Camelia Gavrilă
Camelia Gavrilă
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/21-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 14-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.30 Camelia Gavrilă - declarație politică cu titlul "Studiul limbilor străine, premisă a educației moderne, condiție a multiculturalismului european";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Camelia Gavrilă:

"Studiul limbilor străine, premisă a educației moderne, condiție a multiculturalismului european"

Declarația mea de astăzi atrage atenția asupra necesității și semnificațiilor majore ale studiului limbilor străine în cadrul învățământului preuniversitar, acesta fiind unul dintre atuurile incontestabile care determină o integrare în societăți multiculturale, o inserție rapidă a tinerilor pe piața muncii, la un nivel superior de salarizare. Studierea limbilor străine este, de asemenea, o premisă pentru consolidarea toleranței, ca atitudine, în relație cu diversitatea, formă a comunicării eficiente și a acceptării diversității culturale.

Din punct de vedere social, cultural și mai ales economic, România de astăzi se dezvoltă într-un context multilingvistic, într-o Europă care recunoaște și pune în valoare cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii, printre care și limba română. România nu poate și nu trebuie să se izoleze în spațiul ei de cultură și de civilizație, sub falsul pretext al apărării integrității naționale, ignorând beneficiile care decurg din cunoașterea limbilor de circulație internațională, din comunicarea cu ceilalți, din schimbul de idei, din accesul la cărți, lectură, cunoaștere, valori, fie că vorbim de tânăra generație sau de generația adultă. Limba străină nu este doar un simplu instrument de comunicare, ci înseamnă și cultură, cunoașterea unei alte civilizații, acces la literatură și la informație, ceea ce oferă tinerilor termene de comparație și posibilitatea de a-și perfecționa multiple competențe.

Mai mult decât atât, cunoașterea limbilor străine reprezintă, în mod cert, un avantaj în competiția pentru un loc de muncă. În acest context, doresc să subliniez importanța studiului limbilor străine în școală, atunci când tinerii pot acumula cunoștințe cu ușurință, în mod gradat, dar și gratuit, întrucât învățarea temeinică a unei limbi străine necesită timp și lectură, profesori buni, exerciții practice.

Declarația de astăzi trage un semnal de alarmă în privința demersului actual și de reformare a Planurilor-cadru pentru liceu, care vizează, în unele variante, diminuarea numărului de ore alocate săptămânal limbii moderne 2, L2, propunere care ignoră contextul european actual și care reduce șansele tinerilor de inserție pe piața muncii.

Toți tinerii trebuie să aibă șansa de a-și dezvolta întregul spectru de competențe-cheie. Acestea includ abilitatea de a citi și de a scrie, competențe în domeniul limbilor străine, competențe în matematică, în domeniul științelor, competențe digitale și de programare, precum și competențe civice și sociale, dar și competențe antreprenoriale și transversale, cum ar fi creativitatea și gândirea critică.

Politicile europene privind predarea și învățarea limbilor moderne sunt ferme, iar România trebuie să se alinieze acestor afirmații: "Comisia Europeană promovează învățarea limbilor străine și diversitatea lingvistică în întreaga Europă, în vederea îmbunătățirii competențelor lingvistice de bază. Comisia colaborează cu Guvernele naționale pentru a realiza un obiectiv ambițios, pentru ca cetățenii să poată comunica în alte două limbi, pe lângă limba lor maternă. Acest obiectiv a fost convenit încă din 2002 de șefii de stat și de Guvern din UE." - http://ec.europa.eu/education/policy/multilingualism_ro

Totodată, se precizează faptul că, la nivelul Uniunii, "Comisia Europeană colaborează cu statele membre, pentru a consolida competențe-cheie, adică acele cunoștințe, aptitudini și comportamente care îi vor ajuta pe cursanți să se dezvolte pe plan personal și, mai târziu, să își găsească un loc de muncă și să participe la viața societății. Printre aceste competențe-cheie se numără competențele "clasice" - comunicarea în limba maternă, cunoașterea de limbi străine, competențe informatice, de citire și de înțelegere, cunoștințe de matematică și științe de bază, precum și competențe "orizontale", cum ar fi capacitatea de a învăța, responsabilitatea socială și civică, spirit întreprinzător și capacitate de inițiativă, cunoștințe de cultură și creativitate - http://ec.europa.eu/education/policy/school/competences_ro.

În statisticile europene, România se situează pe locul patru, cu o pondere de 95,2% din numărul de elevi ai ciclului secundar, care învață cel puțin două limbi străine, după țări precum Luxemburg - 100%, Finlanda - 98,4%, și Italia - 95,8%, fiind aproape la egalitate cu Estonia - 95%.

La polul opus, sunt clasate Bulgaria - 16,5%, Irlanda - 12,7%, Austria - 8,8% și Ungaria - 6%. http://www.euractiv.ro/we-develop/romania-ocupa-locul-patru-in-uniunea-europeana-la-studiul-limbilor-straine-6863.

Mai puțin de jumătate dintre elevi învățau în 2015 o limbă străină în Portugalia - 35,4%, în Belgia - 36,7%, în Olanda - 42,9% și în Slovenia - 49,8%, dar aproape toți copiii din învățământul primar din Cipru, Luxemburg, Malta și Austria - toate cu 100%, Croația - 99,9%, Spania - 99,4%, Franța - 99,2%, Italia - 98,6%, România - 98,3% și Polonia - 97,6% studiau o limbă străină. La nivelul Uniunii Europene, acest procent se situează la 84,3%, media Uniunii Europene.

În România, engleza este cea mai studiată limbă străină, de 82,7% dintre elevii din învățământul primar, urmată de franceză, 15,2%. Limba franceză este a doua cea mai populară limbă străină studiată la nivel secundar în șapte state membre ale Uniunii Europene, cele mai mari procentaje fiind înregistrate în Luxemburg - 83,5%, Grecia - 15,8% și România - 15,2%.

Situația nu era la fel de favorabilă în anul 2010, atunci când se vorbea despre capacitatea adulților din România de a comunica într-o limbă străină la categoria de vârstă între 25 și 64 de ani. EUROSTAT arăta la acel moment că țara noastră are cel mai mic număr de adulți care cunosc o limbă străină, ceea ce însemna doar 4,9%, față de 15,9%, media europeană.

Progresele care s-au înregistrat în țara noastră în domeniul limbilor străine, prin organizarea claselor intensive, prin semnarea unor acorduri interguvernamentale pentru crearea claselor bilingve în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă sau germană nu trebuie anulate prin reducerea numărului de ore alocate în școală studiului limbilor străine. Locul privilegiat pe care îl ocupă România în cele mai recente statistici trebuie păstrat, dat fiind și talentul nativ pe care îl avem în privința pronunției și a facilității în învățare.

În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, în care România este recunoscută ca stat întreg unitar, trebuie să înțelegem că vom reuși să ne păstrăm și să promovăm identitatea națională din perspectivă culturală, istorică, artistică, numai dacă tinerii noștri vor avea capacitatea de a comunica fluent, cu ușurință, de a înțelege pe deplin conceptele de globalizare, multilingvism sau multiculturalitate, valori la care aderă și țara noastră.

Tocmai pentru că educația este unul dintre factorii care vor determina tot mai mult viitorul societăților și economiilor, un summit pe tema educației este planificat la nivel european pentru anul 2018, iar temele asociate comunicării, deschiderilor culturale, lingvistice, cognitive ale tinerilor, oportunitatea liberei circulații a tinerilor pentru studiu, pentru muncă sau pentru cunoaștere, formarea profesională a adulților etc. sunt relevante pentru orice dezbatere sau conferință în domeniu.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 3:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro