Árpád-Francisc Márton
Árpád-Francisc Márton
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/21-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-11-2018 (comună)
14-11-2018
13-11-2018
12-11-2018
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 14-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.3 Márton Árpád-Francisc - câteva aspecte legate de izbucnirea revoluției din Ungaria;

 

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

  ................................................

De la USR, domnul Nicolae Popescu? Domnul Barna? Domnul Dobrovie? Doamna Cristina-Ionela Iurișniți? Nimeni.

Domnul Márton Árpád, UDMR, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Stimați colegi,

Acum 170 de ani, în 1848, întreaga Europă a fost cuprinsă de mișcări revoluționare.

Pe 12 ianuarie a izbucnit insurecția de la Palermo, în urma căreia regele a fost obligat să dea o constituție.

În data de 22 februarie a izbucnit revoluția la Paris. Ludovic Filip de Orléans este înlăturat și se proclamă republica.

În data de 24 februarie, Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris prietenului său, Vasile Alecsandri, scria: "Minunata Revoluție ce te căiesc amarnic că nu ai văzut-o cu ochii va schimba fața lumei".

Pe 13 martie încep mișcările la Viena.

Pe data de 14 martie vestea ajunge la Budapesta, și tineretul revoluționar se pregătește de adoptarea unei rezoluții, respectiv începerea unor manifestări, în ziua următoare. În data de 15 martie, la cafeneaua Pilvax, se decide ca cele 12 puncte elaborate de Irinyi József să fie tipărite și mulțimea se îndreaptă spre Buda pentru eliberarea deținuților politici. Astfel izbucnește revoluția din Ungaria.

Revoluția a cuprins și spațiul românesc, cu excepția Basarabiei și Dobrogei. Mișcările au avut trei tipuri de revendicări: sociale, libertatea presei și eliberarea națională. Tocmai din cauza aspirațiilor naționale, câteodată aparent contradictorii, puterile dictatoriale au reușit să învrăjbească revoluționarii popoarelor, astfel asigurându-și supremația. Prea târziu, doar în vara anului 1849, revoluționarii români și maghiari reușesc să găsească vocea comună.

Și astăzi, la 170 de ani de la izbucnirea ei, în memoria unora, din păcate, înseamnă doar confruntări dintre cele două popoare și se uită ceea ce le-a unit: aspirația pentru dreptate, o presă liberă, egalitate între oameni. Puțini știu, de exemplu, că cel care a formulat cele 12 puncte, Irinyi József, are rădăcini românești. Fratele său, János, este inventatorul chibritului și sora sa, Viktoria, a fost mama lui Iosif Vulcan, cel care l-a lansat în lumea literară pe Mihai Eminescu.

Oare la 170 de ani de la izbucnirea revoluției, n-ar fi mai bine să vorbim despre ceea ce ne-a unit decât despre ce ne-a despărțit?

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 15 noiembrie 2018, 1:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro