Zsolt-Istvan Biro
Zsolt-Istvan Biro
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 21-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.8 Biró Zsolt-Istvan - marcarea unei jumătăți de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România;

 

Domnul Ben-Oni Ardelean:

  ................................................

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, dau cuvântul domnului Biró Zsolt-Istvan.

Domnul Biró Zsolt-Istvan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în an de centenar. Anul acesta, pe 1 decembrie, se va împlini un secol de la data adoptării Proclamației de la Alba Iulia.

Tot anul acesta, cu câteva zile în urmă am avut o altă aniversare.

Pe data de 16 februarie 2018 s-a împlinit jumătate de secol de la desființarea Regiunii Autonome Maghiare din România. În acea zi, Marea Adunare Națională, condusă de Nicolae Ceaușescu, a adoptat Legea nr. 2 din 1968, lege care, odată intrat în vigoare, a însemnat desființarea Regiunii Autonome Maghiare sau Regiunea Mureș - Autonomă Maghiară - cum se numea pe vremea respectivă. Atunci a fost introdus sistemul administrativ bazat pe județe, valabil și astăzi, și de atunci nu beneficiază comunitatea maghiară din România de autonomie. O autonomie ce a fost promisă de reprezentanții comunității române adunate la Alba Iulia, dar o autonomie pe care a garanta-o și Tratatul privind statutul minorităților naționale, semnat de România la Paris, pe 9 decembrie 1919, document prin care România consimte să acorde, sub controlul statului român, comunităților secuilor și sașilor din Transilvania, autonomie locală în ceea ce privește chestiunile religioase și școlare.

Acest drept a fost garantat și de Constituția României adoptată în 1952, creând astfel bazele unei autonomii locale. După Constituție: "În Republica Populară Română se asigură autonomie administrativ-teritorială populației maghiare din raioanele secuiești unde ea formează o masă compactă".

După 50 de ani ne trezim că și existența secuilor sau a Ținutului Secuiesc este pusă sub semnul întrebării. Din păcate, această posibilitate și acest drept de autonomie au fost respectate doar o foarte scurtă perioadă de timp. Astfel, comunitatea maghiară, la această aniversare de jumătate de secol, așteaptă în continuare împlinirea deplinei libertăți naționale, așa cum s-a promis la Alba Iulia, acum o sută de ani.

Și de ce să nu sperăm ca odată cu acest an centenar, și România să se alăture acelor state europene unde acest drept este un lucru firesc și acceptat.

Mulțumesc.

Deputat de Mureș, Biró Zsolt.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 15 noiembrie 2018, 12:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro