziua internațională a limbii materne a fost marcată și în regiunea Transcarpatia. Și în acest an vor fi organizate activități culturale.

Limba maternă este comoara cea mai de preț a unui om și a unui popor. Să o păstrăm și să o vorbim cu drag!

    Cristina-Elena Dinu - declarație politică având ca obiect Noul Contract-cadru, mai aproape de nevoile și de realitățile sistemului de sănătate;

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Noul Contract-cadru, mai aproape de nevoile și de realitățile sistemului de sănătate"

Reforma în sistemul de sănătate continuă, prin aplicarea pe mai multe paliere a unor măsuri ce vor avea, fără îndoială, efecte pozitive și pe termen lung.

Vorbim despre majorările salariale consistente pentru cadrele medicale, despre dotarea unităților sanitare cu aparatură necesară, dar și despre investiții în ceea ce privește reabilitarea și modernizarea clădirilor spitalelor.

Avem, totodată, și elemente de noutate ale Contractului-cadru, care vor reglementa condițiile asigurării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, pentru anii 2018-2019.

Săptămâna trecută, în prezența deputaților și senatorilor din Comisiile pentr sănătate ale celor două Camere ale Parlamentului, a avut loc o dezbatere pe această temă. Noutățile Contractului-cadru ne-au fost prezentate de președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Răzvan Vulcănescu, iar la eveniment a fost prezent și ministrul sănătății, doamna Sorina Pintea.

Concluzia a fost unanimă, respectiv, aceea că noul Contract-cadru se apropie și mai mult de realitățile și de nevoile sistemului de sănătate.

Astfel, o primă noutate este aceea că, de la 1 iulie 2018, rețetele compensate și biletele de trimitere la investigații vor putea fi onorate de orice farmacie sau de orice furnizor de servicii medicale paraclinice din țară. Apoi, o altă prevedere care va intra în vigoare tot de la 1 iulie 2018, se referă la serviciile medicale paraclinice care nu pot fi efectuate la nivelul unui județ, dar care vor putea fi contractate în alte județe. De asemenea, foarte important este faptul că pacienții cu un diagnostic oncologic confirmat, adică aceia care sunt deja în evidența unui medic oncolog, vor putea fi internați în spitale fără a mai avea nevoie de bilet de trimitere pentru spitalizare continuă.

O altă noutate va fi aceea că în zonele cu deficit de medici de laborator și imagiști, aceștia vor putea încheia contracte cu două sau chiar trei unități sanitare. Până acum, erau restricționați la un singur contract și, din acest motiv, specialiștii fugeau de provincie. Totodată, o altă modificare vizează sprijinirea medicilor de familie nou-veniți într-o localitate. Ei aveau la dispoziție 6 luni pentru a-și întocmi listele de pacienți, astfel încât să poată încheia contractul cu casele de asigurări de sănătate. Conform noului Contract-cadru, vor avea la dispoziție 12 luni pentru a-și definitiva listele de capitație, ceea ce înseamnă că li se mai acordă o șansă pentru a putea rămâne ca medici de familie în zonele deficitare.

Per ansamblu, printre țintele modificărilor din Contractul-cadru se numără creșterea accesului asiguraților la medicamente și la servicii medicale, reorganizarea și dezvoltarea pachetelor de servicii medicale și debirocratizarea activității furnizorilor. De asemenea, se urmărește creșterea calității serviciilor medicale, optimizarea gestionării Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și a controlului utilizării fondului, dar și transparentizarea activității în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Proiectul de act normativ va fi supus aprobării Guvernului.

    Ion Spânu - declarație politică cu tema Justiția socială, obiectiv fundamental al unei guvernări social-«democrate»;

Domnul Ion Spânu:

"Justiția socială, obiectiv fundamental al unei guvernări social-«democrate»"

Ziua mondială a justiției sociale este marcată anual, la 20 februarie. Inițiativă a Adunării Generale a ONU, din 26 noiembrie 2007, această zi a început să fie aniversată din anul 2009, după ce, la 10 iunie 2008, Organizația Mondială a Muncii a adoptat Declarația privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă.

Conform Asociației Române pentru Transparență, termenul de "justiție socială", inventat de Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiția într-o societate, în relație cu clasele sociale existente în ea. În esență, ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități economice, politice și sociale. Pentru adepții justiției sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea și respectarea drepturilor cetățenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceștia.

Scopul Zilei mondiale a justiției sociale este de a atrage atenția factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, șomajul și excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societății, dar, din motive în afara controlului său, nu poate participa la activitățile normale ale cetățenilor din acea societate, chiar dacă și-ar dori să o facă.

Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea și tratamentul egal oferit cetățenilor, indiferent de sex, de rasă, de religie, de cultură sau de starea sănătății, valori promovate de Partidul Social Democrat prin Programul de guvernare. Inegalitățile imense de venit atât pe plan național, cât și internațional, reprezintă, la rândul lor, un factor care poate ridica obstacole în calea justiției sociale. Justiția socială presupune promovarea egalității între sexe sau drepturile popoarelor indigene și ale migranților, eliminarea barierelor legate de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, cultură. Valul de schimbări care au cuprins mai multe țări de pe glob, în ultimii ani, a făcut ca milioane de cetățeni să-și exprime nemulțumirea față de inegalitate, de corupție, de represiuni și de absența unei munci decente.

Stabilitatea globală și prosperitatea depind de garantarea unor nivele acceptabile de trai și egalitate de șanse. Absența justiției sociale ar trebui să fie un afront pentru noi toți. Cu ocazia acestei aniversări, avem obligația să ne înnoim angajamentul vizavi de principiile justiției sociale și de căutarea unor strategii și politici care să o facă posibilă.

Pentru Organizația Națiunilor Unite, urmărirea justiției sociale pentru toți se află în centrul misiunii globale de a promova dezvoltarea și demnitatea umană. Adoptarea Declarației privind Justiția Socială pentru o globalizare echitabilă, de Organizația Internațională a Muncii, este doar un exemplu recent al angajamentului sistemului ONU față de justiția socială. Declarația se concentrează pe garantarea unor rezultate echitabile pentru toți prin ocuparea forței de muncă, pe protecția socială, pe dialogul social, pe principiile fundamentale și pe drepturile la locul de muncă.

Întrucât majoritatea imigrației de astăzi este legată direct sau indirect de căutarea unor oportunități de muncă decente, tema din 2018 a ONU este - "Muncitorii în mișcare: Căutarea justiției sociale".

Există aproximativ 258 de milioane de migranți internaționali. OIM estimează că există aproximativ 150 de milioane de lucrători migranți. În rândul lucrătorilor migranți, 56% sunt bărbați, iar 44% sunt femei. Muncitorii migranți reprezintă 4,4% din totalul lucrătorilor și au rate de participare la forța de muncă mai mare decât la nivel mondial, 73% și respectiv 64%.

Celebrarea acestei zile, pe teritoriul statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, este menită să contribuie la consolidarea eforturilor ONU pentru eradicarea sărăciei, la promovarea unui mediu de lucru decent, la egalitatea între sexe și accesul fără restricții la bunăstarea socială și la justiție.

    Laurențiu Nistor - declarație politică cu titlul 2017, anul cu cel mai înalt ritm de creștere a salariilor, din ultimii 10 ani;

Domnul Laurențiu Nistor:

"2017, anul cu cel mai înalt ritm de creștere a salariilor, din ultimii 10 ani"

Pentru coaliția de guvernare PSD-ALDE, mesajul principal din campania electorală - "Mai mulți bani în buzunarele românilor" - nu a fost doar un slogan, ci o promisiune care a devenit realitate.

Concret, în 2017, salariul mediu net pe economie a crescut cu 16,4% și a ajuns la 2.629 lei net, media lunii decembrie. Este cel mai înalt ritm de creștere din 2008 până în prezent.

Această strategie economică, de creștere a veniturilor românilor, va continua și în 2018, Comisia Națională de Prognoză anticipând deja o creștere salarială medie de 11%.

De altfel, creșterea medie la nivelul întregului sistem bugetar a fost de 21,9%, de la 57,1 miliarde lei, în anul 2016, la 69,6 miliarde lei în 2017. Creșterile au fost mai mari în sănătate, educație și în administrația publică locală.

60% dintre salariile bugetare au crescut semnificativ și vor continua să crească până în 2022, respectiv salariile cuprinse între salariul minim și 4.000 de lei. 37% dintre salariile din sistemul bugetar au crescut puțin sau deloc. Este vorba de salariile cuprinse între 4.000 lei și 7.000 lei. 3% dintre salariile bugetarilor au scăzut, pentru că în momentul de față depășeau deja nivelul din grila de salarizare la care trebuie să se ajungă în 2022.

Majorările de salarii din sectorul public au antrenat și creșteri ale salariilor din sectorul privat, cele mai notabile fiind la nivelul personalului medical, unde angajatorii privați au intrat în competiție cu statul în ceea ce privește forța de muncă disponibilă.

    Marius-Constantin Budăi - declarație politică având ca subiect Demontarea celor mai vehiculate mituri, despre cum a evoluat economia românească în cursul anului trecut;

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Demontarea celor mai vehiculate mituri, despre cum a evoluat economia românească în cursul anului trecut"

De la începutul anului trecut, am urmărit cu atenție atacurile opoziției cu privire la Programul de guvernare al PSD, în ceea ce privește evoluțiile economice din România, după începerea implementării acestui program. Am văzut diverse acuzații care, treptat, s-au transformat în mituri - și spun acest lucru gândindu-mă în primul rând la sensul originar al cuvântului mit, care, pe lângă cel de basm sau poveste, mai conține și sensul de minciună sau iluzie.

Aș vrea, așadar, ca în declarația de astăzi să demontez cele mai vehiculate mituri, despre cum a evoluat economia românească în cursul anului trecut.

În primul rând, aș vrea să vă reamintesc ceea ce spuneau colegii din opoziție la începutul vanului 2017 despre creșterea prognozată de 5,2% în Programul de guvernare. Afirmau că este nerealistă, că este doar o fabulație populistă și că realitatea va dovedi că PSD nu este în stare să realizeze ceea ce a promis. Colegii din opoziție au totuși o scuză, dacă avem în vedere că estimările de atunci ale unor prestigioase organisme financiare internaționale indicau estimări foarte pesimiste de circa 3-3,5% pentru creșterea economică din România.

În realitate a fost 7%, ceea ce demonstrează că estimarea din Programul nostru de guvernare a fost destul de rezervată. Nu știu dacă este important pentru dumneavostră, dar cred totuși că trebuie subliniat că am avut o creștere mai accelerată decât cea a Chinei și a Statelor Unite, și care a fost de aproape trei ori mai mare decât media creșterii economice de 2,7% din Uniunea Europeană.

Al doilea mit pe care l-am văzut enunțat, după ce deja se prefigura o creștere importantă a economiei, a fost că "am crescut pe datorie". Am citat exact ceea ce se vehicula în spațiul public în comentariile critice la adresa guvernării. În acest context, se mai spunea că România se îndatorează peste măsură, pentru ca PSD să plătească majorările populiste de pensii și salarii pe care le-a promis în campanie. Am însă aici datele oficiale de la Eurostat, pe trimestrul al III-lea de anul trecut, când datoria guvernamentală a României a fost de 35,7% din PIB, ceea ce înseamnă că țara noastră a avut a șasea cea mai mică datorie guvernamentală din Uniunea Europeană. Vă rog să comparați acest nivel al României de 35,7% cu cel al zonei euro, unde datoria guvernamentală este de 88,1% din PIB, iar în întreaga Uniune Europeană nivelul datoriei este de 82,5% din PIB. Așadar, în ceea ce privește gradul de îndatorare suntem cu mult sub media europeană, dar și cu mult sub nivelul de 60%, luat în considerare în criteriile de macro-stabilitate de la Maastricht.

Un alt mit, pe care l-am auzit mai frecvent în ultima perioadă, este că toate majorările de pensii și salarii s-au "topit" în creșterea inflației. S-a spus chiar că românii au o povară a prețurilor mult mai mare în raport cu salariul, față decât aveau anul trecut.

Mă întreb, sincer, cât se va mai insista cu astfel de minciuni aruncate în spațiul public? Pe parcursul anului trecut, inflația medie a fost de 1,1%, adică a patra cea mai mică inflație din Uniunea Europeană, unde media a fost de 1,7%, iar în zona euro de 1,5%.

Este adevărat că, la finalul anului 2017, în decembrie, inflația a ajuns la 3,2%, însă ar trebui să ne uităm cu atenție de unde a venit această inflație, pentru că un alt mit a fost că prețurile au crescut în principal din cauza revenirii accizelor la nivelul din 2016 - căci aceasta e realitatea - accizele au revenit la nivelul lăsat de Guvernul Cioloș. În realitate, impactul accizelor a fost foarte scăzut, de doar 0,3 puncte procentuale, adică mai puțin de 10% din inflația înregistrată la finalul anului. Principalii factori au fost de natură externă, între care cel mai important a fost prețul internațional al petrolului, dar și criza la mai multe produse de bază, precum, ouă, unt, lactate, legume, fructe, care s-a manifestat în Uniunea Europeană. Pe plan intern, cel mai important factor inflaționist nu a fost nivelul accizelor, ci liberalizarea prețurilor la energie, în conformitate cu cerințele Comisiei Europene și ale FMI.

Dar nu intenționez să dau vina pe alții pentru ceea ce se întâmplă în țara noastră, deși cauzele externe trebuie luate în considerare. Însă nici nu vreau să accept o mistificare precum cea în care se spune că majorările de prețuri s-au topit în creșterile de prețuri. Pentru a stabili falsitatea sau adevărul acestei acuzații, trebuie să ne uităm la puterea reală de cumpărare, iar acest indicator a crescut cu 12,9% la nivelul tuturor salariaților din România. O creștere comparabilă s-a înregistrat și în ceea ce privește puterea de cumpărare a pensionarilor.

Așadar, este cu totul falsă afirmația că prețurile au topit majorările. Dimpotrivă, dacă vă uitați la consum, veți vedea că românii au început să își permită mai multe bunuri mai scumpe, de o calitate mai bună. Un alt indicator este creșterea depozitelor în bănci ale populației, cu 10%, ceea ce înseamnă că cetățenii au rămas și cu bani în plus pe care îi pot economisi, ceea ce reflectă un comportament specific clasei de mijloc.

V-am prezentat aici doar o mică parte a falselor mituri privind evoluțiile negative din economie. Putem intra mai mult în detalii, dar realitatea este că, oricum am lua-o, guvernarea PSD-ALDE a realizat cele mai mari creșteri de venituri pentru populație din ultimele două decenii și, în orice caz, a majorat veniturile, nu le-a tăiat cum a fost în alte guvernări, susținute chiar de unii colegi din opoziția de astăzi.

    Oana-Silvia Vlăducă - intervenție intitulată Constantin Brâncuși, geniul fără sfârșit.

Doamna Oana-Silvia Vlăducă:

"Constantin Brâncuși, geniul fără sfârșit"

Constantin Brâncuși, "părintele sculpturii moderne", personalitate marcantă a culturii române, a inspirat, prin geniul său creator și prin forța mesajelor transmise de opera sa nemuritoare, generații de sculptori din întreaga lume. Născut în data de 19 februarie 1876, la Hobița, în județul Gorj, Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai tumultuosului secol XX, a avut o contribuție importantă la înnoirea viziunii artistice în sculptura contemporană, în lucrările sale atinse de aripa geniului regăsindu-se esența sufletului românesc. Îl sărbătorim, în fiecare an, cu mândrie și recunoștință, pentru zestrea culturală de o valoare inestimabilă, pe care a lăsat-o lumii întregi, pentru profunzimea creației sale, pentru frumusețea de neasemuit a zborului redat de linii curajoase, pentru iubirea sa de țară, care se regăsește în lucrări, dar și în cuvinte.

Ziua de 19 februarie este, începând din anul 2015, sărbătoare națională. Acum, în anul Centenarului Marii Uniri, este momentul când ne întoarcem, o dată în plus, fie și cu gândul, la "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, ansamblu inaugurat pe 27 octombrie 1938, un omagiu cu adânci semnificații, adus de Brâncuși soldaților români care, în 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemților și care s-au jertfit pentru făurirea unității de neam și țară. "Masa Tăcerii" HYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Masa_tăreprezintă masa dinaintea confruntării cu bătălia care urmează. Timpul este reprezentat de scaunele în formă de clepsidre, care pare să-l măsoare cu precizie și să dea un sens nou clipelor care se transformă în veșnicie, o lume a simbolurilor care se deschide în fața noastră într-o adâncă și impresionantă tăcere. "Aleea Scaunelor" și "Poarta Sărutului" ne poartă spre o lume a meditației și a semnelor care se descifrează cu sufletul. Ca o încununare a acestui ansamblu, "Coloana Infinitului" sau "Coloana fără sfârșit" este respirația artistică a sculptorului care redă mărturia "sacrificiului infinit". Coloana pare menită să sprijine în veșnicie bolta cerului. Această scară creată întru veșnicie este o punte de legătură între cer și pământ și leagă pentru totdeauna numele lui Brâncuși de pământul țării pe care l-a iubit necontenit.

Creația lui Brâncuși se aseamănă ea însăși, prin evoluție, unui zbor măiastru, din ce în ce mai sigur, mai înalt și mai emoționant. Lucrările lui Brâncuși relevă o acumulare sensibilă de cunoștințe, de tehnică și de îndemânare, pentru ca viziunea artistului să devină din ce în ce mai clară și mai puternică. Prin liniile sale impresionante, prin poezia formelor care surprind și redau esența, prin simplitate și rafinament, prin limbajul universal cu care descifrează simboluri ale tradiției românești, dar și prin lumina pe care o degajă creația sa, artistul Brâncuși rămâne o flacără vie în conștiința universală. "Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini", mărturisea cu simplitate profundă, Constantin Brâncuși.

Artistul nu a imitat natura, nu a păstrat formele convenționale ale realității, ci a mers la esență. Fără să-și uite o clipă locul din care provenea, artistul a oglindit în opera sa forța creatoare a țăranului român. Venind cu un suflu nou în arta universală, Brâncuși a rămas personalitatea care și-a ancorat și creația, odată cu sufletul, în tradițiile și în arta populară românească. De altfel, și în atelierul său din inima ParHYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris"iHYPERLINK "https://ro.wikipedia.org/wiki/Paris"sului, Brâncuși și-a creat o lume a lui, cu o atmosferă românească.

Lucrările artistului sunt celebre și transmit privitorului, de fiecare dată, mesaje și sensuri noi, într-o continuă redescoperire. "Pasărea Măiastră", "Domnișoara Pogany", "Rugăciunea" sau "Cumințenia Pământului" sunt numai câteva dintre lucrările care poartă semnătura inconfundabilă a artistului omagiat de lumea artei, care ne fac să fim mândri că România a dat artei universale o astfel de valoare și să înțelegem cât de importante sunt reperele nemuritoare ale unui neam. Lucrările sale au putut fi admirate în expoziții din întreaga lume, iar numele artistului a intrat în galeria personalităților artei din lumea întreagă. Constantin Brâncuși s-a alăturat numelor de români înscrise în constelația universală, personalități care au impresionat prin talent și originalitate și s-au remarcat în diferite domenii ale culturii.

Constantin Brâncuși, geniul artei contemporane, a străbătut 2.000 de kilometri pe jos, a înfruntat obstacolele apărute în cale și și-a dedicat viața creației artistice, dând un sens profund ideii că veșnicia s-a născut la sat. Întotdeauna s-a lăsat călăuzit de dorința de a atinge profunzimea, pacea și bucuria simplității, al cărei izvor se află în amintirea copilăriei și a meleagurilor natale. De altfel, artistul însuși avea să afirme: "Opera lui Brâncuși nu este o expresie locală, ea este esența celei mai înalte expresii a purității universale și va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece". Va resimți continuu dorul de țară, sentiment care îi arde sufletul și care se reflectă și în lucrările sale. Îl transpune în cuvinte simple, impresionante, care refac simbolic legătura dintre cer și pământ. "Patria mea este pământul care se-nvârtește, briza vântului, norii care trec".

Pentru mândria pe care o simțim atunci când îi rostim numele, pentru emoția transmisă de lucrările sale, pentru legătura indestructibilă pe care a creat-o cu infinitul prin lucrările sale, pentru definiția dorului de țară pe care a transmis-o cu infinită emoție, Constantin Brâncuși va dăinui veșnic în conștiința poporului român!

  Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 7/2018). (rămas pentru votul final)  

- După o scurtă pauză -

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineața, stimați colegi.

Domnilor deputați, vă rog să vă invitați colegii în sala de ședință. Să luăm loc în bănci, dacă se poate...

Continuăm lucrările de astăzi. Până în acest moment și-au înregistrat prezența 114 colegi.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite.

Până la ora 11,30 - dezbateri; pauză până la ora 12,00; vot final la ora 12,00; ședința Biroului permanent al Camerei Deputaților, la încheierea ședinței de vot final.

3. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Vă rog.

Obiecții dacă sunt? Nu sunt.

La articole.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind menținerea și consolidarea spațiului Schengen COM(2017)570 (PH CD 8/2018). (rămas pentru votul final)  

4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind menținerea și consolidarea spațiului Schengen.

Comisia?

Domnul președinte Angel Tîlvăr, vă rog. Suntem onorați! Finally!

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte, pentru cuvintele bune.

Doresc să-mi permiteți să citesc raportul privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind menținerea și consolidarea spațiului Schengen.

Comisia pentru afaceri europene a subliniat că de beneficiile și componentele integrării europene trebuie să beneficieze pe deplin toate statele membre ale Uniunii Europene.

Totodată, comisia noastră a subliniat că sunt necesari pași concreți pentru intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen, în conformitate cu declarațiile Comisiei Europene privind necesitatea deschiderii imediate a spațiului de liberă circulație pentru România.

Comisia s-a aliat poziției Comisiei Europene, conform căreia aderarea României la spațiul Schengen va contribui la consolidarea încrederii reciproce dintre toate statele membre.

Comisia a subliniat că aderarea României la spațiul Schengen constituie un obiectiv care nu ar trebui să depindă de alte instrumente sau procese din Uniunea Europeană sau din lume.

Opinia a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene din data de 13 februarie și a fost adoptată în unanimitate.

În aceste condiții, domnule președinte, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comentarii? Obiecții? Dezbateri generale? Nu.

Da?

Vă rog, domnul Leoreanu. Scuzați!

Am și eu o etate de acum...

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ne asumăm cu toții că, într-adevăr, spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene și, plecând de la ideea că de beneficiile integrării europene trebuie să se bucure fiecare stat membru, plecând și de la ideea că Comisia Europeană susține consolidarea spațiului Schengen, revizuirea și întărirea Codului frontierelor, dar și sprijinul pentru ca România să adere la acest spațiu, considerăm că este un moment propice și Grupul deputaților PNL va susține acest proiect, drept pentru care vom vota pentru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mușoiu, vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Mușoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Un spațiu Schengen consolidat contribuie la întărirea cooperării în materie de securitate și a încrederii reciproce între mai multe state membre.

Comunicarea face referire la faptul că, pentru întărirea protecției frontierelor externe, este necesară deschiderea imediată a spațiului de liberă circulație pentru Bulgaria și România.

În vreme ce spațiul Schengen s-a confruntat cu provocări critice fără precedent, Uniunea Europeană și statele sale membre au cooperat pentru a lua măsuri de consolidare a frontierelor externe și pentru a asigura securitatea și ordinea publică, cu scopul apărării spațiului de liberă circulație.

Apreciem poziția Comisiei Europene, conform căreia spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale integrării europene, și salutăm concluziile de punere în aplicare a foii de parcurs "Înapoi la Schengen".

Decizia Parlamentului European de la finalul anului trecut, referitoare la accesul parțial al României și al Bulgariei la Sistemul de informații Schengen privind vizele, trebuie implementată cât mai rapid.

Considerăm benefică facilitarea unui schimb de informații și experiență între statele membre ale Uniunii Europene, care fac parte din spațiul Shengen, care aplică în mod eficient prevederile acquisului Schengen, și statele membre ale Uniunii Europene în curs de aderare la spațiul Schengen.

Grupul PSD susține adoptarea opiniei cu privire la comunicarea comisiei, în forma prezentată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Gheorghe.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de acord cu punctele de vedere exprimate mai devreme, atât de colegul nostru de la PNL, cât și de domnul deputat de la PSD. Dar în acest context al COM-urilor, care, după părerea mea, ar trebui să fie ori dezbătute foarte amplu în plen, ori să se restrângă la activitatea în comisie și să nu mai fie nevoite să treacă prin votul plenului Camerei Deputaților, doresc să pun una, două întrebări retorice.

Noi astăzi vorbim de spațiul Schengen.

Trebuie să luăm în calcul transformările intervenite la nivel european, după marea criză a migranților.

În 2015, acest spațiu Schengen în care ne dorim să intrăm, s-a prăbușit. S-a prăbușit efectiv! Am avut, practic, un fel de autostradă internațională Kabul-Bagdad-München-Bruxelles, pe vreo zece benzi, care a dat drumul marelui val de migranți dinspre Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Sunt o serie de provocări, despre care cred că ar trebui să avem o dezbatere amplă în România, ținând cont că, în cazul în care am adera la Schengen, România ar fi mult mai expusă valului de migranți decât se găsește în acest moment. Nu doar că ar deveni o țintă și dintr-o placă turnantă a migrației afro-asiatice, ci ar putea să devină un spațiu în care ceilalți parteneri europeni să ne retrimită persoanele din afara spațiului comunitar care au intrat în Europa, ceea ce ar presupune niște riscuri majore de securitate națională.

Ați văzut că în timpul marii crize a migranților au fost trei țări afectate pe plan european, foarte grav - Grecia, Ungaria și Italia. Toate sunt țări de primă intrare în spațiul comunitar de liberă mișcare și nu au putut să reziste acestui val migrator deosebit de serios, care a intervenit în 2015.

Așadar, trebuie să le luăm măsuri mari de protejare a granițelor, iar în acest context România are obligația să joace un rol european și să atenționeze instituțiile europene cu privire la aceste vulnerabilități care există în spațiul Schengen, spațiul Schengen care ne-a demonstrat de atâtea ori că este mult mai fragil decât pare, că este mai curând decât o instituție de apărare colectivă, o instituție pur birocratică.

Așadar, personal, eu nu-mi doresc să văd Dobrogea transformată în insula Lesbos și Banatul în Lampedusa, ca să fiu sincer.

Cred că trebuie să fim foarte responsabili, să ne spunem clar punctul de vedere în fața instituțiilor europene și să gândim în perspectiva provocărilor care pot apărea, nu doar a unui idealism politic care ne-a caracterizat mult prea des.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Ionuț Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul Partidului Mișcarea Populară va susține această propunere.

Eu cred că vine rândul nostru să fim la masă cu cei care conduc Uniunea Europeană, iar România s-a arătat un partener solid și un partener puternic în Uniunea Europeană, așa încât ne merităm locul în spațiul Schengen.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă bucur că avem în față două rapoarte, în legătură cu niște idei în derulare, în reglementările europene, în care România începe să aibă, în sfârșit, o voce critică, niște întrebări, niște suspiciuni spuse clar și cred că această comisie, de data aceasta, și-a făcut datoria.

Referitor la intervenția colegului nostru liberal, dinainte, intervenție cu care parțial sunt de acord, eu cred că această țară merită să fie în spațiul Schengen, iar problematica pe care a ridicat-o Domnia Sa trebuie rezolvată altundeva, unde, din păcate, România nu a dat glas acestor suspiciuni legate de această imigrare necontrolată în Uniunea Europeană, iar oficialii români, atât în Parlamentul European, cât și în Comisie, reprezintă ideea deschiderii necontrolate, largi, în fața acestei imigrări.

Și poate ar fi bine ca România, din interesul bine gândit, propriu al țării noastre, să schimbe macazul în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului COM(2017)637 (PH CD 9/2018). (rămas pentru votul final)  

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului - COM(2017)637.

Vă rog, domnule președinte Angel Tîlvăr.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să citesc raportul privind Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului - COM(2017)637.

Comisia pentru afaceri europene a susținut obiectivul unității normelor aplicabile vânzărilor de bunuri, indiferent de canalul de vânzări.

Comisia noastră a solicitat Comisiei Europene informații cu privire la corespondența dintre propunere și normele Uniunii Europene, referitoare la proiectarea ecologică și etichetarea energetică.

Totodată, am atras atenția asupra necesității normelor unitare la nivelul Uniunii, pentru a se asigura protecția datelor personale în cursul operațiunilor comerciale.

Comisia noastră a considerat utilă stabilirea unei perioade de tranziție pentru aplicarea regimului unitar stabilit, pentru a veni în sprijinul statelor membre a căror legislație actuală privind protecția consumatorilor conține prevederi mai avantajoase pentru consumatori.

Comisia a considerat că propunerea asigură o protecție mult prea redusă a consumatorilor față de tehnici de inducere în eroare, specifice prezentărilor on-line.

Opinia noastră, domnule președinte, a fost supusă dezbaterii în ședința Comisiei pentru afaceri europene, din data de 13 februarie 2018, și a fost adoptată în unanimitate.

În aceste condiții, supunem aprobării plenului Camerei Deputaților opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Doamna Roxana Mînzatu.

 
   

Doamna Roxana Mînzatu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere de directivă bine-venită, care elimină obstacole în cazul contractelor de comerț transfrontalier în Uniunea Europeană; este vorba de obstacole care țin de dreptul contractelor.

Desigur, propunerea de directivă are și aspecte care, în cadrul opiniei Comisia pentru afaceri europene au fost sesizate; sunt aspecte care ar trebui reanalizate, inclusiv aspectele legate de modalități de plată, de moneda în care se efectuează plățile.

Dar, per ansamblu, Grupul PSD susține adoptarea și un vot favorabil pentru opinie, așa cum a fost ea elaborată de Comisia pentru afaceri europene. Considerăm că este o directivă care va duce la creștere economică și are absolut numai aspecte pozitive, care trebuie încurajate.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

La titlu? Adoptat.

La preambul? Adoptat.

La articolul unic? Adoptat.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru realizarea Capabilității de sprijin de foc indirect aferentă programului de înzestrare Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare (PL-x 42/2018). (rămas pentru votul final)  

6. Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilității de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare"; procedură de urgență.

Comisia pentru apărare?

Domnul Rodeanu.

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilității de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare"; PL-x 42 din 20 februarie 2018.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, cu acordul individual al membrilor acestuia, a avizat acest proiect de lege, conform Hotărârii nr. 6 din 7 februarie 2018.

De asemenea, Consiliul Legislativ, conform avizului cu nr. 103 din 15 februarie 2018, a avizat favorabil acest proiect de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege, în procedură de urgență, în ședința din 19 februarie 2018.

Acest proiect face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentați ai Guvernului României, respectiv domnul ministru Mihai Fifor, și alți reprezentanți ai ministerului.

În urma dezbaterilor, în ședința din 20 februarie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele de tehnică legislativă cuprinse în anexă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Raețchi, dezbateri generale.

 
   

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este foarte interesant că, atunci când președintele României a propus, imediat după alegerile prezidențiale, un Pact de 2% pentru apărare, am văzut foarte mulți sceptici.

În momentul de față, pactul este în execuție, a fost adoptat nu numai de întreaga clasă politică românească, dar a devenit un model și pentru partenerii din NATO.

Am avut ceva emoții, este adevărat, la sfârșitul anului trecut, în ceea ce privește realizarea cifrei de 2% pentru apărare. Colegii din Guvern au ratat la mustață acest obiectiv, probabil pe fondul instabilității politice de la Ministerul Apărării, dar am evitat să ridicăm subiectul acesta, pentru că vorbim totuși despre o temă de interes național și trebuie să stăm departe de politizarea ei.

Pentru că ne dorim ca anul acesta să nu mai avem emoții similare, am sprijinit în Comisiile pentru apărare, fără discuție, acest proiect. Îl vom sprijini noi, cei de la PNL, și la plen, și recomandăm colegilor de la Ministerul Apărării să urmeze linia sugerată de președintele Iohannis, de șeful CSAT, pentru că până acum s-a dovedit una câștigătoare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

La articole? Nu.

Vot final.

La punctul 7 nu avem raport.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 393/2014). (rămas pentru votul final)  

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru modificarea unor acte normative; procedură de urgență.

Comisiile - juridică și pentru administrație?

Comisia pentru administrație.

Domnul Roman.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă, în ședința din 2 septembrie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care susține adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Guvern, cu mențiunea abrogării dispozițiilor Capitolului II.

Proiectul de lege supus dezbaterii a fost discutat de cele două comisii.

Membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1, amendamentul respins este redat în Anexa nr. 2.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri? Nu.

La articole? Nu.

Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 12/2018). (rămas pentru votul final)  

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative; procedură de urgență.

Comisia pentru administrație.

Domnul Roman.

   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a fost sesizată spre dezbatere, în fond, în procedură de urgență, cu proiectul de lege amintit.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului a examinat proiectul de lege și avizul Consiliului Legislativ, în ședința din 13 februarie 2018.

Au fost prezenți 25 de colegi deputați.

În urma dezbaterii, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Există o eroare materială pe care aș dori să o corectăm.

Forma inițială - "În raport de obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare".

Eroarea materială - "face parte din categoria legilor organice".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de lege, în fapt, are în vedere o serie de măsuri legate de instalarea noului Guvern.

Partidul Național Liberal nu a votat nici Guvernul și nu vom vota nici acest proiect de ordonanță.

Și motivația e foarte clară. România este țara europeană care își permite cel mai stufos Guvern - 28 de miniștri. România are secretari de stat cât pentru întreaga Uniune Europeană - vreo 250, direcți sau cu rang de secretar de stat. România își permite cam prea mult pentru resursele sale. Nu mai vorbesc de eficiența actului de guvernare.

Suntem și vom promova, atunci când vom avea posibilitatea, o reducere drastică atât a numărului de ministere, cât și a numărului de secretari de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Benga.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Nici Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România nu va vota acest PL-x.

Așa cum spunea foarte bine și colegul nostru, este de departe cel mai stufos guvern.

Și treaba mai tristă, la final, și aș vrea doar să vă atrag atenția, este că, din păcate, structura aceasta superstufoasă, cea mai mare din Uniunea Europeană, face de fapt actul de guvernare mult, mult mai ineficient.

Nu vedem alte motive pentru care... mă uitam la mai multe declarații ale colegilor dumneavoastră - vorbesc de coaliția majoritară din teritoriu - în termeni de... am un secretar de stat la ministerul cutare și mai vreau un secretar de stat dincolo.

Asta nu este o manieră constructivă și productivă de a administra țara.

Și noi vom promova orice măsură de reducere a aparatului guvernamental.

Mulțumim.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumim.

Alte intervenții? Nu.

Fără amendamente. Vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol (PL-x 239/2017). (rămas pentru votul final)  

10. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol; procedură de urgență.

Comisiile?

Comisia pentru agricultură, domnul Stănescu.

   

Domnul Alexandru Stănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 145.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, în vederea facilitării aplicării legii, prin utilizarea carnetelor de comercializare și de către rudele de gradul II ale producătorilor agricoli, precum și posibilitatea utilizării de către comercianți a spațiilor de vânzare aferente producătorilor agricoli, în perioada în care aceștia nu sunt prezenți în piață.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu amendamente admise prevăzute în Anexa nr. 1 și amendamente respinse prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților.

Și avem și o notă. Solicităm Departamentului Legislativ să facă o corectură la raport.

La anexă s-a strecurat o greșeală materială. La adeverință se completează, pentru identificare, cu sintagma "eliberat de... la data de..." și județul.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri? Nu.

La...?

Da? Da? Păi...

 
   

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul acesta de lege își propune să reglementeze piața produselor agricole.

Deși în acest proiect au fost aduse precizări importante și corecții privind eliberarea carnetelor de comercializare și a atestatelor de producători, noi considerăm că obligativitatea obținerii avizului consultativ din partea unor structuri asociative ar trebui să fie regula, și nu obținerea acestor avize de la direcțiile agricole, care nu au posibilitatea să dea aceste avize consultative și sunt niște structuri care nu prea își au rostul.

Stimați colegi,

Una din problemele agriculturii și a micilor producători este slaba asociere.

Dacă nu căutăm noi, aici, în Parlament, să încurajăm asocierea acestor mici producători, niciodată acești producători nu vor fi competitivi, nu vor putea concura cu marile lanțuri de retaileri.

De aceea, eu consider că scopul acestor piețe agroalimentare este acela de a da posibilitatea ca micii producători să aibă acces să-și comercializeze, pe piețele locale, în lanțurile scurte, produsele. Și, în același timp, ca... cetățenii, consumatorii din mediul urban să aibă acces la aceste produse, să aibă certitudinea că în piețe vor găsi exact aceste produse.

De aceea, din cauză că sunt destul de multe minusuri, din punctul nostru de vedere, în acest proiect legislativ, Partidul Național Liberal se va abține.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vîrză.

 
   

Domnul Mihăiță Vîrză:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, în vederea extinderii drepturilor de utilizare a carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol la rudele afini de gradul II ale titularului atestatului de producător care locuiesc și se gospodăresc împreună, pentru exercitarea actului de comerț; modificarea termenului de valabilitate a atestatului de producător până la 5 ani, precum și a carnetului de producător, care va conține 5 file, câte una pentru fiecare an de valabilitate; spațiile de vânzare în cadrul structurilor de comercializare cu ridicata sau cu amănuntul vor fi alocate producătorilor în cuantum de 40% din totalul spațiilor de vânzare existente. În cazul neocupării sau nesolicitării din partea producătorului, aceste spații pot fi alocate comercianților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale?

Domnul Simionca.

Vă rog să vă înscrieți, că nu vă văd de aici...

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

L-am avut pe domnul Sebestyén...

Vă rog, domnule Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Noi am votat și în Comisia pentru agricultură acest proiect legislativ.

Ce face acest proiect legislativ? Îi ajută pe producătorii locali, pe micii producători, și îi protejează într-un anumit fel.

Ar trebui să luăm în considerare ce vor și asociațiile de producători, pentru că dacă se merge direct la direcția agricolă se ocolește asociația și nu mai putem controla producția.

Dar cele 40% locuri în piață pentru producători reprezintă un lucru bun, un lucru pe care noi îl susținem.

Și prin metodele sau prin legile pe care le dăm noi trebuie să avem grijă de cei mici și de producătorii locali. Asta e cel mai important.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Vă rog.

 
   

Domnul Sebestyén Csaba-István:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să le amintesc, domnului Oros și domnului Simionca, că în proiectul de lege este prevăzută chiar prioritatea asociațiilor de producători pentru a elibera acele avize consultative. Și numai în cazul în care nu sunt aceste asociații se pot elibera de către direcțiile agricole.

Așa că eu cred că față de asociații ne-am făcut datoria. Și cred că spiritul asociativ se întărește prin aceasta.

Pe de altă parte, la modificările aduse proiectului de lege, am avut câteva principii de bază în vedere. Adică: primirea acestor carnete de producător și atestate de producător cât mai ușor de către producători; redarea caracterului local al piețelor agricole și separarea foarte, foarte distinctă a vânzătorilor intermediari de producătorii agricoli.

Eu cred că trebuie să decidă consumatorul de la cine cumpără și acest fapt trebuie să fie foarte, foarte bine distins prin proiectul de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt.

La articole? Nu. Vot final.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea art.19 din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (Pl-x 293/2017). (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional)  

11. ...

Bună dimineața, domnule Tudose.

... Propunerea legislativă...

Noi am venit de la 10,00 la serviciu, dar...

... pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Este în aprobare tacită.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la București, la 12 septembrie 2017 (PL-x 3/2018). (rămas pentru votul final)  

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat...

Domnule deputat, și eu... ca...

... semnat... la București, la 12 septembrie 2017.

Nu-i vina mea... microfonul...

Comisia pentru apărare, domnul Rodeanu.

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la București, 12 septembrie 2017.

Obiectul de reglementare al acestui proiect prevede ratificarea Memorandumului de Înțelegere între cele două state, care va constitui temeiul juridic pentru facilitarea sprijinului logistic în cazul activității bilaterale româno-croate, în vederea optimizării utilizării facilităților de instruire din cele două state, precum și planificarea sprijinului națiunii gazdă...

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, de asemenea, Memorandumul.

Proiectul în sine face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

La dezbaterile din cadrul comisiei a fost prezent, în calitate de invitat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Nicolae Nasta, secretar de stat și șef al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnule Olteanu, sunteți înscris la cuvânt, cumva? Da?

Vă rog.

 
   

Domnul Daniel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ministerele Apărării - român și croat - au nevoie de un cadru juridic adecvat care să le permită asigurarea unei reciprocități în ceea ce privește îndeplinirea de exerciții și operațiuni în domeniul apărării. În acest sens, sprijinul națiunii gazdă constituie o direcție prioritară în domeniul logistic, atât pentru România, cât și pentru partenerul croat, și reprezintă un factor esențial în orice scenariu operațional sau exercițiu militar.

Grupul PNL este consecvent și va susține toate angajamentele din domeniul apărării, care revin României din statutul de țară membră a NATO.

Prin ratificarea acestui Memorandum considerăm că România va consolida relația cu Republica Croația, facilitând întărirea parteneriatului, în cadrul NATO, dintre cele două țări membre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

Fără amendamente. Vot final.

III. Reexaminări.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art.258 din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 20/2017). (retrimisă comisiei)  

13. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Vă rog, doamna Gavrilă, raport.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei pentru învățământ asupra Cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1/2011.

În baza prevederilor art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia noastră pentru învățământ a primit spre dezbatere în fond Cererea de reexaminare pentru Legea de completare a art. 258 din Legea educației naționale.

Legea are ca obiect de reglementare completarea art. 258 din Legea educației naționale nr. 1, în sensul interzicerii ocupării funcțiilor vacante de director și de director adjunct în unitățile de învățământ preuniversitar de către persoanele care au ocupat funcția de director sau de director adjunct în unitatea de învățământ respectivă și care nu au participat la concursul pentru ocuparea postului ori s-au prezentat la concurs, dar nu au fost admise.

Este vorba de o lege din categoria legilor organice.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Istoricul acestei legi ține de dezbateri care au avut loc succesiv, pe 7 martie 2017 și 28 martie 2017, în Comisia pentru învățământ, cu respingerea propunerii și apoi menținerea respingerii, a raportului inițial de respingere a propunerii legislative.

Spicuim din considerentele respective.

Inițiativa nu soluționează problema creată prin organizarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct; restrânge aria de selecție a persoanelor care pot fi numite în funcțiile de directori făcând chiar mai dificil de identificat soluții pentru funcțiile rămase vacante în unitățile de învățământ preuniversitar, generând situația ca în anumite unități să nu existe persoane care să poată fi numite pe aceste posturi sau să fie desemnate persoane fără competență sau experiență managerială.

Concursul respectiv - este vorba de concursul din 2016 - a fost organizat intempestiv, într-o perioadă în care toate unitățile de învățământ aveau ca prioritate derularea unor activități complexe pentru începerea anului școlar 2016-2017. Pe cale de consecință, perioada de depunere a dosarelor stabilită prin metodologia aprobată prin ordin de ministru a fost extrem de scurtă, nu a dat posibilitatea cadrelor didactice care au dorit să se înscrie la concurs să obțină și să întocmească la timp toate documentele solicitate. Au fost chestiuni legate și de platforma pe care s-au înscris și care în anumite momente nu a funcționat.

Numirea în funcție, în cazul existenței unui post vacant, reprezintă o etapă distinctă - este un alt argument pe care comisia noastră l-a luat în discuție -, ulterioară celei de concurs propriu-zise. În ambele etape, există forme de evaluare a competențelor cadrelor didactice și a CV-urilor acestora. În acest moment este reglementată, prin actele normative în vigoare, posibilitatea numirii prin detașare a directorului sau directorului adjunct, prin decizia inspectorului școlar general, dar, evident, prin discuții în Consiliul de administrație al Inspectoratului Școlar și prin avizul Consiliului de administrație din unitățile respective.

Argumentele sunt mai multe, am făcut o sinteză a acestora.

În data de 9 noiembrie 2017, Președintele României a transmis Parlamentului solicitarea de reexaminare a legii, în sensul corelării actualelor prevederi din art. 258 alin. (7) cu cele din alin. (71), nou introdus prin legea trimisă spre promulgare.

De menționat că aceste modificări au fost operate de Senat și au schimbat sensul inițial al propunerii legislative, aspect semnalat și de Președintele României.

În urma dezbaterii din 13 februarie 2018, analizând argumentele prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu 13 voturi pentru și 7 voturi împotrivă, să ia act de observațiile formulate de Președintele României, să aprobe în parte Cererea de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258 din Legea educației naționale, în sensul unor modificări și necorelări operate la Senat, prin care se schimbă spiritul inițial al propunerii legislative.

Comisia propune astfel, plenului Camerei Deputaților, respingerea Legii pentru completarea art. 258, în integralitatea sa.

Raportul comisiei și soluția de respingere adoptată de membrii acesteia fac referire strictă la forma textului din inițiativa legislativă supusă dezbaterii în Camera Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri?

Domnul Moldovan.

 
   

Domnul Sorin-Dan Moldovan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Problema directorilor de școli care nu au promovat concursul pentru poziția de director, dar cu toate acestea au fost numiți în funcție, a reprezentat acum ceva timp un subiect de dezbatere în societatea noastră, pentru mai multe zile la rând.

Pentru a îndrepta această scăpare, așa cum ar fi normal într-o societate care are la bază principii sănătoase de dezvoltare, împreună cu mai mulți colegi deputați am inițiat un proiect legislativ prin care nu mai puteau fi numite în funcție de conducere persoanele care s-au prezentat la concurs și nu au fost admise.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterilor Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, acolo unde Consiliul Economic și Social a venit cu un amendament ce reprezenta o variantă de mijloc, cu care am fost de acord, ca inițiator. Era oricum mult mai bine decât ceea ce este acum.

Propunerea a primit raport de respingere, iar votul din plenul Camerei Deputaților a fost de respingere a proiectului de lege.

Însă ce s-a întâmplat la Senat nu are legătură cu propunerea inițială. Astfel, legea inițiată la Camera Deputaților s-a transformat din "nu pot ocupa funcții" în "pot ocupa funcții" - în varianta aprobată de Senat.

Dacă la Cameră raportul a fost negativ, în varianta de la Senat, raportul a fost unul pozitiv și astfel legea a ajuns la președinte, spre promulgare.

Președintele a trimis spre reexaminare legea, motivul fiind unul simplu - ce a fost votat la Camera Deputaților nu are legătură cu ce s-a votat la Senat.

Astfel, legea modificată la Senat a ajuns spre dezbatere din nou în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, iar astăzi vă este supus votului un raport de respingere a legii, în integralitatea sa, deși noi, membrii comisiei, nu am votat așa ceva.

Mai mult, în raportul pe care urmează să-l votăm este menționat faptul că Cererea de reexaminare a fost aprobată, în parte, cum spunea și doamna președinte, cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă.

Ce înseamnă "în parte"? Nu s-a votat așa ceva în comisie.

Ca să fie foarte clar pentru toată lumea. În cadrul ședinței comisiei, a fost supus votului - și se poate cerceta acest lucru prin înregistrările audio-video - Cererea de reexaminare, a Președintelui, iar PNL, PMP, USR au votat pentru, adică 7 voturi, pe când majoritatea PSD-ALDE-UDMR - 13 voturi, au votat împotrivă.

În încheiere, vreau să citesc un fragment din varianta legii care a ajuns la promulgare.

"Pot fi numite persoane" - atenție, persoane - "pot fi numite în funcție de director interimar și director adjunct interimar, cu avizul Consiliului de administrație al școlii, până la organizarea concursului".

Ce să înțeleg de aici? Că poate să fie numită orice persoană de pe stradă? Legea nu prevede altceva și nu distinge altfel.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Zisopol.

 
   

Domnul Dragoș Gabriel Zisopol:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Această propunere legislativă a dezbătut foarte multe idei pro și contra. Este o problemă foarte importantă, de altfel. A fost discutată în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților.

Foarte multe argumente v-au fost aduse de către președintele acestei comisii. Dar, în plus, cu permisiunea dumneavoastră, am să mai adaug eu încă două.

Aceste argumente fac parte din punctul de vedere al Guvernului. Și materialul este semnat de Sorin Mihai Grindeanu, premierul din perioada respectivă. Citez: "O prevedere similară inițiativei legislative s-a regăsit și în «Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar», aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 5.080/2017, cu modificările și completările ulterioare".

2. "Precizăm însă că, la finalul concursului de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct, sesiunea septembrie-decembrie 2016, la nivel național, s-au înregistrat foarte multe situații în care nu a fost posibilă asigurarea conducerii interimare a unităților de învățământ, fie din lipsa cadrelor didactice membre în corpul național al experților în managementul educațional, în unele unități de învățământ, fie din cauza faptului că unele cadre didactice, deși îndeplineau condițiile de a ocupa o funcție de conducere - subliniez - nu și-au dat acordul pentru numirea în funcția de conducere rămasă neocupată prin concurs la nivelul unității de învățământ.

În acest context, adoptarea măsurilor propuse de inițiatori ar determina imposibilitatea asigurării conducerii interimare a multor unități de învățământ".

În acest context, doamnelor și domnilor, membrii Grupului parlamentar al minorităților naționale vor vota în consecință.

Ca atare, nu putem susține o asemenea propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bichineț. Domnul profesor Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Despre Legea educației naționale se poate vorbi foarte mult.

Și, din nefericire, cei care au plecat din școli și au ajuns parlamentari și-au dat străduința, fiecare din partidul său, să facă cât mai mult rău învățământului. Și aproape au reușit.

Sigur că legea dată cu ani în urmă nu mai este chiar atât de bună. Ea trebuie îmbunătățită de la an la an.

În ce mă privește, la 20 de ani, după absolvirea Liceului Pedagogic, am fost învățător.

După ce am predat la I-IV câțiva ani, am absolvit facultatea - filosofie -, și am fost profesor. 10 ani am fost director. Cea mai amară pâine pe care o poate mânca un cadru didactic este aceea de director de liceu, dacă este într-un partid care nu se află la putere. Și eu am avut numai "norocul" acesta.

De aceea, vă rog să țineți cont, dumneavoastră aveți cum să faceți statistici, ca la Ministerul Educației să ajungă o listă cu toți directorii de școli din țară care nu sunt membri ai PSD. Și aceștia să fie supuși la toate caznele, încât niciunul să nu mai rămână în funcție. Ori să se înscrie în PSD sau să plece de acolo.

O altă chestiune pe care vreau s-o discutăm cu maximă seriozitate aici. Un om care merge la un concurs pentru ocuparea postului de director de liceu sau școală generală și ia 2, 2,50, 3, cum poate să primească învestitura de director de școală, cu caracter interimar?

Altă anomalie pe care trebuie s-o semnalez aici este aceea că în Consiliul de administrație al școlilor sunt consilieri locali. Consilieri locali, nu le contest calitatea, dar mulți dintre ei au avut ciudă foarte mare pe școală. Mare de tot. De-asta nici n-au trecut de 8, 9 clase. Și își dau ei cu părerea dacă un profesor cu gradul I sau doctor poate să fie sau să nu fie director.

De aceea, eu cred că domnul profesor Iohannis a făcut foarte bine că a studiat această lege - i se întâmplă uneori - și ea trebuie să ajungă la comisie.

Doamnă Gavrilă, ați fost inspector școlar general, și o să vă întoarceți cândva în școală. Credeți că faceți ce trebuie aici?

Și aștept chiar un răspuns.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

Mă scuzați, doamna Iurișniți.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, suntem aici ca să dezbatem, până la urmă, importanța competenței în școli și a valorii unui manager care trebuie să se impună în fața corpului profesoral.

Cum spunea și antevorbitorul meu, nu poate veni în fața unor profesori o persoană care nu a promovat un concurs, care are note sub 5, să zic așa.

De fapt trebuie să avem niște note care să ne permită o anumită credibilitate, cei care știu foarte bine și care cunosc sistemul, pentru a fi titular trebuie să ai minimum 7. Pentru un bun manager ar trebui să fie un minim 8, dacă stăm să ne gândim la rece.

Ce ar mai trebui de spus aici? Doar că USR va vota împotriva respingerii acestei reexaminări a legii. USR respinge lipsa de competență a managerilor într-o școală. USR nu este de acord cu aceste practici care nu fac decât să bulverseze sistemul.

Până la urmă, tot ce se întâmplă în sistemul de educație - și știm foarte bine că ministrul Năstase a luat o decizie greșită. Prima lui decizie în calitate de ministru a fost aceasta, de a repune în funcții oameni care s-au prezentat la un concurs și nu au reușit să promoveze acel concurs. A fost prima lui decizie din educație.

Ei, de aceea suntem aici. Dezbatem de foarte multe luni un proiect care e foarte simplu. Care este rolul nostru aici? Acela de a promova competența și valoarea.

Stimați colegi, aici trebuie să ajungem cu toții. Este vorba de principii pe care nu le respectăm.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Gavrilă.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că atunci când vorbim despre educație, despre opinii, polemici, despre pasiune - toate sunt extrem de tensionate. Pentru că problema ne interesează pe toți, fie că suntem profesori, că lucrăm în sistem, că avem copii sau că ne interesează viitorul acestei nații.

Legea pe care o discutăm astăzi, raportul în discuție comportă două chestiuni și două abordări.

Pe de o parte, este un aspect tehnic legat de ceea ce am votat la Camera Deputaților și ceea ce s-a votat la Senat, de unde inadvertența pe care a semnalat-o și președintele.

Întorcându-se pe traseu, legea, în continuare... Comisia pentru învățământ s-a referit la inițiativa legislativă și a semnalat faptul că, într-adevăr, Senatul schimbase spiritul inițial al legii.

Ne-am întors la inițiativa legislativă și ne-am exprimat punctul de vedere, exact cu numărul de voturi pe care l-am precizat și cu argumentele respective.

O altă problemă se leagă însă de această discuție extrem de incitantă, și de pasională, și ardentă, legată de modul cum sunt selectați directorii.

Este un clișeu care se tot permanentizează în spațiul public, legat de politizarea sau de selecția subiectivă a directorilor.

Momentul acela, al anului 2016, a însemnat un concurs de amploare, care a rezolvat în mare parte problema directorilor și directorilor adjuncți. Au rămas însă posturi neocupate.

Vreau să vă semnalez că, pentru a putea ocupa un post de direct sau de director adjunct, trebuie să faci parte din corpul experților. Momentul în care ai intrat în acest corp al experților înseamnă deja o certificare a unor competențe manageriale.

Dar, pe de altă parte, nu poți găsi experți în educație în toate zonele unui județ.

Și tocmai pentru că... domnule Bichineț, pentru că am fost inspector general, 12 ani, în județul Iași, care înseamnă o multitudine de comune, care înseamnă o diversitate a învățământului rural, știu foarte bine că sunt zone în care nu poți identifica foarte multe variante de profesori, care să fie și membri în corpul experților educaționali, și care să poată ocupa această poziție cu statut interimar.

Mai mult decât atât, pe baza dezbaterilor din comisii au fost atenționați miniștrii educației să organizeze în continuare concursuri.

În vara trecută s-a organizat concurs. În toamnă, a fost schimbată metodologia de selecție, mergând pe interviuri, la nivel de inspectorat, pe propuneri care vin dinspre școli.

Nu alege nimeni din neant aceste persoane care ar putea să ocupe funcția respectivă. Este, în primul rând, un vot de încredere și de competență, dat de colegii din consiliul de administrație; urmează un vot de analiză, la nivel de consiliu de administrație și inspectorat școlar, unde sunt prezente sindicatele, unde există și ceilalți actori. Deci procesul de selecție nu este chiar atât de întâmplător.

De acord că, în noua Lege a educației, că lucrurile vor trebui să fie clar precizate, în așa fel încât aceste dispoziții tranzitorii sau măsurile pe care le luăm în acest context, pentru a rezolva toată problematica sistemului, să fie în momentul acela clarificate definitiv.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu am venit la microfon pentru a tăia "pamblica". Nu am venit la microfon nici pentru a face o radiografie a învățământului pe "genunche". De data aceasta sunt de acord cu domnul Bichineț. Și, pe această cale, îi adresez și scuze pentru ieșirea anterioară, de la tribuna Parlamentului.

Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă la ora actuală în sistemul de învățământ, ca urmare a pesedizării forțate, va lăsa brazde extrem de adânci în următorii ani. La ora la care doamna Gavrilă se adresa Camerei Deputaților, de la acest microfon, sindicatele din învățământ pichetează ministerele, iar una dintre solicitări este tocmai cea de care dumneavoastră fugiți, doamnă Gavrilă.

Cred că este mult mai important să ne aplecăm asupra problemei de fond. Mai avem o săptămână până când se va emite Hotărârea de Guvern privind planul de școlarizare. Sunt 1.000 de școli și de grădinițe care vor fi închise total, parțial. Vom avea clase comasate, cu 45 de copii. Și nu cred că ați vrea să vă întoarceți, la catedră, la o clasă cu 45 de copii.

Vreau să vă dau și două exemple. Ieri, mi s-a semnalat din circumscripția mea că la Întregalde, în județul Alba, au fost introduse la învățământ simultan, clasa pregătitoare cu clasa a IV-a. Copiii mici au nevoie de joacă, să meargă la baie. Încă mulți dintre cei de la grădiniță plâng după părinți. Cum să faci școală cu cei de clasa a IV-a, simultan?

Și vreau să-i felicit și pe colegii de la UDMR. N-am făcut-o, dar trebuie să o fac. Bravo, dumneavoastră, că susțineți, în anul Centenarului, înființarea de unități de învățământ în limba maghiară, în Ardeal!

În circumscripția din care provin se închid școli, în zona Aiud, Mirăslău, Rădești, Lopadea, Ocna Mureș. Știți ce se întâmplă cu acei copii de români? Pentru o masă caldă, care se dă la complexul școlar, campusul școlar făcut de Guvernul de la Budapesta, la Lopadea Nouă, copiii românilor preferă să meargă la acea școală, în special cei din familii sărace, unde, bineînțeles, învață în limba maghiară.

Dincolo de chestiunile de natură etnică, stimați colegi, vă rog frumos, interesați-vă la colegii dumneavoastră din zonele în care există minoritate maghiară, de ce o grădiniță sau o școală cu doi copii de etnie maghiară rămâne în picioare - cum este cazul la Mirăslău -, iar o clasă cu 12 copii români se desființează?

La aceste probleme cred că trebuie să răspundem noi. Iar o veche vorbă românească spune că "peștele de la cap se împute".

Doamnă Gavrilă, nu mai politizați învățământul!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Dați-mi voie ca să mă întorc la legea inițială, pe care am început să o dezbatem în momentul de față în plenul Camerei Deputaților.

Legea inițială prevedea foarte simplu două lucruri.

Nu pot ocupa funcții de conducere cei care au picat examenul.

Și nu pot ocupa funcții de conducere cei care nu s-au prezentat la examen.

Întrebarea logică a doamnei vicepreședinte a fost, în comisie, atunci cine? Dacă cei care nu s-au prezentat nu pot fi numiți, iar cei care s-au prezentat, și au picat, și nimeni n-a trecut examenul, atunci cine este din sistemul de învățământ care poate fi numit director?

Răspunsul este - absolut - zero. Nimeni nu ar fi putut să fie numit.

Deci legea inițială era proastă, pentru că avea o fractură de logică foarte clară. Unu la mână.

Doi la mână. În momentul în care s-a ajuns ca, în sfârșit, după 8 ani de zile să se realizeze un concurs, concursul organizat pentru directori, în toamna lui 2016, a fost un concurs la care nu s-a realizat nicio întrebare, niciuna, singură, despre Legea educației naționale. Deci a fost un concurs, oral și scris, unde cel care era intervievat și trebuia să ajungă director sau director adjunct într-o școală nu a fost întrebat nimic despre Legea educației naționale. A fost întrebat despre multe alte lucruri, dacă măgarul are copite sau nu. Dar nimic, nici despre management instituțional, nici despre ceea ce înseamnă legea de bază a învățământului, Legea educației naționale, nici despre Legea calității în învățământ și așa mai departe. A doua chestiune foarte importantă.

A treia chestiune foarte importantă. În ianuarie, domnul ministru a făcut un lucru extrem, extrem de important și bun. Aveam școli unde nu aveam directori, pentru că în legea veche se spunea că nu pot fi numiți nici aceia care au picat, nu pot fi numiți nici aceia care n-au participat. Atunci ce să faci cu școala? S-o închizi, pentru că nu este nimeni să semneze o hârtie? Nu. Foarte bine a făcut domnul ministru, că a suspendat aplicarea vechii prevederi în acest context, ceea ce era prevăzut într-un ordin de ministru.

Și a patra chestiune foarte importantă. Da, poate fi introdus un asemenea principiu. Nu știu de ce să ne gândim însă doar la directori. Pică pe capete profesori din învățământul preuniversitar, la examenele de titularizare, la examenele de definitivat, și umplem ulterior catedrele cu aceștia, pentru că nu avem alții.

Deci, dacă vrem să aprobăm un principiu, atunci să-l aprobăm de la cap la coadă. Dacă nu putem să-l aprobăm, atunci de ce îl aprobăm doar pentru o parte din sistem, care trebuie, într-adevăr, să fie în sistemul de management?

Deci este o discuție politicianistă, dați-mi voie! Cei care cunosc realitățile în zonele rurale, exact de care vorbea și domnul coleg, anterior, unde sunt la o școală circa 8 profesori titulari, dacă sunt, sau poate este un singur profesor titular, restul sunt - și alții știu realitatea din județe - sunt cu detașare sau doar pe perioada unui an școlar, pentru că sunt suplinitori, de acolo pe cine să numești director?

Deci aceasta este realitatea în zona rurală.

După părerea mea, inițiativa legislativă, cea care a fost respinsă de Camera Deputaților, a fost proastă.

E adevărat, și cu asta trebuie să recunosc, noi am votat respingerea. Noi am votat, în comisie, respingerea cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Bacalbașa.

 
   

Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:

Cred că luarea mea de cuvânt, în acest moment, este inutilă, deoarece colegul meu de la UDMR a rezumat, extrem de clar și extrem de civilizat, situația de fapt privind această lege.

Am să caut să fiu și eu clar, fără să am capacitatea de a fi - din motive temperamentale - la fel de civilizat.

Dezbaterea acestei legi este de fapt un prilej de extremă fățărnicie politică, aproape o batjocorire a realității, din motive politicianiste.

Politica este definită ca arta realului. Învățământul nostru, și învățământul nostru rural, din păcate, este o realitate pe care majoritatea o cunoaștem și preferăm să o ignorăm.

În ceea ce privește concursurile, aici nu mai pot să fiu civilizat, pentru că politica de cadre a colegilor care acum constituie opoziția - și sigur că opoziția asta e foarte comodă când faci parte din vârful de lance al statului paralel, în cadrul dualității realității românești...

Respingerea de la Cotroceni a unei legi, din partea unui om care avea în fișa postului să fie un factor de echilibru între puteri, și care a declarat, cu nonșalanță și agresivitate, "Vreau Guvernul meu!", sigur că reprezintă un lucru care este o sfidare și a logicii și a bunului-simț, dacă avem memorie istorică.

Vreau să spun că am fost și eu director - nu mi-am dorit, așa a fost, de spital - și imediat am fost chemat, când au venit liberalii, și mi s-a spus, la nivelul autorității supreme a județului, că tot s-a schimbat peste noapte, tot corpul de prefecți. Omul, sigur, jenat, cu privirea în jos - și eram și șeful Reanimării - își lua niște riscuri, zice: "Bă, pleacă, că altfel îți găsim noi ceva!". Și am plecat.

Și același lucru se întâmplă în învățământ. Numai că în învățământ nu e vorba de șefii Reanimării. Adică acolo s-a executat cu sânge rece. Să nu fim farisei, domnilor! (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Stanciu.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Vorbind de medicamente... văd că este multă fățărnicie la acest microfon.

Așa cum educația a fost ținută pe perfuzii în ultimii 10 ani, sunt surprins că acum colegii de la UDMR, alături de cei de la PSD, se arată protectorii educației, când acum câteva luni votau cel mai mic procent din PIB, pentru educație, din ultimii 10 ani.

Domnilor, nu mai apărați educația, când o subfinanțați cronic! Nu putem să avem o educație de calitate fără o finanțare serioasă. Suntem rușinea Europei și a Europei de Est!

Nu putem să facem performanță cu directori care nu sunt capabili să treacă un examen. Așa cum vreți să puneți la facultate elevi care nu trec bacalaureatul, la fel vreți să faceți și pentru profesori. Așa ceva se făcea în comunism, când scara valorilor era inversată. Cred că am depășit acest moment! (Vociferări.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Fără amendamente. Merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 349/2017). (rămas pentru votul final)  

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget, domnul Lazăr.

   

Domnul Sorin Lazăr:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25 din 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal a fost retransmis Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, de plenul Camerei Deputaților, în data de 21 decembrie 2017, în vederea reexaminării și depunerii unui raport suplimentar.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în data de 10 octombrie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare limitarea cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate potrivit legii, în sensul limitării pierderii nete reprezentând diferența dintre prețul de cesiune și valoarea creanței cesionate ca fiind deductibilă la nivelul unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi; corelări de natură tehnică pentru serviciile medicale pe bază de abonament; aplicarea unui plafon de scutire de 88.500 de euro pentru întreprinderile mici; instituirea unor reguli tranzitorii corespunzătoare majorării plafonului de scutire la 300.000 de lei.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au reexaminat proiectul de lege menționat mai sus, în ședința din 14 februarie 2018.

Din totalul de 25 de membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, și-au înregistrat prezența, la dezbateri, 25 de deputați.

În urma reexaminării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare, plenului Camerei Deputaților, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25 din 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227 din 2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri? Nu.

La articole?

Domnul Năsui.

La dezbateri sau la...? La dezbateri.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Aceasta este Ordonanța Guvernului prin care s-a și mărit acciza la carburanți. Cred că țineți minte cu toții cum, anul trecut, la începutul anului, ni se spunea, ambele guvernări social-democrate ne-au promis că n-o să crească taxele, după care le-au crescut.

Și povestea acestei supraaccize este lungă. Ea a apărut inițial tot în perioada social-democrată, sub domnul Ponta, care ne-a promis că, odată cu supraacciza, se vor suplimenta veniturile statului și se vor construi autostrăzi.

Cu toții știm câte autostrăzi s-au construit din această supraacciză. S-au făcut de fapt studii de fezabilitate, proiecte tehnice. Puse cap la cap, cu siguranță, sunt kilometri de autostrăzi dar toate, pe hârtie.

Această supraacciză, când a introdus-o domnul Ponta, a introdus-o cu o limitare de timp. A zis că până la 1 ianuarie 2017 să dureze. Și evident că la 1 ianuarie 2017 ea a dispărut. Prețurile carburanților au scăzut în acel moment, așa cum se vede din toate datele statistice, și dumneavoastră, majoritatea parlamentară împreună cu Guvernul Tudose, de la acea vreme, ați zis că o s-o repuneți și că veți vorbi cu producătorii de carburanți, să nu cumva să crească prețurile.

Evident că ele au crescut. România a trecut, din topul țărilor cu cele mai joase taxe pe carburanți, în topul țărilor cu cele mai mari taxe pe carburanți. Evident, prețurile produselor de consum au explodat.

Avem problemele acestea cu inflația, probleme care evident că sunt rezultatul acestei politici. În momentul în care creșteți accizele pe carburanți, crește toată structura prețurilor de consum și avem, evident, inflație. Nu este vina BNR, este vina politicii fiscale a statului român.

Vă reamintesc că din cauza acestei ordonanțe, practic, motorina a crescut de la 4,7 lei/l la 5,47 lei/l și benzina - de la 4,8 lei/l la 5,36 lei/l.

Deci toate acestea sunt creșteri de taxe, de accize, pe care le-ați făcut. În condițiile în care ați promis că nu veți crește taxele, în condițiile în care am avut creștere economică - deci ar fi trebuit să aveți încasări fiscale mai mari - și în condițiile în care, altfel, indemnizațiile noastre au crescut... dar le impunem românilor să plătească biruri mai mari.

Vă mulțumesc.

USR va vota împotriva acestei inițiative.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Vîlceanu.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi.

Aș vrea să începem discuția, pe această acciză la combustibili, de la momentul campaniei electorale, în care dumneavoastră ați câștigat alegerile, promițând, printre altele, eliminarea acestei accize. Și, după ce ați câștigat alegerile, la câteva luni, ne-am trezit cu acciza înapoi. Asta demonstrează și modul în care ați înțeles să vă țineți de cuvânt în fața românilor.

Ce ați rezolvat prin această acciză? Păi, mai nimic. Pentru că, în disperarea de a aduce bani la buget, nu ați făcut altceva decât să încurajați transportatorii români să alimenteze în afara granițelor țării. Și bani în plus la buget n-au prea venit.

Pe de altă parte, mai nou, am observat un concurs al membrilor PSD în a acuza Banca Națională a României pentru nivelul la care a ajuns inflația în România.

Păi, acesta este unul dintre motivele pentru care a crescut inflația în România și pentru care au crescut prețurile. Prețul la combustibili se regăsește în prețul fiecărui produs sau serviciu din România.

Or, în condițiile în care nu adunați mai mulți bani la buget, că n-aveți cum, ați promis românilor că veți elimina această taxă, și ați reintrodus-o, și, mai mult, induceți și o tensiune inflaționistă, eu cred că este un moment bun, acesta, al votului în plenul Camerei Deputaților, fiind Cameră decizională, să opriți răul, să înțelegeți că a fost o măsură rea, care trebuie oprită.

Și atunci, este momentul în care să vă alăturați Grupului Partidului Național Liberal și să votăm împotriva acestei ordonanțe.

Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei ordonanțe care nu aduce nimic bun pentru economia românească și pentru cetățeanul român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu.

La articole? La articole?

Da? Poftim? Domnul Huțucă, da.

Ne descurcăm între noi, domnule Gheorghe, nu trebuie să participați interactiv, intermediar. (Se adresează domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe.)

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Se cheamă trafic de influență asta.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

... la art. I pct. 1, marginal 6.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Numai un pic... art. I...

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

... la art. I...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... marginal?

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

... 6.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

6?

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

Da. La art. I pct. 1 se introduce un pct. 11 cu următorul cuprins: La art. 25...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, da...

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

OK.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

L-am găsit.

 
   

Domnul Bogdan-Iulian Huțucă:

În actualul Cod fiscal există o prevedere în care înstrăinarea cesiunilor este plafonată la un nivel de 30% din valoarea acestor cesiuni.

Problema din practică este următoarea. Ajungem în situația în care plătim un impozit pe un profit fiscal, în condițiile în care acea companie nu înregistrează un astfel de profit. Scopul amendamentului este acela de a introduce o noțiune de pierdere netă, ca diferență între prețul de cesiune și valoarea creanței cesionate și acel plafon de 30% să se aplice la deducerea pierderii nete la calculul impozitului pe profit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, n-am înțeles care vă este dorința. Eu văd aici un amendament al dumneavoastră, admis. Și? A, ați vrut doar să spuneți că...

Alte intervenții la articole? Nu mai sunt.

Domnule Gheorghe mai aveți vreo...? Vreun aranjament, ceva? Nu. Pot să o trimit la votul final?

Mulțumesc, sunteți un drăguț.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr.252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune (PL-x 576/2017). (rămas pentru votul final)  

15. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.

Comisia juridică?

Domnul Varga.

   

Domnul Vasile Varga:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitate.

Într-adevăr, comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat inițiativa legislativă.

De asemenea, Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat negativ, iar cele două Comisii pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au avizat favorabil această inițiativă, care are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare, în sensul instituirii unei noi atribuții a Direcției Naționale de Probațiune, referitoare la elaborarea și sprijinirea desfășurării de programe de reintegrare socială pe piața muncii a persoanelor care deja au executat pedepse privative de libertate.

Totodată, se are în vedere reglementarea atribuției consilierului de probațiune și obligația acestuia de a întocmi un raport care va conține o recomandare în vederea angajării persoanei care a executat o pedeapsă privativă de libertate.

În urma examinării inițiativei legislative, a expunerii de motive, dar mai ales a avizului consultativ al Consiliului Legislativ, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Această lege este o îmbunătățire necesară, merge pe acea filosofie că persoanele care au greșit trebuie să fie reintegrate în societate. Poate prin aceste modificări vom merge, într-adevăr, spre acea cale. Însă problema de bază nu va putea fi rezolvată până când acest sistem de probațiune nu va avea finanțarea necesară, până când nu va avea personal necesar și sumele necesare pentru o funcționare efectiv bună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Roman.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Astăzi este ziua în care văd că sunt în acord cu colegii de la UDMR; aceeași problemă voiam să o ridic.

Problema de fond a serviciilor de probațiune este că funcționează în niște spații inadecvate, majoritatea serviciilor de probațiune înseamnă săli cu o suprafață de 10-15 metri pătrați, în care avem 5 sau 6 consilieri de probațiune.

Potrivit legii, cei care urmează să se reintegreze ar trebui să beneficieze de intimitatea discuțiilor cu acești consilieri de probațiune. Cine a avut curiozitatea să meargă la un serviciu de probațiune de pe lângă un tribunal, ar vedea că acolo e coadă ca la pâine, ca pe vremea lui Ceaușescu.

Ministerul Justiției trebuie să se aplece foarte serios asupra acestei probleme și să găsească soluția pentru a asigura spații și personal corespunzător pentru funcționarea serviciilor de probațiune.

Dacă acest lucru nu poate fi rezolvat, fie prin contracte de închiriere, fie prin punerea le dispoziție a unor săli de desfășurare a lucrărilor adecvate, cu siguranță problema de fond nu va fi rezolvată în niciun fel. Este un prim pas, dar total insuficient pentru a rezolva problema de fond.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu.

La articole? Nu.

Vot final.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art.258 din Legea educației naționale nr.1/2011 (Pl-x 20/2017). (retrimisă comisiei)  

Avem la punctul 13, la PL-x 20/2017, o eroare materială.

Vă rog, doamnă președinte, să o îndreptați.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Am verificat ultimul paragraf și eroarea materială este că formula finală trebuia să fie "respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258".

Deci, repet, "În urma dezbaterii, în ședința din 13 februarie 2018, analizând argumentele prezentate în cererea de reexaminare, membrii comisiei au hotărât, cu 13 voturi pentru și 7 voturi împotrivă, respingerea cererii de reexaminare a Legii pentru completarea art. 258".

Este motivul pentru care au și urmat niște argumente, pentru că a lipsit această sintagmă "cererea de reexaminare"; completăm eroarea materială, o corectăm.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este o întrebare - cel puțin pentru mine - foarte importantă, aceasta însemnând, în expunerea pe care ați făcut-o, că în Camera Deputaților se va vota pentru adoptarea legii în varianta adoptată de Senat.

Respingerea cererii de reexaminare înseamnă că vom avea, la finele acestui vot, legea adoptată în forma de la Senat.

Deci, totuși, înainte de a da un vot, trebuie să știm ce votăm - respingerea legii sau adoptarea formei de la Senat?!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, veniți până la prezidiu, liderii și comisia! (Consultări.)

Haideți, un lider! Unul... Daniel?

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut și a neclarităților existente în acest act normativ, vă solicităm retrimiterea la comisie pentru o săptămână a propunerii legislative cu privire la reexaminarea actului pe educație.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

 
   

În unanimitate, aprobat.

Pauză până la ora 12,00.

 
  Supunerea la votul final:  

După pauză

     

(În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Nicolae-Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Bună ziua, stimați colegi.

Vă rog să luați loc.

Înainte de a începe ședința, trebuie să facem votul test. Vă rog să vă pregătiți.

Să înceapă votul.

 
   

Vă mulțumesc.

Sunt 260 de colegi prezenți.

Proiectul ordinii de zi...

Vă rog, domnule lider.

Pe procedură?

 
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 393/2014). (retrimis comisiilor)  

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Pe procedură, domnule președinte.

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Vă rog să fiți de acord să supuneți la vot scoaterea de pe ordinea de zi de la "Capitolul III. Legi organice. Adoptări", punctul 9, și anume, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile și pentru modificarea unor acte normative; PL-x 393/2014 și ulterior un nou vot pentru retrimiterea la comisie, pentru două săptămâni, pentru corelarea cu textele administrative și lămuriri suplimentare.

Este și solicitarea din partea Comisiei pentru administrație, a domnului vicepreședinte.

   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Supun la vot propunerea ca...

(Domnul deputat Florin-Claudiu Roman solicită să ia cuvântul.)

Pe procedură?

Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de președinte al Comisiei pentru administrație publică, cred că ar fi trebuit să avem măcar o discuție.

N-am nimic împotriva retrimiterii la comisie, însă vreau să vă spun că acest proiect a fost votat în unanimitate în cadrul Comisiei pentru administrație, la raport a fost prezent și reprezentantul Secretariatului General al Guvernului, care a spus că susține acest proiect, toată lumea a fost de acord, ca să aud acum că e nevoie...

Dacă dumneavoastră considerați că este nevoie, cred că trebuia măcar să avem o discuție în cadrul comisiei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Sunt total de acord cu dumneavoastră.

Supun la vot propunerea domnului lider Daniel Suciu, de a fi scoasă...

(Domnul deputat Tudor-Vlad Benga solicită să ia cuvântul.)

Mai dorește cineva?

Vă rog.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Domnule președinte,

Și nouă ni se pare de bun-simț măcar să înțelegem de ce am ajuns aici, că suntem la "buza" Regulamentului, să știm de ce o retrimitem.

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

La care buză suntem, domnule Benga?! (Râsete.)

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga (din sală):

Suntem deja la momentul votului final!

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Și, înainte să aprobăm ordinea de zi, putem supune votului astfel de propuneri. Deci nu suntem la buze.

Supun votului propunerea domnului lider Daniel Suciu, de a fi scos de pe ordinea de zi, punctul 9.

Cine este pentru?

 
   

230 de voturi pentru, 25 de voturi contra, 10 abțineri, un coleg nu votează.

Propunerea a fost aprobată.

Supun votului acum propunerea ca termenul pentru comisie să fie de două săptămâni.

Cine este pentru?

 
   

Vă mulțumesc.

235 de voturi pentru, două voturi contra, 30 de abțineri, doi colegi nu votează.

Propunerea a fost adoptată.

Vă rog, domnule Vîlceanu.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, invoc art. 151 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru a vă putea comunica, înainte de a trece la votul final și la votarea inclusiv a moțiunii simple împotriva ministrului muncii, faptul că, în conformitate art. 8 din Legea răspunderii ministeriale, poate constitui infracțiune prezentarea de date inexacte Parlamentului României și Președintelui României.

Doamna ministru Olguța Vasilescu a mințit plenul Camerei Deputaților și, din punctul acesta de vedere, vă pun în vedere să nu fiți părtași la o minciună pe care o puteți regăsi foarte ușor, consultând paginile de socializare.

Și încă ceva. Să nu tolerați și să nu perpetuați prezența miniștrilor în plenul Camerei Deputaților, pentru a minți Parlamentul României și implicit poporul român, de la tribuna Parlamentului!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Să înțeleg, dacă-mi permiteți, că ne-ați amenințat să nu care cumva să votăm? Că ne-ați spus că dacă vom vota, vom fi complici și riscăm să primim o plângere penală și voiam să lămuriți lucrul acesta, pentru că mai mulți colegi vor să afle.

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Domnule președinte,

Trebuie să recunosc că mai bine ca dumneavoastră nu se pricepe nimeni la chestiuni penale. (Aplauze. Rumoare.)

Dar, dincolo de aceasta, n-am amenințat pe nimeni, ci v-am pus în vedere faptul că poate constitui și să nu tolerați sau să perpetuați asemenea comportamente, de a minți poporul român de la tribuna Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Eu înțeleg aceasta.

Deci ați reiterat faptul că ne amenințați, cu scopul de a influența votul astăzi.

Vă rog.

Aveți deja și plângerea penală făcută?

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Conform art. 8 - încă o dată - am invocat o lege.

Din Legea răspunderii ministeriale - "Prezentarea de date inexacte Parlamentului României sau Președintelui României poate constitui infracțiune". Eu doar v-am spus ce prevede legea.

Dumneavoastră, care vă pricepeți mult mai bine decât mine la chestiuni penale, puteți interpreta cum doriți dumneavoastră lucrul acesta.

Mulțumesc.

Și cu aceasta am terminat, nu mai intervin, indiferent de întrebările pe care le puneți, pentru că nu am toată ziua să fac cursuri cu dumneavoastră.

Mulțumesc. (Râsete. Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

Dacă pe procedură mai dorește să ne dea cineva sfaturi sau amenințări?

Bun.

Supun votului proiectul ordinii de zi, în condițiile în care punctul 9 a fost eliminat.

Cine este pentru?

 
   

Cu 270 de voturi pentru, un vot contra, 4 abțineri și un coleg care nu votează, proiectul ordinii de zi a fost aprobat.

 
Supunerea la votul final: Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr.125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 7/2018). (adoptat)

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 125/2016 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților; PHCD 7/2018.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Să înceapă votul.

   

Cu 274 de voturi pentru și un coleg care nu votează, adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind menținerea și consolidarea spațiului Schengen COM(2017) 570 (PH CD 8/2018). (adoptat)

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind menținerea și consolidarea spațiului Schengen COM(2017) 570.

Să înceapă votul.

   

273 de voturi pentru, o abținere. Adoptat.

 
  Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului COM(2017) 637 (PH CD 9/2018). (adoptat)

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Propunerea modificată de Directivă, a Parlamentului European și a Consiliului, privind anumite aspecte referitoare la contractele de vânzări de bunuri, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și a Directivei 2009/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului COM(2017) 637.

Să înceapă votul.

   

273 de voturi pentru, un vot împotrivă. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru realizarea Capabilității de sprijin de foc indirect aferentă programului de înzestrare Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare (PL-x 42/2018). (adoptat)

Legi ordinare. Adoptări.

4. Proiectul de Lege pentru realizarea "Capabilității de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare"; lege ordinară; procedură de urgență.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

   

276 de voturi pentru, două voturi contra. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol (PL-x 239/2017). (adoptat)

5. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol; procedură de urgență.

Comisia pentru industrii și Comisia pentru agricultură propun adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Să înceapă votul.

   

Cu 214 voturi pentru, 58 de abțineri, doi colegi care nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la București, la 12 septembrie 2017 (PL-x 3/2018). (adoptat)

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind asigurarea reciprocă a sprijinului națiunii gazdă, semnat la București, la 12 septembrie 2017.

Comisia pentru apărare propune adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul.

   

Adoptat în unanimitate.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 349/2017). (adoptat)

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Să înceapă votul.

   

Cu 175 de voturi pentru, 92 de voturi contra, 7 abțineri - adoptat.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Explicarea votului!

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Explicarea votului.

Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am venit să vă reamintesc o promisiune pe care ați făcut-o la începutul anului 2017 și în campanie, că nu cresc taxele.

Ordonanța pe care tocmai ați supus-o acum votului și pe care ați votat-o și ați confirmat-o, crește accizele. Și creștea accizele de la o lună la alta cu 20% și este responsabilă pentru o bună parte din creșterea de inflație cu care ne confruntăm acum.

Ați mințit poporul român că nu veți crește taxele, dar v-ați crescut indemnizațiile și, până la urmă, ne aflăm în situația în care suntem acum, cu o economie mai fragilă și cu taxe mai ridicate. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Și cu o creștere economică foarte mică.

Mai dorește cineva explicarea votului? A renunțat.

 
  Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune (PL-x 576/2017). (adoptat)

8. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Să înceapă votul.

   

276 de voturi pentru, un coleg nu votează. Adoptat.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (PL-x 12/2018). (adoptat)

Legi organice. Adoptări.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea proiectului de lege.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Să înceapă votul.

   

Cu 182 de voturi pentru, 79 de voturi contra, 14 abțineri - adoptat.

Domnul Roman, explicarea votului.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

La 100 de ani de la Marea Unire, nu avem doar o Românie dodoloață, avem și un Guvern dodoloț, cu 27 de miniștri și circa 250 de secretari de stat sau asimilați ai acestora, mult peste orice structură similară din alte țări membre ale Uniunii Europene.

Zilele acestea sărbătorim, să zic așa, 50 de ani și de la ultima reformă administrativă, făcută de Nicolae Ceaușescu în 1968, și astăzi am avut curiozitatea să mă uit pe structura Guvernului Maurer, din acea perioadă.

Și vă spun doar așa, pentru buna cunoaștere, și acel Guvern, și cel de acum au o trăsătură comună - aveau 27 de miniștri, printre care și domnul Ion Iliescu, pe atunci ministru al tineretului, în calitate de secretar al Comitetului Central al UTC.

Stimați colegi,

Partidul Național Liberal a votat împotriva acestui proiect de lege, pentru că la 100 de ani de la făurirea statului unitar român modern, este nevoie cu adevărat de o reorganizare și regândire administrativă.

Apelul nostru la majoritatea parlamentară este - decât să ne pierdem timpul în tot felul de comisii și comitete care nu au finalitate juridică, să găsim un proiect de stat serios, cum este reorganizarea administrativă, să ne așezăm la masa discuțiilor și să avem, la 100 de ani de la Marea Unire, o Românie dodoloață, cu un Guvern structurat și cu o zonă administrativă după nevoile noastre. (Vociferări.)

Am sperat, domnule Solomon... Am sperat ca atunci când domnul Dragnea a fost ministrul dezvoltării să rezolvăm această problemă, pentru că era un om care venea din zona administrației publice locale.

Domnule Dragnea, din păcate, Guvernele dumneavoastră au dinamitat acel proiect. Guvernul Grindeanu a elaborat acea strategie de reorganizare și descentralizare. Toate ministerele au răspuns și au spus: "Nu avem ce competențe să transferăm autorităților locale", Guvernul Tudose nu a făcut decât să pună batista pe țambal acestei strategii de reorganizare administrativ-teritorială.

Cred că era un proiect bun, un proiect pe care trebuie să-l discutăm, pentru că realitatea zilelor noastre ne arată că funcționăm cu o administrație după o formă de organizare care nu se mai pretează la ceea ce este în zilele noastre.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnul Benga, explicarea votului, înțeleg.

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Cred că am discutat suficient și la audierea miniștrilor, și la învestirea Guvernului, nu are rost să mai intru în detalii despre cum avem cel mai mare și stufos Guvern din Europa și despre ineficiența lui.

Dar vreau să atrag atenția la următoarea declarație pe care a făcut-o unul dintre liderii dumneavoastră importanți din teritoriu, referitor la secretarii de stat: "Despre mulți nu știu ai cui sunt. De mult timp au rămas acolo și nu-i mai recunoaște nimeni. Eu am unul la Ministerul Dezvoltării și mai vreau unul la Transporturi".

Modul acesta de a "felia" Guvernul țării pe feude personale este profund contraproductiv pentru dezvoltarea nației. Nu putem să organizăm țara, în funcție de cum vor diverșii baroni ai PSD să își împartă "plăcinta".

Mulțumesc frumos. (Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Domnul Bichineț. Acum v-ați hotărât?

Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

În general sunt foarte atent la frazare, la cuvintele pe care le așez în propoziții și la mesajul pe care-l transmit.

Stimați colegi,

Am asistat dimineață, când mulți dintre dumneavoastră erați plecați în altă parte, la declarații politice, și colegul nostru de la UDMR, de altfel un parlamentar foarte bun, care a sesizat că aproape nu știm ce votăm acum jumătate de oră, era foarte supărat pe Partidul Comunist - pe bună dreptate -, ca și mine, ca și mulți dintre dumneavoastră, că a stricat Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară și a făcut două județe.

Domnilor, eu n-am fost prea supărat de treaba aceasta, că s-au făcut județele. Eram elev, la Bârlad, în 1968, când s-a conturat județul Vaslui și toate celelalte județe. Țara aceasta, cum a mers, cum n-a mers, a dat, totuși, înainte și știu, de când lucram la UNCJR, că vă bate gândul regionalizării.

Lăsați în perioada aceasta să rămână țara întreagă, pentru că este nevoie ca țara aceasta să fie întreagă, și județele să funcționeze.

De asemenea, nu pot să înțeleg cum un om poate fi atât de tânăr, atât de inteligent, educat, bine instruit, cum e colegul nostru Năsui, și să fie atât de fariseu?! Să meargă la pupitru, aici, și să-i spună domnului Dragnea sau celor de sus: "V-ați mărit indemnizațiile!".

Domnule, mi se pare mie sau nu cumva au fost mărite indemnizațiile pentru toți?! N-am văzut niciun parlamentar al USR-ului - nu-s caii mei de bătaie aceștia, ca să lămurim - să facă un protest că i s-a dublat salariul! (Vociferări.)

Mergem mai departe.

Domnule Dragnea, este problema dumneavoastră dacă suportați la infinit tot felul de jigniri. Probabil că aveți o socoteală.

Domnule, haideți să terminăm odată cu lecțiile despre penali, care...

Domnule, în țara aceasta, cum suntem, colegule, nu este exclus ca cineva să se supere pe dumneata și într-o zi să te "umfle" de aici, cu tot cu mirul pe frunte! (Aplauze.)

Domnule, este colega noastră aici, de la PSD, care a devenit vedetă națională - Cosma. Este cumva aici?

Voci din sală:

Nu este!

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Că vrem să știm, până la urmă - măi, vreau... am o nedumerire, nu masculină, nu de ordin freudian - până la urmă acel păcătos "Portocală", care s-a dovedit și a fi un bărbat foarte prost, a "paradit-o" sau n-a "paradit-o"?! (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnul Borza Remus.

Domnule Bichineț, m-ați întrebat cum rezist eu la acestea?

Păi, nu vreau să frustrez lumea de intervențiile dumneavoastră!

Vă rog, domnule Borza.

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Astăzi o să fiu de acord cu antevorbitorii de la PNL.

Într-adevăr, administrația publică locală trebuie să reprezinte o prioritate legislativă, trebuie într-adevăr să reprezinte un proiect de țară pentru o guvernare responsabilă.

Din păcate, administrația publică locală este cea mai mare "gaură" neagră a României. Anul trecut au avut venituri - primăriile și consiliile județene - de 135 de miliarde de lei; aceasta înseamnă vreo 35 de miliarde de euro. Vreo 40 de miliarde de euro au și anul acesta.

Vorbim, iată, de peste 200 de miliarde de euro alocări bugetare, în ultimii 10 ani, pentru administrația locală. Unde sunt banii ăștia?!

Două treimi din satele țării nu au utilități - și aici mă refer la gaz, la asfalt, la canalizare, la apă curentă.

Doar 9% din unitățile administrativ-teritoriale se autofinanțează, restul stau cu mâna întinsă la pomana statului.

Nu putem accepta comune cu 500 de locuitori sau orășele cu 1.000 de locuitori.

Haideți să mergem la exemplul Poloniei!

În 1998, Polonia, după cum bine știți, o țară dublă ca populație față de România, cu 38 de milioane de locuitori și cu o suprafață cu 90.000 de kilometri, mai mare decât a României, a trecut la o reformă radicală a administrației, de la vreo 4.300 de unități administrativ-teritoriale, în prezent la 2.700.

Noi defilăm cu același număr de UAT-uri, vreo 3.200 din anii ’90. Chiar în perioada 2000-2004 am mai făcut, așa, pe bandă rulantă, pe vremea domnului Cozmâncă, vreo 200.

Este o administrație nefuncțională! E o administrație care nu reușește nici să atragă fonduri europene, nici să cheltuiască de o manieră judicioasă alocări de la buget. Preponderent, banii se duc pe subvenții, pe salarii, pe aparatul propriu, în loc să meargă în servicii pentru comunitate.

La fel - știți, e o vorbă: "Peștele de la cap se împute!" - sunt de acord iarăși că avem un Guvern "gonflat" cu 28 de ministere, dintre care trei ministere gestionează problematica fondurilor europene.

Știți, e o vorbă la români: "Copilul cu mai multe moașe rămâne cu buricul netăiat".

Aceasta nu înseamnă că o se crească gradul de absorbție acum, dacă avem un vicepremier și două ministere, ceea ce este evident că ne-am dori să crească, dar anul trecut, din păcate, a fost doar 2,7% absorbția fondurilor europene, fondurilor de coeziune și fondurilor structurale.

Sigur că ar trebui să reprezinte o prioritate zero, mă bucur că este doamna ministru Rovana Plumb, s-a întors la Ministerul Fondurilor Europene, și am gândit-o ca o structură de sine stătătoare.

Cred în profesionalismul dânsei. A fost singura care anul trecut a reușit în câteva luni să autorizeze autoritățile de management, după ce vreo trei ani de zile au stat în nelucrare pe exercițiul financiar 2014-2020.

Dar cred în continuare în niște structuri suple, atât în administrația centrală, cât și în administrația locală, care să răspundă mult mai bine nevoilor imperativelor și dinamicii economice sau sociale.

Deci, dragi colegi, vă îndemn pe toți la reformă! Reforma statului, modernizarea instituțiilor statului și a marilor sisteme publice, fie că vorbim de sănătate, învățământ, administrație, infrastructură, cultură etc.

Mulțumesc mult, domnule președinte, pentru amabilitate.

Voci din sală:

Azi dimineață au fost declarațiile politice!

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

Tocmai voi vorbiți?!

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule Borza, vă mulțumesc mult. Am și încălcat Regulamentul, neafiliații trebuiau să vorbească ultimii, iar o să primesc o plângere penală.

Domnule Năsui, vă rog. Dumneavoastră doriți pentru...

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui (din sală):

Drept la replică.

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Drept la replică.

Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte, că-mi acordați acest drept la replică.

Cred că fariseism este mai degrabă să ceri românilor să strângă cureaua, în timp ce noi ne creștem indemnizațiile.

Dacă nu ne-ați auzit protestând împotriva acestor creșteri de indemnizații, poate n-am vorbit suficient de tare, dar suntem singurul partid care a votat împotriva acestor creșteri rușinoase, (Gălăgie.) în condițiile în care cereți românilor să plătească mai multe biruri, să vă creșteți salariile. Este o rușine! (Gălăgie.)

Și, domnule Dragnea, domnule președinte, ieri, același domn Bichineț a venit la această tribună și a făcut aluzii care sunt nedemne pentru un deputat al României, nedemne la adresa femeilor, inclusiv a femeilor din PSD.

Astăzi vedem că face același lucru și dumneavoastră, colegi bărbați din PSD, râdeți la aceste glume. Este o rușine și sper că alegătorii dumneavoastră din județul Vaslui știu ce imagine dați acestui județ, în momentul în care veniți la această tribună și vorbiți cum vorbiți despre femei, care ar trebui tratate cu demnitate și cu respect.

Și, în ultimul rând, da, vom da lecții despre penali, pentru că într-o țară în care penalii sunt în continuare în funcții publice, trebuie cineva să se opună și de aceea USR este singurul partid care susține campania împotriva penalilor în funcțiile publice.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Remus-Adrian Borza:

Și alaltăieri, când am discutat pe moțiunea simplă pe muncă, am vorbit de ipocrizia și populismul unor colegi.

Ce ipocrizie sau care este ipocrizia mai mare, decât să votezi împotriva propriilor indemnizații și să te calci pe picioare la casierie ca să le încasezi?! (Râsete. Aplauze.)

N-am văzut niciun semnatar, din cei 52 de semnatari pe moțiunea simplă, că s-au legat cu lanțuri, ca o formă de protest împotriva acestor indemnizații sau că au refuzat să le încaseze, după cum nici la USR n-am văzut niciun coleg să dea o declarație la casierie, prin Secretariatul General, că refuză încasarea indemnizațiilor.

Dragii mei,

Până la urmă, indemnizația este un drept constituțional pe care, care orice demnitar, evident că avem dreptul să-l încasăm.

Ce pretenție aveți? Să venim desculți, să venim în cioareci, în opinci, în blugi?!

Până la urmă, ca nivel de ierarhizare, avem un coeficient de 8. Nu suntem în vârful piramidei salarizării personalului bugetar. Nu suntem la 12, nici la 11, suntem la 8. Este o indemnizație decentă 9.000 de lei. Nu spun că e mică, nu spun că e mare, dar să faci un caz în fiecare zi pe chestiunea aceasta, iarăși mi se pare un populism deșănțat și păgubos. Un demnitar prost plătit este vulnerabil la prostie și la corupție. Asta doriți în continuare?!

Haideți să punem la adăpost demnitarii țării de astfel de tentații! Altminteri, pe un salariu mizer nu o să-ți vină un om de calitate din mediul privat, din zona antreprenorială, să facă performanță, să modernizeze și să reformeze statul! (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Ganț.

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Nu, nu, așteptați! E o ordine aici, totuși. Cine dorește, apasă pe un buton și apare aici. (Se adresează domnului deputat Pavel Popescu.)

Știu, dar e înainte domnul Ganț! Îmi pare rău.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu intenționam să iau cuvântul, dacă n-aș fi fost din nou martor la o alocuțiune în plenul Camerei Deputaților, absolut inadmisibilă.

Când am devenit deputat, în 2004, am avut convingerea că vin într-o instituție în care lucrează, colaborează și dezbat doamne și domni. În cea mai mare măsură este adevărat. Dar, din nefericire, iluzia mi-a fost spulberată chiar din prima legislatură și, din nefericire, situația se perpetuează până în ziua de astăzi.

Este absolut incalificabil ce auzim în această legislatură, de la acest microfon.

Am fost cu toții de acord și am votat un Cod de conduită. Am exprimat și atunci rezerve, având convingerea că un Cod de conduită nu poate să suplinească lipsa de educație și de bun-simț și, din nefericire, am primit confirmarea gândurilor mele.

Dar, totuși, domnule președinte, stimați colegi, membri ai Biroului permanent, totuși, dacă educație nu există, atunci trebuie să funcționeze coerciția. Aveți atribuțiile conferite de Regulament și de acest Cod de conduită, pentru a stopa astfel de derapaje de la cea mai elementară educație și bun-simț în intervențiile membrilor Camerei Deputaților.

Ceea ce vă rog, din suflet, este să faceți uz de ele. Să întrerupeți de îndată asemenea luări de cuvânt, pentru că nu putem accepta ca de la cel mai înalt for al statului să dăm astfel de exemple societății. Se uită la noi oameni tineri, copii și ce exemplu să urmeze? Jigniri la adresa colegelor, a colegilor? Este absolut incredibil ce se întâmplă!

Iertați-mi patetismul, domnule președinte, stimați colegi, dar este incredibil ce se întâmplă!

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Vă rog.

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am participat în această legislatură și în legislatura trecută la multe "momente" de stand-up comedy de la acest pupitru și, într-adevăr, umorul este cea mai fină formă de inteligență. Tuturor ne-a plăcut să vedem meciuri interesante între domnul fost președinte Traian Băsescu, domnul președinte, domnul Tăriceanu. Da? Eram toți cu zâmbetul pe buze. Dar eu mă declar șocat de faptul că unii din această sală sau că mulți din această sală pot să zâmbească sau să râdă în hohote la grobianismul domnului Bichineț.

Și, da, domnule Bichineț, vă pronunț numele de 20 de ori, să-l audă și domnul președinte și colegii noștri, și să se folosească de pârghiile pe care le avem în această instituție, să vă sancționeze! Pentru că, dacă este unul în această sală, un parlamentar în această sală care nu-și merită salariul, cu siguranță sunteți dumneavoastră.

Mai este un parlamentar, dar n-am să-i spun numele, că risc prea mult, care este în aceeași situație. (Vociferări.) Dar să vă fie rușine, de fiecare dată când vă urcați la acest pupitru și folosiți limbajul licențios pe care-l folosiți!

Nu reprezentați această instituție, nu mă reprezentați, și împreună cu Partidul Național Liberal ne delimităm de comportamentul pe care îl practicați în fața acestei țări!

Domnule Remus Borza, v-am ascultat... Da, sunteți prietenul meu, dar v-am ascultat această pledoarie, vizavi de salarii.

Haideți să vă spun eu ce înseamnă populism. Populism a însemnat săptămâna trecută, când m-am dus în organizație la mine și a venit un laborant în audiență, care lucrează pe 1.300 de lei, cu tot cu spor de toxicitate, net. Aceasta după ce i-a scăzut salariul.

Știți cum m-am simțit eu când el m-a întrebat dacă mi-a mai crescut salariul cu 840 de lei?

Voci din sală:

Donați diferența!

 
   

Domnul Pavel Popescu:

Am dat diferența, mi-am donat diferența pe un an de zile, da, dacă mă întrebați!

Știți cum m-am simțit eu? Așa ar trebui să ne simțim cu toții!

Și Partidul Național Liberal, ca și colegii noștri, s-au opus modificării salariale pe care am avut-o.

Nu suntem demni și domnul nostru coleg ne-a demonstrat astăzi aici că nu suntem demni de banii pe care-i primim, dacă ne comportăm așa cum ne comportăm! (Vociferări.)

V-aș ruga, pe viitor, să nu mai reacționăm pozitiv la astfel de intervenții!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mai dorește cineva să intervină, indiferent pe ce? (Râsete.)

Vă rog.

Stați, că a fost bună întrebarea!

 
   

Doamna Roxana Mînzatu:

Doar o secundă...

Mă adresez unuia dintre antevorbitorii mei, pentru că deja, de la tribuna Parlamentului, de câteva zile avem replici misogine, deșănțate. N-am să le reproduc, însă, în numele colegelor deputat, din PSD, din toate partidele, ne delimităm de astfel de discursuri, care sunt jignitoare la adresa femeilor. (Aplauze.) Nu contează că e vorba de o colegă deputat al PSD sau din alt partid.

Aș vrea, stimați colegi și stimate colege, să avem decență și respect și să arătăm că nu este doar discurs când vorbim de egalitate de gen și facem seminarii, dezbateri și chiar și inițiative legislative.

Pentru că dacă de la tribuna acestui Parlament, al Camerei Deputaților, nu putem să ne respectăm între colegi și nu dăm acest mesaj, restul este absolut inutil!

Nu rămâne nimic altceva de completat. (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulțumesc mult.

De aceasta am insistat, totuși, să mai intervină cineva, pentru că era absolut necesar.

Mai văd aici... Doamna Bîzgan?

 
   

Doamna Oana-Mioara Bîzgan-Gayral:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am nimic de adăugat față de ce au spus deja colegele și colegii din acest Parlament.

Aș dori doar să-mi exprim solidaritatea cu colegele mele din toate partidele politice și, de asemenea, cu colegii care au simțit nevoia și care știu că nu sunt de acord cu anumite lucruri care s-au spus astăzi aici.

De asemenea, probabil că se impune, domnule președinte - și o să discutăm împreună la Comisia pentru egalitatea de șanse - poate o sancțiune pentru lucruri care s-au spus aici, în mod repetat, deși au fost de multe ori încercări să fie corectate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă vreo doamnă mai dorește să intervină sau domnișoară?

Iurișniți Cristina-Ionela.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Doresc să vă rețin atenția... Doresc doar să mă adresez domnului Bichineț, care a provocat acest circuit de replici și răspuns la replică, să vină să-și ceară scuze față de toate femeile parlamentar din această sală.

Mulțumesc.

În calitate de președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule Bichineț, aveți microfonul.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Eu sunt capabil să-mi prezint scuze ori de câte ori greșesc.

Domnule, să nu aveți cu toții televizor, să nu fi aflat că "Portocală" - Negulescu, folosea - și eu am citat - că "singura lui bucurie în lumea aceasta este «paraditul» la cetățeni"?!

Dar dacă s-a înțeles altfel, prezint scuze domnișoarelor, doamnelor și domnilor!

Atât am de spus! (Aplauze.)

 
   

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc mult.

Vă propun să trecem la ultimul punct al ordinii de zi.

 
  Moțiunea simplă inițiată de 62 deputați (MS 1/2018). (respinsă)

10. Moțiunea simplă inițiată de 62 deputați.

Se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Să înceapă votul.

   

96 de voturi pentru, 157 de voturi contra, 16 abțineri, 2 colegi care nu votează.

Moțiunea simplă a fost respinsă. (Aplauze.)

Declar închisă ședința Camerei Deputaților de astăzi.

(Domnul deputat Dan Vîlceanu solicită să ia cuvântul.)

Cine? Explicarea votului?

Vă rog.

Vă rog să luați loc! Îmi cer scuze! Vă rog să luați loc pentru a asculta explicarea votului și vreau să vă mai fac două...

Vă rog să luați loc! Vă rog insistent să luați loc! Domnule Iancu, vă rog să luați loc!

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc!

Știu că programul l-am lungit foarte mult, este deja ora 13,00, dar vă rog să-mi mai acordați câteva minute.

Domnule Nicolicea, îmi cer scuze că vă întrerup!

 
   

Domnul Dan Vîlceanu:

Nicio problemă, domnule președinte, vor fi câteva secunde, de fapt, pentru că nu vreau decât să vă spun că eu, unul, mă declar dezamăgit profund de faptul că am oferit majorității PSD-ALDE ocazia de a recunoaște eșecul măsurilor pe care le-a luat și a recunoaște toți, de a vedea faptul că am fost sfidați, și noi, și cetățenii, chiar de la tribuna Parlamentului, și să oprim acum un astfel de comportament.

Trebuia să recunoaștem cu toții că au existat scăderi de salarii, că au fost măsuri proaste, să ne oprim, să vedem ce s-a întâmplat, să corectăm ce trebuie corectat și lucrul acesta nu se putea face decât începând cu demiterea ministrului care a generat tot acest haos în sistemul de salarizare, și public, și în privat.

Vă mulțumesc.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: - Legea pentru realizarea Capabilității de sprijin de foc indirect aferentă programului de înzestrare Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare (PL-x 42/2018), adoptată în procedură de urgență; - Legea pentru ratificarea rezoluției Adunării Statelor Părți (ASP) la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), adoptată de cea de-a XIV-a sesiune a ASP la Statutul de la Roma al CPI (14/Res.2), la 26 noiembrie 2015, privind articolul 124 din Statutul Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma, la 17 iulie 1998 (PL-x 335/2017), adoptată în procedură de drept comun.  

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vă mulțumesc.

Vreau să mai fac două anunțuri.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, astăzi, 21 februarie 2018, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi adoptate de ambele Camere ale Parlamentului:

1. Legea pentru realizarea "Capabilității de sprijin de foc indirect" aferentă programului de înzestrare "Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare"; procedură de urgență;

2. Legea pentru ratificarea rezoluției Adunării Statelor Părți (ASP) la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), adoptată de cea de-a XIV-a sesiune a ASP la Statutul de la Roma al CPI (14/Res.2), la 26 noiembrie 2015, privind art. 124 din Statutul Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma, la 17 iulie 1998; procedură de drept comun.

Vă mulțumesc.

Membrii Biroului permanent, la sală.

     

Ședința s-a încheiat la ora 12,58.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 16 octombrie 2018, 21:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro