Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2018
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.46/23-03-2018

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
10-12-2018
05-12-2018
28-11-2018 (comună)
Arhiva video:2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2018 > 19-03-2018 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 martie 2018

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,04.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul deputat Georgian Pop și de domnul deputat Cristian-Gabriel Seidler, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună ziua, stimați colegi.

Vă rog să vă invitați colegii în sala de ședință, începem ședința de astăzi.

Sunt înregistrați 204 colegi, până în acest moment.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților, din zilele de luni, 19, și marți, 20 martie 2018; programul de lucru pentru perioada 19-24 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 14-19 martie de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Potrivit programului de lucru aprobat, astăzi, de la ora 17,00 avem primirea de răspunsuri la interpelări.

Înainte de a deschide ședința...

Doamna Turcan?

Vă rog.

 
Discuții procedurale în legătură cu ordinea de zi.  

Doamna Raluca Turcan:

Bună ziua!

Domnule președinte de ședință,

Dragi colegi,

Intervenția mea este la ordinea de zi. Și vreau să știu dacă îmi permiteți să intervin pe ordinea de zi?

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

N-am înțeles. Mai spuneți o dată, vă rog frumos.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Îmi permiteți să intervin pe ordinea de zi?

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur, păi...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Înainte de a supune votului...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... e regulamentar, înainte de începerea ședinței.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Mulțumesc frumos.

Voiam să mă asigur că îmi permiteți să intervin.

Și, ca atare, Partidul Național Liberal vă solicită să scoateți de pe ordinea de zi cele 3 puncte aflate sub rezerva primirii raportului de la Comisia juridică, legate de legile justiției. Legile justiției care au fost retrimise, cum bine știm, de la Curtea Constituțională, ca urmare a contestațiilor făcute de Partidul Național Liberal, și care, astăzi, pe repede înainte, în varianta de urgență a PSD și ALDE, au fost votate, unele dintre ele, deja, în Comisia specială, și altele urmează să fie votate mâine dimineață, la 08,30.

Deci, practic, pentru a înțelege toată lumea, aș vrea să explic ce se vede din ordinea de zi că doriți să faceți dumneavoastră. Astăzi, începând cu ora 16,00 ați pus deja pe ordinea de zi 3 inițiative legislative, dintre care... 3 inițiative legate de legile justiției. Deci dintre care doar una a fost dezbătută până acum în Comisia specială pe legile justiției, iar alte două urmează să primească votul, în urma dezbaterii, mâine dimineață, la 08.30.

Și atunci, la modul cel mai sincer și democratic cu putință, vă întrebăm: Care este urgența? De ce astăzi doriți să antamați un vot pe niște legi declarate deja neconstituționale, care încă nu au fost dezbătute și votate în Comisia specială pe care dumneavoastră ați inițiat-o?

Doamnelor și domnilor colegi de la PSD și ALDE,

Mă uit în ochii dumneavoastră și vă întreb: cât mai puteți gira această bătaie de joc...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă Turcan...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... gestionată de președintele partidului, Liviu Dragnea?

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Pentru că este inadmisibil ca în pofida faptului că am solicitat un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția, în pofida faptului că suntem monitorizați...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Închei în 30 de secunde.

În pofida faptului că...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu, dar n-are nicio legătură cu ordinea de zi...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Ba da, are legătură, pentru că încerc să găsesc toate argumentele raționale și de bun-simț pentru a vă convinge să nu votați o asemenea... un asemenea abuz, ca să nu caracterizez altfel.

În pofida faptului că suntem în Mecanismul de Cooperare și Verificare, cu recomandare expresă de a avea totuși un punct de vedere din partea Comisiei de la Veneția, și că s-a solicitat aici, în România, din partea prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, să avem un punct de vedere al Comisiei de la Veneția, dumneavoastră, astăzi, aici, puneți pe ordinea de zi, fără ca măcar să fie dezbătute la Comisia...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... specială, aceste trei legi.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Și singurul... închei... și singurul răspuns este: acum, vreți să-l scoateți pe președintele României din procesul de numire a procurorilor și judecătorilor. Însă mâine...

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat...

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... veți intenționa să folosiți justiția pentru a vă spăla liderii de dosare și pentru a o controla politic...

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

... împotriva altora.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aveți o propunere? Ați avut și o propunere?

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Propunerea este să supuneți votului punctele 3, 4 și 5, legate de Legile nr. 303, 304 și 317, care încă nu au primit votul în Comisia de specialitate.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înțeles. Este aprobarea Biroului permanent pentru includerea pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului. Deci nu putem dezbate nimic fără...

Dar voi supune votului propunerea dumneavoastră, în calitate de lider de grup. Cine este pentru?

Voci din sală:

Nu merge!

(Doamna deputat Raluca Turcan solicită să ia cuvântul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, vă rog.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Vă solicit oficial să repetați votul, întrucât îi rog pe colegii mei care n-au reușit să-și înregistreze votul, să ridice mâna și să vă convingem că nu a funcționat votul.

Vă rog să ridicați mâna.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Deci acestor colegi nu le-a funcționat sistemul de vot pe aceste legi. Ce coincidență!

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog. (Vociferări.)

Vă mulțumesc.

Vă rog.

Vă rog, colegii cărora nu le-a funcționat, să repete operațiunea cu scoaterea și introducerea cartelei de vot, încă o dată.

Vă supun votului propunerea doamnei lider de grup.

 
   

Mulțumesc.

62 de voturi pentru, 124 de voturi împotrivă, 3 abțineri. Propunerea dumneavoastră a fost respinsă.

Continuăm cu... continuăm...

Domnul Stelian? Procedură?

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Am avut chiar în sesiunea anterioară discuții nenumărate pe o chestiune de procedură care văd că încă nu s-a rezolvat. În sensul în care s-a stabilit, în Biroul permanent, ședință a Comisiei juridice în paralel cu plenul. Asta mă lipsește de dreptul de a fi în plen și de a discuta pe chestiuni de interes.

Când am intrat în sală chiar am observat că e vorba de lucruri legate de legile justiției. Deci sunt chestiuni foarte importante și juriștii noștri sunt obligați să stea acum în ședința Comisiei juridice.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Stelian, vă rog, vă rog numai un pic să mă ascultați.

Noi suntem deja în ședința de plen. Spuneți-mi procedura pentru ceea ce facem noi aici. Ce spuneți dumneavoastră s-a discutat la Biroul permanent deja.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

S-a discutat la Biroul permanent. Aici avem toți colegii de față, sunt și membrii Biroului permanent, și e o chestiune care ține de buna organizare a Parlamentului și de buna funcționare a Parlamentului.

Vreau să supun atenției plenului această chestiune care reprezintă un abuz.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bine.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Și să reveniți asupra acestei practici absolut incorecte și abuzive.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Nu putem să mergem la nesfârșit pe această variantă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Domnul Simonis.

 
Aprobarea modificării ordinii de zi.  

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă rog să supuneți votului propunerea ca poziția 11 de pe ordinea de zi, și anume Pl-x 448/2017, să fie adusă pe poziția 8.

Mulțumesc.

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Mulțumesc.

Vot.

 
   

140 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă, 5 abțineri. Poziția 11 devine poziția 8.

Domnul Năsui.

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Domnule președinte,

Văd că vine lume la această tribună, vă solicită anumite lucruri. În sesiunile anterioare ați promis că nu o să se mai întâmple ședințe de comisii în același timp cu plenul, frustrând astfel deputații de un drept constituțional pe care îl au, de reprezentare.

Colegul nostru, Stelian Ion, v-a prezentat faptul că și acum, în această secundă, se desfășoară o ședință a Comisiei juridice, în același timp cu plenul, și, astfel, colegii noștri care sunt în acele comisii nu pot participa și într-un loc și în altul.

Și v-aș ruga, având în vedere că este o decizie a Biroului permanent care are niște probleme clare de constituționalitate, să supuneți votului acum - pentru că plenul este suveran și plenul poate întoarce o decizie a Biroului permanent - dacă o Comisie juridică se poate desfășura în secunda aceasta, în același timp cu plenul Camerei.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Năsui, nu avem asemenea procedură, ca plenul să modifice programul de comisii stabilit de Biroul permanent.

Vă mulțumesc. (Vociferări.)

Vă mulțumesc.

Plenul e suveran în alte con... nu în acest subiect.

Vă rog, mai citiți.

Domnul Predoiu.

Procedură, domnul Dobre.

 
   

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Rugămintea noastră este ca poziția 7 să treacă prima, după acestea tehnice, după informare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, ținând cont că până la punctul 7 nu am rapoarte, voi începe cu 7, în momentul în care încheiem cu declarațiile politice.

Domnul Stanciu.

Sunteți al treilea vorbitor de la grup. Dacă îmi spuneți același lucru, voi fi nevoit să vă opresc microfonul, cu tot respectul.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu s-a zis același lucru. S-a făcut o solicitare formală, din partea liderului de grup, pentru vot.

Eu vreau să vă solicit altceva. Să supuneți votului ca punctele 2, 3 și 4 de pe ordinea de zi să fie mutate de la poziția 8 încolo, ținând cont că următoarele lucruri sunt priorități legislative sau proceduri de urgență. Chiar dacă nu au raport de vot, plenul este suveran și poate să reordoneze această listă.

Deci vă rog supuneți votului ca 2, 3, 4 să fie mutate după poziția 8, în jos.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

S-a votat deja această chestiune.

 
   

Domnul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu (din sală):

Nu, s-a cerut eliminarea...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

 
   

63 de voturi pentru, 132 de voturi împotrivă, 3 abțineri, un coleg care nu optează. Respins.

Domnul Szabó Ödön.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

O propunere. Poziția 17 - Pl-x 566/2017 - vă rog să supuneți votului aducerea pe poziția 9.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot.

 
   

138 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 4 abțineri. Aprobat.

 
     

Domnul Szabó Ödön:

Și...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai aveți?

 
Proiectul de Lege pentru completarea art.104 din Legea asistenței sociale nr.292/2011 (PL-x 71/2017). (retrimis comisie)  

Domnul Szabó Ödön:

Da. Următoarea propunere. PL-x 71/2017, de pe punctul 51, să-l aducem pe punctul 3 al ordinii de zi și să-l retrimitem comisiei. (Proiectul de Lege pentru completarea art.104 din Legea asistenței sociale nr.292/2011.)

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot pentru aducere pe punctul 3.

 
   

135 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă, 4 abțineri. Aprobat.

Vot pentru retrimitere la comisie.

Termen? Domnul Szabó? Termen? Două săptămâni.

 
   

125 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 9 abțineri. Aprobat.

Domnul Predoiu.

Nu mai vreți? Că erați acolo.

Păi, procedură... nu declarații. (Voci suprapuse.)

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că mi-ați dat cuvântul la 5 minute după ce l-am solicitat.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Așa erați la rând, domnule deputat.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

E posibil ca intervenția mea să pară puțin tardivă.

În esență, doream să vă subliniez ceea ce v-a spus și colega mea, doamna Turcan. Facem o mare greșeală prin punerea pe ordinea de zi, mâine, a legilor justiției. Pentru că mai e de discutat la aceste legi. Inclusiv problema răspunderii magistraților, care, în luna decembrie ne-a luat cam, nu știu, 4-5 zile de dezbateri. Și, tot ca și acum, am fost grăbiți atunci. Ca și acum, am spus atunci că va strica toată povestea această grabă. Și iată că s-au pierdut...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... s-au pierdut două luni de zile...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

... pentru că sesizarea noastră la Curtea Constituțională a fost admisă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Deci... domnule președinte, dacă îmi permiteți să conchid.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu vă permit, pentru că nu aveți procedură de discuție, acum, aici.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Păi, am cerut cuvântul, mi l-ați acordat. Trebuie totuși să spun ceea ce aveam de spus.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, eu am crezut că aveți o procedură sau aveți ceva.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Am înțeles, domnule președinte.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Asta e declarație politică, nu vă supărați.

 
   

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Îmi rămâne să vă întreb și eu pe dumneavoastră dacă vă asumați această responsabilitate, să mai pierdem încă două-trei luni de zile cu legile justiției?

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Domnul Benga. Procedură, da?

 
   

Domnul Tudor-Vlad Benga:

E mai degrabă o explicație a votului. O rugăminte către colegii de la UDMR.

Există aici o cutumă care, vizavi de retrimiterile la comisie, ni s-a adus fiecăruia la cunoștință. Ar fi drăguț să încercăm s-o respectăm.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Și domnul Andronache? Procedură.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Invoc art. 151 alin. (3) din Regulament care spune: că atunci când un deputat constată o încălcare a regulamentului, poate lua cuvântul pe procedură, pentru a aduce la cunoștința plenului această încălcare.

Și, atunci, mă refer la afirmația dumneavoastră de la începutul ședinței, că au fost distribuite la casetele deputaților, casetele electronice, rapoartele aferente punctelor de pe ordinea de zi.

Și vă întreb, domnule președinte, pentru punctele 2, 3 și 4, au fost distribuite rapoartele? Atâta timp cât aceste propuneri legislative se discută încă în Comisia specială?

E adevărat că nu au fost distribuite? Cred că este mai bună întrebarea aceasta.

Aștept un răspuns, dacă se poate. E o chestiune de procedură, nu este...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, mulțumesc.

 
     

Domnul Gabriel Andronache:

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Vă dau răspunsul...

Mergeți în bancă, pentru că ați încercat o chichiță care nu e așa cum spuneți dumneavoastră.

 
     

Domnul Gabriel Andronache:

Păi...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

N-am încercat niciun regulament.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Stați puțin. Stați puțin, că vă dau citire dispozițiilor regulamentare.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă citesc eu.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Haideți să vă citesc eu.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

... 94, dacă se poate.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Haideți să vă citesc eu.

 
     

Domnul Gabriel Andronache:

Vă rog.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

... lista rapoartelor depuse în perioada 14-19 martie de comisiile permanente sesizate în fond.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

OK...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și în niciun caz cu cele care sunt acum pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Gabriel Andronache:

Astăzi...

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gabriel Andronache:

Astăzi suntem în data de 19, domnule președinte. (I se întrerupe microfonul.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Începem dezbaterile.

Doamnă deputat, ați avut 4 colegi și n-ați invocat niciunul o procedură. O să vă dau cuvântul, dar vă întrerup microfonul dacă nu aveți procedură.

Vă rog. (Vociferări.)

Vă rog.

 
   

Doamna Raluca Turcan:

Pentru procedură. Pentru că se invocă. Și ar fi bine ca atunci când se invocă, realmente să sesizăm niște lucruri care nu sunt în regulă.

Și lucrul care nu este în regulă pe procedură este că, în pofida faptului că avem o ședință a liderilor grupurilor parlamentare, o ședință de Birou permanent unde reprezentanții grupurilor parlamentare se pot manifesta pentru aducerea unor puncte pe ordinea de zi sau scoaterea unor puncte de pe ordinea de zi, ceea ce, mă rog, astăzi s-a și întâmplat cu legile justiției, aș dori de la acest microfon să ni se spună și nouă de ce s-a propus ca acel punct 51 să fie adus mai în față pe ordinea de zi și să fie retrimis comisiei.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

S-a votat deja. Vorbiți cu domnul lider de la UDMR.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome Editura Didactică și Pedagogică prin transformare (PL-x 600/2017). (rămas pentru votul final)  

Punctul 7, procedură de urgență, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică" prin transformare.

Comisii?

Comisia pentru învățământ.

Vă rog, doamnă, nu... lăsați-mă pe mine să fac aici ordinea.

   

Doamna Camelia Gavrilă:

Raportul comun al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport și al Comisiei pentru politică economică... (I se întrerupe microfonul) Da, probabil că l-am supărat...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu eu, nu eu...

 
   

Doamna Camelia Gavrilă:

... asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică" prin transformare.

În baza prevederilor art. 95 și ale art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii, Comisia pentru învățământ, respectiv Comisia pentru politică economică, au primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, Proiectul de Lege menționat... (Defecțiune tehnică.) la înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică-S.A. ca urmare a reorganizării Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică" prin transformarea acesteia.

Prin proiectul de act normativ, Editura Didactică trece din coordonarea în subordonarea Ministerului Educației Naționale.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate... cu completările ulterioare, comisiile au dezbătut proiectul de lege în ședința comună din 27 februarie 2018.

La lucrări au fost prezenți 31 de deputați, din totalul de 45 de membri ai comisiei.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din decembrie 2017, în condițiile art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituția României, republicată.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii, cu 17 voturi pentru, 13 voturi împotrivă și o abținere, au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Dezbateri generale, doamna Cherecheș.

 
   

Doamna Florica Cherecheș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

PNL va vota împotriva acestui proiect de lege prin care se dorește transformarea juridică a Editurii Didactice și Pedagogice din regie autonomă în societate pe acțiuni, astfel încât acestei edituri să-i dăm pe mână toată producția de manuale din România. Culmea, o transformare care nu se face conform legii, ci se face doar prin ordin de ministru sau prin hotărâre de Guvern.

Într-o Românie anormală, cea mai neperformantă editură, cu o cotă de piață de doar 4%, în condițiile unei competiții reale, va deține monopolul asupra unei industrii de 15 milioane de lei pe an. Această decizie încalcă flagrant Legea concurenței și dovedește o conduită de tip comunist.

Într-o Românie normală, Editura Didactică și Pedagogică ar fi fost declarată falimentară, iar statul ar fi elaborat norme și ar fi cerut condiții, astfel încât această industrie să funcționeze pe principiul unei piețe libere.

Motivul invocat în preambulul acestei ordonanțe este acela că la începutul anului școlar 2017-2018 lipseau peste 70% din manualele pentru clasa a V-a. Acest lucru este adevărat, dar nu se poate lua o decizie atât de importantă pe baza unei experiențe dintr-un an.

Pe de altă parte, cu toții știm că în ultimii 5 ani elevii nu au avut toate manualele la începutul anului școlar, și problema întârzierii apariției manualelor pe băncile școlilor arată de fapt incompetența, neștiința și lipsa de interes din partea celor care au organizat licitațiile.

Iar soluția pe care acum a improvizat-o PSD-ul, aceea de a institui un monopol, este profund dăunătoare, antidemocratică și antiprogres.

Nu editurile, stimați colegi, au fost de vină pentru că elevii au început școala fără manuale, ci greșelile făcute de Ministerul Educației, licitațiile întârziate, rezultatele viciate, contestațiile tărăgănate, cu grave suspiciuni de corupție.

Dimpotrivă, editurile au investit resurse considerabile, pentru a-și pregăti resursa umană și a veni cu manuale de bună calitate.

Alianța de guvernare nu ține cont nici de avizul Consiliului Legislativ, care constată neconstituționalitatea, nelegalitatea și netemeinicia actului legislativ propus spre aprobare.

Prin introducerea acestor prevederi, prin care o singură editură va tipări manualele școlare, va scădea profund calitatea manualelor din România și, practic, 251 de titluri de manuale editate de o editură unică - Editura Didactică și Pedagogică - nu au cum să apară pe masa și pe băncile copiilor noștri, în anul viitor școlar 2018-2019.

Vă rog, doamnelor și domnilor deputați, să votați împotriva acestei inițiative legislative, așa cum va face și Partidul Național Liberal, pentru că altfel vom ajunge să retrăim trecutul. Trecutul este acest manual, pe care eu l-am avut la școală, cu poza tovarășului pe prima pagină. (Arată manualul.)

Iar viitorul spre care ne îndreptăm, Legea editurii unice și a manualului unic, este acesta! (Arată un alt manual.) Este doar o altă poză, a unui alt tovarăș! (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Huncă.

 
   

Doamna Mihaela Huncă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu este o problemă doar a anului școlar trecut, a anului școlar 2017 sau a anului școlar 2018. Este o problemă care în momentul de față s-a perpetuat în fiecare guvernare, indiferent de componenta politică, din cauza procesului de achiziții și de contestații care generează întârzieri în editarea, tipărirea manualelor școlare, iar cei care au de suferit sunt elevii, sunt generații de elevi.

Dacă suntem onești, trebuie să admitem că lucrurile nu mai pot continua așa.

De aceea, statul trebuie să-și asume această rezolvare, pentru că vorbim de sistemul public de educație.

Acest Guvern - PSD-ALDE - și-a asumat această răspundere.

Dacă în septembrie elevii vor începe școala cu toate manualele pe bănci, atunci înseamnă că decizia Guvernului a fost cea corectă.

Proiectul de act normativ emis de Guvern prevede trecerea Editurii Didactice și Pedagogice, societate cu capital integral de stat, de interes național, în coordonarea și subordinea Ministerului Educației Naționale, astfel încât toate manualele, pentru toate ciclurile și tipurile de învățământ, să fie editate de această instituție.

În acest fel, nu vor mai apărea întârzieri în tipărirea manualelor școlare, din cauza lipsei ofertelor sau contestațiilor rezultatelor licitațiilor organizate.

Societatea "Editura Didactică și Pedagogică" S.A. va avea ca obiect principal de activitate editarea de manuale școlare pentru învățământul preuniversitar, în limba română și în limbile minorităților, și alte lucrări specifice pentru învățământul preuniversitar și universitar.

De asemenea, va edita manuale pentru școli profesionale și de maeștri, tratate, lucrări, materiale grafice, în domeniul mijloacelor de învățământ, precum și alte lucrări necesare învățământului.

Complementar, Societatea "Editura Didactică și Pedagogică" poate desfășura și alte activități conexe, pentru realizarea obiectului său de activitate.

Finanțarea programelor de investiții și de retehnologizare a Societății "Editura Didactică și Pedagogică" S.A. se asigură din surse proprii și din alte surse atrase.

Patrimoniul Regiei Autonome "Editura Didactică și Pedagogică" se preia de Societatea "Editura Didactică și Pedagogică" S.A., prin protocol de predare-preluare, în conformitate cu prevederile legale.

Personalul Societății "Editura Didactică și Pedagogică" S.A. va fi preluat, în totalitate, de la Regia Autonomă "Editura Didactică și Pedagogică", fără să le fie afectate drepturile avute la data preluării.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Năsui.

Domnule Solomon, este procedură de urgență, un singur vorbitor! Și dumneavoastră!

 
   

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această lege ne reamintește de un mod de a opera, al statului și, din păcate, al statului român, în mod special.

De ce avem probleme cu manualele, cu întârzierile și cu toate acestea? Din cauza statului român, care nu începe la timp procedurile de avizare, de licitație pentru aceste manuale și așa mai departe.

Deci statul român, prin Ministerul Educației Naționale, nu-și face treaba, după care apar întârzieri, și furnizori privați de manuale nu pot să vină cu ele, să le propună mai departe statului român, iar copiii să le aibă în școli în momentul în care începe anul școlar.

Și care este soluția cu care veniți dumneavoastră la această problemă? Nu una în care, haideți să îl penalizăm pe acela care a greșit! Haideți să găsim un alt sistem, în care să depindă lucrurile mai puțin de minister! Veniți cu cealaltă parte și ziceți: "Dacă statul nu-și face treaba, deja, cu bucata de responsabilitate pe care o are, haideți să extindem responsabilitatea, haideți să oprim acea piață de manuale care până acum funcționa, dar se pare că nu vă mai place, și să facem o idee nouă în istoria umanității, o companie de stat, un monopol de stat care să facă manuale, aceleași pentru toți, cum ni le-a arătat și antevorbitorul nostru, niște manuale standard, de data aceasta bune, pentru că se știe că un monopol de stat o să dea întotdeauna rezultate mai bune decât o piață competitivă, nu-i așa?!

Soluțiile pe care le propuneți, cum au fost - îmi pare rău, domnule Tudose, și ale dumneavoastră - cu Șantierul Naval Mangalia, sunt unele care ne reamintesc de o vreme trecută. Nu așa funcționează o economie de piață, cum ar trebui să aibă România, însăși prin Constituție.

Prin urmare, USR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc.

Domnul Băișanu.

Domnul Tudose, drept la replică.

Doamna Gavrilă, intervenție de la comisie, la final.

Vă rog, domnule Băișanu.

 
   

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

Stimați colegi,

ALDE va vota pentru și o să spun și de ce.

Dacă tot este vorba de economie de piață, haideți să lăsăm ca legile acestui tip de economie să funcționeze atunci când vindem pere, prune, șaibe, piulițe. Aici este vorba de cărți pentru toți copiii României, iar până în momentul de față am văzut că, din cauza unor licitații și a unor bătălii care să reușească până la urmă să facă un tip de carte, avem întârzieri și, la momentul în care cartea ar trebui să fie pe banca elevului, lucrul acesta nu se întâmplă, tocmai din cauza unor contestații care curg, de la un an la altul.

Consider că ministerul face un lucru bun, Guvernul face un lucru bun. Nu exagerez când spun că trebuie să fie un monopol, atâta vreme cât este vorba despre educația copiilor noștri.

Pe de altă parte, am să spun că eu am făcut școala și aveam o fotografie pe care o colegă mi-a arătat-o mai înainte. Aveam pe toate cărțile fotografia lui Ceaușescu. Credeți-mă că eu nu l-am învățat pe Ceaușescu, ci am învățat ce scria după acea fotografie și, dacă nu mă înșel, suntem generația care a făcut școala atunci.

Dacă hulim cartea după care am învățat noi, cei care astăzi suntem în Parlamentul României și conducem România, înseamnă că ne hulim pe noi, hulim Parlamentul și atunci ar trebui să plecăm cu toții acasă.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Drept la replică, domnul Tudose.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am fost acuzați 20 de ani - toți cei care au fost la putere - că am vândut țara, că au dispărut combinate, că au dispărut resurse minerale, că s-au dus CAP-urile și așa mai departe.

Când statul român începe să-și asigure o infrastructură necesară bunei funcționări, în special în educație, apare un coleg care folosește sintagma "ca copiii noștri să învețe nu știu ce...", dovadă că manualele oricum nu le-au folosit la nimic, (Aplauze.) să ne povestească că e bine să avem patru tipuri de interpretare a istoriei, șase tipuri de interpretare a, știu eu, Teoremei lui Pitagora, cu 20 de tipi care se bat pe manuale, pentru ca ele să nu fie gata la 15 septembrie, indiferent, stimați colegi, când începe Ministerul Educației licitațiile, fiindcă întotdeauna - nu-i așa?! - trăim într-o țară liberă și există un drept de a contesta o licitație, a contesta caietul de sarcini, a contesta vremea de afară, pentru ca pe data de 15 septembrie să poată fi folosite, imperios necesare, acele caiete suport, substitute de manuale, care mai costă. Spunea colega noastră de nu știu câte milioane. Da, calculul arată că, făcute în regie proprie - și vă spun, ca inițiator, cumva, a acestui proces, împreună cu ministrul educației de atunci, cu domnul Pop, costurile sunt cel mult la jumătate din suma actuală, cu garanția manualelor pe bancă.

Dacă vreți dumneavoastră, în continuare, trei manuale alternative de sport, care să nu fie gata pe 15 septembrie, ci pe 15 septembrie să avem trei tipuri de caiete suport alternative, care costă de 10 ori mai mult, este dreptul dumneavoastră! Dar jefuiți țara dumneavoastră, când ajungeți la putere, pe răspunderea dumneavoastră! Noi ne-am asumat altceva la guvernare, să nu mai jefuim nimic, ci, dimpotrivă, să păstrăm. (Aplauze.)

A trecut neobservat, stimați colegi, faptul că la Sistemul ro.alert au fost alocați de Guvern 35 de milioane de lei pentru achiziționare și s-au folosit din ei - ghiciți cât?! - vreo 13 milioane de lei. Da? Atâta tot!

Nu... plângeți de grija editurilor? Am înțeles! Nu știu cine vă mână în luptă, doamnă?! Nu știu cine vă mână în luptă! Noi vrem ca banii să rămână la stat! (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnule Tomac, v-ați retras? (Vociferări.)

Sunteți doi! Hotărâți-vă!

Domnul Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să iei cuvântul după fostul prim-ministru, este un privilegiu. Sper ca după Paște să pot vorbi după doamna Viorica Dăncilă! (Râsete. Aplauze.)

Dar acum să vorbim... Nu sper, îmi imaginez, că nu am speranțe de acest gen.

A vorbi despre cărți este foarte bine și foarte frumos. Nu iau în glumă această problemă. Știu ce s-a dezbătut la Comisia pentru învățământ, din care sper să fac și eu parte vreodată, pentru că sunt profesor - de aceasta am ajuns la mediu, se înțelege! - și acolo au fost părerile împărțite. A blama mereu Editura Didactică și Pedagogică, nu este bine! A-i scoate în evidență numai calitățile, iar nu este bine!

Cum am vorbit despre TVR! Toată lumea critică TVR: consumă bani, face emisiuni de nu știu ce tip, dar toți ne batem să ajungem la TVR, pentru că la alte televiziuni ajungem pe criterii nu tocmai axiologice, valorice, ci pe criterii politice.

În concluzie, eu v-aș sugera, celor care aveți copii acasă, să răsfoiți manualele de pe care învață copiii dumneavoastră și îl veți înțelege pe Ion Creangă când vorbea despre acel cumplit meșteșug de tâmpenie. Manuale mai barbare decât în țara noastră nu există!

Eu predau logică, psihologie, filosofie și, vă rog să mă credeți, să pot preda o lecție cum se cuvine, folosesc material din zece manuale. De aceea, un concurs al editurilor este foarte bun! Concursul este bun, licitațiile mai întârzie! Nu este nicio problemă! Important este să ajungă pe masa copiilor cărți bune!

Vreți să vă spun că în cartea de istorie, la un anumit an, în învățământul V-VIII, sunt mai multe ore alocate lui Voican Voiculescu decât lui Ștefan cel Mare?! Sunt mai multe ore de istorie pentru Doina Cornea decât pentru Mihai Viteazul?! E normal așa?!

Eu am fost atent la ce a spus domnul... - în general sunt foarte atent. Sunt foarte atent și cu cei care mă critică, fără să înțeleagă nimic!

Partidul Mișcarea Populară, numeros cum este el acum, în sală....

Domnule Tomac?! (Vociferări.)

Deci Partidul Mișcarea Populară va vota împotrivă, iar eu mă voi abține.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Szabó Ödön.

 
   

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea pe care o avem în discuție nu se referă la un manual unic, în momentul de față, pentru că urmează să avem în dezbatere Legea manualelor școlare în comisie, mâine, în Comisia pentru învățământ, iar în zilele următoare sau în săptămânile următoare această lege va veni spre dezbatere.

Deci toată această dezbatere despre manuale ar trebui să o realizăm la Legea manualelor școlare, nu la această lege. Această lege se referă la editură și eu cred că este bine să discutăm, pentru că, din cei cinci copii ai mei, trei dintre ei n-au avut niciodată pe bancă un manual.

Dacă aceasta înseamnă piața pe care o clamează mulți dintre colegi, atunci eu nu cred că trebuie să susțin acest lucru! A, competiția manualelor, da! Să existe mai multe variante, să nu existe un manual unic, da! Și o susținem! Și în comisie am primit asigurări - sper să existe această asigurare - că vor fi cel puțin trei manuale care se vor selecta, editura va edita aceste manuale.

Eu cred că aceasta este corect, competiție pe manuale! Și costurile cu editura să fie cele mai mici!

Vă mulțumesc.

Vom susține, bineînțeles, această lege.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Ganț.

 
   

Domnul Ovidiu Victor Ganț:

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Noi înțelegem această inițiativă ca pe un demers disperat al fostului ministru al educației, de a rezolva o problemă de fond care, pentru noi, cei de la minorități, trenează de 28 de ani și care a devenit acută și pentru majoritate, de ceva timp, și anume, prin incompetența miniștrilor care s-au succedat la educație, și a aparatului din subordine, am ajuns în situația în care, iată, trei copii ai domnului coleg n-au avut manuale niciodată. Pot să subscriu la acest lucru, vorbind despre copiii mei, care ar fi trebuit să aibă manuale în limba germană maternă.

Problema de fond este importantă și ea caută sau are nevoie de o rezolvare urgentă.

Personal am și eu rezerve că va fi acceptabilă o astfel de soluție și o poziție de monopol a unei edituri pe piață, dar nu este momentul să discutăm neapărat noi sau să decidem noi acest lucru. Cu siguranță, există autoritățile competente în materie să decidă.

Mai este un aspect. Piața internă a Uniunii Europene este reglementată, facem parte din Uniunea Europeană.

În consecință, și șaibele, și orice altă marfă, circulația ei, este reglementată de regulile Pieței Comune a Uniunii Europene. Nu o să rezolvăm noi aici chestiunea!

Problema, însă, este că nu vedem o soluție rapidă, nu vedem tendințe pozitive, nu am reușit să avem un dialog cu actualul ministru, pe acest subiect, care, repet, pentru minoritățile naționale este o chestiune aproape disperată și nerezolvată de 28 de ani.

Din nefericire, fostul ministru a mai luat o măsură, pe care noi o considerăm fundamental greșită, aceea de a interzice materialele auxiliare, simultan cu inexistența manualelor. Practic, au fost puși colegii care predau la clasă în situația de a nu avea la dispoziție absolut nimic în susținerea procesului de instruire. Deci, practic, totul s-a rezumat la lecția din clasă, fără niciun suport editat, o chestiune care acutizează criza și nici pe departe nu o rezolvă.

În ce ne privește, ne declarăm disponibilitatea pentru un dialog cu ministrul educației, care, totuși, sperăm să reacționeze la sugestiile noastre, pentru rezolvarea acestei chestiuni în interes general, nu numai pentru noi.

Am auzit că, începând de astăzi, diverși colegi de-ai noștri au depus astfel de proiecte, în cazul limbii germane, Abecedarul.

Vreau să cred că pe data de 12 septembrie, când va începe noul an școlar, aceste abecedare se vor găsi pe masa elevilor.

Oricum, răspunderea exclusivă pentru rezolvarea chestiunii aparține Ministerului Educației Naționale.

Parlamentul poate să adopte tot felul de legi, inclusiv cea a manualului școlar, rezolvarea ține în continuare de Executiv.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, încheiem dezbaterile.

Legea merge la votul final.

De pe poziția 11, actuala poziție 8.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea unor acte normative (Pl-x 448/2017). (rămasă pentru votul final)  

8. Propunerea legislativă pentru modificarea unor acte normative.

Comisii? Inițiatori?

Domnul Dobre? E legea pe care mi-ați...

A, nu, nu, mă scuzați!

Comisia pentru apărare.

Domnul Rodeanu.

Mă scuzați!

Pl-x 448/2017, da!

   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Propunerea legislativă Pl-x 448 din 11 decembrie 2017.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Propunerea a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ și are ca obiect de reglementare modificarea unor acte normative, respectiv a Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și a Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, propunându-se ca suma compensatorie acordată pentru chirie să poată fi utilizată fie în vederea achitării chiriei, fie în vederea achitării ratei sau fracțiunii din rată pentru achiziția unei locuințe.

Examinarea propunerii legislative a avut loc în ședințe separate.

În cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, a fost dezbătut în data de 20 februarie 2018. Din totalul de 21 de membri au fost prezenți deputați, conform listei de prezență.

În ceea ce privește Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, aceasta a dezbătut în data de 27 februarie 2018 acest proiect. Din numărul total de 25 de membri ai comisiei, au participat la ședință 25 de deputați.

La dezbaterile care au avut loc, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, au participat, în calitate de invitați, domnul Bogdan Samoilă, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne și domnul Florin Bucur, șef serviciu în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise prezentate în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Căprar.

 
   

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Instituțiile din domeniul securității naționale sunt de o importanță deosebită pentru menținerea și restabilirea echilibrului, ordinii publice și siguranței naționale și respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Angajații din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie aparte de angajați, a căror activitate este circumscrisă unei întregi categorii de privațiuni, condiții deosebite de muncă și obligații legale.

Legislația românească a ultimilor ani nu a reușit să realizeze acea justețe și acel echilibru între munca prestată de acești oameni și beneficiile activităților lor, astfel încât, compensarea muncii lor să reprezinte o garanție pentru respectarea de către aceștia a obligațiilor care le revin potrivit legii.

Obiectul prezentei inițiative legislative vizează optimizarea cheltuielilor sumelor pe care instituțiile din sectorul apărării, ordinii publice și siguranței naționale le acordă, potrivit legilor în vigoare, personalului propriu, cu titlu de compensație pentru chirie.

Prin acest proiect legislativ, am urmărit ca suma compensatorie, acordată cu titlu de chirie cadrelor vizate, să poată fi utilizată de către acestea, inclusiv în vederea achitării ratei, chiar fracționare a ratei, pe care o plătesc pentru achiziționarea unei locuințe.

Potrivit art. 31 din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului și art. 201 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, personalul numit în funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la compensație pentru chirie, în cuantum de până la 50% din salariul de bază.

În mod firesc, beneficiarii sumei de bani anterior menționate au obligația de a executa serviciul public, în condițiile în care li se ordonă, iar potrivit dispozițiilor legale în vigoare, respectivele instituții au obligația să le asigure spațiu de locuit corespunzător celor care se află în serviciul public.

Pentru situația în care militarilor și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile din sectorul apărării, ordinii publice și siguranței naționale nu li se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, legiuitorul a prevăzut dreptul lor de a primi de la instituțiile în care își desfășoară activitatea o sumă de bani care reprezintă compensații pentru chirie în spațiul locativ.

Efectele concrete ale acestei inițiative legislative sunt eminamente pozitive, deoarece cadrele vizate prin proiect sunt loializate suplimentar față de angajatorul lor, cu atât mai mult acum, în contextul pensionării masive din sistem și a sporirii îndatoririlor care ne revin, în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Este important de evidențiat faptul că acest proiect legislativ nu aduce modificări de ordin bugetar, pentru instituțiile implicate, în condițiile în care, oricum, acestea au prevăzut în buget sumele necesare pentru plata compensației lunare.

Față de cele arătate mai sus, vă rugăm ca, având în vedere importanța socială a activității pe care o desfășoară militarii și funcționarii din sectorul apărării ordinei publice și siguranței naționale, de la care avem pretenții majore, să votați prezenta propunere legislativă.

Această categorie profesională merită și trebuie tratată cu respect!

Aceasta este opinia Comisiei pentru apărare și a mea personală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Leoreanu.

 
   

Domnul Laurențiu-Dan Leoreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect legislativ pare să fie o intenție bună, la prima vedere, dar el naște măcar câteva întrebări. Ce se va întâmpla cu polițiștii sau cu militarii care și-au achiziționat, prin forțe proprii, o locuință sau cei care se află în momentul de față în procedură de achiziție, plătind rate din resursele proprii?

Mai mult decât atât, cei care vor beneficia de această normă și își vor achiziționa o locuință din banii cuveniți pentru chirie, iată, care vor putea fi folosiți și pentru achiziția unei locuințe, dacă ei vor fi trimiși într-o altă garnizoană? Atunci Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Apărării va trebui să le plătească și acolo o sumă pentru chirie? Ce se va întâmpla cu contractul, pe care deja l-au semnat pentru achiziția unei locuințe?

Eu cred că în sistemul de apărare, în sistemul de ordine publică ar trebui gândit un sistem prin care să se achiziționeze locuințe de serviciu sau locuințe de intervenție, astfel încât, încetul cu încetul, această sumă pe care, cel puțin în Ministerul Apărării, de circa 35-40 de milioane de euro, anual...

Tot se va rostogoli ca un mosor, an de an, și nu va rezolva decât probleme punctuale, în loc să rezolve o problemă de sistem.

Drept pentru care Grupul deputaților PNL se va abține la acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Simionca.

 
   

Domnul Ionuț Simionca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al deputaților PMP va susține acest proiect legislativ. Noi considerăm că acordarea acestor bani, celor care plătesc rate, este doar trecerea în normalitate.

În Statele Unite nu contează unde se mută soldații... sau cei din Ministerul Apărării, sau de unde sunt. Le plătește o sumă de câteva mii de dolari. Așa ar trebui și noi să-i susținem pe polițiștii noștri, pe soldații noștri. Nu facem decât să le arătăm că suntem de partea lor.

Grupul PMP va vota pentru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Mulțumesc.

Închidem ședința.

Continuăm mâine.

Da, da, da. O secundă, o secundă. E o intervenție de tehnică.

 
   

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Domnule președinte de ședință,

Pentru îndreptarea unei erori materiale, vă adresăm rugămintea de a fi de acord cu modificarea titlului proiectului de lege, în "Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative", întrucât prin amendamentele propuse de cele două comisii s-au adus și completări ale actelor normative vizate.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

Suspendăm ședința.

Mâine, la ora 10,00.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

După o scurtă pauză

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimați colegi,

Continuăm cu partea a doua a ședinței.

Vă rog să luați loc în bănci, să urmăriți răspunsurile la interpelări.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Ministerul Transporturilor.

Domnul Andrei Gheorghe. Vă rog.

Un minut, reamintiți tema.

Vă rog, domnule Andrei Gheorghe.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc.

Chiar aș vrea un răspuns cumulat la interpelările adresate Ministerului Transporturilor. Sunt interpelări care vizează infrastructura rutieră din județul Ilfov, unele sunt legate de centura Capitalei, altele, de problemele de siguranță a traficului, care se întâlnesc în mai multe localități din Ilfov.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, deci la toate, patru, da?

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Un răspuns cumulat va fi greu. Trebuia să fie o interpelare cumulată, dar voi sintetiza.

Prima. Linia de cale ferată Gara de Nord - Aeroportul Otopeni.

Puțin istoric. Procedura de licitație pentru actualizarea studiului de fezabilitate a fost publicată în anul 2016, în septembrie. Dar, având în vedere că nu s-a prezentat niciun ofertant la acel moment, procedura atunci a fost anulată.

În anul 2017, am reluat procesul de licitație, astfel încât astăzi avem ridicat pe SEAP revizuirea studiului de fezabilitate, mai exact, 28 februarie 2018. ANAP a validat, bineînțeles, după mai multe eșuări de a încărca documentația.

Compania Națională de Căi Ferate C.F.R.-S.A., administratorul infrastructurii feroviare, va respecta, desigur, principiile care stau la baza atribuirii contractului.

Sperăm ca de data aceasta să avem ofertanți care se vor prezenta pentru revizuirea studiului de fezabilitate.

Am făcut și un calendar compact, astfel încât până în anul 2020 să avem cei 2,9 kilometri de cale ferată nouă plus o stație în Aeroportul Otopeni, astfel încât să fim pregătiți pentru Campionatul European de Fotbal din 2020.

Cea de-a doua - infrastructura din zona Afumați.

Sensul giratoriu de pe DN 2. Primăria comunei Afumați a înaintat în anul 2013 un proiect pentru realizarea unui sens giratoriu la km 16 + 100. A fost avizat de către DRDP București și, ulterior, Primăria Comunei Afumați a solicitat, de altfel, și autorizațiile, în vederea demarării acestor lucrări. De fapt, de ce este vorba de două lucruri? Pentru că unul este la kilometrul 16, iar celălalt, cu punct de întoarcere la kilometrul 17 + 450.

Potrivit informațiilor pe care ni le-au furnizat cei de la CNAIR, Primăria Comunei Afumați nu a realizat lucrările pentru care a solicitat avizele și autorizațiile pe care DRDP București și-a dat acordul, cu privire la amenajarea de pasarele pietonale în comuna Afumați, precizând că acestea nu se află printre proiectele derulate în prezent la DRDP București.

Pentru Centura Municipiului București Sud, între Autostrada A2 - km 23 - și Autostrada A1 - km 55 -, și anume, Lotul 2, în prezent este în derulare procedura de evaluare a ofertelor în vederea atribuirii contractului de proiectare și execuție lucrări. După finalizarea procedurii de atribuire și desemnarea ofertei câștigătoare, urmează a fi semnat contractul de proiectare și execuție lucrări. Deci suntem în procedură de evaluare.

În ceea ce privește semnalizarea rutieră pe Centura Capitalei, tronsonul Mogoșoaia - Otopeni.

Iluminatul pe Drumul Național de Centură a Municipiului București, pe sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoșoaia și Pasajul Otopeni a fost reparat integral. Însă, după finalizarea lucrărilor, în anul 2017, adică anul trecut, în noiembrie, a avut loc un accident de circulație, soldat, din păcate, cu doborârea unui stâlp de iluminat, în dreptul intrării în Cimitirul Străulești. Acest accident a produs întreruperea rețelei de alimentare cu energie electrică pe întreg sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoșoaia și sensul giratoriu aflat la kilometrul 68. Defecțiunea urmează a fi remediată, având în vedere că avem cuprinse astfel de lucrări în contractul de întreținere multianuală.

În privința indicatoarelor de circulație de pe acest sector.

În general, sunt într-o stare bună, excepție făcând cele care reglementează într-adevăr viteza de circulație, o parte dintre acestea fiind degradate, șterse. În acest sens, DRDP București a început înlocuirea indicatoarelor, în limita celor existente în gestiune, urmând să fie înlocuite și restul, imediat ce condițiile meteorologice ne vor permite acest lucru.

Și cred că acestea au fost, deocamdată.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Un minut, pentru lămuriri suplimentare, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc pentru răspunsuri.

Sub aspectul problemelor de pe Centură și privind calea ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, răspunsurile mi se par destul de clare. Iar aici doar partea de execuție ar trebui grăbită, dat fiind faptul că ne confruntăm cu un volum uriaș de trafic.

În rest, cred că DRDP București - Ilfov și CNAIR ar trebui să aibă o mai mare atenție cu privire la problemele care există în anumite localități, cum este cazul de la Afumați. Mie mi se pare absolut urgentă realizarea a cel puțin unei pasarele în zona comunei Afumați - DN 2. E o zonă unde se produc tot timpul accidente deosebit de grave.

La fel, au fost niște probleme, din cauza amânărilor, și a birocrației, și a dezinteresului celor din DRDP, și în zona Snagov, la Tâncăbești.

Probleme de siguranța traficului sunt și pe Centură, așa cum mă bucur că ați precizat.

Și cred că ar trebui un pic să mai grăbim procedurile, atât cât se poate, legal și să încercăm să prioritizăm zona aceasta, București - Ilfov, care este supraaglomerată, este sufocată de trafic și care, așa cum este ea, aglomerată, cu o infrastructură nepusă la punct, produce aproape o treime din produsul intern brut al României. Și, ca atare, cred că este esențială o modernizare a infrastructurii de transport din toată această zonă.

Așadar, insist, în continuare, pasarelele pe DN 2, ca și pe DN 1, și chiar pe Centura Capitalei trebuie să fie o prioritate pentru CNAIR și pentru Ministerul Transporturilor, ținând cont de gravitatea accidentelor care se produc în aceste zone.

Și, din păcate, trebuie să sesizez din nou faptul că, la nivelul comunicării dintre CNAIR, DRDP, și primăriile din județul Ilfov, și Consiliul Județean Ilfov...

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

... sunt probleme care nu se rezolvă foarte ușor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mai puteți continua mâine dimineață, la 08,30.

 
  Cătălin-Ioan Nechifor

Domnul Nechifor.

Vă rog, dacă vreți să mai faceți, un minut aveți... reamintirea temei. Aveți... două.

   

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt destul de nemulțumit, pentru că pentru a doua oară, și anul trecut, în mai, și acum, primesc un răspuns foarte ambiguu.

Am întrebat, expres, care sunt concluziile rapoartelor de expertiză? Ca și anul trecut, și în acest an, Ministerul, de fapt CNAIR-ul, mă trimite la plimbare, cu detalii tehnice, de altă natură, când lucrurile sunt foarte clare.

Cred că și eu, ca parlamentar, dar și cei care trăiesc în Suceava au dreptul să știe de ce nu s-a executat centura de ocolire a Sucevei, începută în 2007. Nici acum nu este finalizată și nici nu cred că sunt foarte mari oportunități de a finaliza această investiție. Pentru că, din punctul meu de vedere, din ceea ce știu eu, rapoartele tehnice nu sunt foarte în regulă.

Drept pentru care voi face uz și de Legea nr. 544 privind accesul liber la informații publice, pentru că înțeleg și văd, de altfel, dar pentru a doua oară, că ministerul și compania refuză să răspundă concret la întrebări.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și chiar îmi pare foarte rău.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă secretar de stat.

 
   

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulțumesc, domnule președinte.

În privința variantei ocolitoare Suceava, DRDP Iași, la sfârșitul anului trecut, a demarat procedura de achiziție a lucrărilor aferente obiectivului "Varianta ocolire Suceava", documentația de atribuire fiind respinsă, cu observații, din partea ANAP.

În prezent, aceasta a fost revizuită și se află din nou în procedură de verificare la ANAP, pentru a fi publicată în SEAP. Aici vorbesc despre lucrările rămase neexecutate, din contractul anterior.

De asemenea, în interpelarea dumneavoastră, ați făcut referire și la Centura Municipiului Rădăuți. Și aici suntem în măsură să vă dăm câteva detalii.

Acest obiectiv de investiții are indicatori tehnico-economici aprobați prin hotărâre de Guvern. În 2010, s-au actualizat indicatorii tehnico-economici, prin avizul Ministerului Transporturilor. Valoarea totală actualizată este de 189.000 mii lei, deci 189 de milioane, din care construcții-montaj - 140 de milioane.

Pentru proiectarea și execuția lucrărilor la acest obiectiv de investiții, DRDP Iași a încheiat cu asocierea Spedition UMB și Tehnostrade, reprezentată prin lider de asociere, UMB Spedition, în urma unei proceduri de achiziție publică de lucrări, un contract de execuție în valoare de 82 de milioane de lei, cu o durată de execuție de 36 de luni.

În anul 2011, proiectul tehnic întocmit de MAXI DESIGN a fost avizat de CNAIR și, odată cu avizarea proiectului tehnic, s-au impus unele modificări față de studiul de fezabilitate întocmit de Search Corporation, care a condus la o creștere a valorii lucrărilor necesare a fi executate, după cum urmează.

  • Pentru intersecțiile cu drumurile comunale, pentru siguranța circulației s-au proiectat soluții tip girații și, alternativ, soluții tip "T";
  • La podurile peste râul Sucevița, s-a considerat schema statică prin continuarea tabierelor;
  • Și totodată s-au reconsiderat elevațiile podurilor peste râul Sucevița, prevăzându-se unele de tip lamelar.

Cred că... sunt prezentate toate aceste detalii.

Lucrările suplimentare recomandate de CNAIR au fost licitate, în anul 2017, fiind încheiat un contract, cu Tehnostrade, pentru proiectare și detalii de execuție.

Ministerul Transporturilor a fundamentat necesarul de fonduri pentru acest obiectiv, la elaborarea bugetului de stat, urmând a solicita în continuare fonduri, și la rectificarea bugetară, în momentul când acestea, deja asigurate, vor fi folosite.

Totodată, ați solicitat și pentru DN 2. Este un tabel pe care... dacă îmi permiteți, să trec mai departe.

Tot în județul Suceava, pe DN 18, în ceea ce privește lucrările de reabilitare și termenele de finalizare a acestora pentru sectoarele situate pe teritoriul județului Suceava, avem un tabel în care vă prezentăm informațiile solicitate și anume, stadiul fizic al fiecărei lucrări pe DN 18, cu loturile 2, 3 și 4.

Pe DN 17B, la fel, v-am prezentat aici stadiul. Faptul că în anul 2017 s-a semnat un contract subsecvent, în baza căruia s-au executat lucrări de reparații, între localitățile Chiril și Crucea.

Totodată, sectoarele cu îmbrăcăminte din beton de ciment de pe DN 17B au durata de utilizare depășită. Pe acest sector de drum au început în 2017 și vor continua, până la finalizarea anului 2018, executarea de îmbrăcăminți bituminoase.

Și tot pe DN 17 avem întocmit studiul de fezabilitate pentru reabilitarea de la kilometrul 3 până la kilometrul 86, valoarea estimată a obiectivului, așa cum este avizată în CTE-ul de la CNAIR, este de 400 de milioane de lei, pentru cei 82,9 km.

Potrivit Strategiei Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în politica de investiții în infrastructura rutieră se va avea în vedere asigurarea fondurilor pentru continuarea și finalizarea acestor lucrări începute în anii anteriori.

În acest sens, obiectivul a fost propus pentru includere în etapa a zecea de modernizare a drumurilor naționale din România, așa cum prevede această strategie.

Mai era o interpelare din partea dumneavoastră...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă secretar de stat, am înțeles. Mai comunicați detalii în scris domnului deputat, pentru că am depășit foarte mult timpul dumneavoastră de intervenție.

 
  Lovin Dumitru

Domnul Csoma Botond este? Nu.

Domnul Lovin Dumitru? Da?

Ministerul Transporturilor?

Aveți un minut la dispoziție, pentru reamintire, dacă nu, doamnă secretar de stat, îi răspundeți domnului deputat Lovin.

DN 7A, Voineasa - Obârșia Lotrului.

   

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Sectorul de drum la care faceți referire este DN 7A, de la kilometrul 40 până la kilometrul 86, drum secundar, de două benzi, nivel de viabilitate 2, situat în raza comunei Voineasa. Acesta face legătura dintre DN 67C Transalpina, fiind permanent tranzitat, atât iarna, cât și vara, de turiști care se deplasează spre obiectivele de interes local din zona turistică. Traficul rutier este deosebit de intens pe acest drum și datorită deschiderii pârtiei de schi "Ski Resort Transalpina", poziționată la kilometrul 72, pe DN 7A.

Ca urmare a lipsei resurselor financiare pentru sectorul de drum de la kilometrul 40 până la kilometrul 63, nu au fost prevăzute lucrări de investiții, până acum, sau reparații majore, de la finalizarea ultimei reparații capitale, care a avut loc de mult, în 1993.

Însă, la nivelul anului 2015, a fost întocmită, la solicitarea Secției de Drumuri Naționale, pentru acest sector, documentația tehnică "Reciclare la rece în situ a îmbrăcăminții asfaltice cu strat de rulare din covor asfaltic".

De asemenea, precizăm că pe sectorul de drum de la kilometrul 63 până la kilometrul 86, a existat un proiect de consolidare și protecție versanți pe DN 7A. Contractul a fost atribuit către Romstrade, care a demarat execuția, iar lucrările au fost reziliate, ca urmare a progresului necorespunzător, rămânând foarte multe lucrări neexecutate, după cum urmează: nu a fost așternut stratul de îmbrăcăminte asfaltică; nu au fost finalizate lucrările următoarelor straturi rutiere; nu au fost finalizate lucrările de asigurare a scurgerii apelor.

În acest sens, Secția de Drumuri Naționale Râmnicu Vâlcea a executat o serie de lucrări în regie proprie, pe sectorul de drum menționat, sau, prin terți, în cadrul contractelor de întreținere curentă, în funcție de fondurile alocate, și anume: reparații asfaltice izolate, reparații pe suprafețe întinse, preluări, denivelări, reprofilări, aprovizionări, înlocuire parapet deformabil, marcaje rutiere.

În vederea finalizării lucrărilor, au fost expertizate lucrările executate, fiind astfel întocmită, pe baza rezultatelor expertizei tehnice, o documentație tehnică pentru avizarea lucrărilor de intervenție. Indicatorii economici aferenți acestei documentații au fost aprobați în 2016.

Ministerul Transporturilor a inclus valoarea necesară pentru finalizarea lucrărilor acestui obiectiv de investiții, în solicitările de fonduri, adresate Ministerului Finanțelor Publice, pentru Programul de reabilitare/modernizare drumuri naționale.

Odată asigurate fondurile necesare, vor putea fi inițiate și activitățile privind contractarea serviciilor de proiectare și execuție lucrări.

Până la identificarea și asigurarea surselor de finanțare pentru realizarea lucrărilor restante, CNAIR, prin DRDP, execută lucrări de întreținere curentă pe sectorul respectiv de drum național, aceste lucrări constând în frezări, denivelări, reparații cu mixtură asfaltică, așa cum pot fi ele făcute, pe contractele...

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Maria Magdalena Grigore:

... vară-iarnă.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Încercați să dați un răspuns mai sintetic și detaliile le comunicați în scris.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Domnul Neagu? Nu este.

Domnul Andrei Gheorghe.

Ministerul Justiției.

Vă rog, un minut.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea vizează o serie de abateri pe care le-am văzut în comportamentul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, cât și o referință foarte clară la libertatea religioasă, pe care această instituție a statului român o pune sub semnul întrebării. Aștept un răspuns.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul):

Stimate domnule deputat,

În cuprinsul interpelării dumneavoastră faceți referire la un protocol încheiat între CNDC cu un ONG, protocol în care susțineți că există anumite prevederi neconstituționale, solicitând să vi se comunice măsurile pe care le poate lua Ministerul Justiției, în cazul unor astfel de derapaje comise de instituții ale statului român.

Raportat la obiectul interpelării, facem precizarea că, potrivit art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1194 din 2001 privind organizarea și funcționarea sa, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării se organizează și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rolul de a implementa principiul egalității între cetățeni, prevăzut, de altfel, și în Constituția României, în legislația internă în vigoare și în documentele internaționale la care România este parte.

De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiași articol, "În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul își desfășoară activitatea în mod independent", fără ca aceasta să fie îngrădită sau influențată de alte instituții sau autorități publice.

Pe de altă parte, rolul și atribuțiile Ministerului Justiției, ca organ al administrației publice centrale, sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea sa.

Având în vedere prevederile legale menționate în răspunsul la interpelarea care vă va fi transmisă și în scris, menționăm că Ministerul Justiției nu are atribuții în ceea ce privește verificarea modului în care își desfășoară activitatea Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar sancționarea eventualelor abuzuri ori încălcări ale ordinii constituționale poate fi dispusă de autoritățile publice competente, potrivit legii, inclusiv de instanțele judecătorești.

Mulțumesc.

 
  Emil-Marius Pașcan

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Pașcan, vă rog, un minut.

Tema cu Ministerul Justiției.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună seara, stimați colegi.

Interpelarea mea a vizat situația absolut inacceptabilă a Serviciului de probațiune Mureș.

Sistemul național de probațiune trebuie să constituie o alternativă la pedeapsa cu închisoarea, respectiv să caute soluții, să promoveze variante prin care să fie reintegrați social cei care sunt într-o astfel de situație, ba, mai mult, să se încerce evitarea ca aceste persoane să mai ajungă să mai săvârșească infracțiuni.

Din păcate, la Târgu Mureș este o situație specială, respectiv Serviciul de probațiune Mureș sălășluiește într-un spațiu aparținând Curții de Apel, această clădire urmează să fie reabilitată integral și serviciul practic nu mai are unde funcționa.

Am fost, am vizitat acest serviciu, este ceva de domeniul incredibilului. Sunt acești angajați ai Serviciului de probațiune Mureș, care stau la un birou câte doi. Imaginați-vă, într-o încăpere extrem de strâmtă, cam cum ar putea să consilieze aceste persoane care ar trebui reintegrate social? Este aproape imposibil!

De aceea, având în vedere că urmează să fie, probabil, evacuați și în momentul de față nu au un sediu și nici o alternativă, am solicitat Ministerului Justiției să găsească o soluție în acest sens.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, Ministerul Justiției.

 
   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Încep prin a face precizarea că răspunsul este destul de extins, așa că o să încerc să fac un rezumat, urmând ca răspunsul în integralitatea sa să vă parvină în scris.

Serviciul de probațiune Mureș își desfășoară activitatea într-un spațiu din cadrul Curții de Apel Târgu Mureș, spațiu utilizat în temeiul unui protocol încheiat cu această instanță, în anul 2014, odată cu înființarea Direcției Naționale de Probațiune și preluarea în subordinea serviciului de probațiune, în care anterior funcționau, pe lângă tribunale. La momentul respectiv, echipa Serviciului de probațiune Mureș era alcătuită din șase persoane.

În ceea ce privește situația sediului Serviciului de probațiune Mureș, în primul rând trebuie menționat faptul că a existat un dialog permanent între acest serviciu și Direcția Națională de Probațiune, referitor la demersurile necesare legate de asigurarea spațiului necesar desfășurării acestei activități.

Astfel, după cum se menționează și în interpelare, imobilul în care funcționează în prezent Serviciul de probațiune a fost inclus în programul de reparații capitale, consolidare, modernizare și extindere, astfel încât este necesară relocarea temporară a sediului Serviciului de probațiune, până la momentul finalizării acestor lucrări.

În măsura în care nu va fi posibilă alocarea unui spațiu și nu va fi identificată o altă locație care să fie preluată cu titlu gratuit, la nivelul Direcției Naționale de Probațiune se vor iniția demersurile necesare parcurgerii procedurii privind închirierea de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora, aprobate prin Ordinul ministerului justiției nr. 3372/2016.

În ceea ce privește valoarea de referință sectorială, aplicabilă personalului de probațiune, în primul rând trebuie menționat faptul că există o serie de diferențe între situația, respectiv drepturile acestuia și a altor categorii profesionale din Familia ocupațională "justiție", respectiv categoria profesională a judecătorilor.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 3/2006 au fost acordate anumitor categorii de bugetari creșteri procentuale de 5%, prin Ordonanța nr. 10/2007 au fost acordate creșteri progresive de la 5% până la 11%.

În baza acestor acte normative, prin hotărâri judecătorești, au fost acordate aceste majorări salariale și anumitor judecători și magistrați, asistenți de la instanța supremă.

Se mai impune a se preciza și faptul că, asemănarea între personalul de probațiune și magistrați este dată de faptul că toate categoriile profesionale activează în domeniul justiției și sunt subsumate Familiei ocupaționale de funcții bugetare "justiție", astfel cum este prevăzută în Legea-cadru pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Prin raportare la cele anterior menționate, rezultă că tratamentul diferențiat al personalului de probațiune derivă din existența pentru anumite categorii profesionale a unei situații diferite.

Astfel, mecanismul creșterii salariale pentru alte categorii profesionale derivă, pe de o parte, din efectele unor hotărâri judecătorești ale Deciziei CCR, care invalidează anumite articole dintr-un alt act normativ și ale prevederilor legale referitoare la egalitatea salariilor, situația personalului de probațiune nesupunându-se, însă, în mod...

 
     

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Magda Ștefania Bîrlibescu:

...cumulativ pe aceste circumstanțe.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuați în scris, că ați depășit timpul.

Domnule Pașcan, mai aveți un minut, dacă vreți?

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să intru în comentarii pe ceea ce privește drepturile salariale, este un subiect mult prea complex, dar vreau să vă spun că, legat de situația sediului, care se cunoaște de vreo doi ani, răspunsul este unul absolut demagogic și îmi pare rău pentru reprezentantul Ministerului Justiției. Deci dacă de doi ani se cunoaște această situație și încă a rămas în faza de "trebuie" și "că vom face totul", eu îi informez că aici este vorba de o situație de forță majoră. Adică lucrările vor începe curând și este iluzorie acea susținere că se va găsi un spațiu cu titlu gratuit; nu se va găsi un astfel de spațiu. Prin urmare, trebuie să se procedeze de urgență la găsirea unei variante de chirie.

Dacă nu se înțelege acest lucru, situația doar va escalada, se va conflictualiza și, sigur, o instituție importantă a statului român este lăsată de izbeliște și se va trezi în stradă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Andrei Daniel Gheorghe

Domnul Gheorghe Andrei - Ministerul Afacerilor Externe.

   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Domnule președinte de ședință,

Am două interpelări adresate Ministerului Afacerilor Externe.

Una dintre ele vizează acea situație gravă care s-a creat în nordul Bucovinei, privind amenințarea cu incendierea unor școli românești, o situație fără precedent în rândul comunității românești din Ucraina.

Iar cealaltă interpelare vizează învățământul în limba română, din sudul Basarabiei, regiunea Odesa.

Invit reprezentantul ministerului să-mi dea un răspuns pe cele două chestiuni.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Sigur!

Vă rog, doamna Monica Gheorghiță.

 
   

Doamna Monica Gheorghiță (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

În legătură cu prima interpelare, având ca obiect "Planul de incendiere a unei școli cu predare în limba română din regiunea Cernăuți", v-am transmis răspunsul Ministerului de Externe, inclusiv în scris.

Reluăm o parte din elementele pe care vi le-am prezentat în scrisoarea de răspuns a domnului ministru Meleșcanu, și anume: faptul că Ministerul de Externe a solicitat deja părții ucrainene date suplimentare privind acțiunile împotriva școlilor cu predare în limba română din Ucraina, care au făcut obiectul unui anunț public al Serviciului de Securitate al Ucrainei; am dialogat inclusiv cu Ambasada Ucrainei la București; ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la orice acțiune îndreptată împotriva persoanelor aparținând minorității române; și totodată am transmis mesajul că etnicii români sunt în primul rând cetățeni ai statului ucrainean, care are obligația să le asigure securitatea fizică și protecția drepturilor prevăzute de lege.

În ceea ce privește cea de-a doua interpelare, Ministerul de Externe acționează în relația cu Ucraina, după cum cunoașteți, pe baza acordurilor internaționale, bilaterale și multilaterale la care sunt parte ambele state, care reglementează standardele în materie protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Referitor la așa-zisa limbă moldovenească, menționăm că, inclusiv ca urmare a demersurilor diplomatice, a fost înregistrată o deschidere din partea ucraineană, față de ideea reglementării problemei limbii de predare în școlile din regiunea Odesa, inclusiv cu luarea în considerare a opiniei Comisiei de la Veneția, care identifică limba moldovenească cu limba română.

După cum cunoașteți, la 31 octombrie 2017, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a formulat o opinie favorabilă privind amendarea art. 13 al Constituției, prin înlocuirea sintagmei "limba moldovenească bazată pe alfabetul latin" cu "limba română", consacrând identitatea dintre cele două limbi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc pentru răspuns.

Cred că statul ucrainean ar trebui să dea dovadă de mai multă transparență în relația cu România. Avem un tratat semnat în 1997 cu Ucraina, un tratat dureros pentru România, la acea dată, și un tratat pe care doar partea românească îl respectă, partea ucraineană nerespectând drepturile fundamentale ale minorității române din Ucraina.

Așadar, ucrainenii ar trebui să dea de urgență un răspuns, pentru că nu pot, așa, să arunce o piatră cu un atentat terorist deosebit de grav, iar apoi să se ascundă și să arate cu degetul.

Trebuie să înțelegem dacă mai suntem ori nu parteneri cu ei.

Iar celălalt aspect, România nu poate tolera această catalogare a limbii române din sudul Basarabiei, drept limbă moldovenească, iar dacă ucrainenii vor persista să împartă comunitatea românească din teritoriul Ucrainei, între români și moldoveni, cred că ar trebui să reconsiderăm și noi pozițiile României cu privire la integrarea europeană a Ucrainei, cred că ar trebui să luăm tratatul acela și să ne uităm la el, să vedem dacă mai este valabil, dacă mai modificăm ceva sau dacă nu cumva este depășit la acest moment.

Ca atare, aștept mai multă fermitate din partea Ministerului de Externe și cred că nu mai putem să fim doar reactivi și să lăsăm așa, la periferia preocupărilor MAE, situația românilor din nordul Bucovinei, din nordul Maramureșului, din Basarabia de Sud și din alte regiuni ale Ucrainei, unde sunt comunități mari românești și comunități cărora, repet, nu le sunt respectate drepturile fundamentale, dovadă și noua Legea a educației din Ucraina.

Așadar, chiar vă rog să insistați mai puternic și să aveți niște răspunsuri clare pe aceste probleme, nu doar schimburi diplomatice de idei, pentru că acestea, de cele mai multe ori, rămân ca la început.

Vă mulțumesc.

 
  Lovin Dumitru

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andea, pentru domnul Lovin: "Comasare licee, Râmnicu Vâlcea".

   

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educației Naționale):

Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, referitoare la comasarea liceelor din Râmnicu Vâlcea, vă comunicăm următoarele.

Conform Legii educației naționale și a Ordinului ministrului educației naționale nr. 5472/2017, rețeaua unităților de învățământ se stabilește prin hotărâre a unității administrativ-teritoriale de pe raza căreia fac parte unitățile respective, deci, în cazul nostru, al municipiului Râmnicu Vâlcea și, desigur, cu avizul conform al Inspectoratului Școlar Județean.

Vreau să spun că toți acești pași au fost făcuți în deplină concordanță cu prevederile legale și mai ales printr-o transparență care a adunat la masa discuțiilor atât Consiliul Local, Inspectoratul Școlar, sindicatele reprezentative, directori de unități școlare și așa mai departe.

Deci ministerul constată că sunt respectate toate prevederile legale în ceea ce privește comasarea acestor licee.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
  Emil-Marius Pașcan

Domnul Pașcan?

Păi, aveți Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Sănătății, mai multe aici. Am înțeles că o să vă răspundă secretarul de stat.

Vă rog.

   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi cer scuze, este o singură interpelare, dar adresată mai multor ministere.

În mod concret, o petentă mi s-a adresat la biroul parlamentar, arătând că s-a angajat și, sigur, în mai puțin de șase luni de la data angajării, s-a îmbolnăvit, a mers la medicul de familie, care a trimis-o la medicul specialist, și i s-a dat concediu medical pentru o pneumonie. Mai apoi a constatat că nu beneficiază de concediu medical prevăzut legal, întrucât, cu marea revoluție fiscală, iată, s-a trezit că, dacă perioada aceasta de concediu medical este sub cele șase luni de la angajare, nu mai beneficiază de drepturile respective. Sigur că a costat-o câteva sute de lei tratamentul, repaosul respectiv, și nu înțelege de ce, câtă vreme plătește CASS-ul, nu beneficiază de drepturile cuvenite, contribuția respectivă pentru concediu medical?

Și la această chestiune aștept răspuns.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Bună ziua, domnule președinte.

Bună ziua, domnule deputat.

Dan Dumitrescu mă numesc, din partea Ministerului Sănătății.

Am primit și noi interpelarea dumneavoastră.

Referitor la problema pe care o ridicați, pachetul legislativ privind revoluția fiscală a fost promovat de Ministerul Finanțelor Publice, iar actul normativ care modifică modalitatea de calcul a indemnizației de concediu medical este în administrarea și în... modificările au fost făcute de Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Prin urmare, aspectele sesizate în interpelare nu intră în sfera de competență a Ministerului Sănătății și, dacă putem fi de ajutor cu un alt răspuns, la o altă interpelare sau pe o altă speță, vă așteptăm cu drag.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Cred că, domnule Pașcan, mai util ar fi să stați un pic de vorbă împreună, că așa, făcând declarații la microfon, unul și celălalt, chiar nu rezolvați problema.

Nu am nicio problemă, aveți dreptul, dar... părerea mea!

 
   

Domnul Emil-Marius Pașcan:

Domnule președinte,

Este o situație absolut revoltătoare, în sensul că, în esență, același răspuns pe care mi-l transmite reprezentantul Ministerului Sănătății, spunând că este, de fapt, competent fie Ministerul Muncii, fie celălalt minister, al Muncii sau al Justiției Sociale, sau al Finanțelor, aceleași ministere, al Muncii și al Finanțelor, îmi spun că este competent Ministerul Sănătății.

Prin urmare, nu este competent nimeni să-mi răspundă de ce, atunci când are ghinionul să se îmbolnăvească cineva, să nu beneficieze de concediu medical.

Este inacceptabil, domnule președinte, un asemenea răspuns!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc și eu.

Închidem ședința.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 17,40.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 11 decembrie 2018, 4:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro