Tamara-Dorina Ciofu
Tamara-Dorina Ciofu
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/21-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 14-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.33 Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică având ca subiect "Copiii și adolescenții cu dizabilități";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Copiii și adolescenții cu dizabilități"

În România, sunt înregistrate 700.736 persoane cu dizabilități, adică un raport de 3,71 persoane la 100 de locuitori. Dintre aceștia, 61.043 - 8,8% - sunt copii sub 18 ani, iar 639.693 sunt adulți - 91,2%. Persoanele cu dizabilități sunt dezavantajate pe piața muncii și nu beneficiază de sprijin adecvat pentru antreprenoriat sau alte facilități, astfel încât să fie integrate în propriile comunități. Mai mult, aceste persoane se confruntă cu accesul limitat la serviciile de sănătate, de educație și de asistență socială, care nu sunt adaptate corespunzător nevoilor lor speciale sau posibilităților lor materiale.

În ceea ce privește participarea la educație, legislația națională a fost recent revizuită, astfel încât să reflecte principiul educației incluzive. Ca principiu general valabil în cazul tuturor copiilor, dreptul la educație și la incluziune este prevăzut în mai multe legi. Principala caracteristică a acestui drept este obligația de a adapta sistemul de învățământ la nevoile speciale ale copilului. Potrivit studiului UNICEF privind fenomenul copiilor în afara sistemului de educație, majoritatea minorilor cu dizabilități din grupa de vârstă 7-14 ani, care nu urmează o școală, au un handicap accentuat, în timp ce în grupa de vârstă 3-6 ani, chiar și copiii cu handicap ușor și mediu se află în afara sistemului de educație.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități, 31% dintre persoanele cu dizabilități angajate în muncă au terminat liceul, 21% au terminat o facultate, 23% aveau studii gimnaziale, iar 16 % terminaseră o școală profesională. Toate analizele realizate în țara noastră arată că nivelul scăzut de educație este în directă corelație cu gradul de handicap.

Având în vedere aceste date, consider că este important să eliminăm cât mai mulți dintre factorii care îngreunează sau nu încurajează integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii din România. Principalul factor care influențează ocuparea persoanelor cu dizabilități este educația. Nu există diferențe între persoanele cu dizabilități și populația generală în ceea ce privește tipul de angajator: 61% din persoanele cu dizabilități sunt angajate în sectorul privat, 31% în sectorul public ș doar 1% lucrează în unități protejate. Nivelul de educație al persoanelor cu dizabilități influențează în mod considerabil șansele acestora de a-și găsi un loc de muncă.

Deși, în România, numărul persoanelor cu dizabilități care au un loc de muncă a crescut constant începând cu 2003, de la aproape 9.600 de persoane la peste 40.000 în 2016, mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu.

Apreciez că trebuie adoptată o viziune care să depășească nivelul de instituționalizare și de excludere a persoanelor cu dizabilități din orice formă de muncă la dezvoltarea de forme alternative, prin care acești cetățeni să devină activi, din punct de vedere social și economic.

În urma intervențiilor legislative pe care le-am realizat pentru copiii cu dizabilități, toți elevii din România, începând de la clasa pregătitoare și până la gimnaziu, sunt testați începând din 2017, în fiecare an, în vederea depistării riscului de dezvoltare a perturbărilor de limbaj și de exprimare. În cazul identificării unor probleme specifice dislexiei și disgrafiei, dificultăți de vorbire, probleme de citire, sau probleme specifice discalculiei, afectarea percepției de însușire a abilităților matematice, li se asigură suport psihopedagogic de specialitate.

Am făcut demersuri încă din legislatura trecută și am reușit ca, începând cu anul școlar 2017-2018, elevii cu cerințe educaționale speciale să beneficieze de utilizarea echipamentelor și softurilor asistive în susținerea examenelor de orice tip și nivel.

Cu toate acestea, avem nevoie de realizarea mai multor programe pentru persoanele cu dizabilități, diferențiate pe tipuri de handicap, pe vârste și pe regiuni ale țării, de crearea unor centre locale de reinserție profesională a persoanelor cu dizabilități, pentru orientare în funcție de aptitudini și de calificări, și de o consultare periodică a organizațiilor reprezentative ale persoanelor cu dizabilități.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 6:43
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro