Plen
Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.34/02-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-11-2018
07-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 26-02-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 februarie 2018

3. Dezbateri politice cu participarea doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Ministerul Afacerilor Interne - între demnitari bine păziți, polițiști nemulțumiți și femei neprotejate în fața violenței".

 

Domnul Florin Iordache:

  ................................................

Din partea Guvernului, participă la dezbateri politice doamna ministru Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Vă reamintesc timpul maxim prevăzut de Regulament: Grupul parlamentar al PNL are 5 minute pentru prezentarea temei; apoi, doamna ministru are 5 minute; reprezentantul grupului parlamentar - 3 minute pentru lămuriri suplimentare; fiecare grup parlamentar câte 3 minute.

Pentru început, dau cuvântul domnului vicelider, Victor Paul Dobre, pentru a prezenta subiectul dezbaterii.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimată doamnă ministru,

Astăzi, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaților și în exercitarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului, Grupul parlamentar al PNL a solicitat prezența doamnei ministru de interne, întrucât noi apreciem că la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Interne sunt disfuncționalități majore, grave, care afectează atât ministerul, cât și percepția cetățeanului, și mai ales ceea ce trebuie să facă acest minister pentru cetățeni.

În primul rând, disfuncționalitatea majoră a apărut ca urmare a crizei de personal, cauzate de legea care a permis pensionarea anticipată, o lege inițiată, promovată și susținută de Partidul Social Democrat, fără un studiu de impact, fără o evaluare, și care astăzi a dus Ministerul Afacerilor Interne într-o poziție extrem de dificilă, din cauza unui deficit major de personal, cantitativ, dar și calitativ, pentru că principalele categorii de personal care au părăsit ministerul sunt reprezentate de oameni cu experiență, din eșaloanele superioare de conducere.

Astfel, în acest moment, la nivelul managementului ministerului, există o situație critică - și plec în primul rând de la faptul că secretarul de stat pentru ordine publică, practic, nu există. Această funcție a fost atrofiată. Această funcție a fost balansată de promovarea unui proiect de lege prin care Inspectorul general al Poliției Române a căpătat rang de secretar de stat. Acest lucru a dus la disfuncționalități manageriale. Acest lucru a creat o criză la nivelul conducerii ministerului, o criză între ministru și șeful Poliției Române, care a dus în final, nici mai mult nici mai puțin, la căderea Guvernului Tudose.

Voci din sală:

Exagerați!

Domnul Victor Paul Dobre:

Ați exagerat dumneavoastră, nu noi!

În același timp, dacă analizăm armele, cele patru arme ale ministerului - în primul rând, regina lor, Poliția Română, este în momentul de față într-o situație dramatică. Nu are asigurate eșaloanele de conducere, la nivel corespunzător, calitativ, cu experiență profesională, nu are asigurată nici baza, respectiv, în primul rând, subliniez, problema posturilor comunale, unde există un deficit major.

De asemenea, în momentul de față, ca urmare a Legii salarizării, mii și mii de funcționari publici cu statut special, cei care au rolul de a asigura ordinea publică, siguranța cetățenilor, au pierdut, începând cu 1 ianuarie 2018, sporuri importante pentru ore suplimentare, cu efect direct asupra siguranței cetățenilor, asupra asigurării ordinii publice.

Nu aș vrea să vorbesc astăzi despre Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Suntem într-o situație de urgență. Știu că mii de cadre efective ale acestui inspectorat sunt în acțiune. Suntem sub atenționare meteo - coduri în vigoare - vreau să vă spun, doamnă ministru, că aceste coduri au fost introduse acum 12 ani, atunci când noi conduceam țara - și trebuie să-i respectăm pe acești oameni!

În ceea ce privește Jandarmeria Română, aș vrea să menționez, încă o dată...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să încheiați!

Domnul Victor Paul Dobre:

... ceea ce am mai spus, asupra faptului că orice extindere a atribuțiilor acestei arme, în zona Serviciului de Protecție și Pază, excede cadrului legal, cu toate implicațiile respective.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Victor Paul Dobre:

Nu, nu, nu, dați-mi voie să termin!

Domnul Florin Iordache:

Păi, bun... în condiții de timp...

În condițiile acestea, intrați în timpul colegilor dumneavoastră.

Domnul Victor Paul Dobre:

Permiteți-mi să termin!

Domnul Florin Iordache:

Da!

Domnul Victor Paul Dobre:

În același timp, în ceea ce privește prefecturile, o situație la fel de gravă - este prima dată când secretarul de stat pentru relația cu instituția prefectului nu este un înalt funcționar public sau un om care a avut experiența acestei funcții, și lucrul acesta se reflectă, în primul rând, pe două structuri aflate direct în relația cu cetățeanul - Direcția Generală de Pașapoarte și Direcția Regim de Permise și Înmatriculare a Vehiculelor.

Vă atrag atenția, doamnă ministru, că extinderea la 10 ani a valabilității pașapoartelor electronice - înțeleg măsura, pentru că este o măsură disperată, pentru că vine vara și nu faceți față cu efectivele care sunt - dar vă atrag atenția că s-ar putea - și va trebui să aveți o discuție cu specialiștii - ca acest lucru să afecteze, într-un interval mai lung de timp, actele cu care cetățenii noștri se deplasează în străinătate.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Doamnă ministru, aveți 5 minute.

Vă rog!

Doamna Carmen Daniela Dan (ministrul afacerilor interne):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt astăzi în fața dumneavoastră pentru a clarifica o serie de aspecte despre care am mai dat explicații în spațiul public.

Am însă oportunitatea să o fac și în plenul Camerei Deputaților și vă mulțumesc pentru invitație.

În ultimele 3 luni am fost prezentă de două ori în fața Comisiilor parlamentare pentru apărare, ordine publică și siguranță națională - o dată pentru prezentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2018 și a doua oară pentru învestirea în Cabinetul Dăncilă.

Am prezentat comisiilor situația bugetului, planul de investiții și cel privind reducerea deficitului de personal, precum și măsurile legislative care au menirea de a susține activitatea personalului din Ministerul Afacerilor Interne.

De fiecare dată am punctat prioritățile majore ale ministerului, printre care: reformarea Poliției, modernizarea dotărilor Jandarmeriei sau creșterea capacității de intervenție în situații de urgență. Măsurile luate la nivelul ministerului au ca scop atingerea acestor obiective.

Probabil că persoanele care au avut inițiativa invitării mele, astăzi, au lipsit de la audierile din Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Întrucât tema dezbaterii din Parlament este sumară, voi prezenta succint câteva aspecte care au generat interes în ultima perioadă.

Recunosc că a fost dificil să înțeleg, din modul în care este formulată tema dezbaterii, respectiv, "Ministerul Afacerilor Interne - între demnitari bine păziți, polițiști nemulțumiți și femei neprotejate în fața violenței", dacă se dorește prezentarea unei construcții poetice sau o dare de seamă serioasă. Am ales să prezint o dare de seamă serioasă.

Voi încerca să fiu foarte la obiect, în condițiile în care principala prioritate a acestor ore este asigurarea coordonării intervențiilor structurilor pentru situații de urgență, cauzate de situația vremii din țară.

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Interne, au fost multe discuții pe această temă, fapt pentru care în mai multe rânduri, atât eu, cât și ministrul muncii sau ministrul apărării naționale, am făcut declarații publice și am explicat situația de fapt. Mă refer și la cei doi colegi ai mei, pentru că salarizarea în Ministerul Afacerilor Interne este subscrisă salarizării din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.

Chiar dacă vorbim de o legislație specifică acestui întreg domeniu, evident că zona Poliției a fost foarte vocală și prezentă în spațiul public, polițiștii fiind funcționari publici cu statut special, care se pot organiza în sindicate.

Separat de discursul sindical, sunt lucruri concrete pe care salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Interne le presupune și voi prezenta câteva date în acest sens.

În Ministerul Afacerilor Interne sunt prevăzute 151.000 de funcții, dintre acestea fiind ocupate 127.000. Din numărul total de funcții, aproximativ 65.000 de funcții sunt prevăzute pentru funcționari publici cu statut special, adică polițiști. În anul 2017, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate, salariile polițiștilor au crescut cu 10%, iar cele ale militarilor și ale personalului civil cu 15%.

Începând cu 1 ianuarie 2018, s-a adăugat o creștere, în medie cu 3-4 procente, la salariul net. Cel mai mic salariu de poliție, cel al unui agent debutant, a crescut în ultimul an cu 29,3 procente. Dacă în decembrie 2016 salariul minim net al unui agent era de 1.373 de lei, acum este de 1.776 de lei. Cel mai mare salariu net este situat la 6.777 de lei, în cazul ofițerilor fără indemnizație de conducere.

Cel mai mic salariu din zona militară, adică din Jandarmerie, sau de la Pompieri, a crescut în ultimul an cu 28 de procente, de la 1.340, în decembrie 2016, la 1.717, în ianuarie 2018.

Și pentru că s-a tot vorbit de scăderea salariilor în urma aplicării Legii salarizării din sistemul bugetar, vreau să vă informez că, în urma analizei realizate luna aceasta, după plata salariilor corespunzătoare lunii ianuarie 2018, a reieșit că în întreg Ministerul Afacerilor Interne numai 58 de salarii au scăzut, în sensul că acestea au depășit grila salarizării. Este vorba de funcționari publici, manageri publici, personal medical și un singur polițist care are funcția de director general.

O radiografie a salariilor actuale ale polițiștilor din Ministerul Afacerilor Interne arată astfel:

  • 9.091 de polițiști au salarii între 1.500-2.000 de lei;
  • 33.647 de polițiști au salarii între 2.000-3.000 de lei;
  • 22.306 polițiști au salarii peste 3.000 de lei.

Atenție! - vorbim despre salarii, și nu despre venituri salariale. De aceea, se impun câteva precizări.

În salarizarea din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională venitul salarial se compune dintr-o componentă fixă, respectiv salariul de funcție, adică cele menționate anterior, și una variabilă, respectiv sporurile și majorările. Aceasta înseamnă că la salariul de funcție se mai adaugă norma de hrană, norma de echipament, în condițiile în care polițistul nu optează pentru uniformă, și diverse sporuri și majorări, conform condițiilor de muncă.

În zona sporurilor și majorărilor, apar elementele fluctuante, care au cauzat unele diferențe, generate de următoarele tipuri de situații.

Cuantumul sporurilor pe bază de pontaj - cu alte cuvinte, vor exista diferențe de la o lună la alta, în funcție de numărul de ore lucrate pe timpul nopții, numărul de ore lucrate în zilele libere sau de sărbători, ori alte sporuri de acest gen.

O altă componentă care influențează venitul salarial ține de cuantumul normei de hrană, care este calculat în funcție de zilele calendaristice ale lunii în curs. Cu alte cuvinte, norma de hrană este de 32 de lei pe zi, ceea ce înseamnă o sumă de 960 de lei sau 992 de lei, în condițiile unei luni de 30 de zile sau de 31 de zile; luna aceasta, fiind puține zile calendaristice, înseamnă implicit un cuantum mai mic al acestei sume față de luna ianuarie.

Și în cazul normei de echipament, pot apărea diferențe de la o lună la alta. Spre exemplu, promoțiile care au început munca în luna ianuarie 2018 au primit echipament necesar desfășurării misiunilor, fapt pentru care nu au mai primit și suma corespunzătoare în bani. În mod obișnuit, dacă angajații au echipamentul necesar, norma de echipament lunară se plătește în bani și este în jur de 250 de lei.

Alte diferențe pot rezulta din diferite situații particulare, care țin de existența unor zile de concediu medical, de mutarea de la o unitate la alta, de schimbarea condițiilor de muncă sau de încetarea aplicabilității unui spor sau altul, cum ar fi cel privind lucrările sau misiunile speciale.

Un aspect despre care s-a vorbit foarte mult în spațiul public este cel referitor la sporul de 40% pentru intervenția de la domiciliu, care, din ianuarie 2018, nu mai are bază legală de aplicare. Aici se impune o observație, pentru că există o mare confuzie în spațiul public - un astfel de spor, pentru plata timpului liber al polițistului nu a mai existat până anul trecut. Respectivul spor a fost introdus pentru prima dată prin amendament susținut în Parlament, cu ocazia adoptării Legii de aprobare a Ordonanței nr. 9/2017 privind unele măsuri în anul 2017, fiind valabil doar pentru 6 luni. Lucrurile acestea se știu foarte bine, inclusiv de membrii Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților, unde s-a discutat acel amendament, adoptat apoi de majoritatea parlamentară din primăvara anului trecut.

De acest spor au beneficiat 8.000 de polițiști, acesta fiind raportat la salariul de funcție și la numărul de ore cât angajatul stătea acasă. Cu alte cuvinte, cu cât stăteai mai mult acasă, fără a fi chemat din timpul liber, cu atât primeai mai mulți bani.

Am spus și în declarațiile mele că, în aplicarea sa, acest spor a avut și efectul de a încuraja statul acasă.

Spre exemplu...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați!

Doamna Carmen Daniela Dan:

... dacă într-un colectiv de patru persoane, erau de serviciu doi angajați, aceștia preferau să gestioneze întreaga problematică a unității pentru a nu-i chema de acasă pe colegii aflați în timpul liber și care, odată chemați, nu ar mai fi primit sporul respectiv. Personal am verificat acest lucru și am să vă dau două exemple.

În luna august a anului trecut, în orașul Sighișoara, centru turistic important, după ore 16,00, erau în sediul Poliției doi polițiști, unul la Dispecerat și un ofițer la comandă. În teren erau două patrule, una de ordine publică și una de poliție rutieră.

În Sinaia, în aceeași perioadă a anului, după ora 16,00, erau o singură patrulă de poliție și doi polițiști la sediu, din care unul era la Dispecerat, aceasta în condițiile în care, la acel moment, din cele 39 de funcții de polițiști prevăzute în statul de funcții, erau încadrate 33 de funcții.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, doamnă ministru!

Doamna Carmen Daniela Dan:

Pentru rezolvarea acestor situații, este nevoie de creșterea numărului de polițiști, dar și de o mai bună organizare a programului de lucru.

Inspectoratul General al Poliției Române va organiza în curând o conferință de presă exact pe această temă, prezentând o serie de soluții de asigurare în bune condiții a continuității serviciului polițienesc, la nivel teritorial.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc!

Doamna Carmen Daniela Dan:

Vă reamintesc, încă o dată, că numărul ieșirilor din sistem - pentru că, din solicitarea dumneavoastră, constat că aceste plecări masive sunt puse în responsabilitatea acestui Guvern - în anul 2016 au ieșit din sistem 12.554 de oameni, iar în anul 2017 - 8.213 oameni. Precizarea este necesară pentru cei care au considerat că Ordonanța nr. 59/2017, de anul trecut, de modificare a Legii pensiilor militare, a determinat ieșiri consistente la pensie, când, de fapt, aceasta a reglat o situație total anormală, în care pensiile erau mai mari decât salariile.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă ministru!

În continuare, o invit pe colega noastră, doamna deputat Valeria Schelean, pentru precizări.

Vă rog.

Doamna Valeria-Diana Schelean-Șomfelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Tema pentru care astăzi ați venit în fața Parlamentului se referă, printre altele, și la combaterea fenomenului violenței în familie. Nu am auzit în expunerea dumneavoastră - și am ascultat-o cu foarte mare atenție - nimic despre această problemă cu care ne confruntăm. Probabil că la fel de superficial cum ați tratat dumneavoastră această temă, astăzi, o tratează și reprezentanții Poliției Române, ori de câte ori se întâlnesc cu astfel de situații. Și nu o spun eu, o spun inclusiv colegii dumneavoastră de guvernare, fiindcă am avut curiozitatea să studiez Strategia Națională privind promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2018-2021, elaborată de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, și am să vă citesc câteva fraze din această strategie, de unde rezultă îngrijorarea, chiar și a colegilor dumneavoastră, cu privire la modul în care Poliția Română se implică în acest fenomen.

Spune doamna Olguța Vasilescu "... este necesară identificarea unor mijloace de monitorizare reală a respectării ordinelor de protecție și elaborarea unor măsuri cu caracter disuasiv în ceea ce privește aplicarea unor pedepse pentru agresorii care încalcă ordinul de protecție, în scopul de a înlătura starea de nesiguranță a victimei și de a evita situațiile dramatice soldate cu decesul acesteia..."

Tot în strategie, ni se spune că "... una dintre problemele constante este nivelul scăzut de încredere în capacitatea de intervenție a organelor de poliție...."

Și nu putem să nu ne întrebăm, de ce este așa un nivel scăzut de încredere a victimelor în ceea ce poate face Poliția Română în astfel de situații, în contextul în care numai de curând, chiar în mandatul dumneavoastră, în anul 2018, am fost zguduiți de câteva evenimente - și nu vreau să le reiau aici, ci doar vreau să vă readuc aminte de cazul de la Titu - Dâmbovița sau de cazul tinerei de 38 de ani ucisă în incinta unei grădinițe private din sectorul 2 din București.

Am mai făcut de-a lungul timpului interpelări și am mai cerut explicații din partea altor miniștri de interne și răspunsurile primite până în acest moment au fost cel puțin hilare. Și am să vă citesc, pe scurt, ce face Poliția Română ori de câte ori primește un ordin de protecție și atunci când are obligația să supravegheze modul în care sunt respectate obligațiile puse în sarcina agresorilor de instanțele de judecată. Și mi s-a spus atunci de ministrul de interne în funcție la acel moment, că se încheie un proces-verbal, după chemarea agresorului, i se pune în vedere ce interdicții are; acesta ia la cunoștință de ceea ce, odată, a mai luat la cunoștință, printr-o hotărâre judecătorească... și în final, ce face polițistul? Încheie un proces-verbal prin care consemnează aceste detalii privind punerea în executare a ordinului de protecție.

Eu vreau să îmi spuneți, doamnă ministru, - și la aceasta m-aș fi așteptat în intervenția dumneavoastră - ce ați făcut, concret, dumneavoastră, ca ministru, pentru asigurarea protecției victimelor violenței în familie? Pentru că tot în acea strategie, la care am făcut referire puțin mai devreme, ni se spune că una dintre probleme este elaborarea unor acte normative, la nivelul legislației secundare și terțiare, care să asigure instrumente de lucru, proceduri și metodologii concrete care să stabilească sarcini și atribuții pentru toți polițiștii implicați în domeniul prevenirii și combaterii violenței domestice.

Eu aceasta aș fi așteptat astăzi de la dumneavoastră, doamnă ministru!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

În continuare, încep dezbaterile.

Grupul PSD.

Domnul președinte al Comisiei pentru apărare, Dorel Căprar.

Aveți 3 minute.

Vă rog.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Domnilor Comandanți,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat, lăsați-mă să vorbesc, pentru că și eu v-am lăsat în comisie să vorbiți! (I se adresează domnului deputat Victor Paul Dobre.)

În primul rând, cred că tema de astăzi este succint dezbătută de dumneavoastră și cerințele pe care le-ați avut cred că nu le-ați exprimat foarte clar aici. Veți spune că le-ați transmis în scris doamnei ministru. Am înțeles!

Spuneați că există disfuncționalități majore în nivelul de conducere a ministerului. În primul rând, cea mai mare disfuncționalitate ar fi criza personalului. Eu vă întreb retoric - acea lege despre care spuneți că a fost susținută de PSD - oare dumneavoastră nu ați votat-o? Eu vă spun că da! Voturi au fost 289 pentru, un vot contra și 13 abțineri. Deci cred că nu are sens să dezbatem subiecte de genul acesta, pentru că, dacă PSD a greșit, și dumneavoastră ați greșit la momentul respectiv.

Spuneați că secretarul de stat pe ordine publică nu există. Eu vă spun că există și, dacă ați participa la toate activitățile Comisiei pentru apărare, nu doar la activitățile din cadrul Camerei Deputaților, ați vedea. Probabil că nu v-ați însușit încă toate obligațiile de parlamentari, prin care mai trebuie să și ieșim din această clădire, să mergem la structurile pe care ar trebui să le controlăm, să stăm de vorbă cu reprezentanții acestor structuri, să le cunoaștem problemele și să încercăm să le rezolvăm. Și aici mă refer inclusiv la structura Jandarmeriei, unde dumneavoastră ați solicitat o întâlnire cu dânșii. Am votat în comisie, ne-am deplasat la Jandarmerie, iar dumneavoastră nu ați participat niciunul. Îmi pare foarte rău, dar cred că doar stând în spatele unor taste, la telefon sau la calculator, și făcând tot felul de supoziții, dezbateri, aprecieri sau mai puțin aprecieri, nu știu dacă putem rezolva această problemă.

Eu cred că în Comisia pentru apărare, cel puțin în Camera Deputaților, putem avea discuții și putem avea un consens, pentru a rezolva problemele pe care le identificăm.

Mai spuneați de salarizare. Eu vreau să vă spun că, știm cu toții că, începând de la 1 ianuarie 2018, conform art. 38 din Legea nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază al militarilor funcționari publici cu statut special și personalul civil al Ministerului Afacerilor Interne a fost majorat cu 25%.

Cum puteți să veniți să spuneți aici că mii și mii de cadre au salariul redus? Mii și mii!

Păi, cred că asta o puteți spune doar pentru presă. Nu cred că ne puteți spune nouă, celor care mai citim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

... poate mult mai mult decât dumneavoastră!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare...

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

O frază aș mai vrea, dacă se poate.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Ați spus de IGSU. Dacă tot mi s-a terminat timpul, invit mâine, la întâlnirea cu IGSU, pe membrii Comisiei pentru apărare, de la toate partidele, să participăm, nu să meargă numai cei de la PSD și colegii de la USR, să veniți și dumneavoastră, ceilalți, din comisie, să vedeți. Chiar dacă știți, chiar dacă ați făcut legea, chiar dacă sunteți cei care ați adoptat denumirea de coduri - galben, portocaliu și așa mai departe - să veniți să vedeți ce se întâmplă și în momentul de față.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Grupul PNL, domnul deputat Raețchi.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Da, vă rog, domnule Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

Dat fiind faptul că în Regulamentul Camerei Deputaților, la art. 205 alin. (3), este stabilită foarte clar durata intervențiilor, am rugămintea, fiindcă s-a depășit timpul alocat Grupului PSD, prin intervenția doamnei ministru, și a reprezentantului PSD, să alocați timp suplimentar și celorlalte partide sau grupuri politice parlamentare, în speță Partidului Național Liberal, și celorlalte grupuri care vor solicita, la nivelul timpului depășit de doamna ministru și de reprezentantul PSD.

Așa e corect, să știți!

Domnul Florin Iordache:

Domnule deputat, asta am făcut!

Colegul dumneavoastră din stânga mea... asta am făcut, domnule deputat.

Domnule Raețchi, vă rog.

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de toate, pentru domnul președinte al Comisiei pentru apărare. Am participa cu plăcere la toate activitățile, dacă nu ar presupune atâtea mese și ciorbe de servit, care afectează silueta. Venim cu plăcere atunci când sunt lucruri mai sobre. (Vociferări.)

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să încep reamintindu-vă că, în urmă cu 10 luni, ministrul de interne, doamna Carmen Dan, și primarul Capitalei, doamna Gabriela Firea, au decis, într-un act de mare curaj, să înceapă lupta cu "Balena Albastră". Au luat bani din buget, au organizat concerte, au pregătit tricouri, au plătit PR-ul de rigoare, au trimis polițiști în școli să le prezinte copiilor cumplita creatură, au dansat, au cântat, au strigat: "Jos, Balena!".

Ei bine, în urmă cu o lună, DIICOT a finalizat și a clasat dosarul "Balena Albastră" cu următoarea concluzie: "Nicio sinucidere nu a avut loc în România din cauza acestui joc. Jocul «Balena Albastră» a cunoscut o amploare nejustificat de mare, generată de speculații".

Cu alte cuvinte, doamna Firea și doamna Dan au cântat, au dansat și au dat bani degeaba.

Iar dacă asta pare să fie oricum vocația doamnei Firea, lucrurile sunt mai complicate în cazul ministrului de interne, pentru că ministrul de interne are la dispoziție specialiști în chestiuni atât de grave și structuri informative.

Cum e posibil, în aceste condiții, ca un ministru de interne bine informat să iasă la luptă împotriva unui fenomen inexistent, promovând implicit ideea, în rândul copiilor, așa cum sugerează cei de la DIICOT?

Drept vorbind, nu există explicație. Putem doar să observăm că, așa cum avem fake news în media, la Ministerul Afacerilor Interne există o conducere fake (Aplauze.) și măsuri fake, bune doar pentru un eveniment de presă, dar care nu rezolvă nimic, în realitate.

Situația femeilor care cad victime violenței domestice este cunoscută de ani de zile. Din 2014, cred că este Legea colegei mele. De ani de zile așteptăm soluții concrete pentru aplicarea ordinului de protecție.

Aceste soluții au început să apară, atenție, în teorie, doar după ce opinia publică s-a revoltat, în urma unor crime oribile. Dar, deocamdată, sunt doar măsuri pe hârtie.

Adevărul este că nu avem brățări electronice pentru a controla bărbații violenți. Adevărul este că nu avem suficienți polițiști pentru a-i supraveghea.

Starea de permanență a poliției în mandatul doamnei Carmen Dan este tot un fake news. Poliția a fost depopulată, după reforma pensiilor, marca PSD. Prin știri strecurate pe surse, specialiștii s-au grăbit să plece înaintea unor posibile tăieri.

Numărul polițiștilor a scăzut dramatic, iar responsabilitățile lor au crescut mult. Polițiștii patrulează singuri și își pun viața în pericol.

În țară, supraaglomerarea cu sarcini a unui aparat străveziu de poliție a atins dimensiuni cronice. Și plecările vor continua, pentru că veniturile - atenție!, veniturile, nu salariile - au scăzut, în poliție.

Credeți, în aceste condiții, că femeile vor fi protejate de soți violenți, știind că aparatul de poliție este redus aproape la jumătate și funcționează în regim de avarie? Veți vedea că e o nouă formă de conducere fake.

Așa cum este o conducere fake să accepți tu, ca ministru de interne, ca drepturile polițiștilor să fie afectate.

Așa cum e o conducere fake să cauți trei zile un pedofil, pe toate posturile de televiziune, și să îl găsești în subordinea ta, cu o sumedenie de antecedente mușamalizate.

Așa cum e o conducere fake... (Aplauze.) ... să fugă din țară (Aplauze). ... de sub control judiciar, complici ai unor politicieni ai PSD, iar poliția să anunțe asta după câteva săptămâni.

Așa cum e o conducere fake să elimini Președinția și CSAT din orice relație cu DGPI, dar să pretinzi că descoperi un microfon în casa ta, ascuns, fără să soliciți un punct de vedere de la DGPI, care pentru asta este plătit. (Aplauze.)

Dacă aveam, domnule "Mitralieră", astfel de situații la DNA, cerea Tudorel Toader revocarea în 120 de puncte, nu în 20 de puncte. Nici azi nu și-ar fi terminat expozeul pe care l-a început joi. (Aplauze.)

Aceasta este, în concluzie - că bănuiesc că termin timpul - situația din Ministerul Afacerilor Interne. Să-i spunem, "pe nume și pronume", cum ar spune doamna Dan, o conducere fake, măsuri fake și o siguranță fake pentru cetățenii României.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)(Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Stanciu-Viziteu.

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc.

Stimată doamnă ministru Carmen Dan,

Apreciem că ați început să respectați legea și ați răspuns invitației Parlamentului.

Nu am uitat declarația dumneavoastră în care ați susținut că într-un Guvern politic miniștrii sunt nominalizați și schimbați în forurile statutare ale coaliției.

Doar pentru această afirmație care sfidează legea ar trebui să fiți demisă.

V-am adus o copie a Legii răspunderii ministeriale, care spune fără echivoc, astfel: "Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului". Asta înseamnă că dumneavoastră răspundeți aici, în fața acestui plen, și nu în fața lui Liviu Dragnea.

Dacă nu ați înțeles încă acest fapt simplu, puteți urma exemplul liderului dumneavoastră politic, domnul Liviu Dragnea, care a demisionat din fruntea MAI în 2009, invocând un buget insuficient pentru MAI.

Am înțeles că a trebuit să așteptăm șapte luni de la promulgarea Legii salarizării unitare, să ne dăm seama că există câteva salarii care scad.

În ultimul an, Ministerul Afacerilor Interne a devenit o sursă de scandal. Eurobarometrul din toamna anului 2017 arată că 45% din populație nu are încredere în poliție.

Ca membru al CSAT, ați ignorat orice logică de bun-simț, atunci când v-ați plâns la partid, și nu ați apelat mai întâi, conform legii, la propriul serviciu de informații, pentru a elucida misterul microfonului pe care l-ați găsit în locuință.

Când opinia publică a semnalat cazul polițistului abuzator, ce ați făcut? Ați cerut demiterea șefului structurii care a prins suspectul, ați cerut demiterea șefului Poliției, ca să anunțați un înlocuitor propus de PSD.

Din moment ce vă lăsați dirijată de un condamnat penal, este de înțeles că nu vă pasă de profesioniștii din MAI.

Ați fost însă foarte preocupată de modificările Codului penal, când ați încercat să găsiți pârghii pentru a zdrobi, prin forță brută, viitoarele manifestații care ar tulbura liniștea PSD.

Binele comun nu a fost niciodată pe agenda acestei coaliții, iar dumneavoastră, doamnă ministru, ați ajutat la protejarea intereselor de grup din PSD și ALDE.

V-am întrebat și dacă aveți informații despre existența unui stat paralel. Mi-ați răspuns doar printr-o listă de atribuții ale MAI și atât. Colegul dumneavoastră, ministrul apărării, a avut curaj și a spus clar că nu există așa ceva.

Vă întreb din nou: există un stat paralel? Și dacă da, ce ați făcut, ca ministru de interne, să-l opriți?

La un an după ce Parlamentul României v-a învestit cu încredere în funcția de ministru, ne-ați dezamăgit. Ne-ați dezamăgit prin lipsa de fermitate cu care ați tratat momentele de criză din România. Ne-ați dezamăgit prin politicianismul obscur care pune în prim-plan slugărnicia și nu profesionalismul și devotamentul pentru interesul public. Ne-ați dezamăgit prin totala lipsă de responsabilitate în exercitarea funcției de ministru.

Este momentul să plecați și să lăsați locul unui profesionist. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Grupul UDMR, doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Suntem foarte îngrijorați de datele statistice cu privire la numărul de cazuri raportate privind violența în familie, deoarece aceste date nu reprezintă realitatea cotidiană. Una din trei femei este victima violenței în familie, însă victimele nu au încredere în autorități, iar din această cauză multe dintre aceste persoane nu raportează aceste abuzuri.

Cetățenii trebuie să aibă încredere în competența și în măsurile de intervenție ale poliției. Și, în consecință, vă rugăm să tratați cu maximă atenție, pentru ca organele competente să intervină în timp util, deoarece, pentru aceste victime, fiecare minut, fiecare oră, fiecare zi contează, chiar poate salva vieți.

Salutăm inițiativa Guvernului privind modificarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, care va fi dezbătută, în procedură de urgență, în Parlament.

După cum bine știm, România a ratificat în 2016 Convenția de la Istanbul și s-a angajat să coreleze legislația în vigoare cu recomandările Convenției.

Este de remarcat faptul că proiectul de lege inițiat de Guvern conține și modificările depuse de UDMR în iunie 2017, împreună cu ceilalți colegi din Parlament, deputați și senatori.

Este foarte important să conștientizăm că, în dezbaterea proiectului de lege în Parlament, avem nevoie de consens, dialog și eficiență din partea fiecărui partid.

Credibilitatea organelor competente constă și în modalitatea de recrutare a personalului.

Din punctul de vedere al asigurării resurselor umane, una dintre măsurile pragmatice și eficiente, din punctul nostru de vedere, a fost și este recrutarea pentru Academia de Poliție a unor tineri proveniți din rândul minorităților naționale.

Numai că măsura nu își dovedește eficiența dacă, după terminarea studiilor de pregătire, acești tineri nu își vor desfășura activitatea în comunitățile unde cunoașterea limbii minoritare poate fi un avantaj în activitatea de prevenire și de combatere a fenomenului infracțional.

Într-un cuvânt, am dori ca acești tineri să fie repartizați în comunitățile unde cunoașterea limbii, din punct de vedere profesional, este un beneficiu al instituției în cadrul căreia își desfășoară activitatea.

De asemenea, ar fi de dorit ca și pentru pregătirea specialiștilor în domeniul arhivelor, așa cum, de altfel, este în cazul Academiei de Poliție, să fie locuri destinate tinerilor proveniți din comunitățile minoritare, dat fiind faptul că, în diferite regiuni ale țării, o bună parte din arhiva depozitată este scrisă în limba minorității respective. Or, pentru studierea și prelucrarea acestor documente, este indispensabilă cunoașterea acelei limbi.

Rugăm conducerea ministerului, ca și în acest sens să adopte o poziție pragmatică, rezervând locuri pentru tineri provenind din aceste comunități.

Problemele enumerate mai sus sunt foarte importante pentru comunitățile noastre.

Ca politicieni responsabili, trebuie să avem în vedere rezolvarea urgentă a acestor situații, pentru beneficiul tuturor.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare, Grupul parlamentar al ALDE, domnul deputat Băișanu Ștefan.

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Doamnă ministru,

Stimați chestori,

Dragi colegi,

Aș vrea să vă spun că astăzi nu vă vorbește doar deputatul Alexandru Băișanu, ci deputatul care a avut în familie un subofițer de pompieri, Dumnezeu să-l odihnească, tatăl meu, despre care am încă vie imaginea lui în cizme și manta, și în nări încă mai am mirosul pe care îl aducea tata, acasă, după ce venea de la o intervenție, acolo unde salva vieți, oameni, gospodării și așa mai departe.

Sunt convins că în ministerul despre care facem astăzi vorbire nu discutăm doar despre un pedofil, Dumnezeu să-l ierte pentru ce a făcut, iar justiția de astăzi să-l pedepsească.

Eu cred că în acest minister există oameni care își sacrifică cu adevărat viața și oferă înapoi statului român tot ce au putut primi ei de la statul român până a ajunge în situația de a salva.

Deci, haideți să nu aruncăm cu pietre doar pentru că trebuie să aruncăm cu pietre într-un minister!

O altă dramă pe care o are poporul român și inclusiv Parlamentul nostru este că și cei aflați în opoziție, și cei aflați la putere au dreptate, și cei care spun că lucrurile nu merg și cei care spun că lucrurile, la un moment dat, într-un anumit domeniu, încep să meargă.

Este nevoie nu doar să aruncăm cu pietre, ci să venim și cu soluții, indiferent în ce zonă a politicului ne-am afla, în opoziție sau la putere.

Aș vrea să vă aduc aminte câteva momente în care exista același minister, atunci când fostul președinte al României lovea cu palma peste față un copil. Și atunci, domnilor de la PDL de atunci, ați spus că e pixelul albastru, că președintele a făcut ce trebuie. Sau atunci când i-a furat telefonul unui jurnalist ați spus că: "Asta e, lasă, că e bărbat!".

Prin comparație am să vă arăt că am încredere în ministerul de față, Ministerul Afacerilor Interne, aducându-vă aminte de ceea ce s-a întâmplat cu ocazia unor manifestări, pe vremea prim-ministrului Boc și a președintelui Traian Băsescu - oameni bătuți, oameni cu picioare rupte, oameni traumatizați pe viață.

Maturizarea ministerului de astăzi este una care a fost dovedită atunci când în stradă au venit zeci sau sute de mii de manifestanți care manifestau împotriva actualului Guvern.

Ei, vreau să vă spun că atât Jandarmeria, cât și Poliția nu au făcut victime. Au înțeles relația dintre stat și cetățean și au înțeles că Poliția și Jandarmeria trebuie să-i apere pe cetățeni, inclusiv pe cei care fac și demonstrează împotriva actualului Guvern.

Și ca să fiu ceva mai plastic, până și caii Poliției și Jandarmeriei au mărșăluit cu demnitate printre manifestanți.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Roman, vă rog, aveți 11 secunde.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da. După fake news, cred că este obligatoriu să dăm și un breaking news.

Moral, România nu are ministru de interne. Un ministru de interne nu poate minți ministerul pe care îl conduce.

Dumneavoastră, doamnă Carmen Dan, ați făcut-o în 2016, când, în calitate de prefect, în scris, ați informat ministrul de atunci că nu veți candida la alegerile parlamentare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Nu aveți moralitatea pentru a conduce acest minister, atât timp cât l-ați mințit.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

În continuare, Grupul parlamentar al PMP, domnul deputat Doru-Petrișor Coliu.

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimată doamnă ministru Carmen Dan,

Aș vrea să vă aduc la cunoștință, în primul rând, o gravă problemă în ceea ce privește românii din diaspora (Vociferări.)... deoarece...

Vorbesc cu dânsa...

... deoarece ei se confruntă cu o gravă problemă în ceea ce privește actele de identitate.

Românii din diaspora, posesorii pașapoartelor CRDS, în lipsa unui document de identitate cu o adresă, cu un domiciliu, sunt în imposibilitatea de a-și desfășura diferite activități pe teritoriul României.

Astfel, prin pașaportul CRDS, li se interzic drepturi fundamentale prevăzute în Constituție.

Ceea ce vă solicităm noi este o carte de identitate cu domiciliul în afara granițelor țării, iar cartea de rezident provizorie, de un an, să fie pe termen de 10 ani. (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Continuați, domnule coleg.

Domnul Doru-Petrișor Coliu:

Am intervenit de la această tribună, deoarece din anul 2017 vă solicit o audiență în ceea ce privește actele de identitate ale cetățenilor români din diaspora, care sunt incorecte din punct de vedere legal. Pașaportul CRDS și arhiva de la Pașapoarte nu sunt transmise la Evidența Populației și, astfel, un român din diaspora nu poate fi căutat în ceea ce privește problemele pe care le are în România.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

S-au finalizat dezbaterile.

În încheiere, îi dau cuvântul doamnei ministru Carmen Dan.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Carmen Daniela Dan:

Aleg să răspund la subiectul privind situația violenței domestice, pentru că sunt femeie, pentru că am fost preocupată de acest subiect, și voi rămâne preocupată în continuare.

Așa cum deja cunoașteți, în prima săptămână din februarie, anul acesta, Guvernul a aprobat Proiectul de modificare a Legii nr. 217 din 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.

De altfel, Convenția de la Istanbul a fost semnată și ratificată datorită eforturilor Partidului Social Democrat.

O prevedere importantă a acestui text de lege este introducerea reglementărilor privind ordinul de protecție provizoriu emis de polițist, precum și a brățărilor electronice. Acest proiect este deja în Parlament.

După adoptarea acestei legi, pasul următor îl va constitui elaborarea Legii privind brățările electronice.

Despre aceste brățări se vorbește de foarte mult timp și știu de la specialiștii din minister că există discuții, sau că primele discuții au început încă din anul 2013.

Și aici nu este vorba doar de la cine sau cine va achiziționa aceste brățări. Cel mai important este să se stabilească principiile utilizării acestor dispozitive și soluția tehnică pentru implementarea acestui mecanism în lege.

Instituțiile implicate în acest proiect trebuie să clarifice în ce condiții se vor monta aceste dispozitive, cine va asigura mentenanța, cine asigură monitorizarea semnalului acestor dispozitive, dacă vor emite în mod permanent sau doar la momentul încălcării zonei restricționate, dar și alte aspecte generale.

Pentru a putea fi eficiente, aceste brățări vor trebui purtate, în situațiile de violență domestică, și de victimă, pentru a putea interfera cu semnalul emis de brățara pusă agresorului și pentru a semnala astfel prezența acestuia în apropierea victimei.

La acest moment există un grup de lucru alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Ministerului Muncii și Justiției Sociale, care vor trebui să răspundă la aceste întrebări și să definească modalitatea de funcționare, pentru a putea lucra apoi proiectul de lege.

Deci acestea sunt lucruri importante care ne-au preocupat. Ne dorim să definitivăm cât mai repede acest proiect. Este în special munca specialiștilor care trebuie să armonizeze toate aceste detalii tehnice, pentru a ne asigura nu doar că avem un text de lege, ci și că îl vom putea aplica.

Vă reamintesc că avem text de lege, avem prevedere legală care prevede purtarea acestor dispozitive pentru arestul la domiciliu, nefuncțional. Deci în acest moment nu putem să aplicăm acele prevederi legale. Nu vrem să fim în aceeași situație.

Și, poate, cu această ocazie, reglementăm și modalitatea concretă în care se vor purta și brățările pentru sau destinate arestului la domiciliu.

Referitor la alte aspecte, nu știu cât timp mai am. Dacă este în regulă, am să răspund și în scris.

N-am înțeles din tema deosebit de generală a dezbaterii că trebuie să vorbesc despre secretarii de stat, dar eu cred că, dacă consultăm Monitorul Oficial, vedem că avem secretari de stat și că există, în acest moment, chiar conform acestui Monitor Oficial care este mai mult decât relevant, ca act oficial, avem un secretar de stat pe ordine publică; avem un secretar de stat care răspunde de instituția prefectului care, nu vă supărați, spune legea, este demnitar și nu înalt funcționar public - vorbim de două instituții juridice diferite -; mai avem un inspector general cu rang de secretar de stat - dar tot legea spune asta, domnule, și asimilarea referitoare la rangul de secretar de stat, să știți că operează în special în ceea ce privește salarizarea.

Nu am vorbit niciodată despre un anume joc. Nu mi-am asumat să fac lucrul acesta în spațiul public.

În schimb, da, m-am implicat și am vorbit despre riscurile infracționalității online, fără să cheltuiesc niciun ban din bugetul ministerului, fără niciun ban, ca și cheltuială efectivă. Am vorbit despre infracționalitatea online, pentru că ea există, și pentru că acest lucru îl poate confirma atât poliția, cât orice structură de Parchet.

Vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru.

Am încheiat dezbaterile.

Pauză, cinci minute.

Vor continua lucrările cu răspunsurile la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputați.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 13 noiembrie 2018, 0:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro