Pavel Popescu
Pavel Popescu
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.44/21-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 14-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2018

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.66 Pavel Popescu - declarație politică "28 de ani de la Proclamația de la Timișoara - un prilej de reflecție";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Pavel Popescu:

"28 de ani de la Proclamația de la Timișoara - un prilej de reflecție"

Se împlinesc 28 ani de când, de la balconul Operei, în fața a 15.000 de oameni, s-a citit Proclamația de la Timișoara, un document cu viziune, prin care se subliniau sacrificiile care s-au făcut ca România să aibă un altfel de viitor.

Prin cele 13 puncte ale Proclamației de la Timișoara, se exprima speranța nestrămutată de mai bine și dorința reîntoarcerii la valorile autentice ale democrației și ale civilizației europene. Vorbim de un document cu valori de dreapta, care erau văzute și atunci ca soluții pentru dezvoltare. Proclamația de la Timișoara ar trebui să fie și pentru noi astăzi, mai ales în anul Centenarului, un moment de reflecție, o șansă de a privi spre trecut, pentru a nu repeta greșelile.

În acest document extrem de important se declara tranșant că la Revoluția de la Timișoara s-a militat pentru abolirea unui sistem totalitar și falimentar. Pentru acest scop au luptat oameni de toate vârstele, de etnii diferite, care și-au dorit pluralism, o democrație autentică și abandonarea ideilor și propagandei comuniste.

Tot în Proclamația de la Timișoara s-a subliniat faptul că sacrificiile făcute la Revoluție nu trebuie să fie exploatate de cei care își doresc o ascensiune rapidă, lucru care ar trebui să fie valabil și astăzi.

S-a militat pentru investiții urgente în sănătate, în educație și în infrastructură, domenii esențiale în care statul nostru urma să se dezvolte. Din păcate, cele trei suferă enorm și astăzi.

Însă unul dintre cele mai importante puncte a fost punctul 8: "Propunem ca Legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică a țării este principala sursă a tensiunilor și a suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în Legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști, candidatura la funcția de președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, de carnetul roșu și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un președinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcții, după modelul multor țări civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Președinte al României ar putea candida și personalități marcante ale vieții culturale și științifice, fără o experiență politică deosebită. Tot în acest context, propunem ca prima legislatură să fie de numai doi ani, timp necesar întăririi instituțiilor democratice și clarificării poziției ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. De-abia atunci am putea face o alegere în cunoștință de cauză, cu cărțile pe față".

După 28 de ani, deși s-au schimbat multe lucruri, în continuare cred că ar trebui să reflectăm la Proclamația de la Timișoara, pentru că, dacă vom fi sinceri cu noi, ne vom da seama că avem datoria de a reclădi această țară.

Să ne debarasăm de preconcepțiile noastre, să ne debarasăm de populismele ieftine, să scăpăm de obiceiul de a spune lucruri doar pentru a fi spuse, deși nu avem intenția să le ducem la îndeplinire.

Vă provoc, stimați colegi, să ne oprim din a mai profita de încrederea cetățenilor, încredere care ne-a fost acordată cu bună-credință, doar pentru că ne place să fim numiți parlamentari sau politicieni. În numele celor care s-au sacrificat pentru noi, să ne propunem să ducem România mai departe, prin fapte, nu doar prin vorbe.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 4:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro