Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.38/12-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 05-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 martie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,07.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Florin Iordache:

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința de astăzi.

Bună ziua, stimați colegi!

Declar deschisă ședința noastră de astăzi și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 219.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de 5 și 7 martie 2018; programul de lucru pentru perioada 5 - 10 martie 2018; lista rapoartelor depuse în perioada 28 februarie - 5 martie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În continuare, la punctul 2 al ordinii de zi, avem înscrisă moțiunea simplă, inițiată de 67 de deputați.

Întreb, potrivit art. 190 din Regulament, dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la moțiune? Nu.

Pentru dezbaterea moțiunii, Biroul permanent și Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele: moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari; Guvernului i se rezervă 50 de minute, care vor fi utilizate de domnul ministru la începutul și la încheierea dezbaterilor; pentru dezbateri - luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat - timpul se prezintă astfel: Grupul PSD - 26 de minute, Grupul PNL - 11 minute, Grupul USR - 5 minute, Grupul UDMR - 4 minute, Grupul ALDE - 3 minute, Grupul PMP - 3 minute, tot 3 minute Grupul minorităților naționale, două minute deputații neafiliați.

Vă întreb dacă sunt obiecții față de această procedură și timpul stabilit? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot, pentru a vota aceste propuneri prezentate. Sunt pregătite, da?

Să înceapă votul.

 
   

Cu 152 de voturi pentru, 7 colegi care nu și-au exprimat votul, procedura a fost aprobată.

Rog liderii de grup să depună la secretarul de ședință, la domnul Georgian Pop, numele colegilor care vor fi înscriși la dezbateri.

Pentru început, dau cuvântul domnului deputat Pîrtea Marilen-Gabriel, pentru a da citire moțiunii simple.

 
Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple intitulate Educați România, nu o psdizați!, inițiate de parlamentari membri ai Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. (rămasă pentru votul final)  

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

Pirtea, domnule președinte de ședință!

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi deputați,

Domnule ministru Valentin Popa,

Doamnelor și domnilor,

Prezenta moțiune nu este despre lupta politică. Această moțiune nu este despre câtă putere și susținere are un partid în Parlament. Nu este nici măcar despre aparițiile în media a partidelor politice.

Dragi colegi,

Această moțiune a venit ca răspuns la nepăsarea cu care este tratată școala românească.

Există cel puțin două fapte care îi îngrijorează pe toți angajații din educație, și nu numai: întârzierile la plata salariilor și lipsa banilor, care pot duce la demisii, comasări și închideri de școli.

De două luni de zile, salariile profesorilor întârzie la plată. Știți foarte bine din ce cauză s-a întâmplat acest lucru - ați descentralizat sistemul plății, prin mai multă centralizare; acum nu se mai pot da banii prin autoritățile locale, ci direct, prin minister.

În luna ianuarie, profesorii au așteptat salariile în data de 5, dar au venit după ziua de 15, iar luna trecută, din cauza încurcăturilor fiscale și a blocării Programului contabil EduSal, lefurile au fost procesate iar după data de 15. Sunt categorii de profesori care vor aștepta banii și după două săptămâni.

Ați umilit profesorii fără jenă! Le-ați arătat "cine este jupânul"!

În același timp, există mari suspiciuni că banii pentru plata salariilor se vor termina după primele nouă luni din an. Adică, din toamnă, plata salariilor va fi pusă în pericol. Am primit tot mai multe semnale de la cadrele didactice că, din acest motiv, în inspectorate se caută soluții disperate de a reduce costurile în fiecare școală, prin comasări de clase, restructurări de posturi, generalizarea învățământului simultan și chiar desființarea de școli.

Stimați colegi de la PSD și ALDE,

Ați promis că educația va fi o prioritate. O să vă demonstrăm că nu este așa!

Trebuie să înțelegeți că, dacă doriți să ajutăm România, într-un moment simbolic al națiunii române - Anul Centenarului -, trebuie să-i oferim o șansă, prin educație. Soluția nu este să reduci cheltuielile, ci să crești finanțarea pentru școli și să soliciți calitate în actul educațional.

Astfel, trebuie să angajăm mai mulți profesori, nu să comasați clase, în care să fie cuprinși chiar și 40 de elevi!

Trebuie să desființăm învățământul simultan, nu să-l generalizați!

Trebuie să angajăm și să plătim mai bine paznicii și personalul auxiliar nedidactic, pentru creșterea siguranței în școli, nu să desființați posturile acestora!

Iată încă o dovadă că în România învățământul nu este gratuit, așa cum prevede Constituția.

Comisia Europeană confirmă că în proporție de 40% din cheltuielile cu educația, în România, sunt suportate din buzunarele părinților. Părinții aduc de acasă aproape 15 miliarde de lei anual, timp în care statul alocă 3% din PIB pentru educație, bani insuficienți pentru reparații, cretă, manuale, căldură sau transport.

De altfel, chiar fostul ministru al educației, domnul Liviu Pop, afirma - știți replica-i celebră -"Statul asigură o parte de gratuitate, părinții asigură cealaltă parte de gratuitate".

Dar, ce facem cu copiii părinților fără resurse? Dar cu copiii fără părinți, doamnelor și domnilor, aflați, vremelnic, la guvernare?

Să fim realiști! Am ajuns cu toții la un moment în care nu mai avem voie să permitem continuarea acestei politici educaționale, fără niciun viitor.

Dacă aveți curiozitatea să vorbiți cu oamenii din sistem, cu dascălii dedicați, nu cu cei care vânează posturi și poziții, veți vedea că ei sunt dezamăgiți nu de ministru, ci mult mai dezamăgiți sunt de modul în care PSD-ul tratează școala românească.

Primii vinovați, în ochii dascălilor, și a societății, în ansamblu, sunt chiar cei pentru care aceste poziții ministeriale sunt simple pătrățele pe o tablă de șah. Pe aceste pătrățele se plasează pioni, de regulă persoane fidele liderului suprem, dispuse să treacă peste orice linie roșie, pentru a-i face pe plac acestuia.

Stimați colegi,

Este foarte clar, pentru tot românul, că PSD nu a respectat cerința legală de a aloca 6% din PIB pentru educație.

PSD se întreține din taxele plătite de contribuabili, de români, susținând funcționarea a 28 de ministere, cu peste 130 de secretari de stat, dar și a unei lungi liste de agenții guvernamentale, practic cea mai stufoasă rețea de funcționari publici, din cele 28 de țări membre ale Uniunii Europene.

Nu ne este frică să spunem: educația nu primește bani, pentru că acest portofoliu nu este atractiv pentru greii partidului, cei care se bat pe ministerele spre care se scurge cea mai mare parte a bugetului public.

Iată prin ce se exprimă punctual caracteristicile critice ale stării educației românești astăzi.

Analfabetismul și absenteismul ridicat, dificultățile de învățare, motivația redusă pentru activitățile școlare, sunt doar câțiva dintre factorii menționați cu cea mai mare frecvență în documente și studii educaționale, invocate în analizele instituțiilor cu activitate specializată în acest domeniu.

Salarizarea total nestimulativă și bătaia de joc la adresa cadrelor didactice pune adeseori presiune pe umerii acelor oameni care ar trebui să formeze caracterele viitorului.

În lipsa unei soluții, unii apelează la meditații și încearcă să se descurce cum pot, alții, foarte mulți, pleacă din sistem.

Așa se face că, în anul 2015, din 20.570 de candidați la titularizare, doar 7.649 au obținut media 7. Aproape 5.400 din numărul total de candidați au obținut note între 1 și 4,99. Și asta nu se întâmplă numai din cauza salariului mic, ci mai ales din cauza viziunii inexistente, dincolo de interesele meschine de partid, exprimate în politizarea conducerii școlilor.

Dragi colegi,

Iată o altă problemă care va avea grave consecințe pe termen mediu și lung: "manualul unic, adoptat prin lege", pentru fiecare disciplină, evident, editat de o singură editură, de stat. Acesta va uniformiza actul didactic, va inhiba gândirea alternativă și gândirea critică și va aduce un manual slab din punct de vedere educațional, iar prețul va fi stabilit din pixul ministrului. Un astfel de manual unic ne condamnă mai degrabă la închiderea minții, decât la colaborare și asigurarea unui viitor pentru români.

Într-o lume globală, modernă și dinamică, apelarea la sintagme de genul "așa era pe vremea mea și era bine", reflectă o gândire anacronică, retrogradă, dar mai ales neprofesionistă.

În locul introducerii unui manual unic, "osificat", "prăfuit" și care uniformizează, PNL vă propune:

  • licitații corecte și organizate la timp, fără schimbarea condițiilor peste noapte;
  • o programă școlară stabilă și predictibilă în timp, iar în funcție de specificul claselor, profesorii să aleagă manualul potrivit intereselor și competențelor elevilor;
  • o evaluare, monitorizare și un control al calității manualelor mult mai riguros și o actualizare continuă a conținutului acestora.

Trebuie să păstrăm dreptul profesorilor de a alege manualul și modul de predare. Profesorul trebuie să fie cel mai important în actul didactic, și nu manualul.

Dragi colegi,

Ne pleacă profesorii, și nu unul-doi, pleacă cu miile! Iar tinerii absolvenți merituoși de învățământ superior nu se înghesuie să vină la catedră.

Domnule ministru,

Masteratul didactic va fi aplicat, sau veți încălca și dumneavoastră Legea educației naționale?

Dacă nu veți înțelege că o "școală de formare a profesorilor" este vitală pentru supraviețuirea învățământului românesc, priviți statisticile și o să vedeți dimensiunea dezastrului anunțat!

Domnule ministru,

În mandatul dumneavoastră se vor închide școli? Vor exista clase comasate în care să se înghesuie și 40 de elevi? Veți generaliza învățământul simultan, pentru a reduce cheltuielile?

Așa cum vă cunosc eu, ca rector, nu veți face asta. Rămâne de văzut, ca ministru, ce veți face?!

Să știți că modificarea costului standard per elev a fost operată prin O.U.G. nr. 90/2017, ceea ce va duce la închiderea de școli și presupune comasări pompieristice făcute din pix, sau, mai grav, din "șoaptele" partidului.

Nu toate școlile se pot încadra în această finanțare. Ce veți face cu multele școli din mediul rural, din sate izolate, care au câteva zeci de elevi? E clar că alocarea aceasta nu le poate asigura funcționarea. Le desființați?

Și dacă transportul elevilor în comune apropiate nu se poate asigura, din lipsă de microbuze sau din cauza terenului accidentat, ce se va întâmpla cu acei elevi? Îi abandonați? Le închideți și preferați să lăsați elevi neșcolarizați, deși Constituția României garantează dreptul la educație? Vă reamintesc că este vorba de aproape 1.000 de școli în această situație.

Toată această tărășenie se traduce în pierderi de locuri de muncă, blocarea unor posturi în școli, pensionări forțate, comasări de clase, neplata sporurilor legale - o serie de cheltuieli decise fără nicio analiză riguroasă sau fără a avea o idee despre impactul acestor măsuri și utilitatea lor.

Domnule ministru,

Veți continua procesul de centralizare și politizare a sistemului educațional?

Sub guvernarea PSD, a devenit discutabilă inclusiv utilitatea inspectoratelor școlare. Putem, cu siguranță, discuta despre restructurarea tuturor inspectoratelor, pentru a pune în poziții strategice oameni cu viziune, aptitudini și cunoștințe relevante. Ceea ce nu putem face însă, este să acceptam alba-neagra în inspectorate, să acceptăm ținerea în șah a inspectorilor, sub amenințarea cu schimbarea, dacă nu execută ordine și directive de partid.

În ce țară civilizată ați mai văzut să organizezi un concurs serios pentru inspectori școlari generali, iar apoi să vină partidul și să îi "decapiteze", să îi schimbe cu oameni fideli șefilor din partid, într-un dispreț total față de tot ceea ce înseamnă competență și meritocrație?! După care vine un alt ministru, al aceluiași partid, sensibil la presiunea publică a PNL, și schimbă schimbarea făcută de predecesorul său, sperăm nu doar pentru un exercițiu de rotire și fidelizare a cadrelor.

Managementul educațional ar trebui să fie așezat pe baze raționale, impersonale, să curgă în mod coerent, organic dinspre minister înspre inspectorate și, de aici, înspre directorii de unități școlare, fără slugărnicia și despotismul cu care acestea se desfășoară în prezent.

Realitatea ce transpare din rezultatele la testele internaționale: România ocupă locul 48 din 72 țări participante, iar rata șomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani este peste 20%. Ce viitor vor avea acești tineri, într-o lume tot mai globalizată și competitivă?!

Un alt record - care nu ne face deloc cinste - este locul doi, în Uniunea Europeană, la obezitate infantilă.

În anul de grație 2018, aniversarea a 100 de ani de România Mare ne găsește încă sperând la un sistem educațional care să ofere șanse egale pentru toată lumea, pentru viitorul nostru, al tuturor.

Peste 2.000 de școli au încă toaleta în curte, conform declarației ministrului educației, din ianuarie 2018. Tot acel ministru mai zicea că doar Programul de guvernare al PSD-ALDE poate rezolva această problemă, și nu într-un cincinal, mult mai repede, în 3 ani. Revoltător!

Stimați colegi,

Iată care sunt rezultatele aplicării Programului de guvernare al PSD-ALDE asupra învățământului preuniversitar românesc.

Sistemul de învățământ românesc este discriminatoriu, sărăcit și, de multe ori, încremenit în metehnele trecutului și profund dependent de politic. Copiii noștri nu sunt vinovați cu nimic și nu merită să se irosească într-un sistem care, în loc să-i învețe să zboare, le frânge aripile.

Se vorbește despre nevoia de învățământ profesional și tehnic de calitate, dar atelierele școlilor pun la dispoziție elevilor instrumente de lucru utilizate acum câteva zeci de ani, ce nu mai au nicio legătură cu producția modernă.

Noul Program de guvernare, propus de PSD-ALDE la începutul anului 2018, a eliminat măsura prin care Guvernul își propunea să sprijine, prin programe de calificare, tinerii ce nu au reușit să promoveze examenul de bacalaureat. Astfel, sute de mii de tineri sunt lăsați să se descurce pe cont propriu, după ce școala a eșuat să le ofere acele competențe fundamentale necesare.

PSD se pregătește să închidă din nou școli, dar, în schimb, a eliminat, din actualul Program de guvernare, măsura ce prevedea asigurarea de microbuze școlare pentru transportul elevilor din comunitățile în care nu vor mai exista unități de învățământ.

Elevii cu cerințe educaționale speciale sunt, de asemenea, lăsați de izbeliște, în continuare.

Programul "Școală după școală", atât de necesar pentru mulți elevi și familiile lor, nu are nicio finanțare, funcționând doar izolat, din banii părinților.

Rata de părăsire timpurie a școlii este în creștere, România fiind departe de a-și atinge țintele pe care și le-a propus, prin Strategia "Europa 2020".

Planurile-cadru sunt învechite, iar orice încercare de schimbare se blochează în "a reforma, dar să nu se schimbe nimic", neștiind că această "revoluție", pe care ne-o dorim, întârzie să apară.

Ca și când nu ar fi fost suficient, în 2018, Guvernul PSD pune sub semnul întrebării însăși legalitatea examenului de bacalaureat. Explicațiile publice ale celor răspunzători pentru organizarea acestui examen nu sunt convingătoare pentru întrebările legitime: "Se respectă sau nu Legea educației? Se aplică art. 77 și art. 78, în spiritul și litera legii?".

Nu există absolvenți de liceu în luna februarie, doamnelor și domnilor de la PSD!

Stimați colegi,

Ca să demonstrăm bune intenții pentru dezvoltarea educației și să eliminăm tendințele de subjugare a ei, în formă continuată, avem nevoie cel puțin de:

  • o legislație coerentă și predictibilă;
  • să stopăm ordonanțele de urgență care schimbă peste noapte sistemul din temelii;
  • punerea în practică a masteratului didactic;
  • implicarea specialiștilor ce doresc să sprijine educația. Ministerul Educației trebuie să fie unul deschis spre societate și comunitățile locale;
  • consolidarea învățământului;
  • reducerea abandonului. Nu putem lăsa pradă abandonului școlar și, în consecință, sărăciei peste 60% dintr-o generație;
  • recunoașterea competențelor și a experienței, printr-un sistem de bonificație menit să încurajeze inițiativa la nivelul de bază, respectiv prin salarizarea cadrelor didactice, la nivel competitiv cu alte domenii similare de pe piața muncii și studii;
  • descentralizarea reală a managementului școlar. Să stopăm odată politizarea învățământului!
  • creșterea finanțării pentru educație și cercetare;
  • corectarea legislației, în ceea ce privește examenul de bacalaureat, pentru a-i aduce în legalitate și pe cei care sunt în acest proces, în anul 2018.

Nu uitați, dragi colegi, că sunt mulți copii români care au nevoie de școală în limba română și care nu trăiesc în România! Unii dintre ei se află în această situație din conjuncturi istorice pe care le cunoaștem cu toții, dar alții datorită Guvernelor PSD, în diferitele lui avataruri. Oferiți-le ceea ce Constituția le garantează - învățământ în limba română!

Dragi colegi,

În anul Centenarului Marii Uniri, discutăm despre educație, discutăm despre viitorul României!

Dar educația începe astăzi! Este despre prezent, despre ceea ce facem azi pentru a avea un viitor mai bun. Un popor care astăzi se educă, mâine va inova, iar inovarea aduce progres, iar progresul va genera prosperitate, o viață mai bună pentru noi toți, un viitor pentru copiii noștri, aici, în România.

Stimate domnule ministru,

Partidul nu poate "fi în toate". Dumneavoastră ați depus un jurământ și v-ați asumat că veți contribui la creșterea calității școlii românești, v-ați asumat respectarea Constituției României și a Legii educației naționale.

Partidul Național Liberal vă solicită să aduceți garanții că:

  • nu se vor închide școli;
  • nu se vor comasa clase;
  • nu se va generaliza învățământul simultan;
  • nu vor fi disponibilizări în sistem și nu vor mai fi întârzieri la plata salariilor și banii de salarii vor ajunge până la finalul anului.

Dragi colegi,

Dacă aveți cumva aceste probleme în circumscripțiile dumneavoastră, nu ezitați să dați o bilă neagră ministerului.

Domnul Dragnea nu vă va lua fotoliile și nici nu vă va închide cabinetele parlamentare.

Votați moțiunea, dacă vă respectați profesorii, dacă doriți binele propriilor copii!

Mulțumesc. (Aplauze.)

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

În continuare, îl invit la tribună pe domnul ministru al învățământului, domnul Valentin Popa.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Valentin Popa (ministrul educației naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am citit atent moțiunea simplă, depusă în Camera Deputaților de grupul deputaților liberali.

Am sperat că voi putea găsi o analiză realistă, pertinentă, cu privire la problemele învățământului și, eventual, și câteva soluții.

Am fost surprins să citesc o moțiune simplistă, cuprinzând atacuri și etichetări la adresa sistemului de învățământ și, desigur, la adresa conducerii acestuia.

Absența argumentelor analitice este suplinită prin violența de limbaj, una improprie educației, și prin politicianism.

Ținta autorilor moțiunii nu este soluționarea problemelor din învățământ, ci identificarea cu orice preț a unor situații particulare, care generalizate pripit și forțat să poată deveni reproșuri la adresa modului în care actuala guvernare, PSD-ALDE, abordează învățământul. Această țintă este exprimată prin chiar tendențiosul titlu al moțiunii: "Educați România, nu o psdizați!".

Autorii textului nu operează cu date și informații verificate, ci doar cu supoziții luate din vulgata antipesedistă.

Nu am văzut analize pertinente, ci doar acuzații la întâmplare, plecând de la așa-zise semnale, culese din sistemul de învățământ, până la speculații contradictorii.

Sursa tuturor aspectelor presupus negative ar fi, în concepția autorilor moțiunii, Partidul Social Democrat.

După părerea mea, educația este chiar modul prin care putem depăși nivelul cel mai de jos al retoricii politicianiste, propunând argumente valabile și soluții adecvate.

Să dăm, deci, la o parte speculațiile politicianiste și să inventariem împreună problemele reale ale învățământului, asupra cărora trebuie să ne aplecăm.

Autorii moțiunii afirmă că actuala conducere a Ministerului Educației Naționale este lipsită de viziune și de specialiști.

Înainte de toate, trebuie să vă spun că, în construcția și adoptarea politicilor din educație, Ministerul Educației Naționale pleacă de la valori naționale și europene și urmărește ca beneficiarii săi să ajungă la excelență, creativitate și cunoaștere, la competențe și abilități de dezvoltare personală și antreprenorială, la spirit cetățenesc și incluziune socială, și dezvoltare profesională.

Ministerul Educației Naționale are în vedere:

  • reducerea și prevenirea abandonului timpuriu a școlii, prin promovarea accesului egal la educație incluzivă și de calitate;
  • dezvoltarea învățământului terțiar, capabil să impulsioneze dezvoltarea economică și să promoveze coeziunea socială;
  • dezvoltarea unui sistem de învățământ profesional și tehnic, adaptat la cerințele pieței muncii și ale beneficiarilor direcți ai educației;
  • încurajarea învățării pe tot parcursul vieții;
  • valorificarea deplină a capitalului uman, în direcția unei dezvoltări inteligente și sustenabile;
  • consolidarea capacității administrative;
  • ascensiunea universităților românești în clasamentele internaționale și finanțarea excelenței în instituțiile de învățământ superior;
  • susținerea domeniilor strategice și a domeniilor prioritare ale României.

Politicile publice ale Ministerului Educației Naționale se concretizează în patru strategii sectoriale, elaborate și validate de Comisia Europeană, și în concordanță cu Strategia "Europa 2020".

Cele patru strategii abordează:

  1. Părăsirea timpurie a școlii;
  2. Învățământul terțiar;
  3. Învățământul profesional și tehnic;

Și 4. Formarea continuă, învățarea pe tot parcursul vieții.

Este în curs de finalizare cea de-a cincea strategie sectorială privind modernizarea infrastructurii educaționale.

Strategiile menționate sunt complementare și cuprind măsuri și acțiuni care să asigure accesul egal și participarea la educație, relevanța competențelor dobândite, precum și eficiența și performanța sistemului.

În ceea ce privește așa-zisele experimente pe elevi, menționăm că în actele normative s-au operat doar acele modificări necesare pentru corectarea disfuncționalităților introduse de Legea educației naționale nr. 1/2011 sau pentru adaptarea acestor prevederi legale care nu corespundeau nevoilor reale.

De exemplu, introducerea învățământului profesional și tehnic cu durata de doi ani nu a fost în deplină concordanță cu cerințele angajatorilor, astfel încât a fost necesar să operăm mai multe modificări și completări ale legii.

În acest sens, s-a mărit durata școlii profesionale, de la doi ani, la trei ani, s-a introdus învățământul dual, s-au stabilit tipurile de cheltuieli suportate de operatorii economici care finanțează învățământul profesional, deductibile din veniturile acestora și așa mai departe.

Măsurile din Programul de guvernare PSD-ALDE, Capitolul "Educație", pe care le invocați ca nefiind realizate, au fost, probabil, numărate de către o distinsă colegă a dumneavoastră, semnatara prezentei moțiuni, celebră în felul în care a numărat voturile deputaților la Legea pensiilor.

Evaluarea dumneavoastră ne arată, de fapt, că nu ați citit cu atenție Programul nostru de guvernare. Nu vă fac un reproș în acest sens! Nu sunteți obligați să citiți acel program, atât timp cât nu vă exprimați critic împotriva lui!

Dar, dacă ați decis să depuneți o moțiune pe acest subiect, atunci, din respect pentru cei care v-au votat, ar fi trebuit să faceți minimul efort de a citi cu atenție ceea ce criticați. Este o chestiune care ține de prestanța dumneavoastră politică, dar și intelectuală, pentru că este total neserios să critici ceea ce nu cunoști, sau lucruri despre care ai doar o cunoaștere superficială.

În fapt, în Programul de guvernare sunt prevăzute 53 de măsuri, a căror realizare necesită eforturi și resurse importante - financiare, umane și de timp - pentru a putea rezolva, măcar într-o anumită proporție, problemele cronice ale sistemului de învățământ românesc, acumulate ani în șir.

Pentru corecta dumneavoastră informare, vă comunic că 45 de măsuri din Programul de guvernare sunt în curs de realizare, opt sunt îndeplinite, și alte opt se realizează prin abordare integrată cu alte ministere.

Autorii moțiunii afirmă că accesul la educație nu este o prioritate pentru PSD.

Chiar este ridicol să afirmați așa ceva, în condițiile în care Ministerul Educației Naționale asigură accesul egal și participarea școlară, prin numeroase programe sociale pe care le derulează: "Rechizite școlare", "Bani de liceu", "Euro 200", "Bursa profesională", "Decontarea transportului", Programul-pilot de acordare a unei mese calde, acordarea de burse, Programul pentru școli al României, în perioada 2007-2023, care include Programul de încurajare a consumului de fructe și legume în școli și Programul "Laptele și cornul".

Numai primele patru programe menționate, finanțate din bugetul ministerului, însumează în total peste 240 de milioane de lei, celelalte programe fiind finanțate din bugetele locale. Unele se adresează doar elevilor defavorizați, altele îi cuprind pe toți elevii din sistemul de învățământ preuniversitar.

În vederea suplimentării sumei alocate anual din bugetul național pentru rechizite școlare, ministerul a semnat contractul de finanțare pentru Proiectul "Rechizite pentru preșcolari și elevi", "Șanse egale la educație", finanțat prin Programul operațional "Ajutorarea persoanelor defavorizate", cu un buget de peste 17 milioane de lei.

Având în vedere alocarea de la Comisia Europeană, prin acest program pentru educație, a sumei de 27 de milioane de euro, până în anul 2023, Ministerul Educației Naționale va depune anual câte o cerere de finanțare pentru rechizitele elevilor și preșcolarilor.

În aceste condiții, stimați parlamentari ai Grupului PNL, cum puteți afirma că accesul la școală nu este o prioritate pentru ministerul pe care-l conduc?!

Nu cred că este deloc în avantajul dumneavoastră, dacă aș începe acum să fac o comparație cu ceea ce au făcut în această privință guvernele pe care le-ați susținut.

Autorii moțiunii afirmă că sistemul de educație este politizat și subfinanțat.

Concursul de ocupare a funcțiilor de directori și directori-adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar, sesiunea iunie-august 2017, a fost organizat în baza metodologiei privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți din unitățile de învățământ preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3.969 din 2017, după modificarea Legii educației naționale nr. 1 din 2011.

Astfel, concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori și directori adjuncți a căpătat caracter de concurs național, eliminând ingerințele politice.

Prin noua metodologie, componența comisiilor de concurs și contestații a fost diferită; s-au susținut trei probe de concurs; grila de evaluare a fost foarte detaliată și a permis o evaluare riguroasă și obiectivă; la proba de interviu nu s-au admis diferențe mai mari de un punct între membrii comisiei și așa mai departe.

În anul școlar 2017-2018, în rețeaua națională funcționează un număr de 6.234 de unități de învățământ preuniversitar, cu personalitate juridică.

Astfel, din totalul de 8.632 de funcții de conducere, directori, directori adjuncți, sunt ocupate, prin concurs, 7.164 de funcții. O astfel de legitimitate, a 83% din funcțiile de conducere ale unităților de învățământ preuniversitar, asigură stabilitatea și continuitatea activității manageriale.

Vă spun, sincer, că nu vă înțeleg!

În guvernarea PDL am avut numeroase situații cu doi sau chiar trei directori pe același post, ca urmare a destituirilor abuzive operate de cei de atunci, în încercarea de a-și impune favoriții politici în aceste funcții.

Astfel, cum puteți, chiar dumneavoastră, să acuzați politizarea sistemului de educație, în condițiile în care, acum, peste 80% din funcțiile de conducere sunt ocupate prin concurs?

Organizarea acestor concursuri, după opt ani în care n-au mai fost organizate, trebuie continuată și poate fi îmbunătățită. Din cele două sesiuni pentru organizarea concursurilor de directori, prima dintre ele a fost organizată în timpul guvernării tehnocrate și cealaltă în timpul guvernării PSD.

În prima sesiune de concurs, organizată în septembrie-decembrie 2016, 61% din totalul posturilor de directori și directori adjuncți au fost ocupate.

Deci, despre ce fel de politizare putem vorbi sau despre ce politizare este vorba, atât timp cât concursurile pentru ocuparea funcțiilor de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare se desfășoară în baza metodologiilor elaborate în baza Legii educației din 2011 și aprobate tot în anul 2011, adică în timpul guvernării liberale, de culoare portocalie?!

Vă reamintesc că despre concursurile pentru inspectori școlari generali și inspectori școlari, desfășurate în perioada 2015-2017, ați vorbit numai de bine, ele desfășurându-se cu respectarea aceleiași metodologii menționate mai sus.

Deci, care este problema reală care vă deranjează? Dacă aceste concursuri au fost bune în timpul guvernării Cioloș, ele nu mai sunt bune în timpul guvernării PSD-ALDE?!

Atunci când vorbiți despre "Decizii care s-au dovedit greșite și profund dăunătoare școlii, ca întreg", dați câteva exemple care - spuneți tot dumneavoastră - "au marcat ultimii 28 de ani". Citez: "Concursurile pentru ocuparea posturilor de directori și inspectori școlari au fost viciate și politizate".

Să înțelegem că, în perioada 2006-2008, concursurile de inspectori școlari generali și inspectori școlari, organizate de dumneavoastră, doamnelor și domnilor liberali, au fost viciate și politizate?

Autorii moțiunii afirmă că Ministerul Educației Naționale nu asigură bugetul necesar educației și că întârzie plata salariilor.

Bugetul Ministerului Educației Naționale, pentru plata salariilor, asigură fondurile necesare până la sfârșitul anului 2018. Plata salariilor, prin Ministerul Educației Naționale, inspectorate, unități de învățământ, a fost făcută la solicitarea directă a reprezentanților beneficiarilor, federațiile sindicale reprezentative din învățământ.

Așadar, dacă aveți ceva de obiectat în această privință, vă rog să vă adresați acestor federații sindicale, care ne-au făcut această propunere, pe care noi am luat-o în considerare.

Data de plată a salariilor pentru Ministerul Educației Naționale și pentru toate unitățile de învățământ și unitățile din subordine sau coordonare este stabilită la nivel național pentru ziua de 14 a fiecărei luni.

În luna februarie, salariile au fost plătite la termen, mai puțin în Municipiul București, unde, din cauza volumului mare de lucru, au fost întârzieri de una-două zile, la unele unități de învățământ.

În niciun caz profesorii nu au fost umiliți! Umiliți au fost atunci când li s-au tăiat salariile, și așa foarte mici, cu 25%, de către guvernarea portocalie, astăzi integrată pe deplin în PNL. (Aplauze.)

Referitor la analfabetism, Ministerul Educației Naționale implementează Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, care cuprinde măsuri de prevenire, intervenție și compensare, înscrise în planurile de acțiuni anuale.

Principalele programe și măsuri propuse, pentru a atinge obiectivele acestei strategii, sunt grupate în patru piloni strategici: asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii; asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii; reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu școala și dezvoltarea sprijinului instituțional adecvat.

Ministerul Educației Naționale este preocupat de accesul și participarea la educație a principalelor grupuri educaționale vulnerabile, și anume: populația din mediul rural și din zonele defavorizate socio-economic, populația de etnie romă, copii cu nevoi speciale de educație, alte grupuri vulnerabile.

Pe lângă cadrul legislativ, care garantează dreptul la educație, ministerul a elaborat și implementează planuri naționale și strategii de incluziune socială și a pus în aplicare programe de intervenție destinate diverselor grupuri țintă.

De asemenea, se va finaliza Proiectul "Strategie de educație parentală" și analiza din cadrul Proiectului "Sistem de avertizare timpurie pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii".

În urma punerii în aplicare a noilor programe, cadrele didactice participă la cursuri de formare, pentru abordarea unor metode noi de predare-învățare-evaluare.

Vor fi consolidate standardele de învățare, pentru a încuraja modificări, în viziunea profesorului, privind actul de predare, în vederea combaterii analfabetismului și dificultăților de învățare ale elevilor.

În același scop, se urmărește îmbunătățirea programelor de tip "a doua șansă", astfel încât acestea să fie accesibile și cursanților adulți.

Fondurile europene structurale și de investiții finanțează dezvoltarea profesională continuă, în scopul formării profesorilor, pentru a preda noile programe de învățământ, bazate pe crearea de competențe.

Referitor la profesori, care ar fi slab pregătiți.

Îmi prezint scuze, în numele dumneavoastră, stimate doamne și stimați domni parlamentari ai PNL, față de corpul profesoral al acestei țări, pe care l-ați jignit, scriind că majoritatea cadrelor didactice sunt analfabete și au dificultăți de învățare.

Vă amintesc că media minimă pentru obținerea definitivatului în învățământ este 8. La formarea inițială a profesorilor contribuie atât unitățile de învățământ preuniversitar, cât și instituțiile de învățământ superior.

Este greu de crezut că sistemul nostru de învățământ pregătește majoritar absolvenți slab pregătiți, analfabeți, așa cum îi numiți dumneavoastră!

Pentru a înlătura posibilitatea ocupării unui post didactic de către profesori slab pregătiți, legislația secundară privind organizarea concursului de ocupare a posturilor didactice și a catedrelor vacante a fost modificată; aceasta prezenta unele dezavantaje.

De exemplu, fie existau centre de concurs la care nu se înscriau suficienți candidați pentru toate posturile, fie existau centre de concurs la care se înscriau prea mulți candidați, raportat la numărul de posturi existente, iar, în plus, nu se realiza o evaluare unitară a tuturor candidaților care participau la concurs.

Actuala organizare, prin concurs național, organizat prin Inspectoratul Școlar, conduce la eliminarea dezavantajelor prezentate, asigurând o evaluare unitară a tuturor candidaților care participă la concurs, egalitate de șanse, participare și promovare, candidații având acces la toate posturile vacante rezervate, existente la nivel județean sau național, în ordinea descrescătoare a mediilor obținute la concurs.

Pentru formarea continuă a cadrelor didactice, în vederea creșterii calității educației, Ministerul Educației Naționale implementează Proiectul "Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți", cu un buget de peste 196 de milioane de lei, finanțat din fondurile europene.

Prin intermediul activităților incluse, se are în vedere creșterea relevanței educației în școlile aflate în zone cu populație vulnerabilă, ținta fiind reducerea ratei de părăsire timpurie a învățământului.

Proiectul are în vedere un grup țintă de cel puțin 2.500 de elevi. În cadrul proiectului se va realiza abilitarea curriculară a peste 55.000 de cadre didactice.

Autorii moțiunii afirmă că introducerea manualului unic va avea consecințe grave.

Anul trecut, pentru manualele de clasa a V-a, din totalul de 120 de titluri, editurile particulare au depus oferte doar pentru 26 dintre acestea.

Procesul de dezvoltare al noului curriculum național este un exemplu de măsură care a avut continuitate, indiferent cine a condus ministerul. Nu întâmplător, întârzierile din anii trecuți, cu manualele școlare, au apărut chiar la prima generație, care a aplicat noul curriculum, dată fiind complexitatea acestui proces de schimbare.

Referitor la propunerile pentru evitarea - citez - "...introducerii unui manual osificat, prăfuit și care uniformizează", precizăm următoarele:

    - Procedurile pentru achiziționarea manualelor școlare s-au derulat cu respectarea strictă a legislației specifice, în vigoare, în prezența observatorilor din cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice;

    - Proiectele de manuale școlare sunt supuse unui proces de evaluare a calității științifice;

    - Numărul de evaluatori a crescut de la trei, la patru, dintre care unul este specialist extern în domeniul științelor educației, iar proiectele de manuale școlare care vor obține peste 85 de puncte din 100, la evaluarea calității, vor fi supuse unui proces de avizare științifică, realizată de către un specialist extern, cadru didactic din învățământul superior.

Așa cum este deja anunțat pe pagina web a Editurii Didactice și Pedagogice și pe cea a Centrului Național de Evaluare și Examinare, drepturile de autor vor fi preluate pentru cele mai bune trei manuscrise, acolo unde vor exista suficiente manuscrise, care obțin, în urma evaluării, peste 85 de puncte.

Cadrele didactice vor putea, astfel, să aleagă, pentru a fi tipărite, oricare din cele trei manuale. Deci nu poate fi, așadar, vorba, în această procedură, de manualul unic. Iar faptul că nu cunoașteți toate aceste aspecte și vă lansați în speculații politice, după zvonurile apărute în spațiul public, ridică un mare semn de întrebare asupra seriozității celor care au redactat această moțiune.

Referitor la școlile care ar fi fost închise.

Trebuie să avem în vedere că rețeaua școlară evoluează odată cu populația școlară, de aceea, aceasta trebuie analizată, ca atare - legislativ, demografic, geografic, socioeconomic.

Dacă ne uităm la evoluția rețelei școlare, în ultimii opt ani, observăm că în anul școlar 2011-2012 s-a înregistrat o scădere a numărului de unități școlare, cu 2.127 de unități, comparativ cu anul școlar precedent, 2010-2011. Această scădere este înregistrată - să nu uităm - în perioada guvernării dumneavoastră!

Pe de altă parte, în anii școlari 2014-2015 și 2015-2016 s-a înregistrat o creștere a numărului acestor unități.

În anul școlar prezent, 2017-2018, numărul de unități care nu au școlarizat este de 159, iar pentru anul școlar următor, 2018-2019, se estimează că doar 121 de unități nu vor școlariza din lipsă de elevi, sau din cauza numărului prea mic de elevi.

Stimați semnatari ai moțiunii,

Iată, așadar, că, de fapt, sunt 38 de școli care se reactivează în următorul an școlar, comparativ cu cel în curs. De fapt, redeschidem școli, nu închidem școli!

Acolo unde copiii învață în afara localității de domiciliu, aceștia beneficiază de profesori calificați, de o bază materială mai bună și învață în clase compacte, care le oferă o mai bună calitate a educației.

Pentru acești elevi, care se deplasează în altă localitate, în anul 2015 s-a completat parcul auto cu microbuze școlare, care se înlocuiesc treptat, în funcție de uzura acestora.

O unitate școlară se închide dacă nu mai are niciun elev sau dacă are un număr mic de preșcolari sau elevi, cărora, în acord cu Consiliul Local, în această situație li se va asigura transportul la o școală apropiată. Aceste modificări sunt, în primul rând, rezultatul procesului de reorganizare, inițiat de autoritățile publice locale, împuternicite, prin lege, să asigure rețeaua școlară, cu avizul conform al inspectoratelor școlare.

Subliniez că unitățile de învățământ în care, într-un anumit an școlar, nu s-a organizat activitate didactică își pot relua activitatea în anii școlari următori, în baza unei analize și utilizând criteriile menționate.

În anul școlar 2018-2019, conform proiectelor planurilor de școlarizare, înaintate de către inspectoratele școlare, învățământul simultan va înregistra o creștere de doar 0,03%, față de anul școlar în curs.

Ați uitat, doamnelor și domnilor parlamentari din opoziție, că există zone izolate, în care elevii trebuie să aibă șansa de a învăța? Învățământul simultan le oferă această șansă!

Ca atare, ministerul nu generalizează învățământul simultan, ci ia în considerare studii recente, inclusiv cele realizate de Institutul de Științe ale Educației, în parteneriat cu UNICEF, care arată că este posibilă și devine o prioritate formarea adecvată a profesorilor, pentru a proiecta ocazii relevante de învățare, ce valorifică specificul acestor clase de elevi.

Referitor la costul standard per elev.

Afirmația că O.U.G. nr. 90 din 2017 a dus la modificarea costului standard per elev preșcolar este neadevărată, deoarece în art. 39 alin. (1) se prevede că: "Prin derogare de la prevederile art. 104 alin. (2) din Legea educației naționale, începând cu anul 2018, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, se asigură, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale, în bani, stabilite prin lege, inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești".

Încă din anul 2011 finanțarea per elev a fost reglementată prin Legea educației naționale nr. 1 din 2011, cu modificările și completările ulterioare, conform art. 104 alin. (2).

În anul 2013 s-a realizat o metodologie de calcul pentru determinarea costului standard per elev preșcolar.

În anul 2018, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar a propus majorarea costului standard și, prin Hotărârea Guvernului nr. 30 din 2018, s-a aprobat majorarea coeficientului 1, de la 3.740 lei per elev sau preșcolar, la 4.413 lei per elev sau preșcolar.

Deci nu știu cine v-a dezinformat că scade costul standard per elev, când, de fapt, el crește cu aproape 18%?!

În fapt, costul standard per elev este folosit doar pentru plata salariilor personalului din învățământul preuniversitar. Costul standard diferă foarte mult, în funcție de mediul urban/rural, profil sau filieră, fiind cuprins între 2.926 lei și 13.840 lei, în cazul elevilor din categoria: profil muzică, liceu, minorități. La acestea se adaugă o sumă cuprinsă între 290 lei și 471 lei per elev sau preșcolar, reprezentând cheltuieli cu bunuri și servicii.

Foarte important de știut este faptul că din bugetul învățământului se va cheltui în anul 2018 o sumă medie de aproximativ 6.650 lei per elev sau preșcolar, sumă ce include, pe lângă cheltuielile cu salariile, cu bunurile și serviciile, cheltuieli cu bursele elevilor, naveta elevilor, manuale, rechizite, cheltuieli operaționale, cămine, cantine, cluburi sportive școlare și palatele copiilor, activități extrașcolare și alte costuri operaționale. Este cea mai mare sumă pe care a cheltuit-o un Guvern al României vreodată per elev sau preșcolar!

Referitor la utilitatea inspectoratelor școlare și la așa-zisa lor politizare.

Utilitatea și mai ales funcționalitatea inspectoratelor școlare nu țin doar de o persoană, chiar dacă este vorba de funcția ce mai înaltă a instituției, o dinamică a schimbărilor la nivelul conducerii inspectoratelor școlare a existat și în perioadele anterioare guvernării PSD, iar un concurs asigură un mandat de patru ani, doar în condițiile unui management de calitate și ale respectării prevederilor contractuale.

Funcționalitatea inspectoratelor școlare, în termeni de calitate și eficiență, este și va fi preocuparea și datoria noastră. A fost și argumentul schimbărilor menționate.

Mai mult decât atât, monitorizarea și evaluarea periodică a activității inspectorilor școlari generali nu sunt măsuri inventate de PSD sau pentru a susține sau nu o persoană sau alta, ci sunt o necesitate, tocmai pentru asigurarea unui management coerent, fără sincope și fără disfuncționalități.

Nu înțelegem cum este școala ruptă de comunitate, atât timp cât în consiliile de administrație ale unităților de învățământ se află și reprezentanți ai comunităților locale, aceștia constituind liantul între școală și comunitate.

Referitor la digitalizarea educației.

Vă aduc la cunoștință, stimați semnatari ai moțiunii, că a fost deja introdusă disciplina "Tehnologia Informației și Comunicațiilor", inclusiv "Programare", în trunchiul comun al studiilor de gimnaziu.

Astăzi, la ora la care dezbatem această moțiune, peste 90.000 de elevi studiază la profilul de matematică-informatică.

În noiembrie 2017 a avut loc primul act de asumare oficială, la nivel de minister, pentru susținerea resurselor educaționale deschise.

Inspectoratele centralizează aceste resurse educaționale deschise, care apoi vor fi puse la dispoziție în spațiul virtual, urmând să fie și centralizate în Platforma Națională pentru Educație.

Ministerul Educației Naționale și-a asumat dezvoltarea sistemului de evaluare online la examenele naționale, iar acest lucru va fi inclus în sistemul integrat de management al școlarității.

Cele "2.000 de școli, 2.418 unități", la care se referă moțiunea, sunt, de fapt, clădiri, structuri aflate în sate în care nu există canalizare. Sunt peste 1.000 de comune care încă nu au canalizare.

Din păcate, din totalul de aproape 3 milioane de elevi și preșcolari, 3% studiază în școli care au toaleta în curte. An de an, ministerul, prin inspectoratele școlare, monitorizează și face demersuri, pe lângă autoritățile locale, în vederea rezolvării acestor situații.

Iar dacă nu ați aflat încă, vă informez că, așa cum a anunțat și doamna prim-ministru, până în anul 2020 nu va mai exista nicio unitate școlară cu toaleta în curte. Vom asigura apă, canalizare și toalete moderne în toate școlile din România.

Referitor la rezultatele obținute de elevii români la Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor - PISA, România, alături de Portugalia, a înregistrat cea mai bună creștere a performanțelor, raportată la prima administrare, cea din anul 2001. Rezultatele de la testarea PISA, din anul 2015, arată că, prin raportare la administrările anterioare, din anii 2012, 2009 și 2006, România se poziționează pe un trend ușor crescător.

Aceste rezultate reflectă nivelul de competență atins de elevii cu vârsta de 15 ani, iar responsabilitatea este a tuturor celor care au însoțit procesul de formare a copiilor, încă de la vârsta preșcolară.

România a fost printre puținele țări care au înregistrat un progres, așa cum subliniază și Raportul OECD 2017, însă este nevoie de efortul conjugat al tuturor factorilor de decizie, atât la nivel național, cât și la nivel local, pentru a face din reducerea analfabetismului funcțional o prioritate.

Referitor la construirea a 2.500 de creșe și de grădinițe.

Prin Programul Național de Dezvoltare Locală se finanțează lucrări de investiții la unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

În cele două etape ale programului au fost incluse un număr de 3.386 de unități de învățământ preuniversitar de stat, printre care și creșe și grădinițe.

Prin POR, Axele prioritare 4 și 10, se depun proiecte pentru construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea, echiparea infrastructurii educaționale antepreșcolare și preșcolare.

Totodată, ministerul, prin Proiectul "Reforma educației timpurii", urmărește construirea a 380 de grădinițe noi și dotarea cu mobilier a acestora. Deja 177 de grădinițe sunt executate. Valoarea lor depășește 37 de milioane de euro.

Referitor la copiii cu cerințe educaționale speciale.

Școlarizarea și integrarea copiilor cu CES în unitățile de învățământ de masă constituie o preocupare permanentă a Ministerului Educației Naționale, dovadă fiind și creșterea, de la an la an, a numărului de copii integrați în învățământul de masă, comparativ cu numărul copiilor școlarizați în unități de învățământ special.

Integrarea presupune dezvoltarea de competențe educaționale în aceste unități școlare. Copiii beneficiază atât de servicii calificate din partea profesorului de sprijin sau a celui itinerant, cât și de terapii specifice, acordate de profesorii psihopedagogi din centrele de resurse.

Din anul școlar 2017-2018, copiii cu cerințe educaționale speciale, integrați în sistemul de învățământ preuniversitar, beneficiază de rechizite și alocație zilnică de hrană, precum și de alte drepturi specifice sistemului de protecție a copilului.

Referitor la Programul "Școală după școală".

În cadrul unui proiect POCA, beneficiar fiind Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Educației Naționale elaborează Regulamentul privind organizarea și desfășurarea programelor de tip "Școală după școală", după ce a inventariat intervențiile de acest tip, derulate la nivel național, și a revizuit metodologia de organizare a acestui program.

Apelul de proiecte "Școala pentru toți", cu finanțare din POCU, este în curs de contractare, 133 de proiecte fiind deja finanțate, cu o valoare totală de peste 173 de milioane de euro.

După perioada de implementare a proiectelor, ministerul va studia oportunitatea finanțării Programului "Școală după școală" din resurse bugetare naționale.

Referitor la existența unor planuri-cadru învechite.

Acest proces a acoperit conduceri diferite, fiind inițiat în anul 2012.

Atât pentru învățământul primar, cât și pentru cel gimnazial, în premieră, planurile-cadru au fost elaborate în urma unor ample procese de consultare și de validare, din partea principalelor organizații sindicale, universități, Academie și alte părți interesate.

În ceea ce privește legalitatea programului de bacalaureat.

Începând cu anul 2011 și până în prezent, examenul de bacalaureat național se organizează în baza aceleiași metodologii - cea aprobată în anul 2011 - și în baza Ordinului ministrului educației din 2010.

Anual, prin ordin de ministru, s-a aprobat calendarul examenului de bacalaureat pentru anul școlar respectiv, s-au făcut precizări cu privire la programele de bacalaureat, în concordanță cu actualizarea acestora, precum și cu privire la aspectele organizatorice.

Elementele de bază în organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat au rămas neschimbate.

Probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale prevăzute la art. 77 alin. (4) din Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul primei sesiuni de bacalaureat național a anului 2018, s-au desfășurat în luna februarie, în acord cu prevederile art. 78 alin. (7) din Legea educației, potrivit cărora, citez - "Evaluările a), b), c) și d) prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, pe parcursul semestrului al doilea".

În baza dispozițiilor art. 78 alin. (3) din Legea educației, precum și a prevederilor art. 78-81 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat, valabilă și pentru anul 2018, conform prevederilor Ordinului ministrului nr. 4792 din 2017 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat național în acest an, certificatele care atestă nivelul de competență lingvistică în comunicare orală în limba română, în comunicare orală în limba maternă, de competență lingvistică într-o limbă de circulație internațională și nivelul competențelor digitale, însoțite de suplimentele descriptive, se eliberează doar absolvenților.

Potrivit metodologiei menționate, după încheierea cursurilor claselor terminale, comisia de bacalaureat din unitatea de învățământ actualizează tabelele de înscriere, prin eliminarea candidaților corigenți, repetenți, cu situația neîncheiată, exmatriculați, care nu vor participa la probele scrise ale sesiunii iunie-iulie 2018, de bacalaureat.

Acestor candidați nu li se vor elibera certificatele de competență pentru probele susținute, decât după ce vor dobândi statutul de absolvenți.

Totodată, în formularul-tip al cererii de înscriere, anexă la o procedură privind înscrierea la examenul de bacalaureat național 2018, s-a avut în vedere că dreptul de participare la probele scrise ale sesiunii de bacalaureat îl au doar absolvenții claselor terminale. Certificatele de competență se eliberează doar absolvenților.

În mod similar s-a procedat și în anii trecuți, când înscrierea s-a efectuat tot în timpul semestrului al doilea.

Referitor la consolidarea învățământului profesional și tehnic.

Ministerul Educației Naționale promovează învățământul profesional, inclusiv învățământul dual.

Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic în perioada 2016-2020 are la bază Strategia educației și formării profesionale 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 317 din 2016.

Ca formă a învățământului profesional, învățământul dual pentru nivelul 3 de calificare este organizat la inițiativa operatorilor economici interesați, în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică.

În prezentul an școlar sunt înscriși în învățământul dual un număr de aproximativ 2.500 de elevi, cuprinși în 106 clase, într-un număr de 68 de unități de învățământ, pentru care s-au încheiat un număr de 227 de contracte de parteneriat cu operatorii economici și cu autoritățile locale. În clasa a IX-a sunt înscriși, la învățământul profesional, aproximativ 30.500 de elevi.

A fost lansat apelul "Stagii de practică pentru elevi și studenți, în sectorul agroalimentar, industrie și servicii", prin care se vor finanța 89 de proiecte în valoare de aproape 90 de milioane de euro.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În pofida modului superficial în care a fost redactată Moțiunea simplă adresată Ministerului Educației Naționale, eu consider că un astfel de demers politic este legitim.

Aveți, fără îndoială, dreptul de a ridica întrebări, de a critica activitatea ministerului. În ce măsură aceste critici sunt întemeiate sau nu, asta va decide opinia publică.

Acuzațiile nesusținute și observațiile superficiale din moțiunea dumneavoastră poate că nu sunt sesizate de cei din afara sistemului de educație. Dar vă asigur că dascălii și cei care sunt interesați de evoluțiile din acest domeniu le sesizează cu ușurință. Dar asta este problema dumneavoastră.

Eu cred însă că, dincolo de aceste neajunsuri ale moțiunii simple, un astfel de demers politic trebuie să aibă și o latură constructivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru. (Aplauze.)

Începem dezbaterile.

În continuare, o invit din partea Grupului PSD, pe doamna deputat Huncă Mihaela.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Stimați invitați,

Permiteți-mi, mai întâi, să-mi exprim o nedumerire. Cu tot respectul pentru PNL, vă spun că nu am înțeles deloc rațiunea politică de a înainta o astfel de moțiune pe educație, exact în momentul în care au intrat în vigoare unele dintre cele mai consistente majorări de salarii pe care le-au primit cadrele didactice.

La fel ați făcut și cu moțiunea împotriva Ministerului Muncii, exact atunci când creșteau salariile bugetarilor.

Pe această logică, ne așteptăm să depuneți o moțiune pe Legea pensiilor, chiar de 1 iulie, când va crește din nou punctul de pensie.

Vreau să vă spun că am citit cu mare atenție Moțiunea simplă a Grupului PNL, adresată Ministerului Educației Naționale, și am constatat că în listă - în lista de susținere - se află 10 semnături care, din punct de vedere moral, nu ar fi trebuit să se afle pe acest document.

Sunt 10 semnatari care s-au aflat în această sală, în anul 2010, și au susținut, prin votul și atitudinea lor politică, tăierea cu 25% a salariilor personalului din învățământ, decisă în timpul guvernării Boc.

Mai grav decât atât mi se pare faptul că una dintre aceste semnături aparține chiar liderului Grupului PNL, care deschide lista semnatarilor moțiunii.

Mie îmi vine greu să înțeleg această piruetă politică.

Îmi vine greu să înțeleg cum cei 10 PDL-iști care au votat pentru tăierea salariilor profesorilor vin astăzi să reproșeze unui Guvern PSD, care tocmai a majorat salariile dascălilor cu 20%, că, citez - "Salarizarea total nestimulativă și bătaia de joc la adresa cadrelor didactice pun adeseori presiune pe umerii acelor oameni care ar trebui să formeze caracterele viitorului".

Dar cât de stimulativă era salarizarea profesorilor, stimați colegi liberali, foști PDL-iști, când ați tăiat cu 25% salariile deja foarte mici ale celor pe care îi deplângeți astăzi?

Să știți că ce ați făcut atunci, când ați tăiat salariile cu 25%, tuturor bugetarilor, și implicit tuturor cadrelor didactice, nu se uită, chiar dacă v-ați schimbat sigla de partid.

Vă spun eu care este realitatea. Salariile din educație sunt încă departe de nivelul profesorilor din Uniunea Europeană.

Dar vă reamintesc, totodată, că un Guvern PSD a dat înapoi ceea ce ați tăiat dumneavoastră. Și tot PSD a majorat semnificativ aceste salarii, după venirea sa la guvernare, după alegerile din 2016.

Vă informez, stimați deputați, foști PDL-iști, care ați semnat moțiunea, că, din momentul preluării guvernării de coaliția PSD-ALDE, salariile cadrelor didactice au crescut, pe net, cu 44%. Este vorba de majorarea de 15% din ianuarie 2017, la care PNL s-a opus, în Parlament; de majorarea de 4,3% de la începutul acestui an și de majorarea de 20%, care tocmai a intrat în vigoare, în urmă cu câteva zile, la 1 martie.

Stimați colegi liberali, foști PDL-iști,

Mai este un aspect din moțiune care mi-a atras atenția în mod deosebit. Citez: "Există suspiciuni că banii pentru plata salariilor se vor termina după primele 9 luni".

De ce m-a surprins această afirmație?

Dincolo de faptul că este o minciună și o dezinformare grosolană, m-a surprins asemănarea acestei afirmații cu o altă declarație venită din partea PNL, în luna septembrie, anul trecut. Citez: "Pensiile care sunt promise acum multor oameni și care, din nefericire, nu pot fi susținute, se pare, dincolo de luna noiembrie...". Declarația îi aparține doamnei deputat Raluca Turcan, liderul Grupului PNL din Camera Deputaților.

Așadar, ce avem comun în aceste două declarații?

În primul rând, speculația. În septembrie, PNL spunea că "se pare că nu vor mai fi bani de pensii"; iar acum, în martie, PNL spune că "există suspiciuni că nu vor mai fi bani de salarii pentru dascăli".

Care este realitatea de fapt?

Pensiile au crescut și vor continua să crească. CASS a fost eliminat pentru toate pensiile și sunt scutite de impozit pensiile sub 2.000 de lei. La fel, cu salariile profesorilor. Am arătat că tocmai au crescut cu 20% pe net, de la 1 martie, și cu 44%, tot pe net, de la începutul acestei guvernări.

Este absolut jenant ca un partid istoric - așa cum spuneți că este PNL - să se joace cu astfel de dezinformări și să se facă atât de rău de râs în fața realității.

Altă chestiune din moțiune, care se încadrează în categoria "Dacă tăceai, filozof rămâneai!".

Spuneți că PSD a politizat sistemul de educație din România. Tocmai dumneavoastră spuneți acest lucru! Tocmai dumneavoastră, stimați foști PDL-iști, care, atunci când ați fost la guvernare, ați dat afară, abuziv, mii de directori de școală și inspectori școlari, pentru a-i înlocui cu "pilele" de partid.

Am ajuns atunci în situația absolut jenantă să avem doi directori pe același post, cel de la PDL și cel care luase postul prin concurs și care și-a recâștigat funcția în instanța de judecată.

Eu eram inspector școlar în acea vreme și știu bine ce s-a întâmplat. Guvernarea PDL mi-a desfăcut abuziv contractul de management pentru postul pe care îl câștigasem prin concurs. Am câștigat în instanță, un an mai târziu. Iar ca mine au fost mii de cadre didactice, cu diverse funcții câștigate prin concurs.

Este de-a dreptul revoltător ca dumneavoastră, doamnă Raluca Turcan, dumneavoastră, doamnă Roberta Anastase, ca dumneavoastră, domnule Cezar Preda, dumneavoastră, domnule Gheorghe Tinel, și toți ceilalți foști PDL-iști de atunci, să ne vorbiți nouă de politizarea sistemului de educație!

Și mai revoltător este că o faceți tocmai acum, când sistemul de educație a ajuns la un grad de depolitizare, când peste 83% dintre funcțiile de conducere din școli și din inspectorate au fost ocupate prin concurs.

Nu voi intra acum în toate acuzațiile hazardate din moțiune. Vreau doar să vă arăt cum vă contraziceți singuri, chiar în textul moțiunii.

În aceeași pagină, în două paragrafe consecutive, faceți următoarele două afirmații.

Pe de o parte, spuneți că manualul unic este un dezastru și că îngrijorează familiile și întregul sistem de învățământ, iar pe de altă parte, un paragraf mai jos, spuneți că în ultimii 5 ani nu a existat toamnă în care elevii să înceapă școala cu toate manualele pe bancă.

Trec peste faptul că în ultimii 5 ani am avut și un ministru al educației susținut chiar de dumneavoastră, Grupul PNL, ministrul din Guvernul Cioloș.

Ceea ce cred însă că este semnificativ aici este faptul că admiteți chiar dumneavoastră că modul în care sunt realizate manualele în actualul sistem este total deficitar. Dar în același timp ne spuneți că nu este bine să-l schimbăm.

Deci este rău acum, dar să nu se schimbe nimic. Aceasta e propunerea dumneavoastră.

Nu mai intru în detalii. Vreau să subliniez doar două lucruri în legătură cu manualele școlare.

În primul rând, vă informez că vor fi de fapt 3 manuale, pentru care se vor cumpăra drepturile de autor. Deci nu au un manual unic, ci 3 manuale, iar profesorii vor avea libertatea să aleagă între cele mai bune dintre acestea.

În al doilea rând, așa cum ați spus și dumneavoastră, în textul moțiunii, de la început lucrurile nu au funcționat bine în ceea ce privește actualul sistem de editare al manualelor. Deci nu este o problemă care ține de un guvern anume, ci de sistemul însuși.

În aceste condiții, ecuația este foarte simplă. Dacă în septembrie elevii vor începe școala cu toate manualele pe bănci, atunci înseamnă că decizia Guvernului a fost cea corectă.

Iar eu sunt convinsă că așa se va întâmpla!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, din partea Grupului PNL, doamna deputat Florica Cherecheș.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate domnule ministru,

Învățământul nu a fost într-un impas mai mare ca anul acesta. Și când spun aceasta nu fac o declarație politică, ci o constatare tristă.

Școala, în foarte multe situații, a încetat să mai fie o instituție care formează caractere și care creează profesioniști. În loc să fie corelată cu cerințele pieței muncii, să aibă o finalitate concretă, școala devine adesea o risipă de bani și resurse umane, o iluzie frumoasă servită tinerei generații, care se va transforma, la finalul studiilor, într-o cruntă dezamăgire.

Tot mai mulți tineri aleg în mod conștient să nu-și continue studiile, deoarece diploma de absolvire nu le certifică niște competențe și cunoștințe, ci doar faptul că s-au plimbat printr-o școală.

Dumneavoastră, prin politicile PSD, impuse în ultimii 20 de ani, cât ați avut sub gestiune acest minister, ați transformat o parte din diplome în simple cartoane colorate. Păcat!

Toți miniștrii aflați temporar la conducerea acestui minister au ales să ignore apelul disperat al agenților economici, care au semnalat mereu că nu găsesc meseriași și tehnicieni pe care să-i angajeze.

Astăzi România caută forță de muncă în Vietnam, Filipine, Nepal sau Sri Lanka. Astăzi am pierdut singurul atu pe care îl aveam acum 10 ani - forța de muncă bine calificată.

În tot acest timp, rata abandonului școlar ne situează pe un loc fruntaș în Europa. Din păcate, mulți abandonează nu doar școala, dar și țara, pentru că avem peste 3,4 milioane de români plecați la muncă în străinătate sau stabiliți definitiv acolo, cu tot cu familii, ceea ce plasează România pe a doua poziție într-un top mondial al migrației, după Siria, țară măcinată de un război civil.

O forță de muncă calificată înseamnă produse de înaltă calitate, salarii mai mari pentru angajați, o colectare mai ridicată a taxelor și impozitelor, și duce la dezvoltarea comunităților.

Realitatea însă este una catastrofală. Avem comunități întregi care supraviețuiesc cu ajutoare sociale, angajatori disperați, în căutare de forță de muncă calificată, și comunități îmbătrânite.

Am căutat cu mare interes, în Programul de guvernare, să descopăr puțină preocupare pentru dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, pentru că, la nivel declarativ, toți liderii partidului au spus că este foarte important. Am găsit doar câteva enunțuri generale, lozinci, nimic concret, nicio țintă asumată, nicio alocare bugetară.

Rezultatele la evaluările naționale din ultimii ani indică probleme referitoare la calitatea scăzută a educației în învățământul gimnazial, orientarea profesională aproape inexistentă a elevilor din gimnaziu și slaba pregătire a elevilor care urmează învățământul profesional, susținută de o lipsă de motivare a parcurgerii acestei rute.

Nu știu ce este statul paralel pe care îl tot invocați în ultima vreme, dar îmi închipui că este acea lume minunată în care dumneavoastră trăiți, ignorând realitatea, desconsiderând și alungând din țară întreprinzătorii, care trebuie să facă față sutelor de modificări ale Codului fiscal și care aleargă înnebuniți după meseriași, pentru că vor să producă și să vă trimită bani la buget.

De 5 ani, de când sunt în Comisia pentru învățământ, am tot insistat să faceți ceva pentru dezvoltarea învățământului profesional. Dar, din păcate, întrebările, audierile, declarațiile, amendamentele sau inițiativele legislative depuse s-au lovit de același zid al indiferenței și al nepăsării.

Suntem în situația incredibilă de a vorbi elogios despre învățământul profesional dual, dar blocați orice inițiativă legislativă în acest sens.

Avem Ordonanța nr. 94 din 2014, care de 3 ani zace fără suflare în sertarul Comisiei pentru învățământ din Senat. Tot acolo este și Ordonanța nr. 81 din 2016.

Anul 2017, declarat "Anul învățământului profesional și tehnic", a strălucit prin absența oricăror evenimente care să promoveze acest tip de învățământ. Ba mai mult, știți că elevii din învățământul profesional și tehnic nu au și nu au avut niciodată manuale pentru modulele de specialitate?

Iată de ce, domnule ministru, este nevoie să oferiți trasee educaționale flexibile, evaluări vocaționale, și să luați urgent măsuri pentru promovarea și dezvoltarea învățământului profesional și tehnic în România. Vă dăm și soluții. Iată-le!

Promovați învățământul profesional și tehnic prin caravane ale meseriilor, mai ales în mediul rural;

Alocați resurse pentru a crește masiv capacitatea de a oferi elevilor de gimnaziu consiliere pentru orientarea în carieră;

Realizați corelarea necesarului de forță de muncă pe județe, cu specializările din școlile profesionale;

Creșteți masiv cifra de școlarizare în învățământul profesional atât de afectat de dezastrul produs de desființarea de către ministrul Ecaterina Andronescu a școlilor profesionale, în 2009. Aveam atunci 115.000 de elevi cuprinși în această formă de învățământ, iar după 3 ani, la reînființare, doar puțin peste 12.000. Iar acum spuneți că avem 30.000 în clasa a IX-a. Mult sub cererea reală;

Sprijiniți încheierea de parteneriate între unitățile școlare și agenții economici și stimulați agenții economici parteneri prin facilități fiscale;

Majorați finanțarea învățământului profesional și tehnic, a costului standard pentru acești elevi;

Susțineți internatele cu cazare și masă gratuită pentru elevii din învățământul dual;

Investiți în pregătirea profesională continuă a cadrelor didactice care predau în acest tip de învățământ.

Nu ați realizat mare lucru din Programul de guvernare, dar ați reușit pe deplin să ne dovediți lipsa totală de acțiune și viziune în ceea ce privește educația.

Pentru asta, românii nu vă vor ierta. Iar generațiile viitoare nici atât. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Cristina Iurișniți, Grupul USR.

Aveți 5 minute, doamnă deputat.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

Stimați colegi deputați,

După mai bine de un an de când coaliția de guvernare PSD-ALDE a preluat puterea, sistemul educațional din România este în continuare Cenușăreasa de serviciu a societății, subfinanțarea sistemului fiind cronică, prin continua nerespectare a legii.

După mai bine de un an de guvernare haotică, cu schimbări intempestive, decizii nefondate, strategii lipsite de orice predictibilitate pe termen mediu și lung, pentru a consolida un sistem care se află la baza tuturor societăților prospere și avansate, învățământul românesc se află într-o continuă stare de asediu, date fiind politicile iresponsabile, ilegale și extrem de periculoase pentru dimensiunea europeană a școlii românești.

În același timp, niciunul dintre cei trei miniștri care s-au succedat, în cele 14 luni, la conducerea Ministerului Educației, nu a reușit să pună în aplicare Programul de guvernare și să prezinte un plan de acțiune coerent, eficient și predictibil pentru mandatul pe care și l-a asumat.

Domnule ministru,

Dacă privim retrospectiv, pentru că trebuie să privim retrospectiv, nu ce veți face de-acum înainte, actul de guvernare întreprins în domeniul educației, vom observa o profundă lipsă de viziune, acțiuni întreprinse doar de dragul acțiunii și, cel mai grav, o încălcare constantă a principiilor legalității, transparenței și al interesului superior al copilului, și mai ales o îndepărtare de la valorile democratice europene, fundamentale consolidării statului de drept din România.

Vorbind despre transparență, vă reamintesc că ați început mandatul, domnule ministru, prin susținerea plagiatului. Nu vă mai amintesc acel mesaj celebru pe care l-ați dat, despre legea care nu prevede exact unde se pun ghilimelele. Și printr-o manipulare politică - o listă de susținători pentru învestirea dumneavoastră ca ministru, unii rectori negând faptul că și-au exprimat susținerea, ulterior.

În acest sens, aduc atenției dumneavoastră un singur exemplu. "Nu l-am susținut și nu-l voi susține pe domnul Popa. Dacă vor continua așa, va fi un dezastru. În direcția aia ne îndreptăm cu tot ce face PSD. N-am semnat și nici nu se punea problema să o fac. Eu nu-l susțin pe domnul Popa" - a declarat Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai pentru "Adevărul".

În continuare, voi face o scurtă diagnoză, enumerând doar câteva dintre ultimele măsuri care au agravat criza din învățământ, care suferă de peste 20 de ani de prea multe schimbări dictate de interese politice.

Legea manualului și editura unică. În ultimul an, domnule ministru, atât dumneavoastră, cât și colegii dumneavoastră ați atacat constant principiul concurenței și al pieței libere a editurilor din România, prin impunerea abuzivă a unei legi a manualului, care nu face altceva decât să releve incompetența și lipsa capacității Ministerului Educației de a avea un calendar finalizat cu cel puțin un an înainte de a organiza licitații eficiente, transparente și corecte.

Ați încercat să induceți opinia publică în eroare, prin utilizarea sintagmei "mafia manualelor", blamând editurile și atacând piața concurențială.

Dar de ce nu le spuneți cetățenilor de bună-credință că aproape 90% din contestațiile făcute de edituri, cauzele întârzierii manualelor pe băncile școlii, au fost soluționate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, în favoarea editurilor?

Mizați pe înființarea societății pe acțiuni a Editurii Didactice și Pedagogice, însă Legea manualului, care a intrat deja în circuit la Camera Deputaților, nu are alt scop decât să monopolizeze informația, alterând calitatea actului educațional, prin uniformizare și imposibilitatea oferirii unei palete largi de manuale, raportate la specificul și nivelul de dezvoltare cognitiv și psiho-emoțional al elevilor.

Într-adevăr, săptămâna trecută a apărut pe site-ul Ministerului un mesaj prin care se prevedea că vor fi trei variante la manual. Acest lucru l-am susținut printr-o declarație politică, la începutul lunii octombrie, și, în întâlnirea pe care am avut-o, prin prezența directoarei Editurii Didactice și Pedagogice, s-a agreat această flexibilitate.

Deci vă felicit măcar pentru un minim pas de flexibilitate.

Dar vă întreb, în continuare: cum se va reuși să se editeze 255 de titluri, să se tipărească 4,3 milioane de manuale necesare în sistem, de o singură editură care deține doar 5% din piața manualelor?

Este evident că în septembrie copiii de clasa a VI-a nu vor avea manualele pe bănci. Și va urma Compendiul nr. 2.

Uniunea Editorilor Europeni a tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, printr-un mesaj de delimitare și condamnare a acestei inițiative abuzive.

În Comisia pentru învățământ, USR a votat împotriva înființării editurii unice.

Comasarea unităților de învățământ. În sistem, profesorii susțin că urmează să comasați un număr de școli din România, pe motivul nesustenabilității financiare. Ați explicat deja motivele.

Ceea ce este cu adevărat grav este că nu ați reușit nici până astăzi să veniți cu un răspuns la întrebarea: ce vom face cu elevii care nu vor mai avea pe raza localității lor o unitate școlară? Cum se va asigura legalitatea acestei măsuri, în contextul în care Constituția, la art. 32, vorbește despre accesul neîngrădit la educație, al copiilor?

Educația este un drept al fiecărui copil, domnule ministru...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, doamnă deputat.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

... nu o afacere pe care dumneavoastră s-o puteți evalua ca fiind profitabilă sau nu.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Concluzionați, v-am rugat.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Bacalaureatul ilegal - o premieră națională în România. Știm foarte bine că în perioada 12-22 februarie s-au derulat probele de competențe lingvistice și digitale. Fără o bază legală. (Vociferări.) Nu în baza acelui ordin de ministru, ci ar fi trebuit în baza art. 77 și 78. Pentru că știm foarte bine, nu avem de-a face cu absolvenți, ci sunt niște elevi care nu au situația școlară încheiată.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

Doresc totuși să prezint concluzia.

În concluzie, soluția pe care USR o propune este aceasta. Clientelismul politic nu are ce căuta în sistemul de învățământ. Educația nu trebuie să aibă culoare politică. Nu totul trebuie să fie unic și controlat.

USR vă cere să asigurați de urgență următoarele:

  • infrastructură școlară care să respecte normele sanitare și de siguranță pentru copiii noștri;
  • profesori competenți și responsabili, prin formare inițială și continuă de calitate;
  • educație pentru sănătate și reproducere în școli. Suntem primii în Europa, cu peste 9.200 de mame minore;
  • digitalizarea actului educațional și susținerea învățării a cel puțin două limbi străine, în planurile-cadru pentru liceu;
  • și, în ultimul rând, corelarea imperios necesară a sistemului cu realitățile socio-economice impuse de globalizarea și informatizarea pieței muncii...
 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
   

Doamna Cristina-Ionela Iurișniți:

... secolului XXI.

Vrem să avem o țară educată și europeană din care să nu ne mai dorim să emigrăm.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Dar chiar nu ne putem încadra în timp?

Domnul deputat Szabó Ödön, vă rog. Aveți 4 minute, domnule deputat.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Stimați colegi,

Dați-mi voie să spun că o discuție, o dezbatere despre învățământ este bine-venită. Nu cred că ea trebuie, în schimb, să realizeze o polemică doar politică. Dintr-un motiv foarte simplu, pentru că, într-adevăr, sunt probleme în învățământ, dar aceste probleme nu au fost create doar în ultimii ani, doar în ultimul an, și, cu atât mai mult, nu în ultima lună, de când domnul ministru deține această funcție. Deci problemele nu sunt de o lună, ca să realizăm un asemenea repertoriu de probleme pe care să le punem în cârca unui singur om.

Cu toate acestea, trebuie să spun că sunt câteva chestiuni pe care aș dori să vi le aduc în față și care pot fi rezolvate destul de ușor, nu neapărat toate la nivelul modificării legislației, dintr-un motiv foarte simplu. O problemă enormă este că întotdeauna încercăm să schimbăm legislația. Niciodată nu am lăsat să existe cel puțin un ciclu sau două cicluri electorale în care să nu ne atingem de o lege a educației naționale.

Nici Legea nr. 1 nu și-a produs efectele până în momentul de față, cu toate articolele care au fost adoptate. Sunt măsuri care au fost suspendate, sunt măsuri care nu au fost aplicate niciodată și sunt măsuri care, deși sunt în vigoare, sau anumite aspecte sunt în vigoare, nici măcar acum nu sunt puse în aplicare.

Să vă dau doar un singur exemplu. De al treilea an consecutiv realizăm bugetarea Centrului pentru perfecționare continuă în limbile minorităților. Bugetul există, dar nu este pusă în aplicare această măsură prevăzută încă din 2011 în lege.

Dar hai să vă dau două sau trei probleme pe care eu cred că împreună putem să le rezolvăm.

Costul standard. Nu putem să spunem că acest cost standard este acoperitor, și acoperă întreaga gamă de probleme, și este diversificat, atâta timp cât...

Să vă dau doar două exemple. Costul standard per elev într-un colegiu național, la Satu Mare, Colegiul "Kölcsey Ferenc", unde sunt peste 1.000 de copii, nu acoperă decât în proporție de 80% sau 90% cheltuielile. Dintr-un motiv foarte simplu: majoritatea profesorilor sunt gradul didactic I, majoritatea profesorilor au peste 50 de ani, și o bună parte dintre copii locuiesc în internatul școlii respective, subfinanțat de sistem. Și deși sunt 1.000 de copii, cu efective maxime în clasă, nu se acoperă întregul cost al acestei școli.

Și trebuie să regândim și să lucrăm împreună pentru a flexibiliza și pentru a gândi ca într-adevăr costul standard să acopere necesitățile.

Numărul de elevi - nu putem gândi un pat al lui Procust. Pentru că trebuie să spun, mai ales în zona minoritară, există cazuri în care pentru o întreagă regiune sau pentru întreg județul există o singură școală. Nu există altă școală!

În acest context, să vă dau exemplul din județul Cluj, la Gherla, unde pentru 55 de copii de clasa a IX-a a fost aprobată doar o singură clasă de a IX-a. Nu cred că este normal. Deci trebuie să avem o colaborare în acest sens.

Programul PNDL prevede construirea de școli. Și nu s-a coroborat Programul PNDL cu normativele Ministerului Educației.

Vă dau din nou un caz concret. În județul Sălaj, la Pericei, primarul nu a semnat încă acest contract, pentru că va avea o școală nouă, dar i-au fost tăiate costurile pentru dotare și acestea acoperă doar pentru 10% necesarul din normativul Ministerului Educației. Deci cele două ministere nu au coroborat cele două acte normative.

Cu toate acestea, eu cred că este prematur să discutăm că nu putem rezolva împreună aceste probleme.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă...

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Și există un decalaj - și cu acesta o să închei - enorm și care începe să crească din ce în ce mai mult, între mediul rural și mediul urban. În mediul rural, majoritatea - sau în bună parte - sunt profesori care sunt suplinitori, pentru că se tot pleacă din acest mediu și nu sunt atractive aceste zone. Și există un decalaj enorm sau începe să existe un decalaj enorm între șansele unui copil născut într-o sărăcie extremă din zona rurală și un copil născut în reședință de județ, de exemplu.

Cu toate acestea, eu cred că trebuie să conlucrăm.

Și vă felicit, domnule ministru, pentru Legea educației. Și inclusiv pentru propunerea pe care ați realizat-o acum, că modificând partea inițială, veți finanța cele trei manuale și se va da posibilitatea ca toate cele trei manuale să fie tipărite.

Eu cred că printr-un asemenea dialog vor fi rezolvate și celelalte probleme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

În continuare, Grupul parlamentar ALDE, domnul Ștefan-Alexandru Băișanu.

Vă rog, aveți 3 minute, domnule deputat.

Vă rog să vă încadrați în timp.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Aș vrea să încep spunându-vă că nu voi vorbi despre actualul ministru al învățământului, despre domnul profesor Popa Valentin, pentru că suntem colegi în aceeași universitate - Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava -, iar contestatarii de astăzi ar putea spune că sunt subiectiv.

Am să-i rog, în schimb, pe cei care au făcut această moțiune simplă, să-mi permită să fac vorbire despre ministrul Funeriu, care a început trimiterea învățământului românesc în colaps.

Și o să-l rog pe actualul ministru să facă trei lucruri pe care le-a făcut prost PDL-ul și ministrul lor de atunci, și îi garantez actualului domn ministru că va ajunge în categoria miniștrilor care au făcut bine învățământului românesc, și nu cel mai mare rău.

Colapsul învățământului românesc a plecat din momentul în care domnul Funeriu, prin Legea din 2011, a spus: "Vom finanța învățământul pe sistemul per capita, per elev".

Domnilor, învățământul românesc nu este o iesle, nu se vorbește de furajare, nu se vorbește de umplerea unei iesle sau de umplerea unei găleți, ci se dorește aprinderea unei flăcări.

Cu 33 de milioane de lei vechi/an/elev nu vom reuși niciodată să ținem învățământul românesc pe linia de plutire. Se dau mai mulți bani pe an pentru deținuți și imigranți.

Și, iată, vedem că răul a fost făcut atunci, de cei care astăzi se plâng că lucrurile nu merg bine în învățământ.

O a doua problemă e aceea că elevii de gimnaziu au foarte multe ore și foarte, foarte multe informații. Îi îndopăm cu informații și nu le mai lăsăm timp să gândească. Nu mai înțeleg care este viitorul lor. Nu le explică nimeni pe ce drum să o ia.

Și ultima, domnule ministru, cu permisiunea dumneavoastră și a colegilor din PSD, e următoarea.

În Primăria Suceava, un angajat astăzi pe funcția de polițist local, doar cu liceul, cu zero vechime, primește salariul cel mai mic - 27 de milioane de lei vechi, net, în mână. Un profesor cu 20 de ani vechime, din învățământul românesc, cu gradul I luat, primește 25 de milioane de lei vechi, bani în mână. O diferență de la 27 la 25, pentru acela doar cu liceul, polițist local și fără nicio zi de muncă, și un profesor cu 20 de ani de vechime, cu facultate, cu gradul I luat, de două milioane de lei. Nu mi se pare normal. Trebuie să găsiți, domnule ministru, soluții pentru a rezolva aceste probleme majore.

Și acum, pentru a încheia, am să-i dau și doamnei deputat Huncă, de la PSD, un sfat.

Am observat, cei de la USR și de la PNL, când vorbesc de Alianța PSD-ALDE, lovesc și în PSD și în ALDE. Dumneavoastră, unii din PSD, când vorbiți de marile realizări ale acestui Guvern, vorbiți doar de PSD.

Haideți să vedem. Suntem împreună la bine și la rău sau, când e bine, e vorba numai de PSD și, când e rău, e vorba și de unii și de alții?

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În continuare... da... în continuare, domnul deputat Robert Turcescu, din partea Grupului PMP.

Aveți 3 minute, domnule deputat.

 
   

Domnul Robert-Nicolae Turcescu:

Năstase, Pop și Popa. Nu e vreun trio formidabil, e o tripletă în fața căreia ajungi să scuipi în sân când te gândești că toți trei, Doamne, și, toți trei, s-au perindat în doar un an de zile la conducerea Ministerului Educației.

Și abia ce am pășit, atenție, în anul doi al Guvernării PSD-iste, stuchi-o-ar mâțele, ferească Sfântul să o țină în ritmul acesta, că la așa rotație a cadrelor, tare mi-e teamă că după Pop și Popa urmează unul sau mai mulți proto-popi la conducerea pe ultimul drum a rămășițelor educației naționale.

Ce au făcut Năstase, Pop și Popa? Nimic din Programul de guvernare pasat cu copy-paste de la unul la altul, ca un cartof fierbinte pe care numai mințile încinse în campania electorală l-ar fi putut coace.

Ați promis manuale, salarii, construcții de școli și grădinițe, marea cu sarea pentru învățământul românesc. De un an de zile schimbați miniștri și măcelăriți ce a mai rămas de măcelărit din Legea educației.

Brambureala din vremea Abramburicăi pare azi o dulce amintire, când ne uităm că Năstase, Pop și Popa nici de o brambureală nu sunt în stare. Măcar să vină cu o idee. Bună, proastă, o idee să fie.

Ei n-au avut și n-au idei, pentru că mandatul înseamnă punerea în practică a unor ordine de partid. Așa s-a ajuns la situația stupidă în care directorii de școli care n-au promovat examenul pentru ocuparea postului să fie totuși numiți în funcție.

Educație marca PSD - cu legea în mână le arătăm elevilor că indiferent de nota pe care o obții la un examen, dacă faci parte din partidul care trebuie, vei obține funcția pe care o dorești, chiar dacă n-o meriți.

Apropo, domnule ministru, v-ați atins de doctoratele plagiate sau nu vă lasă "Daddy" să loviți chiar așa de tare în inimioara statului paralel? Bine că vă ocupați de reînființarea editurii unice, vestita Editură Pedagogică din vremea lui Ceaușescu!

De fapt, domnilor, sunteți paraleli și la ani-lumină distanță de ceea ce înseamnă un sistem de educație pentru secolul XXI. Pentru generații întregi de elevi și de studenți e un ghinion teribil că trebuie să facă școală sub conducerea unor miniștri care în vremea lui Spiru Haret ar fi fost buni la dat cu sapa sau, hai, fie, și la cărat mapa, dar în niciun caz la conducerea învățământului românesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Începem cea de-a doua tură.

Din partea Grupului PSD, doamna Camelia Gavrilă.

Vă rog, doamnă deputat.

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Doamnă secretar de stat,

Domnilor secretari de stat,

Da, ne-am spune, ca Montaigne, că lumea este o școală pentru întrebări.

Vorbim despre spiritul interogativ al ființei umane, despre nevoia de școală, de educație, de temeiuri ale ființei și de interogații care ar trebui să ne însoțească pe traseul vieții; cu atât mai mult legat de școală.

Este firesc, din timp în timp, să avem moțiuni, care pot fi, dincolo de retorica politică, pot fi un prilej de dezbatere, dacă nu ar fi încărcate stilistic, îngroșate cu neadevăruri sau cu adevăruri parțiale, dacă nu ar apăsa, prin hiperbolizare, pe anumite probleme, dacă nu ar pune în paranteză lucruri care sunt legate tocmai de o istorie mai îndepărtată sau mai apropiată a celor care au scris moțiunea respectivă.

Dincolo de toate este însă important să ne gândim că educația are multe probleme în față, că acestea înseamnă și chestiuni de infrastructură, și de conținuturi, și de inserția absolvenților pe o piață a muncii dinamică, fluidă și deseori imprevizibilă, și de arhitectură curriculară, și de absenteism și abandon școlar.

Le cunoaștem pe toate, le cunoașteți și dumneavoastră, stimați colegi de la PNL sau PDL, pentru că undeva, între 12 și 14 ani, ați guvernat, într-o formă sau alta, ați avut ocazia să schimbați. Nu știu câte schimbări notabile s-au produs, care să aducă îmbunătățiri sau să rezolve parțial probleme care s-au adunat și s-au acutizat.

Revenind la ceea ce se întâmplă acum, eu aș aborda constructiv ceea ce ne propunem să facem prin Guvernul PSD-ALDE, prin uniunea parlamentară pe care o avem, prin demersuri administrative, parlamentare, legislative.

Vorbim de chestiuni curriculare care de fapt reprezintă esența învățământului. Și aceasta înseamnă planuri de învățământ. Ne aflăm acum în fața unor dezbateri și a unei consultări publice interesante, legate de planurile-cadru pentru liceu, cu variante, cu o transparență totală, cu un proces decizional extrem de modern și democratic. Planuri-cadru care oferă uneori și un anumit conservatorism. Pe de altă parte, și deschidere spre un curriculum diferențiat și un curriculum la decizia școlii, incitant și atractiv, de secol XXI.

Și ne aflăm și în fața unor decizii importante legate de manuale.

Polemica pe tema manualelor este extrem de importantă. Și ar fi fost greu, într-adevăr, ca orice pedagog - nu mai spun, de formație umanistă - să susțină utilitatea unui manual unic.

Noi vorbim însă aici de manuale alternative. Vorbim de diversitate, în continuare. Opțiunea PSD-ALDE este pentru un traseu individualizat al studiului, al educației. Vorbim de faptul că încercăm să facem o ordine în dezordinea manualelor, să începem anul școlar cu manuale în fața elevilor, să adăugăm și o platformă în care resursele educaționale deschise să se constituie, să se adune, să adăugăm și suportul bibliografic și, probabil, domnule ministru, și biblioteci mai bine dotate. Ne trebuie și acest lucru, dincolo de mediul virtual pe care îl explorează elevii noștri.

Plecând din zona manualelor, să mergem spre infrastructură, pe care ați comentat-o, stimați colegi. O infrastructură care este în proces de devenire, de finalizare, de realizare. 2.500 de creșe, grădinițe, școli înseamnă de fapt un program de guvernare de patru ani, înseamnă un cumul de intervenții ministeriale, fie de la nivelul Ministerului Dezvoltării, fie de la nivelul Ministerului Educației sau pe programe europene.

Toate acestea se realizează odată și cu Strategia legată de infrastructura modernă, educațională.

Și, cu siguranță, ceea ce acum înseamnă clădiri mai puțin moderne, mai puțin reabilitate, ceea ce înseamnă absența autorizațiilor sanitare de funcționare sau avizelor ISU, toate acestea se corectează treptat.

Citându-l pe Titulescu, aș spune că "idealul este o realitate în devenire". Sigur că idealurile educaționale sunt multe. Sigur că este greu să asiguri la un nivel extrem de susținut tot ceea ce are nevoie un elev, un student. Dar, în același timp, etapele înseamnă drumul spre acest ideal.

Pentru noi, pentru Partidul Social Democrat, profesorii sunt prețioși, sunt respectați, sunt valorizați.

Iar dacă vorbim de salarizare, din 2013-2014, ne străduim să corectăm ceea ce a fost dărâmat dramatic în anii anteriori. Am refăcut salarizarea. S-au pus în aplicare hotărâri judecătorești ignorate. S-au mărit salariile, treptat.

Acum suntem în luna martie, când va urma această semnificativă creștere. Poate nu pe cât ne dorim, cu siguranță nu pe cât merită colegii noștri. Dar există o preocupare, există o prioritate pe care Ministerul Educației o are în atenție și pe care Partidul Social Democrat, alături de colegii de coaliție, o vor urmări treptat.

Abordăm clișee, abordăm mituri - "pesedizare", "profesori, directori, inspectori - aserviți", "tentativa de politizare a sistemului". Dacă dăm deoparte metafora, ne dăm seama că am parcurs, din 2015, concursuri pentru inspectori, concursuri pentru directori, participarea sindicatelor, deci o multitudine de deschideri spre societatea civilă, și de transparență, încercând să așezăm într-o matcă temeinică, serioasă, educația și nenumăratele probleme ale acesteia.

În esență, și în final, o să vă spun cu amărăciune că am fi putut să discutăm constructiv. Am fi putut să ne focalizăm pe anumite chestiuni dilematice, într-adevăr, ale educației.

Dar o să termin cu ideea pe care și Eleanor Roosevelt o avea cândva, legată de faptul că: "Fă ceea ce simți că este bine, pentru că oricum vei fi criticat!".

Asumându-ne critici, dezbateri, polemici, noi mergem mai departe, încercând să construim o educație de secol XXI. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Îl invit, în continuare, la cuvânt, pe domnul deputat Florin Roman, din partea Grupului PNL.

Mai aveți 5 minute, domnule deputat.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule ministru,

V-am adus o foaie A4, un pix. Poate veți avea decența și onoarea ca până la sfârșitul acestei întâlniri din Parlament, să vă dați demisia.

Am văzut astăzi în fața Parlamentului un politruc, un demagog și un visător. Nici dumneavoastră nu credeți în ceea ce spuneți, domnule ministru. Visați!

Și ca să vă las să visați în continuare, v-am adus și o banderolă, să v-o puneți pe ochi și să dormiți, că poate e cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru învățământ. (Vociferări.)

Domnule ministru, ați distrus tot ce era bun în învățământ, într-un termen foarte, foarte scurt.

Domnule ministru, ați scos profesorii în stradă. Când dumneavoastră visați, la tribună, profesorii protestau, profesorii boicotau examenele.

Domnule ministru, am văzut astăzi un om fără suflet, un om pentru care copiii înseamnă cifre.

Domnule ministru, ați reușit să supărați părinții, să supărați copiii.

Să știți că acei copii suferă. Ei știu că nu-și vor mai vedea colegii, din toamnă. Se întreabă cu ce au supărat-o pe doamna învățătoare. Și dumneavoastră veniți și le spuneți povești.

Domnule ministru, vreau să vă spun că doar în județul Alba, Inspectoratul Școlar Județean, condus de o PSD-istă de-a dumneavoastră, demnă urmașă a Partidului Comunist Român, a anunțat oficial că închide 44 de unități școlare cu personalitate juridică și structuri arondate.

Vă mulțumim pentru cadoul pe care ni-l faceți, celor din Alba, capitala Marii Uniri, în Anul Centenarului.

În Anul Centenarului, PSD, urmașul Partidului Comunist Român, se pregătește să închidă 1.000 de școli și grădinițe.

În același An al Centenarului, PSD-ul, urmașul Partidului Comunist Român, se pregătește să reducă 6.000 de norme.

Promiteți măriri de salarii, dar tăiați sporuri și cheltuieli, fără un studiu de impact, după cum ați tăiat "pamblici".

Nu degeaba sindicatele sunt astăzi în stradă. În timp ce școlile românești se închid pe bandă rulantă, spre rușinea Guvernului PSD, Guvernul de la Budapesta finanțează înființarea de școli în Transilvania.

În Anul Centenarului, elevii săraci din familiile românești sunt dezrădăcinați, fiind maghiarizați forțat, cu o masă caldă sau cu o bursă.

Nu-i acuz pe cei de la UDMR, foarte bine fac. Vă acuz pe dumneavoastră, că vindeți viitorul copiilor, în Anul Centenarului.

V-am auzit cât v-ați plâns de ce-au făcut alții.

Haideți să facem puțin recurs la memorie - și citez din Programul dumneavoastră de guvernare - "Reducerea abandonului școlar, inclusiv prin redeschiderea școlilor care au fost închise în mod abuziv".

Aceasta spuneați în Programul dumneavoastră de guvernare!

Îi spun unei doamne care a vorbit înaintea mea și care a fost membră a Partidului Național Liberal și astăzi a venit la microfon să-și facă autocritica. Nu cred că în Partidul Social Democrat nu se găsesc oameni care să vorbească despre învățământ și că trebuie să vină un traseist să vă spună cum este cu învățământul!

Faptele PSD sunt: subfinanțarea unităților de învățământ, legiferarea în premieră a claselor peste efectiv, nerespectarea sistematică a drepturilor copiilor, mutarea salariilor de la UAT-uri, la ISJ-uri, pentru control politic, închideți școli pentru interese imobiliare, cum este cazul de la Vâlcea, promiteți microbuze care nu au șoferi și nu au nici motorină!

Improvizația și cârpeala sunt principalele instrumente ale Partidului Social Democrat, urmașul Partidului Comunist Român!

Nepăsarea PSD a dus România pe un loc fruntaș în privința abandonului școlar! 18,5, față de media europeană, de 11!

În învățământ, prin manualul unic, PSD ne întoarce la partidul unic. Citez: "Este una dintre laturile întoarcerii la comunism. Și aiureala unui politruc bolnav la genunche", a spus Mircea Cărtărescu.

Ați închis, din 2012, peste 600 de școli cu personalitate juridică și structuri arondate, a spus-o "Genunche", ministrul dumneavoastră! Acum, puneți lacăt pe alte 1.000 de școli și grădinițe.

Stimate domnule ministru,

Ați rămas corigent la educație și, prin urmare, vă îndemn la onoare!

O să vă înmânez o coală albă, un pix și sper, din suflet, să arătați profesorilor că în fruntea ministerului se află un om care încă mai are demnitate! (Îi înmânează domnului ministru al educației naționale, Valentin Popa, o coală albă și un pix. Vociferări.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul, în continuare, domnul ministru Popa.

Vă rog, domnule ministru.

Domnule ministru, v-am invitat la cuvânt!

Vă rog.

 
   

Domnul Valentin Popa:

Stimați parlamentari,

Am ascultat luările de cuvânt și primul lucru pe care l-am remarcat a fost faptul că sunt 20 de ani de guvernare PSD, din care 12 ani n-au aparținut PSD.

Aș vrea să-i mulțumesc doamnei Cristina Iurișniți pentru felicitări și aș vrea să clarificăm puțin și chestiunea plagiatului, din prima mea intervenție în fața presei.

Din păcate, declarația mea a fost interpretată într-un sens total opus. Oricine a analizat-o cu atenție ar fi putut observa că doresc cu ardoare întărirea legislației primare în această privință, pentru ca nimeni să nu o poată exploata în instanță și să anuleze, astfel, deciziile unor consilii și comisii.

Din păcate - poate și din cauza unei deficitare comunicări din partea mea, fiind la început și emoțiile spunându-și cuvântul -, declarația nu a fost foarte bine interpretată.

Reafirm, încă o dată, toleranța zero pentru doctorat și vă reamintesc că primul meu ordin, în calitate de ministru, a fost legat de introducerea Normelor de etică și deontologie la masterat și doctorat, în universități.

Aș fi vrut să-i spun și domnului Turcescu că ne-am întâlnit cu CNATDCU vineri, 2 martie, și am discutat aspectele pe care le-a invocat.

Reprezentanți ai Consiliului CNATDCU, împreună cu membri ai Corpului de control, vor vizita universitățile și, printre punctele pe care le vor verifica, vor fi și problemele de etică și deontologie profesională, sesizate în școlile doctorale.

Domnule Florin Roman,

M-ați acuzat că sunt un visător.

Vă invit, domnule Florin Roman, să vizitați Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, să-i cunoașteți pe acei oameni de acolo, pe cercetătorii din marile universități din lume, care au revenit în România și lucrează acolo, și să vedeți un vis aproape împlinit. Peste trei ani vă asigur că și în România vom vedea un vis împlinit!

Doamnelor și domnilor deputați,

Am făcut o prezentare a problemelor sistemului de învățământ românesc și, de asemenea, am arătat care sunt soluțiile acestor probleme.

Înțeleg că o moțiune simplă este, în primul rând, un instrument politic aflat la îndemâna partidelor din opoziție. Politica, însă, nu poate să ignore situația reală a sistemului, și nici acțiunile pe care le întreprinde ministerul.

Nu ne putem permite să abordăm din condei învățământul românesc și numai pentru a bifa o nouă acțiune parlamentară.

Sunt convins că nu așa trebuie să se desfășoare dialogul democratic dintre putere și opoziție!

Ca ministru, sunt deschis criticilor, vă declar că nu sunt deținătorul adevărului absolut, precum și propunerilor venite din partea dumneavoastră, a celor din opoziție.

Sper că în viitor vom lăsa deoparte retorica politicianistă și vom colabora în interesul oamenilor. Problematica învățământului necesită chiar această colaborare, căci învățământul nu aparține unui partid.

Învățământul este al României și numai prin el putem spune că România are un viitor!

Am reținut sugestiile dumneavoastră și vă invit, deci, să lucrăm împreună, pentru acest viitor!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Dezbaterile au fost finalizate.

Exprimarea votului se va face în ședința de vot final, miercuri, 7 martie 2018.

Vă mulțumesc mult.

Am încheiat prima parte a dezbaterilor noastre.

La revedere!

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

În partea a doua avem primirea răspunsurilor la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Prima interpelare este adresată de domnul deputat Lovin Dumitru, Ministerului Turismului.

Doamna secretar de stat Cristina Ionela Tărteață a trimis, înțeleg, domnului deputat...

L-ați primit? L-ați primit, domnule deputat.

Vizavi de situația domeniului schiabil de la Voineasa.

Cea de-a doua interpelare este adresată Ministerului Muncii și Justiției Sociale, de către doamna deputat Camelia Gavrilă.

Este prezentă doamna secretar de stat Drăghici Aurelia.

Vă rog, doamnă deputat.

Ați primit răspunsul?

   

Doamna Camelia Gavrilă (din sală):

Nu l-am primit în scris!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Nu l-ați primit în scris.

Doamnă secretar de stat, dați-i doamnei președinte Gavrilă răspunsul în scris. Înțeleg de la doamna deputat că nu mai trebuie să-l prezentați.

Vă mulțumesc.

Mergem mai departe.

Tot pentru doamna Camelia Gavrilă, Ministerul Comunicațiilor...

Da, doamnă secretar de stat. Doamna Carmen Elian.

Ați transmis doamnei deputat Gavrilă răspunsul dumneavoastră, tot în scris.

Din partea Ministerului Dezvoltării, domnul subsecretar de stat Angel Gheorghiu, pentru domnul Lovin.

Ați primit, domnule Lovin? Sunteți mulțumit?

 
   

Domnul Lovin Dumitru (din sală):

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Mai departe.

Din partea Ministerului Finanțelor Publice, tot pentru domnul Lovin.

Ați primit răspunsul de la domnul secretar de stat Attila György, da?

 
   

Domnul Lovin Dumitru (din sală):

Da, mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Ministerului Educației Naționale, este prezent domnul secretar de stat, fostul nostru coleg, domnul Petru Andea. Are răspuns pentru doamna deputat Bîzgan Oana.

I-ați dat răspunsul, da? Nu este în sală doamna deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i lăsați doamnei deputat și...

 
  Corneliu Bichineț

Îl avem prezent pe domnul secretar de stat de la Ministerul Sănătății, Dan Dumitrescu, pentru un răspuns pentru domnul Bichineț Corneliu.

Domnule deputat, vreți să vă prezinte?

Vă rog, domnule secretar de stat. Foarte pe scurt, pentru că oricum o să-i dați și răspunsul domnului Bichineț.

   

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Bună ziua!

Bună ziua, stimate domnule deputat!

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind redeschiderea Spitalului orășenesc din Negrești-Vaslui, vă comunicăm următoarele.

Spitalul orășenesc Negrești este o unitate sanitară care se regăsește în Anexa nr. 2 a Hotărârii de Guvern nr. 212/2011, prin care a fost aprobat Programul de interes național "Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentru persoanele vârstnice", care s-a derulat în perioada 1 aprilie 2011 - 31 decembrie 2013, și pe lista unităților sanitare cu paturi, din Hotărârea Guvernului nr. 345/2011.

Aceste unități sanitare se puteau reorganiza în cămine pentru persoane vârstnice sau se puteau desființa, în funcție de opțiunea administrației publice locale, care a preluat și managementul acestora.

Din anul 2011 au fost făcute mai multe solicitări, dintre care, una de mutare a unor structuri ale spitalului județean în clădirea fostului Spital Negrești, alta de înființare a unui centru de sănătate multifuncțional în locația fostului Spital orășenesc Negrești, fără personalitate juridică. O a treia, de înființare a unei secții exterioare, în structura Spitalului județean de urgență Vaslui. Și a patra, de înființare a unui compartiment de îngrijiri paliative, cu 20 de paturi, și a unui compartiment de psihiatrie cronici, cu 20 de paturi, în orașul Negrești, menționându-se că, printr-o hotărâre de consiliu local, o clădire din domeniul privat - UAT Negrești - a fost dată în administrarea Spitalului județean de urgență Vaslui.

Au fost transmise mai multe adrese, în care s-a precizat că solicitarea de înființare, în Negrești, a oricărei structuri care să ofere servicii medicale, va putea fi analizată la propunerea factorilor implicați, ulterior desființării spitalului din localitate.

În ceea ce privește solicitarea de redeschidere a spitalului din această localitate, având în vedere că au trecut șapte ani de la închiderea acestuia, considerăm că este necesar ca factorii locali implicați să facă o analiză a situației spațiilor, numărului clădirilor, regimul lor de înălțime, dacă sunt în aceeași curte sau gradul de degradare, dacă necesită reabilitare sau nu, ce posibilități de asigurare cu personal există în zona respectivă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Bichineț, dacă vreți să interveniți? Aveți un minut.

Oricum, să-i dați și răspunsul în scris.

Vă rog, domnule Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule ministru,

Eu cred că aici nu este un formalism.

Nu că n-aș avea eu altă treabă decât odată la două săptămâni să trimit întrebări, interpelări, miniștrilor sănătății, de la Bănicioiu încoace!

Toate răspunsurile mă nemulțumesc! Dar n-are nicio importanță că mă nemulțumesc pe mine, ci pe cei 50.000 de oameni din jurul Negreștiului, care aveau posibilitatea să se vindece și să se îndrepte spre spitalul orășenesc despre care vorbim noi, aici.

Domnule secretar de stat,

Sunteți un om corect, ați venit să-mi prezentați răspunsul în scris.

Eu nu voi renunța, pentru că Primăria Negrești nu are bani pentru finanțarea spitalului, așa cum a fost dintotdeauna, de 150 de ani. Consiliul Județean se opune, nu are nicio dorință ca acel spital să prindă viață din nou. S-au făcut cheltuieli de câteva milioane de euro, milioane de euro bune, din bani europeni, pentru reabilitarea spitalului și, prin decizia aceea aberantă din 2010, a fost închis.

Mie, ca parlamentar al opoziției nu-mi... Aceasta este arma mea - să vin aici și să încerc să vă conving pe dumneavoastră, cei de la Ministerul Sănătății!

Nu sunt de acord cu mișcările protestatare, cu adunarea oamenilor în fața primăriilor, blocări de străzi sau ceva și mai spectaculos! Nu sunt de acord cu chestiunile acestea. Dar nu determinați oamenii din Negrești să recurgă la astfel de metode.

Deci ceea ce mi-ați prezentat dumneavoastră astăzi, aici, nu mă mulțumește absolut deloc!

Am trimis un memoriu noului ministru al sănătății, semnat de 5.300 de oameni!

Câți trebuie să semneze pentru a se încerca redeschiderea acestui spital?

Vă mulțumesc, domnule ministru, că m-ați lăsat mai mult de...

 
   

Domnul Florin Iordache:

Sigur, sigur, era importantă această situație, de aceea v-am lăsat mai mult!

Și eu vă mulțumesc.

Tot din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Dumitrescu are un răspuns pentru doamna Cristina Prună.

Vă rog, lăsați-i staffului tehnic, să fie distribuit.

Pentru celelalte s-a solicitat amânarea, cele care vizau Ministerul Transporturilor.

Acestea fiind spuse, declar ședința închisă.

La revedere!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,17.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 21 octombrie 2021, 9:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro