Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.42/16-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-07-2020
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 12-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 martie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,07.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistată de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici și de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați.

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 329 deputați, până în acest moment, și-au înregistrat prezența 203.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 12 și miercuri, 13 martie 2018; programul de lucru pentru perioada 12-17 martie 2018; lista rapoartelor depuse, în perioada 7-12 martie 2018, de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

 
Informare privind activarea domnului deputat Florea Damian în cadrul Grupului parlamentar al PSD.  

De asemenea, avem o informare din partea domnului deputat neafiliat Florea Damian, care ne aduce la cunoștință că va activa în cadrul Grupului parlamentar al PSD.

Vă reamintesc că, potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00, avem primirea răspunsurilor la întrebări și prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Marcarea împlinirii a 28 de ani de la citirea Proclamației de la Timișoara.  

Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi.

Vă rog.

   

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Ca deputat de Timiș, am onoarea, dar am și obligația să vă aduc aminte că în aceste zile se împlinesc 28 de ani de când, de la balconul Operei, în fața a peste 15.000 de oameni, s-a citit Proclamația de la Timișoara. Un document cu viziune, prin care se subliniau sacrificiile care s-au făcut ca România să aibă un altfel de viitor.

Prin cele 13 puncte ale Proclamației de la Timișoara se exprima speranța nestrămutată de mai bine și dorința reîntoarcerii la valorile autentice ale democrației și civilizației europene.

Vorbim de un document cu valori de dreapta, care erau văzute și atunci ca soluții pentru dezvoltare. Proclamația de la Timișoara ar trebui să fie și pentru noi, astăzi, mai ales în Anul Centenarului, un moment de reflecție, o șansă de a privi spre trecut, pentru a nu repeta greșelile lui.

Prin acest document extrem de important se declara tranșant că la Revoluția de la Timișoara s-a militat pentru abolirea unui sistem totalitar și falimentar. Pentru acest scop au luptat oameni de toate vârstele, de etnii diferite, care și-au dorit pluralism, o democrație autentică și abandonarea ideilor și propagandei comuniste.

Tot prin Proclamație s-a subliniat faptul că sacrificiile făcute la Revoluție nu trebuie să fie exploatate de cei care își doresc o ascensiune rapidă - lucru care ar trebui să fie valabil și astăzi. S-a militat pentru investiții urgente în sănătate, educație și infrastructură, domeniile esențiale prin care statul nostru urma să se dezvolte. Din păcate, cele trei suferă enorm și astăzi.

Însă unul dintre cele mai importante puncte a fost punctul nr. 8. Și am să-i dau citire: "Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară.

Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un președinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcții, după modelul multor țări civilizate".

În 11 martie 1990, în Piața Operei, dragi colegi, erau tineri între 16 și 23 de ani. În visele acelor tineri erau schimbări. Dar visele lor nu erau cu pixeli intelectuali needucați schimbând Marea Adunare Națională. Nu erau nici dictatori schimbând dictatori. Nici propaganda unor posturi care au înlocuit Telejurnalul. Nici cu tatuați cu ifose înlocuindu-i pe Hagi și pe Dobrin. Nici cu plagiatori înlocuind profesorii prăfuiți de socialism științific. Visele lor nu erau cu mineri înlocuind Piața Universității. Nu erau cu Salam înlocuind Cenaclul Flacăra. Visele lor nu erau pline de false modele. Moraliști, astăzi, descoperiți ca securiști, ieri.

Îmi amintesc de fețele luminoase și părul vâlvoi al acelor tineri, visând la toate acestea. Astăzi, pentru că Proclamația nu s-a aplicat, acei tineri sunt mai toți plecați. Și, făcând bilanțul, vărs o lacrimă.

Cum ar fi arătat România punctului 8, o țară în care funcțiile de conducere în care este nevoie de viziune, dacă ar fi fost ferită de activiști și securiști? Îmi pot imagina, deși, dacă ne uităm la realitatea de astăzi, poate părea utopic.

Fără lustrație, țara a ajuns unde a ajuns. Procesul comunismului, început cu un sfert de veac în urmă, are acum un singur vinovat - pe Vișinescu, în timp ce pensiile securiștilor, ca și averile lor, sunt de zeci de ori mai mari decât ale celor pe care i-au băgat în închisoare.

După 28 de ani, deși s-au schimbat multe lucruri, în continuare cred că ar trebui să reflectăm la Proclamația de la Timișoara. Pentru că dacă vom fi sinceri cu noi, ne vom da seama că avem datoria sfântă de a reclădi această țară.

Să ne debarasăm de preconcepțiile noastre. Să ne debarasăm de populismele ieftine. Să scăpăm de obiceiul de a spune lucruri doar pentru a fi spuse, deși nu avem intenția să le ducem la îndeplinire.

Vă provoc, astăzi, stimați colegi, să ne oprim din a mai profita de încrederea cetățenilor, încredere ce ne-a fost acordată cu bună-credință, doar pentru că ne place să fim numiți parlamentari sau politicieni.

În numele celor care s-au sacrificat pentru noi, să ne propunem să ducem România mai departe, prin fapte, nu doar prin vorbe.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (PL-x 585/2017). (rămas pentru votul final)  

Continuăm ordinea de zi.

2. La Proiectul de Lege pentru stabilirea conținutului de acizi grași trans în produsele alimentare destinate consumului uman; PL-x 359/2017 nu am primit raportul.

Procedură de urgență.

3. PL-x 585/2017 - Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Are cuvântul reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

   

Domnul Adrian Vlad Chiotan (președintele Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități):

Mulțumesc, doamnă președinte.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale a inițiat un Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care se reglementează înființarea agențiilor de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră, acreditate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, care realizează punerea în legătură a beneficiarilor de lucrări - zilieri, în vederea stabilirii raporturilor de muncă.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Chiar dacă la final o să vă rog să vă și prezentați.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Adrian Chiotan, președinte, Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială, prezentarea raportului.

 
   

Doamna Violeta Răduț:

Mulțumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată, prin adresa nr. PL-x 585/2017, din 18 decembrie 2017, cu dezbatere pe fond, în procedură de urgență, a Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 52/2011, în sensul extinderii domeniilor de activitate în care zilierii pot presta activități necalificate, respectiv: restaurante, activități de alimentație și baruri și alte activități de servire a băuturilor. De asemenea, proiectul de lege urmărește crearea cadrului legal pentru desfășurarea activității de intermediere între cererea și oferta de muncă zilieră prin agenții acreditate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 11 decembrie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește să intervină cineva? Nu.

Doriți să interveniți, domnule Seidler?

Vă rog.

Domnul deputat Seidler.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Stimați colegi,

Acest act normativ pe care îl dezbatem acum, inițial avea menirea de a include și zilierii în categoria acelor lucrători a căror forță de muncă poate fi intermediată. Cu asta suntem de acord.

Dar să extinzi perioada maximă în care zilierii pot presta o activitate, de la 90 la 180 de zile pe an, doar pentru că activitatea lor este intermediată, făcând astfel diferența dacă angajatul și angajatorul se regăsesc fără o intermediere, aceasta nu are nicio justificare. Nu există niciun argument pentru așa ceva.

Vă aduc aminte, dragi colegi, mai ales de la Partidul Social Democrat, că luptați pentru idei social-democrate - cel puțin așa ar trebui.

Zilierii sunt o categorie care nu beneficiază de niciun fel de formă de asigurări sociale și nici de asigurări de sănătate.

Tocmai veți extinde perioada din an în care aceștia nu au nicio formă de asigurare socială, de la 90 la 180 de zile, fără niciun argument.

În plus, pentru că nicio inițiativă plecată cu bune intenții nu rămâne nepervertită, din păcate, în mâinile dumneavoastră, de la cele 6 categorii de activități din economia națională în care se poate presta muncă zilieră s-a ajuns la 20. Dar acum, cu acest pretext, al intermedierii muncii zilierilor, introduceți încă 3 noi categorii.

Mă întreb, peste 10 ani unde vom ajunge? Zilierii să poată lucra 360 de zile pe an, ca zilieri, și eventual în toate categoriile de activități din economia națională. Așa ceva nu are niciun argument și impactează negativ piața forței de muncă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Doamna deputat Csép Éva, vă rog.

 
   

Doamna Csép Éva-Andrea:

Vă mulțumesc frumos.

Stimați colegi,

Este bine să înființăm, să acordăm posibilitatea acestor agenții de a plasa forță de muncă chiar și pentru zilieri, din moment ce există și o cerere pe piață, și această cerere nu se poate realiza.

Pe de altă parte, totuși cred că extinderea, pentru cei care lucrează în domeniul hotelier, în domeniul taberelor, în domeniul unităților de cazare, a acestor zile, de la 90 la 180, fără să avem evaluare medicală pentru aceste persoane, pentru că legea nu prescrie ca să aibă adeverință medicală, după care să lucreze cu populația, trebuie să aibă securitatea și sănătatea în muncă, pe de altă parte, altceva nu.

Cred că la aceasta ar trebui să ne gândim și totuși să reglementăm.

Pe de altă parte, dacă discutăm de contracte de muncă, discutăm despre faptul că totuși încurajăm să avem angajați, să venim în întâmpinarea problemelor pe care le vor întâmpina aceste persoane care pleacă după aceea cu un venit minim și cu o pensie minimă, pentru că ei nu beneficiază de asigurări sociale, de asigurări de sănătate.

Cele 180 de zile ar încuraja aceste persoane să încheie contracte de muncă pentru această perioadă în care își plătesc contribuțiile, are o asigurare prin care, după aceea, când are nevoie de această vechime în domeniul muncii, poate să conteze.

Cred că trebuie să avem grijă ca angajații să-și cunoască drepturile și, pe de altă parte, să nu profităm de zilieri pentru a scăpa de angajări.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Din partea PSD, doamna deputat Furtună Mirela? A solicitat aici.

Din partea PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel. Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Doamnă președinte, vă mulțumesc.

Eu doresc să am o intervenție scurtă, pe procedură.

Tocmai am aflat faptul că acest proiect de lege se găsește pe lista de puncte, în vederea dezbaterii pentru aviz, de la Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților, de mâine.

Noi considerăm că un act normativ, atunci când vine cu propunerea de adoptare în plenul Camerei Deputaților, necesită toate avizele de la toate comisiile avizatoare, chiar dacă este pur și simplu un pas procedural și raportul de fond a fost deja dat pentru acest document.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal vă solicită retrimiterea la comisie, pentru o săptămână, a acestui act normativ, în vederea obținerii tuturor avizelor, așa cum prevede și Regulamentul.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pe procedură, domnul Márton Árpád.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

N-avem nimic împotrivă să fie retrimis, dar trebuie să citiți cu atenție Regulamentul. Pentru că acele comisii care sunt raportoare pot fixa un termen până la care să se depună avizele, și dacă avizele nu sunt depuse, dacă punctul de vedere al Guvernului nu vine, raportul poate fi depus.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Doamna Turcan, vă rog.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă președinte de ședință,

Dragi colegi,

Vă propunem, cu maximă bună-credință și deschidere, să nu facem o miză politică din acest proiect de lege care realmente poate fi îmbunătățit. Mâine, pe ordinea de zi a Comisiei pentru industrii se află acest proiect, pentru a fi dezbătut și a i se da avizul.

Există câteva amendamente care se pot face și care pot fi dezbătute măcar în spiritul elaborării unor legi mai bune.

Așa că propunerea firească pe care v-o facem este să acceptați retrimiterea la comisie; colegii din Comisia pentru industrii să-și facă treaba, fie că sunt din PSD, fie că sunt din PNL, ulterior, săptămâna viitoare, să putem dezbate și da votul final pe această inițiativă legislativă.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Dacă nu mai sunt alte intervenții pe procedură, vă supun votului propunerea colegului de la PNL, de retrimitere la comisie. Vot.

 
   

Cu 61 de voturi pentru, 90 de voturi contra, 3 abțineri și un coleg care nu votează, propunerea a fost respinsă.

Continuăm dezbaterile.

Dacă cineva dorește să mai intervină la dezbateri generale? Dacă nu, o să rog comisia să facă propunerile pentru timpul de dezbatere pe care să-l alocăm acestui proiect.

 
   

Doamna Violeta Răduț:

Propunem 5 minute, dezbatere.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

5 minute. Vă rog să votați.

 
   

103 voturi pentru, 51 de voturi contra, 13 abțineri, 12 colegi nu votează. 5 minute au fost aprobate ca timp de dezbatere.

Dezbaterea pe articole.

O să vă rog să le și urmăriți. Avem 10 amendamente admise.

La nr. crt. 1, la titlul legii. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 2. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3. Obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 4. Obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 5. Dacă sunt obiecții?

Domnul deputat Seidler, vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

La punctul 5 avem adoptat de Senat un amendament care introduce 3 noi categorii, așa cum vă spuneam, pe lângă cele 20 existente, deși legea a pornit doar de la 6 categorii de activități din economia națională în care se poate utiliza munca zilierilor.

De aceea, eu vă propun să adoptăm forma inițială a legii și să respingem amendamentul inclus la Senat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

La nr. crt. 5, spuneți? Bun.

Vot, vă rog. Cine este pentru?

 
   

Propunerea colegului deputat Seidler...

(Domnul deputat Cătălin Drulă solicită să ia cuvântul pe procedură.)

Imediat, să comunic votul, și apoi intrați în procedură.

A fost respinsă cu 63 de voturi pentru, 97 de voturi împotrivă, două abțineri.

Supun votului textul inițial al articolului de la nr. crt. 5. Vot, vă rog.

 
   

102 voturi pentru, 54 de voturi împotrivă, 15 abțineri. Textul inițial a fost păstrat.

Procedură, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnă președinte de ședință,

Se supun întotdeauna votului, amendamentele. Fie că sunt admise sau respinse. Se spune votului, amendamentul. Dacă întrunește numărul de voturi pentru, se aprobă amendamentul și rămâne. Dacă nu, supuneți votului forma inițială.

Deci nu supuneți votului respingerea amendamentului. Întotdeauna supuneți votului amendamentul, dacă rămâne sau nu.

Deci ați făcut un vot de sens contrar logic, anterior, care nu este în procedura Parlamentului și în Regulament.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Cu tot respectul, vreau să vă reamintesc că am supus votului propunerea colegului dumneavoastră, care era... era amendamentul, exact. Deci dânsul solicita păstrarea unui amendament al Senatului. Și această propunere, care constituia amendamentul în sine, am supus-o votului. Ulterior, am supus textul, forma inițială.

Vă mulțumesc.

La nr. crt. 6. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 7. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 8. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 9. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 10. Dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii (PL-x 365/2017). (rămas pentru votul final)  

Mai departe.

4. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53 din 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53 din 2003 - Codul muncii; PL-x 365/2017; lege organică.

Avem amendamente admise și amendamente respinse; procedură de urgență.

Vă rog, reprezentantul Guvernului, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Actul normativ reglementează definiția muncii nedeclarate, în concordanță cu noile realități sociale, din perspectiva formelor sub care se manifestă aceasta, care cuprind atât situațiile de neîncheiere a contractului individual de muncă, dar și pe cele de netransmitere a raportului de muncă în Registrul General de Evidență a Salariaților sau de prestare a muncii în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractului de muncă cu timp parțial ori în perioada în care salariatul are contractul individual de muncă suspendat.

În același timp, mai reglementează înăsprirea regimului sancționator al muncii nedeclarate, prin creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate și sistarea activității locului de muncă supus controlului sau stabilirea obligației angajatorului de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documente de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat.

Ministerul Muncii susține raportul de înlocuire al Comisiei pentru muncă asupra proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Comisia, prezentarea raportului înlocuitor.

Vă rog.

 
   

Doamna Violeta Răduț:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În temeiul art. 90 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii a fost retrimis Comisiei pentru muncă și protecție socială, prin adresa PL-x 365/2017 din 20 decembrie 2017, în vederea reexaminării și întocmirii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, în sensul definirii muncii nedeclarate, stabilirii unor obligații pentru angajator în vederea eficientizării controalelor care au ca obiectiv identificarea muncii nedeclarate, înăspririi regimului sancționator al muncii nedeclarate prin modificarea cuantumului amenzii contravenționale, precum și stabilirea posibilității achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii/comunicării procesului-verbal de constatare.

În urma reluării dezbaterilor, în ședința din 6 februarie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege cu amendamente.

Menționăm că prezentul raport înlocuiește raportul comisiei depus anterior.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 16 octombrie 2017.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege, cu amendamentele admise.

Și aș mai vrea să fac o corelare de tehnică legislativă. La nr. crt. 14 punctul 9, art. 1 punctul 9 se modifică și va avea următorul cuprins: "La art. 260, după alin. (3), se introduc trei noi alineate - alin. (4), alin. (5) și alin. (6), cu următorul cuprins..." - iar textul curge.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege, deși regimul sancționator pare a fi unul foarte dur din punct de vedere financiar - și chiar este în esența acestor prevederi introduse în noua lege.

Există un punct unde, prin modificarea caracterului sancționator al persoanelor și al agenților comerciali care încadrează în muncă, fără contract individual de muncă, mai mult de cinci persoane - faptă care acum va deveni contravenție - acest lucru nu stimulează doar evaziunea fiscală, ci este și un factor de creștere a gradului de sărăcie, un factor care poate să supună la anumite riscuri o serie de angajați care, iată, lucrează la negru.

Din păcate, vedem cu toții ce se întâmplă cu colectarea amenzilor la bugetul public. Foarte multe dintre amenzile care se dau de organele abilitate de control nu se pun în aplicare, iar acel caracter mai dur ale legii inițiale avea, după părerea mea, un caracter de descurajare. Vorbim despre niște oameni care nu au asigurări de muncă, nu au asigurări de sănătate, nu pot beneficia de pensii după un stagiu de cotizare și care nici nu pot beneficia de nicio formă de asistență din partea statului, așa cum beneficiază oricare cetățean angajat.

Așadar, noi considerăm că, în fapt, această lege, deși pe undeva rezolvă o serie de probleme, lasă și o zonă mai mare de lejeritate în ceea ce înseamnă angajarea forței de muncă la negru, un factor de creștere a gradului de sărăcie și de creștere a periculozității în ceea ce înseamnă munca în România.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul deputat Seidler Cristian.

Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

În Programul de guvernare - știți, documentul acela scris pe baza unei povești scrise într-o cărticică colorată - figura faptul că munca la negru se va combate prin creșterea la 5.000 de persoane, de la 2.400 în momentul de față, a inspectorilor de la inspecția muncii, de fapt. Nimic despre acest lucru nu s-a mai auzit de atunci. Este doar o altă ratare a majorității parlamentare actuale.

În schimb, se modifică Codul muncii, cresc amenzile, dar cum cresc amenzile - și v-am avertizat data trecută asupra acestui lucru, atunci ați fost de acord cu retrimiterea la comisie, doar că în urma retrimiterii la comisie nu s-a întâmplat nimic.

Cu alte cuvinte, dacă la un punct de lucru nu se vor găsi copii ale contractelor de muncă - atenție!, oamenii sunt înregistrați în REVISAL, contractele de muncă sunt încheiate legal, dar nu se găsesc copii ale contractelor de muncă, amenda va fi de 10.000 de lei pentru fiecare angajat al cărui contract de muncă nu se află în copie, accentuez, la punctul de lucru.

În 2017, creștem birocrația cu hârtii.

În 2017, creștem birocrația cu hârtii, doar pentru a avea posibilitatea de a da amenzi de 10.000 de lei, și cu această măsură veți impacta acei antreprenori autohtoni de care plângeți în comunicarea publică. În realitate, de fapt, îi îndoiți cu amenzi, pentru că aveți nevoie la bugetul de stat, pe care l-ați conceput într-o manieră iresponsabilă din punct de vedere financiar-fiscal.

Așadar, vă rog să vă exprimați prin vot dacă vreți birocrație, iar cine nu este dispus să participe la măsurile dumneavoastră birocratice va lua amendă de 10.000 de lei pentru fiecare lipsă de copie. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt?

(Domnul deputat Pavel Popescu solicită să ia cuvântul.)

Din partea PNL a vorbit deja un coleg de-al dumneavoastră. Fiind procedură de urgență, avem un singur vorbitor de la fiecare grup.

Alte intervenții dacă mai sunt, vă rog?

Dacă nu, voi ruga comisia să propună timpul de dezbatere.

 
   

Doamna Violeta Răduț:

Propunem 5 minute pentru dezbateri.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Cinci minute - vot, vă rog.

 
   

Cu 94 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă și 4 abțineri, au fost aprobate cele 5 minute de dezbateri.

Trecem la dezbaterea pe articole. Rog colegii să fie atenți, pentru că avem și amendamente respinse și dacă vor să intervină...

Voi merge pe numărul curent, numărul marginal care se află în stânga textului.

Dacă la nr. crt. 1 sunt obiecții la titlul legii? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 2, obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 3? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 4, obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 5, obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 6 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 7 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 8 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La nr. crt. 9 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La 10, obiecții? Nu. Adoptat.

La 11, obiecții? Nu. Adoptat.

La 12 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La 13 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La 14 dacă sunt obiecții?

La nr. crt. 14 avem corelarea de tehnică legislativă - introducerea celor trei alineate, la propunerea Biroului Comisiei. Este practic o modificare de tehnică legislativă, pe care o supun votului.

Vot, vă rog.

Modificările au fost citite mai înainte. Fiți mai atenți!

 
   

Cu 101 voturi pentru, 19 voturi contra, 26 de abțineri, corelarea de tehnică legislativă la art. 260, nr. crt. 14, a fost adoptată.

La nr. crt. 15 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La 16 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

La 17 dacă sunt obiecții? Nu. Adoptat.

Proiectul de lege merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2017 pentru completarea Legii nr.202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru modificarea art.24 din Ordonanța Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulților (PL-x 487/2017). (rămas pentru votul final)  

Mai departe. Respinsele, da. (Vociferări.)

V-am rugat, atunci când am început dezbaterea pe articole, să urmăriți textul de lege, și acolo unde vreți să interveniți, pe amendamentele respinse, să o faceți. Deci v-am rugat să urmăriți textul înainte!

Mulțumesc.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2017 pentru completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și pentru modificarea art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților; procedură de urgență; este vorba despre PL-x 487/2017.

Reprezentantul Guvernului, vă rog frumos, prezentați punctul de vedere!

   

Domnul Adrian Vlad Chiotan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului reglementează punerea în aplicare a Recomandării Comisiei Europene privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, prin completarea Legii nr. 202/2006, în scopul desemnării Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și a agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București, ca punct unic de contact, cu stabilirea atribuțiilor care decurg din această calitate, precum și modificarea art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul comun de admitere, al Comisiei pentru muncă și al Comisiei pentru administrație publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, vă rog, prezentați raportul, domnule președinte.

Comisia pentru administrație.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, doamnă președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate prin adresa nr. 487/2017 din 27 noiembrie 2017, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, asupra acestui proiect de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 21 noiembrie 2017.

La întocmirea prezentului raport comun, Comisiile au avut în vedere:

- avizul favorabil al Consiliului Legislativ;

- avizul favorabil al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport;

- avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților;

- avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative, precum:

- completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea transpunerii Recomandării privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, în scopul desemnării Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, precum și a municipiului București, ca punct unic de contact, inclusiv cu stabilirea atribuțiilor care decurg din această calitate;

- modificarea art. 24 din Ordonanța Guvernului nr. 129/2000, prin care se propune trecerea cheltuielilor pentru plata specialiștilor din comisiile de examinare, din sarcina bugetului de stat, la furnizorii autorizați, luând în considerare faptul că beneficiarii programelor de formare achită furnizorilor autorizați contravaloarea programelor de formare.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de Lege, în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Știrbu Gigel, din partea PNL? Nu. V-ați înscris, domnule deputat.

Domnul deputat Leoreanu Laurențiu.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Da, mulțumesc, doamnă președinte.

Grupul deputaților Partidului Național Liberal va susține acest proiect de lege care are ca obiect de reglementare două modificări - o completare la Legea nr. 202/2006 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, privind transpunerea acestei acestei Recomandări privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă, în sensul în care Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, agențiile județene să devină puncte unice de contact, dar și modificarea Ordonanței nr. 129, în sensul în care cheltuielile pentru formatori, pentru specialiștii din comisiile de examinare să treacă din sarcina bugetului de stat în cea a furnizorilor autorizați, deoarece beneficiarii acestor programe de formare achită aceste programe și astfel există modalitatea legală ca plata să se facă din contul acestor furnizori neautorizați.

Așadar, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Seidler Cristian. Vă rog.

 
   

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

Da. Vă vom surprinde. De data aceasta vom sprijini și noi acest proiect, dar nu se poate să nu remarc faptul că vorbim aici despre șomerii de lungă durată. Vă place sau nu, în afara granițelor României trăiesc undeva la 3,5 sau 4 milioane de români care, dacă ar fi rămas în țară în ultimii 27 de ani de guvernare preponderent social-democrată, ar fi fost acum șomeri de lungă durată, pentru că așa ați știut să tratați sănătatea, încât i-ați determinat să plece, așa ați știut să tratați învățământul, încât i-ați determinat să plece, despre piața forței de muncă nu mai vorbesc!

Punctul 2 al acestei legi, cel referitor la formarea profesională a adulților - este necesară, pentru că Legea de aprobare a Ordonanței nr. 96/2016 atât de profesionist a fost tratată în mod repetat în comisii, încât, într-un final, a fost declarată neconstituțională în întregime de Curtea Constituțională.

Vă aduceți aminte, era acel proiect de lege în care 38 de pagini de amendamente au fost votate în bloc.

Ne aflăm în Parlamentul României, forul suprem de dezbatere, în care zeci de pagini de amendamente au fost adoptate în orb și în bloc. Nu se poate să nu menționăm acest lucru, de fiecare dată. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea Art.2, alin.(1), Art.3 din Legea nr.186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii și a Art.2, alin.(1) și Art.5, alin.(3) din ANEXA: CONTRACT DE ASIGURARE SOCIALĂ (Pl-x 491/2017). (rămasă pentru votul final)  

În continuare, tot în procedură de urgență, avem o respingere.

6. Propunerea legislativă privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii și a art. 2 alin. (1) și art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de asigurare socială; caracter organic; procedură de urgență.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Reprezentantul comisiei, vă rog frumos să prezentați raportul.

   

Doamna Violeta Răduț:

Mulțumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 491/2017 din 27 noiembrie 2017 cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgență, a Propunerii legislative privind modificarea art. 2 alin. (1), art. 3 din Legea nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii și a art. 2 alin. (1) și art. 5 alin. (3) din Anexa: Contract de asigurare socială.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii, cu modificările și completările ulterioare, în sensul creării cadrului legal pentru exercitarea dreptului la pensie de persoanele care nu îndeplinesc condițiile legale de pensionare privind stagiul de cotizare, prin achitarea retroactivă a contribuțiilor de asigurări sociale, pentru o perioadă de 5 ani, în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, începând cu anul 2001 și până în anul 2015.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi pentru. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în ședința din 20 noiembrie 2017.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă...

Domnule deputat Roman Florin, doriți să interveniți!

Vă rog.

 
   

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Grupul PNL va susține acest proiect de lege, pentru că el este unul care vine să repare o problemă de inechitate pentru anumite perioade de timp. Este un proiect al unor colegi liberali. Cred că puteam da această posibilitate de a opta pentru cei care nu au stagiu complet de cotizare, și practic nu am fi făcut decât să-i ajutăm pe pensionari, pe cei care nu au finalizat întreaga perioadă de cotizare, să beneficieze și ei, la rândul lor, de aceleași drepturi ca și pensionarii cu normă de cotizare completă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, inițiativa legislativă rămâne pentru ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Contractului cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (România UE cofinanțare pentru transport 2014-2020), semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017 (PL-x 27/2018). (rămas pentru votul final)  

Mai luăm un proiect? Mai luăm.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții - România UE cofinanțare pentru transport 2014-2020 - semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017; PL-x 27/2018; este un raport fără amendamente; procedură de urgență.

Din partea Guvernului României, aveți cuvântul.

   

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Bună ziua!

Sunt Attila Gyorgy, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rugăm să fiți de acord cu ratificarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, în valoare de un miliard de euro, care vizează acoperirea parțială a contribuției bugetului de stat pentru finanțarea POIM, sectorul transporturi.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Pentru prezentarea raportului, Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Vă rog.

 
   

Domnul Radu-Adrian Pau:

În conformitate cu prevederile art. 95 și art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017.

Proiectul de Lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017. Împrumutul contractat se acordă pe o perioadă de până la 25 de ani, cu o perioadă de grație de până la 7 ani. Acesta se circumscrie prevederilor privind legislația în domeniul datoriei publice, fiind destinat finanțării deficitului bugetar de stat și refinanțării datoriei publice guvernamentale, a cărui disponibilizare are la bază realizarea obiectivelor de investiții cuprinse în Axele prioritare 1 și 2 din Programul Operațional Infrastructură Mare. Ministerul Transporturilor va fi desemnat agenție de implementare, promotor, continuând să desfășoare activitățile specifice legislației.

În urma examinării Proiectului de Lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la Luxemburg la 18 iulie 2017.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Heiuș Lucian?

Vă rog.

 
   

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuș:

Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege care reglementează aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții.

Ne exprimăm speranța că acești bani vor fi cheltuiți pentru proiecte care să ducă la dezvoltarea și la modernizarea infrastructurii mari și să fie folosiți cu eficiență, corectitudine și transparență.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Năsui Claudiu.

Vă rog.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, doamna președinte.

Voiam să vă spun că și Grupul USR va susține acest împrumut pe care îl face România, dar vă atragem atenția asupra faptului că România în continuare se îndatorează. Deși ni s-a spus că avem bani pentru toate creșterile de salarii, pentru toate creșterile de cheltuieli care au existat anul trecut, continuăm să ne îndatorăm.

Într-adevăr, mai bine o facem la Banca Europeană de Investiții decât s-o facem pe piețele internaționale. Mai bine să o facem pentru investiții în infrastructură, decât să o facem pentru consum, dar o facem în continuare.

Și încă un lucru pe care ar trebui să îl știe toată lumea care este aici prezentă și tot poporul român. Dacă ne uităm la graficul de rambursare a creditului de investiții, vedem că cele mai mari rambursări de plăți vor fi făcute - când? - din 2020-2021! Deci practic ne îndatorăm acum și lăsăm sarcina viitoarelor Guverne să facă rambursarea.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea PSD, vă rog, domnule președinte Marius Budăi.

 
   

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Da, am explicat lucrul acesta și în comisie. Da, într-adevăr, împrumutăm acum și plătim din 2021, dar aceasta nu înseamnă altceva decât că România, atunci când primește un credit pe care îl poate rambursa pe termen mediu și lung, înseamnă că acei creditori au încredere în noi.

Și, referitor la creșterile de salarii, anul trecut PIB-ul României a crescut cu 20 de miliarde, din care am folosit pentru salarii doar 10 miliarde.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții și nici amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi.

Vă doresc o seară bună!

 
  Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice.  

După pauză

   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Continuăm cu partea a doua a ședinței noastre de astăzi, răspunsurile orale la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul deputat Nistor Laurențiu se află în sală? Nu este. OK. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Petrețchi Nicolae se află în sală? Nu este. Va primi răspunsul în scris.

Din nou, domnul deputat Nistor Laurențiu, răspunsul în scris.

Domnul Petrețchi Nicolae-Miroslav se află în sală? Nu este. Va primi răspunsul în scris.

Domnul Moldovan Sorin este în sală? Nu este. Va primi în scris.

 
  Vasile Cîtea

Domnul Cîtea Vasile se află în sală? Bun.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Domnule secretar de stat?

Răspundeți dumneavoastră.

Vă rog frumos.

   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Bună ziua!

O să dau eu citire răspunsului formulat de către Ministerul Muncii și, în cazul în care veți avea nelămuriri, cu siguranță le veți putea adresa domnului secretar de stat.

Astfel, referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3052A/2018, având ca obiect "Situația locurilor de muncă vacante la stat", vă comunicăm următoarele.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, aflată în coordonarea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, nu are o politică cu privire la posturile vacante din aparatul de stat.

În conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 76/2002, "Angajatorii au obligația să comunice agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București, în a căror rază își au sediul sau domiciliul, toate locurile de muncă vacante, în termen de 5 zile lucrătoare de la vacantarea acestora".

Locurile de muncă astfel declarate sunt aduse la cunoștința persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în cadrul serviciilor de mediere a muncii, în vederea ocupării.

Pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, ANOFM elaborează Planul anual de formare profesională, urmărind, prin acesta, încurajarea participării largi și favorabile incluziunii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, la programe de formare profesională sau în procese de evaluare a competențelor dobândite, în contextul informal sau nonformal, care să le asigure competențele necesare.

Stabilirea calificărilor, ocupațiilor, competențelor pentru care se organizează programe de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, la nivelul fiecărui județ, se realizează în urma unui proces complex, cu mai multe etape, ce include:

- analiza evoluției pieței muncii de la nivel local, care cuprinde: investigarea tendințelor de dezvoltare a economiei locale pe termen scurt; analiza nevoilor de formare profesională în mediul rural; percepția angajatorilor cu privire la nevoile de calificare a forței de muncă; analizarea ofertelor de locuri de muncă vacante; stabilirea nevoii de formare, prin consultarea directă a potențialilor beneficiari ai formării; analiza unor informații privind iminența unor disponibilizări colective, precum și altele.

Pentru un răspuns mai complet, o să vă transmitem în scris.

Și, așa cum am specificat și mai devreme, în cazul în care aveți întrebări suplimentare, domnul secretar de stat este aici.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

În continuare, avem șapte solicitări de amânare, toate făcute de colegul nostru, domnul Movilă Petru. Răspunsul - pentru data de 26 martie 2018 va fi prezentat domnului deputat Movilă Petru.

 
Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.  

Continuăm cu prezentarea interpelărilor.

Dispozițiile regulamentare le cunoașteți. Alternativ va fi intervenția.

Domnul deputat Constantin Șovăială - cinci interpelări depuse. Este prezent? Nu.

Domnul Daniel Vasile? Nu.

Domnul Adrian Dohotaru - neafiliat? Nu.

Domnul Daniel Olteanu? Nu.

Domnul Predoiu? Nu.

Domnul Pirtea? Nu.

  Constantin Codreanu

Domnul Codreanu? Două interpelări depuse, una citită, potrivit Regulamentului.

Vă rog.

   

Domnul Constantin Codreanu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului George Vladimir Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale, și doamnei Andreea Lambru, secretar general al Guvernului.

Obiectul interpelării este următorul: "Fondurile alocate editării publicațiilor dedicate Centenarului Marii Unirii, de către statul român".

Conform documentului "Sinteză privind prioritățile strategice pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2017 și perspectiva 2018-2020", un punct central în activitatea Ministerului Culturii și Identității Naționale îl va constitui pregătirea Centenarului Marii Uniri.

În acest sens, se vor avea în vedere activități care fac referire la restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înființarea unor noi asemenea lăcașuri, acolo unde este cazul, și amplasarea de plăci comemorative pe case și clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia, inaugurarea de monumente dedicate acestor personalități, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand.

În ceea ce privește editarea publicațiilor dedicate Centenarului Marii Uniri, prioritățile Ministerului Culturii și Identității Naționale sunt legate de lansarea unei serii de monografii și cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.

Ținând cont de faptul că Centenarul Marii Uniri vizează un eveniment crucial, de o semnificație deosebită pentru România, vă rugăm respectuos să transmiteți:

  1. Care sunt fondurile alocate în anul 2018 pentru lansarea unei serii de monografii și cercetări istorice novatoare care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă? Câte astfel de publicații vor fi editate și care va fi utilizarea lor în acest an?
  2. Există alocări bugetare în anul 2018 și pentru editarea altor tipuri de publicații dedicate Centenarului Marii Uniri? Dacă da, care este valoarea sumei alocate?
  3. Ce alte activități mai sunt prevăzute în vederea promovării Centenarului Marii Uniri și care sunt fondurile alocate pentru aceste acțiuni materiale?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Nicolae-Daniel Popescu

Domnul Băișanu este prezent? Nu.

Avem o interpelare depusă de mai mulți colegi - domnul Rodeanu, domnul Lupescu, domnul Popescu - USR.

Dacă vreunul dintre ei...? Nu vor să susțină.

Doamna Oana Bîzgan este? Nu.

Toate acestea se vor depune în scris.

Domnul Nicolae Popescu? Nu este. Este!

Vă rog.

   

Domnul Nicolae-Daniel Popescu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea este adresată Guvernului României, doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, și are ca obiect "Programul de celebrare a Centenarului Marii Uniri 1918-2018".

Stimată doamnă prim-ministru,

Având în vedere importanța anului 2018, din punct de vedere al celebrării Centenarului, vă rog respectuos să-mi comunicați următoarele date, care deocamdată nu se regăsesc pe site-ul dedicat Centenarului, centenar.gov.ro.

1. Calendarul și programul oficial, defalcat pe luni, săptămâni și zile;

2. Vă rog să-mi indicați motivul pentru care site-ul oficial al Centenarului nu este adus la zi cu cele enunțate la punctul 1?

3. În documentul programatic privind Centenarul ați conturat dimensiunea României din afara granițelor - Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria - dimensiunea numărul 6, incluzând în cadrul acesteia noua diasporă.

În cadrul acestei dimensiuni, ați marcat ca latură esențială programele care vizează încurajarea revenirii românilor din noua diasporă în țară, inclusiv în forma asistenței financiare și a unor măsuri concentrate de stimulare a economiei în zonele afectate de emigrarea masivă.

Ca reprezentant ales al diasporei, vă rog să-mi comunicați ce măsuri concrete intenționați să dispuneți pentru implementarea acestor direcții și care este calendarul acestora?

4. Întrucât în acest moment informațiile privind Centenarul sunt disparate pe site-urile diverselor instituții - ministere -, cum ar fi Ministerul Culturii, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, vă rog să apreciați ca oportună unificarea tuturor acestor informații într-un spațiu portal, precum cel deja existent, centenar.gov.ro, și să-mi comunicați opinia dumneavoastră față de această sugestie.

Ultimul punct, 5. Vă rog să-mi comunicați ce instrumente puteți indica pentru a îmbunătăți și populariza acest Centenar, în rândul cetățenilor români de pretutindeni, inclusiv în noua diasporă.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Ilie Toma

Domnul Steriu? Nu este. Depune în scris.

Domnul Petru Movilă? Nu este. În scris.

Domnul Neculai Iftimie? Nu este. În scris.

Doamna Beatrice Tudor? Nu este. În scris.

Domnul Ilie Toma? Vă rog.

   

Domnul Ilie Toma:

Vă mulțumesc.

Doamnă președinte de ședință,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor și vine într-o situație grea pentru municipiul Hunedoara, unde se pare că s-au anulat absolut toate trenurile de transport pe ruta Simeria-Hunedoara.

În urma audiențelor de la Cabinetul parlamentar din municipiul Hunedoara, vă supun atenției următorul aspect: de la 1 martie 2018, CFR Călători, Regionala Timișoara, anulează, total sau parțial, o serie de trenuri.

La nivelul județului Hunedoara, pe ruta Simeria-Hunedoara și retur, în acest moment s-au anulat permanent șase trenuri: trenurile 2.141, 2.142, 2.143, 2.144, 2.145, 2.146, pe ruta Simeria-Hunedoara sau Hunedoara-Simeria. Ele au fost anulate permanent. Motivul invocat de reprezentanții CFR Călători este că traficul de pasageri este redus sub 10 pasageri pe tren și circulația trenurilor nu se justifică financiar.

Menționez că această afirmație nu poate fi susținută, din cauza lipsei de monitorizare audio-video a angajaților, biletele comercializându-se și în tren, nu doar prin casieria societății.

Municipiul Hunedoara a fost un oraș puternic industrializat, iar în urma reducerii activității Combinatului siderurgic, forța de muncă a migrat spre orașele învecinate, unde a avut loc alternativa locului de muncă în fabricarea componentelor auto, cu precădere.

În parcul industrial care urmează să se extindă la Simeria, o mare companie germană urmează să construiască o fabrică de produse electrocasnice. Discuțiile cu autoritățile din județul Hunedoara sunt avansate, iar demararea investiției care atrage masiv forța de muncă din municipiul Hunedoara este într-un stadiu avansat.

Investiția de la Simeria ar presupune crearea a 2.000-2.500 de locuri de muncă în noul parc industrial, conform declarației reprezentanților județului Hunedoara. Aceste locuri de muncă atrag locuitorii din tot județul, majoritari fiind cetățenii municipiului Hunedoara, și care vor fi nevoiți să facă naveta Hunedoara-Simeria și invers.

Față de cele de mai sus, atrag atenția că majoritatea locuitorilor sunt dependenți de navetă, naveta pe calea ferată fiind un mijloc mai puțin costisitor de deplasare.

Pe de altă parte, turismul este în plină dezvoltare. Castelul Corvinilor din Hunedoara a avut anul trecut aproape 400.000 de turiști, cu 10% mai mult decât în anul 2016.

Menționez că cetățenii care vin din alte județe, până în Simeria, nu au alternativa continuării călătoriei cu trenul până la Hunedoara, respectiv, atât navetiștii, cât și turiștii sosiți în municipiul Hunedoara, sunt obligați să folosească alte mijloace de deplasare, mai costisitoare și riscante, pe tronsonul de drum Hunedoara-Sântuhalm-Simeria fiind numeroase accidente rutiere.

Prin urmare, domnule ministru, pentru a veni în sprijinul celor peste 100.000 de cetățeni, locuitori ai arealului municipiului Hunedoara, vă rog să-mi comunicați care ar fi modalitatea și procedura prin care ar putea fi reluată circulația trenurilor, cu precădere la orele de vârf 6,00 - 8,00, 14,00 - 16,00, 22,00 - 24,00 și vă rog să ne sprijiniți în demersurile noastre, pentru a relua circulația pe calea ferată a trenurilor pe ruta Hunedoara - Simeria și retur și, totodată, să ne comunicați perioada de timp și pașii care trebuie urmați, în conformitate cu prevederile legale, pentru ca acest fapt să fie posibil în cel mai scurt timp.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Cu deosebit respect, deputat de Hunedoara, Ilie Toma.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Mihăiță Vîrză

Doamna Simona Oprescu? Nu este. Depune în scris.

Domnul Mihăiță Vîrză.

Vă rog.

   

Domnul Mihăiță Vîrză:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului.

Stimate domnule ministru,

Potrivit datelor oficiale, ponderea industriei turismului în produsul intern brut a crescut de la 1,5% în 2016, la aproximativ 2,6% în 2017, iar pentru acest an sunt preconizate alte creșteri importante, bazate pe măsurile aplicate în cursul anului 2017.

Experții din domeniu apreciază că în prezent industria de turism este asaltată de un val de schimbări, - ca un macromediu extrem de imprevizibil - atât legate de tehnologie, cât și de comportamentul consumatorilor.

Printre aceste schimbări, sunt câteva care ajută companiile să se pregătească pentru provocările viitoare și să creeze noi strategii: schimbarea obiceiurilor de consum, noile modele de afaceri, țintirea pieței, în funcție de noile tendințe.

În ciuda acestor imprevizibilități, există o mulțime de oportunități pentru companiile de turism dispuse să investească în noile tehnologii, în dezvoltarea noilor produse turistice, în dezvoltarea relației cu clienții și chiar să adopte noi modele de afaceri.

Cu toate acestea, se constată o serioasă lipsă a personalului calificat în acest domeniu, oamenii de afaceri din industria turismului solicitând, în mod repetat, ministerului de resort, soluții în acest sens.

Având în vedere cele enunțate mai sus, vă rog să ne transmiteți un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este în prezent viziunea Ministerului Turismului pe această temă?

Și 2, în cadrul conferinței "Dezvoltarea durabilă a turismului în România din 2017", Ministerul Turismului afirmă că are în plan realizarea unor centre de pregătire profesională. A fost elaborat, în acest sens, un plan de măsuri? Care este stadiul acestei inițiative?

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Sergiu Cosmin Vlad

Domnul Costel Alexe depune în scris.

Domnul Florin Roman depune în scris.

Domnul Laurențiu Nistor - în scris.

Domnul Gabriel Andronache - în scris.

Domnul Ilie Dan Barna - în scris.

Domnul Iulian Bulai?

Doamna Lavinia-Corina Cosma? Depune în scris.

Doamna Cristina Iurișniți? În scris.

Domnul Claudiu Năsui? În scris.

Domnul Sergiu Vlad? În scris. Nu? O susțineți.

Vă rog.

   

Domnul Sergiu Cosmin Vlad:

Interpelare adresată doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului și sportului.

Stimată doamnă ministru,

În urma sesizării pe care am primit-o din partea unui club sportiv de drept privat, constituit în baza Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, cu privire la asociații și fundații, vă înaintez solicitarea care urmează.

Vă solicit, cu respect, să-mi comunicați un răspuns scris, motivat în fapt și în drept, cu privire la eligibilitatea, în accepțiunea Legii nr. 350/2005, respectiv dacă sunt acceptate și dacă se pot achita de către primărie, prin intermediul Centrului Municipal de Cultură Arad, în această speță, cheltuielile izvorâte sau sumele de bani care se vor plăti de Clubul sportiv de drept privat, în baza contractelor de activitate sportivă care sunt încheiate în baza prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului.

În sprijinul solicitării noastre, precizăm că legiuitorul nu a prevăzut în Legea nr. 350/2005 nicio interdicție de plată a salariilor sau a altor drepturi bănești izvorâte din contractul de activitate sportivă.

Ca urmare, considerăm că este aplicabil principiul conform căruia "unde legea nu interzice, înseamnă că permite".

Prezenta solicitare a fost formulată, luând în considerare și următoarele prevederi legale incidente în domeniul respectiv.

Articolul 14 alin. (1) din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului: "Sportivii de performanță încheie cu o structură sportivă un contract de activitate sportivă".

Și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului, care menționează: "Autoritățile administrației publice locale pot aloca sume pentru finanțarea activității, potrivit alin. (1) și (2), în limita a maximum 5% din bugetul aprobat".

Având în vedere cele prezentate, aștept răspunsul dumneavoastră, doamnă ministru.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc și eu.

 
  Tudor Rareș Pop

Domnul Tudor Pop.

Vă rog.

   

Domnul Tudor Rareș Pop:

Interpelarea se adresează domnului ministru Mihai Fifor, iar obiectul interpelării este "Planul de management al Institutului «Cantacuzino»".

Domnule ministru,

Este de notorietate criza imunoglobulinelor din România și activarea mecanismului de protecție civilă în caz de dezastre, de către doamna ministru a sănătății, Sorina Pintea, tot așa cum este de notorietate și faptul că doamna ministru declara că la Institutul "Cantacuzino" s-ar putea produce imunoglobulinele, esențiale pentru salvarea vieților pacienților dependenți de acestea.

Știm, însă, că acest mecanism de protecție civilă nu va funcționa decât pe o perioadă scurtă de timp - 6-12 luni -, urmând ca după aceea să ne descurcăm singuri.

Soluția pe care doamna ministru Sorina Pintea, dar și noi, o vedem, este repunerea în funcțiune a liniei de producere a imunoglobulinei la Institutul "Cantacuzino".

În luna noiembrie, în urma Hotărârii de organizare a Institutului "Cantacuzino", acesta a fost trecut în subordinea ministerului pe care îl conduceți și, în data de 22 decembrie 2017, fostul ministru al sănătății, Florian Bodog, împreună cu dumneavoastră, ați semnat Protocolul de predare-primire a Institutului "Cantacuzino".

La acea dată declarați că: "Este o instituție intrată, din păcate, în umbră, în ultimii ani, dar este importantă pentru securitatea în sănătate. Avem un plan riguros de reașezare a acestei instituții. După sărbători începem să lucrăm pe programul de management și vom porni motoarele. Este un institut strategic pe care ni-l dorim relansat".

Vă solicit, așadar, stimate domnule ministru, la trei luni de la aceste declarații, să ne transmiteți planul de reașezare despre care vorbeați în 22 decembrie 2017 și programul aferent de management.

Vă rog să-mi comunicați răspunsul în scris.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Ștefan-Ovidiu Popa

Domnul Dan Rădulescu? În scris.

Domnul Cornel Zainea? În scris.

Domnul Corneliu Olar? În scris.

Domnul Ștefan Popa?

Vă rog.

   

Domnul Ștefan-Ovidiu Popa:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul interpelării este "Înființarea distribuției de gaze naturale în județul Vâlcea nu mai suportă amânare".

Stimate domnule ministru,

În județul Vâlcea, de aproximativ patru ani au fost depuse de către unitățile administrativ-teritoriale proiecte pentru înființarea de rețele de gaz pentru care nici în momentul de față nu s-au dat avize.

Locuitorii vâlceni, din mai multe comune, au solicitat înființarea rețelei de gaz, însă aceste solicitări au rămas fără răspuns, deși primăriile au depus documentația pentru introducerea gazului metan în localități.

În prezent, în mai multe zone ale județului Vâlcea, încălzirea, prepararea hranei și a apei calde se face cu lemne, în sobe de teracotă, la consumatorii casnici și cu centrale termice pe combustibil solid, la majoritatea obiectivelor social-culturale și agenților economici importanți.

Localitățile în plină dezvoltare industrială, cu aproximativ 7.000 de locuitori, unele aflate în vecinătatea municipiului Râmnicu Vâlcea, nu ar trebui să întâmpine astfel de obstacole, în anul 2018.

Aceste investiții nu sunt moft, ci o reală necesitate.

Astfel, domnule ministru, vă rog să ne comunicați soluțiile și termenele pe care le găsiți oportune pentru rezolvarea acestor solicitări, precum și pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor vâlceni.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Ștefan-Ovidiu Popa, deputat al PSD, Vâlcea.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Sorin Bota? În scris.

Domnul Daniel Gheorghe.

Vă rog.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Doamnă președinte,

Interpelarea mea se adresează doamnei prim-ministru Viorica-Vasilica Dăncilă.

Obiectul interpelării: "Statul român renunță, în fața corporațiilor, la un atribut al suveranității sale".

Doamnă prim-ministru,

În data de 11 octombrie 2017, prim-ministrul Mihai Tudose adoptă o hotărâre prin care trimite spre adoptare Parlamentului Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere, referitoare la perimetre petroliere offshore.

Proiectul de lege prevede o serie de reglementări cu privire la autorizările necesare pentru lucrări la sondele marine, autoritățile competente, diverse proceduri și o lungă serie de dispoziții derogatorii de la normele de drept comun în domeniul proprietății private, al mediului și altele.

Să luăm punctual cele mai spinoase probleme din această propunere legislativă.

La art. 18 se prevede mai întâi că: "Titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiază pe toată perioada derulării acestora de niveluri de redevență, cotele procentuale de redevență petrolieră, pragurile de producție brută aferentă acestor cote și de reglementările fiscale existente de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

Cu alte cuvinte, atâta vreme cât va exista un strop de petrol și/sau gaz în perimetrul pe care îl exploatează, corporațiile americane, austriece, rusești mari - Exonn Mobil, OMV, Lukoil - vor beneficia de niveluri de redevențe și impozite stabilite la nivelul anului 2018, știut fiind că la acest moment avem redevențe și impozite la niveluri infime, față de toate țările producătoare de petrol și gaze din Uniunea Europeană.

Să luăm redevența la gaze care, în România, în anul 2018, este stabilită la nivelul prețului la gaz din anul 2012, statul încasând o redevență, în medie, de 7% - între 3,5% și 13,5% -, calculată la nivelul unui preț neactualizat de șase ani, respectiv 45,71 lei/MWh.

Asta în condițiile în care la data la care vorbim producătorii vând gazul la prețul pieței, respectiv cu 89 de lei/MWh. Or, prețul pieței fiind de două ori mai mare decât cel de referință, rezultă că la această dată România atinge o redevență situată între 1,75% și 6,75%, în medie 3% din prețul gazelor extrase de la noi.

Cu alte cuvinte, statul renunță în fața corporațiilor la un atribut al suveranității sale, acela de a legifera și de a stabili în materia prevederilor referitoare la impozitarea directă, știut fiind că, la nivelul Uniunii Europene, reglementările fiscale cu privire la impozitele directe sunt stabilite la nivelul fiecărui stat membru, în funcție de necesitatea de resurse a acestuia.

Mai mult, în același art. 18 se prevede și că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile Ordonanței Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare, obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, nu se aplică titularilor de acorduri petroliere referitoare la...

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Ați depășit cele 3 minute, vă rog...

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Am depășit!

 
     

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

... să încheiați.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Prezentul proiect de lege, la data de 12 februarie, a fost adoptat de Senatul României.

Cu alte cuvinte, corporațiilor care extrag zăcămintele românești de pe platoul continental al Mării Negre nu doar că nu li se vor putea modifica reglementările fiscale în anul viitor, dar și în prezent le sunt aplicabile exclusiv cele favorabile.

În această formă, doamnă prim-ministru, vă rog să luați măsurile necesare, legale, prin care să corectați acest prejudiciu major adus statului român și cetățenilor săi.

Solicit răspuns verbal și în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Vlad-Emanuel Duruș

Doamna Radu Anișoara? În scris.

Domnul Sorin Bumb? În scris.

Domnul Dobrovie? În scris.

Domnul Prisnel? În scris.

Domnul Viziteu? În scris.

Domnul Duruș?

Vă rog.

   

Domnul Vlad-Emanuel Duruș:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenției situația în care se găsește reabilitarea DN 18, care leagă Maramureșul de Suceava, prin Pasul Prislop, un drum extrem de important pentru localnici, dar și pentru turiști.

Domnule ministru,

La finalul lunii februarie 2018, CNAIR a publicat stadiul proiectelor aflate în derulare pentru autostrăzi și drumuri naționale. Și, contrar așteptărilor, finalizarea investițiilor pe tronsoanele de pe DN 18 - Baia Mare - Sighetul Marmației și Moisei - Iacobeni - nu mai este posibilă în acest an, din cauza lipsei alocării bugetare.

Conform datelor furnizate de CNAIR, tronsonul Baia Mare - Sighetul Marmației are un stadiu fizic de realizare de 93% și un stadiu al plăților de 80%, lucrările fiind începute în septembrie 2011 și ar fi trebuit finalizate în 2015.

S-a dat un nou termen - vara lui 2017. Din lipsă de fonduri, anul trecut s-a anunțat decalarea lucrărilor cu încă un an. Cu toate acestea, în nota CNAIR din februarie 2018 se arată că nu sunt suficienți bani nici anul acesta.

Cele 4 loturi ale tronsonului Moisei - Iacobeni au o situație și mai îngrijorătoare. Execuția lucrărilor se situează între 70% pentru lotul 2 și 10% pentru lotul 4. Stadiul financiar este între 55% - lotul 1 și 4% - lotul 4. Toate cele 4 loturi ar fi trebuit să fie finalizate în acest an.

În acest moment, fără finanțare și cu întârzieri în execuție, este foarte clar că investiția nu doar că nu va fi finalizată la termen, ea nu va fi predată anul acesta, și, la cum merg lucrurile, termenul realist de terminare a lucrărilor este 2020.

Domnule ministru,

Situația este una deosebit de gravă. Prin întârzierile pe care le provocați investiției de pe DN 18, prin nealocarea sumelor necesare finalizării lucrărilor în acest an, produceți pagube economiei din zonă. La fel, turismul între două provincii de o importanță deosebită la nivelul României - Maramureșul istoric și Bucovina - este grav afectat.

Este inacceptabilă atitudinea pe care o manifestă constant Ministerul Transporturilor față de județul pe care îl reprezint în Parlament. Maramureșul nu are aeroport funcțional de 27 de luni; Maramureșul nu este cuprins în niciun proiect aflat în derulare pentru autostrăzi sau drumuri rapide, iar de 7 ani ministerul derulează o investiție, pe DN 18, care trebuia să fie gata în 4 ani.

Sunt convins că maramureșenii merită mai mult respect decât le oferiți, măcar pentru simplul fapt că au votat, în proporție de 43%, reprezentanții PSD, la ultimele alegeri generale.

Având acestea în vedere, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări.

1. Ce sume s-au alocat în acest an tronsoanelor de investiții aduse în discuție și cât la sută reprezintă din necesar, pentru a putea fi finalizate lucrările la termen?

2. Care este termenul, pe fiecare sector în parte, pe DN 18, la care previzionați că va fi predată lucrarea?

Și 3. Care sunt investițiile majore legate de Maramureș, pe care Ministerul Transporturilor le are în vedere - obiective și termene?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Antal István-János

Domnul Silviu Dehelean? În scris.

Domnul Cristian Ghinea? În scris.

Domnul Antal János?

Vă rog.

   

Domnul Antal István-János:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Interpelarea mea - către Ministerul Justiției, în atenția domnului ministru Tudorel Toader. Se referă la procedura Camerei de Consiliu.

Stimate domnule ministru,

Încă de la adoptarea noului Cod de procedură civilă, Camera de Consiliu a fost o instituție prevăzută de acesta, cu toate că nu existau spații necesare pentru aplicarea ei, iar, în acest sens, aplicarea acesteia a fost amânată din 2010 până în prezent.

În luna decembrie a anului 2016, Guvernul a stabilit, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95, că sunt prorogate, pentru o perioadă de 2 ani, până la data de 1 ianuarie 2019, termenele prevăzute de Legea nr. 2 din 2013 privind degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134 din 2010 privind Codul de procedură civilă, și prorogate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62 din 2015.

În interpelarea scrisă am făcut referire la art. 12, 13. Sunt în scris. Trec la întrebări, pentru că nu mă încadrez în 3 minute.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări.

  1. A fost adoptat planul de acțiune prevăzut de art. 2 alin. (4) din Ordonanța nr. 95 din 2016?
  2. Care este necesarul de spații și care este personalul necesar punerii în aplicare a acestei măsuri?
  3. Ce măsuri au fost luate în vederea asigurării necesarului de spații și a personalului necesar punerii în aplicare a procedurii Camerei de Consiliu?

Aș dori un răspuns în scris.

Antal István, deputat al UDMR Constanța.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Emil-Marius Pașcan

Domnul Florinel Stancu? În scris.

Domnul Ungureanu, Emanuel Ungureanu? În scris.

Domnul Turcescu? În scris.

Domnul Adrian Todoran? În scris.

Domnul Eugen Tomac? În scris.

Domnul Marius Pașcan?

Vă rog.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Bună seara, distinși colegi.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Șova.

Am aflat cu stupefacție, dintr-un comunicat public al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, că a fost reziliat contractul de execuție a centurii ocolitoare a Municipiului Târgu Mureș, după 4 ani de conflicte, tribulații și cazne pe care le-a cunoscut acest proiect contractat, în calitate de executant, de o firmă spaniolă.

În respectivul comunicat se arată că: "Având în vedere necesitatea revizuirii proiectului tehnic, precum și costurile mari legate de execuția lucrărilor, conform proiectului revizuit, beneficiarul a încheiat cu antreprenorul un acord de voință al părților privind încetarea contractului de execuție "Construcția variantei de ocolire Târgu Mureș" și că se va proceda la demararea unei alte proceduri de achiziție publică pentru finalizarea obiectivului.

Domnule ministru,

În luna octombrie a anului trecut, compania comunica tocmai că progresul fizic total în privința acestei lucrări este de doar aproximativ 35%, după 4 ani de lucrări.

Nu se făcea, la vremea respectivă, vorbire de niciun fel de sancțiune care ar fi fost aplicată executantului pentru întârzieri sau lucrări neconforme, iar de atunci se pare că nu s-a mai întâmplat nimic semnificativ în privința acestui proiect, până la această soluție ultimativă, de reziliere a contractului pe cale amiabilă.

Vă solicit imperativ să mă informați cu celeritate:

Cine se face vinovat pentru această situație?

Ce sancțiuni s-au aplicat pe baza contractului respectiv, pentru întârzierile în execuția lucrărilor?

Când se vor relua procedurile de licitație?

Care este valoarea estimativă a lucrărilor rămase?

Și dacă există fondurile necesare în acest sens?

Nu în ultimul rând, în numele mureșenilor care așteaptă de 4 ani să vadă finalizată o centură rutieră ocolitoare, ale cărei lucrări au fost inaugurate cu surle și trâmbițe în campania electorală a PSD din 2014, vă solicit să mă informați, când estimați, totuși, sub cuvânt de onoare, că această lucrare va fi dusă la bun sfârșit?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns oral și în scris.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Corneliu Bichineț

Domnul Corneliu Bichineț, vă rog.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Doamnă președinte de ședință,

Când am văzut cum se răresc parlamentarii în sală, cum pleacă ziariștii, au plecat televiziunile, am fost puțin îngrijorat și m-am gândit să rămân până la sfârșitul programului, în caz că adormiți, singură, la pupitru, acolo, să aibă cine să vă trezească, după o zi atât de lungă și de grea.

Interpelarea mea este adresată unui ministru foarte sprințar și simpatic, de altfel, domnul Eugen-Orlando Teodorovici.

Știu că aveți o viață grea, domnule ministru, foarte, foarte grea. Și nu vreau să v-o fac eu și mai grea.

S-au dus vremurile când cutreierați, tânăr și neliniștit, lăcașurile de cultură, teatru, muzeele, bibliotecile, cluburile, discotecile și așa mai departe. Vă ocupați acum de finanțele acestei țări vlăguite.

Concret. Credeți că ANAF, în 2018, va recupera vreun leu de la cei care au făcut evaziune?

Credeți, domnule ministru Orlando Teodorovici, că ANAF, în 2018, va recupera vreun ban de la cei pe care DNA i-a identificat ca fiind jefuitori ai acestei țări?

Dacă se va întâmpla să se recupereze vreun leu, deși eu nu cred treaba aceasta, vă rog să-mi dați un răspuns în scris, aici, și nu îmi fixați întâlniri în altă parte, prin care să comunicați că toți acești bani intră pentru drumurile naționale și județene din această țară.

Corneliu Bichineț, PMP Vaslui.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

 
  Tamara-Dorina Ciofu

Și doamna deputat Tamara Ciofu, vă rog.

   

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Obiectul interpelării: "Oportunitatea unor modificări la Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului" și este adresată doamnei ministru al afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.

Ministerul afacerilor interne a impus agenților de poliție care vor să participe la concursurile din sursă externă pentru funcțiile de ofițeri specialiști să facă dovada calificativelor de evaluare a activității în serviciu pe ultimii 2 ani - cel puțin "Bine". Această cerință a fost impusă exclusiv agenților de poliție, nu și candidaților veniți din viața civilă.

Așadar, cei care nu au efectiv 2 ani vechime în poliție, în lipsa altor prevederi, nu pot îndeplini aceste cerințe care sunt diferite față de cei care vin din viața civilă și cărora nu li se cere nicio astfel de condiție, nici măcar o caracterizare de la ultimul angajator.

În acest fel, deși este lipsă de personal în structurile MAI, agenții de poliție încadrați din sursă externă nu pot accede în corpul ofițeresc.

Situația descrisă a fost generată de art. 2745 pct. d) din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, care precizează că agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer dacă îndeplinește cumulativ mai multe condiții, inclusiv alin. (d), a obținut calificativul de cel puțin "Bine" la ultimele două evaluări anuale de serviciu.

Din cauza faptului că acest paragraf de lege nu prevede nicio excepție în cazul agenților de poliție care au mai puțin de 2 ani vechime în serviciu și astfel nu pot face dovada celor două calificative necesare participării la concursurile din sursă externă, sunt agenți de poliție care nu au putut participa la concursurile de ofițer din sursă externă, organizate de către structurile Ministerului Afacerilor Interne.

De aceea, am propus, prin inițiativa legislativă atașată acestei interpelări, schimbarea situației juridice lacunare din acest moment, cu propunerea completării art. 2745 lit. d), cu încă o literă, lit. e), prin care să se introducă o excepție de la prevederile pct. d), astfel că pct. e) să precizeze că, prin excepție de la prevederile pct. d), agenților de poliție cu o vechime mai mică de 2 ani în serviciu și care nu pot face în aceste condiții dovada calificativelor pe ultimii 2 ani de serviciu, le sunt aplicabile cerințele de la pct. a), b) și c).

Cel de-al doilea aspect pe care doresc să vi-l prezint și care face obiectul aceleiași propuneri legislative se referă la imposibilitatea polițiștilor încadrați din sursă externă de a li se modifica raporturile de serviciu prin mutare, delegare sau detașare, pe o perioadă de cel puțin 3 ani de la numirea în prima funcție. Este vorba de situația funcționarilor publici cu statut special din MAI, reglementată de Ordonanța de urgență nr. 3 din 24 februarie 2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului.

Atât polițiștilor încadrați din sursă externă, cât și celor care au absolvit instituțiile de învățământ ale MAI li se trasează, fără niciun fel de diferențiere, sarcini și atribuții de serviciu specifice, drepturi și obligații, conform legii.

Polițiștii definitivați în profesie au posibilitatea de a evolua în carieră, prin concursuri de trecere în corpul ofițeresc, de ocupare a unor funcții de conducere, prin mutare, delegare, detașare și transfer.

Pentru stenogramă și pentru secretariat, am atașat întreaga interpelare.

Și aș vrea doar să închei prin a spune că prezentul proiect legislativ, pe care îl voi aduce la cunoștință colegilor mei, pentru a fi semnat și depus, în vederea aprobării, propune o perioadă mai scurtă de restricționare a acestor drepturi, de la 3 ani la 6 luni, timpul exact pe care îl parcurge astăzi un elev în școlile postliceale de poliție. Nu se mai justifică un interval de timp atât de lung, care poate declanșa inechități între cele două moduri de evoluție în carieră a agenților de poliție, școală de poliție, respectiv sursă externă, cea de-a doua fiind oricum condiționată de parcurgerea unei forme similare de inițiere în carieră.

Presupun că aceste două inițiative, care nu cer efort financiar, vor fi studiate cu atenție.

Aștept răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulțumesc și eu.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

La revedere!

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,51.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 7 iulie 2020, 11:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro